Sunteți pe pagina 1din 4

TULBURAREA ANANCASTA (OBSESIV-COMPULSIVA) A PERSONALITATII

Istoric: Termenul anancast a fost introdus de doi clasici ai psihiatrie germane, Kretschmer si Schneider. In literatura nord-americana se prefera varianta obsesiv-compulsiva. In fond, ambele definesc ceea ce Freud si psihanalistii inteleg prin caracter anal. Conform observatiei lui Freud,cei desemnati prin caracter anal sunt caracterizati prin ordine, incapatanare si zgarcenie, la care se adauga deseori: -preocuparea exagerata pentru curatenia corporala; -constiinciozitatea scrupuloasa pentru situatii si indatoriri minore; Psihanaliza considera ca aceasta tulburare isi afla originea in stadiul anal al dezvoltarii psihosexuale, supozitie teoretizata de K. Abraham. El adauga noi trasaturi la tabloul clinic al acestei conditii, printre care: -tendinta de a face liste, de a clasa, ordona, indexa ; - preocuparea pentru mentinerea unei aparente sociale ireprosabile. Maxwell Jones (1918) sintetizand trasaturile personalitatii obsesiv-compulsive ,graviteaza asupra triadei: curatenie-timp-bani. In conturarea tabloului clinic al anancastului, o contributie esentiala a avut-o N.Petrilowitsch (1960). El descrie anancastul ca opus al istericului, ca o persoana rigida,distanta,oficiala, care evita amicitia ca si atentia generala,orgolios,cu constiinta bine conturata a propriei valori, cu o tinuta aristocratica. Acesta adauga acestui stil rigid si inflexibil cateva note psihastenoide: sentimental lipsei de support, nehotarare,depresie. Definitie: Tulburarea anancasta a personalitatii poate fi definita printr-un pattern comportamental de ordine, rigoare,meticulozitate, perseverenta si perfectionism, care se instituie in adolescent si insoteste persoana in cauza pe tot parcursul existentei. Obsesiile sunt idei, ganduri,impulsuri sau imagini persistente care sunt experimentate ca intrusive si inadecvate, si care cauzeaza o anxietate sau detresa marcata.Calitatea intrusiva si inadecvata a obsesiilor a fost definita caegodistonica.Aceasta se refera la convingerea individului ca,continutul obsesiilor ii ester strain, nu se afla sub controlul propriu si nu este tipul de ganduri pe care ar fi dorit sa-l aiba.Individul recunoaste faptul ca obsesiile sunt produsul propriei sale minti si nu ii sunt impuse de afara.
1

Cele mai frecvente obsesii: -ganduri repetate in legatura cu contaminarea; -dubitatiile repetate; -necesitatea de a pune lucrurile intr-o anumita ordine; -impulsiri agresive sau oribile; -imagerie sexuala; Individul cu obsesii incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri sau de impulsuri, ori sa le neutralizeze cu un alt gand sau actiune(cu o compulsie). Ex: un individ torturat de dubii in legatura cu a fi lasat aragazul deschis incearca sa le neutralizeze prin verificari repetate spre a se asigura ca acesta este inchis. Compulsiile sunt comportamente repetitive (ex: spalatul mainilor, ordonatul,verificatul) sau acte mentale ( rugatul, numaratul, repetarea de cuvinte in gand) al caror scop este acela de a preveni sau reduce anxietatea sau detresa.In cele mai multe cazuri, persoana se simte obligata sa efectueze compulsia pentru a reduce detresa care acompaniaza o obsesie ori pentru a preveni un eveniment sau o situatie temuta oarecare. ( ex: indivizii detresati de obsesiile referitoare la faptul ca a lasat usa deschisa pot fi determinati sa verifice incuietoarea la fiecare cateva minute) Obsesiile sau compulsiile trebuie sa cauzeze o detresa considerabila, sa fie consumatoare de timp (sa ia mai mult de o ora pe zi),ori sa interfereze semnificativ cu rutina normala a individului,cu functionarea profesionala ori cu activitatile sociale uzuale sau cu relatiile cu altii. Trasaturi caracteristice si psihopatologice: -inalta valorizare a reglementarilor, regulilor si ordinelor; -performeri ai analitismului,ai detaliilor ; -perfectionism extrem,militant si uneori,martiri ai lucrului bine facut; -constiinciozitate, scrupulozitate,inflexibilitate; -intoleranta fata de indiferenta,compromise si coruptie; -teama de schimbare;adepti ai stabilitatii si conservatori prin definitie; Criterii de diagnostic pentru tulburarea obsesiv-compulsiva: A.Fie obsesii sau compulsii: Obsesii, asa cum sunt definite de (1), (2), (3) si (4): (1) Ganduri,impulsuri sau imagini persistente si recurente care sunt experientate, la un moment dat in cursul tulburarii, ca intrusive si inadecvate, si care cauzeaza o anxietate sau detresa considerabila;
2

(2) Gandurile,impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesive in legatura cu problemele reale de viata; (3) Persoana incearca sa ignore sau sa suprime astfel de ganduri,impulsuri sau imagini, ori sa le neutralizeze cu alte ganduri sau actiuni; (4) Persoana recunoaste ca, gandurile,impulsurile sau imaginile obsesive sunt un produs al propriei sale minti (nu impuse din afara, ca in insertia de ganduri). Compulsii, asa cum sunt definite in (1) si (2): (1) Comportamente repetitive ( de ex: spalatul mainilor, ordonatul, verificatul) sau acte mentale ( de ex: rugatul, culcatul, repetarea de cuvinte in gand) pe care o persoana se simte constransa sa le efectueze ca raspuns la o obsesie, ori conform unor reguli care trebuie sa fie aplicate in mod rigid; (2) Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sa reduca detresa, ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare; insa,aceste comportamente sau acte mentale, sau nu sunt conectate in mod realist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna , ori sunt clar excesive.

B. La un moment dat in cursul tulburarii, persoana a recunoscut ca obsesiile sau compulsiile sunt excesive sau irationale. Nota: aceasta nu se aplica la copii. C. Obsesiile sau compulsiile cauzeaza o detresa marcata, sau consumatoare de timp( mai mult de o ora pe zi) sau interfereaza semnificativ cu rutina normal a persoanei, cu functionarea profesionala (sau scolara) ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale. D. Daca este prezenta o alta tulburare pe axa I, continutul obsesiilor sau compulsiilor nu este restrains la aceasta ( de ex: preocuparea pentru mancare, in prezenta unei tulburari de comportament alimentar; smulgerea parului,in prezenta tricotilomaniei; preocupare referitoare la aspect, in prezenta tulburarii dismorfice corporale; preocupare referitoare la a avea o maladie severa, in prezenta hipocondriei; preocupare pentru necesitatile sau fanteziile sexuale, in prezenta unei parafilii, ori ruminatii referitoare la culpa, in prezenta tulburarii depresive majore). E. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ( de ex: un drog de abuz, un medicament) ori ale unei conditii medicale generale. De specificat daca: Cu constiinta maladiei redusa: daca cea mai mare parte a timpului in cursul episodului curent, persoana nu recunoaste ca obsesiile si compulsiile sunt excesive sau nejustificate. Pattern familial: Din perspectiva genetica se constata ca tulburarea este mai frecventa la rudele biologice de gradul intai ale obsesivo-fobicilor decat in populatia generala.

Complicatii: Una dintre cele mai redutabile complicatii este aparitia schizofreniei. Desi studiile din domeniu nu au evidentiat un debut obsesivo-compulsiv al schizofreniei,acesta constituie o realitate.Ulterior,dupa decenii de evolutie a tulburarii obsesiv-compulsive,persoana respectiva poate dezvolta o depresie majora. Diagnostic diferential: 1.Cea mai dificila diferentier este intre tulburarea obsesiv-compulsiva de personalitate si tulburarea obsesiv-compulsiva (respectiv nevroza obsesiv-compulsiva),care este caracterizata prin compulsiuni si obsesii propriu-zise si nu prin trasaturi obsesive.Desigur, invalidarea functionala si durata relativ redusa sunt argumente decisive pentru diagnosticul de tulburare obsesiv-compulsiva. 2.Tulburarea narcisica de personalitate are ca element comun unele manifestari de perfectionism.Spre deosebire de cei cu tulburare obsesiv-compulsiva de personalitate care sunt continuu nemultumiti si autocritici,narcisicii sunt incredintati ca au si atins perfectiunea si se comporta ca atare. 3. Tulburarea schizoida de personalitate se refera la detasarea sociala,care la ei este structurala, in timp ce la obsesiv-compulsivi aceasta detasare are la baza disconfortul afectiv si devotiunea pentru munca. 4. Tulburarea dissociala de personalitate prezinta in comun lipsa de generozitate,care aici se manifesta prin sfidare si cinism,iar la obsesivo-compulsivi ca o retinere fata de cheltuieli necesare. Abordarea terapeutica: Tratamentul,oarecum influentat de modelul terapeutic al tulburarii anxioase omonime, ester atat farmacologic (benzodiazepine-clonazepamul, clomipramine-Anafranil si fluoxetine-Prozac ; inhibitori ai recaptarii serotoninei) cat si psihoterapic,mai ales cognitiv. Bibliografie: 1.Lidia Nica Udangiu, Radu Mihailescu, Bazele clinice ale psihiatriei moderne,Bucuresti,editura universitatii Titu Maiorescu ,2003; 2.George Enescu,Tulburarile personalitatii,Bucuresti,editura Asklepios,1997; 3.Benjamin J.Sadock, Virginia A. Sadock. Manual de buzunar de psihiatrie clinica,editia a treia, editura Medicala 4.Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale,editia a patra revizuita,Bucuresti,2003

Realizator proiect: Nita Diana Elena -Gr. 410 An universitar: 2012-1013


4