Sunteți pe pagina 1din 8

Speta pagin 107 cu Furtuna Ion si Neagu Dumitru Ofiterul de UP la faza de pregatire penala a scpat din vedere faptul

ca urma sa se intereseze mai bine referitor la ncperea (cas, apartament, birou .a.) intereseaz amplasarea ei (strada, numrul blocului, scara, etajul), cile de acces i ieire din ncpere (numrul i amplasamentul uilor, ferestrelor), posibilitile de comunicare (telefon, fax), identitatea persoanelor care locuiesc la adresa respectiv i a celor din vecintatea nemijlocit, din acest motiv Dumbrava a reusit sa fug din casa pe fereastra, daca OF stiua aceste lucruri el trebuia sa pun o persoan de paza linga fereastra apartamentului, pentru ca dumbrava putea chiar sa si arunce documentele acolo. Informaia necesar cunoaterii locului percheziiei poate fi obinut din diverse surse. n primul rnd, sub acest aspect se vor examina registrele i actele de mproprietrire sau arend, documentele privind construcia i arhitectura imobilelor urbane i rurale, actele de eviden a terenurilor agricole, pdurilor, pajitilor .a. Datele necesare se vor cere de la organele locale ale administraiei de stat. Nu sa luatin considerare o regul importanta si anume: percheziiei se face n mod inopinat, ceea ce presupune, pe de o parte, dispunerea acestui act procedural la momentul oportun, iar, pe de alt parte, pregtirea sa la un anumit grad de confidenialitate; Efectuarea percheziiei prin surprindere, pe lng faptul c exclud posibilitile persoanelor percheziionate de a ascunde, a nimici sau a se debarasa n orice alt mod de obiectele ce le compromit, prezint i o deosebit importan tactic Cam asa Acolo deam ceva din procedura

Speta pag 119 cu Dolinescu Nu este experiment acesta , ofiterul e prost oleaca obiecte de comparatie in cazul armelor de foc se face doar de catre specialistul criminalist, el impusc intun obiect care se numeste (Laviteli puli), pistolul trebuia de ridicat si de transmis la expertixa cu intrebarile corespunztoare + la expertiza se transmite si glontele ei trebuiau sa fac o simpla cercetare la fata locului. Speta nr 2 cu Mosoroi atacat Consider ca in cazul dat, rezultatul acestei prezentari spre recunoastere a persoanei nu este legal si asta deoarece nu a fost obinut cu respectarea tuturor regulilor prevazute de CPP, si anume: Nu a fost audiat inca odata(suplimentar cu privire la particularitatile celui ce urmeaza sa fie recunoscut) partea vatamata inainte de efectuarea prezent spre recun dupa fotografie . Nu a avut loc recunoasterea dupa fotografie cum prev art 116(6)CPP. Nu a fost prevenita persoana despre rasp penala cnf art 312 i 313 din CP. Pentru ca sa poata fi efectuata prezentarea spre recunoastere a persoanei dupa imaginile de pe pelicula video in cfm cu prev legii proc pen, trebuia ca pe pe imaginile respective sa se faca poze cu imaginea celui banuit si ulterior sa se gaseasca inka 4 poze ale altor patru persoane care se aseamana cu banuit/invinuitul pentru ca sa fie prezentate persoanei spre recunoastere. Se intocmeste plansa fotografica ,unde se lipesc pozele, se atribuie numere si se stampileaza care se prezinta persoanei,ulterior plansa se anexeaza la procesul-verbal respectiv, Se mai intocmeste si o fisa cu fixarea in aceasta a indentitatii fiecarei persoane care este aratata in pozele corespunzatoare, informatie la care persoana care urmeaza sa recunoasca nu are acces. Articolul 116. Prezentarea persoanei spre recunoatere (1) Dac este necesar de a prezenta o persoan spre recunoatere martorului, prii vtmate, bnuitului, nvinuitului, organul de urmrire penal i audiaz pe acetia asupra circumstanelor n care au vzut persoana, precum i asupra semnelor i particularitilor distinctive dup care ar putea s o recunoasc. Despre aceasta se ntocmete un proces-verbal. (2) Dac cel chemat spre a face recunoaterea este martor sau parte vtmat, el este prevenit despre rspunderea penal, prevzut n art.313 din Codul penal, pentru refuzul de a face declaraii, n art.312 din Codul penal, pentru declaraiile mincinoase, precum i despre dreptul de a nu face declaraii mpotriva sa i mpotriva rudelor sale apropiate. (3) Persoana care trebuie recunoscut este prezentat celui care urmeaz s o recunoasc n afara spaiului vizibilitii celui care urmeaz a fi recunoscut, mpreun cu cel puin 4 asisteni procedurali de acelai sex, asemntori la exterior. La prezentarea spre recunoatere se aplic fotografierea. Fotografiile persoanei prezentate spre recunoatere i a asistenilor procedurali vor fi anexate n mod obligatoriu la

procesul-verbal. (4) nainte de prezentare, reprezentantul organului de urmrire penal propune persoanei care urmeaz a fi recunoscut s ocupe locul pe care l dorete printre asistenii procedurali, fcnd despre aceasta o meniune n procesul-verbal. (5) Recunoaterea nu va avea loc, iar cea care a avut loc nu se va considera ntemeiat, dac persoana chemat pentru a face recunoaterea a indicat particulariti incerte pentru identificarea persoanei prezentate. Nu poate fi efectuat recunoaterea repetat a persoanei de ctre aceeai persoan dup aceleai particulariti. (6) n cazul n care prezentarea persoanei spre recunoatere este imposibil, recunoaterea se poate face dup fotografia acesteia, prezentat mpreun cu fotografiile a cel puin 4 alte persoane ce nu se deosebesc esenial ntre ele. Toate fotografiile se anexeaz la dosar. (7) n legtur cu prezentarea spre recunoatere a persoanei se ntocmete un proces -verbal conform prevederilor art.260 i 261, cu excepia c cel recunoscut nu ia cunotin la moment de procesul-verbal de recunoatere i nu l semneaz.

(sp. 1. Paj 138 palhniucp-v de verific. declaratiilor la locul faptei) 1. Nu a fost respectate regulile tactice - Efectuarea verificrii declaraiilor fiecrui bnuit, - Observarea comportamentului persoanei ale crei declaraii se verific - Fotografierea i nregistrarea video a rezultatelor verificrii declaraiilor Esena verificrii declaraiilor la locul infraciunii const n indicarea de ctre persoana anterior audiat a locului svririi infraciunii,n descrierea particularitilor acestui loc, a obiectelor aflate aici i a circumstanelor despre care anterior a fcut declaraii, precum i n indicarea traseului parcurs pn la locul faptei, a cilor de acces folosite pentru a ptrunde i a prsi cmpul infracional - Dac, pe parcursul verificrii declaraiilor la locul infraciunii, vor fi descoperite obiecte i documente ce pot servi ca probe n cauza penal, ele se ridic i acest fapt se consemneaz n procesul-verbal. - Despre verificarea declaraiilor la locul infraciunii se ntocmete un proces-verbal, cu respectarea prevederilor art.260 i 261, n care, suplimentar, se fixeaz declaraiile persoanei fcute la faa locului. Dac bnuitul, nvinuitul accept s fac declaraii, persoana care efectueaz audierea l ntreab dac recunoate bnuiala sau nvinuirea ce i se imput i i propune s fac explicaii asupra acesteia. In cazul dat nu se ntocmete proces-verbal de audiere separat, aceste declaraii se fixeaz n procesul-verbal al verificrii declaraiilor la locul infra ciunii. Pregtirea In cazul dat consider ca este necesar, pn a iei la locul faptei, bnuitul, nvinuitul, sa fie audiai suplimentar, pentru a clarifica toate circumstanele referitoare la acest loc. Se vor preciza semnele locului faptei i cile de acces. Este de dorit ca persoana audiat s ntocmeasc o schem a itinerarului i a obiectelor ambianei la locul faptei. Regulile tactice - Efectuarea verificrii declaraiilor fiecrui bnuit, nvinuit, martor sau parii vtmate se face separat. Dac ntr-o cauz penal cteva persoane auaiate i- au exprimat dorina de a arta unul i acelai loc, una i aceeai cale spre locul faptei, verificarea declaraiilor lor se va efectua cu fiecare din ele aparte. - Fotografierea i nregistrarea video a rezultatelor trebuie s se efectueze n aa mod, nct s se observe clar c persoana ale crei declaraii se verific mergea naintea echipei i c anume ea i nu altcineva a artat calea parcurs. Sp. 2, paj.72, Audierea lui Susco) 1. 0 regul fundamental, care se aplic i n ipoteza obinerii declaraiilor de la bnuit sau nvinuit, este aceea potrivit creia se interzice ntrebuinarea de violene, de ameninri ori de alte mijloace de constrngere, precum i de promisiuni sau ndemnuri, n scopul de a se obine probe. A aciona ntr-un sens contrar legii nseamn a svri infraciunea prevzut de art.309 CP.

Cu ocazia audierii, procurorul trebuie s foloseasc un vocabular pe nelesul minorului, s dea acestuia posibilitate s expun faptele aa cum le-a svrit. Interveniile procurorului trebuie s fie fcute n aa mod ca s nu-l sugestioneze pe cel audiat 2. a. b. Pregtirea ascultrii: informaii despre fapt i persoana minorului de la prini, rude, pedagogi sau colegi Fazele ascultrii Discuii prealabile despre preocupri, coal pentru a-i nvinge timiditatea i a ctiga ncredere Relatri libere ntrebri 3 categorii: activiti anterioare; fapt; dup svrirea faptei Durata audierii nu poate depi dou ore fr ntrerupere, iar n total nu poate depi patru ore pe zi. La audiere particip, n mod obligatoriu, i reprezentantul legal al bnuitului, nvinuitului minor.

3. - Martorului minor nainte de nceperea audierii i se explic drepturile i obligaiile prevzute n art.90,
inclusiv de a face declaraii veridice. Martorul minor nu depune jurmnt. Art. 90 (2) CPP, Nici o persoan nu poate fi silit s fac declaraii contrar intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate. 4. Rolul aparatoruilui La audierea bnuitului, nvinuitului minor, participarea aprtorului i a pedagogului sau psihologului este obligatorie. Participarea aprtorului la audiere asigur n mod eficace aprarea intereselor bnuitului, nvinuitului minorn acest moment procesual. Aprtorul are posibilitatea s ajute la exercitarea drepturilor pe care legea le acord celui audiat. Prin ntrebrile pe care le adreseaz, aprtorul poate ajuta procurorul s clarifice o serie de mprejurri favorabile nvinuitului i7 totodat, s-i atrag din timp atenia asupra eventualelor nclcri comise. (p. 118 Rudovici Margareta in varsta de 69 ani, care suferea de insomnia) Procedura efectuarii corecte tactic si procesual a experimentului Se verific declaraiile martorilor oculari sau ale prilor vtmate din care rezult c ele, n condiiile de timp, de loc, de vizibilitate, acustice date, au perceput cele petrecute la locul svririi infraciunii. n acest scop, respectndu-se condiiile existente n timpul svririi infraciunii, se reproduc experimental activitile ce s-au desfurat atunci, urmrindu-se posibilitatea perceperii lor. Potrivit prevederilor art.123 CPP, n scopul verificrii i precizrii datelor ce au importan pentru cauza penal i care pot fi reproduse n condiiile efecturii unor experimente OUP este n drept s efectueze un experiment. n caz de necesitate, procurorul sau ofierul de urmrire penal este n drept s antreneze n efectuarea experimentului bnuitul, nvinuitul, martorul cu consimmntul acestora, cu scopul fie al verificrii datelor declarate de ctre aceste persoane, fie cu alte scopuri. Experimentul se permite cu condiia de a nu pune n pericol viaa i sntatea participanilor la el, de a nu leza onoarea i demnitatea lor i de a nu cauza prejudiciu material participanilor. n asemenea cazuri urmeaz a fi efectuate n condiii similare celor existente n momentul percepiei iniiale (n acelai loc unde s-a desfurat fapta care se verific, la aceeai intensitate a luminii, la aceeai distan de la locul perceperii etc.). Reguli tactice generale aplicate la efectuarea experimentului

- Experimentul trebuie s fie efectuat n condiii de loc, timp i mod similare i ct mai apropiate celor

existente la momentul producerii faptului sau fenomenului, ori a crui producere se presupune. De regul, experimentul se face la locul svririi faptei, calea experimental fiind cea mai propice pentru reproducerea ct mai fidel a faptei i mprejurrilor ce au nsoit-o. Experimentul se va efectua la orele sau intervalele de timp similare celor din momentul svririi faptei.

- Limitarea la minimum a persoanelor participante la efectuarea experimentului. Lund n consideraie c -

aglomerarea locului experimentului ngreuiaz desfurarea experienelor. n procesul efecturii experimentului trebuie s fie folosite nsei obiectele utilizate la producerea aciunii care se verific. Este necesar nlocuirea obiectelor a cror imprudent folosire ar putea pune n pericol viaa sau integritatea corporal a participanilor la experiment (arme de foc ncrcate, topoare, cuite, rngi, corpuri contondente etc.). n locul lor pot fi folosite obiecte ce reproduc mrimea, forma, culoarea celor originale. Experimentul nu se va limita la o singur reproducere experimental a faptei sau a unor mprejurri, fiind necesar o repetare a lor, astfel nct s se observe i s se fixeze cu exactitate rezultatele. Efectuarea activitii experimentale pe etape pentru a asigura o mai bun percepere i fixare a rezultatelor obinute.

Speta, 1 Pag .28 Cadavrul pe soseaua Edinet Celeuti 1. Elaborati versiuni de urmarire penala. Criterii de elaborare a versiunilor : Punctul de plecare il reprezinta victima, intrucat ea furnizeaza cele mai importante elemente pentru elucidarea cazului. Astfel, se da expresie unei importante reguli metodologice : in investigarea omuciderilor, trebuie sa se porneasca totdeauna de la fapta la faptuitor. In elaborarea versiunilor, procurorul trebuie sa se raporteze la 2 mari categorii de date : - datele obtinute de la fata locului si din examinarea cadavrului - pot fi desprinse informatii cu privire la persoana autorului, la mobilul faptei, modul de aparare si mijloacele intrebuintate ; - datele rezultate din ascultarea martorilor, a rudelor ori din investigatii privitoare la victima - pot fi cunoscute astfel obiceiuri, pasiuni, vicii. Este absolut necesar sa se stabileasca cat mai exact unde, cand, cu cine si in ce mod si a petrecut timpul victima inaintea survenirii decesului sau a disparitiei. Elaborarea versiunilor devine o operatie deosebit de dificila in cazul omorurilor cu mobil bizar, marea lor majoritate fiind savarsite de persoane instabile psihic sau aflate sub influenta alcoolului intr-o manifestare huliganica. In speta: - Persoana a fost jefuita, si omorita pentru a sterge urmele - tinind cont ca nu avea asupra sa nimic. - A fost omorita in alt loc decit cel unde a fost gasit cadavrul (posibil in masina , luind un auto-stop, dupa care aruncata jos) tinind cont de faptul ca urme de singe pe sosea. - Omor din razbunare tinind cont de numarul plagilor la nivelu toracelui (patru la numar/intentie.) - Omor savirsit de un o persoana instabila mintal 2. Determinati cercul de probleme ce urmeaza a fi lamurite in primul rind - Experiena de urmrire penal generalizat a condus la constatarea c exist o serie de mprejurri care trebuie stabilite, lmurite, n general, n cercetarea oricrei cauze. Aa s-a nscut formula celor 7 ntrebri1: - ce fapt s-a comis i care este natura ei? - unde s-a comis fapta? - cnd a fost svrit? - cine este autorul (participanii)? - cum a fost svrit (modul de operare)? - cu ajutorul cui ? - n ce scop a fost comis 3. Identificati actiunile de urmarire penala ;I masurile operative de investing ce necesita a fi intreprinse fara intirziere pentru clarificarea acestor probleme, Membrii echipei, cu sarcini de investigaie i cercetare, vor desfura activiti precum: 1) identific martorii oculari i fptuitorii;

Emilian Stancu, ed. a III-a, 2004, pg.361; S.A. Golunski, op.cit., pg.254; A.Ciopraga, I.Iacobu, op.cit., pg.229

2) efectueaz investigaii printre rude, vecini sau alte persoane care au cunoscut sau au avut relaii cu victima, cu privire la starea sntii, obiceiurile i modul de via ale acesteia, relaiile sale cu alte persoane; 3) verific activitatea persoanelor suspecte, care ar fi putut svri fapta, ndeosebi modul n care i-au petrecut timpul n perioada critic, corespunztoare cu perioada n care s-a svrit fapta; 4) ntocmesc o eviden cu persoanele care au avut acces n cmpul infraciunii i care ar fi putut crea modificri n configuraia acestuia; 5) particip la aciuni de cutare n diverse locuri, n scopul gsirii unor obiecte purttoare de urme sau corpuri delicte; 6) efectueaz, n funcie de necesiti, audieri, confruntri, percheziii, recunoateri din grup de persoane i obiecte, etc., ntocmind actele procedurale prevzute de lege; 7) culeg informaii n legtur cu fapta svrit, persoanele, valorile i obiectele implicate, alte elemente de natur a ajuta la lmurirea tuturor mprejurrilor, ce caracterizeaz svrirea infraciunii. Respectiv , in cauza noastra adaptam : Deplasarea in s . Celeuteni , identificarea martorilor de acolo, daca cunosc masina GAZ 53, cinei proprietarul , identificarea proprietarului. Daca au vazut masina , in ce directie sa deplasat. In legatura cu biletul gasit, stabilim cu care ruta urma sa mearga Victima, identificarea soferului, martorilor, de unde a urcat, unde a coborit, nu au vazut personae suspecte impreuna cu el , nu a avut conflicte cu cineva, nu avea vreo geanta in mina (in ipoteza unei tilharii). ]n dependenta de rezultatele obtinute , putem stabili alte activitati si alte versiuni.

Speta. 1 pag. 88 Prezentarea spre recunoastere dupa fotografie Gontari Ana 1. Apreciati daca efectuarea acestei actiuni s-a facut in corespundere cu regulile tactie si procesuale. Daca nu , inidcati greselile care s-au comis in cadrul prezentarii spre recunoastere. Greselli sint: o Fotografia care a fost prezentata , include un grup de presoan. Regulile fotografiei pentru prezentarea spre rec trebuie sa fie altele. Persoana trebuie sa fie reprezentata clar fara denaturari, de una singura in fotografie. La fel trebuie sa fie prezentate inca 4 foto a unor persoane cu trasaturi idetnice. o Fotografiile trebuie sa fie egale ca dimensiuni si a poztiei celor imginati o Persoana , care recunoaste trebuie sa fie prevenita de raspundere pnala pentru denunt calomnios si despre dreptul de a nu face declaratii impotriva rudelor apropiate. o Fotografiile se vor incleia in procesul verbal imediat dupa partea introductiva in mod arbitrar, acestea sunt numerotate si stampilate, si pers trebuie sa indice numarul fotografiei. o Dupa acestea persoana este chemata sa recunoasca , mai intii intrebata daca cunoaste vreo persoana, iar daca cunoaste care anume , sa indice numarul. o Partea vatam trebuia sa mai indice inca odata , anume dupa ce semanalmete il recunoaste 2. Descrieti aspectele procesuale si tactice de prezentare spre recunoastere dupa fotografie. Articolul 116. (1) Dac este necesar de a prezenta o persoan spre recunoatere martorului, prii vtmate, bnuitului, nvinuitului, organul de urmrire penal i audiaz pe acetia asupra circumstanelor n care au vzut persoana, precum i asupra semnelor i particularitilor distinctive dup care ar putea s o recunoasc. Despre aceasta se ntocmete un proces-verbal. (2) Dac cel chemat spre a face recunoaterea este martor sau parte vtmat, el este prevenit despre rspunderea penal, prevzut n art.313 din Codul penal, pentru refuzul de a face declaraii, n art.312 din Codul penal, pentru declaraiile mincinoase, precum i despre dreptul de a nu face declaraii mpotriva sa i mpotriva rudelor sale apropiate. (3) Persoana care trebuie recunoscut este prezentat celui care urmeaz s o recunoasc n afara spaiului vizibilitii celui care urmeaz a fi recunoscut, mpreun cu cel puin 4 asisteni procedurali de acelai sex, asemntori la exterior. La prezentarea spre recunoatere se aplic fotografierea. Fotografiile persoanei prezentate spre recunoatere i a asistenilor procedurali vor fi anexate n mod obligatoriu la procesul-verbal. (4) nainte de prezentare, reprezentantul organului de urmrire penal propune persoanei care urmeaz a fi recunoscut s ocupe locul pe care l dorete printre asistenii procedurali, fcnd despre aceasta o

meniune n procesul-verbal. (5) Recunoaterea nu va avea loc, iar cea care a avut loc nu se va considera ntemeiat, dac persoana chemat pentru a face recunoaterea a indicat particulariti incerte pentru identificarea persoanei prezentate. Nu poate fi efectuat recunoaterea repetat a persoanei de ctre aceeai persoan dup aceleai particulariti. (6) n cazul n care prezentarea persoanei spre recunoatere este imposibil, recunoaterea se poate face dup fotografia acesteia, prezentat mpreun cu fotografiile a cel puin 4 alte persoane ce nu se deosebesc esenial ntre ele. Toate fotografiile se anexeaz la dosar. (7) n legtur cu prezentarea spre recunoatere a persoanei se ntocmete un proces -verbal conform prevederilor art.260 i 261, cu excepia c cel recunoscut nu ia cunotin la moment de procesul-verbal de recunoatere i nu l semneaz. Tactice ascultarea prealabil a persoanei ce urmeaz sa recunoasc; asigurarea condiiilor necesare bunei desfurri a recunoaterii; alegerea persoanelor (asistenilor procedurali) i obiectelor pentru a fi prezentate mpreun cu cele care trebuie recunoscute. condiiile i mprejurrile n care cel ascultat a recepionat persoana sau obiectul de identificat; posibilitile perceptive i de memorare, starea organelor respective de sim; datele referitoare la caracteristicile persoanei sau obiectului de identificat percepute i memorate de cel ascultat, natura acestora i msura n care asigur identificarea obiectiv. In situaia n care anumite mprejurri nu admit nfiarea nemijlocit a persoanei spre recunoatere, legea (art. 114 Cod proc.pen.) prevede prezentarea acesteia n imagini fotografice. La aceast modalitate de prezentare se recurge n situaiile n care: starea de boal a celui ce trebuie s recunoasc face imposibil chemarea sa pentru a participa la efectuarea recunoaterii; persoana ce urmeaz a fi recunoscut se ascunde, ncercnd n acest mod s se sustrag de la rspunderea penal; din perspectiv tactic, prezentarea nemijlocit spre recunoatere a bnuitului sau nvinuitului este considerat nepotrivit, n cazul n care starea psihic a celui chemat s recunoasc, inspir teama c nu va putea declara recunoaterea; nvinuitul (bnuitul) refuz categoric s participe la prezentarea spre recunoatere; se presupune c autorul faptei penale se poate situa printre persoanele aflate n recidiv, ale cror fotografii ale semnalmentelor exterioare se afl n cartotecile de eviden criminalistic. La recunoaterea persoanelor se folosesc att fotografiile semnalmentelor executate conform regulilor fotografei de recunoatere, ct i cele speciale predestinate s serveasc ca rechizite n actele de identitate i n alte documente prevzute cu fotografii. Se pot folosi i alte genuri de fotografii ca, de exemplu, cele executate de ctre profesioniti n domeniul fotografiei artistice i chiar de amatori n condiii tehnice rudimentare. Trebuie ns avut n vedere c, datorit modului de expunere i prelucrare a imaginii, aceste fotografii, de multe ori, redau nfiarea persoanei cu denaturri de natur s zdrniceasc recunoaterea. De exemplu, la fotografia comercial se aplic operaii de retuare n vederea atenurii sau chiar camuflrii ridurilor, petelor, cicatricelor i a altor particulariti individuale utile identificrii prin recunoatere. Prezentarea spre recunoatere a persoanelor dup fotografii se efectueaz conform cerinelor procesuale i tactice generale, prevzute asupra acestei activiti de procedur penal. Unele particulariti in doar de ordinea n care se desfoar prezentarea fotografiilor. Astfel, fotografia persoanei ce urmeaz a fi recunoscut i dou sau trei fotografii (egale dup dimensiunile hrtiei i a pozei celor imaginai) ale unor persoane identice dup sex i apropiate dup trsturile fizice, vrst, culoarea tenului i a prului, inutei vestimentare, se vor ncleia pe formularul procesuluiverbal imediat dup partea introductiv a acestuia. n continuare, n ncpere se introduce persoana chemat s fac recunoaterea, creia i se solicit s stabileasc dac pe fotografiile prezentate este imaginat vreo persoan cunoscut. In cazul unui rspuns afirmativ, aceasta va fi invitat s indice fotografia persoanei identificate i s relateze succint despre mprejurrile n care a cunoscut-o i caracteristicile n baza crora a recunoscut-o.

Speta 1 pag. 117 Puzaru Efim Plan experiment 1) Determinati , daca este posibil de a verifica aceste imprejurari pe calea experimentului. Daca da, elaborati un plan. In cazul asta sun mai multe parerei referitoare la necistatea efectuarii experimentului in toate cazurile indicate . Important ca rezultatele obtinute sa aiba importanta pentru solutionarea cauzei , si sa nu fie periculoase pentru viata si sanatatea persoanei. Eu consider ca s-ar putea de realizat a), c), d), , b ) consider ca poate fi periculos, desi se poate de facut prin calcule, In dependenta de versiunile pe care le inaintati , respectiv se poate de efectuat experimentul Planul experimentului , am inteles ca ii asemanator cu cel al urmaririi penale , indicindu-se persoanele responsabile , sarcinile acestora , persoanele ce urmeaza a fi implicate , actiunile care urmeaza a fi intreprinse. Speta pg 106 oritici Inspectorul de politie nu este abilitat prin lege sa efectueze perchezitie. Din prevederile CPP rezulta ca doar organul de urmarire penala este in drept sa efectueze perchezitia. Incalcarile de lege: Trebuia autorizatia judecatorului de instructie. P-v tb sa indice ora la care a inceput si s-a finalizat actiunea procesuala Obiectele gasite si ridicate trebuiau descrise mai detaliat, suma de bani trebuia indicate, nu se scrie aur ci metal de culoare galbuie . Nu li s-au explicat dr si obligatiile prevazute de CPP Obiectele ridicate dupa impachetare trebuiau sigilate, iar pachetele sigilate trebuiau semnate de persoana care efectueaza perchezitia n toate cazurile la efectuarea percheziiei corporale organul de urmrire este obligat de a asigura respectarea demnitii umane, iar in speta el a fost asezat in genunchi, cu mainele dupa cap, fara sa aiba posibilitate sa vada actiunile colaboratorilor de politie S.a. incalcari de lege :D

Speta pg 117 efim


Potrivit art 123 alin (3) Experimentul se permite cu condiia de a nu pune n pericol viaa i sntatea participanilor la el, de a nu leza onoarea i demnitatea lor i de a nu cauza prejudiciu material participanilor , lukru ce nu s-a respectat in speta.

Rezultatele experimentului au servit drept temei pt initierea si efectuarea altor activitati de procedura si administrare pe aceasta cale a probelor necesare pt solutionarea cauzei, deoarece in urma lui s-a depistat ca infractiunea a fost savarsita in complicitate
Reguli:
Experimentul trebuie s fie efectuat n condiii de loc, timp i mod similare i ct mai apropiate celor existente la momentul

producerii faptului sau fenomenului, ori a crui producere se presupune


Limitarea la minimum a persoanelor participante la efectuarea experimentului. n procesul efecturii experimentului trebuie s fie folosite nsei obiectele utilizate la producerea aciunii care se verific. Experimentul nu se va limita la o singur reproducere experimental a faptei sau a unor mprejurri, fiind necesar o

repetare a lor, astfel nct s se observe i s se fixeze cu exactitate rezultatele.


Efectuarea activitii experimentale pe etape pentru a asigura o mai bun percepere i fixare a rezultatelor obinute.

Speta pg157 satul movileni

Care este cauza morii? Cand a survenit decesul? Cat timp a trecut de la deces pana la depistarea cadavrului Sunt pe corpul victimei leziuni; dac da, atunci ce fel de leziuni, localizarea, consecutivitatea aplicrii lor? Care este gradul de gravitate a leziunilor corporale? Cu cel fel de obiect sau instrument s-au produs leziunile? Care este legtura de cauzalitate dintre leziunile corporale constatate i moarte? Sunt prezente urme de viol :D (nush daca e corecta intrebarea)? Dac nu leziunile corporale au constituit cauza morii, atunci ce altceva? A consumat victima nainte de moarte alcool i dac da, n ce cantiti ? Care este influena lui n geneza i cauza morii ? Ca corpuri delicate in urma recunoasterii lor in aceasta calitate prin ordonanta oup, urmeaza a fi ridicate: chiloti femeiesti de culoare albastra basma de matase de culoare albastra bluza de matase de culoare verde fusta de culoare neagra Hainele lui Cioroi nu au nici o treaba :D Si mai departe nu stiu ( Expertiza balistica, merceologica, a scrisului etc.))))