Sunteți pe pagina 1din 12

ASPECTE ETICE IN CLINICA ONCOLOGICA Relatiile medic-pacient si etica medicala Pentru practicarea competenta a terapiei oncologice sunt necesare

in afara cunoasterii specializate stiintifice in domeniu si a standardelor actuale de etica medicala! Etica medicala nu se su"stituie insusirilor traditionale necesare ca integritate competenta onestitate si respect fata de pacienti si colegi! Etica clinica fa#orizeaza relatiile medic-pacient in interiorul structurilor administrati#oeconomice si c$iar politice e%istente pentru a atinge o"iecti#ul decizional corect! Tre"uie sa recunoastem ca etica si moralitatea spre deose"ire de lege nu pot fi impuse dar in prezent e%ista tendinta de legalizare a principiilor etice! E%ista doua concepte de etica morala si drept cel anglosa%on si cel latin fiecare fondate pe sisteme de #alori opuse! Sistemul anglo-sa%on gra#iteaza in &urul li"ertatii indi#iduale de a decide inclusi# moartea in timp ce al doilea pune pe primul plan sal#area #ietii! Practicianul are li"ertatea de a-si urma etica personala! Omul este su"iect de drept prin insasi nasterea sa! Indi#izi"ilitatea persoanei 'ca spirit(corp) are ca principiu de drept in#iola"ilitatea acesteia! Principalele drepturi ale pacientilor sta"ilite de catre O!*!S! regasite si in Legea +repturilor Pacientilor Nr! ,-(.//0 sunt1 2! Orice persoana are dreptul de a fi respectata ca fiinta umana! .! Orice persoana are dreptul la autodeterminare! 0! Oricine are dreptul la integritate fizica si mentala si la securitatea persoanei sale! ,! Oricine are dreptul de a pretinde respectarea intimitatii sale! 3! Oricine are dreptul la respectarea #alorilor sale morale si culturale precum si a con#ingerilor sale filozofice! -! Oricine are dreptul la o protectie corespunzatoare a sanatatii asigurata prin masuri pre#enti#e si curati#e care urmaresc atingerea ni#elului personal optim de sanatate! Aplicarea setului de drepturi ale pacientilor implica asigurarea acestora fara discriminare4 drepturile tre"uiesc respectate in mod egal! +aca pacientul nu poate dispune de drepturile sale acestea #or fi e%ercitate de reprezentantul sau legal! Relatia dintre lege si etica tre"uie sa fie clara si necontro#ersata! Ea apare din traditia iudeo-crestina pri#ind drepturile datoriile responsa"ilitatile si o"ligatiile traduse in conceptele de &ustitie ec$itate si dreptate! +ar orice datorie legala 5se "azeza pe o o"ligatie morala si nu orice o"ligatie morala implica o datorie legala5! Atat legea cat si etica sunt normati#e ce reflecta opinia pu"lica si mora#urile curente! 6nele cerinte etice sunt prea #agi pentru a fi translate in lege sau nu e%ista inca un consensus legal! 6neori legea nu este un su"stitut pentru consensul moral inter#entia legala ducand ine#ita"il la 5legalism5! Rolul comitetului de etica incepe acolo unde se sfarseste legea!

Etica medicala respecta , principii de "aza1 2! respectul pentru autonomia pacientului4 .! gri&a de a nu face nici un rau4 0! caritatea si gri&a de a face "ine4 ,! dreptatea si respectul pentru demnitatea umana4 S-au o"ser#at doua modificari esentiale in domeniul etic si anume1 - Relatiile medic-pacient au e#oluat de la aspectul paternalist in care medicul face alegerea deciziei spre 5"inele5 pacientului catre o negociere intre doi parteneri egali4 in final pacientul informat #a decide in mod autonom conduita terapeutica! Pro"lema ingri&irilor paliati#e si terminale aduce in prim-plan necesitatea informarii si comunicarii efecti#e a prognosticului si a scopurilor terapiei! - A doua sc$im"are ma&ora sur#enita se refera la analiza economica pri#ind costurile si "eneficiile intrucat economic si politic se limiteaza li"ertatea decizionala atat a medicului cat si a pacientului e%istand o contradictie potentiala cu drepturile pacientului in esenta intre preferinte #alori si scopuri ale medicului si pacientului si costurile si resursele limitate! Progresele stiintifice si te$nologice au pus noi pro"leme etice conflictuale1 - 7alanta intre "inele indi#idului si "inele comun al societatii! - La care su"grupe de pacienti ar tre"ui utilizate terapii cu costuri si to%icitati inalte care ar putea prelungi #iata! - E%igenta pacientilor care reclama accesul la medicina moleculara pune pro"leme atat de costuri cat si de confidentialitate consimtamant informat tratament 'e%! testare 7RCA)! - Cand tre"uiesc oprite eforturile de prelungire a #ietii! Principalele pro"leme care genereaza conflicte etice sunt1 - scopul actului medical poate fi discuta"il in unele situatii4 - nu este intotdeauna posi"il sa fii si eficient si "ine#olent4 - nu e%ista suficienta 5asigurare medicala5 c$iar in tarile dez#oltate4 - eficienta te$nicii depinde si de scopul pe care si-l propune medicul! - ser#iciile medicale nu sunt ec$ita"il distri"uite unii medici care practica medicina pri#ata pot perpetua in&ustitia sociala4 Aspecte etice medicale ( E%emple 2! Relatia medic-pacient 2! Comunicarea diagnosticului 'confirmat) .! O"tinerea consimtamantului informat 0! Tratamenul curati# sau paliati# .! Alegerea inter#entiilor medicale 2! Riscurile care pot fi anticipate in mod rezona"il .! 7eneficiile tratamentului care pot fi rezona"il anticipate 0! Alternati#ele terapeutice care sunt indicate si pot fi a#anta&oase

0! Aplicarea te$nologiilor noi pentru tratament indi#idualizat 'costuri8) 2! *ar9eri imuno$istoc$imici .! Analiza oncogenetica 0! Terapie moleculara tintita ,! Alocarea resurselor medicale 2! Criteriile de selectie a pacientilor in conditiile unor resurse limitate! .! Analiza de decizie 8 Analiza cost-utilitate1 :6AL;(unitate monetara! Ta"el! 2! Particularitatile deciziei medicale in oncologie Pro"leme care se rezol#a in comitetele de etica clinica1 +repturile omului o"liga la protectie pri#ind e%ercitarea lor! Ele sunt personale a"solute si imperscipti"ile! Normele legislati#e si etice impun mecanisme de e#itare a incalcarii sau a"uzul de drept! Autonomia pacientului este e%presia materiala a drepturilor acestuia! +ilema etica este definita in termeni de conflict si alegere intre #alori credinte optiuni generand discutii si contro#erse pu"lice care pot produce pertur"atii in relatiile cu pacientul si an%ietate medicului pri#ind reputatia sa profesionala! 2! In oncologie apare pro"lema informarii e%plicite a pacientului asupra diagnosticului! .! Consimtamantul pentru tratament si limita deciziei medicale in functie de acest consimtamant! 0! Confidentialitatea si pro"leme pri#ind relatia cu familia drepturile si datoriile rudelor! E%ceptii1 spre "inele pacientului sau pentru a nu leza un tert ne#ino#at! ,! Pacienti dificili! 3! Pacienti care isi sc$im"a medicul! -! Conflicte pri#ind conduita medicala intre medici de diferite specialitati! <! +reptul la tratament standard! =! Pro"lema limitarii tratamentului din moti#e economice! >! Conflicte pri#ind relatia cu mass media! 2/! Oprirea tratamentului in stadiile terminale! 22! Accesul la tratamente si teste e%perimentale! 2.! Inter#entii cu risc crescut pentru pacient ca ultima sansa! Consimtamantul informat si principiile sale etice Primul caz legal pri#ind consimtamantul informat a fost utilizat in 2<-<! Astfel in cazul unui pacient caruia doi c$irurgi i-au recomandat fracturarea unui calus #icios pentru a ameliora alinierea oaselor tri"unalul a &udecat 8ca este uzul si legea c$irurgilor sa o"tina consimtamantul pacientilor inainte de operatie si ca cei doi c$irurgi au #iolat regula "inecunoscuta si acceptata a consimtamantului8! Termenul actual de 5consimtamant informat5 a aparut in 2>3< 'Salgo #s! Leland Stanford 6ni#ersit? 7oard of Trustees)! In fapt consimtamantul informat respecta

autonomia pacientului 'autogu#ernare dreptul la li"ertate si intimitate alegerea indi#iduala li"ertatea de a-si urma propria #ointa de a-si urma propriul comportament si de a fi propria persoana)! In fata optiunilor terapeutice limitate in cancer in trecut medicii ascundeau diagnosticul pentru a mentine confortul moral al pacientilor! In prezent autonomia si autodeterminarea pacientilor sunt primordiale! In fapt consimtamantul informat tre"uie sa contina trei informatii de "aza1 2! riscurile sau efectele ad#erse care pot fi rezona"il anticipate4 .! "eneficiile terapiei care pot fi rezona"il anticipate4 0! alternati#e terapeutice care sunt indicate si care pot fi a#anta&oase! Toate aceste trei componente au o greutate egala c$iar daca e%ista elemente de risc care ar putea fi luate in #edere din punct de #edere legal! Aceasta implica in oncologie importanta ca pacientul sa distinga si sa inteleaga limitele tratamentelor medicale si diferenta intre tratamentul curati# ad&u#ant si paliati#! Consimtamantul informat tre"uie sa fie mai mult decat acceptul sau refuzul tratamentului recomandat el tre"uie sa includa si alte optiuni terapeutice rezona"ile! Consimtamantul informat are trei componente1 - Comunicarea diagnosticului prognosticului riscurilor si "eneficiilor asociate cu optiunile si alternati#ele posi"ile de tratament! - Pacientul tre"uie sa fie capa"il sa inteleaga informatia ne#oile si #alorile proprii sa o utilizeze rational si sa comunice optiunea de tratament! - Pacientul tre"uie sa aleaga li"er fara presiuni din partea medicului sau a oricarei alte persoane! Consimtamantul informat este un proces de comunicare si dialog astfel incat pacientul sa fie capa"il sa se e%ercite direct autonomia si controlul asupra deciziilor! Odata cu cresterea costurilor sanatatii introducerea +RG '+iagnostic Related Groups) si 5industria asigurarilor5 care monitorizeaza deciziile in spitalizare pacientii si medicii nu mai sunt singurele 5parti5 implicate in decizia terapeutica! Totusi e%ista critici pentru care maniera paternalistica poate fi deose"it de utila in sensul asumarii unui sfat "un a unei responsa"ilitati implicite si a unei empatii fata de cel suferind! *edicii tre"uie sa fie pregatiti sa raspunda la intre"area 5ce ati face daca ati fi in aceasta situatie5! +iscutarea prognosticului este o parte necesara a comunicarii si a procesului de luare a deciziei si a optiunii terapeutice! *ulti pacienti isi supraestimeaza pro"a"ilitatea de supra#ietuire pe termen lung iar in stadiile terminale cred ca scopul tratamentului paliati# este de a-i #indeca! Comunicarea prognosticului tre"uie asociata cu mentinerea in prim-plan a dorintei de a&uta pacientul sa-si mentina speranta! Astfel se pot retine informatii care ar fi noci#e pacientului si care daca ar fi comunicate ar influenta participarea acetuia la luarea deciziei @,A!

O pro"lema actuala este faptul ca unii pacienti si familiile lor iau decizii pri#ind terapia inainte de discuta cu oncologul "azandu-se pe informatii din mass-media 'e%! transplantul medular)! E%ista trei modalitati de a"ordare a consimtamantului1 a! Principiul autonomiei pacientului 'S6A)4 "! Principiul paternalismului "ine#oitor 'Branta)4 c! Principiul negocierii! Atitudinea de tip li"eral s-a nascut in S6A tara in care pacientul plateste c$eltuielile medicale si se prezinta ca un consumator de ser#icii iar medicul ca un prestator de ser#icii rolul sau fiind acela de a comunica o informatie completa! In final pacientul este cel care alege dintre optiunile propuse pe cea pe care o considera oportuna! Paternalismul "ine#oitor se refera la atitudinea de restrangere a li"ertatii indi#iduale a unui pacient medicii considerand ca &udecata lor este mai competenta decat a pacientului ca urmare a pregatirii si a e%perientei sale in domeniu! Autonomia pacientului tre"uie respectata c$iar daca medicul nu ii impartaseste #alorile! Principiul negocierii este o modalitate de a"ordare a consimtamantului care se manifesta ca o negociere intre doi parteneri egali dar cu competente diferite! Competenta medicului este cea de a alege o strategie de tratament pe care o comunica pacientului! Competenta pacientului este cea de a alege sau de a refuza strategia propusa! In cazul in care pacientul refuza 'situatie frec#enta in oncologie) o terapie medicul tre"uie sa modifice tratamentul tinand cont de o"iectiile acestuia! Pacientul poate lua atunci o noua decizie dialogul celor doi de#enind astfel o negociere! Refuzul unei inter#entii tre"uie consemnat in scris de catre pacient! Aspectele practice pri#ind o"tinerea consimtamantului sunt1 2! Cand se ia consimtamantul8 .! +e la cine se ia consimtamantului8 0! Cine il ia8 ,! *odalitatea de o"tinere! Consimtamantului se ia in general inainte de aplicarea unui tratament! Totusi asentimentul pacientului fata de tratamentul aplicat tre"uie sa e%iste pe toata perioada de aplicare a acestuia! Consimtamantul nu reprezinta un mandat in al" medicul si pacientul tre"uie sa se gaseasca intr-un dialog permanent "olna#ul fiind ultimul si unicul &udecator al propriilor interese! +easemeni este imoral ca pacientul sa consimta la o manopera care ii aduce pre&udicii fara a le cunoaste in preala"il!

Consimtamantul se o"tine de o"icei de la pacientul constient si competent din punct de #edere &uridic! +aca acest lucru nu este posi"il familia este cea care isi #a da acordul pentru aplicarea tratamentului propus! +aca nici familia nu este accesi"ila medicul #a tre"ui sa consulte comisia de diagnostic si tratament si daca nici aceasta nu este posi"il el este cel care decide in "aza constiintei si competentei sale! Neo"tinerea consimtamantului este un moti# de a"tinere de la tratament cu e%ceptia cazurilor de urgenta! Consimtamantul este luat de catre medicul curant dupa ce i-a oferit pacientului toate informatiile de care are ne#oie pentru luarea deciziei! In oncologie consimtamantul este foarte important moti# pentru care se #a lua intotdeauna scris su" semnatura! Recomandari pri#ind atitudinea oncologului practician in cercetarea clinica Consimtamantul informat pentru introducerea intr-un trial sau studiu tre"uie o"tinut in circumstante in care sa ofere "olna#ului suficiente date pentru a decide sau nu participarea dar fara posi"ilitatea de a fi influientat! Pacientul tre"uie sa inteleaga limitele terapiei diferenta intre curati# ad&u#ant si paliati#! Consimtamantul informat pentru tratamente e%perimentale #a tre"ui sa contina alegerea pacientului intre acest tratament si tratamentul alternati# standard pentru stadiul "olii sale! Riscul in tratamentul e%perimental poate fi necunoscut si se recomanda sa se o"tina un consimtamant e%plicit scris su" semnatura de catre un medic tert de care "olna#ul nu este dependent prin "oala sau prin e%perimentul in sine! +eclaratia de la Celsin9i adoptata la 5T$e 2=t$ Dorld *edical Assem"l?5 Celsin9i 2>-, si re#izuita la 5T$e .>t$ Dorld *edical Assem"l?5 To9?o 2><3 pre#ede ca notiuni introducti#e ca misiunea medicului este de a da sanatate pacientilor orice act medical sau sfat adresat pacientului aflat in suferinta fizica sau mintala tre"uie e%ecutat numai in spiritul utilitatii pentru pacient! Principiile de "aza ale declaratiei sunt @=A1 2! Cercetarea medicala care implica su"iecti umani tre"uie efectuata conform principiilor stiintifice a#and la dispozitie posi"ilitati te$nice 'la"oratoare aparatura paraclinica) conform standardelor si cu posi"ilitati de documentare stiintifica la zi! .! Cercetarea medicala tre"uie efectuata in cadrul unui protocol "ine documentat discutat in preala"il cu un comitet special! 0! Cercetarea medicala clinica tre"uie condusa de persoane competente in domeniu si super#izata de o persoana din acelasi domeniu! ,! Cercetarea pe fiinta umana se poate efectua tinand cont de proportiile riscului in ceea ce pri#este su"iectul! 3! Raportul risc("eneficiu tre"uie calculat inaite de inceperea cercetarii!

-! Se impune respectarea dreptului pacientului in ceea ce pri#este integritatea organismului sau4 orice e%periment se #a efectua in ideea prote&arii integritatii fizice si mintale a pacientului respecti#! <! *edicul implicat in e%periment #a incerca sa pre#ada consecintele e%perimentului sau efectuand un scor $azard predicti"il referitor la rezultatele e%perimentului! =! *edicul coordonator al trialului este o"ligat sa faca pu"lice rezultatele ade#arate ale e%perimentului sau! >! Biecare pacient tre"uie informat in mod adec#at asupra scopului e%perimentului metodelor "eneficiilor sperate riscurilor si a posi"ilelor nea&unsuri! Se recomanda ca informarea si o"tinerea acordului sa se faca in scris! Orice pacient are dreptul sa renunte in orice moment la e%periment! 2/! Tinand seama de relatia de dependenta a pacientului fata de medic se #a incerca sa se e%cluda orice influenta din partea medicului curant asupra deciziilor pacientului! 22! In caz de malpra%is se #or lua masuri conform legislatiei in #igoare! 2.! In cazul incapacitatii fizice sau mentale a pacientului de a-si e%prima acordul de participare la e%periment sau dorinta de a-l intrerupe se #or lua masuri in conformitate cu legislatia! In timpul tratamentului pacientilor medicul curant tre"uie sa ai"a li"ertatea de a decide o modificare a acestuia atunci cand se pune pro"lema sal#arii #ietii si(sau de a im"unatati calitatea acesteia! Potentialul "eneficiu riscul si disconfortul datorat unui nou tratament tre"uiesc puse in "alanta cu ultimul tratament standard e%istent! In cadrul unui trial fiecare pacient 'inclusi# cei din lotul martor) tre"uie sa "eneficieze de cele mai "une mi&loace diagnostice si terapeutice e%istente! *ai multi autori @2/A au punctat faptul ca multe rezultate poziti#e din trialurile mici pot fi fals poziti#e! Trialurile indi#iduale mici sunt prea $eterogene pentru a permite o metaanaliza corecta! A mai fost descrisa o asa numita 5partinire de pu"licare5! Aceasta se refera la faptul ca re#istele prefera sa pu"lice in special rezultatele poziti#e si nu rezultatele negati#e @<A! In 2>=- NCI a solicitat unui numar de , grupuri de studiu sa estimeze care ar putea fi impactul diferitelor tratamente asupra ratei generale a mortalitatii in cancer! Rata mortalitatii prin cancer a fost in 2>=/ de ./<(2///// in 2>>2 .23 2( 2///// iar in ./// 2>>(2/////! Rezultatele finale ale acestui studiu au aratat ca desi se estima o reducere de .3-3/E in realitate scaderea a fost de doar 0 -E intre 2>=/-./// si de < .E in inter#alul 2>>2-.///! In Raportul anual al Natiunii ratele de incidenta com"inate au scazut cu / 3E(an din 2>>2 pana in .//2! Ratele de deces au scazut cu 2 2E(an din 2>>0 in .//2 pentru toate cancerele si pentru 22 din principalele 23 localizari la "ar"at si pentru = din principalele 23 localizari la femei @20A! Pro"leme etice pri#ind ingri&irea pacientilor in stadii terminale

+atoria medicului este de a prelungi #iata si de a indeparta suferintele pacientilor! +in ratiuni umanitare medicul face ce este necesar pentru a indeparta durerea se#era sa inceteze sau sa omita tratamentul sau resuscitarea la un pacient terminal dar nu tre"uie sa cauzeze moartea in mod deli"erat! Cancerul reprezinta o pro"lema de sanatate pu"lica! Ignorarea analizei economice si a raportului risc - "eneficiu a reprezentat si mai reprezinta o mare greseala in practica curenta! 6n sistem economic eficient asigura mi&loace financiare rationale! Faloarea ca notiune economica este un 5ser#iciu5 si poate fi interpretata ca #aloare 5de piata5 cand ea depaseste costul financiar al o"ligatiei morale sau #aloare sociala 'su"iecti#a) cand aceasta #aloare castigata este mai mare decat costul direct al tratamentului! Costul ameliorarii sanatatii unei persoane poate inrautati sanatatea alteia sau altora punand pro"leme limitarii dreptului indi#idului in fa#oarea dreptului societatii! Aceasta a"ordare poate fi acuzata de tratarea populatiei ca statistica! Populatia poate arata o enorma gri&a fata de un singur suferind anume mediatizat dar nu si atunci cand 2/// de indi#izi sunt in aceeasi situatie! Acest fenomen reflecta 5lipsa de umanitate5 a unei parti din populatie care nu poate #edea ca in spatele statisticii e%ista o multime reala de populatie c$iar daca aceasta nu este cunoscuta personal! Norma 7ent$am din 2>/< considera etic si moral 5cel mai mare "ine pentru cel mai mare numar de oameni5! +istri"utia ingri&irilor medicale in populatie se "azeaza pe urmatoarele principii de &ustitie utilizate in alocarea resurselor "ugetare 'ta"el .) @. 2.A1 - Principiul necesitatii4 - Principiul ma%imalizarii4 - Principiul egalitarismului4 - Principiul com"inarii acestora! 2! Principiul necesitatii 2! +istri"utie in functie de gradul de amenintare imediata a #ietii .! +istri"utie in proportie cu gradul in care este amenintata sanatatea 0! +istri"utie in functie de momentul din #iata in care apare "oala ,! +istri"utie in functie de capacitatea tratamentului de a o"tine "eneficii imediate! 3! +istri"utie proportionala cu speranta de #iata -! +istri"utie proportionala cu raportul costuri("eneficii .! Principiul ma%imalizarii 2! Sanatatea ma%ima .! Stare de "ine ma%ima 'incluzand si aspectele care nu sunt legate de starea de sanatate)! 0! Principiul egalitarismului 2! Egalitatea unei sperante de #iata sanatoasa .! Egalitatea oportunitatii pentru speranta de #iata sanatoasa ,! Principiul com"inarii 2! Com"inarea sanatatii ma%ime cu egalitatea sperantei de #iata sanatoasa .! Com"inarea principiului necesitatii cu principiul ma%imalizarii Ta"elul nr! .! Principiile de &ustitie in alocarea resurselor

Principiul &ustitiei implica necesitatea inter#entiei in cazul aparitiei "olii egalitatea oportunitatii pri#ind speranta de #iata ma%imalizarea efortului societatii pri#ind speranta de #iata! Se propune modelul 5rationamentelor ec$ili"rate5! Principiul de ec$ili"ru in cazurile contradictorii poate fi gasit in comitetul de etica care functioneaza ca o "ariera mo"ila! Tratamentul paliati# reprezinta una dintre cele mai importante modalitati a tratamentului oncologic1 tratamentul durerii si simptomatic al asteniei anore%iei dispneii #arsaturilor case%iei an%ietatii depresiei! Pentru "olna#i cu cancer a#ansat la care tratamentul standard nu a a#ut efect si la care prognosticul este de luni sau mai putin tratamentul paliati# are un rol important pentru asigurarea unei calitati a #ietii corespunzatoare! Nu este inca clar daca alternati#a dintre tratamente e%perimentale si ingri&iri tip $ospice au ca rezultat o prelungire a #ietii sau o im"unatatire a calitatii #ietii! In S6A doar .3E din pacientii care decedeaza sunt in ingri&iri tip $ospice iar supra#ietuirea mediana in $ospice este de numai .-, saptamani @=A argumentandu-se ca unul din o"stacolele acordarii tratamentului paliati# in $ospice este rezultatul incapacitatii medicului de a pre#edea momentul decesului! Aceasta ezitare include si dilema pri#ind comunicarea efecti#a a prognosticului pacientului si familiei si mentinerea sperantei! Pacientii resping prognosticul terminal c$iar in fata unui medic e%plicit si cred ca sunt a"andonati daca #or fi trimisi in tratamentul din $ospice! Pro"lema "alantei cost - eficacitate este inca putin studiata! 6n conflict de interese poate apare in anumite circumstante specifice pentru cancerul pancreatic neoplazii $ematologice cancerul de prostata $ormonorezistent care ar putea sa "eneficieze de c$imioterapie paliati#a! Pacientii in stadii a#ansate de cancer accepta mai usor decat s-ar crede c$imioterapia de-a .-a linie c$iar daca are rezultate mai sla"e! +ez"ateri pri#ind statutul $idratarii si nutritiei artificiale la "olna#ii terminali au precizat ca acestea sunt inter#entii medicale si nu ingri&iri de "aza si pot fi utilizate sau nu in functie de indicatiile care se aplica la alte tratamente medicale! Erori medicale si pre#enirea lor Eroarea este considerata ca fiind 5um"ra eterna a gandirii medicale5 @22A! Bara e%agerare eroarea poate fi considerata uneori o pro"lema de personalitate psi$ologica! Caracterul cel mai periculos al pre&udecatii este "ipolaritatea care este determinata psi$ologic! 6nii sunt conser#atori 'pripit conser#atori) intarziati in stereotipii de gandire iar altii sunt li"erali 'pripit li"erali) gra"iti sa accepte noutatile! Am"ele tipuri de personalitati e%prima aceiasi eroare din perspecti#e opuse! Nu tre"uie facuta confuzia intre greseala 'imputa"ila) si eroarea medicala 'ta"el nr! 0)! Eroarea s-ar putea rezol#a prin cuantificare prin transpunerea gandirii medicale in gestionare matematica!

EROARE +e domeniul cunoasterii stiintifice! +eseori ine#ita"ila deoarece tine de natura lucrurilor! +e regula impre#izi"ila in conditiile de comportament medical competent si prudent! Poate fi comisa de orice persoana plasata in aceleasi conditii de lucru! Progresul te$nic poate creste riscul erorilor facandu-le si mai #izi"ile! GRESEALA +e domeniul corectitudinii medicale! E#ita"ila deoarece tine de conduita medicului! +e regula este pre#izi"ila cand lipseste comportamentul medical competent si prudent! Comisa numai de cei care in aceleasi conditii de lucru nu respecta regulile de comportament profesional! Indiferent de progresul te$nic1 Alte cauze1 2! informare insuficienta4 .! incalcarea consimtamantului4 0! nesupra#eg$erea pacientului4 ,! greseala de diagnostic4 3! de te$nica medicala! Ta"el nr! 0! +iferentierea intre eroare si greseala 'dupa Scripcaru Astarastoae Scripcaru) 5Greseala de diagnostic5 este cauza ma&oritatii cauzelor legale castigate de pacienti in fata medicilor! In fata posi"ilitatii unui cancer medicul tre"uie sa documenteze clar pacientilor conduita in#estigationala necesara urmarirea tre"uie documentata in fisa imediat ce este facuta cu data si semnatura! Cele sapte semne clasice ale cancerului sunt ignorate in cazurile de malpra%is! Bormatiuni tumorale ne"iopsiate sange in scaun si urina modificari $ematologice radiografii cu leziuni ignorate sunt cele mai frec#ente greseli de diagnostic! La aceasta se adauga greseala de a nu efectua e%amen clinic corect complet si greseala de a nu consulta specialistul in domeniu! Pre#enirea actionarii in &ustitie a medicului @>A 2! +ocumentarea medicala detaliata datata si semnata! .! O"tinerea consimtamantului informat in clar cu semnatura pacientului! Niciodata nu se modifica sau adauga pe documentele medicale! 0! Informarea permanenta a pacientului si familiei cu pri#ire la testele de diagnostic si tratamentelor si documentarea acestor discutii in fise!

,! Identificarea pacientilor si familiilor litigioase si trimiterea lor pentru a doua opinie sau in alt centru! 3! E#itarea pro"lemelor emotionale ale medicilor cu repercursiuni legale1 inadec#at de optimist si agresi# in terapie cand este e#ident ca nu #a fi in "eneficiul pacientului! Cea mai "una modalitate de e#itare a litigiilor ramane prezentarea cazurilor in comisiile de diagnostic si tratament si recomandarea tratamentelor in conformitate cu standardele actuale internationale de diagnostic si tratament "azate pe ni#ele de e#identa si categorii de consens 'protocoale NCCN recomandarile ES*O g$idul ISTO)!Acestea cuantifica #aloarea unui tratament su"stituindu-se astfel &udecatii indi#iduale partinitoare! Sta"ilirea unor norme precise de asigurare a calitatii tratamentului ':A) respectarea acestora pe toata durata tratamentului monitorizarea efectelor ad#erse com"aterea si tratamentul acestora pot e#ita cele mai multe greseli cu implicatii legale! Respectarea Codului deontologic roman si a Legii drepturilor pacientilor este o"ligatorie in a"ordarea particulara indi#iduala a fiecarui pacient! Cel mai important principiu ramane 5primum non nocere5 alaturi de informarea corecta a pacientului autonomia deciziei acestuia o"tinerea consimtamantului informat si incura&area unei atitudini optimiste pri#ind "eneficiile terapiei! 7i"liografie @2A Astarastoae F! Trif A! 7! Esentialia in "ioetica Cantes 2>>=! @.A Coo9son R! +olan P! Principles of &ustice in $ealt$ care rationing Gournal of *edical Et$ics ./// .- .0.-0.>! @0A +aug$ert? C! Siegler *! Et$ical Issues in Oncolog? and Clinical Trials In Cancer Principles H Practice of Oncolog? -t$ Ed F!T! +eFita Gr! S! Cellmann S!A! Rosen"erg 'Eds) Lipicott Dilliams H Dil9ins .//. 022>-0200! @,A Elger 7!S! Carding T!D! S$ould cancer patiens "e informed a"out t$eir diagnosis and prognosis8 Buture doctors and laI?ers differ Gournal of *edical Et$ics aug! .//. #ol! .= nr! , .3=-.-3! @3A Emanuel G!E! Jaas B! Etical and Legal Aspects of Caring for Patients Iit$ Cancer cit! in Cancer *edicine t$ird ed! G!B! Colland E! Brei III R!C! 7ast Gr! +!D! Jufe +!L! *orton R!R! *orton R!R! Deic$sel"aum 'Eds) Fol! . .,--.,=/ Lea H Be"iger 2>>0! @-A Bord G!L! Pad"erg R!*! Clinical Trials In Clinical Oncolog? R!E! Leen$ard Gr! R!T! Osteen T!Gansler 'Eds) American Cancer Societ? .//2 =><-=>/! @<A GreenIald P! Sondi9 E&! 'Eds) Cancer Control O"iecti#es for t$e Nation 2>=3-./// National Cancer Institute *onograp$s1 2>=- No! . Das$ington '+C)1 Go#ernment Printing Office 2>=@=A Landri#on G! +ela$a?e B! Cercetarea clinica! +e la idee la pu"licare editia a II-a Edit +AN .//.! @>A LoIitz 7! Legal Aspects of Cancer Care In *anual of Clinical Oncolog? T$ird Ed! +!A! Casciato 7!7! LoIitz A Little 7roIn 2>>3 >=-2/>!

@2/A Simon R! Clinical trials in cancer-design and analis?s of clinical trials in Cancer Principles H Practice of Oncolog? -t$ Ed F!T! +eFita Gr! S! Cellman S!A! Rosen"erg 'Eds) Lipicott Dilliams H Dil9ins .//. 3.2-30<! @22A Feat$ R!A!! T$eor? of *edicine 7asic 7oo9s NeI ;or9 2>>3 @2.A Dilliams A! CoI economics could e%tend t$e scope of et$ical discourse Gournal of *edical Et$ics aug! .//2 #ol! .< nr! , .32-.33! @20A KKKAnnual Report to t$e Nation on t$e Status of Cancer 2><3-.//2 Iit$ a Special Beature Regarding Sur#i#al Cancer .//,4 +OI 2/!2//.(cncr! ./.==4 Cancer Statistics Re#ieI 2><3-.//2 'NCI .//,)! @2,A KKK7ioetica in Romania Atelier international Etica cercetarii si greseala medicala 'S! ;oungner) Colegiul *edicilor Iasi .2-..!/,!.//, Resurse Internet 7ioet$ics +iscussion Pages Read a"out or Irite to t$e discussion forum a"out topics including genetic testing "? insurance companies eut$anasia and assisted suicide! !!! '7ioet$ics is t$e stud? of #alue &udgments pertaining to $uman conduct in t$e area of "iolog? and includes t$ose related !!! III-$sc!usc!edu(Lm"ernste