Sunteți pe pagina 1din 25

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

CUPRINS INTRODUCERE.....2 Cap 1 . DATE GENERALE PRIVIND PERIMETRUL MINIER ILBA..3


1.1. Localizare geografic i administrativ.....................................................3 1.2. Relief................................................................................................. 1.3. !adrul structural geologic..................................................................... 1. . "oluri................................................................................................# 1.#. $idrografie i %idrogeologie..................................................................& 1.& . !lima................................................................................................'

Cap. 2. CARACTERIZAREA HALDELOR DE STERIL........................8


2.1. $aldele de steril din zona Il(a)!icrlu....................................................* 2.2. +naliza sta(ilitii fizice a %aldelor. ........................................................1, 2.3. +naliza sta(ilit-ii c%imice a %aldelor......................................................11

Cap.3. METODOLOGIE .....................................................................12 Cap. 4. EVALUAREA RISCULUI........................................................14


.1. .valuarea factorului de mediu a/ ........................................................13 .2. .valuarea factorului de mediu aer ........................................................1* .3. .valuarea factorului de mediu sol ........................................................1*

Cap 5. EFECTELE ASUPRA SAN T !II UMANE ..........................2"


#.1. .fectele Plum(ului .............................................................................2, #.2. .fectele !admiului ............................................................................21 #.3. .fectele 0incului ...............................................................................21 #. . .fectele !u/rului

...............................................................................22 Cap #. CUANTIFICAREA RISCULUI DE MEDIU ...............................23 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................24

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

INTRODUCERE

+ctivitatea minier din zona 1aia Mare a /rodus o cantitate im/resionant de material2 cunoscut su( denumirea de steril de min sau deeuri miniere2 de/ozitat n construcii denumite %alde de steril sau iazuri de decantare. +ceste de/ozite au fost construite cu ignorarea unor reguli de siguran /rivind mediul ncon3urtor. .4tragerea de su(stane minerale utile atrage du/ sine dezec%ili(re ale mediului natural at5t n locul din care s)au e4tras c5t i n locul de de/ozitare a reziduurilor. +ceasta din urm ridic /ro(leme din ce n ce mai mari n ce /rivete /rotecia mediului deoarece n ultimele decenii2 e4tracia materiilor /rime la nivel mondial a atins cantiti im/resionante2 acestea im/lic5nd cantiti uriae de sterile care tre(uiesc de/ozitate. 6e/ozitarea acestor cantiti de deeuri re/rezint o /rovocare /entru industria e4tractiv2 care devine din ce n ce mai sensi(il at5t /entru factorii res/onsa(ili c5t i /entru /u(lic. +ceste deeuri re/rezint sursele unei /oluri continue a tuturor factorilor de mediu7 aer2 a/2 sol2 flora2 fauna2 im/actul cel mai mare av5ndu)l scurgerile acide care antreneaz metale grele. Locul /entru aezarea de/ozitelor a fost ales n a/ro/ierea zonei de /roducere a acestora2 deci n a/ro/ierea galeriilor de ieire din min i a /uurilor de e4tracie.

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Cap 1 . DATE GENERALE PRIVIND PERIMETRUL MINIER ILBA

1.1. Localizare geografic i administrativ Perimetrul de e4/loatare Il(a este localizat n e4tremitatea sud) vestic a lanului eru/tiv 8a)9ut5i2 fiind delimitat astfel7 la nord de dealurile Piros)1arc2 Runcu i 9orunilor2 la est de :alea ;arna Mic2 culmea <etioara2 :5rful "indilit2 la sud de localitile Il(a2 !icrlu2 iar la vest de localitile Raca i :iile +/ei. 6in /unct de vedere administrativ2 /erimetrul este am/lasat /e teritoriul localitii Il(a $andal2 a/arintoare comunei !icrlu. Infrastructura7 accesul /rinci/al se realizeaz /e 6= 1aia Mare) "atu Mare .#* /an n satul Il(a2 iar de aici /e drumul asfaltat sat Il(a) Il(a $andal.

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

1. . Relief Relieful zonei Il(a !icrlu se com/une din7 conuri2 cratere2 /latouri de lave i aglomerate vulcanice > /roduse ale eru/iilor vulcanice neogene2 ce a/arin ramei vestice a !ar/ailor 8rientali2 care nglo(eaz cel mai lung lan vulcanic din .uro/a. +cesta se ncadreaz Munilor Igni ce se ntind ntre :alea "sarului i Pasul $uta ?#*' m@ ridic5ndu)se (rusc deasu/ra de/resiunii 1aia Mare2 /e care o domin cu /este 1,,, m. 9ru/a Igni nu este nalt2 dar este cea mai masiv din gru/a nordic a orogenului vulcanic maramurean2 format dintr)o ngrmdire de lave i aglomerate vulcanice2 n care domin andezitele (azaltoide. .le se ntind /e o su/rafa mare de /este , Am ntre Il(a /e "ome i "arasu /e ;isa. +ceast zon nu este traversat de nici un drum n afara celui din /asul $uta care face legtura cu Munii 8a. :alea !icrlu > :alea Il(a are o lungime de &2# m ?:f. Purcaretu@B #*# m2 .# Am. Martorii de eroziune se menin la cotele7 '3, m2 '2, m2 &&# m2 &## m2 #*# m2 #*, m2 2, m ?dl. Pitris@ i 3#, m deasu/ra /iemontului cultivat cu via de vie i /omi fructiferi i a luncii "omeului. Il(a > :5lcelele ce dreneaz /artea sud estic i vestic a munceilor vulcanici dintre localitile "(ia i :iile +/ei are o lungime de &.* Am. 1.!. Cadr"l str"ct"ral geologic "tructurile mineralizate din cam/ul filonian Il(a sunt localizate in cea mai mare /arte /e fracturi dis/use la marginea /alniilor crateriale ale vulcanilor acualmente erodati sau in /artile su/erioare ale cor/urilor su(vulcanice. <iloanele sunt in general de mici dimensiuni ? 3,,) ,,m.@ 2 cu /utine ramificatii si cu tendinte de cur(are in 3urul vec%ilor cratere. In ceea ce /riveste structura geologica2 mineralizatiile de la Il(a au un caracter /redominant /olimetalic 2 aurifer > cu/rifer sau /ritos .

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


6intre aceste mineralizaii amintim urmatoarele7

I.

Mineralizatii asociate vulcanului +luni7 o "tructura mineralizata =ucut > 1altosa ) cu/rinde filoanele din estul vulcanului +lunis B are o te4tura (recioasa cu un caracter /redominant /olimetalic si /iritos o "tructura metalogena :enera ) cu/rinde andezie /iro4enice 2 iar in su(teran incusiv andezite cuartifere B ca si as/ect /rinci/al este /rezenta semnificativa a aurului si a cu/rului o "tructura metalogenei <irizan ) cu/rinde andezite /iro4enice si cuarifere 2 caracterul fiind unul /irito)cu/rifer i /olimetalic o "tructura metalogena +lunis > este /rezent in relief volcanic B caracterul /redominant /olimetalic 2 /lum(o)zincifer

II.

Mineralizaii asociate structurii vulcanice <aa Mare > ca as/ect /rinci/al este caracterul /lum(o)zincifer

III.

Mineralizatii asociate /olimetalic aurifer

a/aratului vulcanic Purcare au un caracter

I:.

Mineraizati asociate a/aratului vulcanic Ca/u o "tructura metalogen <atuoaia are o mineralizaie /redominant /olimetalic.

:.

Mineralizaii associate a/aratului vulcanic Poiana Mesteacnului o 9ru/ul filonian :alea Mesteacnului este insufficient cercetata 2 are un caracter metalotect.

1.#. $ol"ri

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Premvosol (soluri brune argiloiluviale) > se nt5lnesc n zonele mai umede i nalte2 cu altitudini de 1#, > *,, m formate su( /durile de fag i ste3ar sau amestec ntre acestea cu o vegetaie ier(oas neacidifil. ")au format /e luturi2 nisi/uri2 argile /e roci magmatice sau materiale rezultate din alterarea acestora. Pomii fructiferi i via de vie sunt larg rs/5ndite i cu rezultate (une /e aceste soluri. Stagnosolurile (solurile pseudogleice) > se definesc /rin /rezena unui orizont D a crui limit su/erioar este situat n /rimii #, cm2 grefat2 at5t /e orizontul + sau . c5t i /e cel /uin /rimi #, cm din orizontul 1. Litosolurile ) a/ar /e rocile vulcanice mai dure2 n zonele nalte unde nu sunt favorizate /rocesele de formare a solului. $umusul /artici/ n cantitate redus2 fiind n amestec cu materialul /arental rezultat /rin dezagregare i alterare. Aluviosolurile (solurile aluviale) ) se definesc /rintr)un orizont + mai mare de 2, cm grosime2 urmat de un material /arental constituit din de/ozite fluviatile inclusiv /ietriuri cu orice ti/ de te4tur.

1.%. &idrografie i 'idrogeologie

Reeaua %idrografic este tri(utar "omeului care ntre +rdusat i /5n n a/ro/iere de :alea :inului str(ate un culoar de/resionar /rin care se face trecerea ntre de/resiunea 1aia Mare i !5m/ia "omeului. En cadrul acestui culoar2 lunca i al(ia minor a "omeului este (ine delimitat2 /e trea/ta de terasa de lunc de circa # m altitudine relativ2 care se /ierde s/re nord vest n glaciesul de la contactul cu munteleB /e st5nga este mrginit de o teras de 1* > 2, m altitudine ce scade tre/tat s/re vest. (alea Il)a > are izvorele n ramura 1ia ?singura cu scurgere /ermanent@2 n /artea vestic a :f. Poiana Mesteacn la altitudinile de ##, m2 &2# m2 &#, m. direcia de scurgere este ==. > "":2 su/rafaa (azinului %idrografic este de 3, Fm22 lungimea (azinului este de G.' Am /5n la

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


confluena cu "omeul la sud > vest de localitatea Il(a2 la circa 1 3 m altitudine. :alea Il(a este o vale asimetric cu toi afluenii /e /artea st5ng ?cu scurgeri intermitente@. 0ona Il(a se caracterizeaz /rin caracterul torenial al scurgerii a/ei2 dat de gradul de fragmentare2 de energia reliefului i de influena unor factori locali. En cazul nostru2 e4/loatrile miniere au dus la secarea vilor care formeaz sau au format c5ndva drenarea a/elor s/re :alea Il(a. +/oi2 %aldele de steril2 de/ozitate /e vile toreniale i versanii vilor sunt s/late de a/ele de /loaie care ncrcate cu o4igen i acidulate cu dio4id de car(on sunt foarte agresive n /rocesele de alterare a mineralelor care com/un elementele ce formeaz sterilul de min. La fiecare viitur torenial %aldele sunt s/late i n /arte trans/ortate s/re "ome. +a se e4/lic /arazitarea talvegului :ii Il(a2 care rm5ne /5n la urmtoarea viitur torenial. Perioadele umede /relungi i cu /loi a(undente2 a3ut la trans/ortul /oluanilor solizi din %aldele de steril de la e4/loatrile miniere. +/ele freatice din zona Il(a se nt5lnesc n lunca aluvial i n conurile de de3ecie ale "omeului2 ele cu/rind a/e freatice de mic ad5ncime ?n lunc@ i la ad5ncimi mai mari n conurile de de3ecie.

1.* . Clima 0ona Il(a !icrlu2 am/lasat n /artea de nord vest a rii2 la contactul dintre !5m/ia de :est2 se ncadreaz n sectorul de clim continental moderat su/us /ermanent influenei adecventei maselor de aer vestice de natur oceanic2 ale cror caracteristici se reflect n evoluia tuturor elementelor climatice. 6u/ clasificarea lui Fo//en2 n ti/ul ! H f(42 adic clim tem/erat moderatB f H /reci/itaii suficiente tot tim/ul anului2 (H tem/eratura medie a lunii celei mai calde 22,!2 dar cel /uin tim/ de luni /este 1, ,!. 4 H ma4ima /luviometric n a doua 3umtate a lunii mai i /rima 3umtate a lunii iunie. ;em/ertura medie anual este de G,! ?n zona de lunc@ i de *,! n zona naltB tem/eratura lunii ianuarie este ) 3 ,! n zona 3oas i de )
,

! n

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


zona naltB tem/eratura lunii a/rilie este de 1, ,! n zona de lunca "omeului i de G,! /e rama munceilor i de * ,! n zona nalt #,, > *#, mB tem/eratura lunii iulie este de 2,,! n zona de lunc i2 la contactul cu rama munceilor de 1*,!2 21,! deasu/ra ramei muntoase2 iar /e nlimi este mai mare de 1&,!B tem/eratura medie a lunii octom(rie este de G ,! n lunc i la contactul cu rama muntoas i de *,! n zona de la 3,, > *#, m altitudine.

Cap. 2. CARACTERIZAREA HALDELOR DE STERIL

.1. &aldele de steril din zona Il)a+Cic,rl"

En zona Il(a)!icrlu e4ist inventariate un numr de

de/ozite de

material steril2 cu su/rafaa total de *2#2 %a i un volum de 31G.,,, m 3. 6intre acestea2 e4ist caracterizate volumetric i ca su/rafa ocu/at2 de catre fosta intre/ridere de /ros/eciuni i e4/lorri ) I.P...9. Maramure . $aldele se afl am/lasate la (aza versanilor i de foarte multe ori cu /artea inferioar am/lasat n contact cu vile2 din acest motiv2 drumurile de acces la %alde2 /e unele /oriuni sunt distruse de a/ele ce se scurg de /e versani. !oninuturile medii estimate /e /rinci/alele elemente sunt7 Plum(7 ,21 G I 0inc7 ,22'#I !admiu7 ,22 I

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Denumirea haldei G.Marcu G. !tu"oaia G. !tu"oaia G. !tu"oaia G.(.)!pitanulu i G.+an!u G.(.,o-ie G.(.,o-ie G.(.Me.teac!n G.)upidon G. a"a Mare (3rdelean! G. a"a Mare 4 G. a"a Mare 4 G. a"a Mare 4 G. a"a Mare 6 G. a"a Mare 6 G.Mi7ai 8epo&uc G.9u&a G.Mi7ai 8epo&uc G.:urc!re" G.:urc!re" G.:urc!re"

Cota Suprafaa (ha) +303 +337 0#75 +387 0#$2 +437 0#08 +303 0#50 +345 +337 +387 +383 +445 40$ 3'7 +440 +4'0 +547 +540 +4'0 +353 +403 +453 +353 +405 +453 0#25 0#35 0#30 0#$0 0#50 0#35

Volum (mc)

Tipul material haldat andezit piroxenic (de Ilba) $5200 andezit piroxenic (%&) '500 andezit piroxenic riodacite 8500 andezit piroxenic riodacite 5076 andezit bazaltoidpiroxenic &icropo*i 82'7 andezit piroxenic '300 riodacite (%&) 5'74 riodacite (%&) 2$45 Marne#ar/ile#/re.ii#riodacite $0064 p0nza de 1on"ida 2*li36300 andezit piroxenic andezit piroxenic *or&. (5% andezit piroxenic *or&.(5% andezit piroxenic &arn#/re *or&.*li.ul paleo/en *or& *li.ul paleo/en $$526 andezit piroxenic (%eini) 8340 $$00 andezit piroxenic (%eini) andezit piroxenic (%eini) (%eini) (%eini)

0#38 0#$5 0#$ $#5

andezit piroxenic riodacite '7660 andezit piroxenic riodacite riodacite andezit

'

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie G.:urc!re" G.:urc!re" G. irizan G.(enera G.(enera +500 +440 +4'0 +454 +500 0#3 0#4 riodacite andezit 7$360 andezit piroxenic (%eini) 1d $0700 riodacite (1d) andezit bazaltoid piroxenic (%&) andezit bazaltoid piroxenic (%&)

. . -naliza sta)ilit.ii fizice a 'aldelor "ta(ilitatea %aldelor de steril este determinat at5t de sta(ilitatea %aldei /ro/riu)zise c5t i de sta(ilitatea terenului de fundare. <actorii /rinci/ali care influeneaz sta(ilitatea %aldelor de steril sunt 7 5 5 5 5 5 5 5 caracteristicile fizico)mecanice ale materialului din %aldB caracteristicile constructive ale %aldeiB configuraia su/rafeei terenului de fundareB caracteristicile fizico)mecanice i elastice ale terenului de fundareB e4istena unor goluri sau lucrri vec%i su(terane n zona de influen a %aldeiB regimul /luviometric din zonB gradul de seismicitate natural sau indus. !aracteristicile fizico)mecanice ale sterilului de/ozitat n %ald re/rezint unul dintre elementele /rinci/ale de care de/inde sta(ilitatea acestor de/ozite. Pe %aldele din /erimetrul studiat2 materialul a fost de/ozitat /rin de/unere gravitaional2 ceea ce a dus la formarea unui ung%i de taluz natural. +cest ung%i2 are valoarea de a/ro4imativ #J 2 valoare la care sta(ilitatea este la limit.

$0

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Figura 3.1 Hald de teril cu coeficient de ta!ilitate 1"##$ % ta!ilitate la limit

.!. -naliza sta)ilit/.ii c'imice a 'aldelor

84idarea sulfurilor i drena3ul acid re/rezint una din cele mai grave /ro(leme legate de sta(ilitatea c%imic a %aldelor. "ulfurile i n s/ecial /irita su( toate formele sale2 calco/irita2 (lenda i galena se regsesc n /ro/orii mari n sterilele de /e %alde2 /rezena lor antren5nd a/e /oluate2 foarte acide ?drena3 acid@2 care /ot solu(iliza n cea mai mare /arte metalele grele /recum i aluminiul. 6rena3ul acid este /oluant /rin aciditatea sa i /rin /roduii /e care)i solu(ilizeaz. !auza cea mai frecvent /entru generarea acizilor este o4idarea /iritei i a marcasitei2 /rin care se eli(ereaz %idrogen reactiv $ K i nsemnate cantiti de fier i sulfai. En cazul n care ca/acitatea de generare acid a %aldei de steril o de/ete /e cea de neutralizare va avea loc o eli(erare de acizi2 denumit $%&'a( a)*$. +stfel2 drena3ul acid a/are atunci c5nd activitatea /rotonilor ?concentraia de ioni de %idrogen@ este mai mare dec5t ca/acitatea de tam/onare. 6eterminarea valorilor limit cu risc /entru /u(lic i mediu sunt adesea greu de definit2 deoarece anumite valori /ot fi /ericuloase ntr)un anumit caz i acce/tate n altul. "olu(ilitatea metalelor grele crete odat cu creterea aciditii. !5nd are loc o4idarea /iritei2 concentraia de metale grele n a/ele de

$$

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


/ercolaie /oate fi foarte ridicat i antreneaz o /oluare a a/elor su(terane i de su/rafa. Perioadele umede /relungi i cu /loi a(undente2 a3ut la trans/ortul /oluanilor solizi din %aldele de steril de la e4/loatrile miniere

Cap.3. METODOLOGIE +O%$. 184,1--. a/ MAPPM0

Evaluare a riscului ) analiza /ro(a(ilitatii si gravitatii /rinci/alelor com/onente ale unui im/act de mediu. Poluare ) concentratii de /oluanti in mediu ce de/asesc valorile naturale. Evaluarea riscului /rezint dou com/onente7 L estimarea risc"l"i ?identificarea /ericolelor2 mrimea efectelor i /ro(a(ilitatea manifestrii acestor efecte@B L calc"larea risc"l"i ?cuantificarea im/ortanei /ericolelor i a consecinelor /entru /ersoane sau /entru mediul afectat@ ?8rd. 1* M1GG' al M+PPM@. Evaluarea calitativa a riscului de mediu im/lica realizarea eta/ei de identificare a /ericolelor si cea de a/reciere a riscului /e care acestea il /rezinta2 /rin estimarea /ro(a(ilitatii si consecintelor efectelor care /ot sa a/ara din aceste /ericole.

$2

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Pentru identificarea /ericolelor2 evaluarea calitativa a riscului ia in considerare urmatorii factori 7 N Pericol / Sursa > se refera la /oluantii s/ecifici care sunt identificati sau /resu/usi a e4ista /e un am/lasament2 nivelul lor de to4icitate si efectele /articulare ale acestora. N Calea de actionare > re/rezinta calea /e care su(stantele to4ice a3ung la rece/tor2 unde au efecte daunatoare B aceasta cale /oate fi ingerare directa sau contact direct sau migrare /rin sol2 aer sau a/a. N Tinta / Receptor > re/rezinta o(iectivele asu/ra carora se /roduc efectele daunatoare ale anumitor su(stante to4ice de /e am/lasament2 care /ot include fiinte umane2 animale2 /lante2 resurse de a/a sau cladiri ?numite in termeni legali o(iective /rote3ate@. Intensitatea riscului de/inde atat de natura im/actului asu/ra rece/torului2 cat si de /ro(a(ilitatea manifestarii acestui im/act. Identificarea factorilor care influenteaza relatia sursa)cale)rece/tor /resu/une caracterizarea detailata a am/lasamentului din /unct de vedere fizic si c%imic. La sta(ilirea claselor de consecinte se iau in considerare 7 natura /ericolului si tintele ?rece/torii@ care /ot fi afectati. +stfel2 se au in vedere 7 N /otentialul /ericolului ?cantitatea si to4icitatea su(stantelor c%imice /ericuloase si ti/ul /ericolului@ B N localizarea /ericolului2 vulnera(ilitatea zonei din imediata vecinatate a sursei de /ericol2 /osi(ilitatile de interventie ra/ida si de decontaminare B N efectele economice locale. .valuarea riscului de mediu si rezultatele evaluarii conduc la o(tinerea unei /riviri de ansam(lu asu/ra unei activitati2 furnizand informatiile ce stau la (aza /lanificarii ulterioare a masurilor de reducere a riscului2 in cadrul managementului riscului de mediu.

$3

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Cap. 4. EVALUAREA RISCULUI

#.1. Eval"area factor"l"i de medi" a0a In zona Il(a au fost efectuate analize de a/ cu sco/ul indentificrii gradului de /oluare datorat activitiilor miniere ce s)au desfurat . :ariaia /$)ului i a continutului de metale au fost /use in eviden /rin grafice . +u fost alese elemente c%imice care se regsesc mai a(undent in zcmintele de la Il(a in minereuri si steril de /e %alde. .lementele c%imice analizate sunt 7 P(2 0n2 !d2 <e2 !u.

$4

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

valoare p* ( ! .! ." .# .! ".# .$ !.%

" % ' & ' % " ! ( )

Continut Pb ( ng/l) (& !& & "& %& '& & ' % " ! ( ) %% '$ %' "( "" '$ !(

$5

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Continutul de +n ( ng/l ) (&& !&& && "&& %&& '&& & ' % " ! ( "%% %!" %%" % % %#$ '%$ !%&

Continutul de Cd ( ng/l) '.% ' &.# &.( &. &.% & ' % " ! ( ) &.# &.( &.! &." &.# &.) '.%

$6

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

Continutul de ,e ( ng/l) '& # ( ( #." ).% (.! (."

% & ' % " !

%.%

%.

$7

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


Continut Cu (ng/l) (& !& & "& %& '& & ' % " ! ( ) "# "% %( % !( !(

Inter/retarea rezultatelor s)a realizat /rin com/ararea rezultatelor analizelor c%imice cu standardele /revzute de 8rd 1&1M2,,&2 care clasific a/ele de su/rafa in # clase de calitate. Rezulta clasele de calitate /e tronsonul analizat 2 /entru toti /oluanii luai in considerare. 8rdinul 1&1M2,,& clasific a/ele de su/rafa conform urmtoarelor valori ale indicatorilor selectai 7 Pb //l +n //l Cd //l ,e //l Cu //l p* //l # 1,, ,2# ,23 2, &2# 1, 2,, 1 ,2# 3, *2# -2# #,, 2 1 #, --#, 1,,, # 2 1,, -. O#, O1,,, O# O2 O1,, .

Tab.' :alorile de referin /entru clasificarea a/elor de su/rafa ?8rd. 1&1M2,,&@ In urma rezultatelor o(inute i a com/arrii lor cu valorile de referin /entru clasificarea a/elor rezult c a/a /e tronsonul analizat se incadreaz in clasa de calitate --- .

$8

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


#. . Eval"area factor"l"i de medi" aer In cazul factorului de mediu aer acesta se incadreaz in intervalul aer curat)nivel - fr efecte asu/ra /o/ulaiei2 vegetaiei2 vizi(ilitii i a materialelor. !alitatea aerului in zona Il(a este afectat de /ul(erile in sus/ensie andrenate de /e %aldele e4istente2 la care se mai adaug emisii de la maini2 /recum i diferite emisii de la activitii casnice ale gos/odriilor din a/ro/iere .

#.!. Eval"area factor"l"i de medi" sol $aldele de steril constituie surse im/ortante de /oluare a solului cu /oluani c%imici. !ele mai im/ortante forme de manifestare a im/actului %aldelor de steril asu/ra solului sunt 7 > degradarea formelor de relief i a /eisa3elorB > ocu/area tem/orar sau definitiv a unor terenuriB > modificri %idrologiceB > /oluarea atmosferei i a a/elor de su/rafaB > sc%im(area condiiilor sociale ale locuitorilor din zonele aferente %aldelor . "u(stanele /oluante din sol sunt de natur organic i anorganic2 av5nd efecte nocive asu/ra activitii (iologice din sol. <ertilitatea solului n aceste zone este foarte redus. Pe %alde de steril vegetaia nu s)a instalat a(solut deloc. Li/sa vegetaiei /e su/rafaa %aldelor de steril favorizeaz m/rtierea /rafului de /e su/rafaa acestora su( aciunea v5ntului. Pentru reducerea acestui fenomen este necesar silicatizarea su/rafeei %aldei. Parametrii solurilor recoltate din diferite /uncte din zonele %aldelor de steril au valori su( /ragurile de alert i intervenie. +ceste soluri2 din cauza coninutului foarte mic n %umus i su(stane nutritive asimila(ile sunt nefertile sau au o fertilitate limitat. En ta(elul 2 sunt redai /rinci/alii /arametri c%imici analizai /recum i valorile de

$'

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


alert i intervenie /entru soluri mai /uin sensi(ile.

Parametru

0/1

.aloare determinat2 ,2&# 121 222# '2* &22

.alori de re3erinta Praguri/3olosin4e mai putin sensibile 5rd. )!(/'$$) Alert2 -nterven4ie # 2#, 2#, ',, 2,,, 1, 1,,, #,, 1#,, ,,,

Procentul 3a42 de pragul de interven4ie &2#, ,211 ,2 # ,2#2 ,21&

!admiu total Plum( total !u/ru 0inc Mangan

mgMAg mgMAg mgMAg mgMAg mgMAg

Cap 5. EFECTELE ASUPRA SAN T !II UMANE

20

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie

%.1. Efectele 1l"m)"l"i

.fectele to4ice ale /lum(ului sunt cunoscute de /este 2,,, de ani2 re/rezentand /ro(a(il cea mai vec%e (oala ocu/ationala din lume. "/re deose(ire de alte metale2 /lum(ul nu are nici un rol fiziologic in organism si nu e4ista un nivel minim2 care sa fie considerat neto4ic . <ormele anorganice2 a(sor(ite du/a ingestie a/aratele sau renal2 in%alare2 afecteaza sistemul nervos2 si %emato/oeza2 gastro)intestinal2 cardio)vascular

re/roductiv2 in tim/ ce sarurile organice sunt a(sor(ite de la nivel cutanat si afecteaza in /rinci/al sistemul nervos. .4/unerea cronica la /lum( in doze mici a fost asociata cu cresterea tensiunii arteriale2 e4istand o corelaie direct intre concentraia /lasmatic a /lum(ului si nivelul tensiunii arteriale2 cu (olile cere(ro)vasculare si cele cardio)vasculare. In alte studii au fost semnalate asocierea e4/unerii cronice la /lum( cu modificari .F9 sau o incidenta crescuta a (olii arteriale /eriferice la /ersoanele e4/use cronic la cadmiu i /lum(. La /ersoanele e4/use ocu/ational la /lum( au fost demonstrate cresterea incidentei nasterilor de feti morti2 a /ierderilor de sarcina sau a avorturilor s/ontane2 reducerea numarului de s/ermatozoizi si a motilitatii acestora2 scaderea fertilitatii2 %i/os/ermie2 teratos/ermie si scaderea li(idoului . <emeile ai caror soti lucreaza in industria /lum(ului au risc crescut de /ierdere a sarcinii. !o/iii ai caror /arinti sunt e4/usi ocu/ational la /lum( au risc crescut de e/ile/sie congenitala si (oli cardio)vasculare. Into4icatia cronica cu /lum( a fost asociata de asemenea cu risc crescut de cataracta . .4/unerea cronica la /lum( a fost asociata cu cresterea incidentei cancerului in general2 ca si cu cea a cancerului de stomac2 /lman2 i vezica urinar

2$

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


%. . Efectele Cadmi"l"i . In forma sa organica2 cadmiul este intalnit in alimente2 a/a si aer. +/ortul normal de cadmiu /rin dieta variaza intre 2 si 2,, PgMzi. 6esi formele organice solu(ile /ot /roduce to4icitate2 e4/unerea e4cesiva la cadmiul organic indica o /oluare izolata a mediului. .fectele to4ice acute ale cadmiului de/ind de calea de e4/unere. In%alarea unor cantitati mari de /articule de cadmiu /roduce intr)o /rima faza fe(ra2 cefalee2 greata2 varsaturi2 iritatie nazofaringiana2 tuse2 dis/nee2 urmata de instalarea unei /neumonite c%imice si2 /osi(il2 a unui edem /ulmonar acut letal. .4/unerea cronica la /articule de cadmiu din aerul res/irat /oate genera efizem /ulmonar . In%alarea sau ingestia cronica a acestui metal determina leziuni renale2 caracterizate /rin disfunctie tu(ulara siMsau glomerulara cu /roteinurie2 alterarea ca/acitatii de concentrare a urinii si scaderea clearance)ului la inulina. Qn alt efect al e4/unerii cronice este /ertur(area meta(olismului osos cu osteomalacie2 osteo/oroza si risc crescut de fracturi s/ontane.

%.!. Efectele 2inc"l"i 0incul este un oligoelement esenial2 com/onent al mai multor sisteme enzimatice. .ste stocat n esutul osos i muscularB mo(ilizarea din aceste de/ozite se realizeaz cu dificultate2 c%iar n condiiile unui deficit de zinc. +(sor(ia intestinal crete atunci c5nd se nregistreaz o scdere a de/ozitelor. 6eficitul de zinc determin5 ina/etena2 tul(urri de cretere ?anomalii ale sc%eletului2 alterarea sintezei colagenului@2 alo/ecie i nt5rzierea /rocesului de vindecare a rnilorB n cazul unui deficit sever se instaleaz %i/ogonadism i nanism care sunt ameliorate /rin su/limentarea zincului. Pe de alt /arte2 tre(uie menionat fa/tul c administrarea cronic a /re/aratelor orale de zinc interfer cu a(sor(ia cu/rului i /oate /reci/ita deficitul acestuia.

22

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie


;o4icitatea zinc /oate s a/ar n forme acute i cronice. .fectele acute adverse ale a/ortului ridicat de zinc includ grea2 vrsaturi2 /ierderea /oftei de mancare2 cram/e a(dominale2 diaree2 dureri de ca/.

%.#. Efectele C"0r"l"i !u/rul este un element mineral esential in fiziologia organismelor vii2 e4istand intr)o cantitate mare in cor/ul omenesc. In momentul in care este a(sor(it in intestinul su(re2 el este trans/ortat s/re ficat2 legat de al(umina. In flu4ul sanguin este trans/ortat de catre o /roteina numita cerulo/lasmina. !or/ul are nevoie de cu/ru /entru o dezvoltare normala si /entru a isi /astra sanatatea. "u/raacumularea de cu/ru este si ea /osi(ila2 fiind o consecinta a sindromului Dilson2 o inca/acitate de eliminare a cu/rlui in e4ces din cor/. In ceea ce /riveste asimilarea cu/rului2 se /are ca e4ista o com/etitie directa intre acesta si zinc in a(sor(tia in intestinul gros2 cel /utin in cazul elementelor in stare ionica. !a atare2 tre(uie realizata o (alanta corecta in administrarea celor doua minerale.

23

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie Cap #. CUANTIFICAREA RISCULUI DE MEDIU

Eval"area cantitativ a risc"l"i se (azeaz /e 7 '. estimarea mrimii consecinelorB %. estimarea /ro(a(ilitii consecinelor. !alculareaMcuantificarea riscului se /oate (aza /e un sistem sim/lu de clasificare2 unde /ro(a(ilitatea i gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescRtor2 atri(uindu)li)se un /uncta3 aleatoriu7 !lasificarea /ro(a(ilitRii 3Hmare 2Hmedie 1HmicR !lasificarea gravitRii 3Hmare 2Hmedie 1HuoarR

Riscul se calculeazR /rin nmulirea factorului de /ro(a(ilitate cu cel de gravitate2 iar cifra o(inutR va fi folositR /entru com/arare ntre diferite ti/uri de riscuri. !u c5t cifra o(inutR este mai mare2 cu at5t va fi mai mare /rioritatea care va tre(ui acordatR n controlarea riscului. Pe (aza evalurilor i a ra/ortriilor la normele in vigoare s)au sta(ilit urmatoarele /uncta3e 7 5 5 /entru /ro(a(ilitate 2 /entru gravitate 2

6atorit sta(ilitii la limit a %aldelor de steril si datorit gradului de /oluare a a/elor i a solurilor din vecintatea %aldelor de steril2 riscul /rivind sntatea /o/ulaiei din localitatea Il(a $andal este unul mediu 2 avand /uncta3ul ?/ro(a(ilitate 2 4 gravitate 2 H @ . Riscul de mediu este accentuat datorita sta(iliii la limit a %aldelor i datorit drena3ului acid. Riscul de sntate este moderat dar im/une msuri de rea(ilitare a mediului i sto/area tendinei de ur(anizare a zonei.

24

Ingineria i Protecia Mediului n Industrie BIBLIOGRAFIE

S 1ud I. ?2,,'@7 !urs de sta(ilitatea %aldelor de steril i a iazurilor de decantare. Qniversitatea de =ord2 1aia Mare B S 1ud I.2 ?2,,&@7 Poluani n industria minier. .ditura Riso/rint2 !lu3 =a/oca B S Marias <.2 ? 2,,#@ 7 Metalogeneza districtului minier 1aia Mare . .ditura !orneliusB S !urs T+nalizR de riscU > Fovacs Marinel B S !urs T.coto4icologieU > 8ros :asile B S VVV.agir.ro S VVV.ViAe/edia.org S VVV.an/m.ro S VVV.c%imiamediului.ro

:3G. 343 :; I8G4%;I4# 3) M49I3.

25