Calendarul National de Vaccinari (2)

Lucrari Practice Catedra 2, Disciplina Epidemiologie UMF Carol Davila

Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman
1

Cuprins LP
1. Calendarul National de Vaccinari 2. Vaccinul Hepatitic B 3. Vaccinul Poliomielitic

Programul national de imunizari (PNI)

Reglementari care asigura preventia prin vaccinare sistematica si de masa ! a unor boli transmisibile prevenibile prin vaccinare ! a unor boli recunoscute ca probleme de sanatate publica ! a unor boli prioritare dpdv al alocarii resurselor pt sanatate Controlul (reducerea, eliminarea, eradicarea) bolilor prevenibile prin vaccinare este ! Planificat ! Condus Pe baza ! Evaluat ! obiectivelor si ! tintelor operationale Obiectivele ! Specifica scopul practic pt care sunt alocate resursele ! Sunt detaliate in tinte numerice si temporale Tinte Specifica in termeni tehnici strategiile care trebuie adoptate, evaluate, revizuite pentru realizarea 3 obiectivelor

CALENDARUL DE VACCINARE
Vaccinurile sunt recomandate

! Celui mai tanar grup populational ! Aflat la risc de imbolnavire ! Ai carui membrii se stie ca dezvolta un raspuns adecvat de Ac la vaccinare

Recomandarile privind varsta de administrare tin cont de:

! Riscul de imbolnavire specific pe varsta !! BCG, HepB - imunitatea celulara, se poate vaccina la nastere !! Prevalenta mare a acestor boli la aceasta varsta ! Abilitatea orgs la anumite varste de a raspunde la vaccin !! DTaP - imunitate umorala, se vacc la 2 luni, cand titrul Ac materni scade si se formeaza proprii Ac !! Vacc Rj administrat mai tarziu pt ca Ac materni persista 6 9 luni ! Riscul de complicatii specifice pe varsta !! DTP < 3 ani apoi DT, componenta pertussis intreaga da reactii adverse
4

Calendarul National de Vaccinari 2013 (Monitorul Oficial 234/2013) Ordin M.S. 523/2013 VACCINURI OBLIGATORII ! gratuite, programarea lor intra in atributiile medicului de familie, pana la varsta de 6 ani, apoi se administreaza in campanii scolare. o Imediat dupa nastere: in maternitate ! Hep B (primele 24 h) - Engerix ! BCG (primele 2 7 zile) o 2 luni: Hexavaccin*(1 Iunie, 2012) ! DTPa-VPI HiB HepB ! *Pneumococic-conjugat
5

Calendarul National de Vaccinari 2013 (Monitorul Oficial 234/2013) Ord M.S. 523/2013
o 4 luni: ! DTPa-VPI-HiB ! *Pneumococic-conjugat o 6 luni: Hexavaccin* (se aplica incepand cu data de 1 Iunie, 2012) ! DTPa-VPI-HiB-HepB o 12 luni, simultan: ! DTPa-VPI-HiB ! ROR (rujeolic urlian rubeolic) o 14 luni: ! *Pneumococic-conjugat ! * Vaccinul pneumococic conjugat va fi introdus n calendarul de vaccin!ri n func"ie de fondurile disponibile.

Calendarul National de Vaccinari 2013 (Monitorul Oficial 234/2013) Ord M.S. 523/2013
o 4 ani: ! DTPa (se realizeaza pana la epuizarea stocurilor de vaccin existent in teritoriu.) o 6 ani: (incepand cu anul 2015). Pentru copii neinscrisi in invatamantul scolar sau cu abandon se va realiza de catre medicul de familie. ! DTPa-VPI o 7 ani (cls I-a), in campanii scolare: ! ROR o 8 ani: - VPI (pana in anul 2014 inclusiv): o 14 ani (cls a VIII-a): -! dT
Nota: Pentru adm tuturor vaccinurilor mentionate se vor utiliza doar seringi de unica folosinta. 7

CALENDARUL NATIONAL DE VACCINARI, 2013

1l

HB BCG

HB Hib Hib VPI VPI DTaP DTaP Pneumo-conj.

HB Hib VPI DTaP

RRO Hib VPI DTaP

14 luni Pneumoconjugat

RRO VPI (!2014) dT

6 ani DTPa-VPI ! 2015

DTaP

N 4-7 z

2l

4l

6l

1a

4a

7a

8a

14 a

6s

4s

4s

6l

6l

* Vaccinul pneumococic conjugat (2, 4 si 14 luni) va fi introdus n calendarul de vaccin!ri n func"ie de fondurile disponibile.

Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii *

! 2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval ntre doze (a) Pot fi administrate simultan sau la orice interval ntre doze (b) Se adm simultan sau p!streaz! un interval de 4 s!pt!mni ntre doze.

antigen viu + inactivat.

! 2 antigene vii

Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinari. Cind nu este posibil, se va tine cont de recomandarile de mai sus.
9 *Sursa : Plotkin SA, Orenstein WA Vaccines, Third Edition.

Ghid pentru spa"ierea administr#rii de imunoglobuline $i vaccinuri

Administrare simultana
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Poate fi adm. simultan sau la orice interval, n locuri anatomice diferite n general nu se administreaz! simultan

Administrare separata
Produs administrat Primul Secund Interval minim recomandat intre doze

IG #i Ag inactivat IG #i Ag viu

!IG !Ag inactivat !Ag SAU I !G Inactivat !IG !Ag viu !Ag viu !IG

Nici unul Nici unul 6 luni 2 sapt.

10

Administrare - Vaccinuri
! !!! DACA nu se pot respecta rec din PNI: -! Un interval mai lung intre doze nu reduce concentratia finala de Anticorpi. -! Protectia optima se obtine dupa ce se adm numarul de doze recomandate. -! Intreruperea schemei de vaccinare nu impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare.

11

VACCINURI FACULTATIVE
! La recomandarea medicului de familie o vaccinul gripal o vaccin hepatitic A: se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii o vaccinul varicelos: previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
12

Hepatita B
! boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB), virus ADN - gazda naturala omul. ! virusul hepatitei B - extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei. Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele, echipamentul medical sau stomatologic, necorespunzator dezinfectat/sterilizat - pot contribui la transmiterea hepatitei cu virus B. ! >100 de ori mai infectios dect virusul HIV ! mai multe particule virale prezente in sngele infectat. ! s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva, spre deosebire de virusul HIV.
13

HBV Cale de Transmitere

! Sexuala ! Parenterala ! Perinatal

14

Hepatita B
! Dupa infectia acuta, aproximativ 1-20% dintre adulti si peste 90% dintre sugarii infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramn purtatori de AgHBs pentru o perioada > sase luni, intrnd in categoria de purtatori cronici de VHB. Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici dect femeile. Cei care devin purtatori la vrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic. Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic. In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica ! ! ! !

15

Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs

Prevalenta Ag HBs

!8% - Mare 2-7% - Intermediara <2% - Joasa

16

Impactul global al infec"iei VHB

WHO http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/

WER, No 28, 2004, 79, 253-264 17

HCVB - Epidemiologie
Propor$iile fenomenului n termenii prevalen$ei !! SUA : aprox. 300 000 infec$ii noi/an 5 10% , rat! de cronicizare 1 1,25 milioane (0,2%) purt!tori cronici HBV !! India : 4 % ( 10% din cazuistica mondial!) !! Indonezia : 5-10% !! Turcia : 4 7% !! Pakistan : 3 5% !! Vietnam, China : 12 14% (peste 100 000 000 persoane)

Custer B, Sullivan SD, Hazlet TK, Iloeje U, Veenstra D, Kowdley KV, Global epidemiology of hapatitis B virus, J. Clin. Gastroenterol. 2004 ; 38 (10 Suppl.) : S 158 S 168

18

HCVB - Epidemiologie
Romnia
!! Absen$a unui registru na$ional pentru eviden$a afec$iunii !! Rela$ii statistice actuale nerelevante ; practic disponibil! doar eviden$a cazurilor acute spitalizate (10 30%, la ponderea acceptat! a exprim!rii simptomatice). !! Screening-uri de depistare, improbabil fezabile din perspectiva suportului financiar.

19

Hepatita acuta viral! B - Incidenta pe grupe de vrst! Romnia, 2004

100.000 pop din grupa de varsta
30 25 20 15 10 5 0 3.5 1.0 4.8 8.1 6.4 4.3 2.6 1.5 0.6 0 14.4 27.2 25.7

<1

1-4

5-9

10-14

15-19

20-24

25-34

35-44

45-54

55-64

65-74

75-84

85>
20

Dr. MOLNR B. Gza, AMR-Societatea Romn! de Epidemiologie, 10 dec. 2004

21

22

Studii de Prevalenta
! ! ! ! ! ! ! ! Anul Popula%ia Prevalen%a AgHBs (%) 1990 Bucure%ti - Popula"ia adult! cu risc sc!zut (Paquet C. 1993): 11 1990 Bucure%ti (personalul medical) (Paquet C. 1993) : 9,2 1990 Bucure%ti (femei gravide) (Paquet C. 1993) : 7,8 1994 Romnia (popula"ia general!) (Molnar G. 1994) : 6 2005 Jude"ul Ia%i (popula"ia general!) (Duca E. 2007): 6 2008 Romnia (popula"ia general!) (Gheorghe L. 2008): 5,11 2008 Jude"ul Ia%i (popula"ia general!) (Gheorghe L. 2008): 4,29
23

Inciden!a hepatitei acute HBV n Romnia

2.9

9.1

10.9 5.2 8.7 3.6 8.8 9.9 5.3 11.2 8.9 8.2 5.9 5.2 8.3 12.3
24

12.4 9.4 10.0 7.2 9.1 12.7 6.9 8.8 9.1 9.1 5.3 8.8 17.4 8.6 9.4 13.7

10.8 9.7

10.4

9.6 7.9 11.2 8.8 Bucuresti 6.9 11.3 9.2

Hepatita acut! viral! B Epidemiologie (cazuri noi)

Romnia (31.dec.2003)
1980 1989 1990 1995 7735 9984 7895 5541 34.8 43.1 34.0 24.4 Rangul varia$iei inciden$ei - Jude$ul Satu-Mare: 2.9 %000 : - Jude$ul Hunedoara 17.4%000 : - Jude$ul IASI 2000 2695 12.0 2003 2030 9.3 (inciden$!)

224 (29.7)..................................................................... 88 (10.8)

25

26

27

Evolutia infectiei cu VHB, in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute

100 100 80 60 40 20

Infectie sinmptomatica(%)

Infectie cronica (%)

80 60 40 20

Infectie cronica

Infectie simptomatica
Older Children and Adults

7-12 mos

1-6 mos

1-4 yrs

Birth

28

Evolutia infectiei cu VHB

Infection Asymptomatic Resolved Immune
Resolved Immune

Symptomatic acute hepatitis B

Chronic infection

Chronic infection Cirrhosis Liver cancer

Asymptomatic

Asymptomatic

Cirrhosis Liver cancer

29

Evolutia clinica in infectia cu VHB, VHD

Tipul infectiei/ Evolutie
Infectie cronica

VHB
< 5 ani: 30-90% > 5 ani: 1-20 %

VHD
50-90%

Ciroza hepatica Mortalitate prematura

2-10%

50%

15-25%

15%

Rolul im. cu vaccin Hep B prevenirea Cancerului hepatic Primul vaccin in tratamentul cancerului.

30

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange

Persoana anterior nevaccinata expusa in mod accidental la snge Ag HBs pozitiv, - se actioneaza imediat!!! ! spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina, alcool 70%) ! se recolteaza probe de snge de la persoana expusa in vederea investigatiilor serologice, ! imunizarea pasiva cu Ig umane specifice antihepatita B. (IgHB) 0,06 ml/kgc primele 24 h, maxim 72 h!! ! In acelasi timp se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B. ! vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele testelor serologice.
31

Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange

-! La persoanele imunizate anterior, daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUI/ml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin. ! Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza proprietatile imunogene ale vaccinului ! !!!!cele doua produse se administreaza in locuri anatomice diferite.

32

Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei N.n. din mame purtatoare de VHB: ! adm de IG umane specifice anti HepB (100UI 0.5 ml) la 12-24 h de la nastere, ! impreuna cu prima doza de vaccin HepB, ! in seringi diferite, locuri anatomice diferite.

33

Hepatita B Profilaxia specifica a infectiei Partener sexual al unui caz de hepatita B: ! Profilaxia se va aplica in primele 14 zile post expunere ! Adm de Ig umane specifice (IgHB) 0.06 ml/kgc ! Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B, schema 0,1,6.
34

Hepatita B Indicatii vaccinare

! De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu risc crescut: ! personalul medical, ! personalul si pacientii institutionalizati, ! pacientii care primesc frecvent produse de snge, ! calatorii in zone cu inalta endemicitate ! persoane care practica sexul in scop comercial, homosexuali ! utilizatorii de droguri. OMS : Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei !!! necesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +

35

Vaccinul Hep B
! Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice. ! Acestea contineau antigenul de suprafata al VHB, Ag HBs, preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat. ! In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica, ! ENGERIX utilizat in schema de vaccinari obligatorii a nou-nascutilor la noi in tara. ! Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100,000 locuitori.
36

Scheme de vaccinare in HepB

PNI
Hep-B DTP VPI HiB Hep-B 2L DTP VPI HiB Hep-B 6L

n.n. din mama AgHBs +

Hep-B Hep-B IGHB Hep-B

1L

6L
37

Schema standard

1L

6L

Schema rapida (accident /expunere profesionala)

1L

2L

12 L

38

Vaccinuri Hepatita B

39

Vaccinul hepatitic B
! ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras, ! in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a coapsei pentru nou-nascuti. ! Titrul de anticorpi e mai scazut cnd vaccinul este administrat in tesutul gras al regiunii fesiere. ! Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu tendinta de sngerare severa, precum hemofilicii. ! Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12 luni dupa prima doza. Testarea titrului Ac > opt ani. ! Dupa schema de vaccinare 0, 1, 6 luni sau 0, 2, 6 luni - testare titru > cinci ani de la vaccinarea primara. ! Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.

40

Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala

Include persoanele/pacientii: ! imunodepresie (e.g., hemodializati) ! care au fost vaccinati in alt loc anatomic (mm fesieri) decat cel recomandat (m deltoid) ! Nn din mame purtatoare de AgHBs + ! Cadre medicale care vin in contact cu sange/derivati ! Parteneri sexuali ai unei persoane cu HepB cronica !!!Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hepatitic B.

41

Vaccinul Hep B
-! Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de: - >10miliU.I./ml (low responders), -! preferabil un titru > 100 mUI/ml (high responders) -! Ofera protectie de lunga durata -! Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc: obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani) -! Raspunsul imun variaza cu virsta: -! la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la >95% din persoanele care au primit 3 doze vaccinale, -! la 90% a celor de varsta > 40 ani si la -! 65-75% la > 60 de ani.
42

Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate #i reactogenicitate

Siguran$!:
-reac$ie local! - durere la locul injec$iei ( 3 - 20%) -reac$ii sistemice (20%) u#oare; -complica$ii foarte rare (soc anafilactic : 1 caz la 600.000 doze) - nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune, scleroza in placi, autism (OMS)

43

Evolutia Infectiei cu HCV

150 milioane cazuri cu infectie cronica VHC

100 Persoane
85%

15% Vindecare (15) 80%

Timp

Cronica (85) Stabil (68)

75% 20%

Ciroza (17)
25%

Stabil (13)

Mortalitate (4) Indicatie pentru transplant de ficat

44

HCV prevalence in Romania: 4.56%

45

Incidenta HVC este subraportata

46

47

48

Screening Expunere HCV cert!

1. Personal medical expus (ac contaminat cu snge pacient): implica"ii
medicale $i sociale accident de munc#!

RISC = 1,5-2% dup! n"ep!tur! accidental! ac contaminat

49

Screening Expunere HCV cert! 2. Copiii mamelor HCV+

RISC = 4% (15-20% dac! mama este si HIV+)

50

Screening Categorii la risc pentru expunere HCV

Toxicomanii emergen"a unei categorii de risc #i n Romnia

RISC = 10-20% pentru fiecare an de toxicomanie

51

Screening Categorii la risc pentru expunere HCV

Persoane cu transfuzii nainte de 1993 Hemodializa"i Partener sexual HCV +/- comportament sexual dezordonat

RISC = 1,5-6% dintre partenerii sexuali ai celor infecta"i HCV+

52

Screening Afec"iune hepatic! de cauz! incert!

Valori crescute ale ALT ! - O singura data: de evaluat indica"ia n contextul st!rii prezente a pacientului ! - Doua sau mai multe determinari: obligatoriu !screening

Valul de pacienti prilejuit de programul national de evaluare

53

Screening la cerere

Aprox. 10% dintre infec"iile HCV sunt astfel descoperite

Testare anonim! #i gratuit! n unele state, mpreun! cu testarea HIV + Consiliere dac! test pozitiv
54

Confirmarea diagnosticului de infec"ie HCV

ATEN$IE! Prezenta antiHCV ! infec!ie HCV

55

Confirmarea diagnosticului de infec"ie HCV

antiHCV+

RNA-HCV (+) (60-90%) RIBA + Infec"ie HCV Infec"ie HCV vindecat!

RNA-HCV () (2 n 6 luni) RIBA Test antiHCV fals pozitiv

56

Cauze de deces boli infectioase : VHB (locul7) si VHC (locul 10)

BOLI INFECTIOASE
1. Infectii ap respirator 2. HIV/SIDA 3. Boli diareice 4. Tuberculoza 5. Malarie 6. Boli eruptive 7. Hepatita B 8. Pertussis 9. Tetanos Neonatal 10. Hepatita C

DECESE/AN
~ 3.5 mil ~ 3.0 mil ~ 2.2 mil ~ 2.0 mil ~ 1-3 mil ~ 888,000 ~ 500,000 - 750,000 ~ 355,000 ~ 300,000 ~ 250,000

WHO. Hepatitis B. 2002. Maynard JE, et al. In: Viral Hepatitis and Liver Disease. New York: Alan R. Liss, Inc. 1988. CDC. Epidemiology & prevention of vaccine-preventable diseases. The Pink Book. 8th ed. CDC. MMWR. 2001;50:RR-11. 57

Hepatita C, masuri de prevenire

Persoanele infectate cu virusul hepatitei C: ! Prezinta potentialul de a transmite infectia ! Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperite ! Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul de a transmite infectia prin contact sexual si perinatal
! Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda evitarea sarcinii si alaptarea.

Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NU trebuie sa: ! Doneze sange, organe, tesuturi, sperma. ! Utilizeze in comun articole de uz personal (ex. periuta de dinti, aparat de ras)

58

59

60

61

62

63

Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

64

Vaccinul poliomielitic
Disponibile dou! tipuri de vaccinuri poliomielitice: !Vaccinul poliomielitic oral (viu atenuat) !Vaccinul poliomielitic injectabil (inactivat)

65

VPO (Sabin)
! Vaccin viu, atenuat, trivalent ! Adm oral 0,2 ml (2 pic) ! produce niveluri ridicate ale imunitatii atit la nivel local (IgA secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala, unde virusul se inmulteste), precum si la nivel sistemic (im umorala, IgM, IgG) contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice. ! Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) la 1-3 zile dupa vaccinare.

66

Avantaje vs. Dezavantaje

! Relativ mai ieftin ! Poate fi adm. de voluntari necalificati medical, cu instruire minima. ! Dezavantaj:rezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari tropicale!) mutatii virale, revenirea la neurovirulenta

67

1 caz la 1 milion doze administrate, mai mare dupa prima doza 1 caz la 750.000 doze distribuite (T. Hovi, 2004) Primovaccinarea : Risc 6,8x Risc 3,800 X > 7-10 ani OMS : La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
68

Prevost D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996 (22)

Factorii care cresc riscul de PPAV

! Imunodeficien"a (ereditar# sau dobndit#). ! Febra (la vaccinare sau n primele 2-3 s#pt#mni dup# vaccinare). ! Traumatisme musculare, inclusiv injec"ii IM. ! Riscul cel mai mare este la primovaccina"i. ! VAPP pot ap#rea att la recipien"ii de vaccin ct $i la contac"ii nevaccina"i ai acestora.
69

Prevenirea paraliziei polio!!

Provocata prin injectii IM, ! Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM, extractii dentare, interventii chirurgicale pe o durata de > 30 zile. ! Pentru trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV. ! Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral).

70

Circulating vaccine-derived poliovirus1 (cVDPV) 2000-2013

71

VPO (Sabin) Contraindicatii

Nu se adm: ! pacientilor infectati HIV ! contactilor de familie cu o persoana infectata HIV ! pacientilor cu imunodeficiente si contactilor de familie ai acestora. Precautii: ! La gravide si la varsta adulta: se adm doar daca este necesara protectia imediata. ! La pacienti cu diaree dupa administrarea vaccinului - se mai adm o doza vaccinala dupa 4 saptamani. ! Pacientii care prezinta varsaturi in primele 30 min dupa adm vaccin se repeta adm vaccinului in aceeasi sedinta ! Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese la 2 ore interval

72

VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala

! 95% - in tari industrializate ! 90% in tari subdezvoltate, datorata circulatiei intense a altor enterovirusuri, care intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal, frecventa mai crescuta a sd diareic. ! Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) populatii izolate de eschimosi evid Ac la > 40 ani de la vaccinarea cu VPO.

73

VPI (Salk): Avantaje/Dezavantaje

! Vaccin inactivat (Poliovirusuri inactivate) ! Adm IM ! Nu blocheaza efectiv inmultirea poliovirusului la nivel intestinal ! ineficient pt eradicarea poliomielitei ! Adm necesita prezenta unui cadru medical ! De 4 X mai scump ! Avantaj: Termostabil
74

VPI (Salk): Recomandari de vaccinare

-! Pacienti cu imunodeficiente, inclusiv infectati HIV precum si contactilor acestora. -! Adm la cei care calatoresc in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic. -! Vaccinarea adultilor: personal de laborator care lucreaza cu tulpini salbatice, -! Personal medical care vine in contact cu pacienti excretori de virus polio viu salbatic, -! Persoane nevaccinate, care vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale. -! In Romania, la copii institutionalizati, pentru evitarea PPAV.
75

VPI (Salk)
! Contraindicatii/Precautii: -! Reactii anafilactice grave la o doza de vaccin -! Anafilaxie la Streptomicina, Neomicina, Polimixina B -! Nu se amesteca cu alte vaccinuri in seringa ! RA: rare 0,5-1,5 % durere locala, eritem, tumefactie
76

VPI (Salk): Eficacitate vaccinala

! 100% ca raspuns imun dupa & 2 doze vaccinale VPI. ! Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la > 95 % din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze. ! Studii OMS au demonstrat seroconversia si concentratia Ac cea mai mare in cazul vaccinarii secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO). ! Hemofilicii au raspuns vaccinal slab.
77

Experien"a utiliz#rii VPI n Romnia

! ! VPI este nregistrat n Romnia din 1992 De peste 20 ani copii din leag#ne (centre de plasament) sunt vaccina"i cu VPI 2009 - PNI: adm la 2,4,6,12 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a) (va fi inlocuita cu DTPa-VPI la 6 ani, incepand cu anul 2014)

! !

78

Compara"ie ntre VPO $i VPI

Caracteristici
Cale de administrare Previne paralizia Imunitate umoral# Imunitate intestinal# Durata immunit#"ii Imunitate de grup Excre"ie de virus Imunizare prin contact Muta"ii la om Paralizii sechelare

VPO
Oral# DA DA DA Lung# DA (fecal/oral) DA DA* DA Rare

VPI
Parenteral# DA DA Minim# Lung# DA* (oral/oral) NU NU NU NU
79

World Health Organisation

! Eradicarea poliomielitei pana in anul 2018.

80

Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)

Gradul de gravitate al leziunilor
Gravitatea I: Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (< 24 h) Gravitatea II: Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata, gat sau organe genitale. Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare

Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii Sanatos in momentul atacului

Profilaxia specifica

Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos. Vaccinare completa*

Suspect de turbare

Turbat; omorat si neexaminat; necunoscut

cu 5 doze in ziua 81 0, 3, 7,14, 28

Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)

Gradul de gravitate al leziunilor Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii Profilaxia specifica

Gravitatea III: Muscaturi Sanatos in momentul sau zgarieturi superficiale localizate la atacului fata, gat sau maini sau organe genitale, muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele Suspect de turbare inferioare si trunchi

-Ser antirabic - vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul -Ser antirabic + - vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul Sero-vaccinare completa
82

Turbat; omorat si neexaminat; necunoscut

Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)

Gradul de gravitate al leziunilor Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii Profilaxia specifica
Gravitatea IV: Leziuni Sanatos in momentul produse de animale atacului salbatice sau muscaturi produse de animale turbate, localizate la cap. gat sau maiini; muscaturi Suspect de turbare multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Turbat; omorat si neexaminat; necunoscut Salbatic, omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
-Ser antirabic + - vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul -Ser antirabic + - vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul

Sero-vaccinare completa

Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare la ex 83 histologic.