Romania Maiastra

Cind ma gindesc la Romania,ma gindesc la locul nasterii mele, a devenirii mele ca om si-mi dau seama ca am o identitate clara: Sunt romanca si sunt mandra de asta !...Da, sunt mandra ca provin dintrun popor atestat de milenii pe acest teritoriu numit, la inceputurile lui, Dacia... Sunt mandra ca acest popor, desi a fost cotropit de mai toate popoarele barbare si chiar de Imperiul Roman, si-a pastrat identitatea si coloana vertebrala, asimilindu-i pe cei care au venit sa ne cotropeasca si nu invers...sunt mandra ca urebista si Decebal au e!istat si ca si-au invins cotropitorii chiar cu pretul vietii si ca, "#I R#M$"II, popor nou format din contopirea celor doua vechi civili%atii, Daca si Romana, n-a fost nevoie sa plecam cu desaga in spinare, ca sa ne gaseasim alte teritorii in care sa convietuim... Mi se pare ca sunt batrina ca Marea "eagra, in care se oglindeste va&nicul port 'omis si ca sunt semeata ca Muntii Carpati, ase%ati ca o rotunda cununa de lauri, pe crestetul falnic al tarii...si sunt aurie ca grinele ce se unduiesc in aragan, sau ca aurul din Rosia Montana, a muntilor $puseni... Sunt verde-albastra ca Dunarea cea lina, care ne tine-n bratele-i spumate, tocmai de la (ortile de )ier pina la Marea cea Mare, trecind agale prin noul si mirificul colt de Rai romanesc, Delta... Da, sunt mandra ca sunt romanca, pentru ca am colindat 'ara de Sus, cu piciorul meu de tinara adolescenta...pentru ca am va%ut muntii Rodnei cu ochii mei de copil, pentru ca Ceahlaul mi s-a scurs pe sub pasii apasati de drum greu si frumuseti ale locului...si pentru ca am va%ut verdele de *oronet in realitate si-am trecut prin +umulestii lui Ion Creanga, amintindu-mi frinturi din (ovestile si (ovestirile lui de copil... Si-am va%ut mandre minastiri, de la Ceahlau in sus, spre Suceava...si-am adastat putin, doar putin, sub 'eiul lui ,minescu din dulcele 'arg al Iesilor... Si m-am intors pentru o vreme, in portul 'omis, acolo unde m-am nascut si unde a fost e!ilat pe viata, poetul roman, #vidiu, ca s-o iau de la capat in peregrinarile mele, in anii ce-au venit...si ei au trecut peste mine, ine!orabili ca timpul, dar am fost fericita sa vad alte si alte locuri istorice, care ne-au marcat identitatea noastra ca popor.

Desi eram in plin comunism, ne-am dus sa vedem castelul ran, care dainuie de secole la hotarul dintre 'ransilvania si 'ara Romaneasca...acum eram mai multi:eu, sotul si copilul meu si eram fericiti sa ne umplem sufletul si mintea de istoria acestui neam romanesc, care nu s-a plecat niciodata in fata popoarelor care ne-au cotropit. Si chiar daca regalitatea era atit de hulita in acele vremi de trista amintire, ne-am ambitionat sa vi%itam si (elesul, stindard al regalitatii Romaniei Mari de la -.-/. $m fost impresionati pina la lagrimi de somptuo%itatea si frumusetea castelului (eles, a (elisorului si a parcului imens care le incon&oara...si drumul pina acolo mi-a revelvat o alta dimensiune a Romaniei: Romania frumoasa, Romania culta, Romania Maiastra... Ma intreb cum ar fi fost daca rancusi, gor&ean de-al tatalui meu, ar fi creat toata viata, in Romania.Cum ar fi denumit el marea opera sculpturala, 0(asarea Maiastra12... nu cumva, 0Romania Maiastra12 Dupa atitia ani de implinire spirituala, dupa %eci de peregrinari prin toate colturile acestui 0colt de rai1, a venit o vreme de mare tristete, atit pentru mine, personal cit si pentru intregul popor roman...se asternuse tacerea, alienarea si inchistarea peste acest popor mandru, hatru, care facea intotdeauna ha% de neca%. Din pacate, au fost citiva ani, in istoria acestei minunate tari, in care s-a lacrimat pe ascuns, in care ranile au devenit caverne, in care a curs singe dinlauntru si s-a clamat libertate din afara...si au fost multi...au fost destui...eram disperati, tristi si far3 de speranta, de parca nu se mai termina calvarul, nu ne mai tre%eam din acel cosmar in care ne adusesera comunistii si din care unii au scapat fugind, altii au murit prin deverse locuri sau pe niciunde iar noi am rabdat, am sperat si ne-am hranit sufletele cu cultura. In anii aceia 0de restriste1, i-as numii eu, am citit cit pentru doua vieti, din autori universali dar, mai ales, din autori romani. $m inceput cu Ispirescu, Creanga, $lecsandri, ,minescu, Caragiale, Calinescu...si am continuat cu Cella Serghi, Mihail Sebastian, 4iviu Rebreanu, Camil si Ce%ar (etrescu, Ionel 'eodoreanu, 5. acovia, 5.'opirceanu, 5.Cosbuc, #tilia Ca%imir, Marin (reda...si alti titani ai culturii romane. $ceste lecturi mi-au mangaiat sufletul, miau cicatri%at rani singerinde si ne-au tinut tre&i, ne-au format caracterul si personaliatea. "u era piesa de teatru, la care sa nu ma duc s-o vad, nu era film romanesc pe care sa nu-l vi%ione% cu drag!...$bia acum imi dau seama ca asta se numeste ($'RI#'ISM si R,6IS',"'$ (RI" C74'7R$. $tunci nu constienti%am ca ne hraneam spiritul, ca ne luam seva de romanism din Cultura Romana.

$poi a venit vremea Revolutiei...da, a revoltei acestui popor impotriva opresiunii comuniste...si am iesit in strada, cu mic cu mare, ca la -.89, care 0cu furci, care cu topoare1 si l-am dat &os pe Dictator. $ fost o efu%iune nationala, o unire 0In cuget si simtiri1, a acestui popor, din ce in ce mai oprimat si mai flamind!!! Dar pina cind si pina unde, putea sa Rabde, acest minunat popor Roman, el care nu calcase in picioare niciun alt teritoriu statal, care nu-si batuse &oc de alte popoare2...Si a venit si vremea noastra, in -./.!...$ venit 'impul 're%irii "ationale!!! Si era chiar in decembrie...ca acum,cind va scriu aceste randuri si retraiesc acele momente de ),RICIR, "$'I#"$4$!!! $cela a fost momentul cind ne-am de%legat din lanturile comuniste si ne-am luat %borul ca ($S$R,$ M$I$S'R$ a lui rancusi. De aceea sunt mandra ca sunt romanca si sunt sigura ca acest neam a renascut din propria-i cenusa, ca (asarea (hoeni!, iar opera lui rancusi, as redenumi-o si i-as spune 0R#M$"I$ M$I$S'R$1. #ricite incercari si feste ne-ar face soarta, noi tot aici vom fii si vom dainui peste veacurile ce vor venii, prin copiii nostrii, prin nepotii si stranepotii nostrii!!! $m sa parafra%e% aici o replica a lui Stefan cel Mare din piesa 0$pus de soare1 a lui arbu Delavrancea: R#M$"I$ "7 ,S', $ M,$, "7 ,S', $ *#$S'R$, CI $ 7RM$SI4#R "#S'RII SI $ 7RM$SI4#R, 7RM$SI4#R "#S'RII, I" *,$C74 *,CI4#R,$MI"!!!

8:,-;,;8-< $4M$ =$", SIR 7