Sunteți pe pagina 1din 98

Misterele Romaniei

Intotdeauna cautam misterele in afara granitelor acestei tari. De ce? Pentru ca ceilalti si le-au promovat din plin, prin filme, carti, emisiuni. Noi, romanii, nu stim nici macar in ce tara minunata traim. Nu avem habar ca aici, unde ne taram zilele de la un an la altul, in vremurile de demult traia un popor ales care carmuia destinele Europei. Altii au avut gri a ca, in ani, sa ne determine sa ne privim cu reticenta pe noi, ca oameni, tara noastra si poporul nostru. Asa ca la ora actuala avem impresia ca ne tragem din niste ciobani care au a uns intamplator cu turmele lor de mioare prin zona. Nimeni nu are habar ca apelativul de !cioban! se folosea in vremurile de demult sub alta forma, semnificand nu meseria de paznic la oi ci reprezentand menirea poporului din care ne tragem, aceea de carmuitori de popoare. Am fost aici inainte de scrierea sumeriana si vom ramane tot aici oricat de mult si-ar dori unii si altii sa ne asimileze. "a intrebati ce puteti face impotriva marilor puteri asimilatoare? A celor care vor sa ne distruga credinta, istoria si neamul? Nimic mai simplu# nu uitati. $i aveti gri a ca cei care vor veni dupa voi sa nu uite. Nu uitati nimic din ceea ce, odata, demult, a facut din noi un popor ales.
Imparatii traco-iliri si Straromani - de Eliszar la %&'(%')(%(, %*#)+ - ,at

,onstantius ,hlorus

Primul imparat de certa origine tracica este -a.imin /racul 0)&1-)&+2. Acesta fusese pastor in regiunea sa natala, -oesia, si fusese ridicat tot mai sus de $ever Ale.andru 0)))-)&12 datorita capacitatii sale militare si aspectului sau impunator# avea ),3(m inaltime si era uimitor de voinic. "orbea latina cu accent tracic. Atins de bolile sufletesti ce caracterizeaza de obicei pe detinatorii puterii a unsese, de e.emplu, sa isi colecteze sudoarea, consuma %+ 4g carne si )* de litri de vin pe zi etc%. -ai mult, ridicarea sa pe tron a facut-o prin asasinarea binefacatorului sau 55 ) /ot prin crima urca pe tron si Decie 0,. -essius Decius2, in )36, fiind si el de origine traco-ilira0&2. Domneste pana in )1%. 7rmeaza# -arcus Acilius Aureolus 0)8*-)8+2 si el de origine umila, ca ma oritatea imensa a imparatilor traco-iliri, -arcus Aurelius "alerius ,laudius 0)8+-)*(2, Aurelian 9ucius Domitianus Aurelianus - 0)*(-)*12, Probus - -. Aurelius Probus - 0)*)-)+)2 din $irmium0i2, -arcus Aurelius ,arus 0)+)-)+&2, Aurelius "alerius Diocletianus 0)+3-&(12 vestit dusman al ,restinismului, "alerius -a.imianus :erculis 0)+8-&(12, persecutor inversunat al ucenicilor lui :ristos, ,onstantius ,hlorus 0)6&-&(82, tatal $fantului ,onstantin cel -are si unul dintre imparatii pagani cei mai toleranti 0poate si din pricina religiei sotiei sale Elena ; care era crestina2, ,aius <alerius "alerius -a.imianus 0&(1-&%%2 mare persecutor al crestinilor, <alerius "alerius -a.iminus Daia 0&(1-&%&2, si el un mare dusman al =isericii, >lavius "alerius $everus 0&(1-&(*2, aflat cam pe aceeasi linie si, tot asa, "alerius 9icinianus 9icinius 0&(+-&)32, Domitius Ale.ander 0&(+-&)+2, >lavius Iulius ,rispus 0&%*-&)+2. 7rmeaza apoi primul imparat straroman, $fantul Imparat ,onstantin ,el -are 0>lavius "alerius ,onstantinus -agnus? &(1-&&*2, fiul lui ,onstantius ,hlorus si al sfintei Elena - daca de origine -, primul si cel mai mare imparat al Neamului @omanesc. "in apoi urmasii sai. Primul este ,onstantinus II 0&%*-&3(2, imparat arian, prigonitor al =isericii, Dalmatius, nepotul $fantului ,onstantin cel -are, proclamat august intre &&1-&&*, :annibalius, de asemenea nepot al $fantului ,onstantin cel -are, august &&1-&&* 0ambii au fost respinsi de armata dupa moartea $fantului Imparat ,onstantin cel -are2? ,onstans, imparat cu adevarat ortodo. 0&&&-&1(2, "etranius 0&1(2, ,onstantius II, imparat arian 0&&*-&8%2, ,onstantinus <alus 0&1%-&132, Nepotianus 0&1(2, >lavius ,laudius Iulianus, pagan si mare persecutor al crestinilor, supranumit Iulian Apostatul 0&8%-&8&2. 7rmeaza o noua dinastie straromana, deschisa de >lavius Iovianus, imparat ortodo. 0&8&-&832, si continuata de >lavius "alentinianus I 0&83-&*12, >lavius "alens 0&83-&*+2, arian, <ratianus 0&8*-&+&2, imparat al Apusului, ortodo., >lavius "alentinianus II 0&*1-&6)2, >lavius ,onstantius III 03%*-3)%2, "alentinian III 03)1-3112, -arcianus 031(-31*2, 9eon I /hra. 0/racul2 031*3**2, 9eon II 0318-3*32, "italianus 01%&-1%12, Anastasius 036%-1%+2, Iustin I 01%+-1)*2, Iustinian I 01)*-1812, >lavius Iustinianus II 0181-1*+2, /iberius 01*+-1+)2, >ocas 08()-8%(2, ultimul imparat al Imperiului @oman de @asarit 0@omania2, care Imperiu va fi transformat de :eraclius in Imperiu grecesc, zis @omaic 0cunoscut ca Imperiul =izantin2. ,redem ca aceasta insiruire este suficienta pentru a deschide o perspectiva noua asupra unei perioade pe care istoriografia noastra oficiala are tristul obicei de a o trata cu prea putin interes032. @evenind la firul istoriei, sa observam ca Imperiul @oman cunoaste in secolul III un declin tot mai accentuat. 7nii istorici au pus acest declin pe seama invaziilor venite in special din @asarit. Neamurile migratorilor, lovind val dupa val, au sfaramat in timp puterea imperiala. Acesta este insa

o observatie empirica si partinitoare012, ce e.clude nu doar aspecte secundare ale problemei, ci chiar si pe Dumnezeu, realitatea absoluta. Prima vina pentru aceasta decadere o constituie vointa indreptata spre rau a cetatenilor romani. :edonismul a unge in aceasta epoca la apogeu, la fel si ura fata de crestini. Prigoana acestor oameni ai lui Dumnezeu si complacerea in cele mai osnice pacate aduce dupa sine si pedeapsa divina. Invaziile migratorilor sunt consecinta, nu cauza decadentei romane, asa cum stapanirea filistenilor s-a impus evreilor datorita decaderii lor morale si nu invers. /rebuie observat insa un fapt semnificativ# aceasta epoca, numita si a anarhiei militare, este deschisa de un traco-roman 0-a.imin /racul2 si continuata de alti imparati sau candidati la tron de aceeasi origine traco-ilira. @eferindu-se la situatia <ermaniei cucerite de Imperiul @oman, /h. -ommsen spune# ,a intotdeauna in asemenea situatii, in fiecare canton se forma o partida a docililor partizani ai @omei si una nationala, care pregatea rascoala in secret082. Acelasi lucru s-a intamplat si cu traco-ilirii. $pre e.emplu, la inceputuri, populatiile traco-ilire din Panonia si Iliria au opus @omei o rezistenta indar ita, reeditata atunci cand impozitele sau alte obligatii deveneau suparatoare.0*2 In contrast, /racia a ucat cu predominanta rolul de aliat fidel al romanilor, chiar in contra celorlalti traci. Asemenea deosebiri au e.istat chiar si in Dacia nord-dunareana, unde triburile din Altenia au refuzat, in vremea lui /raian, sa lupte impotriva romanilor. Aceeasi lupta intre tabere nationale opuse ca aceea dintre taberele nationale ale galilor, germanilor sau altor neamuri a avut insa in cazul iliro-tracilor o influenta hotaratoare, definitorie, asupra istoriei Imperiului. Numerosi si capabili ei au a uns sa ocupe functii importante in armata si administratie, pozitii pe care le-au folosit in interesul propriu pentru clarificarea conflictelor dintre tabere, antrenand dupa ei tot Imperiul. Este de observat ca acest fenomen incepe a se manifesta destul de tarziu fata de primele contacte traco sau iliro-romane. $e dovedeste astfel ca romanizarea - cea care a declansat aceste lupte - s-a manifestat mai tarziu decat se crede de obicei, ceea ce necesita gasirea unui alt factor de latinizare decat cele valabile pana la inceputul sec. I d.:r. Acesta este crestinismul. Primul imparat din seria traco-ilira, -a.imin /racul, de o mandrie bolnava, datorata probabil nu doar vigorii sale aproape incredibile ci si constientizarii trufase a caracterului e.ceptional al ascensiunii sale sociale, a fost unul dintre cei mai aprigi prigonitori ai crestinilor. El a poruncit de la inceput uciderea conducatorilor =isericii Bepiscopi, preoti, diaconiC vinovati de invatatura cea dupa Evanghelie 0Eusebiu, Ist. =is., "I,)+2. Primul edict general impotriva crestinilor apartine lui Decie 0)36-)1%2. Amintirea acestuia este trista, data fiind inversunarea cu care atat el cat si oamenii sai au prigonit =iserica. Aurelian 0)*()*12 a inceput spre sfarsitul domniei o mare persecutie anti-crestina. $tiuta fiind originea lui se pune intrebarea ce legatura este intre retragerea trupelor din Dacia nord dunareana si aceasta persecutie? $a fi incercat Aurelian eliminarea crestinismului din Dacia nordica prin intermediul paganilor migratori ? $a se fi temut de numarul mare al crestinilor de la Dunare ? ,a nu avea o ustificare reala aceasta retragere se vede din aceea ca dupa circa trei decenii, fara ca situatia militara sa se schimbe semnificativ, $f. ,onstantin cel -are va recupera in mare parte Dacia @omana. $tarneste mirarea si mai mult faptul ca, dupa cate se pare, Aurelian nu a retras de fapt trupele decat din actuala /ransilvanie, provinciile numite astazi =anat si Altenia nefiind deloc abandonate0ii2. Ari bogatia in aur si alte averi subpamantene a /ransilvaniei facea mai mult decat ustificata mentinerea ei. $i cu toate acestea nu numai ca de-a lungul timpului /ransilvania a fost relativ putin vizata de invazii - indreptate in general spre sudul Dunarii - dar a si fost in mod de necrezut parasita de trupele romane0iii2. $ingura e.plicatie pe care o pot gasi tinand cont de toate aceste elemente este aceea a /ransilvaniei centru al crestinismului nord-dunarean0+2. Dupa cum spune un celebru cunoscator al istoriei bisericesti# sub imparatii Diocletian 0)+3-&(12, <aleriu 0)6&-&(12, -a.imian :ercule 0)+8-&(12 si ,onstantiu ,hlor 0)6&-&(82, =iserica a suferit cea mai grea persecutie. Acesti imparati, in frunte cu Diocletian, au dat contra crestinilor patru edicte de persecutie, trei in &(& si al patrulea in ianuarie-februarie &(3, prin care decretau daramarea locasurilor de cult crestine, interzicerea adunarilor crestine, arderea cartilor sfinte si a arhivelor crestine, pedepsirea aspra a clericilor si crestinilor care nu apostaziau de la credinta in :ristos. In )6+, <aleriu a procedat la o DcuratireE a soldatilor crestini din armata062. -ai departe autorul citat ofera o larga lista de martiri0%(2, atat din acel an cat si din urmatorii ani ai persecutiilor. Este de asemenea cunoscuta atitudinea lui 9icinius, care dupa un inceput promitator in &%& decade la statutul de persecutor al crestinilor, mai ales din cauza unor ambitii personale, pierzand in final totul0%%2. Nu incercam aici realizarea unei relatari amanuntite a situatiei din Imperiul @oman in timpul dinastiei pagane traco-ilire 0daca poate fi numita dinastie2. Acesta este scopul altor lucrari, cu caracter mai general. Dorim sa aratam aici doar interactiunea dintre gesturile acestor zeloti ilirotraci si dublul fenomen al formarii @omanilor si aparitiei Imperiului @oman de @asarit. $i, intr-

adevar, efectul pe care ei l-au avut asupra istoriei este considerabil, atat luand in considerare pozitia lor de imparati cat si laturile specifice pe care ei le-au dat acesteia. 7n prim element al puterii acestor imparati il constituie trupele tracice. >iind in numar de peste )((.((( de soldati, militarii traci formau o forta e.traordinara... insa doar la nivel teoretic, ori doar pentru dusmanii e.terni. Aflati in diferite parti ale Imperiului, impartiti intre ei prin religii si pareri politice, confirmand prin toata atitudinea lor apartenenta la neamul lor cel dezbinat, tracii de sub arme erau o putere mult mai mica decat ar fi putut fi, cel putin din punct de vedere politic. /otusi imparatii traco-romani s-au folosit de aceste trupe in mare masura, iar rezultatele n-au fost deloc negli abile, fie si considerand doar succesele lui <alerius0%)2. A doua latura a fortei specifice pe care o posedau e importanta elementului iliro-tracic in Imperiu. Acesta se intindea din zona "enetiei si din Noricum pana departe in @asarit. In afara importantei militare ei erau si o insemnata putere economica si culturala. Puterea economica a Daciei, atat de mult dezvoltata sub conducerea inteleapta a diferitilor regi si mai ales a lui Decebal, trebuia sa fi sporit mult sub organizata stapanire romana. /otodata se dezvoltasera si regiuni cu o economie latenta - daca o putem numi astfel - ca cele din Iliria si Pind, dezavanta ate initial de marea faramitare geografica si statala. /raco-ilirii aveau o larga arie de activitate. Din Iliria in Dacia se intindeau o sumedenie de mine si de ape aurifere ce erau e.ploatate de Imperiu. Alaturi de mine se gaseau in mod firesc centre mestesugaresti, atat pentru prelucrarea metalelor cat si cone.e ceramica, zidarie, producerea carbunilor, dulgherie etc. $i probabil nici nu mai este cazul sa prezentam activitatile agro-pastorale si cone.e, in care iliro-tracii totdeauna e.celasera. $i totusi, aceasta imensa forta economica n-a fost folosita, nici prote ata corespunzator de atacurile e.terne. 9a fel s-a intamplat si cu domeniul cultural. $e uita cand se trateaza acest teritoriu de influenta enorma pe care cultura traco-ilira a avut-o asupra grecilor si astfel, implicit, asupra romanilor. ,ati se gandesc, de e.emplu, la influenta pe care originea si instructia tracica a avut-o asupra unor personalitati ca filosoful Anistene, maestrul celebrului Diogene, sau -enandros, -iltiade, /emistocles, Fimon, /ucidide etc.0%&2? ,ati isi amintesc de faptul ca atat Arfeu cat si Dionisos, cu opusa lor mistica si mitologie, ca si alti zei adoptati de greci si apoi de romani, au izvorat de la traci? $au de avansata cultura a getilor de care aminteste Iordanes? Nu este locul aici a trata despre multele laturi ale culturii tracice, fie si de ne-am limita la opera lui -ircea Eliade De la Gamol.is la <enghis-:an, sau la altele similare. Este insa o realitate incontestabila stiintific faptul ca traco-ilirii au avut o cultura cel putin la fel de avansata ca si cea greceasca, sortita insa sa ramana in umbra. $i aceasta nu doar din cauza caracterului ei ezoteric, ci si dezinteresului pe care militarii traco-iliri a unsi pe tronul @omei l-au avut fata de cultura. Nu se poate nega faptul ca toti imparatii citati mai sus au fost ostasi vite i si este de remarcat ca aproape totdeauna ascensiunea lor a fost realizata pe linie militara. Nu li se poate nega in general nici dragostea de neam, fie ea si intr-o forma alterata. Dar ceea ce uimeste este atitudinea lor absurd-ostila fata de crestinism, asemanatoare cu a zelotilor din vremea vietii pamantene a -antuitorului. De ce oare nu au incercat sa obtina un crestinism de limba tracica0%32? De ce au fost oare atat de obtuzi incat sa nu inteleaga puterea pe care ar fi adus-o neamului lor crestinismul? Pozitia lor este cel putin ciudata. Desi dusmani ai @omei, nu aveau cura ul sa se desprinda de ea, nici cultural, nici religios, nici administrativ. Poate ca originea lor umila, socul inerent unei ascensiuni sociale atat de rapide si stralucitoare, lipsa de clarviziune, sa fi fost unele din elementele ce au dus la comportarea lor atat de irationala. ,eea ce ramane de necontestat este insa rezultatul purtarii lor. 9oviturile pe care le-a suferit armata din partea unor astfel de conducatori s-au adaugat loviturilor primite de aceasta din partea inamicilor adusi de Dumnezeu ca pedeapsa pentru prigonirea ucenicilor $ai. Alte lovituri le-a suferit administratia, precum si alte domenii ale vietii publice ale Imperiului sfasiat de o permanenta si absurda lupta interna. Daca adaugam aici si hedonismul promovat de familiile aristocrate care, tot mai putin implicate in conducere de acesti imparati autoritari, aveau prea mult timp liber, prea multi bani si prea putina morala si responsabilitate, hedonism atat de atragator pentru ma oritatea paganilor si atat de greu de controlat in situatia conflictuala interna a Imperiului, avem o imagine despre haosul care tindea sa cuprinda cel mai mare stat al vremii. Autor# Preot -ihai-Andrei Aldea % Paul -acFendric4, op. cit., p.%)1. ) I9D, p.31. & Ibidem .

3 ,el putin in ceea ce priveste popularizarea datelor istorice e.istente, daca in ceea ce priveste documentatia sau cercetarile nu putem a spune acelasi lucru. De fapt insa, atunci cand vorbim de Historiografia oficialaI, ne referim chiar la manuale si lucrarile oficiale de popularizare si propaganda istorica. 1 $a nu uitam ca razboaie cu cei din afara 0si tot felul de invazii2 a cunoscut Imperiul @oman in toata istoria sa, fara ca acest lucru sa duca necesar la decadere. $ituatia din secolul III are alta origine fundamentala. 8 /heodor -ommsen, Istoria @omana, vol. I", Ed. Enciclopedica, =ucuresti, %66%, p.&(. * ibidem, p.)%-)), )+-)6, 68 s.u. + De mare importanta pentru lamurirea acestei probleme sunt sapaturile arheologice menite sa descopere noi aspecte ale vietii urbane de dupa retragerea aureliana, pana cand aceasta viata urbana dispare sub loviturile barbarilor. 6 P@. Ioan @amureanu, Istoria bisericeasca ..., p.8%-8). %( Ibidem, p.8)-8&. %% Ibidem, p.6+-66? Emilian Popescu, op. cit., p.&3 si 3(. %) Ion =arnea, $tindardul dacilor pe Arcul de triumf al lui <alerius , D-.i.E, JII 0%6*+2, nr.% 0%&(2, p.%%. %& ,onstantin Papanace, <eneza si evolutia constiintei nationale la macedo-@omani, Ed. =rumar, %661, p.3*-3+. %3 Pretinsul caracter tracic al !limbii besse! - a se vedea de e.. Avid Densusianu, Istoria limbii romane, vol. I, =ucuresti, %68%, p.)* - trebuie inteles de fapt ca o e.primare tipic analoga a cronicarilor vremii, aflati in fata unui idiom nou, protoromana - a se vedea de e.. pr. Dumitru $taniloae, =esii in ... . i Pr. prof. Ioan @amureanu, $fantul Irineu, episcop de $irmium , D$tudii /eologiceE, JJ"II 0%6*12, nr.&-3, p.)(3? pentru lista prezentata am folosit mai multe lucrari din care, in afara celor de a citate, mentionez# Ion ,o a, /ransilvania Invincibile Argumentum, =ucuresti, %66(, p.8(-8)? <. D. Iscru, /raco-geto-dacii, natiunea matca in spatiul carpato-danubiano-balcanic, =ucuresti, %66+, p. )(%-)()? -ircea Pacurariu, 9istele cronologice ale ierarhilor =isericii Artodo.e @omane, D=A@E, J,III 0%6*12, p.&))-&18? 9iviu -arghitan, /raianus Decius, restaurator al Daciei , D-agazin istoricE, "III 0%6*32, nr.%) 06&2, p.11? P.I. David, ,oincidente si relatii generale 0indirecte2 intre Anglia si Daco-@omania 0sec. III-JIII2 ,D=A@E, J,III0%6*12, p.*38-*+3 si @eligia traco-daca si celto-britanica. $tudiu comparativ , D=A@E, J,III 0%6*12, p. &+6-3(+? Ioan I. @amureanu, ,restinismul in provinciile romane dunarene ale Iliricului la sfarsitul secolului I". $inodul de la $irmium din &*+ si sinodul de la Acvileea din &+%, D$tudii /eologiceE, J"I 0%6832, nr.*-+, p.3(+-31(? Ion =arnea, $tindardul dacilor pe Arcul de triumf al lui <alerius , D-agazin istoricE, JII 0%6*+2, nr.% 0%&(2, p.%%-%1? KKK @omanii de la sud de Dunare, editata de Arhivele Nationale, =ucuresti, %66*? KKK >ontes :istoriae Daco-@omanae , II, Editura Academiei @.$.@., =ucuresti, %6*(, cu o Introducere de profesor <h. $tefan samd. ii KKK ,etati dacice in Altenia, D-agazin istoricE, "III0%6*32, nr. %) 06&2, p.31? /itu <eorgescu, ,raiova - %*1( ani , D-agazin istoricE, IJ 0%6*12, nr.6 0%()2, p.%&-%3? Petrescu-Dambovita, op. cit., loc. cit.? @aduna Dumitru, Divinitatile adorate in Altenia in timpul stapanirii romane , D$tudii /eologiceE, J"III 0%6882, nr.*-+, p. 31(-386? pr. prof. Ioan @amureanu, ,restinismul in provinciile romane dunarene ale Iliricului la sfarsitul secolului I". $inodul de la $irmium din &*+ si sinodul de la Acvileea din &+% , D$tudii /eologiceE, J"I 0%6832, nr.*-+, p.3(+-31( etc. Este cazul sa aratam insa si faptul ca nu doar /ransilvania avea atunci mine de aur, ele e.istand si in =anat, la =erzobis, =ocsa, /ibiscum, /urnu @uieni, =orlova, =olvasnita si "irciorova, iar in nordul Alteniei de astazi la 7ricani si Petrosani, conform si KKK Atlas pentru istoria @omaniei, =ucuresti, %6+&, plansa )3. iii Este cazul sa tratam aici absurda ipoteza a hiatusului de populatie din /ransilvania. Prezenta dacilor liberi la nordul Daciei $uperior 0fie si privita ca suma a Daciei Apulensis si a Daciei Porolissensis2 a fost permanent resimtita de Imperiu, mai ales incepand cu anul %%*. Ei erau in legatura continua cu dacii ocupati, ba chiar cu autoritatile romane, astfel incat dupa retragerea trupelor romane sosirea lor in /ransilvania era de neevitat. 7n hiatus este asadar complet e.clus, chiar daca cineva ar fi atat de putin cunoscator al oamenilor si al istoriei incat sa isi poata imagina ca autoritatile romane ar fi e.terminat pe toti dacii din Dacia @omana, ca i-ar fi putut sili pe toti colonii de rand sa se retraga odata cu trupele si ca dacii liberi si gotii ar fi permis asa ceva. Desigur, nu am mai citat aici milioanele de alte marturii - istorice, arheologice, lingvistice etc. - ale continuitatii, meritand a fi consultate, printre altele, si urmatoarele titluri# Ion ,o a, /ransilvania

Invincibile Argumentum, =ucuresti, %66(? Adolf Armbruster, @omanitatea @omanilor, =ucuresti, %66&? <heorghe <uler, Etnogeneza si continuitatea @omanilor in vatra strabuna, Editura $agittarius, =ucuresti, %66*? Nicolae Iorga, Istoria @omanilor, II, =ucuresti, %6&1? ,onstantin ,. $i Dinu ,. <iurescu, Istoria @omanilor, I, =ucuresti, %6*1? /raian Dumitrescu - /ransilvania - Pamant stramosesc multimilenar , volumul I, Editura ,arpatica, ,lu -Napoca, %668? Ion ,lopotel - Ariginile, dezvoltarea si desavarsirea limbii romane literare , Editura Didactica si Pedagogica, =ucuresti, %6*) $ursa# http#''LLL.vistieria.ro'inde..php'istoria-romanilor'articole'antichitate'*1-impraii-traco-iliri-istrromani.html

Conspiratia anti-dacica: Ascunderea originii dacice a unor imparati romani - de Eliszar la %&'(%')(%(, %*#)% ,at

Imparatii romani de origine dacica sunt un subiect foarte putin cunoscut. Poate numele lor le sunt familiare multora, dar cu privire la originea lor dacica s-a pastrat tacere. De-a lungul timpului, cei mai multi istorici romani, dar si unii straini, le-au contestat originea, in ciuda documentelor care ne garanteaza obarsia lor dacica. /otusi, fara acesti daci a unsi la carma Imperiului, istoria Daciei, a Europei si chiar a intregii crestinatati ar fi fost alta. Istoria oficiala le contesta dacismul si astazi, din motive greu de inteles. @egalian, stranepotul lui Decebal Nu stim ce s-a intamplat cu dacii dupa cucerirea Daciei de catre romani. Daca ar fi sa dam crezare manualelor, ei s-au romanizat rapid si fara cale de intoarcere, in decursul a doar un secol si umatate. /otusi, amintirea lui Decebal a ramas vie in secolele urmatoare, iar numele de MdacI este purtat cu mandrie de mai multe persona e istorice, a unse pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare sau politice a Imperiului roman. Dupa constitutia lui ,aracalla din )%), prin care toti cetatenii imperiului nascuti liberi deveneau cetateni romani cu drepturi depline, orice dac devenit cetatean roman putea urca in ierarhiile vremii. @egalian @egalian este cel dintai dac care a urcat in aceasta ierarhie. Documentele epocii spun ca dacul cel ambitios a intrat in istorie in prea ma anului )8( d.,r. $i sustineau ca este un urmas al lui Decebal, un stranepot al marelui rege martir. Poate fi intru totul adevarat, sau poate fi doar o genealogie imaginara. ,eea ce insa nu se poate pune la indoiala este originea dacica a lui @egalian. In anul )8(, in vreme ce pe tronul @omei se afla <allienus, dacul @egalian, general cu talent de strateg, se afla in fruntea trupelor din zona Dunarii, din Pannonia si -oesia. Nu mult dupa anul )8(, el pune la cale o rebeliune, in urma careia este proclamat imparat de catre trupele sale. -onedele emise de el si de sotia 0sau mama2 sa, $ulpicia DrNantilla, o femeie cu nume dacic, s-au limitat la zona dunareana. Dupa preluarea puterii, duce lupte impotriva sarmatilor, dar <allienus vine de la @oma impotriva lui si il invinge. ,onform surselor scrise, @egalian este ucis intr-un complot de propriii sai partizani, aliati cu ro.olanii. Dacia a fost eliberata de sub ocuparea romana? >igura lui @egalian este deosebit de importanta in istoria provinciei Dacia, deoarece coincide cu un moment-cheie# abandonarea provinciei de catre <allienus. Desi Aurelian este considerat autorul retragerii trupelor si administratiei romane din Dacia, totusi, izvoarele istorice si arheologice ne confirma faptul ca provincia Dacia a fost abandonata mai devreme, in vremea lui <allienus, iar Aurelian nu a facut decat sa consemneze in acte un fapt de a consumat si pe care oficialitatile multa vreme nu au avut cura ul sa-l recunoasca.$crierile vechi ne informeaza ca MDacia a fost pierdutaI in vremea adversarului lui @egalian, iar arheologia ne arata ca tot in vremea acestui imparat au incetat inscriptiile romane din Dacia, precum si baterea de monede. Acest moment coincide si cu o serie de atacuri dure ale carpilor 0daci liberi2 asupra provinciei. ,onte.tul acesta este rareori invocat de istoricii nostri, care pun retragerea romanilor doar pe seama atacurilor pricinuite de barbari si de goti 0chiar daca izvoarele subliniaza ca este vorba de carpi, istoricii insista ca prin McarpiI trebuie sa intelegem MgotiI2. 7zurparea puterii lui <allienus in zona, prin rebeliunea dacului @egalian si atacurile dacilor liberi, ne poate sugera ca retragerea

armatei si a administratiei romane din provincie nu reprezinta un abandon al Daciei ci, din contra, o eliberare. Deci, romanii au fost, efectiv, alungati din provincie de catre daci si au sustinut apoi, ca ustificare, ca Dacia este greu de aparat, din pricina atacurilor barbare. 7lterior, Aurelian a creat in sudul Dunarii o alta Dacie, numita MDacia AurelianaI si mai apoi MDacia @ipensisI, pentru a pastra aparenta unei Dacii romane. ,e s-ar fi intamplat daca @egalian nu l-ar fi uzurpat pe <allienus sau daca dacii liberi nu ar fi venit in a utorul fratilor lor din tinutul ocupat de romani? Poate ca Dacia ar fi continuat, pentru cine stie cata vreme, sa fie provincie romana. In acest fel, Dacia a fost prima provincie a imperiului din care romanii au fost nevoiti sa se retraga. Aureolus, ciobanul din ,arpati, s-a proclamat imparat al @omei /ot in vremea lui <allienus a trait si -arcus Acilius Aureolus, dac dintr-o familie de ciobani, el insusi pastor in tinerete. Istoricul bizantin Gonaras spune despre el# MAureolus era din tara getica, numita mai tarziu Dacia, si de neam obscur, fiind mai intai pastorOI. Intrat ca soldat de rand in armata romana, a castigat simpatia imparatului "alerianus si a a uns ingri itor al cavaleriei. Dupa ce a castigat si increderea lui <allienus 0succesorul lui "alerian la tron2, a fost trimis de imparat in anul )81 sa lupte impotriva unui uzurpator din <alia, Postumus, dar Aureolus s-a aliat cu acesta impotriva imparatului de la @oma. A fost proclamat suveran la -ediolanum de catre armatele sale, in anul )8+. /otul se petrecea in plina criza politica a imperiului, celebra criza a secolului al III-lea, cand s-au succedat la tronul @omei o multime de imparati, mai toti provinciali, mai adesea spri initi de armata. <allienus a pornit impotriva celui de-al doilea dac autoproclamat imparat, Aureolus, care i-a cerut a utor lui Postumus. Acesta insa l-a refuzat, tradand prietenia care ii lega. /otusi, cel care a murit in asediul de la -ediolanum a fost <allienus, iar Aureolus a reusit sa-si pastreze titlul, pana in vremea lui Aurelian, dar a fost tradat si ucis, ca si @egalian, de propriii lui soldati. Imparatul <aleriu, MolteanulI care i-a razbunat pe daci <alerius -a.imianus 0)6)-&%%2 i-a urmat la domnie lui Diocletian, al carui prote at a fost. $-a nascut intr-un sat din apropiere de $erdica 0$ofia2, dintr-o mama daca, venita din nordul Dunarii, din Dacia /raiana.$e crede ca, dupa numele sau romanizat, @omula, mama sa ar fi venit de undeva din Altenia, din Dacia -alvensis, poate chiar din orasul @omula 0astazi @esca, ud. Alt2. 9actantiu, scriitorul crestin care ne confirma originea dacica a imparatului <aleriu, ne mai da cateva informatii uluitoare despre acest dac a uns imparat. In primul rand, a vrut sa supuna la obligatia platii impozitelor @oma si intreaga Italie, drept razbunare pentru umilirea dacilor de catre /raian, care lea impus tribut dacilor. In al doilea rand, a vrut sa schimbe numele Imperiului roman in Imperiul dacic. Inainte de a muri, imparatul s-a retras in satul sau natal, care a fost numit @omulianum, dupa numele mamei sale. <aleriu a ramas in istorie pentru persecutiile sale impotriva crestinilor, atat in vremea lui Diocletian, cat si dupa urcarea sa pe tron. /otusi, inainte de a muri, a dat primul edict de toleranta din istoria crestinilor, reeditat apoi de ,onstantin cel -are. Pe arcul sau de triumf de la $alonic apar figuri de daci cu steagul lor national in forma de sarpe cu cap de lup. $pecialistii inca nu s-au dumirit ce cauta acesti daci pe arcul lui <aleriu, dar unii dintre ei au presupus ca este vorba de soldati daci din regiunea natala a imparatului. Dacismul lui <alerius este incontestabil, la fel si adversitatea sa fata de romani si de numele de MromanI, declarata deschis de imparat. Nu ar fi e.clus ca seria lunga de documente ce relatau cucerirea Daciei, toate disparute astazi, sa fi fost cenzurate sau distruse in vremea lui <aleriu sau a altor imparati de mai tarziu, care au incercat sa apere astfel memoria dacilor. -a.iminus Daia Daia si 9icinius -a.iminus Daia 0sau Daza2 era nepotul imparatului <aleriu. $-a nascut in Dacia Aureliana, la sud de Dunare, avand-o ca mama pe sora imparatului. A a uns sa fie adoptat de unchiul sau, dar chiar si dupa adoptie, a tinut sa-si pastreze numele dacic. In schimb, despre 9icinius, izvoarele spun ca se tragea dintr-o familie de tarani daci din -oesia $uperior. $-a nascut in anul )81 si a a uns prieten foarte bun cu <aleriu. Imparatul <aleriu i-a conferit lui 9icinius titlul de MAugustusI in vestul imperiului, in anul &(+, in timp ce Daia, nepotul imparatului, si ,onstantin 0si acesta de origine moeso-dacica2 au fost numiti Mfiii augustilorI. In felul acesta, toti cei patru suverani care formau

tetrarhia 0forma de conducere cu patru imparati, doi de rang superior si doi de rang mai mic2, erau de origine dacica. Dupa moartea lui <aleriu, in &%%, 9icinius si-a impartit imperiul frateste cu Daia, dar in &%&, s-a aliat cu ,onstantin, casatorindu-se cu sora lui vitrega, la -ediolanum 0-ilano2. ,onstantin si 9icinius se reunisera la -ilano pentru un eveniment e.trem de important# promulgarea edictului prin care religia crestina devenea egala in drepturi cu celelalte religii ale imperiului. De cealalta parte, Daia sa aliat cu uzurpatorul -a.entiu. ,onflictul dintre 9icinius si Daia era previzibil. Daia a fost infrant si, spun unele surse, a preferat sa se sinucida. 9ocul sau a fost luat de ,onstantin, cumnatul lui 9icinius. Dar tradarea a fost platita. 9icinius si ,onstantin au intrat intr-un conflict, in urma caruia cel din urma a iesit invingator si a devenit unic imparat al imperiului. ,u acesti patru imparati de origine dacica, ce au condus imperiul simultan, a inceput o noua epoca in istoria Imperiului roman. Imparatul ,onstantin ,onstantin si Elena. Enigma dacilor de pe Arcul lui ,onstantin Dar cel mai mare imparat roman de origine dacica este ,onstantin, primul imparat crestin din istorie. $-a nascut la sud de Dunare, la Naissus, in $erbia de astazi, pe atunci provincia -oesia $uperior. /atal sau, imparatul ,onstantius ,hlorus, era tot din Naissus. In anul &)1, in vremea conciliului de la Niceea, la Naissus este atestat un episcop care isi spune MDacusI. Prezenta dacilor la sudul Dunarii, atat inainte de cucerirea Daciei cat si dupa aceea, este incontestabila. Deci, ,onstantin era, mai e.act, un moeso-dac. Desi nu stim in ce fel dacismul sau i-a influentat actiunile, stim sigur un lucru# el este cel care, la doar doua secole dupa cucerirea Daciei, spoliaza monumentele din splendidul for al lui /raian. -area friza de piatra a lui /raian, masurand peste &( de metri 0dupa altii mult mai mult2 si fiind a treia ca marime din intreaga antichitate, este sparta in bucati de ,onstantin. Patru bucati sunt incastrate in arcul sau de triumf de la @oma, dupa ce figura lui /raian este stearsa din reprezentarile reliefurilor. -ai mult, opt din grandioasele statui de daci, inalte de trei metri, care impodobeau forul lui /raian, sunt scoase de la locul lor si urcate pe Arcul imparatului ,onstantin. ,e logica sa aiba dislocarea unor statui colosale de daci si plasarea lor pe un monument al unui imparat roman, daca nu faptul ca acesta era nascut tot in tara dacilor? ,u siguranta, ,onstantin avea o mare pretuire pentru stramosii sai. Documentele ne spun chiar ca ar fi incercat sa aduca Dacia sub stapanirea sa si a refacut podul de peste Dunare. /otusi, cum de a fost posibila aceasta MprofanareI a forului lui /raian? $pecialistii spun ca era nevoie de material de constructie si ca, in acelasi timp, nu mai e.istau artisti talentati ca in vremurile anterioare, arta romana aflandu-se intr-un declin evident. E adevarat, pe langa piesele luate din forul lui /raian, pe Arcul lui ,onstantin e.ista si reliefuri atribuite de specialisti epocilor lui :adrian si -arc Aureliu. Deci, ,onstantin ar fi luat ce i-a placut de pe monumentele predecesorilor sai. <estul atat de neobisnuit si de socant al plasarii celor opt statui de daci pe Arcul de triumf al lui ,onstantin isi gaseste in acest fel o e.plicatie. $tatuile de pe arc simbolizeaza obarsia dacica, mandra si iubitoare de libertate, a imparatului. Din aceasta perspectiva, nu ar fi deloc absurd sa ne gandim ca scrierea de capatai a lui /raian despre cucerirea Daciei a disparut, ca si celelalte scrieri ce relateaza acest eveniment dramatic din istoria dacilor, din ordinul lui ,onstantin. >alsificarea istoriei $e impune o intrebare# de ce manualele de istorie nu pomenesc nimic despre rolul dacilor in istoria imperiului roman? A e.istat si continua sa e.iste o adevarata conspiratie in urul acestui subiect. Istoricii nostri, dar si unii straini, in special maghiari, au facut tot posibilul pentru a MdemontaI originea dacica a unor persona e a unse pe tronul imparatiei romane. Despre mama lui <aleriu s-a spus ca era o barbara, ba ro.olana, ba ilira, ba, in cazul cel mai bun, daca romanizata, desi sursele ne spun raspicat ca era daca de la nordul Dunarii, chiar daca avea nume latin. Despre informatiile pe care ni le da 9actantiu cu privire la <aleriu s-a spus ca nu merita sa fie luate de bune. Despre cele din M:istoria AugustaI, care ne atesta originea dacica a lui @egalian, la fel, ca ar fi vorba de niste nascociri. De ce toate acestea? Din doua motive diferite, dar cu un unic scop. 7nii istorici maghiari, in frunte cu A. Alfldi 0%63(2, au vrut sa demonstreze ca, dupa abandonarea provinciei, in Dacia nu a mai ramas niciun dac si ca nu a e.istat niciun fel de continuitate de-a lungul mileniului MintunecatI, pana la venirea maghiarilor in /ransilvania. Aparitia unor persona e istorice importante, de obarsie dacica, le incurca socotelile, si au recurs la contestarea surselor documentare, pentru a demonstra ca nu este vorba de daci autentici.

Istoricii romani, in schimb, au cautat sa demonstreze ca, dupa abandonarea Daciei, toata populatia ramasa in provincie era de a complet romanizata. Prin urmare, si imparatii de origine dacica trebuiau sa fie tot romani. 9a acea vreme, Mnu trebuiauI sa mai e.iste decat romani, eventual proveniti din stramosi daci romanizati. Dar faptul ca scrierile la care ne-am referit insista asupra originii dacice a acestor imparati ne arata cu claritate ca ei nu erau daci integral si definitiv romanizati, ci originea lor etnica era foarte importanta. ,unosteau, desigur, limba latina, erau integrati in societatea romana provinciala, dar obarsia lor era dacica. Daca ar fi fost daci complet romanizati, fara sa mai poarte vreo mostenire dacica, li s-ar fi spus romani, pur si simplu, fara prea multa insistenta pe originea etnica. Probabil din acest motiv, istorici precum ,onstantin Daicoviciu, @adu "ulpe si altii au contestat dacismul lui @egalian ori al lui <alerius 0despre ,onstantin nici nu se discuta, dat fiind ca s-a nascut la sudul Dunarii2. @adu "ulpe chiar a insistat asupra faptului ca mama lui <aleriu, @omula, nu era daca, ci provenea dintr-o familie de colonisti iliri stabiliti in Dacia, desi nici un document nu sugera asa ceva. Dupa trei decenii, intr-o alta lucrare a aceluiasi istoric, @omula MdeveneaI o daca romanizata. In schimb, Dimitrie ,antemir nu se sfia sa-l numeasca pe Aureolus Mhatmanul calarimii Avreulus DaculI. Deci, atat pe istoricii maghiari, cat si pe cei romani, ii deran a e.istenta unor daci dupa retragerea romanilor din Dacia. $i intr-un caz, si in celalalt, s-a dorit inlaturarea dacilor din istorie, prin incalcarea adevarului stiintific furnizat de izvoarele scrise. Aceasta falsificare persista pana astazi, iar istoria oficiala nu recunoaste originea dacica a acestor imparati. $tergerea dacilor din istorie pare sa fie urmarea unui blestem ce s-a nascut demult, dar continua si astazi. Istoricii nostri desavarsesc opera celor ce au ars scrierile despre daci si i-au lasat intr-un intuneric ce pare sa nu se mai sfarseasca. $ursa# LLL.formula-as.ro

Tinutul uriasilor sau loc de trecere intre doua lumi?! - de Eliszar la (&'%)')((6, %+#)1 - ,at

Tinutul uriasilor sau loc de trecere intre doua lumi?! Desi cei mai multi dintre noi criticam purtarea unora dintre apostoli cu IIisus, de multe ori ne purtam aidoma lor. Pentru ca cei %) apostoli au reprezentat toate categoriile umane, toate caracterele e.istente. $a nu-l uitam pe Iuda, cel care, indeplinind porunca lui Dumnezeu, si-a tradat -intuitorul, a ungind sa fie blestemat de o lume intreaga si sa fie identificat mereu cu tradarea cea mai crunta. Dar sa nu-l uitam nici pe /oma, cel care nu credea decit in ceea ce vedea. El nu a crezut in Invierea Domnului sau decit in clipa in care i-a atins ranile. $i iar l-am criticat toti pe /oma, fara sa luaam seama la un aspect esential. Anume ca lumea noastra de astazi sta sub semnul lui /oma. Noi nu-i vom spune necredinciosul, pentru ca el credea in Domnul sau si se temea de mistificari. Asa suntem toti, nu credem daca nu vedem cu ochii nostri. Iar cand vedem ceva incredibil, incercam sa ne convingem ca asa ceva nu e.ista. Elefantul preistoric Altenia a fost mereu o pagina speciala din istoria si geografia @omaniei. ,a istorie, a fost una din zonele cele mai puternice, care a dat /arii @omanesti domnitori de vaza. Numarul mare al manastirilor fortificate a facut ca acest tinut romanesc sa fie, mai mult ca oricare altul din lume, un adevarat avanpost al crestinatatii. Aamenii erau deopotriva agricultori, buni crestini si luptatori ; nu trebuie sa uitam ca aici s-au nascut elitele cavaleriei romane. 9a ora actuala Altenia este printre cele mai sarace zone din @omania. Dar oltenii nu se plang. Ei sunt in continuare aceeasi oameni muncitori care nu se plang si care incearca sa-si poarte crucea cu demnitate.

$atenii din comuna ,osoveni sunt departe de a fi printre cei mai bogati dintre olteni. Dimpotriva, mineritul, in loc sa le fi adus bogatie, le-a adus doar necazuri, iar daca inainte de a se deschide e.ploatarile, comuna avea cateva sute de case, acum cu greu mai pot fi numarate 3( ; 1(. 7nii ar spune ca celor din ,osoveni le-a aparut $atana care le-a aratat drumul pavat cu aur, fara sa le spuna ca e cel ce duce in Iad. Iar in loc de bogatii si prosperitate, oamenii se lupta acum cu saracia si poluarea. ,u toate astea, comuna a fost mereu martora unor evenimente daca nu ciudate, cel putin greu de e.plicat. -ai e.act, aici s-au semnalat mereu lumini ciudate si zgomote stranii, oamenii spun ca simt deseori prezente stranii, ca au impresia ca sunt urmariti de cineva, dar ca nu vad pe nimeni. 9ocalitatea, aflata in imediata apropiere a =aniei, a iesit din anonimat in urma unei descoperiri de e.ceptie ; oasele unui elefant preistoric care a trait in acele locuri in urma cu mai bine de ).(((.((( de ani in urma. Dupa cum spun specialistii, nu e vorba de oase de mastodont sau de mamut, ci de un stramos urias al elefantilor de astazi. Descoperirea a avut loc in urma cu cativa ani si a generat bucurie in randul oamenilor, care au fost convinsi ca e semn de bogatie. 9ocul din care a fost dezgropat scheletul este o fosta cariera de pietris, iar elefantul preistoric a fost gasit la o adincime de circa 8 ; + metri. /inutul uriasilor veniti din cer =atranii din sat nu au fost foarte surprinsi de ceea ce s-a gasit. Ei cunosc legende care vorbesc despre oameni uriasi ce ar fi trait in zona in urma cu multa vreme. Ecaterina $andache, spune# M$e spune ca pe locurile astea ar fi coborit din ceruri, pe niste balauri zburatori, niste uriasi. $i atat de mult le-a placut locul, incit au decis sa raman. $i au avut gri a uriasii si de oameni si de dobitoace. $i toata lumea traia in pace si in armonie. Pana cand unul dintre ei a descoperit ca din strugurii pe care ei ii mincau, se putea face o licoare buna de baut. Atunci se spune ca a fost descoperit vinul, dar odata cu el s-a terminat si buna intelegere. 7riasii se imbatau si se luptau intre ei, isi faceau rau unul altuia si impreuna le faceau rau oamenilor care se asezasera in tinutul lor. $trigatele de disperare ale oamenilor au fost auzite de =unul Dumnezeu care a trimis un inger de-al $au sa le curme suferinta. Iar ingerul, dupa ce i-a luat pe oameni si i-a pus pe cel mai inalt munte, a scufundat tinutul cu tot cu uriasi, de nu a mai ramas in viata nici unul. De atunci stapinesc oamenii aici.I 9a ora actuala nimeni nu mai pune la indoiala faptul ca in vremuri indepartate au e.istat uriasi pe /erra. Acesta e un lucru cunoscut, fiecare popor vorbind de uriasii care l-au precedat. Pana si =iblia aminteste de popoare de uriasi, chiar pe vremea cand -oise isi conducea poporul catre tarimul fagaduintei. E.ista picturi si basoreliefuri care arata zei de cativa ori mai mari ca oamenii si e.ista cetati cu scari de piatra pe care un om normal nu poate trece decit catarandu-se. $ingurele necunoscute sunt identitatea uriasilor si modul in care au a uns ei pe Pamant. $pusele batrinei au un simbure de adevar in ele. Pentru ca aici, in urma cu milioane de ani in urma, a e.istat marele 9ac <etic, ale carui urme se pot vedea si la ora actuala in straturile de pamant e.cavate. Iar descoperiri de animale preistorice s-au facut in toata Altenia# la 9eu, la /imiseni, la $toina. Lemnul care nu putrezise Incet, din tenebrele pamantului apar marturii ale e.istentei vietii, marturii care schimba de la un an la altul geografia istorica a tinutului fostilor bani ai ,raiovei. ,at ii priveste pe cosoveneni, acestia spun ca nu se mai mira de nimic. In comuna lor s-au petrecut mereu fapte greu de crezut. In urma cu vreo )( de ani, la cativa 4ilometri in afara localitatii a fost instalat un santier pentru constructiile de locuinte. "oiau comunistii sa ii mute pe sateni in blocuri si sa le ia pamanturile. Intr-o zi, un e.cavator a distrus ceea ce parea a fi o fintina imensa. Anatol -ihailovici, actualmente pensionar, lucrator pe santierul de atunci, spune ca dimensiunile fintinii erau impresionante. Era facuta dintrun lemn care nu putrezise, desi era sub pamant de cel putin cateva sute de mii de ani, cit aveau vechime straturile de pamant de deasupra ei. 9atura fintinii era de vreo )( de metri.

M7nii spuneau ca era o baie de pe vremea romanilor, dar nu era adevarat, pentru ca adincimea ei depasea cateva zeci de metri. ,at am apucat noi sa sapam, pentru ca imediat a venit ordin de la =ucuresti sa astupam totul cum a fost. Au luat lemnul pe care-l scosesem si au turnat deasupra beton. Peste beton au pus pamantul si pietrisul e.cavat. Iar pe noi, cei care lucrasem si vazusem fintina, ne-a imprastiat pe santiere din nord si la ,anal si ne-au amenintat ca daca vreunul vorbeste nu va mai iesi din puscarie. Nici acum nu stiu ce anume descoperisem.I Dar indiferent ce descoperisera muncitorii, santierul a fost ridicat si localnicii lasati in pace. ,u toate acestea, descoperiri au mai fost facute in Alteniei. Astfel, in apropiere de /imiseni, e.cavatoarele au distrus ceea ce parea a fi un cuptor urias. 9a ce anume era bun cuptorul sau cui apartinea, asta e mai greu de spus. !esi nu "edem pe nimeni# simtim permanent o prezenta stranie$ Intre timp, animati de dorinta de imbogatire, localnicii din ,osoveni au amena at un lac imens pe locul unde a fost descoperit elefantul preistoric. ,u toate astea, nu toti sunt de acord cu ceea ce se intampla. 7nii dintre ei cred ca in felul acesta va fi tulburat somnul uriasilor si ca acestia se vor trezi din mormint ca sa-i pedepseasca. Iar faptul ca unul dintre sateni s-a si inecat in lac, e pus pe seama acestui lucru. $i oamenii incep sa se teama, mi ales ca, de la o vreme, se simt urmariti. <. =., afirma# ME o senzatie cumplita. Desi nu vedem pe nimeni, simtim permanent o prezenta stranie. ,a si cum cineva ne urmareste, ne analizeaza. Iar din lac razbat tot felul de zgomote ciudate, de ti se face pielea de gaina. $e aud lovituri ca intr-o poarta imensa, metalica.I ,ine si de ce loveste poarta de sub ,osoveni sau ce fel de poarta e, raman doar simple intrebari. Deocamdata. In plus, oamenii vad tot felul de luminite ciudate si toate in prea ma locului unde a fost dezgropat elefantul preistoric. -ihalcea @adescu, ne spune# M/iu minte de la bunicul meu, Dumnezeu sa-l ierte, ca prin P3( - 3% ar fi fost descoperit in zona o umatate de craniu imens. Aamenii spuneau ca ar fi fost al unuia din uriasii de pe vremuri. A venit un neamt de la =ucuresti, cu ordin de la -aresal si l-a ridicat. =unicul spunea ca numai ochii erau asa, ca la vreo )( ; &( cm si ca dupa dinti nu parea a fi de animal. Au incarcat craniul pe un camion si l-au trimis in <ermania. $e spune ca :itler credea in lucruri de acest gen si era convins ca va descoperi un secret mare prin care sa stapineasca lumea.I E adevarat, nu s-au mai gasit alte oase, de picior sau de mana, aparand intrebarea, fireasca, ce anume cauta craniul, singur, intr-un astfel de loc. Iar singurele e.plicatii ar fi ca celelalte oase au fost mincate de alte animale 0poate chiar de alti uriasi, n. a.2 sau ca uriasul a avut ; ca si alti oameni peste timp, dorinta ca parti din trupul sau sa fie ingropate in diverse locuri care i-au placut in timpul vietii, craniul a ungind in Altenia. $i ar mai fi o e.plicatie, dar cel putin lugubra. Aceea ca, asa cum oamenii din vechime, aduceau sacrificii umane in lacasurile sfinte, uriasul a fost, la randul sau sacrificat, pentru ca spiritul sau sa pazeasca locul unde a avut loc sacrificiul. $unt supozitii care in mod sigur nu vor putea fi ustificate intr-o singura viata. Eliszar

!acii Li%eri - de :afial la ()'%)')((6, %&#%& - ,at

!in nou# !acii Li%eri Noi n-am avut nevoie $a luam adeverinte ,a vietuim acasa, Qn patrie la noi, Am fost si vom ramRne De-a pururi dacii liberi $i iubitori de pace, $i vrednici de razboi. 9a $armisegetuza, 9a focuri, cu Gamol.e, $i stelele din ceruri

Din sRnge ni se rup. Nu ne-au Snvins romanii $i-am rRs de toti barbarii $trigRnd la ei cu steagul >acut din cap de lup. Aceasta dam de stire, De sub pamRntul nostru, 7rmasilor Sn care @einviem acum. >emeile iubindu-si $a nasca dacii liberi $pre razbunarea noastra Pe cel din urma drum. Numiti si tara noastra ,u numele ei dacic Iubiti pe nou venitii Dupa atRtia ani, Dar vesnic tineti minte ,a peste dacii liberi Au tot calcat invazii $i altfel de romani. Noi am ramas Sn glie $i devenim padure, $i devenim recolte, $a va hranim pe voi, $i temelia tarii $-o Sntarim cu oase $i iubitori de pace, $i vrednici de razboi. ,u tot ce nazareste Din firea noastra veche, Dam @omelor de stire, Prin ierburi murmurind, ,a numai oboseala Ne-a asezat sub scoarta, Dar daca e nevoie Ne vom scula oricRnd 5 Adrian Paunescu

Misterul %alaurilor# calatorii norilor - de Eliszar la )*'%%')((6, %1#3) - ,at

Misterul %alaurilor# calatorii norilor ,oborand in istorie, dincolo de simplele informatii pe care le obtinem in scoli si cercetand viata spirituala a stramosilor nostri, vom constata ca dacii, inaintasii nostri, au fost un popor e.traordinar, poate cel mai enigmatic dintre toate care au e.istat. Aflam lucruri despre care nu aveam nici cea mai mica idee. "edem cat de evoluati spiritual au fost. $i nu doar asta. @emarcam ca au fost poporul initiat al antichitatii, e serie de taine din acele timpuri fiind si acum invaluite in mister. Poate ca, intr-o buna zi, ne vom trezi si vom privi cu uimire in urul nostru, dandu-ne seama ca suntem urmasii unui popor de e.ceptie. /oti cunosc ; sau cel putin asa cred ; faptul ca steagul dacic este reprezentat de capul de lup cu trup de sarpe. $pre uimirea lor, precizam ca acela nu e trup de sarpe ci trup de dragon, animal fantastic pe care dacii il cunosteau dinaintea chinezilor. Ggomotul produs in lupta de steag era deosebit si baga groaza in dusmani. Dar dincolo de simpla e.istenta fizica a steagului, acesta simboliza descendenta divina a dacilor. 9upul era reprezentarea totemica a poporului lui Gamol.is. In conditiile in care dragonul era privit ca stapan al norilor, steagul dacic simboliza nivelul spiritual al posesorilor, faptul ca acestia erau, asemeni dragonilor zburatori printre nori, stapani pe o lume aflata dincolo de nori, depasind granitele umanului, depasind conditiile e.istentiale cunoscute si acceptate in acele vremuri. Asadar, balaurul dacic era mai mult un demon atmosferic. Nu trebuie

confundata notiunea de demon actuala cu cea din vremurile de demult, in care era vorba de o entitate puternica, ale carei actiuni puteau fi atat negative cat si pozitive. &meii ' serpii inaripati ai romanilor

,orpul dragonului reprezenta furtuna insasi. Denumirea de dragon a fost preluata de credintele populare sub forma zmeilor. Gmeii erau intruparea unor puteri negative care faceau rau oamenilor. ,atind cu atentie povestile romanesti, constatam ca zmeii nu aveau, in principiu nimic cu oamenii. daca ii atacau, faceau asta doar in masura in care oamenii intrau in posesia unor obiecte sau informatii e.traordinare, deosebite de cunoastere si nivelul de dezvoltare al oamenilor. Asadar, zmeii erau doar paznicii unor secrete care nu trebuiau sa intre pe mana oricui. Nu trebuie sa uitam ca doar un erou, un >at >rumos ; asadar un individ diferit de cei din urul lor - reusea sa descopere secretele respective, nimeni altcineva. Ariginea etimologica a cuvantului MzmeuI pare imprumutata de la vecinii nostri bulgari, in a caror limba MzeiI inseamna Msarpe inaripatI. ,ine sa fi fost zmeii pe care poporul nostru i-a dotat cu o forta e.traordinara? ,are calareau niste cai nazdravani si care nu puteau fi invinsi de toata lumea? De ce mereu zmeii coborau din cer ca sa ia ceea ce le apartinea? De ce nu locuiau, pur si simplu, pe pamant, asemeni tuturor oamenilor? Probabil ca la aceste intrebari vom gasi, intr-o buna zi, raspunsuri. Pana atunci insa, sa ne multumim sa catim cu ochi de adulti povestile copilariei noastre si vom vedea ca putine sunt basmele care nu au un mesa mistic, initiatic. Aducatorii de furtuni Istoricul "asile Parvan considera ca steagul dacilor reprezinta mai mult un triumf, al luptatorilor daci asupra celbrei fiare. $e pare ca, prin imaginea combinata a fiarei, dacii voiau sa arate ca ei au trecut dincolo de granitele initiatice ale vietii, ca au reusit sa a unga deasupra conditiei umane. Nu trebuie, in situatia de fata, sa uitam ca dacii nu credeau in moartea propriu-zisa. pentru ei era o calatorie catre tinuturile lui Gamol.is, unde a ungeau doar cei cura osi, cei care aveau puterea sa se depaseasca prin ei insisi. Dovada cura ului dacilor sta in insasi obiceiurile lor. ,and era inorat sau erau furtuni, luptatorii dacilor se strangeau si sagetau norii. Iata asadar un popor care avea cura ul sa se lupte cu proprii lui zei si demoni. Astfel, ei considerau ca-l a uta pe <ebeleizis, zeul solar, sa invinga balaurii care aduceau norii. ,redinta dacilor in e.istenta unor fiinte supranaturale era atat de puternica, iar convingerea lor ca puteau invinge acele forte atat de mare, incat si-a lasat amprenta si asupra crestinismului. In crestinism il avem pe $fantul Ilie, care a primit puteri de la Dumnezeu sa stapaneasca ploaia. Ilie zboara pe deasupra norilor, intr-un car, de unde arunca cu fulgere si traznete dupa diavoli sau dupa cei care se roaga necuratului. ,redinta stramoseasca era cum ca norii erau ascunsi in locuri greu accesibile, in special in lacuri de prin munti, unde balaurii ii pazesc si ii ridica ori de cate ori vor ei. 7nii istorici spun ca, in fapt, balaurii se supuneau unor oameni cu puteri supranaturale, solomonarii, care ii puteau diri a incotro doreau ei pentru a duce ploaia, grandina sau furtuna. Despre solomonari se afirma ca ar fi ultimele ramasite ale unui popor mitic, rahmanii, care-ar fi e.istat in vremuri imemoriale. 7nele credinte atribuie balaurilor fulgerul si traznetul, imaginandu-i pe acestia nu numai ca pe aducatori de furtuni, ci si ca niste monstrii care scuipa foc, care au limbi de foc si cozi imense pe care le folosesc atunci cand se lupta intre ei. M Daca doi balauri se intalnesc, ei sunt furiosi si se lupta si varsa foc pe gura si pe nari si se lovesc cu cozile. >ocul pe care-l varsa pe gura este fulgerul iar loviturile pe care si le dau cu coada le numim tunete. M Niciodata pastorii si taranii nu s-au temut de furtuni si de ploi. $ingurele lor spaime erau fata de grandina acre le distrugea recoltele. <randinile erau produse, in conceptia lor tot de balauri care faceau sa inghete apele cu rasuflarea lor. $e spunea ca balaurii sparg gheata din care fac grandina sau ca fac sa Mfiarba pietreleI care inainte de a cadea pe pamant Mclocotesc in noriI, o fierbere contrara celei naturale care, in loc sa incalzeasca, ingheata. (alauri auto)toni

=alaurii sunt de mai multe feluri. 7nii sunt cu adevarat monstruosi, au de la ) pana la 6 capete, fiecare cu cate o limba de foc, cu gheare lungi si puternice si o coada pe masura monstruozitatii lor si uneori chiar si aripi. Altii aveau un aspect cu totul diferit. 9a acestia din urma M corpul este asemanator cu al serpilor. El este acoperit cu solzi rosii, verzui sau galbeni. Dupa alte relatari balaurii ar fi fost pe umatate oameni umatate sarpe cu solzi de peste. In -untii Apuseni se crede ca are capul unui cal si corpul unui sarpe, iar in alte zone romanesti are capul unui taur. =alaurul care are multiple forme ale capului nu este un balaur nascut. ,redinta generala este ca ei provin din serpi care nu vad oameni timp de un numar mare de ani. $erpii care se transforma in balauri produc o piatra pretioasa, mare cat un ou, pe care o tin in stomac. Piatra le tine de foame si de sete pana cand se transforma in balauri. Daca un om ar fi inghitit piatra se va transforma la randul sau in balaur. Acesti balauri sunt produsul autohton al credintelor noastre populare, iar locuintele lor sunt mereu fie fundul unui lac sau iaz, fie lacurile de munte, insulele mici sau padurile unde nu patrunde suflet de muritor. Solomonarii# stapani ai %alaurilor 9egendele noastre nu spun cand, dar amintesc un fapt ciudat. $i anume, o data, balaurii nostri au cazut sub puterea catorva vra itori, pe care istoria ii numeste solomonari. In realitate, acei solomonari sunt, asa cum am afirmat anterior, ramasitele unui popor mistic, pastratorul unor taine de nepatruns si ale unor forte de nee.plicat. ,and solomonarii voiau sa ridice balaurii in aer, se duceau cu cartea lor, ce cuprandea cuvinte vra ite, pe malul unui lac de munte, tinand in mana un carlig si un frau. M,and termina de catit, lovesc apa cu carligul si balaurul iese din lac. Atunci ii arunca fraul pe cap si se ridica cu el in vazduh.I In functie de zone, acesti stapani ai balaurilor sunt descrisi in anumite feluri. In general insa, ei sunt priviti ca M oameni inzestrati cu puteri supranaturale... ei sunt stapanii vantului, ei stapanesc norii, ei calatoresc balaurii dusi de nori, ei au puterea, dupa bunul lor plac, de a aduna sau a raspandii norii, ei provoaca furtunile mari, ei fac timpul urat sa se instaleze intr-o regiune si nimicesc cu grandina intreg tinutul. Intotdeauna sunt cei care au puterea de a provoca sau de a o face sa stea. M. 7neori solomonarii erau considerati drept oameni sfinti, care stiau sa citeasca in stele. ,oborand din nou in vremea dacilor, constatam cu surprandere ca aici gasim o categorie speciala de preotimagicieni, numiti s4istai 0uneori 4tistai2, care inseamna Mcalatori ai norilorI. $olomonarii isi alegeau locuri muntoase pentru a-si construi casele. M de acolo ei coboara in sate ca cersetori pentru a pune la incercare inima oamenilor. $au stau la panda in timpul noptii, in marginea satelor, pentru a-si da seama ce fel de oameni locuiesc acolo. Daca oamenii unui sat oarecare ii primesc bine, dandu-le de pomana mai ales alimente, atunci ei devin protectorii lor. Dar daca, sosind intr-un sat, sunt rau primiti, atunci necaz va fi pentru acel sat. $olomonarul se duce la un loc unde sunt balauri... face pe unul sa iasa, il incaleca, se ridica la cer, dezlantuie furtuna, tunetele, fulgerele, dar mai ales grandina...I ,um se aparau unele sate impotriva balaurilor care aduceau ploaia? M...pentru timp urat se infige in pamant un obiect de fier ascutit, mai ales un topor sau o secure, dar si un cutit, un fus sau un harlet 0toate cu taisul in sus2, pentru ca balaurului ii este frica de topor...I $e mai spune ca balaurii se mai tem de ustensilele folosite pentru coacerea painii ; vatrai, lopata... 9a ora actuala nu se stie inca daca sagetile pe care le foloseau dacii ca sa alunge norii erau facute dintr-un anumit tip de lemn sau daca, inainte de a fi trase inspre cer, ele erau supuse vreunui ritual magic pentru a avea efect asupra animalului fantastic. Daca :erodot in povestirile sale descria in povestirile sale un demon al furtunilor, pe ,olumna construita din porunca lui /raian apare viziunea unui balaur invins, un trofeu al luptatorilor daci. Aceasta reprezentare este foarte importanta, /raian dorand sa arate ca el si armatele sale nu au

invins un popor oarecare ci un popor ales, niste luptatori care triumfasera de a asupra dragonilor ce zburau printre nori, acele animale legendare a caror e.istenta se pierdea in negura timpului, undeva intre realitate si supranatural. Eliszar

Localizarea *ogaionului - de Eliszar la )8'%%')((6, %&#%( - ,at

Localizarea *ogaionului# muntele sfant al omenirii Dupa cum se stie, in operele scriitorilor antici greci si latini informatiile despre daco-geti sunt rare si fragmentare, iar ei insisi n-au lasat, cel putin din cat se cunoaste pana acum, nimic scris despre civilizatia lor. In aceste conditii, este dificila reconstituirea universului lor spiritual, multe dintre aspectele acestuia ramanid in domeniul ipoteticului. ,u toate acestea, datorita originalitatii conceptiilor morale si religioase, conceptii care au stirnit interesul filosofilor, istoricilor, geografilor, medicilor si poetilor antici , informatiile referitoare la acestea sunt cele mai numeroase si asa se e.plica de ce, dupa cum afirma ". Parvan 0%6)82, !antichitatea recunostea unanim adinca religiozitate a getilor!. In acest conte.t, una dintre cele mai valoroase informatii privind religia daco-getilor o gasim la $trabon 0<eographia, "II, &,12, care, dupa ce mentioneaza ca Gamol.is, la inceput mare preot si apoi zeu suprem, traia intr-o pestera inaccesibila altora si ca annual venea la el regele penru sfat de taina, referindu-se la muntele pe care acesta traia, consemna ca #!pana si muntele 0cu pestera2 a fost socotit sfint si asa il si numesc. Numele lui este ,A<AIANAN, la fel ca al riului care curge pe langa el!. Plasarea zeilor ceresti pe virful muntilor era un fapt obisnuit si la traci, fratii dacilor, dar si la greci, romani si celti, pentru care muntii erau salasuri ale zeilor, asa cum a fost Alimpul salasul zeilor greci si inainte de acesta Alimpul divinilor pelasgi. Dupa @. "ulcanescu 0%6+12, dacii se urcau pe culmile muntilor pentru a se ruga, pentru a fi mai aproape de cer, in care credeau ca salasluiesc zeii lor, iar incintele sacre de pe crestele muntilor au fost locuri de contact cu divinitatea, asa cum era hieropola de la <radistea -uncelului. ,redinta intr-un zeu celest si apropierea de acesta prin urcarea rituala a muntilor a determinat plasarea principalelor hieropole ale dacilor la virful muntelui, asa cum este cazul <radistei -unelului, cu renumita $armizegetusa, centrul sacru al dacilor, unde au functionat mai multe temple construite din piatra dura de andezit, care a infruntat neclintita peste doua milenii. Tudecand dupa dimensiunile blocurilor de andezit e alcatuiesc hieropola, perfectiunea cu care au fost lucrate si mai ales dupa distanta si diferenta de nivel de la care au fost aduse, realizam importanta sentimentului religios la daci, pentru care nimic nu era greu sau imposibil, cand era vorba despre religia lor. 7nde se afla Fogaiononul ? -entionata pentru prima data de $trabon, e.istenta Fogaiononului ca munte sacru este confirmata si din alte surse antice. Astfel, de la N. Densusianu aflam ca poetul roman Papinius $tatius plasa -untele $fant al dacilor in apropiere de /apae, din moment ce armatele imparatului Domitian ar fi alungat dacii de pe crestetul lui. $e stie ca, desi invingatori in luptele din anul ++, de la /apae, romanii au facut o pace avanta oasa pentru daci. ,at despre ocuparea ariei sacre de catre romani avem serioase indoieli, avand in vedere atat stilul e.agerat de laudativ al poetului la adresa imparatului, cat si totala tacere a altor izvoare privind acest eveniment, care nu putea ramine fara rasunet in lumea anticaO /ot din !Dacia preistorica! aflam ca -artial se referea si el la !-untele cel faimos din tara hNperboreilor, unde zeii se legasera, cu uramint langa altarul cel mare, sa lupte uniti contra titanilor si unde vechii giganti asalteaza pe zeii olimpici!.

@evenind la mentiunea lui $trabon, trebuie sa recunoastem ca elementele de identificare ale muntelui sfint sunt putine# un riu cu acelasi nume care curgea pe langa munte si e.istenta unor pesteri, cat de cat locuibile. Ipoteze de identificare a muntelui sacru Insuficienta reperelor, dar si analiza lor, uneori superficiala, a determinat formularea mai multor ipoteze referitoare la identificarea muntelui sfint al dacilor cu diferite masive din lantul carpatic. /inind seama de numarul celor care si-au e.primat opinia in legatura cu amplasarea muntelui sfint al daco-getilor se selecteaza trei masive muntoase# ,eahlaul, <radistea -uncelului si =ucegii. Primul care a afirmat posibilitatea ca un munte al -oldovei sa fi fost similar Alimpului grecilor a fost domnitorul Dimitrie ,antemir si se referea la -untele ,eahlau. De asemenea, in anul %+%&, >abre dUAlivet 0dupa E. Papu, %6682 il considera pe Arfeu !un pastor, preot si profet! ce locuia in muntii ce !despart -oldova de /ransilvania! si ca !pe versantul moldovenesc al ,arpatilor s-a format mai tarziu traditia cunoscuta de greci a muntelui Fogaion, adica ,eahlaul!. /ot pentru ,eahlau au optat# ". Pirvan 0%6)82, ". "oiculescu 0%6632 si N. si E. /icleanu 0%6662. Dintre cei pentru care muntele sfint al dacilor ar fi fost -asivul =ucegi amintim pe N. Densusianu 0%6%&2 si pe A. =ucurescu 0%66+2, acesta din urma, pe baza descifrarii unei inscriptii de la @omula, considera ca $fin.ul din =ucegi se afla pe locul unde a fost ucis Arfeu 0Foga-I-IonV ,apul -agnificului2. Pornind de la e.istenta hieropolei de la $amizegetusa mai multi autori 0:. Daicoviciu, %68+? -. Petrescu-Dimbovita si al., %663? P. /atomirescu, %66* si altii2 si-au e.primat opinia ca <radistea -uncelului ar fi fost Fogaiononul. @. "ulcanescu 0%6+12 aminteste ca dintre muntii mirifici ai Daciei doar trei au avut hieropole# <radistea -uncelului, ,eahalaul si -untele <aina si prin aceasta ar putea corespunde Fogaiononului. In afara acestora, e.ista si alte propuneri# -untele <odeanu 0I. ,onea, dupa @. "ulcanescu2? "irful ,urcubeta din -untii =ihorului 0I. =ogdan %6*82? -untele <ugu din -asivul <odeanu 0=erinde si 9ugo anu, %6+32? "irful lui Patru si chiar @etezatul 0I. "ulpe, %6682 si lista nu se opreste aici. Prezenta pesterilor- un indiciu Daca ne referim la cel de-al doilea indiciu dat de $trabon, prezenta pesterilor, atunci doar ,eahlaul, =ucegii si <radistea -uncelului intrunesc conditii geologice favorabile formarii acestora? in ceilalti munti citati, alcatuiti e.clusiv din sisturi cristaline, pesterile fie ca lipsesc fie ca sint mici si accidentale. ,eahlaul este Fogaiononul5 In ceea ce ne priveste, pe baza unui numar de rationamente, argumente si nu in ultimul rind de descoperiri proprii, toate analizate in cele ce urmeaza, am considerat 0N. si E. /icleanu, %6662 si incercam sa demonstram ca -asivul ,eahlau are cele mai multe sanse sa corespunda anticului Fogaionon. %.Primul si cel mai important argument pleaca de la insusi numele ,ogaionon. Astfel, intr-o lucrare anterioara am aratat 0N. si E. /icleanu, %6662 ca pe platoul superior al ,eahlaului, in partea sa centrala, e.ista virful =itca <hedeonului, ori la cateva sute de metri spre est, de sub Piatra 9ata din hedeon, izvoraste piriul <hedeonului, care mai la vale devine Izvorul -untelui. 7ltimul toponim, unicat in ,arpati, poate fi citit si ca Izvorul <hedeonului, tinind seama ca muntele de sub care izvoraste este chiar =itca <hedeonului. Dupa opinia noastra, toate aceste denumiri disimuleaza vechiul nume Fogaionon. ,e spune legenda lui <hedeon In spri inul acestei ipoteze aducem, in primul rind, legenda lui <hedeon din =iblie 0Tudecatorii, 8, )12, conforma careia Iahve s-a aratat in vis lui <hedeon si i-a poruncit sa distruga altarul lui =aal si sa pune in loc altarul sau, cerere indeplinita intocmai. Apoi, daca ne referim la aspectul Pietrei 9ate

din <hedeon, nici ca se poate imagina un altar mai frumos, mai ales ca spre apus dispune de un amfiteatru natural construit de insusi versantul estic al =atcii <hedeonului. =atca- un cuvant dac In oronimul <hedeonului, remarcam mai intai originea dacica a cuvantului !batca!, apoi faptul ca daca numele acesteia ar fi venit, asa cum se afirma, de la numele unui calugar, atunci, conform traditiei din ,eahlau, ar fi trebuit, mai degraba, sa se numeasca =itca lui <hedeon si nu =itca <hedeonului, adica tot asa cum sunt alte denumiri Pestera lui "ucol, claia lui -iron, Pestera lui <herman, Piriul lui $ilvestru si multe altele. De asemenea, denumirea Piatra 9ata din <hedeon, care numai de numele unui calugar nu pare a fi legata, si tot asa toponimul >undul <hedeonului, semnificand aria din care izvoraste piriul cu acelasi nume. ,onsideram ca o astfel de disimulare a fost facuta cu intentia vadita de a transmite posteritatii ca 4tistaii 0sacerdoti isihastrii2 religiei lui Gamol.is au trecut la noua religie crestina si, in deplina cunostinta de cauza, ne-au transmis numele stravechi al muntelui, disimulindu-l prin cea mai potrivita legenda biblica. ,oe.istenta unor elemente ale religiei stravechi, alaturi de elementele ortodo.ismului au fost remarcate inca din secolul al J"II-lea de Dimitrie ,antemir in !Descrierea -oldovei!, in unele locuri ele persistind pana astazi. 7n alt indiciu- toponimia din ,eahlau In ceea ce priveste prezenta pesterilor, dupa I. <iurgiu 0%66(2 in ,eahlau se gasesc cateva pesteri, care, asa cum o demonstreaza si toponimia 0vezi e.emplele de mai sus2, au servit la adapostirea unor calugari si poate chiar ca locasuri de cult. In acelasi conte.t, toponimia ,eahlaului este un amstec interesant de denumiri dacice 0=itca, =rina, ,urmatura, Dochia, Durau, Detunata, $tanile, 9espezi, Piatra, Poiana etc.2 cu denumiri crestine 0/oaca, Panaghia, $chitul lui..., 9a caune, $ahastru etc.2. Aceste consideratii toponimice se pot constitui intr-un argument de sine statator, intrucat nicaieri pe intinsul ,arpatilor, vechile denumiri dacice nu se imbina atat de bine si de frecvent cu cele crestine. ). Alt argument legat de hidronimie se refera la vechea denumire a $iretului, cunoscut in <eographia lui Ptolemeu cu numele de :ierasus 0$fintul in lb. greaca2. /rebuie sa recunoastem ca o asftel de denumire, unica in antichitate, presupunea o hierofanie de notorietate in bazinul sau hidrografic si ,eahlaul putea fi aceasta. In acest sens, avind in vedere stratificarea hidronimelor si sacralitatea riului Fogaion 0<hedeon2 afluent drept al riului istrita, la rindul sau afluent drept al vechiului :ierasos, nu e.cludem posibilitatea ca numele primului sa se fi e.tins si asupra celui de al doilea. &.7n alt argument si poate cel mai important, dar de data aceasta tinind intr-o oarecare masura de miracol, consta in faptul ca in prima decada a lunii august, la rasaritul soarelui, umbra virfului piramidal /oaca combinata cu umbra virfului Piatra ,iobanului formeaza, timp de peste +( de minute, o holograma naturala, gigantica, incredibila si terifianta cu aspect de piramida perfecta, motiv pentru care am denumit-o 7mbra Piramida 0N. /icleanu et al. %6662. Prin unicitate si maretie 7mbra Piramida a constituit, fara indoiala, din cele mai vechi timpuri o autentica hierofanie si, dupa opinia noastra, constituie principalul motiv pentru desfasurarea, in timpul aparitiei sale, in prima decada a lunii august, a $arbatorii -untelui, o sarbatoare uraniana, cu ovechime posibila de 1.((( de ani 0N. si E. /icleanu, )(((2 peste care s-a suprapus o sarbatoare crestina. 7n alt fenomen optic, cu care debuteaza formarea hologramei naturale a 7mbrei Piramida, desi de mai scurta durata, este probabil chiar mai important decit acesta si consta in aparitia spre vest, pentru cateva minute, a mirificei ,ai a ,erului. Datorita ocului de lumini si umbre din primele minute ale rasaritului, umbra virfului se pierde in adancimile cerului, astfel incat pare ca inre cer si pamant s-a deschis un imens si nesfarsit drum intunecat marginit in stinga de un parapet luminos. Ar este sigur ca aceasta sublima cale celesta a fost observata de oamenii muntelui, in special de sacerdoti, din cele mai vechi timpuri. Interesant este faptul ca spre est de ,eahlau pornea asa-numita ,alea $acra 0vezi N. -iulescu, %6*+2, care a ungea la ,heile =icului, in sud-estul orasului ,hisinau, de unde continua spre est si era marcata printr-o linie de megaliti amintita si de D. ,antemir in Descrierea -oldovei, linie ce corespunde cu E.ampeos-ul mentionat de :erodot.

,alea ,erului si piramida de pe stema Daciei ,alea ,erului este un fenomen optic de-a dreptul fascinant si absolut unic. Asa cum am vazut-o, ca un drum intunecat marginit de un parapet luminos, drum al carui virf se pierdea in infinite inaltimi celeste, ,alea ,erului corespunde intru totul piramidei mult prea ascutite de pe stema Daciei, publicata in anul %*6% de @itter "itezovic si considerata de -.Dogaru 0%663#+(, fig.)+42 ca una din stemele -oldovei. Dupa opinia noastra, prin unicitatea si maretia lor, cele doua fenomene sucesive, ,alea ,erului si 7mbra Piramida, au constituit hierofanii de prim ordin din cele mai vechi timpuri si pot ustifica nu numai $arbatoarea -untelui si caracterul de -unte $fint al ,eahlaului, dar si ,alea $acra ce pornea de la poalele estice ale muntelui, precum si E.ampeos-ul anticilor. $Liderienii, sacerdoti ai $oarelui In acelasi conte.t, consideram ca locuitorii sLiderieni 0cu %).(((-%(.((( de ani in urma2, creatorii unletelor de piatra si ai colierului de hematata din siturile arheologice situate pe platoul muntelui 0vezi -. Petrescu-Dimbovita et al., %6612, par sa fi fost, dupa opinia noastra, cei mai vechi sacerdoti ai cultului $oarelui cunoscuti pana in prezent. Aceasta este, presupunem noi, singura e.plicatie plauzibila pentru locuiri plasate atat de sus 0%.&((m - 9a $caune si %.+((m - Dochia2 pentru acele indepartate vremuri, cand, dupa cum ne spun istoricii, nici nu putea fi vorba de pastorit, iar vinatoarea se facea cu mult mai mare usurinta in padurile de la poalele muntelui. 7n arhetip al piramidelor din Egipt 3.7n alt element care asigura unicitatea ,eahlaului printre muntii din ur, si, prin aceasta, posibila sa hierofanie, il constituie morfologia muntelui# un zigurat gigantic cu patru platforme si un virf piramidal, /oaca, situat e.centric. Prin cei %.6(* m ai sai, ,eahlaul se ridica ma estuos !ca un far! 0I. $imionescu, %63(2 deasupra tuturor muntilor din ur, care nu depasesc %.&(( m pe o raza de peste 8( 4m spre nord si peste %(( 4m spre sud. De asemenea, prin numeroasele sale stinci cu aspecte zoomorfe sau antropomorfe, ,eahlaul a stimulat imaginatia locuitorilor de la poalele muntelui si a monahilor ce au vietuit pe coclaurile sale, creatorii unor legende, unele dainuind din vremuri imemorabile. @eferindu-se la ,eahlau, I. $imionescu 0%63(2 scria# !Pe tot intinsul tarii nu este alt munte mai cunoscut, mai cantat, mai din povesti, sfintit chiar de multimiO:orele din ,eahalu la + august sint semnele inchinarii catre muntele cu atatea frumuseti in urul lui incat putea fi socotit ac sfint, iar /oaca si Panaghia ca monolitele orientale inaintea acrora se prosternau cei care se inchinau $oarelui!. 1.Desi tot morfologic, un alt argument se leaga de virful /oaca, care reprezinta o piramida cu baza patrata, forma de e.trema raritate in natura, cu latura avind lungimea dubla fata de piramida lui Feops si cu unghiul pantei vestice cu doar %( diferente comparativ cu aceeasi piramida. $a notam ca prin alcatuirea virfului /oaca dintr-un trunchi de piramida acoperit de o piramida tesita acesta corespunde si cu Piramida @ombica din Egipt. Aceste stranii coincidente ne-au determinat 0N.si E. /icleanu, %66+2 sa consideram virful /oaca un posibil arhetip al renumitelor piramide din Egipt si aceasta cu atat mai mult, cu cit la numai &( 4m NE de ,eahlau, la /iroesti Neamt, in depozitele culturii ,ucuteni 03+((-&&(( i.:r.2, arheologii au descoperit, incizat in ceramica neolitica, un motiv unic, reprezentind proiectia in plan a unei piramide cu baza patrata si diagonalele si apotemele trasate cu mare precizie. Alte paralelisme cu Egiptul antic -entionam ca posibile legaturi cu Egiptul antic sint sugerate si de alte argumente. Astfel, N. <hinoiu 0%6662 a remarcat ca !paralelismele intre Egiptul antic si Neoliticul din @omania sint evidente!. In acelasi conte.t, notam ca despre Egipt <. @achet 0%66*2 consemneaza !o discontinuitate intre paleoliticul egiptean si neolitic! si ca !la nivelul eneoliticului se constata influente asiatice! de unde si preferinta pentru zeul @a. @ecent, T. Deruelle 0%66*2 a emis ipoteza plecarii din spatiul carpato-balcanic, in timpul neoliticului, a unor grupe de populatii de agricultori impreuna cu sacerdotii lor si instalarea acestora in zone similare cimpiei dunarene, cum sint cimpile Nilului, /igrului si Eufratului.

/ot asa, W. @aNan si W. Pitman 0%66*2 identifica catastrifa geologica care a determinat prabusirea =osforului, permitind invazia apelor -editeranei peste cele ale 9acului Eu.inic, cu potopul biblic si sustin ca toate popoarele e.istente la anul 1)(( i.:r. din urul lacului au migrat in alte directii si au generat mai tirziu popoarele indoeuropene, sumerienii, semitii etc. In acest fel, se poate e.plica si transferul modelului piramidei si a ziguratului din Fogaionon. ,e este Pion, Peon, ,hion, ,heon 8. 7n argument interesant il constituie si oronimul Pion, numele vechi al ,eahlaului 0,. -atase, %6)82. 9ocuitorii de la poalele muntelui il pronunta Pion sau Peon, or acesta pronuntie este cu totul singulara intr-o arie in care toate cuvantele incepute cu pi se pronunta chi. Acest fapt ne-a intarit convingerea ca numai o interdictie cu caracter religios a putut permite conservarea ca atare a numelui. -ai mult, este interesant ca utilizand seminificatia din egipteana veche a cuvantelor# piVcasa 0vezi <. @achet, %6*(2 si onVcoloana0=iblia, Iesirea, %, %%2 Pion ar insemna ,asa ,oloanei, adica e.act ce par sa reprezinte comple.ul /oaca 0casa2 - Panaghia 0coloana20>ig.&2. $a precizam ca Panaghia este o stinca situata la nord-est de virful /oaca, are o inaltime de aproape *(m si un diamentru de 3(m, pozitie ce ii asigura unicitate in ,arpati. Daca analizam comple.ul Panaghia- /oaca- Piatra ,iobanului, nu e.cludem pozibilitatea ca acesta sa fi fost arhetipul ,oloanelor ,erului 0Fion ouranou, ale vechilor greci2 situate, dupa :omer 0Adiseea2, pe un munte din tara !divinilor pelasgi! si acasta cu atat mai mult cu cit N. Densusianu 0%6%&2 prezenta o sela funerara din $icilia, de la 9ilNbeu, pe care erau figurate cele trei coloane, or coloana din centru era mai mare, asa cum este /oaca in raport cu celelalte doua. ,it despre opinia lui N. Densusianu ca aceste trei coloane s-ar gasi in =ucegi, avem convingerea ca aceasta opinie se datoreaza faptului ca eruditul nostru istoric nu a avut prile ul sa calatoreasca pe -untele ,eahlau. *. 7n alt argument il poate constitui faptul ca grecii lui $trabon calatoreau frecvent spre tarmurile Pontului Eu.in, unde aveau cetati proprii, astfel incat puteau foarte bine sa afle cu usurinta de e.istenta unui munte renumit in partea rasariteana a tarii daco-getilor. -ai mult, conform celor afirmate de D. ,antemir, uneori, din ,etatea Alba se putea vedea ,eahlaul, fenomen ce nu putea sa scape grecilor locuitori antici ai cetatii. ,and facem aceasta afirmatie ne bazam si pe faptul ca in anumite conditii meteorologice, iarna dupa incetarea nei puternice ninsori, din blocul Institutului <eologic al @omaniei, situat in nord-vestul =ucurestiului, uneori, poate fi vazuta o imagine fascinata a -asivului =ucegi, care, desi situat la peste %1(4m departare, apare cu detalii incredibile, pana la nivel de pilcuri de padure si poiene mari. Atunci, datorita puritatii aerului si e.istentei mai multor paturi de aer cu densitati si umiditati diferite, se produc refle.ii, refractii, mariri si apropieri de imagini, toate impreuna generind un fenomen optic de mare raritate. 7n zigurat gigantic, incununat de un virf In concluzie, ,eahlaul a atras atentia oamenilor din cele mai vechi timpuri prin apectul sau inconfundabil, de zigurat gigantic incununat de virful puramidal /oaca, alaturi de care stra uieste stinca Panaghiei, dar si prin contrastul frapand de altitudine fata de muntii ce il incon oara, fapt ce il face vizibil de la mari si foarte mari departari. ,u toate acestea, ,eahlaul este absolut unic prin fenomenele optice ce se petrec pe virful sau la rasaritul $oarelui, in prima decada a lunii august, cand se formeaza imaginea holografica a ,aii ,erului ce precede 7mbra Piramida. ,onsideram ca aceste fenomene au fost remarcate inca de la sfarsitul paleoliticului, cand pe platoul muntelui e.istau locuiri sLideriene, cu %).(((-%(.((( de ani in urma. 7lterior, probabil in neolitic, muntele a fost sacralizat, simbolul piramidei patrate de la virf aparind pe ceramica cucuteniana de la /irpesti, localitate din apropiere. Probabil tot de atunci dateaza si $arbatoarea -untelui, aparitia ei fiind legata direct de fenomenele optice amintite. -untele sfint al dacilor, Fogaiononul, este apropiat sonor de denumirea virfului central al muntelui, =itca <hedeonului, din a carui parte estica izvoraste piriul cu acelsi nume <hedeonul, pe care este posibil sa il fi avut in vechime si =istrita, afluent drept al $iretului, :ierasos-ul 0$fintul2 anticilor, al cariu nume il ustifica in acest mod. Pe baza interpretarii legendei biblice a lui <hedeon, consideram ca sub acest nume a fost disimulat vechiul nume al muntelui sfint. /oponimele ,eahlaului, o interesanta si incitanta imbinare intre dacic si crestin, pledeaza in acelasi sens. Al doilea munte sfint al crestinatatii ortodo.e Ioanichie =alan arata ca, dupa -untele Athos, ,eahlaul este al doilea munte sfint al crestinatatii ortodo.e, fapt dovedit de sustinuta activitate monahala desfasurata pe acest munte cu cea mai bogata toponimie crestin ortodo.a din @omania. /oate acestea arata ca aici a avut loc un transfer

de sacralitate de la dacii zamol.ieni la cei crestini ortodocsi, ceea ce impune celor e il viziteaza un respect cuvenit atator milenii de sacralitate http#''LLL.enciclopedia-dacica.ro'templu'localizarea.htm

Stema "ec)e si stindardul !aciei - de Eliszar la )8'%%')((6, %&#(* - ,at

Stema "ec)e si stindardul !aciei

Peste veacuri sau milenii strabunii nostri traco-geto-daci, poate si pelasgii sau arimii, au avut simboluri nationale, care sunt prezente si in zilele noastre. Printre primele documente scrise, privitoare la stema Daciei se considera a fi Novella a JI-a, data pe %3 aprilie 11& d. ,hr. de catre imparatul Iustinian, aflata in =iblioteca "aticanului, cercetata si fotografiata de dr. -arius =izerea. /e.tul adiacent stemei mentioneaza teritoriile apartinatoare episcopiei din Iustiniana Prima, ce cuprinde parti ale fostei Dacii romane, fiind descrise si stemele acestor tinuturi. $tema Daciei este descrisa astfel# !E. partem de.tra, in prima divisione. $,7/7- @7=@7- in cuius medio videtur turris, semnificans utramXue Daciam, in secundo divisione $,7/7- ,E9E$/I cum 0signum2 tribus =urris, Xuarum duae lateribus albae sunt media vero A7@EA!. ,eea ce se traduce# !Din partea dreapta, in prima diviziune 0un2 $,7/ @A$7 in mi locul caruia sunt vazute turnuri, insemnand Dacia de dincolo 0Dacia /raiana n. - =izerea2, in a doua viziune $,7/ ,E@E$, 0albastruVde culoarea cerului, n. -. =izerea2, cu semnele /ribului burilor, ale caror doua laturi sunt albe, iar mi locul A7@I7 0galben2.! Din punct de vedere al culorilor, stema Daciei avea cele trei culori actuale ale steagului @omaniei# rosu, galben si albastru. In culegerea de steme !$temmatographia sive armorum illNiricorum delineatio descriptio et reconstitutio!, opera croatului Paul @itter "itezovic 0%81)-%*%&2, publicata in %*(%, e.ista argumente privitoare la stema ce intereseaza @omania. /ransilvania este reprezentata printr-un scut taiat avand in partea superioara, pe aur, acvila naturala, iesinda, in partea inferioara un camp rosu, sapte munti, suprapusi de catre un turn de argint. Pentru "alahia - -untenia, simbolul este compus dintr-un scut avand fondul de argint incarcat cu o acvila cruciata naturala de aur, plasata pe o coroana deschisa din acelasi metal. -oldova este reprezentata de scut de aur, cuprinzand un cap de bour natural. In aceeasi lucrare este prezentata si stema =asarabiei 0de fapt teritoriul dintre Nistru si =ug2 reprezentand trei capete negre legate fiecare cu o esarfa 0cu semnificatia ca acel teritoriu este locuit de tatari2. P.@. "itezovic a cuprins in lucrarea sa si stema Daciei, infatisand un scut rosu mobilat cu o piramida de argint, figura ce porneste de la baza scutului si se inalta pana in partea superioara a acestuia? de o parte si de alta a piramidei sunt doi lei de aur rampati si afrontati. Aceasta piramida semnifica, dupa istoricul croat, !o perfectiune deosebita si culmea gloriei!. Autorul conchide ca stema atesta !virtutile care au stapanit Dacia pana la domnia lui Decebal!, s-ar putea spune potrivit acestei afirmatii ca stema a fost dinaintea lui Decebal, chiar inainte de ,hristos. Aceasta stema, potrivit fotocopiilor si descrierilor, este aproape identica cu cea din Novella a JI-a a lui Iustinian. /ematica lui P.@. "itezovic a fost preluata si de alti istorici. $arbul :ristofor Tefarovic traduce lucrarea in limba sarba in %*3%, confirmand cele scrise de "itezovic. El precizeaza asupra blazonului Daciei# !Dacia este tara divizata astazi in /ara @omaneasca, /ransilvania si -oldova, vechiul sau blazon infatisa doi lei afrontati pe un camp rosu, intre ei se ridica un triunghi ... umatate alb, umatate rosu.! ,eea ce concorda cu descrierea stemei din Novella a JI-a a lui Iustinian. In lucrare subliniez ca strabunii nostri au avut insemnele heraldice specifice timpului si ca acei care au stabilit stemele @omaniei si simbolul national tricolorul, in secolele JIJ si JJ, au mentinut si

consfintit ceea ce am mostenit, stabilind stemele cu insemne milenare si mentinand culorile traditionale# rosu, galben si albastru in steagul @omaniei. /otodata, se mai confirma ca pe langa lup-balaur, sarpe etc. strabunii au avut si alte simboluri demne de luat in seama. http#''LLL.dacia.org'densusianu)(()',omunicarileY,ongresului'AlimpiuY9uca'olimpiuYluca.html

(lestemul focului - de Eliszar la )8'%%')((6, %%#(+ - ,at

(lestemul focului -untii -aramuresului ar face pe orice montaniard sa se intoarca dupa ce i-a vazut o data. $i poate nu atat din cauza aspectului lor, pentru ca, la urma urmelor, nu au nimic in plus fata de alti munti. Dar acolo, in muntii din nordul tarii, e.ista ceva. $e simte in aer izul de istorie. A istorie veche, in care oameni si locuri se succed deopotriva, pentru a da nastere unei povesti minunate, o poveste despre nasterea unui popor. Nu vom patrunde prea adinc in munti ci, dupa vreo 31( de metri de urcus pe drum marcat, ne vom abate de la carare mai bine de & - 3(( de metri. ,ei care nu au o harta detaliata sau nu sunt insotiti de oameni ai locului, nu au cum sa stie ca dupa acest mic ocol urmeaza un drum forestier. $i urmind acest drum, dupa vreo )1- &( de minute, in functie si de gradul de oboseala si de greutatea rucsacului, a ungi la un fel de luminis. Aici o cruce veche sta deasupra locurilor, stapinind parca intreg tinutul. este, asa cum aveam sa aflu mai tirziu, crucea care insemneaza locul primei biserici a satului. 7n sat cu un nume pe masura locurilor de aici# $ilistea =uciumeni. $a tot aiba satul ca la vreo &( -;3( de case, toate mari si frumoase.

Prima priveliste care se ofera calatorului ce intra in sat este cimitirul local. $ute de cruci, una linga cealalta, purtind deasupra simbolul taditional al zonei, acel acoperis simbolic de pe cruce. Este mare cimitirul buciumenilor si daca ai rabdare, poti cati citeva cuvinte despre fiecare om ce si-a gasit odihna vesnica aici. Atat ramane din fiecare dintre noi. 7n cuvint, poate doua. $i cite un dram de amintiri printre cei care ne-au cunoscut. Iar dupa o generatie sau doua, toti te vor uita. "ei ramane doar un nume pe o cruce, la capatul careia, ine stie, daca ai noroc, din cand in cand, cite un crestin va aprande o luminare si se va ruga pentru odihna ta. /recand de cimitirul mortilor, un alt fel de cimitir se naste din curtile fiecarui gospodar. Practic nu e.ista ograda in care sa nu fie cel putin o cruce. Dar buciumenii nu au morti aici. Aici si-au ingropat ei o parte din necazurile lor. Aveam sa aflu ca fiecare cruce inseamna ca in gospodaria respectiva focul si-a luat tributul. Pentru ca au acesti oameni de la capatul tarii o poveste. Ei spun, oricui se arata gata sa-i asculte, ca satul lor e condamnat sa arda vesnic. ,a blestemul a fost aruncat de un preot si ca nimeni nu a reusit pina acum sa se fereasca din calea lui. Ard casele buciumene, ard pe rand. 7neori trec ani pina sa arda o casa. Dar e.ista o regula care nu a fost incalcata niciodata# nu e.ista gospodarie care sa nu fi fost afectata de flacarile din interiorul pamantului si nu e.ista generatie care sa nu fi platat tribut focului. In amintirea acelor focuri au fost ridicate crucile din ograzile oamenilor.

$atenii din zona, cei din alte sate care, in treburile lor sunt obligati sa treaca prin $ilistea =uciumeni, isi fac mereu cruce si isi scuipa in sin, spunind Mptiu, piei satanaI. Degeaba au venit o serie de preoti si calugari, degeaba s-au tinut 9iturghii si tot felul de slu be si sfestanii, nimic din ce a facut omul nu a putut indeparta raul de sat. A putere nevazuta domina satul si nu se pare ca nu se teme de minia oamenilor lui Dumnezeu. Primele case par parasite. Ne oprim la a treia casa. Ne-a intimpinat un batrinel cumsecate, de vreo 8( de ani, care purta niste cizme de cauciuc trase peste o salopeda patata de ulei si cirpita pe alocuri. Am aflat ca-l cheama =ot /oader, dar aici, in acest sat uitat de lume, numele nu mai conteaza. Aamenii se stiu dupa porecla, ca in vremurile de demult, cand aceste locuri erau populate de dacii costoboci. $i mos /oader are o porecla, i se spune ceferistul, pentru ca in tineretea sa, pina sa se pensioneze, a lucrat la caile ferate. 7n accident nefericit l-a facut sa se pensioneze inainte de vreme. 7nul dintre colegii sai a atins un fir de tensiune. Nea /oader a fost acolo si singura modalitate de a-l salva pe imprudent a fost sa-l impinga cu miinile. 9-a salvat, dar in urma actului sau a trebuit sa sufere o operatie de amputare a & degete de la mina dreapta. $i s-a pensionat la virsta de 36 de ani, retragindu-se aici, in $ilistea =uciumeni, in casa parintilor sai. El este ultimul afectat de focul pustiitor. In primavara acestui an i-a ars sura in intregime. MEra noapte si dormeam. Deodata au inceput vitele sa mugeasca tare, de-am sarit din pat. --am dus la ele, dar flacarile cuprinsesera de a podeaua si umatate din pereti. Asa incepe mereu. De la podea. $i nimenea nu mai poate face nimic. /ot ce atinge focul asta nu mai poate fi stins de nimenea. Am reusit sa salvez animalele, daP sura a ars toata.I Nici macar nu a incercat sa opreasca flacarile. MDe a toata lumea e resemnata. Eu am avut noroc ca mi-o distrus numaP sura, daP lu tata al meu io ars toata gospodaria cu acareturi cu tot. DaP nu s-a lasat tata si a mai ridicat o casa de piatra si pe asta nu a mai lovit-o urgia.M 7nii dintre oameni spun ca abia asteapta focul, ca sa scape de necazuri. Pentru ca niciodata intr-o generatie focul nu o lovit de doua ori la rand aceleasi gospodarii. $i multi asteapta mai intii focul ca sa scape de urgie si abia la urma isi construiesc case trainice. ,ei care, fara sa tina cont de sfaturile oamenilor, indraznesc sa-si ridice case inalte, focul ii atinge in cativa ani. Asa s-a intamplat cu cei din familia @usu, care au avut de infruntat cel mai mare foc din ultimii %( ani. $i oamenii nu spun nimic, se multumesc ca au scapat cu viata. MDaca Dumnezeu ne da sanatate, le facem noi la loc, ca asa am invatat de la bunii nostri, sa muncim si sa ne inchinam puterii Domnului.I, spune domnul Dragos, capul acestei familii. 9a fel ca ceilalti si ei cred in blestemul ce a cazut pe satul lor. ,u toate astea niciodata nu s-au gindit sa plece din sat. E ca si cum ceva peste puterea lor i-ar lega de miini si de picioare. -ai mult, sunt convinsi ca blestemul ii va urmari peste tot, indiferent unde se vor duce. MAu mai fost cite unii care au plecat din sat, crezind ca or sa scape, daP se spune ca focul i-a urmarit peste tot. E ceva necurat. =unul meu spunea ca satul si toti cei care se nasc aici sunt ai $atanei, ca atunci, de mult, pamantul a fost inchinat domnului Intunericului si ca orice am face suntem condamnati.I De la el aflam ca in sat problemele cu focul nu sunt de citeva zile, ci din primii ani ai secolului trecut, din %6%%. Atunci satul avea biserica frumoasa, din lemn, cu picturi interioare. Preot era un anume /eofil. 9umea spunea ca n-ar fi lucru tocmai curat cu parintele, ca s-ar fi indeletnicit cu lucruri necurate. =a unii erau gata sa ure ca l-au vazut pe preot noaptea umblind prin cimitir cu tot felul de oda dii, tinind slu be in cinstea Diavolului. "ara lui P6%% nu se diferentiase aproape cu nimic de verile dinaintea ei. =a, din contra, urmase dupa o primavara timpurie, in care ploile a utasera culturile de tot felul. Dintre toti, doar parintele nu avea parte de nimic. Nu era noapte in care griul lui sa nu fie calcat in picioare. Dimineata oamenii nu vedeau decit spicele culcate si nici o urma la fata locului. Doar in noptile intunecoase se auzea un urlet lugubru, ca de ciine turbat. Parintele era suparat din cauza asta si credea ca oamenii din sat sunt de vina pentru asta. Ii afurisea de cite ori se intilnea cu ei si ii ameninta cu tot felul de blesteme. Dar oamenii se urau ca nu au nici o vina si se dadeau la o parte din calea preotului. Intr-una din zile, chiar de Adormirea -aicii Domnului, dupa ce a tinut slu ba la biserica, /eofil s-a incruntat dintr-o data si a inceput sa tune si sa fulgere impotriva enoriasilor. @amasesera oamenii stana de piatra cum de un om al lui Dumnezeu putea rosti astfel de vorbe. ... IArza-v-ar focul sa va arza... sa putreziti in cel mai intunecat colt al Iadului si focul cel vesnic sa va mistuie... sa nu va bucurati de bucate, asa cum nu ma bucur eu si piatra de piatra sa nu ramana din satul asta ci numai foc si scrum si cenusa. $a nu aveti parte de iertare si Diavolul sa va bata la poarta in clipa mortii si-n loc de mir si aghiazma sa aveti parte doar de foc si pucioasa... $i neam de neamul vostru sa nu cunoasca bucuria iubirii ci numai flacarile durerii si alea...I

$e spune ca in momentul blestemului vintul s-ar fi iscat din senin si ar fi smuls usile de la biserica. Incotro au fost duse nimeni nu stie sa spuna, pentru ca nu au mai fost gasite niciodata. Nori negri sau aratat deasupra satului si fulgerele au inceput sa loveasca biserica. Au luat-o oamenii la fuga care incotro, spre casele lor, iar preotul a ramas mai departe in biserica, boscorodind si blestemind continuu, de parca isi pierduse mintile. ,ativa au mai apucat sa vada cum un fulger a aprins biserica si cum lemnul s-a aprins de os in sus, nu de sus in os, cum ar fi fost normal. /rei zile si trei nopti au stat norii deasupra satului si nimeni nu a avut cura ul sa se apropie de biserica. $i-n tot acest timp biserica a ars si cenusa a fumegat, imprastiind un miros greu, de pucioasa. In a treia zi soarele s-a aratat din nou si oamenii si-au facut cruce si au mers sa vada ce s-a ales de biserica. MAu mai gasit la fata locului numa o cruce de lemn, intoarsa in os, cu niste litere ciudate scrise pe ea. Nu au avut cura ul sa apuce crucea, ci numai i-au pus niste lemne uscate si i-au dat foc. DaP crucea nu a ars de la inceput. ,and eram eu la parintii mei, inca se mai vedea. Nu stiu cum a disparut de acolo.I, a continuat domnul @usu. 9a cateva zile dupa ce biserica a ars in marginea satului a aparut un ciine mare, negru, fara stapin. M,iinele asta a fost nenorocirea satului nostru. Ariunde aparea el casa ceea urma sa arda. Nu au avut oamenii cum sa il alunge, pentru ca nimenea nu indraznea sa dea in el. /oti erau convinsi ca este $atana care venise sa-si pazeasca satul ce-i fusese dat de preot prin blestemul lui.I Au vrut oamenii sa mai ridice inca o biserica, de doua ori au incercat, dar de fiecare data cand constructia a ungea la acoperis, un foc izbucnea noaptea si mistuia cladirea cu tot cu schele. Pina la urma nimeni nu a mai vrut sa vina sa zideasca lacas de rugaciune in $ilistea =uciumeni. Ani de zile taranii din $ilistea =uciumeni au adus ofrande din toate recoltele lor si chiar ofrande de animale, in speranta ca vor imbuna stihia si ca isi vor vedea casele si recoltele intregi. Nu e.ista casa in care sa nu se gaseasca citeva icoane sfintite, nu e.ista lacas in care -aica Domnului cu pruncul Iisus sa nu stea la loc de cinste. ,u toate astea, blestemul continua sa loveasca in satenii din $ilistea =uciumeni, sub puterea cine stie care-i forte necurate... Prima cladire care a ars dupa cea a bisericii a fost casa fruntasului satului, =urcea <heorghe. -os Pintea este fiul acestuia. Acum are virsta de 6% de ani si inca se mai tine drept ca bradul si merge la munca cimpului. MAveam pe atunci vreo + ; 6 ani si ma intorsesem cu vitele de la pasune. Nu am apucat sa le bag in gra d ca numai ce simt pamantul ca se cutremura dintr-o data cu un huruit mare de tot. Noi aveam batatura mare, cu dale de granit. NumaP ce s-au despicat pietrele cele si au inceput a iesi limbi de flacari printre ele de ziceai ca arde piatra. A cuprins toate acareturile, mai putin gra dul. $i toate or ars de n-a mai ramas nimica din ele. Pe noi, copiii, ne-o luat bunicul si ne-o dus la un frate de-al lui, din vale. Acolo am stat citeva saptamini pina au ridicat casa noua.I A fost marcat mos Pintea de ceea ce a vazut. Ani intregi se trezit noaptea din somn, urlind ca a luat casa foc. MAbia dupa )1 de ani, cand m-am dus la o baba din Petrosani sa-mi citeasca din carte si sa-mi descinte, abia atunci am scapat de imaginile de cosmar. -i-a dat baba ceea sa tin la git un talisman facut din pamant sfintit, luat de la mormintul -intuitorului si din lemn de cedru ce creste pe <olgota. Dupa ce mi-am pus talismanul, au incetat farmecele cu totul. 7ite, si acuma il mai tin la git...I $i scoate din sin o raclita mica, facuta dintr-un lemn maroniu, unde avea inchis pamantul sfintit. Plecam de la mos Pintea, care ramane in curte cu amintirile lui care parca vin dintr-o alta lume, o lume uitata de oameni, o lume in care timpul pare ca a ramas in loc. Pe drum mai privim inca o data spre dalele inegrite de fum pe care stapinii locului au vrut sa le pastreze. ,ine stie, poate ca marturie pentru generatiile viitoare, sa vada prin ce au trecut inaintasii lor sau poate ca marturie pentru acea forta nevazuta, acea forta satanica, ca pe la gospodaria lor a trecut. Intr-un colt al curtii, parca spre a nu fi vazuta de nimeni si a nu eran a spiritele rele, tatal lui nea Pintea a ridicat o cruce. $i totusi, cei care privesc spre acel simbol al crestinatatii, simt parca puterea lui Dumnezeu, cea in fata careia se pleaca si cel mai crunt dusman al oamenilor, Diavolul. Numai cu a utorul acestui simbol au putut oamenii din $ilistea =uciumeni sa treaca peste necazuri. 7rmatorul popas il facem la familia 7droiu, familie mare, ) bunici, 3 oameni de virsta medie si %& nepoti. =a, de vreo & luni, li s-a mai adaugat si un stranepot, fiul mezinei. I-au pus numele de <heorghe, asa cum s-au numit mereu primii barbati din familia asta. >iecare locuieste in casa proprie, dar au ograda si acareturile comune. Nu s-au mutat in speranta ca dupa ce ii batrini au fost loviti de foc, blestemul nu se va intinde si asupra celorlalti. Dar s-au inselat. Nu se casatorise feciorul cel mare de nici 3 luni de zile, nu-si ridicase a treia camera la casa, ca blestemul s-a abatut asupra noii familii. <heorghe 7droiu, acum in virsta de 3) de ani, povesteste#

MEra intr-o seara de iarna si ne trasesem la soba. $oata era in bucatarie, facea niste cirnati. /oata ziua ciinele urlase a pustiu. Am cam simtit noi ce urma, daP tot nu ne venea sa credem. $peram sa nu fim tocmai noi, aia. $e facuse asa, ca la vreo *, seara, cand s-a luminat afara ca ziua. Era o lumina rosie. Am iesit fuga din casa. Imi luase foc gra dul cu toate vitele inauntru. Aveam & vaci si un taur si mai aveam si 1 porci, ca tineam la noi porcii pentru toata familia. Am ramas ca prostit in fata gra dului, cu galeata intr-o mina. -ai mult am simtit decit am vazut, umbra care s-a repezit asupra mea. Era ceva, ca un ciine mare, negru. Pentru o clipa i-am privit ochii. Avea niste ochi rosii, care m-au facut sa ma treaca fiori reci pe sira spinarii si o privire salbatica. Eu am vazut multi lupi la viata mea. Aratarea asta nu era nici ciine, nici lup. era o aparitie a Iadului. $i nu cred ca asta era doar din cauza focului. Nu am putut uita niciodata ochii aia...I A incercat <heorghe 7droiu, cand a fost la tirg, sa e.plice unui pictor ambulant, ce a vazut. $i are tabloul in casa. 7n tablou fantastic, desprins parca din imaginile de cosmar ale Infernului. Iar partea cea mai impresionanta sunt ochii. Niste ochi pe care pictorul anonim i-a surprins in adevarata lor splendoare si salbacicie. 7n adevarat paznic al teritoriului nimanui, tinutul de dinainte de lumea mortii. $i totusi, in acea privire furioasa si salbatica, se poate vedea o urma de umanitate, o ultima reminiscenta a ingerului de dinainte de cadere. Am parasit cit am putut de repede incaperea unde era pastrat tabloul si pentru o clipa am simtit plutind in aer o spaima aproape perceptibila, un fior care putea fi simtit fizic. In curtea familiei 7droiu sunt de a ) cruci, semn ca de ) ori focul satanic a lovit gospodaria. Acum urmeaza la rand familia -ariei, mezina familiei, proaspata mamica. $tau cu totii si asteapta de la o zi la alta sa treaca prapadul, ca sa-si poata vedea linistiti de viata. MNu putem face nimica, ca poaP sa vina focul si sa ia totul. $i trebuie sa mai ridicam cateva camere, ca acuma s-a nascut asta micul si noi mai vrem copii, ca asa a lasat Dumnezeu, ca pe Pamant omul sa se bucure prin copii sai...I Drumul ne duce citeva sute de metri, spre dreapta, pina la o curte mare, falnica. Aici, doua curti mari, de aproape ), 1 metri si late de aproape 1, stra uiesc intrarea intr-o curte imensa. Pe porti pot fi vazute sculpturi in relief, imagini cu stele, soare si luna, ca simboluri universale ale vietii. Dar peste toate, troneaza imaginea unei cruci, o cruce dreapta, cu toate laturile egale, sculptata pe cele doua porti. 9a deschiderea portii, crucea se da in laturi, facand loc oaspetilor, ca in vremurile de demult, cand inaintasii lui Dragos ii primeau cu piine si sare pe drumetii care le cereau gazduire in numele Domnului. Apoi poarta se inchide, ca si cum ar vrea sa-i pazeasca pe cei proaspat intrati in ograda de cine stie ce aratari ale Infernului. Aici, in aceasta ograda, se ridica o casa cu doua eta e. 9inistea curtii este stra uita de ) dulai imensi, flocosi, inchisi pe durata zilei intr-o cusca de sirma lunga de 8 metri si lata de alti 3. 7nul este alb cu o pata neagra in frunte, celalalt este negru, cu niste McizmuliteI albe la picioarele din spate. ,ain si Abel sunt numele lor, in amintirea primilor stramosi ai oamenilor in care au e.istat deopotriva si bune si rele. $tapinul tuturor este Gaharia $tefan, primarul buciumenilor. Este printre putinii care nu au avut mare lucru de suferit de pe urma focului. Aamenii spun ca asta a fost si din cauza faptului ca se trage din familie de preoti. >ratele tatalui sau a fost staret la o manastire din sudul -oldovei, iar fratele sau mai mic este preot intr-un sat din apropiere de ,lu . $pun oamenii ca s-a temut $atana sa se lege de oamenii lui Dumnezeu si de aceea focul i-a ars doar o parte din bucatarie. 9-am gasit pe nea Gahu, cum ii spun vecinii, la masa. Ne-a omenit cu o palinca buna si cu un ambon facut de tanti @odica, sotia lui. Asta numai pina s-au inclzit bucatele. Iar intre doua sarmale, un curcan umplut cu castane si cu mere si perpelit prin unt si smintina, toate stropite cu palinca veche de %( ani, tinuta in butoi de dud, gazda noastra ne povesteste o intamplare ce poate fi trecuta in categoria miracolelor. In urma cu aproape %1 ani, unchiul sau i-a daruit o icoana cu >ecioara -aria, pe care spunea ca a primit-o de la un calugar pelerin la Ierusalim. Intr-o zi a remarcat ca pe obrazul sting al icoanei este o pata. A incercat sa o stearga, dar pata aparea din nou. MAm intrebat preotul din satul vecin si mi-o spus ca icoana plange a nacaz si ca in curand ceva se va intampla in familie. Iar in noaptea urmatoare, am visat cum a venit >ecioara la mine si mi-a spus# Z$coala, $tefane, ca ti s-a aprins casa[. Eu asa am sarit din somn de parca totul fusese real. I-am sculat pe toti si tocmai atunci numai ce s-a pornit uruitul si au inceput a se despica pietrele si a iesi focul din pamant. Dar nici noi nu ne-am lasat. Am luat galetile si am aruncat la apa pina ce sa potolit. $i la fiecare galeata strigat ZPiei, satano5[I. Asa s-a ales domnul Gaharia doar cu o parte din bucatarie arsa. ,and s-a uitat a doua zi la icoana, pata de pe obraz disparuse. MAtunci mi-am dat seama ca e facatoare de minuni. De atunci de ) ori a mai lacrimat icoana, o data cand a murit tata si a doua oara cand a avut accident fiul meu cel mare, de a stat in spital citeva luni si era sa moara, iar medicii nu stiau ce are. De atunci ne rugam mereu la icoana asta.I $i mai are dumnealui un secret pe care ni-l spune. ,and a ridicat casa, a ingropat in fundatie o bucata de

lemn sfint adusa tocmai de la Ierusalim.IAsa faceau stramosii nostrii cand isi ridicau case si tot asa i-am invatat si eu pe copiii mei, ca sa le fie casa ferita de duhurile releI Ne luam la revedere de la familia 7droiu si ne intoarcem, pe acelasi loc pe unde am venit. Este o superstitie a satenilor pentru ca blestemul focului sa nu-i atinga si pe cei care trec prin sat. ,and a ungem la marginea satului, linga cruce, ingenunchem si spunem Z/atal nostru[ si ne rugam pentru linistea taranilor din $ilistea =uciumeni. >ie ca pacea eterna sa-si intinda aripa protectoare peste acea mina de crestini, care se roaga aceluiasi Dumnezeu ca si noi. A-IN. Eliszar
Traditii si legende romanesti - %roasca lui +oe - de Eliszar la )8'%%')((6, %(#18 - ,at

Traditii si legende romanesti (roasca lui +oe Ne-am obisnuit sa asimilam broasca ideii de vra itorie. -ai mult, aproape toti traim o senzatie de oroare la gandul ca am putea tine in mana noastra un astfel de animal. /oate aceste orori ale noastre vin din nestiinta. Pentru ca broasca, in trecutul indepartat, si-a avut locul ei de cinste. Atat din punct de vedere religios cat si mistic. $e spune ca broasca ar fi e.istat inca dinainte de >acerea 9umii. Impresionat de micuta broscuta. Dumnezeu Insusi a rugat-o sa care apa in gura si tarana cu a utorul urzicilor, pentru facerea pamantului. $upusa, broscuta a carat zile nenumarate apa si tarana, pana cand pamantul s-a facut la dimensiunile actuale. ,a urmare a ducerii la bun sfarsit a muncii, Dumnezeu a binecuvantat si a sfintit broscuta primordiala. $fintenia este data de faptul ca nici dupa ce moare broasca nu putrezeste. 9egendele noastre spun ca broasca, la origine, a fost o femeie intristata de moartea unicului ei fiu. "azand-o ratacand mereu, plangand, >ecioara a fost impresionata si a transformat-o in broasca. iar din lacrimile varsate de ea s-a format si primul lac unde ar fi trait broscuta. Alte povestiri romanesti spun ca, in timp ce -aria plangea pierderea >iului $au, o broscuta a venit sa o consoleze. -icul animal i-a povestit ca a avut 6 fii dar ca pe toti i-au calcat oamenii in picioare. Nascatoarea de Dumnezeu a zambit trist si a hotarat ca un astfel de suflet merita sa fie altfel decat celelalte vietuitoare, drept pentru care i-a harazit darul de a nu putrezi niciodata. Privind in manuscrise atat de vechi incat putini mai stiu de e.istenta lor, descoperim ca Noe, in celebra sa Arca, ar fi luat, printre atatea animale, o broscuta si o vrabie. cand apele s-au retras, toate animalele au plecat, uitand de cele doua. ,um vrabiuta nu putea sa zboare, broasca s-a latit. "rabia s-a urcat pe ea si, plutind pe deasupra apelor care se retrageau, amandoua animalele au a uns la mal. De ce oare, cu tot rolul ei primordial, broasca este detestata si data deoparte acum? $a fie din cauza ca noi, oamenii, ne consideram mai buni si nu ne place ideea ca un alt animal sa ocupe locul mistic care credem ca ne apartine in interiorul ,reatiei? $au sa fie pur si simplu doar ignoranta? Asa cum nu ne cunoastem nici macar istoria ; cea adevarata, nu cea a invingatorilor, predata in scoli ; sa nu ne mai cunoastem nici macar originile spirituale si mostenirile stramosilor nostri?5 E posibil. Pentru ca, la ora actuala, nu mai avem timp nici macar pentru noi insine. Pacat. ,aci cei care nu-si cunosc radacinile sunt condamnati la disparitie. ,a popor si ca entitate spirituala. Eliszar

,otopul %i%lic a fost confirmat - de Eliszar la )3'%%')((6, %8#)( - ,at

,otopul %i%lic a fost confirmat Povesti adevarate ramase din instoria fiecarui popor amintesc, la un moment dat, de o zi in care zeii s-au suparat pe muritori si au revarsat apele pentru a-i sterge de pe fata pamantului. De fiecare data, insa, un om beneficia de mila zeilor si era salvat, fie singur, fie cu toata familia lui. Ariunde ar merge, in orice zona a Pamantului, cercetatorii gasesc urme ale diluviilor produse cu milioane de ani in urma. In materilul de fata vom prezenta opinia unui impatimit al trecutului, @obert =allard,

care a pornit pe urmele lui Noe, incercand sa reconstituie drumul parcurs de patriarhul omenirii in arca sa. In trecutul indepartat# Marea +eagra a fost un lac 9a peste )( de 4m de tarmul /urciei, un mini-submarin a reusit sa filmeze pe fundul marii mai multe artefacte specifice perioadei comunei primitive. -ai e.act, este vorba despre o stanca cioplita si de doua unelte de piatra dotate cu cate o gaura, probabil pentru suportul lor lemnos. In plus, submarinul a reusit sa filmeze si niste barne foarte bine conservate de apa marii, pe care se vad semne de prelucrare artificiala. Aceste descoperiri arata ca, in urma cu multi ani, -area Neagra a fost un lac al carui tarm era locuit. In perioada de sfarsit a erei glaciare, datorita incalzirii atmosferei si topirii ghetarilor nivelul -editeranei a crescut fara precedent. Apoi, in urma cu *((( de ani, datorita presiunii apei ; si probabil in urma vreunui cutremur - fasia de pamant care separa -editerana de lac a fost efectiv pulverizata si apele sarate ale -editeranei au inundat micul lac, transformandu-l in ceea ce este astazi. /orentul a fost fantastic. >orta apei a depasit de ) ; &(( de ori pe cea a cascadei Niagara, calculandu-se ca pentru echilibrarea nivelelor apelor ar fi fost nevoie de apro.imativ 3( de zile. In spri inul acestei teorii, cercetatorii arata ca in anumite zone ale fundului -arii Negre, e.ista ape dulci, ramasite ale vechiului lac. Din cauza lipsei curentilor, acele ape au ramas neamestecate cu apa marii. -ai mult, mediul de acolo este lipsit de o.igen, ceea ce inseamna ca e.ista conditii optime de conservare a habitatului de acum cateva mii de ani. ,and oamenii s-au inrait si si-au intors privirile de la Dumnezeu, Dumnezeu si-a intors privirea de la oameni. $i a hotarat ca omenirea trebuia sa-si spelle pacatele. Doar Noe stia ce va urma. El fusese avertizat de Dumnezeu si isi construise o corabie cu care a salvat omenirea si toate neamurile de animale. Desi multi au cautat arca, mergand pe urmele biblice, pana la ora cotidiana e.ista cateva locatii ale acesteia, una dintre ele fiind muntele Ararat din /urcia. /recand peste cronici, trebuie sa acceptam faptul ca nu tot Pamantul a fost scufundat sub ape si ca au e.istat oameni si tinuturi ramase deasupra apelor. Asta pentru ca, sa nu uitam, dupa ce apele potopului s-au retras, fii si norele lui Noe au plecat fiecare in cate o parte a Pamantului, pentru a-l repopula. Ari, daca admitem ca singulara e.istenta familiei lui Noe, ar rezulta ca noi, cei de acum, suntem produsul hilar al incestului si ar trebui sa fim condamnati la disparitie. Asa ca stam si ne intrebam, oare ce a fost, pana la urma Potopul? <resim noi cautand urmele Arcei in munti sau sub ape? Aare mesa ul biblic se refera la o inundatie catastrofala sau continutul sau este inca ecriptat pentru noi pana in ziua in care vom fi pregatati sa-l citim? Intrebari sunt multe si vor fi si mai multe. @aspunsuri, mai putin. Iar noi vom continua sa cautaam tot felul de epave, uneori sa le gasim si sa dam nastere unor povesti adevarate asa cum credem noi ca au fost candva. Eliszar

,odul uriasilor - de Eliszar la (6'%%')((6, )%#(* - ,at

-ulte sunt enigmene neelucidate ale @omaniei. Despre unele dintre ele s-au scris carti intregi si nenumarate articole. Despre altele abia s-a vorbit, iar unele nici macar nu au fost prezentate cititorilor. Departe de noi gandul de a ne transforma in traducatori de enigme, dar putem fi o parte din cei ce prezinta aceste enigme ale romanilor. Probabil ca intr-un viitor, fiecare mister isi va afla dezlegarea. In dreptul orasului =raila, chiar in mi locul Dunarii, la o adancime de circa ) m, e.ista urmele inca necercetate ale unei constructii stranii. Ani de zile, barcagiii se fereau se locul respectiv, pentru ca, spuneau ei, o forta malefica tragea in adancuri oamenii, cu tot cu barci. ,iudata constructie este cunoscuta de localnici ca Podul 7riasilor. Nimeni nu stie nici cine si pentru ce anume a fost construit podul. 7nii istorici presupun ca a fost facut de romani pentru a putea trece cu usurinta Dunarea, catre cetatea /roesmis 0Iglita, n. a.2. Dar doua argumente spulbera ipoteza asta. In primul rand, costurile nu ustificau o astfel de constructie, cetatea neavand o importanta strategica deosebita. In al doilea rand in urma cu ).((( de ani, adancimea si furia fluviului nu permiteau o astfel de lucrare, cu toata tehnica arhitectilor antici. Abaterea Dunarii nu e posibila nici astazi in acel loc, darmite in urma cu ) milenii?5 ,it despre o constructie facuta direct sub apa, nici nu incape vorba. $i atunci, cine a construit, totusi, Podul 7riasilor? -rmasii uriasului Enac A legenda crestina spune ca pe vremea cand Apostolul Andrei a stat in Dobrogea, in zona respectiva inca mai traiau cei din urma urmasi ai lui Enac, singurii supravietuitori ai uriasilor invinsi

de -oise in ,anaan. inalti de + ; %( picioare 0), 1 ; & m, n.a.2, acestia urasera sa razbune alungarea stramosilor lor de catre armatele evreilor si faceau imposibila viata oamenilor din zona. /alharii uriasi traiau intr-un castel incon urat de apele Dunarii unde stransesera bogatii nenumarate din afuri si silnicii. -ult a fost sangele varsat de urmasii lui Enac pentru a strange acele comori blestemate. 9a rugamintile sarmanilor asupriti de uriasi, apostolul s-ar fi rugat -antuitorului si intr-o noapte, apele Danubiului s-au umflat brusc si au spulberat castelul si pe aparatorii sai de pe fata pamantului, nelasand nici un supravietuitor. .emetele din adancuri In ce priveste cronicile istorice, intr-una singura este amintit acest Pod al 7riasilor, devenit vizibil pentru putina vreme in urma cu circa doua secole cand, din cauza secetei, apele Dunarii au scazut enorm, aducand la suprafata urmele straniului pod. De altfel, putini sunt si localnicii care la ora actuala mai stiu de e.istenta ruinelor. ,u toate acestea, din cand in cand, cei care trec prin zona respectiva sustin ca uneori aud gemete din adancuri. M-aica, nu stiu ce or spune unii si altii, dar cand se aud gemetele din adancuri, inseamna ca cere Dunarea cap de omI, sustine tanti Ileana, o femeie sarmana care vinde verdeata in piata. MDe fiecare data a fost asa. ,um s-au auzit gemetele, n-au trecut citeva zile si s-a mai inecat cinevaI. S-a dus la fund ca un pietroi$ -arius Predescu, de &* de ani, povesteste ca in urma cu mai putin de doi ani se plimba prin zona cu $chLautzerul lui urias. MEram cu bicicleta si-l alergam, ca sa puna muschi pe el. 9a un moment dat mi-a venit o idee, am coborit de pe bicicleta si am luat o bucata de lemn pe care am aruncat-o in Dunare. "oiam sa fac citeva scufundari cu AthosI. ,iinele a sarit imediat in Dunare si s-a repezit cu salturi uriase catre bucata de lemn. MIn clipa urmatoare, l-am vazut pe Athos cum s-a dus la fund ca un pietroi, fara sa mai apara deloc. $i nu era nici un fel de virte in zona. -i s-a facut frica si m-am urcat repede pe bicicletaI. ,ei care cunosc legenda afirma ca spiritele uriasilor ar pazi in continuare podul pe care l-au construit si imensa comoara ingropata undeva, pe fundul Dunarii. Aricum, intre legenda si adevar e o adancime de doar ) metri... Eliszar
Misterul Sfincsilor din Carpati - de Eliszar la (&'%%')((6, )%#&8 - ,at

Misterul Sfincsilor din Carpati $emnificatia ,arpatilor este asemanatoare in mai multe scrieri vechi. Astfel, in sumeriana, F7@PA/'es'I inseamna -untele printilor si se aminteste ca inainte de Potop, au domnit + regi in 1 orase, timp de )3%.)(( de ani. Apoi tablitele sumeriene spun ca M...a sosit Potopul, iar dupa Potop au venit la domnie regii popoarelor din munti...I. In sanscrita denumirea de FA@PA/A inseamna M9ocul <uvernatoruluiI iar in latina ,A@PE, M-untele tauI. -ai mult, o serie de istorici romani si straini considera ca muntele mistic, ,aucaz, amintit in scrierile stravechi nu are absolut nici o legatura cu actualul ,aucaz, ci cu muntii care se intindeau intre Portile de >ier si pina in zona =uzaului. Aici ar fi fost si Prometeu inlantuit de Geus. ,unoscand toate aceste legende si realitati istorice, putem intelege mai usor valoarea spirituala a sfincsilor romanesti. Energiile inteligente In -untii =ratocea, la capatul uneia dintre culmi gasim o alta stinca ciudata. 9ocalnicii ii spun >aunul, iar numele spune totul despre vechimea pietrei. $i aici, ca si in celelalte locatii unde se gasesc sfincsi, masuratorile energetice au aratat un flu. iesit din comun. =atrinii spun ca demult de tot, Geus insusi, ranit in lupta cu titanii, si-ar fi gasit refugiu intr-o pestera de sub sfin. si ar fi fost ascuns de un faun care l-a ingri it si i-a vindecat ranile. /ot faunul a fost cel care s-a sacrificat pentru regele zeilor atunci cand titanii s-au oprit in prea ma muntilor cautindu-si prada. Dupa ce s-a

vindecat, Geus s-a intors la lupta si si-a recucerit Alimpul, iar cu un manunchi de fulgere a sculptat actuala stinca, in semn de omagiu pentru salvatorul sau. 7neori si ziua si noaptea, sfincsul pare sa ia foc. 7nii spun ca se vad fulgerele lui Geus, altii spun ca sunt flacari de comori. Doar radiestezistii afirma ca, in realitate, e vorba despre niste incarcaturi energetice e.ceptionale, care se pot vedea si in plan fizic. Puterea lor este atit de mare, incit, daca nu ar fi controlate ar putea arde umatate din @omania pe o adincime de circa doi metri, sustine domnul Pavel ,odrescu, unul dintre cei care au masurat, pina la ora actuala, energiile din urul citorva sfincsi. Domnia sa si cei cativa colaboratori au efectuat o e.perienta inedita in zonele studiate. 9a o adincime de umatate de metru, au ingropat un trei obiecte# unul de argint, unul de aur si unul dintr-un alia oarecare, pe care le-au lasat un an intreg. $e urmarea efectul energiilor asupra diverselor metale. MAm pornit de la ideea ca in antichitate sacerdotii foloseau mai mult aur si argint si mai putin alte metaleI. 9a dezgropare, argintul era de o culoare verde inchis, aurul nu avea nimic iar alia ul respectiv era pur si simplu topit. A e.plicatie logica nu a putut fi data e.perimentului. MPentru ca ar fi trebuit sa acceptam ca energiile din zonele respective sunt... inteligente si au anumite preferinte metalice. Iar asta nu e totul. ,uloarea argintului nu a fost niciodata aceeasi. 9a /oplet argintul a avut o culoare albastra, aurul a capatat o vaga nuanta rosiatica, iar in =ucegi, argintul a fost acoperit de o pelicula rosieI. Nimeni nu poate e.plica anomaliile respective decat prin... componenta energetica diferita intre zone. ,aznicul de seara

$e a unge relativ usor, de pe drumul turistic care duce de la ,abana ,iucas in virf, fiind situat pe unul din abrupturile sudice ale /igailor -ari. Privirea sfin.ului este indreptata catre apus, mai e.act catre locul din care, in religia crestina, vin luptatorii negativi, cei cunoscuti si sub numele de diavoli. 9ocalnicii spun despre sfin.ul lor ca ar fi fost, la origine, un inger de-al lui Dumnezeu. Ingerul trebuia sa pazeasca o inchisoare in care $tapinul ceresc ii aruncase pe diavoli. Dar paznicul nu a fost suficient de vigilent si diavolii au scapat si au fugit catre soare-apune. Atunci ingerul, de rusine, l-a rugat pe Dumnezeu sa-l ierte si sa-l lase acolo, in locul unde daduse gres. Iar Dumnezeu l-a ascultat si l-a transformat intr-un paznic de piatra. ,ei care a ung in prea ma Paznicului pot simti mici furnicaturi in palme si sunt cuprinsi de o stare de moleseala. 7nii pun asta pe seama lipsei de o.igen la inaltime, dar oamenii locului stiu ca acesta e semn ca locul e viu. $i oricum, nimeni nu are cura ul sa doarma in zona. -ai ales ca nu foarte departe de acel loc, mai e.ista o stinca denumita sugestiv M-ina draculuiI. !isparitii misterioase In vara lui %66), <eorgescu Aurel, cativa tineri specialisti in mistica si energetica - la vremea cand acestea abia intrau pe Mpiata romaneascaI, aveau sa dispara fara urma. @espectivii, in numar de sapte, sustineau ca sunt in posesia unor scrieri vechi si a unor harti care atestau e.istenta unor porti de trecere catre alte dimensiuni. ,ei sapte spuneau ca in interiorul =ucegilor s-ar afla mai multe incaperi unde au fost depozitate arhive secrete din cele mai vechi timpuri si ca acestea ar fi pazite de niste preoti ciudati. /imp de aproape doua luni, respectivii au cautat intrarile respective. Intrau in pesterile din zona si apareau abia spre seara, obositi dar deloc descura ati. 9a un moment dat, cei sapte au povestit unuia dintre calugari, parintelui /eofil, 0de la care, in urma cu mai bine de %( ani a aflat subsemnatul povestea, n. a.2 ca sunt pe cale sa descopere intrarea cautata. $i cand au avut impresia ca nu sunt crezuti, au scos dintr-un rucsac vechi doua obiecte stranii ce pareau a fi facute dintr-un amestec de bronz si argint. $puneau ca mai cele doua bucati

fac parte din cheia care va deschide poarta de trecere si ca ei sunt pe cale sa descopere cea de a treia bucata, si ultima, a cheii. A fost ultima seara cand cei sapte au mai fost vazuti. ,orturile in care-si faceau veacul pe timp de zi si de noapte au ramas goale iar o ancheta in adevartul sens al cuvintului nu a putut fi pornita, pentru ca nu e.ista nici o urma a baietilor. $-a spus la vremea respectiva cum ca ar fi patruns intr-o galerie care s-a surpat in urma lor sau ca au fost striviti de zidurile pesterilor prin care tot intrau si scormoneau. Doar parintele /eofil credea ca baietii gasisera poarta de trecere si o deschisesera, dar nu mai aveau si cheia de intoarcere. Pentru ca asa spunea calugarul cel initiat, ca fiecare usa spirituala are cheia sa si daca folosesti o alta, nimeresti in alta parte. ,it despre cei disparuti, acestia nu au fost singurii, mai multe cazuri de disparitii stranii fiind puse pe seama caderilor in prapastie sau a ursilor. ,u toate astea, pina acum nu au fost descoperite urme ale tragediilor, asa incit misterul nu a fost inca elucidat. Pentru o mai buna documentare ne-am adresat spiritologilor si specialistilor in energetica. $e pare ca astfel de chei e.ista si permit accesul la anumite zone. M$pre e.emplu, toata lumea stie ca sub $fin.ul din =ucegi se gasesc comorile spirituale ale omenirii, dar nimeni nu a putut descoperi nimic, indiferent de aparatura folosita. $a va spun eu de ce. Pentru ca intrarea este ascunsa sub un val de energie primordiala, greu de reperat si de penetrat. Doar cel care trece de zidul respectiv de energie poate patrunde in tainitele secrete ale $fin.ului. Altminteri, $fin.ul pare o piatra ca oricare alta, pe unul din munti. E vorba de ceea ce noi numim decala temporar. Adica in acelasi loc pot e.ista mai multe civilizatii dar decalate temporarI, sustine domnul >rederi4 :anunssen, din >inlanda, un iubitor al spatiului carpatic, pe care-l considera adevaratul pamint sfint de unde au venit zeii. Domnia sa este autorul unor cercetari care aduc in prim plan ,arpatii dintre Dunare si ,eahlau, ca fiind leaganul civilizatiei noastre si al puterilor mistice care au stapinit planeta in vechime. Dar pentru cei care sunt cit de cit initiati in mistica, cuvintul A4asha rezolva tot misterul. Pentru ca A4asha este memoria universala, cea care inregistreaza si pastreaza tot ceea ce s-a intamplat de-a lungul timpului. Astfel, se pare ca sfincsii din intreaga lume sunt zone in care aceasta arhiva a omenirii poate fi accesata. In felul acesta, stincile cele ciudate actioneaza ca o poarta ascunsa intrun program sofisticat, o poarta lasata de programatorii initiali pentru orice eventualitate, in caz ca lucrurile nu se deruleaza asa cum ar trebui. ,unct de reper pentru calatoriile spatiale Pentru e.istenta $fincsilor din intreaga lume, e.ista si o alta e.plicatie. In cartea sa intitulata M,artea trecutului misteriosI, francezul @obert ,harou. spune ca pe glob e.ista locuri speciale, numite puncte ale dragostei, in care energiile se aduna si se contopesc. Nu este vorba despre energiile normale ci despre energiile primordiale, cele din care a fost format pamintul si care poarta intreaga informatie despre planeta noastra. In acele puncte ale dragostei energetice, in care energiile terestre si cele celeste converg, Pamintul a MnascutI diverse forme zoomorfe de piatra. ,ei care a ung sa controleze acele puncte pot controla viata si moartea pe /erra. Din acest motiv e.ista o permanenta lupta in umbra pentru a controla centrele de energie primordiala. Numai ca acestea nu pot fi controlate material, ci spiritual si energetic. 7n alt loc special se gaseste in -untii ,alimani, in rezervatia M%) ApostoliI, unde pot fi vazute o serie de stinci cu diverse reprezentari antropomorfe. Ani de zile oamenii au crezut ca au de-a face cu niste toane ale naturii, dar in %6+* un student descoperea pe "alea Paltinu, un megalit straniu, care reprezenta o figura bizara insotita de cateva simboluri solare. $-a afirmat la vremea respectiva ca insemnele solare sunt cele mai vechi din lume, dar descoperirea nu a avut ecou, parte din cauza birocratiei comuniste, parte din dorinta puterilor oculte de a face cit mai putin zgomot in prea ma centrelor de putere energetica si spirituala. -ai mult, au fost voci care au sustinut ca zona ar fi una tamaduitoare, dar nu a fost demonstrat nimic din punct de vedere stiintific. /recand apoi in ,eahlau, intr-un luminis la care se a unge dupa un urcus nu chiar la indemina oricui, se gaseste o stinca ciudata, de cremene, incon urata de mai multe formatiuni antropomorfe. Este vorba de ceea ce localnicii au numit Dochia si care are o inaltime impresionanta de nu mai putin decat )( de metri. 9a baza stincii este un mic izvor, despre care oamenii spun ca ar avea proprietati curative. Aici vin, de la departari mari, pentru a umple bidoanele si sticlele de plastic cu apa curata, apa sfinta ce izvoraste direct din stinca. 9egendele care incon oara stinca sunt numeroase si nici una nu e mai MtinaraI de ).((( de ani. 7nii spun ca Dochia ar fi fost, in fapt, fiica lui Decebal preschimbata de zei in stinca pentru a nu fi prinsa de romani. $e spune ca /raian insusi o urmarea pe fata si cand a vazut puterea vechilor zei ai dacilor si-a oprit armatele si nu a mai inaintat. Aricum, pasionatii de AGN sustin ca in prea ma Dochiei s-ar fi vazut cele mai multe obiecte zburatoare stranii din %6+( incoace. >lorea -ihai, unul dintre acestia, afirma ca Dochia este, nici mai mult, nici mai putin, decat primul punct din cadrul calatoriilor spatiale care folosesc gaurile de vierme pentru a scurta durata

calatoriilor. M,hiar si asa, consumul de energie este mare si aici, la Dochia, ei fac prima reincarcare a navelor. Poate parea de domeniul fictiunii, dar orice aparat electric pe baterii functioneaza mult mai mult acolo sus, decat este prevazut a se intampla. Asta din cauza curentilor energetici din apropiere. Dochia a fost folosita de mii de ani ca punct de reper pentru calatoriile spatiale...I. Daca este sau nu adevarat, ramine ca timpul sa ne arate. +u sunt copil# da/ mi se facuse parul maciuca in cap$ In apropiere de Arasul :erculane, de-a lungul ,ernei, pe soseaua catre Arsova, se gaseste un alt $fincs, cel de la /oplet, ascuns privirilor turistilor, dar de a carui e.istenta stiu iubitorii muntelui. $e a unge ceva mai greu la el, din cauza drumului anevoios. $i el este incon urat de legende si povestiri fantastice. $i daca stim ca Nicolae Densusianu a localizat -untele $fint Fogaionon putin mai os, la Dunare, in apropiere de Portile de >ier, nu ne mai miram de nimic. $ub $fin.ul de acolo se spune ca ar fi ingropate ciomagul lui :ercule si piele leului prin care nu trecea nici o arma. -ulti au cautat, de-a lungul anilor, cele doua obiecte mistice dar nimeni nu le-a gasit. $pun oamenii ca numai un viteaz cu inima curata le va gasi si ca acela va deveni aparatorul romanilor. =a mai mult, oamenii spun ca o data la %(( de ani, cele doua arme pot fi vazute stralucand, timp de cateva minute. MAtunci trebuie ele luate, pentru ca altminterea nimenea nu le gasesteI, afirma domnul Nicoara -atei, profesor etnolog si istoric, citind una din legendele locale. /ot domnia sa spune ca despre unul dintre eroii locali, haiducul Pantelimon, pe la %+&(, oamenii spuneau ca ar fi gasit pielea de leu si ca din cauza asta nu-l atingeau gloantele poterei si ale stra ilor domnesti trimise sa-l pranda. MDar eu mai curand cred ca dadea bani poterei si aceia nu aveau nici un interes sa-l omoareI, incheie domnul -atei. /ot de la domnia sa aflam si ca in prea ma $fin.ului de pe ,erna, viperele sunt mai mari si mai veninoase. MEu am vazut cateva si m-au trecut fiori pe sira spinarii. Era una care sta tolanita taman pe sfin. si arata ingrozitor. Avea pe putin ) metri si o grosime ca pe brat. ,and m-a auzit s-a ridicat ca la umaP de metru si a sisiit spre mine de m-a luat groaza. Apoi a alunecat pe stinca si s-a strecurat printr-o crapatura, chiar sub sfin.. Nu sunt copil, daP mi se facuse parul maciuca in cap. Am crezut ca nu scap de acoloI, isi incheie etnologul relatarea. 0ocile din prea1ma sfincsilor Dar cea mai importanta alcatuire stincoasa de tip sfin. a fost facuta in -untii @etezat, unde nu mai putin de sase formatiuni de tip antropomorf sunt dispuse pe un arc de cerc care incon oara virful cu acelasi nume. ,ei care analizeaza solul masivului vor remarca uimitoarea lui asemanare cu cel de pe 9una. In plus, turistii care au campat sau doar au trecut prin prea ma, sustin ca nu au simtit nevoia de apa sau de mincare si ca s-au simtit foarte rela.ati, chiar daca a unsesera acolo dupa o zi intreaga de mers pe munte. ,ulmea <ropsoarelor din masivul Gaganul adaposteste un alt sfin., numit ,iobanasul. Privirea sa este orientata catre sud-est, ocrotitor. Pentru locuitorii vechi ai @omaniei, denumirea de cioban avea si o altfel de semnificatie. $imboliza stapinitorul locului respectiv, patronul turmei, al formatiunilor tribale si chiar al micilor voievodate si cnezate. 9ocul musteste de legende si de intamplari bizare, iar localnicii il ocolesc, spunind ca nu aduce noroc. ,ei care au trecut prin prea ma ,iobanasului sustin ca au auzit niste voci ciudate, vorbind intr-o limba complet necunoscuta. "ocile au incetat imediat ce s-au indepartat de ,iobanas. $a fi fost doar niste unde radio sau altfel de unde?5 In plus, nu o data s-a afirmat ca vocile care se aud in prea ma stincilor si a pesterilor pot apartine si unor fantome. Dar ce sa caute fantomele in locuri pustii, pe virf de munte? Satelitii celesti A alta ipoteza tulburatoare a e.istentei sfincsilor a fost emisa de o serie de cercetatori straini si romani a fost aceea ca pietrele functionau, in realitate, acum mii si mii de ani, ca niste bizare aparate de emisie ; receptie spirituala. Prin intermediul lor, zeii de dincolo de Pamint isi puteau trimite ordinele catre preoti, iar prin intermediul lor, acestea sa a unga la oameni. Nu intamplator zonele au fost cunoscute ca fiind sfinte din cele mai vechi timpuri, iar pe virfurile muntilor s-au descoperit o gramada de urme ale unor temple vechi de mii de ani. $fincsii functionau nu ca aparate de radio celeste ci ca statii de amplificare, flu.urile energetice si spirituale care treceau prin ele fiind retrimise catre lumea larga. $i in felul acesta, informatiile controlate de zei a ungeau si

la cele mai cunoscute oracole, printre care si cel din Delphi. Ani de zile s-a afirmat despre acesta din urma ca ar fi MfunctionatI ba pe seama unor gaze halucinogene care se gaseau sub oracol, ba pe seama cine stie caror mincaruri sau ciuperci cu efect halucinogen. @ealitatea este putin diferita. <azele sau mincarurile halucinogene nu ofereau informatiile primite de la zei ci il deschideau pe sacerdotul care efectua serviciul catre lumea divina. Apoi veneau informatiile celeste, care treceau prin sfincsi si se repartizau in functie de reteaua informationala creata de zei. ,um s-ar spune in zilele noastre, sfincsii indeplineau, pe vremuri, rolul satelitilor de comunicatie din zilele noastre, dar la un nivel la care satelitii nu vor a unge niciodata. Locul unde omenirea s-a nascut

Interesant este ca departe de a fi centre turistice active, zonele care adapostesc sfincsi par cuprinse de tacere, ca si cum cineva ar incerca sa le faca uitate in timp. Nu este vorba despre mina omului, cum s-ar putea crede ci despre o auto-protectie a zonelor respective. Energia emisa in prea ma sfincsilor a dus la crearea unei faune cel putin bizare 0vezi viperele de la /oplet, n. a2 dar si a unor fenomene naturale menite a-i alunga pe turisti. Este suficient sa privim statisticile din ultimii zeci de ani ca sa vedem cum zona @etezat ; <odeanu a fost foarte rar vizitata si cum nu o data, cei care s-au aventurat pe muntii respectivi, au murit sau au suferit accidente grele. M,u =ucegii s-a intamplat altceva. $trainii au stiut dintotdeauna ca acolo sunt secrete nemaipomenite care pot da stapinire asupra lumii si a popoarelor. $i cum sa a unga sa caute acele secrete, fara a fii remarcati? Asa ca au folosit cozile de topor romane si au introdus =ucegii in circuitul turistic. In felul acesta, printre turisti, cautatorii de comori spirituale isi pot pierde urma usor printre ceilalti si pot parea oameni obisnuitiI afirma domnul -arian Dumitrescu, geologog si specialist in energia pietrelor. ,u toate acestea, in ultimii &-3 ani, o serie de accidente bizare au tras un semnal de alarma asupra =ucegilor. Avalanse, caderi in prapastie, accidente ine.plicabile, ii determina pe tot mai multi turisti sa renunte la e.plorarea masivului =ucegi, cu toate ca asta nu convine anumitor grupari oculte. $i ceea ce parea imposibil, se petrece de cativa ani incoace# muntele se trezeste iar paznicii spiritualitatii universale s-au intors acasa, in locul unde omenirea s-a nascut. Eliszar
Copiii !ia"olului - de Eliszar la )8'%(')((6, )%#3& - ,at

Copiii !ia"olului =ogdan inseamna, in slavona veche, Mdarul lui DumnezeuI. /e-ai astepta, in primul moment, ca purtatorul unui asemenea nume sa aiba o viata linistita, sa fie fericit. -ai mult, numele insusi denota o persoana puternica, care stie ce vrea si cum anume sa-si croiasca un drum in viata. $i totusi, soarta ne oaca uneori feste urite. Poate tocmai ca sa ne arate ca nu poate fi anticipata. $au poate doar ca sa ne faca sa ne simtim mici. De ce oare? <reu de spus. Pentru ca de nepatruns sunt caile Domnului. (ar%atul "enit prin "is In localitatea -untenii =uzau din udetul Ialomita traiesc doi frati care sufera de o boala misterioasa, =ogdan si Emilia, de %* si respectiv %3 ani. /imp de %) ani, mica familie a fost daca nu fericita, cel putin linistita, ca ma oritatea celor care traiesc la tara, intr-o zona nu chiar foarte bogata dar unde cei harnici pot sa aiba de toate. -ai mult, copiii nu suferisera de nimic in afara bolilor copilariei pe care le fac toti. $i totusi, in ziua in care =ogdan implinea %) ani, ceva a intervenit in viata lor, imprimindu-i un alt curs, definitoriu.

MEram cu totii la masa de prinz si luasem un tort si niste suc de la $lobozia, ca de, era ziua baiatului. Deodata =ogdan s-a ridicat urland de la masa. Isi agita bratele si tropaia ca un cal naravas.I $-a repezit la pereti si a inceput sa dea cu pumnii in ei si sa spuna vorbe care mai de care mai ciudate. Dupa cateva minute a cazut os de epuizare si a privit in gol aproape o umatate de ora. Apoi totul a reintrat in normal. =aiatul nu-si aducea aminte nimic, iar singurele marturii erau doar degetele lui insangerate de la loviturile in zid. Initial toti au crezut ca este vorba de o criza de pubertate si nu au luat-o in seama. Numai ca din clipa aia =ogdan a inceput sa aiba visuri ciudate, in care un barbat in negru il striga din virful unui turn ce parea parasit. Il ruga sa ii aduca cheia si sa-l scoata de acolo, ca nu mai poate sta si daca nu il scoate vor muri amindoi in curind. Aproape doi ani au durat cosmarurile baiatului. $e trezea si de cateva ori pe noapte urland si agitindu-si miinile. M7neori aveam impresia ca nici pe noi nu ne mai recunoaste. $e uita la noi ca si cand se intreba ce cautam noi acolo si cine suntem noi. $i-a pierdut toti prietenii, pentru ca stiti cum circula vorba prin sate si nimeni nu isi mai lasa copiii sa se oace cu baiatul nostru.I /imp de doi ani cit au durat cosmarurile, viata baiatului a fost foarte agitata. Indiferent unde era, pe strada, la scoala, intorcea capul si spunea ca il urmareste un barbat imbracat in negru, acelasi barbat din visul lui, care-i spunea ca nu va scapa de el decit dupa ce-l va scoate din turn. Parintii a unsesera sa se obisnuiasca cu ideea ca fiul lor nu e tocmai sanatos la cap si s-au concentrat mai mult asupra educatiei Emiliei. Numai ca, in ziua in care Emilia a implinit %% ani, blestemul a lovit iarasi casa din -unteni. 9a trei zile dupa aniversare, Emilia a fost cuprinsa de convulsii. M>acea spume la gura si tot repeta niste cuvinte pe care nu le-am mai auzit niciodata, la nimeni, parca erau descintece, dar nu intelegeam nimic din ele.I spune tatal celor doi, trist. Dar, totodata, de la prima criza a Emiliei, cosmarurile lui =ogdan au incetat brusc. $e parea ca baiatul gasise cheia catre turn# sora lui. 2etita %lestemata in ulita Desi copiii nu au facut rau nimanui, locuitorii nu vad cu ochi buni vecinatatea celor doi copii. /reptat, mila lor s-a transformat in ingri orare, ingri orarea in indiferenta iar indiferenta se transforma, pe zi ce trece, in ura. Este acea ura pe care oamenii au simtit-o dintotdeauna fata de cei pe care nu i-au inteles. $.<., localnica, se plinge# MDomnUe, nu se mai poate asa. /rebuie ca cineva sa faca ceva. Pai ne este frica sa ne mai lasam copiii pe strada.! Nepotica doamnei $.<. a avut probleme dupa ce a fost blestemata intr-o zi, pe strada, de Emilia. ,um, de regula, tot satul a cam inceput sa-si bata oc de cei doi posedati, fetita in virsta de numai sapte ani a facut si ea ce i-a vazut facand pe cei mari# a inceput sa strige dupa Emilia cand a intalnit-o. A facea in toate felurile, urita, nebuna, proasta satului etc. ,um raspunsul la in urii a fost tacerea, fetita s-a suparat ca nu e bagata in seama, a luat o piatra si a aruncat cu ea. Piatra a lovito pe Emilia la cap, iar sangele a inceput sa curga din rana. ,ei care au fost prezenti la eveniment isi amintesc si acum cu groaza ce s-a intamplat. Emilia a pus mana pe fetita si a inceput sa spuna tot felul de vorbe din care ceilalti nu intelegeau nimic. Apoi si-a dus o mana la rana si cu degetul i-a facut trei semne fetitei# unul pe frunte si doua pe obra i, dupa care a scuipat-o pe micuta. M/rei luni de zile nepotica mea nu a fost in stare de nimic. Avea ameteli si i se inchideau ochii, nu mai recunostea pe nimeni. $e trezea noaptea urland si povestea ca un barbat cu fata mutilata punea mana pe capul ei, e.act in locurile unde Emilia ii facuse semnele cu sange.I egeaba au dus-o parintii la doctor, pentru ca nici un tratament nu a fost eficient. In cele din urma au mers toti la familia Emiliei si au rugat-o sa o vindece pe fetita. Iar ea i-a a utat, dupa ce micuta a promis ca nu o sa mai strige niciodata vorbe urite dupa nimeni, pe strada. Dupa care a luat un cutit de bucatarie, s-a crestat la degetul mare si a lasat cateva picaturi de sange sa curga pe capul fetei. In zilele urmatoare micuta si-a revenit complet. De la acea intamplare se tem satenii de Emilia, iar teama lor se transforma, pe zi ce trece, in ura. Lupta cu Satana nu e o 1oaca$ Preotul Nicolae Dumitra considera ca ceea ce se intampla cu cei doi copii e din cauza pacatelor savirsite fie de proprii parinti fie de alti inaintasi ai familiei.

M,uvintul Domnului spune ca pacatele savirsite in timpul vietii de catre o persoana vor cadea asupra urmasilor acesteia pana la a saptea spita. Dar ne mai spun cartile sfinte, ca atunci cand Dumnezeu face ca pacatele parintilor sa cada asupra copiilor, in marea 9ui bunatate pune in acestia si puterea de a spala pacatele. ,ei care, prin credinta, reusesc sa descopere acea putere in ei, vor reusi sa duca o viata tihnita, lipsita de gri i...I Preotul e convins ca diavolul nu a venit de capul lui pe capul copiilor. El le-a recomandat post sever si rugaciuni, sub supraveghere canonica, dar pana acum acestea nu au avut nici un efect. Pentru ca M degeaba se tine post cu trupul daca nu se tine si cu sufletul. 9upta cu $atana nu e de oaca, nu putem spune Zhai ca saptamana asta tinem post dar cealalta mincam de toate[ - asta nu mai e post. Iar daca parintii nu ii a uta si ei prin puterea e.emplului, atunci cum sa reuseasca sa scape? ,a e simplu sa spui vreau sa am, dar sa nu faci nimic pentru asta.I spune parintele Dumitra, suparat. $i tot de la el mai aflam ca despre mama celor doi copii se spune ca ar practica vra itoria. M9umea vorbeste, ca de, asa a fost dintotdeauna gura lumii, sloboda. ,ica ar fi vazut-o pe 9ucrita, mama lor, ca ar fi facut vra i si alte alea. =a unii spun ca au auzit-o cum vorbea cu Diavolul si cum ii raspundea acesta la tot felul de intrebari. Eu nu stiu daca o fi vinovata sau nu. Numai Dumnezeu stie si El poate udeca.I Personal el crede ca baiatul o sa-si revina, pentru ca numele lui il arata ca n-o sa fie niciodata al $atanei. Parintii celor doi copii au incercat din rasputeri toate solutiile. Au apelat la tot felul de persoane cunoscute ca specializate in ritualuri si descintece, au sfintit casa de o gramada de ori, au chemat din capitala un specialist in e.orcizari de case. MNu e solutie de care sa fii auzit si la care sa nu fii apelat. Noi suntem oameni sarmani si cu dragoste de Dumnezeu, n-am facut rau la nimenea. De ce suntem blestemati?I Au fost cu copiii la spitalele din =ucuresti sa le faca analize# MAm fi preferat sa ne spuna ca au epilepsie sau o alta boala, numai sa stim ce se intampla. Am facut toate analizele posibile...I Dar intotdeauna analizele ieseau bine. -edicii le-au spus ca boala e pe sistem nervos, fara sa dea vreun diagnostic si ca mai bine se adreseaza unui psiholog, specialist in regresie hipnotica. Din pacate, tratamentul acesta nu a dat roade, pentru ca nici unul din copii nu reusea sa intre in transa, oricit sau straduit specialistii. 2ata care "or%este li%a "ec)ilor druizi In urma cu vreo doi ani si umatate, in urma unor recomandari, a sosit din -area =ritanie un specialist in masurarea cimpurilor energetice si determanarea cauzelor ce produc perturbari in functionarea normala a acestora. ,ontactat prin intermediul mesageriei electronice, @ichard DoodleN a avut amabilitatea sa ne raspunda la cateva intrebari. @.#,e ati gasit acolo? @.D.# :arta liniilor energetice ale tarii dumneavoastra m-a fascinat intotdeauna. $i asta pentru ca am constatat ca, in afara meridianelor principale, care fac parte din reteaua terestra, multe din liniile de forta isi schimba valoarea si locatia in decursul anilor. E ca si cum s-ar incerca acoperirea intregului teritoriu, nu doar a unei anumite zone. Din cauza asta pentru tara dumneavoastra nu se pot face niciodata pronosticuri fi.e. E mai mult decit fascinant, ca si cum ati avea mereu alte sanse. ,and a fost contactat si rugat sa vina in @omania, nu a stat pe ganduri. Nu era prima data. Doar cazul i s-a parut lipsit de importanta, mai ales ca pe harta energetica, zona era departe de orice punct sau linie de forta. A venit impreuna cu un coleg, medium. Pe masura ce se apropiau de sat se opreau din loc in loc pentru a face masuratori. M@ezultatele erau haotice. Intr-un loc nu gaseam nimic sau mai e.act, totul era normal, pentru ca in locul urmator sa ne trezim in fata unui adevarat punct de forta. In cele din urma, punand cap la cap rezultatele obtinute si intocmind graficul de forta, am ramas uimiti noi insine. Era vorba despre o sinusoida, lucru foarte rar intalnit si care se petrece doar in zonele perturbate e.tern. $tii, ca si cand ai lovi succesiv o bucata de tabla cu un baros, din loc in loc, cautind punctul cel mai slab in care sa obtii o bresa. Asta se intampla si acolo. ,eva sau cineva, incercase sa gaseasca o poarta de trecere catre lumea noastra.I ,olegul domnului DoodleN a fost si mai transant. Pe masura ce se apropiau de sat simtea o prezenta stranie. M,and am intrat in casa, pe @oger l-au apucat frigurile si a inceput sa tremure. $imtea atit de puternic prezenta straina, incit dintii au inceput sa-i clantane. M ,opiii nu se trezisera inca. Au inceput sa masoare energiile din urul casei, pana au a uns in dreptul ferestrei camerei copiilor. Acolo nu se putea inregistra nimic. /otul era haotic. MEra, cum spunem noi, un punct de

fisura. Acesta se obtine in cazul unei rupturi intr-un punct de tangenta energetica. Atunci ne-am dat seama ca in locul respectiv se intamplase ceva ingrozitor.I ,and cei doi copii s-au trezit englezii au mers la ei sa ii masoare. M,and ne-a vazut, fata a inceput sa rada cu un ris gros, aproape barbatesc si sa-si agite bratele. Apoi a inceput sa ne vorbeasca. In primul moment eu nu am inteles nimic, dar apoi l-am vazut pe colegul meu uimit. "ocea i se adresa in limba vechilor celti. Prietenul domnului @ichard ii traducea si lui ce spunea fata si anume ca de data asta au sosit prea tirziu, ca el a apucat sa vina si ca o sa rada de neputinta lor. Din scurtul dialog cu fata, cei doi au tras concluzia ca au de-a face cu o entitate care mai incercase sa vina pe pamant dar fusese oprita, in urma cu mai bine de )((( de ani, de preotii druizi. Dupa mai bine de o umatate de ora, entitatea a intrerupt legatura iar fata a cazut la pamant, epuizata. Pana la plecarea oaspetilor, nu s-a mai intamplat nimic. MDin masuratorile pe care le-am facut copiilor, am constatat ca baiatul are sanse mari sa-si revina. Aura lui e foarte puternica si e prote at, dar despre fata nu pot spune acelasi lucru. Are caracteristicile persoanelor sacrificate. Poate doar o minune sa o mai salveze.I Din pacate, verdictul celor doi specialisti in energetica nu a fost pe placul parintilor care tot mai sperau ca cei doi copii ai lor isi vor reveni. Deocamdata nimic din tot ce au facut nu a dat rezultatul scontat, astfel incit toti se gandesc sa plece in pelerina la Ierusalim. M$unt convins ca acolo, la mormantul -intuitorului, imi voi regasi cei doi copii si vom fi iar o familie fericitaI. Eliszar
!ragonul !acic de pe Columna lui Traian il reprezinta pe !umnezeu - de Eliszar la )3'%(')((6, %6#%) - ,at

!ragonul !acic de pe Columna lui Traian il reprezinta pe !umnezeu Despre stindardul dacic s-au scris foarte multe studii. Astazi va prezentam insa o ipoteza originala, e.trem de indrazneata care apartine unui impatimit de cercetarea istorica. Este vorba de <eorge 9iviu /eleoaca, un chimist de profesie care, dintr-o mare pasiune pentru esenta sacra a civilizatiei inaintasilor nostri incearca sa demonstreze un fapt tulburator# dragonul dacic, stindardul pe care il vedem reprodus in mai multe locuri pe ,olumna lui /raian, il reprezinta pe insusi Dumnezeu. A teorie care, cu siguranta, va trezi pasiuni, va fi contestata de unii, dar, de ce nu, ar putea deschide noi orizonturi de cercetare pentru specialisti. 0Dumitru -anolache2 -oto# HDe-a lungul secolelor, procesul de alterare al simbolurilor s-a manifestat prin acoperirea lor cu pseudosemnificatii, prin Inecarea lor In false simboluri sau atribuirea de semnificatii aberante? de aceea, simbolurile se cer curatate de sedimentele depuse In timp!. 0>lorin =iciusca, M,entrul lumii locuiteI2 <eorge 9iviu /eleoaca este un chimist pasionat de istorie, cu o activitatea pluridisciplinara, un cercetator de talent, Mplin de neastampar si orientat spre motivele intrinseci ale interesului epistemic, al voluptatii e.plorarii si atractiei misterelorI, cum il caracteriza profesorul dr. Ion -anzat. Autor al mai multor eseuri despre inceputurile civilizatiei pe aceste pamanturi, a utat de ratiunile chimistului a.ate pe ideea de structura, a descoperit ca si acest domeniu poate fi sistematizat.IAperand astfel, ne-a marturisit <eorge 9iviu /eleoaca, am constatat ca stravechiul cuvant romanesc MvalcI sau MvlacI a fost atestat cu peste & *(( de ani in urma in @ig-"eda si ca singur poate e.plica formarea a patru grupe mari de cuvinte ale lumii referitoare la toponime, hidro-toponime, etnonime, precum si la cuvinte fundamentale de uz comun, de unde si concluzia ca originea civilizatiei cuprinsa intre Aceanul Indian si Aceanul Atlantic este esentialmente valahicaI. ,u toate ca WhitneN $mith, fostul director al Institutului american pentru drapele, plaseaza dragonul dacic Impreuna cu variantele sale Intre drapelele care au facut istoria lumii 0%2, nimeni n-a Incercat sa dezlege taina imensei sale puteri care i-a asigurat venerarea timp de peste )1(( de ani din Persia si pana In Anglia, englezii mai purtandu-l Inca In cruciade, dar si In batalia de la =osLorth din anul %3+1. Iata, Insa, ca Hnu aduce anul ce aduce ceasulI cel bun, cand a uns din Intamplare In foarte bine organizata biblioteca din incinta primariei $lanic Prahova am zabovit, fara graba, ca orice om aflat In concediu, asupra foto-imaginilor de pe ,olumna lui /raian cuprinse In albumul publicat de ,onstantin Daicoviciu si :adrian Daicoviciu Inca din anul %688. Intre ele si metopa In care lui Geus, numit de romani Tupiter, Ii este asociat In aceeasi logica de zeu tutelar Dragonul Dacic. Plasate In acelasi registru superior, cele doua icoane asociate una celeilalte conduc, fara echivoc, la concluzia ca Dragonul Dacic Il desemna pe Dumnezeu In conceptia dacilor, tot asa dupa cum Tupiter Il desemna pe Dumnezeu In viziunea agresorilor romani.

Dragonul Dacic il desemneaza pe Dumnezeu Abordarea plastica In semi-profil si a Dragonului Dacic, caruia Ii este redata si cea de a doua ureche, asa cum se vede bine si pe copia ,olumnei de la -uzeul de Istorie Nationala din =ucuresti, consolideaza ideea ca realizatorii ,olumnei au conferit una si aceeasi semnificatie celor doua icoane, asa Incat se poate afirma cu certitudine ca Dragonul Dacic Il desemna pe Dumnezeu. Din nefericire, =artoli 0)2, ca si toti istoricii care au studiat mesa ele ,olumnei, n-a sesizat ideea In care a fost realizata aceasta metopa si, ca atare, In impresionantul sau volum de stampe consacrat ,olumnei, nu s-a mai considerat obligat sa redea cu fidelitate ambele icoane de pe ,olumna, desenand Dragonul Dacic cu un ireal corp de sarpe, dar si In varianta profil mai usor de realizat, fara sa se mai vada si a doua ureche a capului de lup obligatorie pentru un semi-profil. Prea putin importanta pentru epicul bataliei de la /apae, metopa a fost creata special pentru a spune peste milenii ca Dragonul Dacic desemna prin Nume pe Dumnezeul transcendental, aflat din punct de vedere teologic chiar mai presus de idolatrele Intruchipari antropomorfice. $urprinzatoarea analogie a hieroglifei cu rol de fonograma ,a dovada ca Dragonul Dacic Il desemneaza pe Dumnezeu prin Numele $au si ca acest Dragon Dacic trebuie citit ca o hieroglifa cu rol de fonograma, care indica un nume, vom recurge de aceasta data la analogia cu banala reclama intitulata H,amelia PanaI oferita puterii de Intelegere a omului de rand anul acesta de o publicatie centrala In care rebusul unei camile cu pene desemneaza numele unei persoane. ,eea ce confera certitudine faptului ca cele doua fotograme au fost realizate urmand una si aceeasi logica grafica este si constatarea ca varianta camilei cu aripi este aidoma lupului cu aripi de pe drapelul unitatii galeze, ca alta varianta a Dragonului Dacic Inscrisa In tratatul lui WhitneN $mith. ,uvinte de pe vremea cand e.ista o singura limba Daca vom merge cu gandul mai departe si vom avea In vedere doar capul camilei cu cele cateva pene, vom constata ca si In urma cu mii de ani simbolul dacic alcatuit dintr-un cap de lup cu alte cateva pene a fost realizat urmand una si aceeasi logica grafica, fapt ce ne permite sa afirmam ca Numele lui Dumnezeu ilustrat pe metopa %+ a ,olumnei de larg-raspanditul dragon dacic este "olco-=lac4. ,apul de lup sugereaza, In mod evident, cuvantul "olco asemenea cuvantului rusesc vol4 V lupul, iar imaginea segmentului cu pene face aluzie la corbul prezent In mitologie, In folclor, dar si In religie ca simbol pentru culoarea neagra, care sugereaza In acest fel cuvantul =lac ca si cuvantul englezesc blac4 V negru, din vremea cand era doar o singura limba. Puterea Dragonului Dacic, semnul sub care s-a facut istoria lumii E.trem de importanta este semnificatia teologica a acestei metope care spune peste milenii Intregii omeniri, cu autoritatea imperiala a ,olumnei lui /raian, ca Dragonul Dacic este semnul lui Dumnezeu. Acest mesa al ,olumnei dezleaga, astfel, taina imensei puteri a Dragonului Dacic sub semnul caruia s-a facut istoria lumii din Persia pana In Anglia. De aici si definitia pentru dacologie ca stiinta a edificarii lumii civilizate prin sacru In numele revelatiei primordiale dacice, asa dupa cum am aratat In eseurile intitulate HDragonul si faleraI, H"arful PeleagaI, H7n simbol pentru unitatea funciara a EuropeiI sau H@omanii In cartile sacre ale omeniriiI. In Incheiere mai trebuie spus ca In deplin acord cu eseurile mai sus amintite, ,olumna lui /raian din forumul celor doua biblioteci emblematice, cea greaca si cea latina, reconfirma faptul ca centrul spiritual al lumii este In Dacia Ardeleana, acolo unde a e.istat, necontestat, si ca atare continua sa e.iste, A.is mundi. Eliszar Articol publicat in <ardianul
,ericolele de su% (ucuresti - de Eliszar la ))'%(')((6, ))#&) - ,at

,ericolele de su% (ucuresti De la un an la altul bucurestenii se pling de sanatate, de dureri de cap tot mai dese, de ameteli care dureaza tot mai mult, de stari de somnolenta care se cronicizeaza. $i toate acestea au fost puse ba pe seama radiatiilor ba pe seama stresului ba pe seama poluarii pregnante sau a faptului ca, dupa %66(, romanii si-au luat chiar si cite )-& servicii. 7nii chiar au mers mai departe si au declarat ca =ucurestiul este permanent tinta unor atacuri dint-un razboi nevazut care se duce la nivel paranormal si despre care oamenii simpli nici nu stiu nimic si nici macar nu ar cuteza sa se gandeasca la astfel de lucruri. >ara sa tragem linie, sa trecem in revista cateva dintre pericolele zilnice la care este e.pusa capitala si despre care nu s-a vorbit niciodataa decit cel mult in anumite cercuri. La un pas de o posi%ila epidemie de ciuma

Desi la ora actuala ciuma este o boala eradicata de mult, ceea ce nu se stie este ca ea poate sa loveasca necrutator capitala @omaniei. $i asta pentru simplul motiv ca, in urma cu sute de ani, bolnavii de ciuma erau, pur si simplu ingropati la gramada, intr-o singura groapa, iar peste ei se turna var, in ideea ca varul va izola virusul respectiv. ,eea ce nu stiau medicii din acele vremuri insa, se referea la longevitatea virusului si la faptul ca varul actioneaza ca un izolator# adica, pe de o parte, izola, intr-adevar, pentru moment, virusul ciumei, dar pe de alta parte il conserva, pur si simplu. ,iuma, o boala necunoscuta europenilor, avea sa fie adusa din pustele Asiei de hunii lui Attila in a doua umatate a secolului al "-lea. De-a lungul secolelor au fost o serie de epidemii de ciuma, dar cea mai cumplita s-a declansat in timpul domniei lui ,aragea, in anul %+%). =ucurestiul a fost aproape pustiit in acele vremuri iar cei care nu mureau loviti de cumplitul flagel, paraseau orasul catre zone mai ferite, in special zone de munte si de padure. $crierile din acea perioada spun ca tacerea era atit de apasatoare peste =ucuresti, incit se puteau auzi filfiitul din aripi ale pasarilor si zgomotele produse de ciocul acestora, ca un fel de prevestire a nenorocirilor. Din pacate, in timp, s-a petrecut un eveniment care nu a putut fi prevazut de edilii secolelor respective# marginea =ucurestilor a devenit zona centrala, iar actualele e.cavatii pot scoate oricand la suprafata mortii adormiti de ciuma. In urma mai bine de &( de ani, cand au inceput sapaturile pentru metrou si pentru ,asa Poporului, in unele locuri s-au descoperit locuri unde fusesera ingropati ciumatii. Doar printr-un noroc epidemia nu s-a declansat e.istind riscul ca la orice noua constructie sa fie descoperite gropi comune cu morti de ciuma. -ai mult, se pare ca, din diverse motive, o parte din cei morti au fost aruncati in subterane, acoperiti cu var ti surpat apoi pamantul de deasupra. $pecialistii in virusologie afirma ca la ora actuala virusul de ciuma nu mai este mortal, dar asta doar in cazul in care este depistat la timp si izolat. Pentru ca e.ista voci care spun ca vaccinurile impotriva ciumei sunt putine si ineficiente, atita vreme cit au fost obtinute din tulpini de a invechite ale virusului respectiv. Ioana -atei, arheolog, considera ca# Mnumarul celor morti de ciuma si ingropati la temelia propriei case sau inhumati in graba poate fi foarte mare, iar in zilele noastre s-a pornit o adevarata campanie de construire a unor blocuri gigant in =ucuresti. Interesele de moment pot face ca orice descoperire de aceasta natura sa fie tinuta strict secreta, intrucit oprirea, chiar si partiala a lucrarilor de constructie, ar cauza pierderi imense pentru antreprenori si investitori. Asa ca cei mai multi, daca vor descoperi astfel de cadavre infestate cu ciuma, nu numai ca nu vor sti cu ce au de-a face, dar e.ista riscul ca sa le arda in crematoriile proprii si in felul acesta sa declanseze, pur si simplu, epidemia mortalaI. Lacul urias de su% capitala Romaniei ,u milioane de ani in urma, pe locul unde este astazi =ucurestiul se intindea -area <etica. /reptat, fundul marii s-a ridicat iar marea s-a retras, facand loc manoasei ,impii @omane. ,u toate acestea, un fenomen ciudat, dar deloc rar, a dus la conservarea unei parti a fostei mari, sub forma unui lac subteran. Ne e.plica domnul Andrei -ocanu, geolog de profesie, care la ora actuala scrie despre istoria geologica a =ucurestiului# MPractic ce s-a intamplat in acele vremuri# din cauza efortului pamantului, scoarta terestra s-a ridicat, pur si simplu, formind o concavitate in care s-a pastrat apa marii milenare. Imaginati-va urmatorul aspect# aveti o saltea de pla a, plina cu aer. Puneti pe ea o galeata cu apa, plina, la mi loc, apoi indoiti cele doua margini ale saltelei pana cand se impreuneaza. In felul acesta galeata a ramas la mi loc, dar in acelasi timp este complet acoperita de cele doua margini ale saltelei. E.act asta s-a intamplat cu -area getica# apa s-a retras parsial, iar marginile scoartei terestre s-au incretit pana cand au format zona de deal pe care s-a ridicat, ulterior, =ucurestiulI. In sustinerea teoriei sale, domnul -ocanu aduce fenomenele care se petrec fie zilnic, in statiile de metrou fie in perioadele cu ploi, cand canalele se infunda. MApa se scurge, e adevarat, dar la un moment dat lacul subteran se umfla si da pe dinafara, lucru care duce la saturatia pamantului cu apa si la aparitia fenomenului de baltire. >enomenul nu are nici o legatura cu asa zisa canalizare defectuoasa - care oricum este defectuoasa - ci cu saturatia dcu apa a pamantului. Apoi, nu-mi spuneti ca nu ati remarcat, faptul ca in anumite statii de metrou, indiferent daca este zi sau seara, se aude curgand permanent o apa. Nu e vorba despre nici un riu ci pur si simplu de canalele prin care apa de la suprafata se scurge in lacul subteranI. 3 %om%a naturala care poate e4ploda oricand -ai mult, domnul -ocanu considera ca ,eausescu a facut, printre multe altele, o gresala capitala in perioada de urbanizare si modernizare a =ucurestiului# a construit lacul de la ,iurel, pe Dambovita.

Initial lacul s-a vrut sa fie transformat in primul port pe Dambovita, barci si vaporase de mic tona urmind sa strabata drumul pana al dunare. MDin nefericire, presiunea pe care lacul ,iurel o e.ercita asupra pinzei freatice din adancime s-a dovedit fatala, aducand o serie de izvoare mai mici sau mai mari, catre suprafata, impiedicand deversarea acestora in lacul de sub =ucurestiI. $i asta nu este totul, presiunea e.ercitata ducand la aparitia unui pericol despre care cei mai multi nici macar nu au habar, anume pungile cu gaze de sub oras. M7nii spun ca din cauza lucrarilor de punere a conductelor cu gaz, in =ucuresti, s-a a uns la situatia in care ,apitala sta efectiv pe o bomba care poate e.ploda in orice ceas. Este o aberatie si in acelasi timp este purul adevar. De ce este o aberatie? $implu, pentru ca in cazul unei e.plozii locale, alimentarea cu gaze se intrerupe aproape instantaneu. Deci ar putea, cel mult, sa aibe loc o e.plozie undeva la un bloc, cel mult. In acelasi timp insa, =ucurestiul sta pe o acumulare de gaze. Acestea s-au format, de-a lungul milioanelor de ani, prin putrezirea animalelor marine care traiau pe vremuri in -area <etica si care au fost izolate, in momentul in care pamantul s-a incretit si a format concavitatea in care se gaseste lacul subteran, iar presiunea e.ercitata de 9acul -orii si de apele subterane, risca oricand sa impinga aceste gaze spre suprafata. Din pacate, nu e.ista o modalitate de ardere controlata a acestor gaze, pentru ca orice flacara care a unge in adanc poate transforma zona intr-una desertica. (ucurestiul de acum 5677 de ani ,u toate acestea, e.ista o minune care pana acum a facut fata pericolului din adancuri# canalele si subteranele =ucurestiului. $i nu vorbim despre canalele construite de comunisti, ci despre subteranele e.istente de mii de ani in aceasta zona. Domnul Iulian <eorgescu, profesor de istorie, are propria sa opinie# MAduceti-va aminte ca fanariotii se plimbau cu trasura pe sub pamant. ,hiar credeti ca intr-o suta de ani, acei fanarioti puteau sa construiasca asemenea coridoare tainice? Pai sa nu uitam cit a durat ca sa fie preschimbate subteranele si transformate in metrou, asta la sfirsit de secol JJ, cu utila e si oameni. Deci cum va inchipuiti ca puteau sa faca acei fanarioti lucrarile de amena are a subsolului cu o sapa si o galeata rudimentara?5 Nu, domnilor, subteranele au e.istat dintotdeauna si ele sunt pomenite chiar si pe vremea dacilor. Pentru ca =ucurestes, in anii )6) i. :. era atestat documentar ca fiind capitala <aetiei 0<etiei2, condusa in acei ani de Dori regis thracum# Dromichaites, cum i-au spus grecii sau Doru -ihaita, asa cum i se spunea in realitateI. $ubteranele, indiferent cine le-a construit, au scapat pana acum =ucurestiul de o eventuala e.plozie, gazele acumulate in adinduri gasind loc de trecere catre suprafata si intr-o asemenea concentratie incit sa nu fie periculoase pentru oameni. M$e mai intampla ca uneori, o punga mai mare de gaze sa iasa din adancuri si atunci, de regula, bucurestenii se pling de dureri de cap, de ameteli sau au o stare de somnolenta, de lene. Nu e vorba despre nici o boala pe sistem nervos sau de nici o oboseala cronica, asa cum lasa unii sa se inteleaga, ci pur si simplu de inhalarea unei cantitati prea mari din acele gaze. Acum doar nu o sa vreti sa se anunte la televizor ca =ucurestiul este in pericol, ca doar banii in =ucuresti se fac si cele mai mari interese aici suntI. Su%teranele sal"atoare Numai ca blestemul care a cazut pe neamul getilor s-a transmis si catre noi, urmasii lor. Pentru ca ceea ce ne-a salvat pana acum ne poate aduce pieirea de acum inainte. $ubteranele de sub capitala, desi construite dupa forma unui furnicar, au adus cu ele un pericol nou# orasul se poate surpa sau macar unele zone ale acestuia, intrucit a a uns sa semene cu un urias svaiter. MEste si motivul principal pentru care reteaua de metrou este permanent prelungitaI, este de parere domnul -ocanu. MPentru ca prin asta o serie de subterane sunt cimentate, betonate si intarite cu liniile de metrou, ducand la o crestere a securitatii zonei respective. ,el mai mare dezastru s-a petrecut in timpul cutremurului din %6** cand, din cauza acestor goluri de sub oras, aproape tot centrul =ucurestiului s-a naruit. Atunci s-a alarmat ,eausescu si a pornit campania de construire intensiva a metroului, oferind poporului o e.plicatie plauzibila si ascunzind e.istenta trecatorilor subterane, de teama de a nu fi folosite de eventualii dizidentiI. ,amantul "iu de su% Capitala ,ei care au lucrat la metrou au vazut si au auzit lucruri greu de crezut. -ircea Ioanid, pensionar, isi aminteste cu groaza niste intamplari din anii P+( al caror martor a fost pe cand cara cu basculanta pamant din subteran.

MNu am fost singurul care am trait astfel de intamplari, dar sunt singurul care a mai ramas in viata dupa tot ce s-a intamplat. Pentru ca pamantul i-a inghitit, pur si simplu pe ceilalti. Pamantul era viu, la propriu. $i eu eram tinar sofer si in putere si nu ma temeam asa, cu una cu doua, dar cand imi amintesc de intamplarile respective mi se zbirleste si acum parul in cap de fricaI. Dumnealui sustine ca, in %6+), unul dintre e.cavatoare a scos la suprafata un cadavru bizar. Avea in ur de ) metri sI ceva sI era imbracat straniu, cu un fel de roba rosie si cu o masca neagra pe fata. Pielea era de o culoare maronie. ,eea ce ne-a uimit pe totI a fost senzatia ca acel barbat era inca viu. Avea ochii larg deschisI iar fata sa, desI cu trasaturi frumoase, inspira teama. 7nul dintre colegii mei chiar a facut o gluma sI spunea ca asa trebuie sa arate $atana, daca o e.ista. Nu stiu daca a fost o simpla coincidenta sau mai mult, dar la cateva zile dupa, pe colegul asta l-au descoperit mort. 9a autopsie medicii au spus ca avea toate organele interne imprastiate, ca sI cum ceva ii e.plodase in interiorI. Dar ceea ce i-a uimit pe cei citiva lucratori care au vazut cadavrul a fost obiectul ciudat pe care aratarea il tinea in mana si care semaca cu un baros mai mare termanat cu o secure cu doa taisuri. M$i nu atit arma din mana aratarii ne-a uimit cit mai ales faptul ca nu mai vazusem niciodata nimic asemanator si ca, desi parea ca statuse sub pamant timp de sute de ani, nu avea nici un fel de rugina pe ea. Arma si cadavrul au fost izolate pana urma sa vina un specialist, dar in seara respectiva au disparut complet, in mod surprinzator. MAu venit cei de la $ecuritate si ne-au intors pe toate fetele, ne banuiau ca suntem intelesi cu dusmanii de clasa si ca am ascuns cadavrul. Dar am trecut si de asta. In schimb, ceilalti colefgi ai mei au disparut, pe rind, inghititi de pamant, fara ca cineva sa mai dea de urma lor. 9a disparitia unui am fost de fata si nu am putut uita nici acum urletul animalic pe care l-a scos, strigand, incercand sa se agate cu unghiile de o margine de pamant# ZNu-l lasa -ircica sa ma ia, aoleo maicuta mea, ai mila de mine...[. Eu sunt singurul care am scapat pentru ca mi-am cerut transferul pe un alt santierI. Refugiul ultimilor zei ai dacilor 9egendele vechi vorbesc despre o rascoala a uriasilor si a titanilor impotriva stapanului de atunci al Pamantului, respectiv Geus. @asculatii au invins, in prima faza dar zeii au fost a utati de eroul pelasg :ercule care i-a invins, i-a ferecat cu lanturi grele si i-a aruncat sub pamant. /ainita in care au fost azvirliti titanii se pare sa fi fost =ucurestiul, iar subteranele au fost construite de :efaistos, zeul din adancuri, special incit nici una sa nu duca la suprafata. Domnul Ale.andrescu /iberiu, etnolog si folclorist, spune ca legenda -inotaurului este adevarata, dar realitatea a fost deformata. M=ucurestes a fost numit asa in urma victoriei asupra titanilor, pentru ca zeii cei vechi s-au bucurat de triumful lor vremelnic si au construit un oras in care oamenii sa se bucure mereu si sa celebreze de-a pururea victoria asupra titanilor. Numai ca aici, sub =ucurestes, a fost construita, de asemenea si cea mai cruda inchisoare, ferecata cu lacate magice# un labirint in care cei care patrundeau nu mai ieseau niciodata la suprafata, pentru ca nu mai reuseau sa gaseasca drumul. "a intrebati de ce oare nu le dadea prin minte sa faca semne pe pereti si sa mearga dupa ele? $implu, pentru ca labirintul insusi era viu si isi schimba retelele de colidoare permanent. Pamantul acesta, domnilor, a fost un pamant viu dintotdeauna. De aia tara s-a numit <etia sau <eia iar getii au fost fii saiI. $i tot aici, in labirintul de sub =ucurestes, domnul /iberiu considera ca au fost inchisi ultimii zei de catre Apostolul Andrei, cel care i-a crestinat pe daci. MPoate o sa vi se pare ciudat ca un intelectual ca mine crede in zei si in forte nevazute. ,redeti-ma cand va spun un lucru# cu cit stiinta se dezvolta mai mult, cu atit mai mult ea se apropie de Dumnezeu. A ungem sa ne punem niste intrebari firesti iar raspunsurile nu le putem gasi in aceasta lume, pe calea rationamentului logic. Iar fenomenele din adancul =ucurestilor sunt dincolo de orice logica si ratiuneI, incheie domnul /iberiu. /aina bisericilor ortodo.e Pentru a afla mai multe, ne-am adresat unui mic grup de specialisti in domeniul paranormalului si iam rugat sa ne a ute sa ne formam o parere asupra lucrurilor pe care le-am aflat. Irina Asaftei, @emus Dumitru si Petre Petre sunt mediumuri cunoscute in lumea lor si care se ocupa cu masurarea cimpurilor de forta si a perturbarilor acestora. De la ei am aflat un lucru interesant, anume ca, din punct de vedere energetic, =ucurestiul este pozitionat pe un nod de energie negativa telurica. MAsta nu inseamna ca =ucurestiul este negativ, ci ca acel cimp, in functie de directia sa de e.pansiune, poate afecta viata de la suprafata fie pozitiv fie negativ. ,urgerea energiei se face sub forma unei spirale care se deplaseaza periodic in urul unui punct de spri in. ,and sensul de

curgere al spiralei este in sus, la suprafata totul se resimte sub forma unui boom economic, al unei dezvoltari puternice, al unui nivel de trai imbelsugat. ,and spirala se invirte si directia de curgere a energiei este catre centrul pamantului, atunci avem la suprafata o perioada de regresie economica, de dezastre, de boli si nefericire. Iar cand spirala deplaseaza energia lateral, de regula e.ista momente de stagnare economica si spirituala, la suprafataI. Din pacate, toti trei sunt de acord cu un aspect# directia de deplasare a energiei nu poate fi prevazuta ci doar constatata si masurata, ceea ce inseamna ca nu se pot lua masuri pentru contracararea efectelor negative. M-ai ales ca nu e.ista o regula a deplasarilor# pot fi tri deplasari laterale urmate de una verticala in sus sau in os sau pot fi cicluri de cite o singura deplasare in urul punctului de spri inI. ,u toate acestea, dumnealor sustin ca in ultimii ani, oamenii au gasit, voluntar sau involuntar, o metoda ca sa contracareze deplasarile din adancuri# construirea bisericilor ortodo.e. M>inisarea unei biserici activeaza cimpuri de forta deosebite si fac in asa fel ca deplasarea energiei sa se orienteze, treptat, catre in sus sau cel mult lateral. In ultimii %1 ani de cand ne cunoastem noi, am remarcat practic ca la fiecare biserica ortodo.a construita, cimpul de forte de sub =ucuresti s-a schimbat, a devenit mai stabil si mai puternic, ca si cum fiecare lacas de cult a functionat ca un fel de amplificator si stabilizator de energie teluricaI, incheie doamna Asaftei. $tand si analizand fiecare dintre opiniile specialistilor, nu am putut sa nu ma gandesc, cu groaza, ca fiecare zi este o zi periculoasa si poate fi ultima zi din viata unei metropole. $i abia atunci am realizat cit de intelepti au fost stramosii nostri, numind acest oras Arasul =ucuriei, orasul care traieste intens fiecare ceas din viata sa, orasul care se bucura de fiecare secunda ce i-a fost daruita sau harazita... Poate de zeii din adancuri, poate de titani sau poate de entitati a caror e.istenta mintea noastra rationala si logica se teme sa o recunoasca sau sa o accepte. Eliszar
Traditii magice la rom8ni - de Eliszar la )%'%(')((6, %*#3( - ,at

Traditii magice la rom8ni Calusarii# intre traditie si magie /raditia calusarilor vine din vremuri stravechi si e nascuta din credintele pagane pre-crestine. Pe vremuri calusarii erau preoti ai cultului solar. ,ondusi de un mare preot- devenit vataf dupa raspandirea crestinismului - dansurile lor erau mai mult decat initiatice. Erau e.orcizante. -arele preot era cel care implora zeul sa il a ute si el insusi conducea mica armata a calusarilor care se razboiau cu duhurile rele ce puneau stapanire pe sate. -ai mult, calusarii depuneau un uramant al tacerii, doar vataful avand voie sa vorbeasca. Din cand in cand, la indemnurile vatafului, calusarii scoteau anumite strigate de lupta. $-a constatat ca atat uramantul de tacere cat si strigatele de lupta isi aveau rolul lor mai mult decat important. ,ercetari de ultima ora in domeniul energetic au demonstrat ca pentru fiecare cuvant rostit organismul cheltuie o anumita cantitate de energie. -ai mult, strigatele, in functie de tonalitatea si forta lor, emit energie. >olosite in lupta, strigatele distrug armonia dusmanului, ii anihileaza puterea 0cat de destepti au fost stramosii nostri cand au descoperit asta cu mii de ani inaintea practicantilor de arte martiale2. -arele preot al cultului, isi transmitea cunostintele unui singur barbat care urma sa-i ia locul. Datorita raspandirii crestinismului, celelalte culte pagane au pierdut teren, putin cate putin, ramanand, totusi, adanc inradacinate in lumea satului. In felul acesta, M,alusulI a ramas doar un dans inteles de tot mai putini oameni. ,u toate astea sunt oameni care cred in continuare ca privitul calusarilor te a uta si iti aduce noroc tot anul. Celor care muncesc de Rusalii li se stram%a gura In anumite zone din sudul tarii, de @usalii taranii stau acasa si nu muncesc timp de & zile de teama ca altfel vor fi pedepsiti de Dumnezeu. $e spune ca cei care nu respecta traditiile vor avea necazuri tot anul, vor saraci iar gura li se va stramba. -ai mult, femeilor care sunt prinse ca lucreaza, ielele le vor stamba mainile si le vor lua graiul. Apa sfintita de @usalii aduce recolte bogate In udetul =ihor satenii duc la biserica diverse vase in care urmeaza sa faca mancare in timpul anului, faina si sare amestecata cu fura e pentru animale. Animalele care vor consuma mancarea binecuvantata de preot vor fi ferite de actiunile spiritelor rele si de vra ile rele. Din faina se coace paine pe vatra care e mancata in familie.

>emeile sterpe care vor manca paine facuta din faina de la biserica vor ramane gravide iar femeile gravide care mananca din acea paine vor naste copii frumosi si sanatosi. ,u apa sfintita de preot taranii merg si stropesc ogoarele si gradinile ca sa aiba recolte bogate. -ai mult, in anumite zone, gospodinele duc la biserica ramuri de tei care vor prote a casa de duhuri rele. In :almeu ielele sunt alungate cu... capsuni In zona :almeului, cunoscuta si sub numele de /ara ,apsunilor, @usaliile au o semnificatie aparte. Aici legenda spune ca a doua zi dupa @usalii, taranii trebuie sa alunge ielele cu... capsuni. Asta ca ielele sa nu strice culturile oamenilor, stiut fiind faptul ca aceste entitati ale vazduhului se prand in hora si danseaza stricand culturile si gradinile oamenilor. ,apsunile nu trebuie sa fie stricate altfel ielele se intorc si ii iau graiul nesabuitului. Iar cel care arunca cel mai departe capsuna va fi a utat de Dumnezeu si va avea recolta cea mai bogata. -datul ne"estelor /ot a doua zi dupa @usalii, pe "alea <urghiului are loc un obicei pastrat din vechime si anume udatul nevestelor. /raditia spune ca femeile udate vor fi mai frumoase si mai sanatoase. -ai intai are loc o petrecere sateasca, unde barbatii, tineri si batrani, imbracati in straie de sarbatoare se incing la oc. $e oaca batuta si invartita, dansuri pline de magie, pe care altadata preotii pagani le oficiau cu oamenii lor in fata enoriasilor veniti sa se inchine zeilor. 9a asfintit se canta melodia MDea lungulI. Atunci barbatii se aduna si invita la dans femeile. Intai pe cele casatorite in ultimul an, apoi pe fetele nemaritate si la urma nevestele Mcu vechimeI. $transi laolalta cu totii, pornesc spre rau unde un flacau asteapta femeile ca sa le arunce in apa. =arbatii care vor sa-si scape nevestele de la udat trebuie sa se tocmeasca pentru ele. Nici o femeie nu lipseste de la sarbatoare. @adacina sarbatorii se regaseste in ritualurile magice pre-crestine. In acele vremuri, pentru a imbuna zeii locali, cei datatori de viata 0stapani ai apei si ai $oarelui2, acestora le era oferita in fiecare an o fata neprihanita. fata era legata pe o pluta si pluta lasata sa pluteasca in deriva. Daca zeii se indurau de fata, o scoteau la liman si ii salvau viata, dar fata nu avea voie sa se mai intoarca niciodata in satul sau natal. daca insa zeii aveau nevoie de fecioara ca sa ii slu easca, atunci o primeau la ei. Influenta crestinismului si-a spus cuvantul si asupra acestor ofrande sangeroase si darul catre zei a devenit, treptat, unul simbolic. Sar%atoarea 2iilor satului ,unoscuta si sub numele de Duminica -are ; pentru ca la slu ba sunt pomeniti toti sfintii din calendar - prima duminica de dupa @usalii, este sarbatorita, la -anastirea din Pietris "ale, si ca ziua fiilor satului. 9ocalnicii vin inca de dimineata la manastire. Dupa 9iturghie, in urul pranzului, multimea iese cu praporii in camp, pe locul sfant de langa biserica. 9egendele locale spun ca prin acele locuri a trecut insusi marele imparat al crestinilor, ,onstantin, impreuna cu evlavioasa sa mama, Elena. ,u un toiag infipt in pamant, ,onstantin a hotarat loc de manastire. upa ce preotii binecuvanteaza pamantul ca sa dea recolte bogate, taranii saruta crucea si primesc aghiazma. Apoi, toata lumea se strange in curtea manastirii unde sunt bucatele aduse pentru a fi binecuvantate. Dupa aceea, fiecare se intoarce la casa sa unde se pune masa mare in curte, cinstita cu cele mai bune mancaruri si vinuri din camari. Sfanta 2ecioara din Sumuleu-Ciuc ,redinciosii de rit catolic au un mod aparte de a sarbatori @usaliile. Aici e.ista o statuie a fecioarei despre care se zice ca este facatoare de minuni. In fiecare an, sute de pelerini din tara si de peste hotare se aduna in cel mai mare pelerina catolic din Estul Europei. Ei se roaga >ecioarei pana in zori de zi. -ulti poarta cu ei obiecte personale ale persoanelor netransportabile, pe care le ating de statuia miraculoasa. Dimineata toata lumea se indreapta, intonand imnuri si rugaciuni, catre Dealul ,alvari, unde este asteptat rasaritul soarelui. In lumana rasaritului, pelerinii incearca sa desluseasca vreun semn divin de la >ecioara -aria. ,ogorarea Sfantului !u) sau sar%atoarea cincizecimii 9a 1( de zile de la Inviere si la %( zile de la Inaltarea Domnului la cer, a fost trimis pe Pamant, in chip de limbi de foc, Duhul $fant -angaietorul, Mcel care din /atal purcedeI. El a fost trimis de catre Isus :ristos, >iul lui Dumnezeu, pentru a binecuvanta neamul omenesc, pentru a carui mantuire s-a ertfit Isus. Putini sunt cei care stiu de ce tocmai a %( zi de la Inaltarea lui Isus a coborat $fantul Duh asupra apostolilor sub forma de limbi de foc. Nimic nu se face fara voia Domnului in imparatia cerurilor, cu atat mai mult pe Pamant. Pentru ca Isus, cand s-a inaltat la

,eruri, a zabovit cate o zi la fiecare dintre cele noua cete ingeresti ce apara hotarele celor noua ceruri de pana la Dumnezeu. Abia in cea de a %( zi, Isus s-a asezat la locul ce i se cuvine in 7nivers, la dreapta /atalui. $i abia atunci, devenind una cu /atal, El a trimis pe Pamant $fantul Duh, puterea ce leaga de-a pururi dreptatea si bunatatea. 9a evrei ,incizecimea se mai numea si $arbatoarea $aptamanilor ; a celor * saptamani de seceris - pentru aducerea aminte de ziua in care Dumnezeu i-a inmanat lui -oise /ablele 9egii. ,restinii insa o sarbatoresc ca Giua Pogorarii Duhului $fant. ,aci coborand asupra apostolilor $fantul Duh si minunandu-se cei care erau in urul acestora de darul ce li-l facuse Dumnezeu, numai in acea prima zi s-au botezat peste &((( de persoane, cifra foarte mare pentru acele vremuri. Eliszar
Casa fulgerelor - de Eliszar la %1'%(')((6, ))#)3 - ,at

Casa fulgerelor 9a nici * 4m de $adu, in plana -arginime a $ibiului, un mic catun ne face sa insemnam locul pe harta fenomenelor paranormale. Acolo, la $alistea $adului, un deal poarta in sine, deopotriva istoria veche si blestemul oamenilor din zona. Le-o crapat %urta in ele si le-o ars maruntaiele$ De cativa ani de zile, o familie din $alistea $adului traieste o adevarata tragedie care a culmanat, in urma cu trei luni, cu disparitia celui mai tinar membru al sau. /otul a inceput in urma cu sase ani, cand casa a devenit tinta predilecta a fulgerelor. De atunci cateva zeci de fulgere au lovit locuinta... Nimeni nu poate intelege de ce, pentru ca imobilul are doua paratraznete ridicate mult deasupra locuintei, tocmai pentru a o feri de astfel de evenimente neplacute. "ecinii insa spun ca motivul ar fi altul. Ei sustin ca, pe la mi locul anilor %+((, in locul unde se gaseste casa familiei $cheuleac s-ar fi aflat casa unei vra itoare care-I teroriza pe oameni. In cele din urma, acestia si-au luat inima in dintI si ar fi mers la mastera acasa unde au crucificat-o si au dat-o prada focului, cu tot cu casa. ,hiar inainte de moarte, vra itoarea i-ar fi blestemat pe ucigasii saI si ar fi blestemat locul unde mortii sale. De atunci locul a fost ocolit de localnici, iar cei care s-au incumetat a trece, macar si prin zona, au platat greu indrazneala lor# au murit lovitI de fulgere. MDe cei mortI sus pe deal nu cutezau multI sa se apropie. Numai ocnasii erau adusi sa-I ridice si sa-I ingroape de cealalta parte a dealului, in padurea aia de colo, fara slu be sau cele cuviincioase. Nici pe cruce nu le puneau numele, ca se spunea ca-n felul acesta le elibereaza sufletele lovite de blestemI, spune doamna -aria ,alota, de 1) de ani, casnica. /ot de la dumneaei aflam ca familia $cheuleac este singura care a cutezat sa sfideze traditiile si sa-si ridice casa tocmai pe locul blestemat. MNimenea nu stie nimic de ei, de unde van sau ce fac. Ne-am trezit cu ei ca aveau acte pe pamantul acela si au ridicat acolo casa, ca sa tulbure spiritul vra itoarei sa ne faca noua rauI. Pentru ca asta cred oamenii, ca de cand s-a construit casa de pe deal, vra itoarea s-a trezit din lumea de dincolo le tulbura viata. /otI stiu ca Matunci cand fulgera pe deal, se vor petrece lucruri rele in satI. MPutini sunt, maica, care sa nu le fi omorit $atana vreun animal sau sa nu le fi dat foc la casa sau la gra duri sau sa le fi rascolit ograzile si ogoareleI, ne spune tanti Ileana a lui Patru, femeie la +( si de ani. M=arbata-miu a fost din neamul ala, al vra itoarei. Nu-tI spun ca si mie mi-a traznit doua vaci, in gra d. ,asa a ramas intreaga, daP la vacile alea le-o crapat burta in ele si le-o ars maruntaiele, ca nam mai avut nimic alege de pe urma lorI. $I tot ea ne spune ca intr-o noapte, dupa ce mai bine de doua zile a fulgerat pe casa din deal, oamenii au gasit mai multe gropi din cimitir rascolite si cu oasele imprastiate. MEu la omul meu nu i-am mai gasit teasta si mana dreapta, arza-l-ar focuP pe ala de le-o luatI, blesteama batrana. Pentru ca in zona se spune ca cel care are mana dreapta si capul unui mort poate stapani sufletul mortului. $unt credinte vechi, din timpuri demult apuse, pierdute sau pe cale de a se pierde in negura uitarii. Lasa copilu/ in pace ca nu-I de tine$ Am reusit sa stam de vorba si cu cei din familia $cheuleac. Aamenii sustin ca, dincolo de parerile satenilor, nu practica nici o forma de vra itorie. MNu stiu nici macar sa-I descant pe aia miciI, ne spune bunica familiei.

MAnuP trecut au zacut cu fierbinteala %( zile. ,e le dadeam, pastile si in ectii, de nici unele nu-si faceau rostul. $I mi se rupea inima cand ii vedeam ca aiureaza si nu puteam sa fac nimica. ,a mam dus la biserica si m-am uruit la icoane ca daca-l scapa Dumnezeu, plec eu inaintea lorI, spune femeia cu obida. MIar aia din sat spun tot felul de vorbe fara rost despre noi. Avem cele mai sanatoase vite si ogoarele noastre sunt mai manoase ca ale lor, macar ca ei le uda si noi nu facem nimica decat ce ne a uta ,el de $us. ,a de aia ne-au iesit vorbe de vra itorie, dar noi suntem cu totii credinciosi si ne inchinam $fintei noastre /reimi, asa sa ne a ute5I ,and ii intrebam de unde van si de ce au ales tocmai acest loc, ezita cateva momente. Ne spune ca locul le-a apartinut din batrani si ca au avut acte pe el din vechime. @ecunosc ca se trag din femeia arsa, dar spun ca vana a fost a satenilor. M=una noastra, saraca, vandeca si ea cu ierburi si cu ce mai stia. Dar oamenii i-au zis vra itoare si au omorit-o. Eu nu-I udec, ca numai Dumnezeu e Tudecator, dar satul tot si urmasii lor, pana la a douasprezecea spita, poarta pe umeri moartea ei. Am venit aici sa ne facem un rost, ca la oras nu mai aveam de lucru si era pacat de copiiI, incheie femeia. Apoi ne povesteste, plingind, cum, in urma cu doar trei ani, a pierdut pe unul din nepotI, cel mai mare. M-ircea il chema, ca-I puseseram nume de voievod mare. A disparut dintr-o data de acasa, fara sa spuna cuiva ceva si fara sa lase vreo urma.M $e trezea noapte urlind si strigind ca a vazut-o si ca vane dupa el. Nu a vrut sa ne spuna pe cine a vazut, ca se temea, dar l-am descusut noi si ne-am dat seama ca vorbea de spiritul vra itoarei. Apoi erau zile cand venea la mine, ma lua in brate si ma intreba# Z=unica, ce vrea de la mine?5 De ce nu ma lasa in pace?5 Am vazut-o in gradina si in pivnita. -i-e frica, bunica. Are o privire rea[. Intr-o dimineata, cand ne-am trezit, l-am vazut in mi locul bataturii, cu un cutit in mana. 9-am strigat cu totii dar parea ca nu ne aude. Numai ce a intors fata spre noi si ne-am speriat# avea privirea ratacita, ca si cum nu ar fi fost a lui. Atunci s-a repezit ma-sa la el, l-a scuturat si i-a zis# Zlasa copiluP in pace ca nu-I de tine[? si a cazut -ircea in batatura si nu s-a mai putut misca pana seara. 9-a dus taica-sau in brate pana la pat. $eara nu-si amintea nimic. 9-am dus la doctori, dar totI spuneau ca e lunatic si ca n-au ce sa-I facaI. Au gasit-o oamenii in cimitir# pe 1umatate ingropata$ 9a cateva sate de acolo, locuia o femeie mai in varsta, despre care se spunea c-ar sti sa dezlege farmecele si facaturile. Au chemat-o oamenii sa le dezlege farmecele din casa. MA venit pana la poarta, dar nu a cutezat sa intre. A inceput sa tremure si ne-a zis cu vocea aproape stinsa, ca daca vrem sa traim cu totii, sa plecam fara sa ne uitam in urma, ca locul este blestemat. Atat a spus si a luat-o la fuga. Dar n-a mai a uns acaa. Au gasit-o oamenii in cimitir, pe umatate ingropata iar trupul ii mirosea a putregaiI, spune tatal copilului disparut. Numai ca dupa ce incropisera o gospodarie si cheltuisera tot ce aveau, oamenilor nu le-a venit sa plece atat de usor. Au chemat un preot sa faca sfestanie si sa alunge demonii din casa. MNu a unsese parintele la poarta, cand a inceput din senin sa tune si sa fulgere. Iar cand a dat parintele cu aghiazma peste icoana din odaie, au pleznit geamurile de la camera de zi si de la odaie, de s-a speriat si sfintia saI, a continuat domnul "ictor. $I ca un fel de prevestire a ceea ce avea sa se intample, in noaptea urmatoare le-a disparut cainele, un dulau negru ca smoala si imens, pe care-l luasera de la o stina unde statea mai mult nemancat. /oata noaptea si toata ziua urmatoare au fost fulgere. =a inca in sat s-au aprins cateva gra duri siau murit animale. Iar in ziua urmatoare, 9upul disparuse. MNu l-am mai gasit oricit l-am cautat. Numai -ircea nu a putut sa inchida ochii in noaptea ceea. $punea ca o vedeO si ca-I furioasa si ne va pedepsi pentru ce am cutezat sa facem. Dar noi spuneam ca-s cuvante fara noima ale unui copil si n-am luat seama la eleI, spune domnul "ictor. Apoi, la cateva luni dupa seara respectiva, baietelul s-a dus iar la bunica sa. M$punea ca vrea sa-si ia la revedere de la mine, ca simte ca o sa I se intample ceva rau in zilele urmatoare. Gicea# Z=unica, eu nu mai pot. -a chinuie in fiecare seara. Imi spune sa-I deschid usa ca oricum ea are sa vana si atunci n-o sa ma ierte. Dar ce usa sa-I deschid bunica?[. Apoi ma stringea in brate si zicea# Z=unica, eu sunt nebun? A sa inebunesc? $a nu ma lasi sa inebunesc,

bunica[, spune batrana doamna si lacrimi ii curg siroaie pe fata. MIntr-o dimineata nu l-am mai gasit. A disparut si el la fel ca 9upul, de-ar avea Dumnezeu gri a de sufletul lui.

,aratraznete umane Dar ciudateniile nu se opresc aici. Desi fulgerele lovesc deseori casa si tot ce e in prea ma ei, nici unul nu a afectat serios pe vreunul din membrii familiei $cheuleac. In schimb, cei care se gaseau, dintr-un motiv sau altul, in vizita, au avut probleme serioase de sanatate. Acesta este si motivul pentru care nimeni nu mai calca pragul casei familiei, iar imobilul si-a capatat, pe drept cuvant, denumirea de Mcasa blestemata din varful dealuluiI sau chiar Mcasa fulgerelorI. Domnul "ictor @ares, specialist in studierea fulgerelor si a fulgerelor globulare sustine ca e.ista persoane care, desi lovite de fulgere, nu patesc nimic sau aproape nimic. Domnia sa nu poate e.plica fenomenul, dar il pune pe seama capriciilor naturii. MEste la fel ca si flacara care coboara la mormintul -intuitorului si care nu-I arde pe cei care o ating. =robabil ca in zona in care loveste fulgerul ; casa de care spuneatI ; e.ista un anumit magnetism sau chiar o anumita incarcatura energetica ce are puterea de a izola efectul de fulger. ,a sa fiu mai pe intelesul tuturor, e ca si cand doi magnetI, pusi fata-n fata pe acelasi pol, se resping. In acest caz, se neutralizeaza reciproc. >ulgerul loveste, dar in clipa in care atinge solul, Zcelalalt magnet[ il respinge. $I atunci oamenii lovitI de fulger si care se gasesc in zona aceea speciala, nu patesc mare lucru, asupra lor a ungind doar o mica cantitate energetica - pentru ca ceva a unge - functie de puterea fulgerului respectiv. In urma impactului are loc un recul, ca sa-I spun asa. Acest recul loveste omul, dar volta ul este mult redusI. Din pacate, domnul @ares nu ne-a putut e.plica de ce acel recul nu-I afecteaza deloc pe membrii familiei $cheuleac. Domnia sa sustine ca ar fi vorba doar despre simple coincidente. $I tot dumnealui are o e.plicatie logica despre faptul ca fulgerele lovesc cu preponderenta satele din vale. $pune ca solul pe care sunt ridicate casele ar fi compus din granituri care, in urma eroziunii si a miscarilor solului, s-au transformat in argile. M$a va spun mai departe? $a va intreb din ce se fac cei mai buni conductori electrici? Din argila. Ari in sol e.ista electricitate naturala. >ulgerele nu fac decat sa foloseasca solul ca pe un bun conductor. $I de aici la fenomenele relatate de dumneavoastra nu mai e decat un pasI. In schimb, domnul Avidiu =ruma, parapsiholog, crede ca detine e.plicatia fenomenului. Dumnealui afirma ca secretul este scris in genomul anumitor persoanelor respective. M$e stie de a ca AND-ul fiecarei persoane este unic si inregistreaza capacitatile individuale ale fiecaruia. In cazul pe care mi l-atI descris este clar ca avem de-a face cu o Zscriere[ a unor capacitatI de rezistenta la loviturile fulgerelor, transmisa in familie. Aricum, nu e vorba de o respingere a fulgerului, ci corpul respectiv functioneaza ca un conductor, lasind energia sa treaca mai departe, fara sa se opuna. Acesta e motivul pentru care acelor persoane nu li se intampla nimic, dar cei din urul sunt afectatII. Am crezut ca iadul s-a desc)is si "rea sa ma ing)ita$ A relatare bizara are si domnul /icu @adu. Dumnealui spune ca intr-o seara a mers pe deal ca sa le ceara socoteala celor de acolo pentru ca-I murise o vaca pe pasune, lovita de un fulger. MErau cu totii la masa. /in minte si acum ca m-a frapat atmosfera din urul mesei. Nimeni nu scotea un sunet. -ai mult, in capul mesei, desi erau puse tacimuri, nu statea nimeni. Doar langa piciorul scaunului era tolanit un caine imens, negru. Nu stiu de ce, dar in clipa in care am vazut cainele m-a cuprins un tremur nervos. A frica stranie pusese stapanire pe mine si nu o puteam controla de nici un fel. Domne, asa sa-mi a ute Dumnezeu dupa cum va spun eu adevarutl. A data s-a intors cainele ala spre mine si-am simtit ca nu ma mai pot misca. $-a ridicat si a venit spre geamul pe care ma uitam eu. --a privit in ochi si atunci am inteles eu ca animalul ala era Diavolul. A deschis gura si a scos un urlet lugubru, a moarte. $I numai ce s-a pornit o ploaie deasa, cu fulgere si traznete. DaP ploua numai pe casa ceea si nu alminterea. Auzeam in urul meu tipete neomenesti, de-am crezut ca iadul s-a deschis si vrea sa ma inghita. Apoi un fulger m-a lovit si am cazut la pamant. ,and miam revenit, cateva ore mai tirziu, eram pe pragul casei mele si singura dovada a faptului erau hainele mele udeI, si-a incheiat povestea nea /icu. Numai ca specialistii pe care i-am consultat, sunt de cu totul alta parere. Ei spun ca e.ista situatii in care frica autosugestionata poate bloca constientul unui om, acesta facand lucruri pe care nu si le

mai aduce aminte ulterior. In plus, hainele ude sunt puse tot pe seama senzatiei de frica amplificate de legendele locale si de autosugestie. !incolo de epilog Pentru a fi impacatI cu noi insine, ne-am adresat domnului ,ornel Dumitriu, radiestezist si colaborator mai vechi al nostru. 9a rugamintale noastre dumnealui s-a deplasat cu o echipa pentru a efectua masuratori energetice. ,hiar de la inceput, domnul Dimitriu a acuzat o stare de moleseala si o senzatie de proasta dispozitie. In plus, oricit s-ar fi straduit, ansa nu arata nimic. MDaca n-as avea e.perienta, as spune ca aici, pe deal, nu e.ista nimic viu, vizibil sau invizibil. Ari asa ceva este impotriva legilor universale. Pana si ceva Zmort[ are energie, darmite un ditamai dealul plin cu padure si animale?5I. Pentru dumnealui era o singura e.plicatie# ceva sau cineva bloca ansa. Indiferent ce spun unii si altii, ceva se petrece pe dealul din $alistea $adului. E greu de spus daca e ceva bun sau daca e ceva rau ; parerole sunt subiective. Dar ceea ce se petrece e dincolo de logica umana si de puterea noastra de intelegere. $I daca nu intelegem, ce facem? $punem ca nu e.ista?5... Eliszar
Trecere intre doua lumi la ,iatra Craiului - de Eliszar la %1'%(')((6, ))#%8 - ,at

Trecere intre doua lumi la ,iatra Craiului Pentru cei mai multI, masivul Piatra ,raiului este doar o pista de incercare a cura ului, a aptitudinilor de alpinist si nu in ultimul rand al simtului de orientare. 9ipsa cabanelor si a adaposturilor 0care sunt putine2 ii descura eaza pe cei mai multI sa se aventureze pe traseele din Piatra ,raiului. Poate ca acesta este motivul pentru care zona a ramas inca necalcata de MpantofariI, asa cum sunt numitI cu dispret totI cei care merg la munte ca sa bea si sa se distreze si nicidecum pentru a intra in comuniune cu natura. Iar asta este bine, Piatra ,raiului ramanind in continuare o zona destul de salbateca, amintind de muntii de odinioara care nu puteau fi strabatutI din cauza copacilor si a fiarelor salbatice care domneau pe aici. Povestea uimitoare am aflat-o de la un localnic din Garnesti si ne-am putut convige cu ochii nostri ca este reala. ,ei care a ung la Plaiul >oii pot gasi cu usurinta cararea care te duce direct pe munte, spre "arful . ,u vreo umatate de ora inainte de varf, ascunsa de privirile turistilor, se gaseste poate cea mai ciudata grota din @omania. $e a unge la ea doar parasind traseul marcat si ocolind mai bine de vreo )(( de metri versantul. Apoi se coboara o stinca abrupta, inalta de vreo &( de metri. 9a poalele acestei stinci se gaseste grota ciudata. 7nii spun ca ar fi vorba de o pestera in toata puterea cuvantului, altii spun ca e doar o grota ceva mai mare. Nimeni insa nu a patruns dincolo de intrare. Nu ca nu ar fi vrut ci pentru ca nu se poate. Intrarea in grota este stra uita de un bloc de granit in care apa sau altceva a sapat ferestre inalte dar inguste. >erestrele au intre %(-%1 cm grosime si sunt suficient de distantate pentru ca nimeni sa nu se incumete, cu un tirnacop, sa le distanteze. Doar cei care van cu lanterne puternice pot zari dincolo de pragul grotei. Iar ceea ce se vede, e fascinant. Interiorul este aproape perfect rotund, iar spre capatul ei, pe un fel de piedestal necioplit, se poate vedea o statuie de vreo doi metri si ceva inaltime. ,hipul nu se poate vedea foarte bine, pentru ca este intors catre ceea ce pare a fi fundul grotei, dar se poate vedea aproape perfect ca poarta itari iar in mana are un fel de sabie curbata. In primul moment esti tentat sa spui ca ai de-a face cu o grota a vechilor daci, dar apare intrebarea fireasca# cum a a uns statuia inauntru? ,ine a facut-o si pe cine reprezinta? In Garnesti sunt doua legende care incearca sa raspunda la intrebare. 7na este varianta cea mai raspindita, anume ca este statuia unui stapanitor al muntilor din primele secole de dupa :ristos. Alta am aflat-o de la domnul -arian 7drea, profesor pensionar, care a cules-o in tineretea sa de la un batran al satului. M=atranul cela stia povestea din tata in fiu si chiar daca nu o crede nimenea, eu o transmit mai departe, asa cum am aflat-o. $e zice ca barbatul din grota ar fi marele zeu dac <ebeleizis. $-a retras in aceasta grota unde era ultimul altar inchinat lui. A zidit singur gura grotei si apoi s-a transformat in statuie, promitind ca va reveni candva la viata. $I acum sa va spun ceva si mai straniu# $tinca aia e cunoscuta de multI ani de oamenii din zona, dar nimeni nu a vazut grota pana acum vreo sase ani. Din cauza asta oamenii se tem si unii spun

ca e semn ca vechiul zeu s-ar trezi la viataI. 7nii sustin ca in prea ma stancii li se intampla tot felul de lucruri ciudate. <heorghe /urdeanu povesteste# MEram cu un prieten din =rasov si mersesem special sa-I arat grota. De cum am inceput coborirea pe fringhie, am avut impresia ca nu suntem singuri. 9a un moment dat am auzit glasuri si am crezut ca sunt turisti prin zona, dar nu am intalnit pe nimeni. In clipa in care prietenul meu, care venise cu camera video, a incercat sa filmeze, am auzit din interior un ras inspaimintator. ,amera a pornit de una singura si nu am mai reusit sa o oprim decat dupa ce am plecat de acolo. $I pentru ca ciudatenia sa fie si mai mare, desi camera a fost pornita, nu a inregistrat absolut nimic5 ,a sa nu mai spun ca timp de cateva saptamani am visat risul acela sinistru si ma trezeam din som leorca de transpiratie. Nu stiu ce o fi sau n-o fi acolo, dar lucru curat nu eI. <rota nu are nume si nimeni nu se incumeta sa ii dea vreunulO Dar grota este doar una dintre cele trei ciudatenii din Piatra ,raiului. ,elelalte doua zone sunt situate nu departe de primul. Ambele sfideaza logica, iar simpla lor e.istenta te face sa-tI pui intrebari. Prima ciudatenie este o alta stinca, numita 9a "anturi. Nu pentru ca acolo ar bate altfel vantul ci pentru ca ceea ce se intampla este contrar tuturor legilor firii. In orice moment al zilei, daca lasi o bucata de hirtie sa cada de pe stinca, aceasta se vaO inalta. Nu un metru sau doi, ci pana cand dispare din fata ochilor. >enomenul nu este unic. In ,hina mai e.ista un astfel de loc, pe varful :uashan, terasa Tue Wian /ai 0Intalnirea nemuritorilor, n. a.2. In vremurile de demult, oamenii mergeau pe acea terasa si isi scriau dorintele pe hirtie, apoi trimiteau hirtia catre zeii nemuritori, pentru a li se implini dorintele. 9a noi lucrurile stau ceva mai simplu si cu toate ca nimeni nu trimite mesa e zeilor, oamenii au venerat dintotdeauna locul, considerandu-l ca fiind sfint. M,and eram mici veneam aici si inaltam avioane de hirtie. Nu zmeie, ca altii, ci avioane. Era o senzatie fantastica sa vezi cum avionul construit de tine se inalta si o lua in sus si nu in os ca la altii. Era ceva deosebitI, ne spune -arian /oader, in varsta de 31 de ani. Doar ca, prin anii P6(, un indraznet a vrut sa sara cu parasuta de pe stinca. MEra convans ca vantul il va ridica si nu va avea nici un fel de probleme. In plus, era curios pana unde il va inalta. Din pacate, ceva sau cineva a tinut parasuta inchisa. Poate chiar el, ametit de indrazneala proprie, a uitat sa actioneze minerul sau chiar a lesinat in timpul saltului, din cauza stresului prea mare. Ideea e ca parasuta s-a deschis la cativa metri de pamant iar el s-a zdrobit pur si simplu de stinci. Au pus oamenii o cruce acolo, dar nimeni nu a mai incercat a doua oara. $-a spus ca muntele l-a pedepsit pe cel care l-a sfidat si a incercat sa-I descopere tainele, dar eu cred ca altcineva a fost, din interiorul munteluiI, ne spune tot domnul 7drea, neavand cura sa rosteasca numele MvinovatuluiI. Eliszar
Locul care a sfidat realitatea - de Eliszar la %('%(')((6, %(#3% - ,at

Locul care a sfidat realitatea Dintre totI apostolii, cel care i-a influentat cel mai mult pe oameni a fost /oma. Nu pentru ca faptele lui ar fi fost diferite de ale celorlaltI, ci pentru ca a cutezat sa ceara dovezi care sa-I intareasca credinta. ,a sa creada, el trebuia sa vada. Asa suntem noi, oamenii acestui mileniu# avem nevoie de dovezi pentru a crede ceva ce pare dincolo de puterile noastre de intelegere. Dar ce se intampla cand primim dovezile cerute? ,um se transforma credinta din noi si ce se intampla cu noi insine? ,it de mult ne schimba certitudinea unui lucru despre care nu am crede niciodata daca ni s-ar vorbi despre el? $unt intrebari la care incercam sa raspundem in materialul de fata. Protagonistul intamplarilor de mai os a fost parintele Ale.e $andru, in perioada anilor P8(, cand bisericile erau darimate iar calugarii si preotii inchisi sau imprastiatI prin tara. Parintele Ale.e a fost dintre cei care au preferat autosurghiunul, considerand ca este de datoria sa sa duca mai departe credinta ortodo.a si traditiile mostenite de la inaintasi. $a-l lasam pe sfintia sa sa ne impartaseasca din propria e.perienta. Satul Capatinii MDintre toate locurile prin care necazurile mi-au purtat pasii, cel mai mult mi-a placut in podisul transilvan, acolo unde, departe de tumultul vietii cotidiene, e.ista un oc aparte, locuit de o mana de oameni deosebiti. $atul se numeste ,apetia si cuprande in ur de &( de gospodariiI.

9a ,apetia, istoria pare a se fi oprit in loc. Aamenii detin pamantul impreuna, impreuna il lucreaza si impreuna isi impart roadele. Nimeni nu se considera mai presus de celalalt si oricit de multe bogatii ar avea cineva, continua sa duca aceeasi viata simpla# munceste si se roaga toata ziua, maninca la ore bine stabilite, pentru ca Mdaca nu-I dai trupului de mancare, te pedepseste Dumnezeu, ca fara putere si vlaga nu potI face lucruri bune pentru cei din prea ma ta si deci nu esti placut /atalui cerescI, sustine Aureliu 9ungu, unul din cei %) batrani care conduc destinele satului. ,ivilizatia nu a patruns in sat sau cel putin nu l-a cucerit. Aamenii se incalzesc cu lemne si gatesc tot cu lemne, iar casele sunt luminate cu luminari facute de ei insisi, din cea mai curata ceara de albine. 7neori se intampla ca satul este lovit si de cate un necaz, dar atunci sar totI ca unul sa-l a ute pe cel cu probleme. ,it despre invidie sau suparare, sunt vorbe ine.istentein vocabularul capetenilor. Pentru ca totI duc aceeasi viata si nimeni nu incearca sa ia din averea vecinilor# MAvem prea multe nu numai pentru asta viata, ci si pentru altele. DapaI de cesa ne calicim la mai mult, ca nu putem termana nici ce ne-a dat ,el de $usI, continua mos @elu, asa cum ii spun oamenii. $I tot de la el aflam ca vatra satului este veche de peste ).((( de ani. ,asele s-au mai schimbat de atunci, dar oamenii prea putin. $e pare ca satul s-ar fi numit ,apatina si ar fi devenit, in timp, ,apetia. MNu are nici o legatura cu <olgota 0Dealul ,apatinii, n. a.2, pentru ca in trecut multe locuri mistice purtau acest nume sau ceva legat de cap. Iar semnificatia religioasa era simpla# acolo era sala ul zeului local, indiferent de numele pe care il purtaI, incheie nenea @elu. Lana noastra cea de aur MAici e singurul loc unde mi-am gasit linistea. -ai mult, pot spune ca-l simt pe Dumnezeu prin prea ma. Nu e doar credinta ci realitatea de care sper sa ma bucur de acum incoloI. Asa isi incepe bizara relatare parintele Ale.e, cel care a trait intr-unul din locurile cele mai ciudate din @omania. ,eea ce l-a frapat de la inceput pe domnia sa a fost ca totul era diferit de ceea ce cunoscuse el. MAici toate sunt altfel. Nu doar animalele, ci si plantele si chiar oamenii. /otul este mai mic. Ieri am stat de vorba cu ciobanul satului. A fost, pot spune, distractiv. Aveam impresia ca suntem incon uratI de o turma de miei. Pana si batalii erau pe umatate decat stiam euI. 9-am intrebat pe cioban de ce nu improspateaza rasa cu oi mai mari, dar acesta a zimbit si mi-a raspuns ca niciodata nu ar schimba oile lui pe altele. MAi mai nazdravane ca astea, nu o sa gasesti niciodatam parinte. Dau mai mult lapte si lana ca oricare alta. $I nici una nu face mai putin de doi miei pe an. Asa ca de ce sa le schimb? ,a rasa asta noi o avem asa din mosi stramosi, de cand ne-am pomenit pe aceste pamanturi. ,a spun cei mai batrani de pe la noi, ca regilor daci nu le lipsea carnea de oaie din rasa noastra, iar vesmintele lor erau tesute din lana lorI, mi-a spus ciobanul. -ai tirziu, aveam sa aflu ca pe aceste locuri au trait agatirsii, unul dintre cele mai bogate triburi ale dacilor. $e pare chiar ca legenda linii de aur s-ar fi nascut aici, din vremurile pelasge de dinaintea agatirsilor. $I nu are nimic ciudat in ea, pentru ca in realitate lucrurile stau cu otul altfel. MAamenii au denaturat legenda. Niciodata nu s-a vorbit despre vreo oaie cu lana de aur ci despre lana de aur. Ari traducerea a fost prost facuta. Este ca si cum ai spune in zilele noastre, despre o persoana care se pricepe sa faca orice, ca Zare miini de aur[. Doar n-o sa te asteptI sa vezi niscaiva miini de aur la omuP respectiv?5 Asa a fost si cu lana noastra cea de aur. Era vorba de calitatea acesteia, de faptul ca totI vecinii o doreau si in special nobilimea si casele regale. Asta insemna ca lana avea un pret deosebit si ca aducea o gramada de aur oamenilor de pe aceste meleaguri. Dar nu ca ar fi fost vreo lana de aur sau ca oile ar fi mancat nu stiu ce minereu de aur si le-ar fi stralucit lana sau alte nazdravanii de le-am mai citit si noi prin cartII, imi spune rizind mos 9eandru, un alt venerabil al satului din sfatul celor %). Atunci a aflat parintele Ale.e ca si gainile din sat, despre care dumnealui credea ca sunt urgisite de soarta, fac cate ) ; & oua pe zi si asta nu doar in timpul verii ci si in restul anului. Dar desi animalele din sat sunt mai mici ca celelalte, oamenii de aici sunt totI unul si unul, voinici si plini de vitalitate, iar viata le este mai lunga ca amirenilor de rand. M/otI cei din satul nostru trec de suta de ani cum trec altii de 1(I, mi-a spus intr-o zi mos 9eandru. ,apetia nu a avut niciodata primar si oamenii de acolo nu au slu it niciodata grofilor sau altui nobil. Au incercat ei, mai multI, sa-I supuna pe sateni, din tagma nobililor, fie unguri fie chiar romani ;

pentru ca averea nu are nationalitate ; dar totI s-au lasat pagubasi. =a se spune ca cei care au indraznit si au ucis cateodata din sateni, ar fi murit subit, iar averea I s-ar fi risipit, ca sa fie cu luare aminte pentru cei care indrazneau sa ridice mana asupra oamenilor nevanovati. Nici macar colectivizarea nu i-a atins pe cei din ,apetia. E adevarat, comunistii au incercat sa le ia pamanturile, dar dupa doar cativa ani nici o oficialitate nu mai avea cura ul sa puna piciorul in sat. Nu ca oamenii nu ar fi fost primitori sau s-ar fi impotrivit noii stapaniri, ci pentru ca se zvonea ca acolo nu s-ar petrece lucruri tocmai curate. ,ert este ca nici comunistii nu s-au atins de pamanturile capetienilor si nici de traditiile lor. ,oiana care micsoreaza totul 9a nici )( de minute de sat, pe partea dreapta a dealului, se gaseste o poienita stranie, unde copacii cresc oblic si sunt verzi in tot timpul anului. Dar nu verdele copacilor fascineaza, ci ceea ce se petrece in interiorul acelei poienite. Pentru ca acolo, orice lucru pare mai mic decat este in realitate. 9a inceput am crezut ca satenii se distreaza pe seama mea, dar ulterior m-am convans ca totul era adevarat. Am masurat de mai multe ori o caramida, dar oricate masuratori as fi facut, in poienita caramida avea cu ) centimetri mai putinI. $I mai era un fenomen straniu in poienita# trupurile omenesti nu stateau niciodata drept ci inclanate in fata. Asta era si una din marile distractii ale localnicilor, care se adunau la anumite sarbatori in poiana si organizau concursuri distractive. Parintele Ale.a a participat la unele din concursuri si s-a incredintat pe pielea sa ca ceva straniu se petrecea in zona. MAm incercat sa castig concursul de facut flotari, pentru ca inainte de a intra calugar am fost acrobat. -i se parea chiar nelalocul meu sa particip, pentru ca eram sigur ca voi castiga. Numai ca, in clipa in care am incercat sa pun bratele pe iarba, am simtit o forta care ma respingea. Eram ca un magnet respins de un altul, cu aceeasi polaritate. Aveam %%( 4g si inca mai aveam ceva muschi, dar nu am reusit sa ma lipesc de pamant. Asta in timp ce ei, localnicii, faceau flotari pana spre %(( fiecare, chiar daca eu, privindu-I, la inceput nu dadeam doi bani pe eiOI In privanta poienitei, parerile sunt impartite. Desi totI specialistii accepta e.istenta unor cimpuri stranii de forte, efectul acestora e considerat diferit. Ana -aria Damian considera ca nu este nimic straniu si ca doar acceleratia vravitationala ar fi diferita de cea normala. Din aceste considerente, ochii vad eronat, la propriu. MEsta ca si cum ai privi printr-un binoclu intors# ai impresia ca totul este mult mai departe decat este in realitate. Asta se intampla si cu cei care patrund in acel locI, sustine domnia sa. Nu de aceeasi parere este domnul /imofti "aleriu, un reputat energo-terapeut din -oldova de peste Prut. Dinsul este sigur ca locatia reprezinta vorte. reversibil, mai e.act un cimp sferic de forta, cu diametrul pe suprafata poienitei. >ortele de la suprafata sunt distorsionate de cele din adancime care, la randul lor, sunt perturbate de liniile de forta telurice creind ceea ce se numeste un haos disturbator neregulat reversibil. Din acest motiv uneori oamenii pot sa se incline in fata intr-un unghi de 81 de grade cu pamantul si sasi mentina echilibrul, in timp ce, alta data, cei care vor sa treaca prin poiana, trebuie sa mearga inclanatI in fata, pentru a nu fi aruncatI in spate. $ingurul lucru vizibil e comportamentul celor care ies din perimetrul poienitei si care se manifesta ca niste oameni betI, ametitI, desi nici nu au pus gura pe bautura. ,e tine nu te trecem# ca e pacat mare$ ,ei din ,apeteni se mai mandreau cu ceva# spuneau ca ei cunosc secretul trecerii in lumea cealalta si ca ori de cate ori li se face dor de cate cineva drag si care a decedat, trec prin poarta respectiva si isi alana dorul. MAm stat de vorba cu mai multI localnici, dar nici unul nu a vrut sa imi arate unde e trecerea. $puneau ca eu nu as putea face asta, ca e periculos pentru mine si ca nu m-as mai putea intoarce in lumea celor vii. $I chiar daca insistam si le spuneam ca-mi asum riscul, imi replicau ca ei nu au voie sa puna in pericol alte vietI si ca nu pot raspunde in fata lui Dumnezeu decat pentru propria lor viataI. ZNu te supara pe noi parinte[, Mmi-a spus unul dintre eiI, Zdar noi asa am prins din mosi stramosi si altminterea nu putem face. Asta e datoria noastra dintii, sa nu punem in pericol alte vietI si sa pazim adevarata credinta in acest sfint loc. Putem sa-tI aducem stire de la ai taI de dincolo, dar pe

tine nu te trecem, ca e pacat mare[. M--am prefacut a accepta situatia, dar am incercat mereu, in zadar, sa aflu pe unde treceau satenii in lumea de dincoloI. Trinitatea stranie ,redinta oamenilor este cea ortodo.a, lucru destul de straniu tinind cont de localizarea lor si de credintele populatiei din ur. =a mai mult, capetienii se mandresc ca nimic nu le-a alterat credinta. M,and am intrat prima data in biserica lor, am fost e.trem de impresionat# picturile crestine de pe peretii bisericii se impleteau cu sculpturile pagane sau cu alte simboluri necrestine. $ingura deosebire e faptul ca satenii acorda o mai mare cinste -ariei -agdalena si $fintului Ioan =otezatorul. =a, as putea spune ca Inaintemergatorul Domnului are un loc special in credinta localnicilor, in fiecare casa fiind cel putin o icoana care sa-l reprezinte. Pe tavanul bisericii e pictata o trinitate stranie# Dumnezeu /atal, $fintul Duh si $fintul Ioan =otezatorul. Iisus este pictat doar in dreapta Altarului, iar -aica Domnului si -aria -agdalena sunt prezentate in cateva icoane prinse in stingaOI. =iserica mai prezenta si alta ciudatenie in afara simbolurilor# orice matura, cazma, lopata sau ceva asemanator, poate sta in echilibru pe coada, fara sa cada, pana ce e luata din nou in mana. M,redinciosii pun asta pe seama sfintalor din biserica. Eu nu stiu ce sa spun, dar ceva este acolo, ceva nevazut si dincolo de puterea mea de intelegereI, continua parintele Ale.e. Al 95-lea mem%ru al Sfatului ,asele din ,apeteni sunt asezate de-o parte si de alta a unei vaI line, care face un unghi de )( ; )& de grade. Pana si valea in sine e bizara# oricit de mult ar ploua sau ar ninge, apa nu balteste niciodata si nici nu se scurge din deal la vale. =a mai mult, daca pui o minge in vale si o impingi, ea urca singura pana la deal, pentru a cobori si a urca din nou. MNici chiar vantul nu ii poate schimba traiectoria, ci doar daca e oprita de cinevaI, sustine parintele Ale.e. Aamenii spun ca asa a fost dintotdeauna si ca la originea fenomenului ar fi patronul spiritual al satului respectiv, adica $fintul Ioan =otezatorul. $I poate influentat de ei, parintele Ale.e a inceput sa creada ca acolo, la ,apetia, ar fi fost adus capul =otezatorului dupa ce a fost retezat. ,and vremurile s-au mai asezat, parintele Ale.e a revenit printre mireni si a slu it la cateva parohii, pana in anul %6+3 cand a disparut brusc, fara sa lase nici un semn, fara sa spuna cuiva ceva. De atunci nimeni nu a mai luat legatura cu el. MEu aveam 1 ani si nu prea mi-l amintesc asa de bine. $tu doar ca era un barbat mare, impunator si cu vovea poruncitoareI, ne spune domnul Daniel $andru, nepot, cel care ne-a trimis cateva copii dupa unele foi din urnal. MAm incercat ani de zile sa gasesc satul de care spunea bunicul, pentru ca eram convans ca bunicul este acolo, dar nu am reusit. $I poate ca as fi crezut ca urnalul e doar o incercare de roman de-a sa daca nu aveam doua fotografii. Intr-una era bunicul meu, in fata bisericii din ,apeteni, iar intr-alta era el alaturi de %% membri din sfatul batranilor. Ani de zile am crezut ca cel de al %)-lea facea fotografia, dar in ultimul timp ma intreb tot mai des daca nu cumva ultimul membru era tocmai parintele Ale.e, bunicul meu?5 ,at despre sat, poate ca inca nu sunt destul de curat ca sal gasesc, dar stiu ca e acolo si intr-o zi voi a unge acolo. Eliszar

-isterele din -untii =ucegi - de Eliszar la 7:;97;577<# 95:7= - Cat

9>

!rumurile su%terane de su% munti

Romania misterioasa de ieri si de azi In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, pramavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona =ucegilor. 7nii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul =ucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona =ucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile tramiteau femeile si copiii aici, tramiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate a unge dintr-o parte in alta a muntilor.

9egendele locale vorbesc despre o serie de comori in zona# o comoara ascunsa sub $fin., o comoara ascunsa in apropierea varfului Amul, alte comori ascunse in diverse pesteri din zona. Dar, pana ce aceste comori vor fi scoase la iveala, cea mai mare comoara ramane cea spirituala si frumusetea muntilor din zona, trecutul istoric al acelor locuri. Aare cati stiu ca initierea preotilor daci se facea aici, unde e.ista celebrul Fogaionon, identificat cu Amul, din insasi traducerea numelui sau, ,apul lui Ion, acel Ion al carui nume l-au preluat voievozii nostri in MIo... voievod?I. $au cati stiu ca ostile de elita ale /arii @omanesti se antrenau pe platoul =ucegilor? Acei MrosiiI care se numeau asa din cauza hainelor pe care le purtau si care erau folosite in lupta doar in cazuri e.treme, ele constituind cavaleria de elita a domnitorului. $au cati stiu de Izvorul /amaduitor al lui Gamol.is care se gaseste la capatul unei poteci care, de cele mai multe ori scapa ochiului acelui turist venit acolo doar ca sa faca gratare si sa bea votca sau bere racata la apa de izvor? $i de multe ale locuri aflate la vedere, dar care ascund atatea secrete ale poporului nostru. Popor crescut sub protectia Dragonului si a 9upului, simboluri ale libertatii, popor plamadit din durere si vegheat de Pasarea Phoeni., pasarea renasterii. 7itati-va in urul vostru. ,e mai vedeti acum? 7nde sunt 9upii si Dragonii de demult? ,e a mai ramas din poporul asta? ,e ne-a mai ramas in afara de speranta, singura care renaste de la an la an si ne a uta sa trecem peste timp mosteniri spirituale pe care nu le are nici un alt popor din lume. Dar astazi nu vom vorbi despre nimic din toate astea. In numarul acesta vom discuta despre tunelele de sub muntiO In anul %(1 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si /raian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia. Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale. 9a un moment dat, intre romani si $armizegetusa nu mai era nici o cetate. ,u toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui /raian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina pramul guvernator al noii provincii romane. 9upta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. $pre seara, balanta incepuse sa inclise spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau. 9a un moment dat, marele preot dac, "ezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, &amol4is. ,a sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere siO armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant. degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns# in fata lor nu e.ista nici un fel de dusmanO A urmat o pauza de cateza zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor# a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. 9a vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din %(1, !ece%al a a uns, intrun interval de timp e.trem de scurt ; mai putin de ) zile ; sa strabata muntii Daciei, a ungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al =ulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, /raian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe# Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta. Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de !ece%al au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicate, putini fiind dacii care au a uns din nou la $armizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. ,u toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona =ucegilor. ,ei mai populari munti ai @omaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc e.istenta acestora. Despre e.istenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategige si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul =ucegilor, e.ista o parte din secretul e.istential al nostru, al romanilor, ca popor.

Pe vremea domnitorilor din dinastia =asarabilor si a celor de dupa ei, platoul =ucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Aare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul =ucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? $implu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul roman era adapostit in tunelele din zona, iar MrosiiI aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor. -ai mult, legendele locale vorbesc si despre e.istenta unui tezaur deosebit. 7n tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. $e spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. ,ei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. $e spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia =asarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal. In ultimii ani, in zona =ucegilor s-au efectuat masurari energetice care au constatat e.istenta unor campuri de forta e.traordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. -ai mult, aceleasi masuratori au aratat e.istenta a doua treceri subterane care merg din zona =ucegilor pana in apropiere de Pestera 7rsilor din ,arpatii Accidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi. ,eea ce este uimitor e altceva. Privite de sus 0ipotetic2 aceste tunele nu strabat muntii haotic ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. ,apul lupului este in -untii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, udetul Dambovita. Intrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni? Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut cura ul sa afirme ca totul a fost construit de Gamol.is atunci cand -arele Geu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc. Eliszar

5>

Atac in (ucegi sau efecte ale e4ploziilor solare?!

Alarma in (ucegi 3 creatura ciudata ataca animalele de casa

=ucegii sunt cei mai circulati munti ai @omRniei. Asta din cauza ca sunt foarte accesibili si sunt relativ aproape de capitala, motiv pentru care multi turisti ii prefera. $i totusi, de catava vreme, linistea drumetului solitar este pusa in pericol de o aratare ciudata, care tulbura locurile. ,u toate ca pana acum au fost mai multe persoane care au vazut straniul animal, oficial nu s-a luat nici o pozitie. >ie din cauza ca autoritatile locale au auzit prea multe povesti de acest gen fie prefera sa inchida ochii pentru a nu da o lovitura turismului din zona.

Prima relatare despre monstru a fost in urma cu un an si ceva, cand, intr-o seara, gospodaria unui locuitor din Poiana /apului a fost atacata. I.-., povesteste# MEra asa, putin dupa asfintit, prin august, pe la sfarsit. Iesisem din casa pentru ca auzisem zgomote in gra d, la vaca. 9uasem cu mine lanterna, ca nu mergea instalatia electrica. In clipa in care am intrat in gra d si am indreptat lanterna spre locul unde aveam vaca, am vazut asa, ca un fel de caine imens care a sarit pe mine...I

9a inceput, domnul I. -. a crezut ca era ursul, pentru ca in perioada respectiva se pregaetsc de hibernare si mai coboara prin sate. I-a pus lanterna in ochi si a inceput sa tipe, in speranta ca-l va speria si va fugi. Nu se stie din ce motiv, dar aratarea a fugit mai departe dupa ce l-a trantit la pamant. MAm mai apucat sa-l mai vad o data. Avea parul cenusiu si un fel de coama alba, ingusta. $-a oprit in mi locul ograzii si a scos un urlet cumplit, de mi s-a ridicat parul pe ceafa. Nu mai auzisem niciodata asa ceva in viata mea si sunt om la 8( de ani, domnisorule...I

$-a incuiat in gra d si a stat acolo pana dimineata. Atunci s-a uitat si la vita care zacea moarta. "aca avea unul din picioare smulse. -urise din cauza sangelui pierdut. "ecinii pagubasului sunt convinsi ca acesta s-a intilnit cu un urs, pentru ca M... numai un animal puternic putea sa smulga piciorul in halul ala...I

A doua relatare este de data mai recenta si apartine unui grup de studenti la geografie care faceau un traseu prin ,oltii -orarului la inceputul verii. M... 9a un moment dat, cand mai aveam mai putin de 1( de metri pana sus, am remarcat undeva, inspre dreapta, un animal ciudat. $tatea spri init de o stinca, ridicat pe picioarele din spate. Parea imens. ,red ca avea in ur de doi metri si o privire cumplita. $-a uitat cateva clipe la noi si apoi a disparut printre brazi in salturi uriase, cum n-am crezut ca e in stare vreun animal. 7nii au spus ca sigur fusese un lup cenusiu solitar si am coborit sa pana la locul cu pricina.I Aici au gasit urme de sange si capul unui minz destul de dezvoltat. ,um a unsese minzul in locul acela, unde oamenii trebuiau sa foloseasca pitoane si fringhii, ramane o enigma.

,ei care coboara din =abele in Pestera si merg in amontele raului, pot vedea, dupa ce trec de o bucata de padure, o mica stana solitara unde 6 caini imensi isi fac datoria de paznici ai turmei. $tana a fost atacata pana acum de doua ori de ciudata creatura care, ciudat, in loc oi, a preferat de fiecare data sa plece cu cate un porc din cei crescuti de ciobani pe langa turma. Nici prima data si nici a doua oara nu au avut ciobanii cu ce se apara.

Au trimis instiintare la vanatori sa impuste fiara, dar nimeni nu a venit. De fiecare data a venit numai in noptile cu luna plina, de unde si credinta oamenilor ca nu ar fi lup ci varcolac, despre care, in credinta populara, se spuna ca iese la vinatoare doar in noptile in care luna este plina sau este acoperita cu un halou rosiatic. $e zice ca acel halou trezeste instinctele criminale in legendarele creaturi si le fac sa atace chiar si oamenii, fara a se teme de ceva.

MPrima data eram numai eu cu un baietan, nepot de-al meu, de vreo %8 ani. Am auzit cainii ca dadeau glas si am iesit cu bitele, c-am crezut ca a venit ursul la stana. Dar ce-am vazut atunci n-am mai vazut in viata mea. ,ainii dadeau roata unui lup mare de tot care tira o scroafa de vreo *( de 4ile ca si cum ar fi tinut in dinti o piine. Era atat de mare ca nici unul din caini nu a avut cura ul sa-l atace. Parca le transmitea ceva ca sa-i tina departe, ca noi avem caini faini care ataca ursul. Dar pe asta nu l-au atacat...I

-ihai Dumitrache, fost profesor de biologie care actualmente locuieste in =usteni, crede ca animalul este un hibrid intre lup cenusiu si un caine de casa de rasa mare, poate chiar un ciobanesc.

M$a nu uitam ca acelasi lucru s-a intRmplat si in Australia, acum cateva sute de ani, cand colonistii au adus niste caini mari care sa vineze lupii ce atacau turmele de oi. Din incrucisarea lupilor salbatici cu animalele de casa a rezultat rasa dingo, una din cele mai feroce. ,a inaltime, cainii dingo erau mai mari decat ambele rase din care se trageau. E posibil ca si creatura asta sa fie un astfel de hibrid...I

/reptat, de cateva luni, intre specialisti mai circula o varianta stranie care incearca sa descifreze enigma. "arianta care, la prima vedere pare de-a dreptul absurda. $e afirma, nici mai mult, nici mai putin, ca uriasul lup ar fi, in fapt, o reminiscenta a vechilor ursi de pestera care au trait in pesterile din =ucegi in urma cu cateva milioane bune de ani.

,um in ultimii ani intr-o serie de tari localnicii au descris aparitia unor animale despre acre se stia ca disparusera de mult de pe /erra, este foarte posibil ca si in pesterile din =ucegi sa mai e.iste un urmas al acelor creaturi fioroase. Este mai curand o poveste dar turistii sunt incantati si vin in numar mare la Pestera Ialomicioarei, acolo unde speologii au descoperit oseminte apartinind ursilor disparuti...

Deocamdata nimeni nu a putut aduce o marturie palpabila despre e.istenta monstrului din =ucegi, singurele relatari apartinind celor care s-au intilnit cu el s-au l-au zarit. Poate ca, cineva, o data, va fi mai norocos si il va fotografia. Pana atunci insa, sigur vor trece ani buni. $i cine stie, poate ca autoritatile vor da o lege de protectie a animalului. la fel ca unele tari in care a fost zarit \eti si care au dat legi si decrete pentru protectia misteriosului om al zapezilor...

Eliszar

6>

Lacul misterios din (ucegi

Lacul misterios din (ucegi Desi de mai bine de )((( de ani crestinismul a invins ultimii zei pagani, in unele zone amintirea acestora este inca foarte puternica. Aamenii cred deopotriva in Dumnezeu si in sfantii din calendar, dar se inchina si altor fiinte cu puteri supranaturale, constienti de puterea acestora. 7n astfel de loc se gaseste ascuns intre crestele =ucegilor, incon urat de mister si de legendele locale. Lacul atlantilor Departe de privirile curioase ale turistilor, intr-o zona in care viperele isi au un habitat favorabil, un lac apare si dispare dupa legi bizare, dincolo de orice putere de intelegere. Dar fiecare aparitie a lacului dintre munti e insotita de moartea sau disparitia unor persoane. Poate e doar o coincidenta, dar localnicii sunt convinsi ca e mai mult decat atit. Aamenii spun ca nu e.ista o anumita periodicitate a aparitiilor. $-a intamplat sa apara si de cite doua, trei ori pe an, iar in alti ani sa nu apara niciodata. De fiecare data aparitiile si disparitiile lacului sunt insotite de anumite semne. Inainte de aparitie, vremea se strica dintr-o data si timp de ) zile vantul bate atit de puternic incit oamenii nu-si scot animalele la pascut. Apoi, in noaptea respectiva, o grandina puternica se abate peste locul respectiv, iar a doua zi undele lacului scalda muntii. Pentru una sau chiar mai multe zile. Pana in clipa in care lacul isi primeste ofranda vie. Despre lacul ciudat circula mai multe legende. 7na dintre acestea spune ca pe locul respectiv ar fi fost un templu vechi, ridicat chiar de catre atlanti. $i ca preotii respectivi sacrificau fecioare in cinstea zeului lor. 9e aruncau in unda limpede si rece ca gheata a lacului, iar spiritul lor parasea trupul, acest invelis din carne si sange, pentru a se infatisa dinaintea marelui zeu si a-i slu i. Alti localnici spun ca pe locul respectiv ar fi trait o vra itoare sadica. 9ocuia intr-o casa ridicata in mi locul lacului, unde ducea copii pentru tot felul de facaturi si vra i rele. $ufletele

copiilor chinuiti s-au revoltat si a utati de zina lacului, au inghitit vra itoarea, cu casa cu tot. Numai ca puterea masterei a fost atit de mare, ca uneori lacul revine in locul ce i-a fost dat spre e.istenta, isi ia vama un suflet de om si apoi dispare iarasi in neant. Aricum, indiferent de cercetari, nimeni nu a descoperit altceva decat... legende. Inec sau sacrificiu ritualic?! ,u toate ca oamenii ocolesc locul si-l considera blestemat, fiecare aparitie a lacului s-a lasat cu o moarte sau o disparitie. ME asa, ca un cantec de sirena, care-i insala pe oameni. Aia de apuca sa-l auda, se duc intins acolo, ca prinsi de vra a. In ultimii ani au murit aproape numai turisti, dar si doi localnici. Pe unii i-au gasit inecati in undele apei, pe altii nu i-au mai gasit de loc. Dar cei gasiti aveau figura senina, ca si cum moartea i-a surprins in cel mai frumos moment al vietii. Daca ma ascultati pe mine, va spun eu ca ia vra it ceva si s-au aruncat singuri in apaI, sustine domnul /oc Ion, din Poiana /apului. Dincolo de aceasta teorie profana, e.ista opinia domnului <eorge -ironescu, medicul legist care a autopsiat cateva din trupurile gasite in undele lacului. Pe dumnealui l-a intrigat un amanunt, in aparenta nesemnificativ. M/oti Zinecatii[ care mi se aduceau de sus, suferisera in prealabil un stop cardiac. Adica murisera de inima si dupa aceea se Zinecasera[I. 7n astfel de amanunt nu a parut important pentru anchetatori, mai ales ca nu o data, apele reci de munte, au provocat accidente din acestea. Pentru cei care sustin e.istenta unor puteri nevazute in zona, acesta e doar semnul ca victimele sunt ritualice si ca nu e doar o pura coincidenta moartea lor prin stop cardiac. MNumarul celor care mor in acest fel este e.trem de mic, comparativ cu cei care se scalda in apele reci de munte. In plus, cei care fac stop cardiac in aceste conditii, au avut in trecut probleme cu inima ori mostenite de la parinti ori capatate in timp. Ari la cei inecati in lac, aceste antecedente cardiace lipsesc cu desavirsire. Atit respectivii cit si parintii lor, s-au bucurat de o sanatate de invidiat. E clar ca stopul cardiac nu a fost provocat de cauze naturale ci de interventia unor entitati nevazuteI, sustine doamna -ioara >lorea, medium din =usteni, care a studiat mai multe fenomene paranormale petrecute in =ucegi. Domnia sa sustine ca in muntii respectivi s-ar gasi mai multe puncte de tangenta catre alte lumi, lacul fiind unul dintre ele. !aca iadul e4ista cu ade"arat# atunci cu siguranta ca pe acolo e intrarea$ In ce ii priveste pe localnici, acestia spun ca unii dintre ei au incercat sa vada despre ce e vorba, sa fie de fata la momentul umplerii lacului. Dar fie nu s-au mai intors fie au declarat ca nu au vazut nimic. "arga @emus a fost printre acestia din urma. In %66*, la )1 de ani, a plecat cu -ihnea, prietenul sau cel mai bun, sa vada minunea umplerii lacului. MImediat cum au inceput vanturile, ne-am imbracat bine, ne-am luat o sticla de palinca la noi si ceva de mancare si am purces la drum, inainte sa se lase noaptea si sa inceapa sa bata grandinaI. Numai ca lucrurile nu au mers asa cum s-au asteptat cei doi. 9a un moment dat s-a pornit o ploaie deasa de nu se vedea la un metru, iar peste intreg locul s-a lasat o negura ciudata. MAm auzit vaietele din adincul pamantului. Nu am ce sa va povestesc. Asa ceva depaseste puterea de intelegere a orisicui. -i se facuse parul maciuca in cap de frica. Parea ca geme insusi pamantul si cere viata de om. Daca iadul e.ista cu adevarat, atunci cu siguranta ca pe acolo e intrareaI, povesteste @emus. In ce priveste negura, sustine ca era ceva ciudat in legatura cu ea. MAveam impresia ca e vie, ca din ea ma privesc fiinte nevazute. =a chiar simteam atingeri, dar la vremea respectiva le-am pus pe seama fricii. Nu stiu cit a durat totul, dar la primii zori, negura s-a ridicat si lacul era de a acoloI. Doar -ihnea nu mai era de gasit. Disparuse, se pare, o data cu negura. MAtunci am inteles ca vocile l-au ademenit si ca el a fost ofranda pentru cine stie ce zeu pagan care stapaneste laculI. Eliszar

?>

Misterioasa apa a dacilor

Misterioasa apa a dacilor Intre lacurile =olboci si $cropoasa se afla cele $apte Izvoare, socotite prin traditie apa sfanta a dacilor.

K ,ercetarile stiintifice facute la $apte Izvoare au confirmat ca apa din -untii =ucegi este foarte pura si poate sta alaturi de celebrele produse din Accident# Evian sau Perrier >oarte aproape de zona ,heilor Ganoagei, Intre lacurile =olboci si $cropoasa, pe valea superioara a Ialomitei, se afla cele $apte Izvoare, despre care se spune ca sunt Hapa sfantaM a dacilor. $crierile vechi pomenesc chiar ca Insusi Gamol.e si-a ostoit setea la aceste izvoare si asa a devenit zeu. Aamenii de stiinta vorbesc si ei despre aceste izvoare si spun ca ele sunt ascunse vederii trecatorului obisnuit, tainuite Intr-un loc anume, Intre stIncile si padurile de pe versantul estic al -untilor =ucegi. Ei au dovezi ca cele $apte Izvoare sunt sursa celei mai pure ape din Intreaga Europa. 7n loc ascuns Intre stIncile si padurile de pe versantul estic al muntilor s-a transformat In ultimii ani In loc de pelerina al pasionatilor de istoria dacilor. ,unoscut de localnicii din satele dImbovitene sub numele de $apte Izvoare, locul este situat Intre lacurile =olboci si $cropoasa. ,ele sapte izvoare sunt socotite prin traditie drept Hapa sfantaM a dacilor. In mod surprinzator Insa, cercetarile stiintifice facute la $apte Izvoare au confirmat o parte a legendelor tesute In urul acestui loc, aprinzInd imaginatia persoanelor care studiaza acest fenomen. Apa lui &amol4is ,ele sapte izvoare din =ucegi sunt situate e.trem de aproape de zona ,heilor Ganoagei, Intre lacurile =olboci si $cropoasa, pe valea superioara a Ialomitei. $imbolul celor sapte izvoare este inscriptionat pe scuturile de lupta dacice, sculptate pe ,olumna lui /raian si pe replica acesteia de la =ucuresti. $crierile vechi pomenesc despre o apa din care a baut Gamol.e Inainte de a deveni zeu. Datele stiintifice care descriu acest obiectiv vorbesc despre $apte Izvoare ca despre sursa celei mai pure ape din Intreaga Europa. Debitul este de peste %(( de litri pe secunda, iar sursa de apa nu a secat niciodata. /estele magnetometrice au aratat ca In Intreaga zona a izvoarelor e.ista anumite anomalii ale magnetismului. Apa certificata international $ursa din =ucegi a facut obiectul unor studii de laborator Inca din %6)*. Primele analize au confirmat ca apa de acolo este e.trem de pura. In %6&(, studiile asupra apei au fost reluate In @omania si preluate cinci ani mai tIrziu de o societate franceza. @ezultatul este de fiecare data acelasi# toti indicatorii calitativi ai apei de la $apte Izvoare au un standard de calitate e.trem de ridicat, nivelul de bacterii fiind aproape de zero In timp ce nivelul ma.im admis este de 1. De asemenea, cantitatea de azotati si azotiti este egala cu zero. Au urmat studii realizate In perioada martie %6+% - februarie %6+) de societatea :idrotehnica. Imediat dupa aflarea rezultatelor, ,eausescu a cerut ca zona sa fie Inchisa, iar accesul la rezultatele analizelor strict limitat. Dupa @evolutie, analizele au fost reluate In =ucegi. $i de aceasta data, studiile de la Institutul >resenius din <ermania si cele ale 9aboratoarelor 9are. au stabilit ca apa din -untii =ucegi are parametrii necesari pentru a sta alaturi de celebrele produse din Accident# Evian sau Perrier. Munte al misterelor dacice $apte Izvoare nu este singurul obiectiv de acest gen din respectivul masiv muntos. Pe platoul -untilor =ucegi, la peste doua mii de metri altitudine se afla mai multe vestigii transformate In adevarate enigme. 7nul dintre ele este plasat chiar pe vIrful cel mai Inalt al masivului, la peste ).1(( de metri. Alaturi de izvoare, $fin.ul si =abele sunt teatrul supozitiilor ca pe platoul din -untii =ucegi era plasat enigmaticul Fogaion, locul sacru al geto-dacilor. 9egenda si dovezile stiintifice despre apa de la $apte Izvoare nu au ramas nee.ploatate. Dupa %66(, un grup de oameni de afaceri din udetul DImbovita a lansat pe piata apa din =ucegi. $-au investit atunci aproape zece milioane de dolari In lucrari de captare si de aducere a apei la o statie de Imbuteliere. Abiectivul Intregii investitii era ca apa sa fie adusa din munte direct prin conducte la statia de Imbuteliere din localitatea -oroeni, astfel IncIt lichidul sa intre In contact cu aerul de la suprafata numai cInd consumatorul deschide dopul sticlei de apa plata. 9a vremea lansarii, s-a stabilit chiar si un pret pentru apa minune# %).((( de lei pe litru. In scurt timp, produsul a fost inclus In programul national H>abricat In @omaniaM. Eliszar

@>

3 creatura ciudata a speriat ursii de la ,redeal

3 creatura ciudata a speriat ursii de la ,redeal

Nici unei fiinte dotate cu inteligenta nu ii plac atat de mult enigmele, ca omului. Daca nu are parte de ele, omul le cauta. $i in orice fenomen mai putin normal, el vede o enigma. ,e se intampla, totusi, daca enigma chiar e.ista?

+ori "inetii deasupra Cla%ucetului

/uristii aflati in saptamana de dinaintea Pastelui la Predeal au putut remarca un fenomen cel putin ciudat. Astfel, in ziua de %3 aprilie, intr-o dupa amiaza de luni, zona ,labucetului a fost acoperita pentru mai bine de %( de minute de niste nori vinetii. -atei ,oman din ,onstanta, aflat in vacanta la Predeal cu familia, povesteste# M/otul s-a "alentincut asa, dintr-o data. De unde era un soare orbitor de pusesem patura sa fac pla a cu ai mei, s-a pornit dintr-o data vintul. In cateva minute nori grei au acoperit virful muntelui de spuneai ca este noapte, numai ca norii erau vinetii, nu negri, ca cei de ploaie.I 9umea s-a inspaimintat, crezind ca va porni o tornada ca cea de la >acaeni. /oti erau ingroziti si asteptau sa inceapa furtuna. -ai ales ca evenimentul parea anuntat de o serie de fulgere care brazdau cerul, fara a lovi, insa, pamantul. Apoi, dintr-o data, s-a lasat o liniste inspaimintatoare. Nu se mai auzea nimic. Nici macar scirtiitul facut de telescaun. $i asta era doar acolo, deasupra ,labucetului, pentru ca dincolo de marginile norului se vedea soarele, care era peste toti ceilalti munti. In scurt timp a inceput sa ploua, cu picaturi mici si dese. MNu mai vazusem niciodata asa ceva, parca ploua cu apa calda. $i nu doar mie mi s-a parut, ci la toata lumea, ca multi au inceput sa strige ca e ploaie acida.I 9a cateva minute dupa ce se pornise, ploaia a incetat brusc, iar cei cativa turisti prezenti pe munte au putut sa constate cu uimire ca apa nu baltise. -ai mult, se scursese aproape instantaneu in pamant, de parca ar fi fost absorbita de ceva ascuns. Nici macar iarba nu pastra urmele ploii. Dar cei mai multi au socotit ca asta se intampla din cauza temperaturii pamantului care, spuneau ei, vaporizasera instantaneu picaturile calde de ploaie.

-rsii au atacat Ca%ana Cla%ucet

Dupa ce norul s-a retras, toti au pus fenomenul pe seama purei intamplari si pe faptul ca la munte deseori vremea e capricioasa. 9a cateva zile dupa ciudata ploaie, animalele din impre urimi au inceput sa se comporte anormal. Astfel, cainii devenisera foarte furiosi la trecerea oamenilor pe strada, cei care reuseau sa iasa de dupa gard atacand turistii, fara sa le pese de loviturile de picior si pietrele care ii loveau. In zona garii, mai multi martori oculari au povestit ca se stringeau stoluri de ciori care se asezau, efectiv, pe sirmele de inalta tensiune si pe stilpii de semnalizare electrica. 9ucratorilor de la caile ferate le era teama de un accident. M,iorile astea sunt niste pasari nenorocate si periculoase, domnUe. ,iugulesc tot ce nimeresc. ,a nu o data am gasit ciori pra ite de curentul de inalta tensiune, lucru care arata ca au incercat sa rupa sirmele. Erau atat de multe ca imi era teama sa nu rupa vreun fir de la vreun semnal. /oata ziua era afara si dadeam cu pietre dupa ele, dar degeaba, ca tot se intorceau.I

Pana si ursii, iesiti de ceva vreme de la hibernare, aveau un comportament agresiv. -. ,., prietena cu administratorii ,abanei ,labucet plecare 0cea de sus, de la telescaun, n. a.2, spune ca prietenii sai sunt aproape in pragul falimentului din cauza vizitelor tot mai dese ale usilor la cabana din virful muntelui. Acestia vin aproape seara de seara, distrug mobilierul, sparg geamurile si nimeni nu le poate face nimica. Aamenilor le e teama, ca sunt ditamai namilele, iar oficialitatile nu iau nici o masura impotriva animalelor, intrucat acestea sunt prote ate prin lege.

MDar pe noi, ca oameni, cine ne prote eaza? ,a in viata mea nu am auzit ca ursul sa atace oamenii in casele lor. Nici macar anga atii nu mai pot locui acolo de teama animalelor.I

Doamna Iustina <., specialista in comportamentul animalelor, sustine ca agresivitatea acestora este ceva normal in conditiile in care anotimpurile au luat-o razna. M7rsii, de e.emplu, la trezirea din hibernare, au perceput automat instalarea verii si atunci organismul lor s-a manifestat furios, incercand sa recupereze fizic timpul pierdut prin hibernare.I

-rs sau om preistoric?!

Dar nu toata lumea ia de buna aceasta parere. Nicusor -ogos, tehnician, spune ca de cativa ani buni, in zona turistica a ,labucetului este semnalata o creatura stranie, pe care mai multi localnici au vazut-o de la departare, dar de care nu s-a putut apropia nimeni. ,reatura este descrisa a fi humanoida, acoperita de par brun-cenusiu si depasind doi metri inaltime. Alearga foarte repede si scoate niste strigate infioratoare. Dumitru >lorian, care avea o pereche de caini de vanatoare de toata frumusetea, sustine ca acea creatura i-a omorit unul dintre caini.

MAuzisem de la vecinii mei ca a aparut monstrul, asa ca l-am luat pe ,orbul si pe >eli. si am plecat cu pusca ca sa dau de el.I Domnia sa era convins ca are de-a face cu un urs lovit de turbare. $-a dus in locurile unde fusese semnalata prezenta monstruoasa si a pornit pe urmele ei. 9a un moment dat cainii au inceput sa dea semne de enervare si s-au oprit brusc.

M,and am privit inainte, la nici o suta de metri am vazut oribilitatea aceea paroasa si imensa. DomnUe, eu sunt om trecut prin padurile romRnesti. Am vanat si cerbi si mistreti, dar si ursi, lupi si alte ivine salbatice. Dar asemenea strigat pe care l-a scos creatura, nu mi-a fost dat sa intilnesc in vanatorile mele. Am tras foc dublu in directia aceea, dar se vede treaba ca l-am ratat, pentru ca a inceput sa fuga. $i atunci mi-am asmutit cainii pe urmele aratarii.I

,ei doi caini au luat urma vanatului. Dar glasurile lor se auzeau din ce in ce mai departe si mai stins. ,and a a uns langa cainii sai, pe domnul Dumitru l-a apucat disperarea. 7nul dintre caini zacea pe o parte, ranit la git, zbatindu-se intre viata si moarte. Al doilea disparuse complet.

MPoate ca l-a luat aratarea cu ea, nu stiu ce sa cred. Nici al doilea caine nu a mai trait mult. De atunci am urat ca eu cu mina mea il impusc cand o sa-l prand. Pentru ce mi-a facut el la cainii mei o sa-mi simta plumbul intre coaste, asa sa stiti.I Aamenii au botezat aratarea ,apcaunul si au incercat de mai multe ori sa-l gaseasca, dar fara nici un folos. Au pus si capcane, dar aratarea a ocolit capcanele si a devorat mancarea pusa acolo ca momeala.

MParca ar gandi. Nu pot sa cred ca e.ista in libertate un animal feroce, care poate gandi asemenea oamenilor. Ar fi dezastruos. Inseamna ca suntem la un las de a fi distrusi de o alta specieI, spune ,odrin Istrate, profesor de biologie. Acesta considera ca aratarea mai poate fi si unul din oamenii preistorici pe care publicatiile din intreaga lume i-au semnalat in ultimii ani in prea ma muntilor, in special din Europa si Asia. In ce ii priveste pe turisti, localnicii i-au avertizat degeaba, pentru ca o posibila intalnire cu strania creatura pare sa-i atraga mai mult decat ii sperie pericolul de a fi atacati. Acestia urca in fiecare zi cu aparatele de filmat in mina sau avand camerele de luat vederi atirnate de gat, doar cu speranta ca vor putea inregistra pe pelicula ce nu a mai vazut lumea de cateva mii bune de ani. Autor# Eliszar

3ameni

din

neamul

zmeilor

de

Eliszar

la

(3'%(')((6,

)%#)6

,at

3ameni din neamul zmeilor /inutul momarlanilor continua sa fascineze. Intamplari uluitoare i se releva ascultatorului, in special celui foarte interesat. Intamplari care par desprinse din $tar /re4 sau din basmele romanilor, numai ca spuse putin altfel. !in cer "or "eni ca sa ne ia si sa ne duca acasa$ 7ndeva, pe o culme insorita, in afara drumurilor de masina 0cel mai apropiat drum de acces e la + 4m ; e.ista un catun straniu. 9ocul sa tot aiba vreo )( si ceva de case. ,ase simple, de oameni gospodari. >ara curent electric, fara telefon, fara masini. ,a multe alte sate de acum cateva sute de ani. Aamenii de aici spun ca nici macar buletin nu au, pentru ca nu au nevoie de asa ceva. Niciodata nu pleaca nicaieri si nici nu au nevoie de altii ca sa-si duca viata patriarhala. =anii nu au valoare acolo, pentru ca oamenii se supun unui sfat al batranilor care imparte roadele fiecaruia dupa nevoi si dupa dreptate. $i nimeni nu e nemultumit de ceea ce are. Putini sunt cei care intra in vorba cu strainii si mai ales cu presa. N u pentru ca sunt convansi ca presa denatureaza uneori adevarul, ci pentru ca se tem de straini. $pun ca strainii nu aduc decat necazuri si ca din cauza strainilor s-au pierdut traditiile atat de frumoase ale acestui popor. De ce am ales tocmai catunul Galmos? In primul rand pentru ca o astfel de denumire arata perpetuarea vechii noastre limbi, fiind, probabil, legata de stravechiul cult al lui Gamol.is. Iar in al doilea rand, pentru ca oamenii de aici au o istorie ciudata. Ei sunt convansi ca intemeietorii catunului au venit din... cer. Nu au date istorice, nu au documente, au doar legende si povestiri, care mai de care mai fantastice. In primul moment ai impresia fie ca interlocutorul isi bate oc de tine fie ca a innebunit de-a binelea. Dar daca ai rabdare si ii asculti, nu poti sa nu iei seama la coerenta povestirii, la siguranta povestitorului si la amanuntele relatarii si sa te intrebi daca nu cumva esti pe punctul de a dezlega una din miile de enigme care se regasesc pe acest pamant binecuvantat de Dumnezeu. $i apoi, la ce ar minti acei oameni morocanosi, suficient de mindri pentru a nu primi nimic de la nimenisi care nu se amesteca deloc cu strainii? Pentru ca acolo, la Galmos, oamenii se casatoresc doar in cadrul comunitatii. Nimeni nu a plecat vreodata si nimeni nu a fost acceptat vreodata din afara comunitatii.

MNe-au lasat stramosii cu uramant sa nu plecam niciodata de aici si sa-i asteptam, pentru ca vor veni candva sa ne ia. Din cer vor veni ca sa ne ia si sa ne duca acasaI, spune mos Dragu, unul dintre stalpii comunitatii. -n +oe auto)ton de 99A ani Petrecerile lor sunt simple, cu masa plina de carne fiarta sau fripta, cu placinte de toate felurile. $e distreaza fara muzica si beau in cinstea stramosilor din cer. @eligia lor e simpla# se inchina unui ,reator universal, care da viata si moarte tuturor fiintelor si isi fac semnul crucii cu fata catre cer. Dar crucea lor e putin ciudata, e curbata. Degetele descriu un arc de cerc larg, pornind de la frunte pana la piept, apoi un alt arc de cerc, de la umarul drept la cel sting. ,at il priveste pe cel deceda, dupa ce a inchis ochii, mortul este ars de comunitate, iar cenusa e imprastiata in apa unui izvor, pentru a a unge sub pamant. Aamenii spun ca focul arde camasa trupeasca si permite sufletului sa se inalte si sa a unga mai repede in lumea de dincolo. Asta este si cauza pentru care la priveghiul unui mort se maninca si se bea, in cinstea mortului, pentru bucuria renasterii respectivului. Nu e.ista biserica ci doar un salas bizar, pictat cu tot felul de figuri geometrice, puncte, spirale, cercuri, triunghiuri, ce par aruncate fara noima pe pereti dar care, in mod sigur reprezinta ceva ; probabil ce reprezinta pentru multi dintre noi sfintii pictati in biserici. Nimeni nu stie e.act cand a luat fiinta catunul, dar toti povestesc ca si cum s-a fi petrecut ieri, despre ultimul descendent al celor care care au coborit din cer si au infiintat catunul. Imi arata casa, ramasa nelocuita si pe care actualii locuitori ai catunului o venereaza ca pe o relicva sfinta. Andrei il chema pe batran si oamenii spun lucruri ciudate despre el, cum ca avea puteri mari. %%8 ani spun ca a trait mos Andrei si ca la varsta lui arata ca la 8( de ani, fiind la fel de vioi si sanatos. Numai cand a murit si i-au ars trupul, spun oamenii ca focul a avut o culoare albastra si mirosea a tamiie si nicidecum a carne arsa. $+noi suntem urmasii zmeilor$ "azand ca ne-a captat atentia, interlocutorul nostru isi da drumul la gura# M$a stiti domniile voastre, ca stramosii nostri, care au infiintat satul asta, au fost zmei. Noi stim asta de la batranii nostri si ei de la batranii lor. ,a oamenii cred ca zmeii erau rai si omorau si furau. Nu e deloc adevarat. Astea au fost manciuni scornite de invidiosi. Da, e adevarat, zmeii puteau sa zboare, dar nu faceau rau nimanui. =a ii mai si prote au pe oameni de alte rele mai mariI, spune inciudat povestitorul. $i continua cu mindrie IIar noi suntem urmasii zmeilorI. Apoi ne ia cu el sa ne arate, la marginea catunului, o stinca inalta de vreo &( de picioare si pe care spune ca se opreau zmeii din zbor. Adevarat, peretele e perfect vertical, iar sus e o platforma neteda de cateva sute de metri patrati. Il cred pe povestitor, pentru ca nu am cum sa urc din lipsa de echipament. MAamenii din vale au o balta mai mare, care nu seaca niciodata si careia nu i-au dat de fund. Ei spun ca acolo isi adapau zmeii caiiI. Apoi imi arata la baza stincii un arbust mic, spunind ca acela creste doar acolo la ei si ca batranii faceau din el un fel de ceai. M,el care stia sa prepare ceaiul si apoi il bea, era luat de zmei si dus in imparatia lor. Pentru ca ei, aici, la noi, numai se opreau. Imparatia lor era in alta parte si nimeni nu s-a intors ca sa povesteasca cum eI. ,at priveste partea cu rapitul femeilor, omul recunoaste ca e si nu e adevarat. ,a zmeii luau femei, dar numai pe cele care voiau si numai pe cele care beau din ceaiul acela. M,a ceaiul le schimba sangele si aveau si ele sange de zmeuI. Numai ca dupa ce zmeul le lua pe fecioare, le tineau pana zamisleau prunc, apoi le aduceau pe ele inapoi si opreau pruncii, ca sa le fie urmasi. Stapani asupra lupilor

Aamenii din prea ma Galmos-ului se feresc sa-i vorbeasca de bine sau de rau pe localnici. Pentru ca, spun ei, acolo se petrec lucruri ciudate si fapte care nu pot fi e.plicate. Iar daca asta o spune un momarlan, adica el insusi o persoana ciudata, atunci inseamna ca misterul e mare. $pun ca oamenii de sus ar vorbi cu lupii si ca ar avea putere asupra acelor lighioane legendare. Nimeni nu stie prin ce vra itorie sau cu ce putere stapanesc asupra lupilor. Nu e.ista momarlan care sa nu fi avut niscaiva probleme cu lupii si care sa nu fie convans ca totul e din cauza locuitorilor cei ciudati. -. @., cioban cu cateva sute de oi, spune ca o data, mai demult, a avut probleme cu un localnic din Galmos. M-a credeti sau nu, peste cateva zile au navalit lupii peste mine si mi-au omorat aproape o suta cincizeci de mioare. /oate cu miei in burta. DomnPe, dar una nu au mancat. $i atunci de ce leor omorit, va intreb eu, decat daca erau trimisi. "a spun eu ca zalmostenii i-au trimis, altfel nu se poateI. Alt cioban, dupa ce lupii i-au distrus mai bine de umatate de turma, a vrut sa se urce cu neamurile si sa se razbune. M Au plecat cu ciomege si cu niscai pusti si aveau peste &( de caini din cei mari, ciobanesti. Numa ca, la umatatea drumului, au fost atacati de sute de lupi. De unde or fi venit, nimeni nu stie, dupa cum nimeni nu stie incotro s-au dusara dupa aia. Nici unul din caini nu a supravietuit atacului, daP de oameni nu s-au atins. 7nul care a apucat sa traga cu pusca spre lupi, fara sa raneasca pe cineva, sa trezit pus la pamind de doi lupi fiorosiI, ne spune tanti -arioara. M$i-au dat seama oamenii ca nu-i lucru curat si s-au intors. $i dupa aia nu le-a mai atacat lupii turmeleI. Aare ce se ascunde in spatele acestei povestiri? ,ine erau zmeii si de unde veneau ei? Probabil ca asta nu vom afla niciodata. ,u toate astea, catunul e plin de amintirea lor# "ia Gmeilor, <rota Gmeilor, Izvorul Gmeilor. Aamenii ni le arata pe toate si pentru fiecare din ele au cate o poveste. $i cum sa nu aiba, cand ei insisi sunt convansi ca se trag din zmei? ,ine nu s-ar mindri cu astfel de stramosi?5 Eliszar
,ortile Raiului din Romania - de Eliszar la )8'(6')((6, )(#31 - ,at

,ortile Raiului din Romania $e spune ca @aul ar stapani cea mai mare parte a Pamantului, folosindu-se de slabiciunile omenesti si de greselile savarsite de muritori. $i se mai spune ca, de la an la an, tot mai multe porti ale Iadului se deschid catre lumea noastra si tot mai multi luptatori ai Intunericului se revarsa prin ele. ,u toate acestea, lumea nu a fost cucerita de diavoli. Pentru ca oricit de puternici ar fi acestia, li sau opus forte mai puternice decit ale lor. Pentru ca la fiecare poarta a $atanei, o alta poarta se deschide pentru a face loc ingerilor, singurii in stare sa tina piept raului din lume. Despre trei din aceste porti aflate pe teritoriul @omaniei vom vorbi in materialul de fata. B,e-un picor de plai pe-o gura de raiB 9a poalele -untilor >agaras, o apa miraculoasa atrage mii de credinciosi in cursul anului. =olnavi fara de leac sau fara prea mari sperante de vandecare, van sa bea apa miraculoasa din Izvorul /amaduirii. Pentru ca acolo, la $imbata de $us, Dumnezeu a lasat sa coboare harul sau divan pentru ca oamenii sa se bucure de el si sa preamareasca puterea Parintelui ,eresc. Desi mostre de apa au fost prelevate si studiate in laborator de nenumarati oameni de stiinta romani si straini, nu s-a descoperit nimic in apa miraculoasa care sa ustifice efectele sale cu adevarat dincolo de orice putere de intelegere. $unt nenumarate marturiile celor care au beneficiat de miraculoasa apa. Irina -. din Poiana /apului, suferea de o depresie nervoasa din cauza stresului prea mare de la serviciu si de acasa. A fost adusa de parintii sai. Dupa sapte zile, fata si-a revenit complet dar, la sfatul preotului, a renuntat la serviciul pe care-l avea in favoarea unui alt loc de munca. Ileana $. o fetita de doar %) ani din =usteni, bolnava de epilepsie, s-a vandecat complet dupa ce a venit timp de %) vaneri la rand. 9ocalnicii din impre urimi insa, isi au povestile lor. Ei spun ca izvorul vane direct din @ai si ca din cauza asta puterea sa vandeca aproape toate bolile. 7nul din calugarii manastirii sustine ca nu o data, mireni sau calugari s-au intalnit cu fiinte ce posedau forte supranaturale. $i chiar daca

=iserica, in sine, nu a luat nici o pozitie oficiala, martorii intalnirilor nu se sfiesc sa vorbeasca. -irea Niculaie, 1& de ani, spune. !-a intorceam de la un unchi pe care-l a utasem sa-si repare acoperisul. -ai era putin pana la asfintit si ma grabeam ca sa nu ma pranda noaptea pe drum. 9a un moment dat, dinspre o poienita, am auzit o muzica nemaipomenita. Niciodata nu mai ascultasem asa ceva. Am crezut ca o fi vreo formatie de pe la =ucuresti sau din strainatate, venita in e.cursie si m-am apropiat sa-i ascult mai bine!. Dar desi muzica se auzea tot mai tare si mai clar, domnul -irea nu vedea instrumentistii. In schimb simtea o liniste interioara puternica. ! Auzeam melodia ca si cum venea din adancul pamantului. Nu e.agerez cand va spun ca aveam impresia ca pot zbura. $imteam ca daca as vrea, as putea sa zbor, dar ceva mai presus de mine ma oprea sa fac asta. Era ceva care ma oprea sa folosesc forta pe care o simteam in mine. Niciodata nu am mai trait ceva asemanator, nici inainte si nici dupa!. Domnul -irea a ramas ore in sir ascultind muzica divana. Apoi, dintr-o data, muzica a incetat la fel de straniu iar barbatul si-a vazut de treburile lui. 9ocalnicii spun ca locul a fost mereu incarcat de energii benefice si ca bolnavii, din toate timpurile, au gasit leac si alinare nu doar in Izvorul /amaduirii, ci in insasi magia locului respectiv. Ei spun ca nu o data, in biserica, alaturi de calugari, in prea ma icoanelor sau inaintea altarului, au fost vazuti ingeri veniti sa slu easca Domnului. ,alugarii insa, se tem sa vorbeasca deschis despre asta. Ei spun doar ca puterea lui Dumnezeu e mare si ca totul este posibil. $i mai recunosc ca in zona se petrec lucruri dincolo de puterea de intelegere a muritorilor. !incolo de coincidente A alta zona pe care specialistii in energetica o recunosc ca fiind traversata de energii benefice, este zona <radistea, in prea ma vechilor cetati. A veche legenda locale spune chiar ca aici s-ar fi aflat in urma cu )((( de ani, intrarea in lumea subterana a lui Gamol.is si ca pe acolo s-ar fi retras ultimii luptatori din fata armatelor cotropitoare ale @omei. Imediat dupa %66(, o echipa de specialisti din =asarabia a analizat cetatile vechi, incercand sa descopere misterul mesterilor de acum doua milenii. Atunci s-a constatat un lucru, anume ca toate cetatile au fost construite pe niste platouri ciudate. In mostrele de pamant prelevate s-au descoperit mici granule de otel pur, metal care a fost obtinut doar spre sfirsitul secolului JJ. -ai mult, pe platourile respective apa nu baltea niciodata, ceea ce insemna ca se scurge undeva in adanc. Din pacate, nu s-a putut face mai mult, din lipsa echipamentelor performante dar si din cauza lipsei de colaborare cu autoritatile romane, care la vremea respectiva aveau cu totul alte prioritati. $i totusi, cei care merg in zona, incercand sa descopere fabuloasele comori ale inaintasilor, spun ca simt prezenta unor entitati nevazute. -ai mult, cei care au stat mai multe zile in zona, spun ca au auzit zgomote stranii, zanganit de arme si strigate ce pareau scoase de doua armate inclestate intr-o lupta pe viata si pe moarte. 7nii au vazut chiar prezente stranii. In urma cu trei ani si umatate, membrii unei e.peditii arheologice romano-britanice, au avut ghid, timp de aproape doua saptamini, pe un localnic. =arbatul avea in ur de 31 de ani si cunostea foarte multe legende si intamplari deosebite. >lorea Damian, profesor de istorie si participant la e.peditie, povesteste# !Am mers la <radistea ca sa verificam veridicitatea unei harti facute prin %*(( si despre care se spunea ca ar fi fost copiata de pe o harta originala, valaha. :arta indica locatia e.acta a unei cetati subpamantene construita pe vremea dacilor si in care se spunea ca s-ar fi retras ultimii supravietuitori ai razboaielor cu romanii. Abtinusem copia dintr-o arhiva austriaca, particulara. Numi mai aduc aminte cum l-am anga at pe acel barbat, dar stiu ca ne fascina pe toti cu povestile lui. Din pacate, harta nu mai corespundea cu modificarile geologice. ,el putin asta am crezut noi si am fost convansi ca din cauza asta nu gasim nimic!. E.peditia a fost un esec aproape total, cu e.ceptia unor monede descoperite, a citorva varfuri de sageata si a unor bucati de ceramica. ,u toate astea, inainte de termanarea e.peditiei, s-a petrecut un lucru bizar# ghidul a disparut fara urme. !A disparut si el si copia de pe harta. $i ca un facut, copia medievala din colectia privata, a disparut si ea!, sustine domnul Damian.

,onvinsi fiind ca ghidul le-a furat harta ca sa se imbogateasca, l-au reclamat la politie. Numai ca raspuncul primit de la autoritati nu a fost cel asteptat# nici o persoana nu corespundea descrierii lor. 7nii membri ai e.peditiei au fost convansi ca au avut de-a face cu un escroc, dar domnul damian crede altceva. !Eu sunt un om de stiinta. Eu nu cred in coincidente, ci doar in fapte. Nu pot sa cred ca ambele copii ale hartii au disparut, pur si simplu. ,red ca ne-am apropiat prea mult de adevar si cineva prote eaza acel secret. Dar cine si de ce, asta nu pot sti!. BSimteam un foc intens si auzeam o "oce puternicaB -arius Dragomir, din =ucuresti, a fost martorul unei intamplari miraculoase. !Era in %663, intr-un cantonament organizat de maestrul meu. Imediat dupa antrenament, m-am dus sa ma spal la un izvor si imediat cum m-am aplecat, am apucat sa vad ceva ca o sageata neagra care se repede asupra mea!. -arius a fost muscat de o vipera cu corn, chiar de git. Nu se mai punea problema supravietuirii, cand, pe drum a trecut o caruta manata de un batran. =atranul i-a dat deoparte pe colegii baiatului si a inceput niste descantece bizare. !,olegii imi spuneau ca vorbea incoerent si ca facea tot felul de semne pe pamant, in urul meu. 9a un moment dat, un coleg a inceput sa rida si sa-l faca nebun, dar in clipa urmatoare nu a mai putut scoate un sunet. Atunci ceilalti si-au dat seama ca Zmosul[ are puteri deosebite si l-au lasat sa-si faca treaba. In timpul descantecului simteam un foc intens si auzeam o voce puternica. Eram incon urat de o mare de lumina si urmam vocea fara sa inteleg ce-mi spune, dar stiind ca ma va scoate de acolo!. -arius si-a revenit in cateva ore, iar despre mos nimeni nu a mai aflat nimic. BIn "iata mea nu am "azut femeie mai frumoasa ca aceeaB In timpul unei puternice furtuni de vara, un fulger a lovit un cioban. /ovarasii acestuia l-au luat si lau dus intr-o pestera din apropiere. 9-au dezbracat complet si l-au intins pe niste piei de oaie. 9-au crestat in podul palmei si cu sangele lui i-au facut o cruce mare, pe piept si una pe frunte. Au aprins o cetina de brad si au ars cateva fire din parul victimei. Apoi au taiat un miel, i-au scos maruntaiele si au pus carnea pe o piatra din interior. A doua zi, dinaintea pesterei, ciobanul isi astepta tovarasii. Dezbracat, ca stramosul sau primordial, dar teafar. Astfel de intamplari sunt foarte dese pe ,eahlau, muntele sfint al romanilor. ,iobanii si localnicii sunt obisnuiti cu astfel de lucruri. Pentru ei nu e nimic ciudat, pentru ca ei s-au nascut si au trait incon urati de minuni. Ei spun ca aproape fiecare pestera a muntelui ascunde secretele sale si nu mai incearca sa dezlege enigmele. Prefera sa se bucure de beneficiile respective decit sa despice firul in patru si sa vada cine e in spatele acelor forte necunoscute. -arin "oinea, etnolog din Piatra Neamt, spune ca zona e plina de povesti cu ingeri. !Nicaieri in @omania, nu veti gasi mai multe intamplari cu ingeri ca in prea ma ,eahlaului. E ca si cum intreg muntele ar fi locuit de ingeri. Personal eu sunt fascinat de aceste povesti, pentru ca dau senzatia de real. ,uleg toate povestile de acest gen si stau de vorba cu fiecare martor in parte, incercand sa analizez situatia la rece si sa verific fiecare amanunt, pentru a inlatura mistificarea!. Am stat de vorba cu ciobanul respectiv. Am simplu, fara prea multa carte, dar sincer. $punea ca isi aduce aminte doar de o femeie foarte frumoasa, care s-a apropiat si l-a atins cu miinile pe trup, intr-o mingiiere usoara. !Domnule, eu in viata mea nu am vazut femeie mai frumoasa ca aceea. Am vrut sa o intreb cine este, dar nu puteam sa scot nici un sunet. Apoi a inceput sa vobeasca, tot mai suierat si am simtit ca e.plodez pe dinauntru. -i s-a incetosat privirea si m-am trezit dimineata, tremurand de frig. Am iesit sa ma tavalesc in roua, ca asa trebuie si noi stim asta bine, din mosi stramosi, ca pe multi i-a lovit fulgerul de-a lungul timpului si la fel s-au vandecat!. Si)astrii dintre doua lumi 9a randul sau, domnul =al4o -irel, medium, pregateste o lucrare despre harta energetica a @omaniei si rolul tarii noastre in energetica terestra. Domnia sa spune ca ,eahlaul este al doilea cel mai puternic nod energetic din @omania, dupa =ucegi. Dar muntele moldav are ceva in plus fata de confratele sau din ,arpatii -eridionali. MAici legatura cu oamenii este mult mai puternica. Dar ceea ce oamenii numesc Zingeri[ sunt doar reprezentanti ai unui alt univers, paralel cu al nostru. -ult mai evoluati, fireste, dar se pare ca destul de legati de noi. ,a si cum sarcina lor ar fi nu doar sa ne supravegheze ci sa ne si a ute ori de cate ori aveam reala nevoie de eiI.

Pe seama acestor reprezentanti din universul paralel pune domnul =al4o vandecarile miraculoase si toate intamplarile mai ciudate. -ai mult, domnia sa sustine ca ma oritatea sihastrilor din munti sunt in legatura directa cu cei din lumea de dincolo, trecand foarte des pragul dintre cele doua lumi, pregatindu-se pentru evolutia spirituala alaturi de acei Zingeri[, in lumea lor. MNumai asa se e.plica faptul ca desi ,eahlaul este Zpopulat[ cu sute de sihastrii, putini sunt turistii care reusesc sa intalneasca vreunul. Acesti sihastri traiesc mai mult in lumea de dincolo si din cauza asta nimeni nu-i intalneste cand traverseaza muntele. Pe vremuri chiar am organizat o e.peditie, alaturi de alte persoane ca mine, incercand sa facem o harta a sihastriilor din ,eahlau. Am batut muntii de la un capat la altul, timp de %( zile, dar nu am gasit nici un sihastru. Parca intrasera cu totii in pamant. $i asa si era, doar ca la vremea respectiva nu puteam simti atat de bine energiile primare si nici nu aveam inca o cultura energeticaI. Eliszar
Monument impotri"a alcoolului de Eliszar la %8'(6')((6, %&#&& ,at

Monument impotri"a alcoolului Nu este nicidecum o gaselnita reportericeasca, ci un monument sucevean care poate fi vazut in localitatea "ama. Denumit si M,rucea uramintuluiI, monumentul a fost construit de comunitatea locala cu mai bine de %(( de ani in urma. 9ocalnicii povestesc ca in acele vremuri, la "ama e.istau mai bine de 3( de carciumi, nu o data oamenii intrind si uitand sa mai iasa cu zilele. In tot acest timp pamantul raminea nelucrat, vitele nemincate si neadapate, casele se paragineau si oamenii saraceau de la o zi la alta. Asta pana in anul %+63 cand primarul si preotul satului, au decis sa ia masuri pentru a stirpi pacatul bauturii. 7rmarea a fost ridicarea, in acelasi an, a unei sfinte cruci, in chiar curtea bisericii, astfel incat toti trecatorii sa o poata vedea si sa se teama de afurisenia preotului si de pedeapsa Domnului. 9egenda spune ca la temelia monumentului ar fi fost ingropat un butoias cu vin din cel mai bun. Pe una din fetele monumentului sunt sculptati sase ciorchini cu struguri, iar pe cealalta scrie# MAceasta $. ,ruce s-a asezat intru amentirea zilei de %'%& $eptemvrie %+63 ca semn al parasirei @achiului prin staruinta si ertfele binevoite a poporului din "amaI. Pavel /udoran, de *+ de ani spune ca la inaltarea ,rucii a adunat preotul pe toti oamenii din sat si ca s-ar fi rostit uramint greu, cu blestem pentru cei care vor continua sa bea fara masura. Aricum, scopul monumentului a fost atins, oamenii revenindu-si din betie ca dupa o lunga perioada de convalescenta, iar carciumile disparind aproape cu totul. Eliszar

Misterul

oamenilor

legati

de

sat

de

Eliszar

la

%8'(6')((6,

%&#&%

,at

Misterul oamenilor legati de sat $e spune ca e bine, cit esti tinar, sa calatoresti, sa vezi cit mai multe din cele ce se intampla prin lume, apoi sa te asezi la casa ta si sa-ti intemeiezi o familie. Daca lucrul asta era usor in secolele trecute, astazi calatoriile sunt apana ul celor cu bani sau a celor care au un serviciu pe masura si care necesita deplasari. $i totusi, e.ista persoane care niciodata in viata lor nu au depasit hotarul satului natal. Nu pentru ca asa au vrut ei, ci pentru ca asupra lor a fost aruncat blestemul singuratatii. In materialul de fata vom cunoaste pe cativa dintre acesti singuratici pe care plecarea din sat ii poate costa viata. Aare sa fie doar fobii pe care acesti oameni nu stiu sa le controleze? $au chiar e.ista acele forte malefice al caror unic scop este sa distruga viata oamenilor? $a fie vorba de MsimpleI dereglari mentale care transforma complet viata unei persoane sau diavolul, chemat din strafundurile Iadului de oameni rai, pun stapanire pe trupurile si pe mintea celor insemnati de blestem? 7nde se termana misticismul si unde incepe realitatea?5 ,are este granita dintre lumea reala si cea nevazuta si ce se gaseste acolo? $unt intrebari pe care le vom dezvolta in materialul de fata. (lestem de mama ,el mai cunoscut caz este al lui :erban <herasim, de felul lui din ,erbal, un satuc din -untii Poiana @uscai. Pierderea sotului in timpul primului razboi mondial a determanat-o pe mama lui <herasim

sa-si concentreze toata dragostea si atentia asupra fiului sau. A facut din acel copil telul si unicul sau scop in viata, alintindu-l si rasfatindu-l prea mult. Din pacate, copilul s-a dovedit a fi rau iar purtarea sa i-a scandalizat pe toti consatenii. Isi batea mama din senin, lovind-o cu ce-i pica in mana si in urind-o. Nu avea inca )& de ani, cand femeia l-a blestemat sa fie singur, sa nu mai amarasca pe nimeni altcineva asa cum face cu ea. Apoi femeia a incetat sa mai bea si sa mai manince, trecand in lumea de dincolo si purtind blestemul pe care-l aruncase copilului pe care-l purtase in pintece. Iar cum blestemul de mama e crunt, <herasim s-a trezit dintr-o data impotent. ai mult, a unsese de risul satului si orice a facut, totul a fost in zadar. Pana la urma s-a dus la o vra itoare de pe a ei ca sa-si afle leacul. $i a aflat ca blestemul poate fi invins doar daca va construi singur un drum, o moara si un zid de ur impre urul morii. I-a spus vra itoarea ca acolo, la moara, pietrele o sa le invirta diavolul care il chinuie pe el si ca atunci o sa scape si el de necaz. Ani de zile <herasim a muncit de unul singur sa construiasca drumul dinspre ,erbal spre Piriul Glasti. Aamenii acre treceau prin zona il auzeau vorbind cu cineva nevazut# M<ata ma, hai, na, apuca de colea si ridica. :ai ma, sa te vad cat esti de tare, ca tu ai puterea dracului, ma. Ia-l pe ala mare si cara-l, ma. :ai, ca de aia nu e nici o muiere pe langa tine, ca esti dat dracului, ma. DaP lasa, ca dupa ce-om termana aici, o sa ma insor si eu, maI. Aamenii isi faceau cruce si plecau mai departe, tematori, fara sa priveasca inapoi, de teama ca diavolul lui <herasim sa nu se repeada asupra lor. Dar dupa ce a termanat drumul, puterile l-au parasit si nu a mai putut construi nici moara si nici zidul care l-ar fi dezlegat de blestem. A murit singur si chinuit, fara mostenitori si fara ca cineva sa-i aprinda o lumanare la pat, cum se cuvine oricarui crestin. $imona Atodiresei din Iecea -ica, udetul /imis, nu stie din ce cauza nu-si poate parasi satul. ,and incearca sa plece, chiar si la rudele din satele vecine, o apuca o stare de neliniste din care nu mai scapa decat in momentul in care isi ia gindul de la plecare. De fiecare data cand a incercat sa-si invinga starea, rezultatul a fost acelasi# MAchii mi se impaien eneau si vedeam ca in ceata, iar urechile incepeau sa-mi tiuie. Apoi cadeam dintr-o data intr-un lesin lungI. Isi revenea doar dupa ce era dusa acasa. Aamenii spun ca de vina ar fi mama fetei care a apelat la vra itorie ca sa ramana insarcinata si ca asa a avut-o pe $imona. =a unii circotasi sunt gata sa ure ca la nasterea $imonei s-a intunecat dintr-o data cerul pentru citeva zeci de secunde si ca toti ciinii au inceput sa urle lugubru, a moarte. $i totusi fata nu are nimic rau in ea. =a mai mult, se poate duce la biserica si poarta chiar o cruciulita cu -intuitorul. Doar ca nici puterea Divina si nici Iisus nu o pot a uta pe fata sa depaseasca hotarele satului. ME ca si cum, prin fire nevazute, viata ei elegata de locul respectiv. /oata energia isi are originea in locul nasterii si orice departare de el blocheaza functiile vitale. E cam la fel ca aria de acoperire a telefoanelor mobile, daca vreti o comparatie e.actaI, sustine -aria /., medium, care ne-a prezentat cazul. /ot dumneaei considera ca e posibil ca legarea $imonei de locul natal sa aiba cauze universale. MDaca la nasterea ei, in chiar locul unde a iesit din pintecele matern, a avut loc intersectia a doua universuri iar locul nasterii a fost punctul de tangenta al universurilor, atunci e posibil ca perturbarea cimpurilor de forta sa fi dus la modificari de ordin nu doar energetic ci chiar si fizic la copilul care tocmai se nastea. Eca un fel de alergie la alte energii decat energia locului de nastereI, sustine mediumul -./. A solutie a problemei nu cunoaste nimeni, deocamdata. A"ea oc)ii rai de mi s-a z%arlit parul de pe mine$ ,eva asemanator i se intampla si Anisoarei /. din =uduslau, udetul =ihor. De vrea sa plece din localitate, este atacata sistematic de un ciine agresiv. /otul cand avea trei ani si a vrut sa plece cu bunica sa la o ruda din satul vecin. ,iinele si a atacat doar fetita, iar singurul mod de a o scapa pe micuta de furia intoarcerea acasa. De atunci ciinele o urmareste peste tot, oriunde s-ar duce. fiecare data cand a inceput inca de a aparut din senin animalului a fost

MAcum doi ani am fost la Aradea, la niste rude. /raversam strada cand m-am trezit culcata la pmint si muscata rau de tot. --au dus oamenii la spital dar acolo nu au avut ce sa-mi faaI. ,iinele o ataca doar cand este singura si intotdeauna din spate. A singura data a reusit sa se intoarca e.act in clipa cand sarea pe ea.

MAvea ochii rai de mi s-a zbarlit parul de pe mine. >rica asta mi-a dat putere sa-l arunc de pe mine si sa o iau la fuga. Am intrat in prima casa si am rugat pe cineva sa ma insoteasca pana acasaI. =izar este faptul ca desi femeia sustine ca a fost atacata de nenumarate ori si e.ista chiar si martori pentru unele din atacuri, niciodata nu i-a ramas vreo urma de pe urma muscaturilor. M-a durea tare de tot, zile intregi, unde isi infigea coltii, dar niciodata nu am vazut vreo rana sau vreo picatura de sangeI. Inc)isa de propria mama $a-si inchida propria fiica a fost cea mai grea hotarire pe care a trebuit sa o ia o femeie din /urcesti, udetul @imnicu "ilcea. $i nu pentru ca ar fi un parinte denaturat, ci pentru a-si prote a propria fiica de minia vecinilor, care o considera pe adolescenta incarnarea unui diavol. Desi parintii au dus-o la mai multi medici, toti au declarat acelasi lucru, anume ca fata este clinic sanatoasa. -ai mult, fata este in clasa a patra si este foarte buna la invatatura. Din pacate, o forta rea si nevazuta pune uneori stapanire pe copila si o face sa atace orice fiinta vie, indiferent ca e alt copil, animal sau pasare. ?ntr-o zi a intrat in gra dul vecinilor inarmata cu o bita si a omorit in bataie vaca gestanta a acestora. M,and a venit veterinarul sa se uite la animal, a ramas ingrozit. "itelul era facut terci in burta ei. Nu mai traia nici unul. Ne-am dus la ma-sa si la ta-su sa vorbim cu ei si au chemat-o oamenii pe fatuca s-o intrebe de ce a omorit animalul. $i fara sa-i pese sau sai para rau de fapta ei, a spus ca i-a placut cand auzea mugetele animalului si cand a vazut sangele imprastiat pe osI. 9a ora actuala mica fetita a a uns sa fie spaima satului, ucigind cu bestialitate orice animal intalneste in cale. In ograda familiala nu mai e.ista nici macar o pasare, pentru ca fetita-demon le-a ucis pe toate. M9e sare cu picioarele pe burta pana le ies matele si le bate cu bita pana le imprastie creieriiI se plinge mama MdiavoliteiI. De teama ca oamenii din sat sa nu-si faca singuri dreptate, mama fetei a inchis-o pe aceasta in casa si nu-i da voie sa mearga nici macar la scoala, fara sa o insoteasca. A fost cu ea si la preoti si la babe descintatoare, dar nimeni nu a reusit sa-i spuna ce are fetita ei. recent, un psiholog din =ucuresti, -. /., impresionat de cazul acesta, le-a facut o vizita parintalor disperati. ,oncluzia specialistului a fost stranie, dar fara echivoc# I>ata este un caz de personalitate dubla, dar nu am mai vazut asa ceva. A doua e.istenta sustine ca a venit sa aduca saminta raului pe Pamant si ca nu e om. $i cel mai bizar e ca tot ceea ce spune e coerent si are logica. Daca nu se va gasi mai curind o cale de a izola cele doua personalitati, mi-e teama ca aceasta a doua personalitate se va suprapune complet peste prima si nu stiu ce va iesi pana la urma. -i-e teama ca sunt depasit de situatieI. Stiu ca nu "oi pleca niciodata de aici$ $unt cuvinte notate in urnal de o tinara de &1 de ani care in urma cu doar o vara nu a mai suportat presiunea psihica si a ales moartea ca pe o eliberare. /inara @.<. din localitatea =raniste, udetul Dambovita, nu a reusit niciodata sa-si infringa propriul destin, desi a incercat din rasputeri. A ales sinuciderea nu din lipsa de respect pentru sfintenia vietii, ci pentru ca a crezut ca in felul acesta va triumfa asupra celui care ii controla viata. MPana acum mi-a fost frica sa spun cuiva. Nimeni nu o sa ma creada. De altfel, mi-a si spus ca in afara de mine nimeni nu-l vede. Dar vreau ca lumea sa stie adevarul despre mine... stiu ca se spune despre mine c-as fi o ciudata, dar ei nu vad, ei nu inteleg ca e pe urmele mele mereu...I... MIeri a venit din nou la mine. Eram singura si trista. -i-a spus sa nu ma mai chinui singura, pentru ca i-am fost lui sortita. 9-am intrebat de cine, dar a inceput sa rida si aplecatI... MA trebuit sa scot toate icoanele si crucile din camera. 9a inceput nu am vrut, dar nu mai imi dadea deloc pace. -a urmarea si in somn si ma chinuia. A trebuit sa-i fac pe plac, ca sa nu ma mai chinuiasca...I...MAstazi am vrut sa ma duc la biserica. Nu am spus la nimeni, dar cred ca-mi citeste gindurile. ,and am vrut sa ies din curte a aparut. Era furios si ma ameninta. -i-a fost teama si m-am intors in casa...I. Asta a fost ultima insemnare din urnalul fetei, cu trei zile inainte de sinucidere. Probabil s-a temut sa ca va fi oprita sa-si duca la capat gestul fatal. Eliszar

Comoara regelui Solomon se gaseste la (raso"?! - de Eliszar la %1'(6')((6, %1#&( - ,at

Comoara regelui Solomon se gaseste la (raso"?! $tema =rasovului este o coroana asezata pe un trunchi de copac. Desi multi incearca sa dea =rasovului o roigine saseasca, orasul e.ista de dinaintea dacilor, numele lui fiind tradus cu ZArasul lui ,ronos[ 0zeu al /impului la vechii greci2. dar nu despre istoria =rasovului vom vorbi acum, ci despre o legenda cel putin la fel de veche. 9a marginea =rasovului, in padure, se gasesc 1 stanci enorme pe care localnicii le numesc ZIntre ,hetrii[ sau ZPietrele lui $olomon[. 9egendele zonale spun ca, pe vremuri, imparatul $olomon si-a gasit aici sfarsitul, incercand sa sara cu calul de pe o stanca pe alta. -ai mult, batranii spun ca pe una dintre stanci s-ar mai vedea si acum urma copitei calului. 9asand deoparte legendele si analizand izvoarele istorice, se pare ca, intr-adevar, $olomon ar fi fost un rege maghiar care, invins de bulgari la sud de Dunare, s-a refugiat la vlahii din $chei 0cartier brasovean2. $e spune ca la poalele acelor stanci si-ar fi ascuns $olomon tezaurul si ca pe stanci ar fi construit o capela. 7nii batrani din $cei sustin ca imparatul $olomon, mort in urma saltului de pe stanci, ar fi fost ingropat in Mgradina lui /imanI, actualmente cimitirul M$fanta /reimeI de Pe /ocile. Potrivit altor legende locale, $olomon ar fi ocupat tronul dupa ce l-a ucis pe mostenitorul de drept, care era fratele sau. De durere, mama sa l-a blestemat ca atunci cand va fi zarit de vreu om, sa moara. ,and un scheian din cei vechi l-a vazut, i-a anuntat pe toti locuitorii urbei ca un rege e in muntii lor. dar atunci $olomon a murit iar coroana i-a cazut de pe cap la radacina unui copac batran. In slava, MtocuileI inseamna MfugaI, legenda transmutandu-se in realitatea zilnica sub numele de /ocile. 9a ora actuala, de sarbatori, brasovenii se aduna la MPietrele lui $olomonI, iar unii dintre ei afirma ca fantoma regelui decedat in urma cu sute de ani ar mai apare, din cand in cand prin locurile care-i poarta numele. Eliszar

Sunt

lituanienii

urmasii

romanilor?!

de

Eliszar

la

%1'(6')((6,

%1#%&

,at

Sunt lituanienii urmasii romanilor? Ariginea micului popor care avea sa oace un rol important in istoria Poloniei si a imperiului sau, a preocupat pe o serie de cronicari si cercetatori. $tapanind o tara destul de mare, cavalerii lituanieni au format esenta razboinicei nobilimii polone, delimitandu-se totusi, de ceilalti nobili, atat prin cultura pe care o posedau si spiritul razboinic innascut, cat si prin aceea ca se considerau urmasii unui popor nobil. ,onstransi de invazia slavilor, vlahii s-au retras putin cate putin din fata invadatorilor, creind un stat puternic de tip militar, care nu a scapat totusi de influentele baltice. In anul %1*%, Toachim ,ureus afirma ca prusienii provin dintr-o radacina comuna de la ,arpati. Polonezul $tanislas $arnic4i afirma si el ca lituanienii sunt romani. /ema originii lituaniene este reluata in anul %8&) de >ridericus -enius, care, la randul sau, combate originea romana a lituanienilor, prusienilor si livonienilor, in favoarea unei origini valahice. $a-i lasam pe cronicari sa vorbeasca... Iata ce ne spune Peucer# M Asadar, valahii au stat retrasi atat timp cat au ascultat in liniste de imparatii ,onstantinopolului ; si, dimpotriva, au iesit la lumana cand, marindu-si numarul prin alaturarea cu sarmatii, si starniti de catre acestia, au inceput sa se opuna imperiului.I $a nu uitam ca sarmatii, triburi de origine dacica, nu s-au impacat niciodata cu ideea cuceririi de catre romani a unei parti din Dacia. 9a mai bine de %((( de ani de la cucerirea Daciei de catre romani, sarmatii ii considerau pe bizantini, urmasii directi ai romanilor, deci dusmani neimpacati.

M Iar ca acesti valahi impreuna cu sefii sarmati au umplut de-a valma, prin noi colonisti, 9ituania si de acolo 9ivonia si =orusia vecina, ne stau marturie vestigiile limbii celei vechi...I afirma acelasi Peucer. 9a randul sau, Toachim ,ureus scrie# M...9ocuiau intr-adevar candva, in Prusia, populatii, si sunt pana acum relicve ale lor ; care se foloseau de o limba cu totul deosebita de cea beneta sau sclavona, precum si de livoniana in multe privinte...I. Aricum, ,ureus afirma ca aceaste populatii M au migrat din "alahia in aceste regiuni nordice golite atunci de slavo care s-au raspandit ei insisi in <ermania si Polonia...I. Prima migratie a valahilor are loc prin 3&( din pricina hunilor lui Atila. ,ondusi de oameni intelepti, valahii s-au retras din fata hunilor, ocolindu-i si ocupand teritoriile pe care acestia de a le abandonasera. In felul acesta, s-a a uns la parado.ul ca ei sa fie si in fata si in spatele cotropitorilor. -ulti istorici s-au intrebat de ce, dispunand de o tehnica militara deosebita si fiind in numar foarte mare, valahii nu s-au opus hunilor. $-au retras ei de frica? ,ategoric nu. "alahii s-au dat deoparte din fata hunilor, facandu-le loc acestora, pentru a se razbuna pe romani, pentru a permite hunilor devastarea Imperiului @oman. M $-au retras mai tarziu in regiunile vecine ale =udinilor, pe care in parte, insisi hunii le stapanisera candva ; si care astazi se numesc -oscovia, @usia, Podolia si Polonia...I Incercand sa arate originea romana a lituanienilor, -enius arata ca insasi denumirea tarii vine nu de la lPItalai ci de la lituos, niste buciume facute de valahi din scoarta copacilor... Eliszar

!ealul

!ealul straniu de la ,adurea (aciului

straniu

de

la

,adurea

(aciului

de

Eliszar

la

%1'(6')((6,

%1#()

,at

Dealurile de la Padurea =aciului au iesit in evidenta in ultimii )( de ani, prin numarul mare de obiecte zburatoare neidentificate care au survolat zona si prin actiunea unor fenomene ce depasesc sfera normalului. Din multitudinea de dealuri misterioase din urul ,lu ului, unul a intrigat in cea mai mare masura specialistii. Dealul in cauza are forma unui trunchi de con aproape perfect si este ceva mai mic decat celelalte. 9atura trunchiului de con este de circa 8( ; *( de metri, iar inaltimea nu depaseste 1( de metri. 7nghiul de inclinare este foarte mare, a ungand la *) de grade, ceea ce il face foarte greu accesibil. Primul lucru straniu la dealul in cauza este faptul ca, privit de la distanta, acesta nu isi arata forma reala, cea de trunchi de con, pierzandu-se intre cele din urul sau. A alta ciudatenie este data faptul ca orice busola inceteaza sa mai functioneze normal in locul respectiv, aratand permanent Estul, pe o raza de mai bine de %(( de metri de ur impre urul zonei, iar telefoanele mobile nu functioneaza deloc desi displaN-ul indica semnal ma.im. ,ei cu spirit de observatie nu pot sa nu remarce ca, spre deosebire de celelalte dealuri, pe acesta nu cresc decat cativa copaci si acestia pe poale, iar varful dealului este practic o terasa pe care apa de ploaie nu balteste niciodata, ca si cum s-ar scurge intr-un imens rezervor subteran. ,u toate ca foarte putini au avut cura ul sa compare dealul cu un imens aerodrom, localnicii afirma ca deseori de sub pamant se pot auzi zgomote stranii, iar oile, animale frecvent intalnite aproape la fiecare pas, ocolesc dealul ciudat. ,e anume transmite animalelor teama de a ocoli zona, nu se stie. Eliszar

Cei

Cei mai %atrani romani

mai

%atrani

romani

de

Eliszar

la

%1'(6')((6,

%3#&(

,at

>iecare popor se poate lauda cu mostenirile sale spirituale. ,u oamenii si obiceiurile sale. Noi, romanii, ne mandrim cu batranii nostri, acei batrani verzi amintiti in legende si de e.istenta carora nimeni nu a stiut de-a lungul anilor. "a prezentam doar cativa dintre cei mai batrani romani amintiti in actele oficiale romanesti din ultimii )(( de ani. In timpul guvernarii generalului -arcN, se mentiona, intr-un raport, e.istenta unui taran roman, PetrutI ,iortan, din orasul ,aransebes, in varsta de %+1 de ani. In acelasi timp, unul din fiii saI din a treia casatorie, avea varsta de .O 6( de ani.

In manastirea Fu4us din ,ehia, se gaseste o pictura in ulei care reprezinta un barbat si o femeie foarte batrani. /abloul are urmatoarea inscriptie, in limba germana# MIovas @ovin, de %*) de ani si sotia sa, $ara, de %83 de ani, de rit grecesc, casatoriti de %3* de ani, amandoi nascutI si domiciliatI in Fodo0 c 2, din districtul ,aransebesului, cu copii adevaratI, cel mai tanar baiat de %%8 ani si acesta are ) stranepotI, unul de &1 de ani si altul de )* de ani? zugravit in )1 august %*)+. M In %*16, in satul Poiana din udetul :unedoara, are loc o mare ancheta pentru dovedirea notabilitatii familiei Popa, contestata la vremea aceea de un nobil maghiar, Nicolae ,siszar. ,u aceasta ocazie sunt ascultatI 13 de martori dintre care, ultimul, /oader <iurgiu, din satul "oia, avea %1( de ani. Acesta spune# M ,um sa nu fi cunoscut pe raposatul popa $tefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindca eu sunt un om asa de batran, ca pe vremea cand, sub imperiul turcesc, s-a introdus in /ransilvania darea pe portI, eu eram atunci de a gospodar cu casa cu fum si am dat eu insumi darea dupa poarta? cu atat mai sigur a dat popa $tefan. Pe fiul sau, Avram, l-am cunoscut foarte bine si pe tata lui popa $tefan, pe popa 9uca, l-am cunoscut foarte bine, fiindca am trait impreuna in mare prietenie. Din multI copii ai lui popa 9uca, unul, Ioan, s-a asezat ca preot la =obalna si fiul acestuia, Atanasie, noua romanilor din /ransilvania ni s-a pus episcopO

Deci la varsta de %1( de ani, mos /oader din "oia, da informatii ca un om cu udecata matura. In zona Nasaudului, traia un taran in varsta de %)( de ani, /anase /odoran a lui Danila, din satul =icigiu. Acesta avea %)( de ani cand, la %( mai %*8&, pe platoul -ocirla de langa satul $alva, in prezenta generalului =uccoL, a episcopului de =la , Petru Pavel, si a ) batalioane de infanterie si + companii de cavalerie, chemate sa depuna uramantul ostasesc, a luat cuvantul si a spus# M De ) ani suntem catane, adeca graniteri si carte n-am capatat de la inaltata imparateasa, ca suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, dam dare, facem slu be catanesti, copiii nostri vor merge pana la marginea pamantului sa-si verse sangele, dar pentru ce? ,a sa fim robi, sa nu avem nici un drept, copiii nostri sa fie tot prosti, or vor invata ceva or ba? Asa nu vom purta armele, ca si sfanta lege sa ne ciufuluiasca tisturile. Tos cu armele5 AlungatI afara paganii din hotarele noastre5 AuzitI crestini romani ; numai atunci vom slu i, cand vom vedea carte de la inaltata imparateasa, unde-s intarite drepturile noastre? pana atunci nu, o data cu capul. ,e da gubernia si cancelaria din =eciu, e nimica# is minciuni goale de azi pe maine. M Pentru cura ul sau mos /oader a fost tras pe roata. ,u toate astea, cuvintele lui au fost ascultate de batalioanele romanesi care s-au rasculat impotriva curtii de la "iena. @ascoala a fost innecata in sange, dar -aria /ereza a fost in cele din urma obligata sa le recunoasca drepturile. Pentru ca nu mai avea ostasi la marginea de rasarit a imperiului. In %+&6, ziarul de limba maghiara ZErdelNi :irado[ din ,lu , reproducea un articol despre un batran din Pestis, Ion <roza, in varsta de %)( de ani, care M ar fi putut traI inca mult timp daca, impiedicandu-se intr-o buturuga, nu s-ar fi ranit mortal la cap cu coasa ce o avea in mana. M

=atranul <roza lasa in urma lui un fiu de %(( de ani si un nepot de numaiO +( de aniI care de 1( de ani este ude domnescOI 7n istoric maghiar scria, intr-o monografie a udetului Arad, urmatoarele cuvinte despre ) tarani romani# M In %*+6, in cursul unei vanatoare in satul ,uied, un domn a intrat in casa unui taran roman. =atranul gospodar insusi povesteste ca nemtii I-au alungat pe turcii din =oros Ineu? asadar s-ar fi putut sa aiba %&( de ani. In cursul indelungatei sale vietI, n-a iesit niciodata din hotarul satului si in viata lui pentru intaia data vede un domnOI OI 9a % ianuarie %+63 moare un pastor din -adrigesti, in varsta de %(* ani, dupa altii de %)( de ani, care in viata lui o singura data a iesit din satul sau, cand a fost in <urahont, sa vada trenul, ce fusese pus in circulatie in %+6(.I Papiu Ilarian, povesteste ca in %+1), in muntI inca mai e.istau oameni de pe vremea lui :orea. OI intre altii, e.ista un popa batran care a fost si capitan sub :orea. O 9-am lasat la urma pe cel mai batran cunoscut in actele romanesti ale vremurilor. Este vorba de iobagul 9upu =asa din satul ,arpinet, udetul =ihor, de care aminteste si urbariul domeniului =eius, din anul %8((. ,u ocazia unei anchete din 6 noiembrie %8%6, in care se cerceta daca preotul Parvu este scutit de slu ba ostirii si de dari, conform unui act semnat de insusi imparatul $igismund, sunt audiati peste )( de martori batrani din 8 sate, dintre care cei mai multi erau trecuti de %(( de ani. /oti depun marturie in favoarea preotului Parvu, ultimul dintre ei fiind 9upu =asa, a carei varsta, de ))1 de ani este consemnata de ) ori in documentele intocmite. -os 9upu aminteste despre rolul sau in constructia bisericii din ,arpinet si depune, la randul sau, marturie despre actele eliberate de ,ancelaria imparateasca si prin care preotul Parvu si urmasii sai erau scutiti de slu ba ostaseasca si de plata darilor pe veniturile obtinute pe pamanturile bisericii. Eliszar

-isterul de la Pestera -uierii - de Eliszar la 7=;7<;577<# 9=:6@ - Cat

Misterul de la ,estera Muierii


Romania misterioasa ,estera Muierii Putine lucruri atrag atat de mult interesul oamenilor ca pesterile. Poate din cauza localizarii lor subterane si a intunericului care le stapaneste. $au poate din cauza formatiunilor calcaroase de diverse forme care se pot vedea in fiecare din aceste caverne. =asme si legende venind de dincolo de mitologie vin sa adauge o umbra de mister acestor adaposturi preistorice ale oamenilor. De la an la an, noi descoperiri vin sa elucideze aceste mistere. 7ndeva, pe traseul turistului ce trece prin udetul "alcea, in impre urimile =ailor Alanesti, se gaseste una dintre cele mai vizitate pesteri din @omania ; Pestera -uierii. A legenda locala spune ca in vremurile vechi aici traia o zana a padurii care-i a uta pe toti cei care se duceau la ea. Aducea barbatii plecati de langa neveste, a uta sa rodeasca pantecele femeilor sterpe, le a uta pe fetele batrane sa se casatoreasca. Intr-o zi, la zana a venit un tanar de o frumusete rapitoare care isi cauta norocul in lume. Iar zana, calcand traditiile si uramintele sale, sa indragostit de tanar. Numai ca acesta a parasit-o intr-o buna zi. -ult l-a plans zina pe tanar. De durere s-a stins iar trupul ei a fost mistuit de o flacara venita din pamant. De atunci pestera s-ar numi a -uierii. Dar, dincolo de ceea ce vede turistul grabit si poate obosit din cauza drumului parcurs pana atunci, mai e.ista ceva. -ai e.ista o zona care nu e vizitata decat de cei care stiu de e.istenta ei. Pornind de la descoperirea unui te.t scris pe o bucata de argila, in limba romana, si datat in anul %*8. d. :., in anul %66) cativa inimosi arheologi amatori au descoperit o zona aflata la )( de metri, sub pestera turistica. /e.tul respectiv era parte dintr-o ofranda pe care sotia unui demnitar roman o aducea unui zeu al fertilitatii. Din cauza deteriorarii placutei de argila, numele zeului a ramas necunoscut, din el vizibile fiind doar primele doua litere, respectiv G si I. ,um in pantenonul dac si cel roman nu se cunoaste un zeu al carui nume sa inceapa cu MGiI, s-a presupus ca era vorba de un

zeu local al fertilitatii, stiut fiind faptul ca in perioada respectiva, inca se mai resimteau urmarile razboaielor dezastruoase din %() si %(8, cand murisera foarte multi barbati. ,autarile au durat mai aproape ) luni. De multe ori, descura ati, au fost la un pas de a-si strange lucrurile si a pleca. Pana la urma cautarile lor au avut o finalitate care a depasit pana si asteptarile lor. 9a )( de metri sub zona vizitalila au descoperit un incapere ciudata. ,u o lungime de circa )1&( de metri si o latime de aproape %1 metri, incaperea subterana era diferita de tot ceea ce vazusera ei inainte. In mi loc, se gaseste o formatiune calcaroasa asemanatoare unui falus de aproape %, 1 metri. ,eea ce este e.trem de interesant e faptul ca falusul nu a fost cioplit in calcar ci format de depunerile din pestera. -ai e.act este vorba despre o stalagmita ciudata. Desi in mod normal stalagmitele McrescI de os in sus, dezvoltandu-se pe verticala, de data asta este vorba despre o stalagmita care s-a dezvoltat pe orizontala. ,ircumferinta falusului este de apro.imativ 3( de centimetri iar orientarea sa este catre intrarea in pestera. ,hiar inaintea lui, se mai vad urmele unui altar. Din pacate, din cauza vicisitudinilor vremii, din altar au mai ramas doar cateva pietre, altarul fiind cioplit din andezit, roca ce nu se gaseste in zona respectiva. De o parte si de alta a simbolului falic se gasesc niste intranduri in peretele pesterii, sapate de mana omului, cate * pe fiecare parte. E.istenta unor cercei si a altor cateva podoabe de femeie arata ca in acele intranduri se adaposteau femeile care veneau sa se roage zeului respectiv. Iar faptul ca aceste podoabe erau din cositor si bronz si abia cateva din argint, arata ca la serviciile zeului apelau in special femeile din categoria sociala mai defavorizata. Nu se stie daca preotii acestui cult erau femei sau barbati dar, tinand cont de similitudinile altor culte cat si de specificul zonei, s-a presupus ca era vorba de barbati. -ergand pe firul legendei, arheologii au incercat sa refaca, macar in parte, traseul parcurs de femeile care veneau la pestera. >emeile nemaritate sau cele fara rod, cele sterile, erau aduse de tatii lor sau de soti. Imbracate in haine de sarbatoare, acestea erau duse pana la intrarea in pestera de unde erau preluate de preotii zeului. Dupa ce treceau printr-un ritual de purificare, erau conduse in fata altarului. Aici fiecare depunea ofranda sa si facea rugaciunile de rigoare catre zeu. 9a sfarsitul rugaciunii, marele sacerdot incepea ritualul prin care ruga zeul sa coboare pe pamant si sa aduca fertilitatea pentru femeia in cauza. Apoi, ii dadea femeii sa bea o licoare special pregatata pentru acest caz. 9icoarea continea o serie de analgezice si halucinogene si o adormeau. Inainte de a o adormi era condusa in lacasul din stanca ce ii era destinat. $ub efectul bauturii femeile traiau intr-o stare de semiadormire timp de & zile. In tot acest timp, ca urmare a efectului halucinogenelor, aveau impresia ca s-au intalnit cu insusi Geul. $e pare, totusi, ca zeul se folosea de preotii sai, de reprezentantii sai terestri pentru a se impreuna cu femeile. Nu se cunosc foarte mult amanunte, dar tinand cont de faptul ca lacasul de sub pamant nu a fost distrus de oameni, inseamna ca cei mai multi erau multumiti de efectele rugaciunilor si ale ritualurilor. Eliszar

Aprodul

Aprodul ,urice a e4istat cu ade"arat

,urice

e4istat

cu

ade"arat

de

Eliszar

la

(*'(6')((6,

%*#)6

,at

/oata lumea cunoaste intamplarea cu $tefan cel -are si Aprodul Purice cand, in toiul unei batalii cu un uzurpator spri init de turci, marele domnitor isi pierde calul. Atunci, un pa din garda domneasca 0aprod, n.a.2, pe numele sau Purice, descaleca si isi ofera calul. Dar cum $tefan era prea scund pentru a incaleca fara a utor, tanarul se ghemuieste pentru a-si a uta voievodul. M$arace Purice, deoiu scapa eu si tu, atunce ti-i schimba numeli din Purice in -ovilaI. Putini stiu ca totul s-a petrecut aidoma celor spuse de cronicar. =atalia s-a dat cu oastea lui :roit ; :ruet la $cheia, iar dupa lupta domnul -oldovei il face boier si mare armas pe salvatorul sau. -ai mult, la )8 februarie %36%, $tefan intareste dreptul lui Purice, numit intre timp spatar, asupra a doua sate, cumparate pentru suma de %1( de zloti, iar doi ani mai tirsiu, il numeste pircalab. 9a circa %(( de ani de la acele evenimente, neamul -ovilestilor conduce -oldova iar unul dintre ei, $imion, este chiar domn al /arii @omanesti pentru putin timp, uzurpand, cu a utor polon si tradarea boierilor, scaunul lui -ihai "iteazul.

enigma

nedezlegata

drumul

do%rogean

al

matasii

de

Eliszar

la

(*'(6')((6,

%*#)+

,at

3 enigma nedezlegata Drumul dobrogean al matasii -ulti dinstre istoricii nostri - si nu numai - s-au intrebat de multe ori daca drumul caravanelor inspre si dinspre Arientul indepartat, respectiv catre ,hina, nu trecea pe teritoriul de astazi al @omaniei. ,itind manuscrisele chinezesti, s-a constatat ca drumul dinspre ,hina catre =izant ocolea -area ,aspica, atingea -editerana apoi, prin Anatolia, direct la ,onstantinopol, de unde se incarcau corabiile pentru Europa. Dar mai era un drum. Acesta trecea peste ,aspica, a ungea in ,rimeea si apoi, peste -area Neagra, a ungand la tarmul ei rasaritean, de unde mergea tot catre ,onstantinopol. -ulti istorici incearca sa scoata Dobrogea din circuitul matasii, pe simplul motiv ca tarmul dobrogean nu apare pe nici o harta. Dar lucrul e de la sine inteles si de bun simt, tinand cont de vremurile respective. oare sa nu se fi intrebat nici un mare istoric ce rol au avut cetatile construite de genovezi pe tarmul -arii Negre? De ce niste negustori ca genovezii au venit in Zpustiul[ dobrogean ca sa construiasca cetati? ,e sa apere? ,e profit scoteau? De ce nu le-au parasit pur si simplu? De ce, atunci cand turcii au amenintat ,hilia si ,etatea Alba, genovezii le-au predat romanilor? @aspunsul este simplu. pentru ca o parte din incarcaturile pretioase sosite in ,rimeea luau drumul dobrogean pentru a a unge in Europa. -ai intai tot pe calea marii, apoi, cand turcii au devenit stapani ai -editeranei si =osforului, pe uscat, folosindu-se de avanta ele pe care domnitorii romani le acordau negustorilor straini. Iar daca drumul dobrogean nu apare pe vreo harta e din cauza secretului pe care genovezii l-au tinut despre drumul lor secret. poate ca, o data, peste ani si ani, drumul romanesc o sa apara pe hartile lumii, asa cum i-a fost menirea sute de ani. Eliszar

@omanul care asteapta Potopul - de Eliszar la 7?;7<;577<# 9=:99 - Cat

Romanul care asteapta ,otopul


Romanul care asteapta ,otopul ,ristian $abin are varsta de 1& de ani si este de profesie inginer constructor. 9a ora actuala este proprietarul unei mici firme de profil care se ocupa cu ridicarea de case de vacanta in zonele muntoase, in special in Prahova. Dintotdeauna a avut o pasiune deosebita pentru aparatele de zbor. M:obbN-ul meu il datorez regretatului Doru Davidovici, care a tinut un semanar la liceul la care predam, ca profesor de atelier, in %6+8. Atunci am avut deosebita onoare sa fiu printre cei care au discutat cu el in afara semanarului. -i-a vorbit despre miturile stravechi ale omenirii, despre credintele ancestrale ale diverselor popoare si despre intalnirile lui cu obiecte zburatoare neidentificate. Era perioada cand isi lansa Z9umi galactice[. $i acum mai am in biblioteca cartea cu dedicatia de la el...I Intalnirea cu Doru Davidovici si-a pus definitiv amprenta pe evolutia vietii tinarului profesor de atelier. M-ai intii au venit intrebarile, apoi raspunsurile pe care nu le gaseam. Iar un raspuns genera o alta intrebare. --am trezit cautind in arhive tot felul de informatii mai mult sau mai putin vechi.I Parerea lui personala este ca Pamantul se indreapta, inevitabil catre o catastrofa mondiala. Dealtfel, considera ca autodistrugerea este faza finala a oricarei generatii tehnologice si ca singura evolutie pozitiva si continua este cea spirituala. ,el care il asculta ramine socat de legendele si relatarile domnului $abin. Domnia sa spune ca, pana la ora actuala, au avut loc %3 Apocalipse si ca de fiecare data locuitorii planetei au disparut pentru a face loc altei specii. M"alurile oceanelor au inghitit de fiecare data zonele de uscat. Pamanturile s-au scufundat sub ape si vechile continente au disparut pentru a face loc altora noi. De aceea apar, pe fotografiile facute din satelit tot felul de constructii ciudate la sute sau chiar mii de metri adincime...I Domnul inginer a studiat schimbarile de clima din ultimii %(( de ani si impactul lor asupra mediului. ,oncluzia sa a fost una cumplita# indiferent de masurile care se vor lua, in urmatorii )( de ani apele oceanelor se vor inalta cu pana la &( de metri si va avea loc un alt sfirsit al lumii. Pentru acest sfirsit se pregateste din %66&. 7ndeva, in apropiere de -oeciu, si-a cumparat citeva zeci de hectare

de pamant. Este imperiul sau verde, cum ii place sa-l denumeasca. Aici s-a retras de cativa ani buni si de aici isi conduce afacerile. Doar cand este obligat paraseste locul si atunci pentru foarte putina vreme. Afacerile sunt conduse de cei ) fii ai sai. Iar el incearca sa finalizeze o constructie pe cit de inedita pe atat de bizara. Este un aparat de propulsie, un hibrid intre o nava de zbor si o corabie, construit integral din fibra de carbon, cu o grosime de 3& de centimetri, avind o rezistenta e.trem de mare. ,iudata constructie are o forma aproape rotunda, cu un diametru de 6,+ metri in partea ei cea mai larga si o inaltime de &,1 metri. /ot aici se pot vedea %8 hublouri facute din sticla speciala, comandata in $uedia, care rezista la presiuni foarte mari si la lovituri puternice. Partea inferioara a sa este construita aidoma fundului unei corabii din Evul -ediu. Aici se gaseste si rezervorul care are o capacitate de 31(( de litri, ocupand, practic, aproape umatate din capacitatea navei. deocamdata nava e compartimentata in 1 incaperi. rezervorul este construit dintr-un alia special de otel si titaniu, putand sa reziste la temperaturi de citeva mii de grade ,elsius. 7na este destinata camerii de comenzi, unde de a se gasesc citeva computere si o serie de aparate a caror utilizare nu ne-a fost destainuita. A alta incapere este destinata necesitatilor zilnice, fiind folosita ca baie. A treia incapere este destinata pentru depozitarea alimentelor si a apei potabile. Din acest punct de vedere, domnul $abin a pus la punct un dispozitiv de reciclare a tuturor deseurilor vegetale, inclusiv a urinei, obtinind, printr-un procedeu chimic, apa. 7ltimele doua incaperi sunt folosite, cel putin deocamdata, pe post de locuinta. MProbabil ca asta va fi si destinatia lor finala. Nu stiu, mai sunt inca multe de pus la punct. $-ar putea ca eu sa nu mai traiesc pana atunci, dar fii mei vor duce la capat acest proiect. Pentru ca ei stiu ca e spre binele lor si ca este singura sansa de a se salva pe ei si pe copiii lor.I @ecunoaste ca, deocamdata, nu stie cit sus si de repede va zbura nava sa dar testele pe care le-a facut in laborator, cu o naveta identica, la scara mica, pastrind strict proportiile, M... au fost mai mult decat multumitoare.I Intr-una din cele doua ultime incaperi, domnul $. ,. a depozitat citeva zeci de mii de ,D-uri inregistrate cu tot felul de informatii, incepind de la filme documentare si pana la proiecte stiintifice. $au pur si simplu ,D-uri cu muzica din toate stilurile si din toti anii. Aceasta este baza de date pe care este hotarit sa o salveze. ME bine ca, in cazul unei catastrofe puternice, sa mai ramana ceva care sa arate ca am e.istat si noi, ca specie.I ,D-urile sunt depozitate in citeva lazi metalice, captusite cu o banda de cauciuc natural pentru a le etansa perfect si a pastra continutul intact, indiferent ce se va intampla cu pilotii. $i pentru ca nava nu putea purta alt nume decat cel predestinat, inginerul a botezat-o, simplu, A@,A. A arca ce pare ca asteapta cu nerabdare un sfirsit care se incapatineaza sa mai vina. Eliszar

(lestemul

(lestemul capelei de la (anloc

capelei

de

la

(anloc

de

Eliszar

la

(3'(6')((6,

%*#(&

,at

De multe ori, in scurta noastra viata, suntem martorii unor evenimente evenimente le traim intens, pe moment, ca o bucurie sau ca o tristete si simplu, la nivel de masa populara, ca popor ce se bucura de impartaseste din durerile conationalilor sai. Iar altele, pur si simplu, ni nu am fost protagonistii lor ci doar niste martori.

deosebite. Unele din aceste intensa. Altele le traim, pur diverse realizari sau care le amintim toata viata, desi

$pre sfarsitul anilor %*((, groful FaratsonNi construia in apropierea conacului sau de la =anloc o capela ciudata, in stil egiptean. Acolo se retragea de fiecare data si facuse un mic centru spiritual. "ecinii vorbeau ca groful isi vinduse sufletul Diavolului si ca acolo se intilnea cu stapanul Intunericului de unde primea poruncile si bogatiile pentru care se vinduse. 7nii afirmau chiar ca l-ar fi vazut pe FaratsonN stind de vorba cu $atana si ca acesta nu avea coarne asa cum era zugravit in toate bisericile si era un barbat deosebit de frumos si bine legat, cu niste ochi albastrii care pareau ca arunca fulgere si pe fata caruia puteai citi forta pe care o reprezenta, forta Infernurilor. Dar spionomania care-i cuprinsese pe toti s-a sfarsit in ziua in care un nobil ungur venit din =uda si care se intorsese speriat de la capela, cu o teama cumplita pe chip, luase foc din senin in fata oamenilor. In chinurile cumplite, barbatul a urlat din toate puterile in ungureste# M>ii blestemat, FarastonNi.I

M$-a nascut un porc cu cinci picioare la <ospodarie si de sub o closca o iesit un pui cu cap de serpe. DaU lumea zicea ca sunt prostii si ca numai fricosii se tem de asa ceva. NumaU cit a fost cutremurarea or vazut ca era semn de la Dumnezeu.I In ziua aceea satul era la cimitir, la un mort. M$i deodata, a inceput pamantul a se cutremura si a salta, de parca diavolul incerca sa iasa la suprafata. /ati ne-am spariet si am luat-o la fuga, de-am crezut ca venise sfirsitul lumii. NumaU ca nimic nu s-antimplat, doar crisma s-o surpat peste betivi.I isi aminteste -aria <.. Din vechea capela a mai ramas dupa cutremur doar un turn, marturie a ceea ce a fost inainte acolo si o gramada de legende care mai de care mai bizare. Atunci toti au fost convinsi de intelegerea grofului cu Diavolul si nimeni nu s-a mai incumetat sa traga cu ochiul sau urechea la cele ce se intamplau la =anloc. /oata viata groful a adunat in capela bogatii nenumarate si a depozitat o serie de obiecte ciudate de tezaur, picturi bizare si obiecte de cult a caror poveste nu o stia nimeni. Dupa moartea grofului, capela a ramas in paragina. Putini erau cei care se incumetau sa calce acolo, mai ales ca se zvonea ca fantoma lui FarastonNi ar fi bintuit capela. In perioada interbelica domeniul a intrat in proprietatea reginei Elisabeta a <reciei, fosta principesa romana care s-a retras aici cu iubitul sau, un general cazac. 9a propunerea ei, capela a fost transformata in biserica. Dupa confiscarea tuturor proprietatilor de catre comunisti, un activist ateu plin de zel a hotarit ca in incinta fostei biserici sa se organizeze un birt pentru sateni. $i asta a fost capela egipteana pana in anul %66% cand, in urma unui cutremur, s-a prabusit peste betivii din interior. 7nul dintre sateni, povesteste ca inaintea evenimentului, timp de citeva saptamani s-au aratat tot felul de semne ciudate si oamenii au avut vise prevestitoare. Eliszar

Atac

in

(ucegi

sau

efecte

ale

e4ploziilor

solare?!

de

Eliszar

la

(3'(+')((6,

%+#(8

,at

Alarma in Bucegi O creatura ciudata ataca animalele de casa Bucegii sunt cei mai circulati munti ai Romniei. Asta din cauza ca sunt foarte accesibili si sunt relativ aproape de capitala, motiv pentru care multi turisti ii prefera. Si totusi, de catava vreme, linistea drumetului solitar este pusa in pericol de o aratare ciudata, care tulbura locurile. Cu toate ca pana acum au fost mai multe persoane care au vazut straniul animal, oficial nu s-a luat nici o pozitie. Fie din cauza ca autoritatile locale au auzit prea multe povesti de acest gen fie prefera sa inchida ochii pentru a nu da o lovitura turismului din zona. rima relatare despre monstru a fost in urma cu un an si ceva, cand, intr-o seara, gospodaria unui locuitor din oiana !apului a fost atacata. ".#., povesteste$ %&ra asa, putin dupa asfintit, prin august, pe la sfarsit. "esisem din casa pentru ca auzisem zgomote in gra'd, la vaca. (uasem cu mine lanterna, ca nu mergea instalatia electrica. "n clipa in care am intrat in gra'd si am indreptat lanterna spre locul unde aveam vaca, am vazut asa, ca un fel de caine imens care a sarit pe mine...) (a inceput, domnul ". #. a crezut ca era ursul, pentru ca in perioada respectiva se pregaetsc de hibernare si mai coboara prin sate. "-a pus lanterna in ochi si a inceput sa tipe, in speranta ca-l va speria si va fugi. *u se stie din ce motiv, dar aratarea a fugit mai departe dupa ce l-a trantit la pamant. %Am mai apucat sa-l mai vad o data. Avea parul cenusiu si un fel de coama alba, ingusta. S-a oprit in mi'locul ograzii si a scos un urlet cumplit, de mi s-a ridicat parul pe ceafa. *u mai auzisem niciodata asa ceva in viata mea si sunt om la +, de ani, domnisorule...) S-a incuiat in gra'd si a stat acolo pana dimineata. Atunci s-a uitat si la vita care zacea moarta. -aca avea unul din picioare smulse. #urise din cauza sangelui pierdut. -ecinii pagubasului sunt convinsi ca acesta s-a intilnit cu un urs, pentru ca %... numai un animal puternic putea sa smulga piciorul in halul ala...) A doua relatare este de data mai recenta si apartine unui grup de studenti la geografie care faceau un traseu prin Coltii #orarului la inceputul verii. %... (a un moment dat, cand mai aveam mai putin de ., de metri pana sus, am remarcat undeva, inspre dreapta, un animal ciudat. Statea spri'init de o stinca, ridicat pe picioarele din spate. area imens. Cred ca avea in 'ur de doi metri si o privire cumplita. S-a uitat cateva clipe la noi si apoi a disparut printre brazi in salturi uriase, cum n-am crezut ca e in stare vreun animal. /nii au spus ca sigur fusese un lup cenusiu solitar si am coborit sa pana la locul cu pricina.) Aici au gasit urme de sange si capul unui minz destul de dezvoltat. Cum a'unsese minzul in locul acela, unde oamenii trebuiau sa foloseasca pitoane si fringhii, ramane o enigma.

Cei care coboara din Babele in estera si merg in amontele raului, pot vedea, dupa ce trec de o bucata de padure, o mica stana solitara unde 0 caini imensi isi fac datoria de paznici ai turmei. Stana a fost atacata pana acum de doua ori de ciudata creatura care, ciudat, in loc oi, a preferat de fiecare data sa plece cu cate un porc din cei crescuti de ciobani pe langa turma. *ici prima data si nici a doua oara nu au avut ciobanii cu ce se apara. Au trimis instiintare la vanatori sa impuste fiara, dar nimeni nu a venit. 1e fiecare data a venit numai in noptile cu luna plina, de unde si credinta oamenilor ca nu ar fi lup ci varcolac, despre care, in credinta populara, se spuna ca iese la vinatoare doar in noptile in care luna este plina sau este acoperita cu un halou rosiatic. Se zice ca acel halou trezeste instinctele criminale in legendarele creaturi si le fac sa atace chiar si oamenii, fara a se teme de ceva. % rima data eram numai eu cu un baietan, nepot de-al meu, de vreo 2+ ani. Am auzit cainii ca dadeau glas si am iesit cu bitele, c-am crezut ca a venit ursul la stana. 1ar ce-am vazut atunci n-am mai vazut in viata mea. Cainii dadeau roata unui lup mare de tot care tira o scroafa de vreo 3, de 4ile ca si cum ar fi tinut in dinti o piine. &ra atat de mare ca nici unul din caini nu a avut cura'ul sa-l atace. arca le transmitea ceva ca sa-i tina departe, ca noi avem caini faini care ataca ursul. 1ar pe asta nu l-au atacat...) #ihai 1umitrache, fost profesor de biologie care actualmente locuieste in Busteni, crede ca animalul este un hibrid intre lup cenusiu si un caine de casa de rasa mare, poate chiar un ciobanesc. %Sa nu uitam ca acelasi lucru s-a intmplat si in Australia, acum cateva sute de ani, cand colonistii au adus niste caini mari care sa vineze lupii ce atacau turmele de oi. 1in incrucisarea lupilor salbatici cu animalele de casa a rezultat rasa dingo, una din cele mai feroce. Ca inaltime, cainii dingo erau mai mari decat ambele rase din care se trageau. & posibil ca si creatura asta sa fie un astfel de hibrid...) !reptat, de cateva luni, intre specialisti mai circula o varianta stranie care incearca sa descifreze enigma. -arianta care, la prima vedere pare de-a dreptul absurda. Se afirma, nici mai mult, nici mai putin, ca uriasul lup ar fi, in fapt, o reminiscenta a vechilor ursi de pestera care au trait in pesterile din Bucegi in urma cu cateva milioane bune de ani. Cum in ultimii ani intr-o serie de tari localnicii au descris aparitia unor animale despre acre se stia ca disparusera de mult de pe !erra, este foarte posibil ca si in pesterile din Bucegi sa mai e5iste un urmas al acelor creaturi fioroase. &ste mai curand o poveste dar turistii sunt incantati si vin in numar mare la estera "alomicioarei, acolo unde speologii au descoperit oseminte apartinind ursilor disparuti... 1eocamdata nimeni nu a putut aduce o marturie palpabila despre e5istenta monstrului din Bucegi, singurele relatari apartinind celor care s-au intilnit cu el s-au l-au zarit. oate ca, cineva, o data, va fi mai norocos si il va fotografia. ana atunci insa, sigur vor trece ani buni. Si cine stie, poate ca autoritatile vor da o lege de protectie a animalului. la fel ca unele tari in care a fost zarit 6eti si care au dat legi si decrete pentru protectia misteriosului om al zapezilor... &liszar

Melodii

intr-o

lim%a

care

nu

e4ista

de

Eliszar

la

(3'(+')((6,

%*#1%

,at

Melodii intr-o limba care nu exista

7nii spun ca avem o singura viata, altii spun ca avem mai multe vieti, pentru ca Dumnezeu ne da posibilitatea sa ne indreptam. Dar, indiferent de adevar, noi o traim si o simtim pe cea prezenta. A privim prin ochi de copil nevinovat, apoi prin dorintele de adolescenti si tineri, prin lupta pe care o dam la maturitate sa-i smulgem cat mai mult, in special din visele pe care inca nu ni le-am vazut implinite si pe care unii dintre noi nici nu le vom vedea implinite, pentru ca, la final, sa privim viata doar prin ochii mortii, asteptindu-ne plecarea si sperand ca vom mai trai iar si iar. ,u toate astea, e.ista oameni care nu vor reusi niciodata sa se bucure de viata. >ie pentru ca s-au nascut cu probleme fie pentru ca au avut probleme dupa ce s-au nascut sau in timpul vietii. Micul artist autist (ucian 7odacu este autist, deci printre cei asupra carora 1umnezeu a tras 8 nimeni nu stie de ce 8 o perdea care nu-i va da voie, poate niciodata, sa se bucure de viata. Are 22 ani si locuieste doar cu bunica sa dinspre mama intr-un mic sat minier din zona Baia #are. Ambii parinti au murit cand el avea aproape un an, intr-un groaznic accident de circulatie, cand se intorceau de la niste rude dintr-un sat vecin. #asina in care erau membrii familiei 7odacu a fost izbita de un !.".R. Cei doi parinti ai lui (ucian au murit instantaneu, la fel ca si soferul !.".R.-ului si nimeni nu-si e5plica cum a fost posibil ca micutul sa supravietuiasca accidentului. /nii medici spun ca micutul a simtit pierderea celor dragi si ca in urma socului ar fi devenit autist. Altii spun ca la varsta aceea socurile si emotiile nu pot fi traite atat de intens incat sa produca astfel de probleme. *u a

facut niciodata scoala. Bunica sa e prea saraca si nu si-a permis cheltuielile respective, mai ales ca (ucian avea nevoie de o scoala speciala. Cu toate astea copilul a invatat sa scrie si chiar sa cateasca. & mai greu cu pronuntia, dar micutul nu se da batut. 1e cateva luni (ucian traieste un e5periment terifiant de care nu-si da seama, dar care o inspaiminta pe bunica sa 8 care ne-a si scris in aceasta problema. 1in septembrie, copilul a inceput sa... cante. !recand peste faptul ca un autist nu poate interpreta melodii, ciudatenia vine de acolo ca melodiile nu sunt in limba romna ci intr-o limba necunoscuta. Femeia s-a speriat, mai ales ca melodiile cantate de (ucian aveau o nota oarecum duhovniceasca, fiind molcome si incarcate de tristete. %#aica, mie mi-o fo frica ca s-o scrintit (ucian, da9 popa nost zice ca copilu9 ii intreg. *o, atunce, ce poate fi:) Limba care nu exista -alentina #ihaileanu, lingvistul care s-a deplasat cu noi la fata locului, a fost la rindul sau uimita de ceea ce auzea. (ucian folosea cuvante de sorginte germanica si ungara, iar pe alocuri cuvante pe care nu le-a inteles nici doamna #ihaileanu. %Am analizat vechimea cuvantelor si am determinat folosirea in timp a acestora. Apoi, am tinut cont ca era o contopire de cuvante germane si maghiare. Cand am intocmit graficul temporar de folosire a cuvantelor cheie, am tras concluzia ca acele cuvante necunoscute pot fi de origine cumana sau chiar pecenege), sustine doamna #ihaileanu. #elodiile sunt un fel de imnuri inchinate lui 1umnezeu precum si imnuri in care sunt cantate faptele unor eroi necunoscuti care au a'utat la raspindirea crestinismului printre pagini. Chiar daca au fost identificate te5tele cantecelor, nimeni nu intelege cum a a'uns (ucian la asemenea cunostinte. %(imba in care canta nu este una recunoscuta ca atare. robabil e un limba' local care a apartinut unor colonisti sau unor bastanati amestecati cu colonisti maghiari sau germani. Faptul ca nu s-a descoperit nici un manuscris scris in limba'ul acesta, arata ca grupul care il folosea nu era unul foarte important, ci mai degraba oameni nestiutori de carte, oameni care au fost izolati ca urmare a vremurilor turburi de atunci si care, nemailuind contact cu patria mama, s-au barbarizat, creind un limba' propriu, nou). Cativa specialisti in hipnoza au propus sa incerce sa afle cum a a'uns (ucian la cunostintele respective, ma'oritatea fiind convinsi ca au de-a face cu un caz de personalitate multipla. 1in pacate, lipsa unor certitudini in aducerea copilului la normal, au facut-o pe bunica sa, care este tutorele legal al copilului, sa refuze un astfel de tratament neconventional care poate inrautatii starea lui (ucian. %1aca asa o fo voia 1omnului, faca-se voia Sa. &l mi-o smintit copilu9 si &l e drept. 1aca asa trebe, eu nu ma impotrivesc (ui.) ana la ma'orat, cand va putea lua decizii singur, (ucian va ramane un simplu autist din nordul tarii care va canta intr-o limba care nu e5ista. &liszar
(lestemul dinozaurilor "ii de Eliszar la )3'(*')((6, %%#)& ,at

Un ou de dinozaur poarta in el blestemul trecutului "n urma cu sute de milioane de ani, tot ce e5ista pe planeta avea niste proportii uriase. 1e la imensii dinozauri si alte reptile asemanatoare lor si pana la ferigile si copacii din care se hraneau si care, se pare, atingeau cu mare usurinta inaltimile batrinilor se;uoia. Cercetatorii au pus dimensiunile uriase pe seama densitatii stratului de ozon, care era de sapte ori mai mare decit la ora actuala. 1ar a urmat catastrofa meteorica si uriasii stapini ai lumii au eclipsat, pierzind puterea definitiv in fata noilor specii, mai mici, dar mai mobile si mult mai adaptabile la schimbarile climaterice. Cu putina vreme in urma, cercetatorii francezi si cei romni descopereau in Bazinul <ategului urmele unor dinozauri ciudati, asa numitii dinozauri pitici, care cu greu puteau a'unge la 2, . metri inaltime. 1e atunci s-au spus multe si s-au facut si mai multe, oamenii din zona incercand, care mai de care sa descopere oase sau chiar oua de dinozauri. Ba unii sunt convinsi ca daca or sa gaseasca mai multe oua de dinozauri si le pun la incubator or sa iasa din ele micile progenituri. rin comertul subteran cu oase de dinozauri, a intrat si domnul Aurelian 1obrescu in posesia unui ou de dinozaur. A platit pe el 2..,, = dar nu-i pare rau, pentru ca stie ca valoarea intrinseca a oului e mult mai mare. %Am vrut sa le dau oamenilor mai mult, dar m-am gandit ca stric pretul pietei. (e-am dat cit mi-au cerut si toata lumea a fost multumita.) Cel putin asa parea atunci. entru ca necazurile au inceput abia mai tarziu sa apara. Oul ciudat >ul si-a ocupat un loc binemeritat in camera care adaposteste biblioteca domnului 1obrescu. Camera e spatioasa si este dotata cu o biblioteca imensa din lemn de nuc, veche de 2?, de ani, care adaposteste o serie de editii rare atit din colectiile

romnesti cit si din aparitiile editoriale straine. rintre multe altele, cunoscatorii pot sa vada o biblie scrisa la aris, in anul 2@@A, invelita in piele rosie si avind paginile gravate manual. Singura, Biblia reprezinta o avere imensa. Aici, in acest habitat de colectie, si-a gasit locul si oul de dinozaur, prote'at de un bazin facut din sticla securit. Si totusi, necazurile au intrat pe usa bibliotecii o data cu oul de dinozaur. (a o saptamana dupa ce a fost adus, un incendiu izbucnit pe neasteptate a distrus un corp de biblioteca cu tot cu carti, paguba insumand aproape un miliard de lei. Apoi domnul 1obrescu a inceput sa constate ca de fiecare data cand era in biblioteca, il cuprindea o stare de neliniste si molesala, in acelasi timp. % ana atunci biblioteca era locul meu de retragere, locul unde imi incarcam bateriile. 1intr-o data, totul s-a schimbat. A'unsesem aproape sa nu-mi mai doresc sa vin in biblioteca. lus ca, ori de cite ori luam oul in mina, ma treceau fiori si simteam cum ma parasesc puterile. uneam totul pe seama emotiei de a tine in mina ceva vechi de peste o suta de milioane de ani, dar nu era asa.) Fugarita de un dinozaur carnivor Si ceilalti prieteni apropiati ai domnului 1obrescu care il vizitau in biblioteca au inceput sa se planga de aceleasi simptome. "ar cei care, in afara sa, au luat oul in mina s-au imbolnavit brusc, fara o e5plicatie logica. %Cumnata mea, saraca, a fost cuprinsa de temperatura mare si avea cosmaruri si ziua si noaptea. !imp de aproape o saptamana a fost intr-o stare de semi-constienta. "ar cand visa urla.) 1upa ce boala a trecut la fel de brusc precum s-a si instalat, femeia a povestit ca, in cosmarurile ei era fugarita de un dinozaur carnivor care o a'ungea din urma si incepea sa-i sfirtece carnea de pe pulpa. /n alt prieten al domnului 1obrescu, dupa ce a pus mina pe oul de dinozaur, a inceput sa auda tot felul de glasuri si strigate. /neori erau atit de reale, incit omul se ridica din pat si se ducea dupa ele. Asa era sa fie lovit de un camion si numai vigilenta soferului si frinele masinii l-au evitat in ultima clipa. %Ciudat era ca el, care in viata lui nu avusese nici o problema, devenise somnambul. Atunci cand era sa aiba accidentul, el nu vazuse strada si oamenii de pe strada, ci credea ca este pe o cimpie verde, imensa si plina de flori.) Abia dupa ce i s-a imbolnavit nepotul a decis domnul 1obrescu ca trebuie sa scape de ou. Si l-a vindut la o licitatie pe "nternet, cu o suma de aproape ?, de ori mai mare decit pretul initial. 1eontologia profesionala l-a oprit sa urmareasca evolutia celor care au cumparat oul, dar e convins ca au probleme. Cat il priveste pe dumnealui si familia sa, totul a reintrat in normal dupa ce a scapat de ou. *ici la ora actuala nu intelege e5act ce s-a intamplat dar, totodata, nu vrea sa dea nici o e5plicatie mistica evenimentelor. Chiar daca acestea nu pot fi e5plicate pe calea logicii. 1ar fiecare om are logica lui. Si propriul destin. &liszar

3 creatura ciudata a speriat ursii de la ,redeal - de Eliszar la %*'(*')((6, %3#)6 - ,at

Leaganul Ci"ilizatiei si-al +emuririi - de :afial la (*'(8')((6, %1#&6 - ,at

9eaganul ,ivilizatiei si-al Nemuririi ,ivilizatia si istoria au inceput acolo unde locuieste azi neamul romanesc. 0W. $chiller, arheolog american2

Noi, suntem 9eaganul ,ivilizatiei Europene, am fost 9eagan $uprem $uperior al $piritualitatii Divine, aici s-au ! nascut ! si deprins initiatoarele Invataturi ale lui Galmol.e, aici, Preotii Pelasgi au fost Initiati si-si potoleau setea cu Apa "ie, in grote, din izvoare tamaduitoare, mai apoi "racii au profetit in oglinda apelor vii si-au gasit leacuri pentru trup si suflet de-a lungul timpului, aici la noi a e.istat si zic ca inca mai e.ista credinta in nemurire, mostenirea noastra dacica, Devenirea, la noi, in spatiul mioritic, ! in perioada feudala, alchimistii din ]^arile @omane au urmarit realizarea eli.irului care in basme promova tineretea fara batranete si viata fara de moarte !, si tot aici, pe pamantul Geului $tancii, al >ulgerelor, in /ara 9upilor, e "f Amu si Asia ,erului, A.a 9umii.

Despre A.a ,erului, ,rucea ,erului, A.a 9umii, s-au scris si s-au facut numeroase studii si cercetari. Desi fiecare analiza, cercetare-n parte, prin vocea celor ce argumenteaza si vin cu dovezi de tot felul, inclusiv descoperiri ce intaresc afirmatiile in sine, sustin ipoteze, locatii si teze fascinante la prima vedere, toate au ca numitor comun acelasi subiect, teorie # e.istenta A.ei 9umii in spatiul carpato-danubiano- pontic, pe plaiuri mioritice, aici, la noi, in tara noastra, Dacia Nemuritoare. <radina Edenului e ! semnalata ! ca e.istand in sud-vestul Daciei, din nou descoperirile arheologilor vin in spri inul acestei ipoteze # bratari de aur in chip de capete de vipera din specia Amodites, pescari si vanatori grota :otilor 0 vechime de %( ((( de ani 2, Adamclisi 0 Adam ,lisi a?! pamantul lui Adam, Pamantul Amului, AdamVom, tradus din ebraica 2, pesteri locuite cu zeci de mii de ani i.e.n 0 %(( ((( a?! 3( ((( ani i.e.n. 2, teoria ce susttine e.istenta Evei-:avva pe "ale si la nord de

Pison 0 rau $fant 2 identificat ca fiind Dunarea, deci in regiunea :avila-"alhia, respectiv, Dacia Nemuritoare, Dac4ha-stramosul oamenilor s.a.m.d.

-a.imul Energetic al Intregului Pamant, prin care trece A.a 9umii e localizat de istorici, cercetatori, arheologi, oameni de stiinta, etc, de pe intreg cuprinsul lumii si care s-au aplecat de-a lungul anilor si istoriei, numeroaselor studii in materie, ca e.istand pe teritoriul nostru. >ie in -untii =ucegi pe "f Amu, fie in -asivul <odeanu, -ehedinti, in -untii =uzaului sau in "f <ugu din -asivul ]^arcu 0 =anat 2.

,ele mai pertinente ipoteze sunt cele sustinute si argumentate de catre # - N Densusianu # !centrul populatiunii neolitice din Europa, al oamenilor nascuti din pamant, a fost in zona Portile de >ier--untii =ucegi--untii =uzaului. ! A.a ,erului, ,rucea ,erului a?! "f Dumbrava-=ucura, langa "f Amu, in urul $fin.ului e.ista un halou de 9umina uneori vizibil, si in intreaga zona s-au semnalat fenomene ine.plicabile aparent, precum incarcarea energetica cu efecte absolut si incontestabil benefice organismului, aici fiind localizat -untele $acru Fogaionul, Poarta Fogaionului facand legatura cu 7niversul.

- :erculane a?! ,el mai puternic punct energetic din lume # istoricul " Parvan, bioenergeticianul Iulian 7rziceanu, gen " Dragomir care a demonstrat e.istenta acestui fenomen pe cale astrogeodezica si gravimetrica in <odeanu creand un camp magnetic atat de puternic incat campul gravitational capata ondulatii. Apa "ie, Apa Nemuritoare a Dacilor, Apa "ietii, Apa Pura, este e.istenta pe teritoriul tarii noastre 0 -anastirea $ambata de $us, >antana din @unc-Alba, -untii =ucegi-Fogaion- intre 9acul =olboci si $cropoasa, =arlad, *Izvoare :erculane, ,omarnic-Prahova, etc 2 prezinta un scop ridicat pentru intreaga lume, dovada imbutelierea secretizata a ,elei mai Pure Ape din Europa in "alea Prahovei, de catre o firma din ,ampina si e.perti NA/A din =erlin, dovada proprietatile terapeutice demonstrate in timp ale acestei Ape, ! $e vorbeste in legendele romanesti de o populatie misterioasa, bla inii, rohmanii, rucmanii, despre care se spune ca# !sunt bla ini, sunt sfinti, locuiesc la capatul lumii 0!dincolo de =oreas!2 apro.imativ de apa $ambetii? toti sunt sihastrii? tara lor se numeste -acarele 0-acaron nesoi a?! adica Insulele Preafericitilor2. Portile raiului sunt aproapea?9a @ohmani se gaseste apa vie si apa moarta.!

! Pe versantul estic al muntilor =ucegi in zona ,heile $cropoasa, la %&(( m altitudine, se gaseste una din cele mai mari surse naturale de apa minerala naturala necarbogazoasa din lume. $ursa este cunoscuta de peste )((( de ani sub denumirea de !* Izvoare!. 9egenda spune ca de aici au baut apa Galmo.e si dacii cei puternici.

Aceste * izvoare au fost considerate multa vreme !izvoare ale nemuririi!. ! ! Da, am zis-o si o voi repeta pana voi putea fi auzit, ca misiunea noastra este sa dam stiintelor arheologice pe omul ,arpatilor preistoric, anteistoric. ! 0,ezar =olliac2 $ursa# sfin.***

Testamentul Lupului Al% - de :afial la (*'(8')((6, %1#&* - ,at

Testamentul Lupului Al%

Poate ca ar trebui sa ne amintim ca suntem generatie de Daci 9iberi, ca $piritul -arelui 9up Alb vegheaza, asa cum $fin.ul in tacere si prin taceri ne vorbestea? $untem $tapani pe deciziile noastre, daca dorim cu original, si nimeni nu ne poate manipula sau constrange la nimic, o farama din $piritul -arelui 9up Alb a unge sa nea? trezim, sa ne redescoperim spiritul de 9uptatori, sa nu mai permitem sa fim umiliti, sa nu lasam ca valorile sa ne fie calcate-n picioare, sa ne opunem ingradirilor si niminicieia? o farama si-acea farama din $piritul -arelui 9up Alb se afla-n fiecare pui de Dac 5

Imaginea mitica a 9upului Alb - capetenia lupilor, era respectata cu sfintenie de catre stramosii nostrii ca pe cel care a fost salvatorul dacilor, din cetatea $armisegetuza asediata de romani si in general cel care-i a uta in orice moment de cumpana. Este surprinzatoare similitudinea intre legenda 9upului alb si legenda zeului Apollo. cesta isi avea templul pe insula Alba 0 9eu4e2, pe malul -arii Negre 0 actuala Insula a $erpilor2. In fiecare toamna Apollo se retragea in K misterioasa tara a hiperboreenilor, unde domeste aprigul =oreas K pentru a petrece iarna. El era conducatorul acestor hiperboreeni si era denumit 9Ncantropul , adica 9upul, in mitologie ramanand cu denumirea de K 9upul 9uminos K.

Pentru a contracara credinta in puterea magico-mistica a lupului, crestinismul primitiv l-a investit pe $fantul Petru 0$amedru2 cu atributele de pastor al lupilor , care sunt considerati cainii sai, precum si pe fratele sau , Apostolul Andrei, care se spune ca a propovaduit Evanghelia -antuitorului in K teritoriile lupilor K, printre care si Dobrogea. 0Dumitru -anolache - $fantul Apostol Andrei si protocrestinismul in spatiul romanesc. 9upii mielului2 $e pot banui cel putin doua izvoare ale acestei ipostaze de patron al lupilor# una poate dacogetica daca locuitorii Daciei vor fi practicat intr-adevar 9Ncantropia 0cuvant grecesc insemnand transformarea unui om in animal. In Evul -ediu, 9Ncantropia era una dintre acuzatiile pentru care erau arse pe rug vra itoarele. In psihiatrie este asimilata cu dedublarea personalitatii2.

A alta ipostaza este in mod sigur alano-oseta, stiind ca alanii au stationat un rastimp destul de lung pe teritoriul fostei Dacii si ca urmasii lor - osetii din ,aucazul de nord, au avut in epica lor precrestina un cult al zeului /utNr , venerat ca pastor al lupilor. 0 "ictor Fernbach - 7niversul mitic al romanilor2. Pentru poporul roman imaginea lupului persista ca o dominanta mitica. In patru substraturi mitice se reia si se verifica imaginea sacra a lupului# $ubstratul aborigen local , cel al lupului neolitic? substratul indo-european , cel al lupului dac si daco-celtic? substratul neo-indo-european , cel al lupului latin ingemanat cu cel dac intr-o sinteza daca-romana? substratul iudeo-crestin primitiv, care preia si rastalmaceste aspectele zoomitologice ale lupului din celelalte trei substraturi mitice precedente intr-o viziune de bestiar apocaliptic. 0 @omulus "ulcanescu in -itologie @omana2

$emnificative sunt cuvintele bocetului cules de catre ,onstantin =railoiu # $i-ti va mai iesi ' 9upul inainte ' ,a sa te spaimante ' $a nu te spaimanti, ' >rate, cum sa-l prinzi ' ,a lupul mai stie ' $eama codrilor ' $i-a potecilor ' $i el te va scoate ' 9a drumul de plai ' 9a-un fecior de crai. - $a te duca-n paradis ' ,-acolo-i de trai ' In dealul cu ocul ' ,-acolo ti-e locul ' In camp cu bu orul ' ,-acolo ti-e dorula?

$ursa# sfin.***

Caz %izar la (istrita ' o treapta se incalzeste fara e4plicatie - de Eliszar la %)'(&')((6, )%#1+ - ,at

Enigma marii sarate de su% 0ilcea - de Eliszar la (3'(&')((6, )%#3* - ,at

Enigma marii sarate de su% 0ilcea

M$-a crapat pamantul si o lumina a tasnit in noapteI

In anul %66), mina de la Acnele -ari era inchisa dupa mii de ani de e.ploatare. 9a nici %( ani, un deal intreg era inghitit de pamant si forma un val de saramura care inunda casele localnicilor. A fost inceputul unui Armaghedon care s-a abatut asupra oamenilor. 7nii au plecat, s-au mutat cu totul in zone mai prote ate. Altii insa, nu vor sa paraseasca locul unde stramosul a batut primul tarus si a pus prima caramida. Dar acesti ultimi cura osi, putini, traiesc o poveste de groaza permanenta. Pentru ca pamantul freamata. $e misca la propriu, de parca cineva ar zgudui subteranele. Aamenii sunt speriati. $pun ca asta s-a inrtamplat doar in ultimii ani si ca pamantul de acolo ar fi blestemat sa inghita tot ce e viu. MDomnule, am 8& de ani si am vazut multe. Nu ma pierd usor cu firea. Dar acolo, in maruntaiele pamantului se petrece ceva rau si nimenea nu poate face nimicI, spune domnul -. D., care a lucrat mai bine de )( de ani la ocnele de sare. Dumnealui spune ca in %6+8, la o surpare de teren, a aparut din adancuri un cadavru ciudat, aproape perfect conservat de sare. M9-am vazut cu ochii mei. In noaptea aia eram de serviciu si imi amintesc totul de parca s-ar fi inrtamplat acum. 9a un moment dat s-a auzit un zgomot infernal, de parca s-ar fi deschis o usa metalica. $crasnea pamantul de parca era fier pe fier. Apoi o data s-a crapat pamantul si o lumina a tasnit in noapte. ,and ne-am uitat sa vedem ce e, am vazut un barbat ciudat. Avea in ur de ) metri si ceva si era imbracat ciudat. Pielea era de o culoare aproape aurie. ,eea ce ne-a uimit pe toti a fost senzatia ca acel barbat era inca viu. Avea ochii larg deschisi iar fata sa, desi cu trasaturi frumoase, inspira teroare. 7nul dintre colegii mei chiar a facut o gluma si spunea ca asa trebuie sa fi aratat $tapinul Intunericului dupa caderea sa pe Pamant. Nu stiu daca a fost o simpla coincidenta sau mai mult, dar la cateva zile dupa, pe colegul asta l-au descoperit mort. 9a autopsie medicii au spus ca avea toate organele interne imprastiate, ca si cum ceva ii e.plodase in interiorI. 9ucrarile au fost sistate imediat. 9a cateva ore, o echipa de la =ucuresti s-a prezentat la fata locului. Au izolat zona si au inceput sa faca cercetari. Nimeni nu stie ce au cautat si nici daca au gasit sau nu ceea ce au cautat, dar lucratorii din echipa care facuse prima descoperire a fost amanuntit anchetata de $ecuritate. MNe-au intors pe toate partile cu tot felul de intrebari despre familie si prieteni. $-a zvonit atunci ca mortul era un sppana si ca de asta era implicata $ecuritatea, dar eu sunt convins ca nu e asa. ,e sppana vine imbracat cu haine care pareau vechi de sute de ani, isi pune un inel imens pe deget si poarta un pumnal incrustat cu pietre scumpe? ,a noi ne-am si mirat de pumnalul ala care nu avea pe el nici un pic de ruginaI. M-oartea nu ii atingeaI Aamenii nu au aflat nimic despre identitatea celui aruncat afara, dar de atunci au aparut tot felul de variante si povesti legate de identitatea sa. Domnul ,atalin "ornicu, pasionat de istorie, are o teorie proprie. Domnia sa spune ca, in urma cu peste &.((( de ani, "ilcea facea parte dintr-un ansamblu religios pelasg.

MImperiul era condus de o dinastie de natura divina. /oti regii aveau si titulatura de Zzeu[ si purtau acelasi nume, respectiv $almos 0I, II s.a.m.d. pana la JJ"I2. E posibil ca barbatul descoperit sa fi fost unul dintre vechii regi sau poate ca facea parte din vechiul ordin de lupta zamol.ian. A e.istat un astfel de ordin de lupta care spri ineau centrul politic de la $armizegetusa. Pentru ca $armisegetusa a fost mostenire pelasga. Egiptenii insisi au fost ingroziti de faptele de arme ale unui astfel de grup de cavaleri, la atacul cetatii AXad. $e spunea despre ei ca au puteri supranaturale si ca moartea nu ii atingea. -ulti au inteles prin asta ca erau nemuritori, dar eu sunt convins ca era vorba de faptul ca trupurile le ramineau intacte dupa moarteI.

!ia"olul din adancuri Alte teorii nascute intre timp, sustin ca locul a fost dintotdeauna ciudat. MPe vremuri, aici erau adusi raufacatorii, cei care trebuiau sa plateasca pentru relele facute, cei blestemati de societate. $titi care era primul lucru pe care il faceau ocnasii cand patrundeau in subterane? $e rugau. $e rugau sa iasa teferi de acolo. Nu pentru ca le-ar fi fost teama pentru sanatatea lor. ,i pentru ca unii dispareau fara urme acolo, de parca s-ar fi evaporat. Nu era vorba de vreun accident ci de lucruri pe care oamenii nu si le puteau e.plica. De aceea, printre ocnasi, se spunea ca subteranele de acolo sunt stapanite de Diavol iar diavolul isi lua din cand in cand obolulI. Intr-o cronica de la %+%), se vorbeste despre un preot trimis de la /ismana ca sa-i spovedeasca pe ocnasi. Acestia refuzau sa mai patrunda in adancul pamantului dupa ce mai multi tovarasi de-ai lor fusesera luati pur si simplu de langa ei. Intr-un raport catre staretul sau, preotul descria teama ocnasilor si dadea detalii precise despre ceea ce vazusera oamenii in adancuri. Diavolul era descris ca un print al adancului, care se plimba prin subteran fara sa paseasca si care putea face sa dispara, doar cu suflarea, pe oricare dintre cei de dedesubt. ,ei care au incercat sa i se impotriveasca au disparut fara sa mai apara vreodata. Dar, cu toate acestea, preotul era sceptic in privanta acestor aparitii satanice. El spunea ca ocnasii au halucinatii din cauza hranei neindestulatoare si a aerului imbacsit. ,at despre disparitiile ciudate, era convins ca e vorba de ceva mai lumesc, adica de razbunari, de lupte intre ocnasi, pentru supravietuire, iar mortul era ingropat in imperiul de sare.

,amantul "iu de la 0alcea Aamenii spun ca pamantul este viu, la propriu. ,a se cutremura si apar crapaturi in el pentru ca sa dispara aproape instantaneu. -aria 9euca, povesteste. MEram cu sotul meu si ne intorceam de la o fina a noastra. $a tot fi fost in urul prinzului, dumineca. 9a un moment dat, cand am trecut pe langa o sonda parasita, cand am simtit cum ni se misca pamantul sub picioare, de parca ar fi fost o coala de hirtie batuta de vant. Abia am apucat sa ne prindem de schela, ca au si aparut crapaturi de ur impre urul nostru. Iesea un fel de abur albastru, urat mirositor, ca a trebuit sa ne tinem respiratia. A durat cateva minute si apoi crapaturile s-au astupat de parca n-ar fi e.istat si totul a reintrat in normalI. $otul femeii a fost puternic impresionat de ce li s-a intamplat. M,and s-a crapat pamantul, am avut impresia ca cineva ne priveste din adancuri. I-am auzit respiratia si am simtit o senzatie de moleseala si-mi venea sa dorm. Dar ceva ma tinea treaz. Poate ca era instinctul de conservare, nu stiu ce sa zic. Dar ceva era acolo, in adancuriI, a incheiat omul, facandu-si cruce. Altii spun ca uneori, la diverse ore, se aud mugete din strafundurile pamantului. M,and se intampla asta stim ca undeva, pamantul se va surpa. $i ne rugam sa nu fie pamanturile noastre si nici cele pe care avem casele ridicate. De cele mai multe ori nu sunt victime, dar sunt si cazuri in care animale si uneori chiar oameni sunt inghitite de adancuriI.

-arian Petrea si-a vazut casa inghitita cu tot cu animalele din batatura. Isi aminteste si acum cu groaza de moment. MEra spre asfintit si dadusem de mincare la vite si la porci. Numai deodata ce se inroseste cerul si devine singeriu. ,and am vazut asta am zis ca nu-I lucru curat. Apoi au inceput vitele sa se agite si sa mugeasca, iar ciinele sa urle si sa se repeada in lant. -i-am dat seama imediat ca vine cutremurul si am luat-o la fuga spre capul satului cand a inceput sa se scufunde pamantul. >acea un uruit ca de moara, de nimenea nu mai auzea nimica. Am vazut cum toata agoniseala mea se scurgea in adancuri, dar nu-mi era gindul la asta ci la cum sa scap de acoloI.

/imp de trei zile si trei nopti, prin crapaturile ramase au iesit flacari. MAr fi ars lucrurile mele sau altceva, nu stiu. Dar stiu ca in zona noastra nu sunt acumulari de gaze. Iar cei care au venit sa analizeze dupa au pus totul pe seama golurilor de sub pamant. :ai ca inteleg surparea din pricina golului, dar e normal ca dupa surpare sa ramina groapa acolo, nu?5 9a mine nu s-a intamplat asta, ci pamantul s-a inchis pur si simplu la fel ca inainte, de parca nu s-ar fi crapat vreodata. Atunci unde s-a dus ditamai casa cu tot cu gospodarie?5 Asta nu o pot intelege. ,a dupa am adus un e.cavator si am sapat vreo + metri, dar n-am gasit nici o urma, de parca n-ar fi e.istat niciodataI. @eferitor la asta, domnul Ion -ateescu, geolog, spune ca e posibila o oarecare e.plicatie logica.

MIn "ilcea, dupa cum se stie, e.ista acei celebri trovanti, acele formatiuni formate pe fundul marilor ancestrale si care s-au ridicat o data cu fundul marii, a ungind la suprafata, pe dealurile din zona. @idicarea acelui fund de mare nu s-a facut constant, centimetru cu centimetru, ci au fost fortate de modificarile geologice. ,and doua straturi geologice aflate in e.pansiune, se intilnesc, se imping una pe cealalta. Pana la urma cea mai puternica trece deasupra iar cea mai slaba trece dedesubtul primeia. Asta cred ca se intampla si in zona Acnele -ari, dupa cele pe care mi le-ati spus. Deci acea casa nu a disparut pur si simplu, ci se afla in adancuri, sub placa puternica care a iesit la suprafataI. Dar localnicii sunt sceptici si spun ca stiinta nu poate da un raspuns adecvat. MN-om avea noi multa carte, dar stim si noi ca acele intilniri dintre doua placi geologice nu se petrec in cateva minute ci sunt proces a mii de ani sau chiar mai mult. Ari la noi totul se petrece la nivel de minuteI.

!incolo de superstitii ,el mai greu le-a fost localnicilor in )((% si apoi in )((3, cand doua valuri de saramura au maturat zona, lasand in urma lor un mic desert de sare. Ei spun ca de cand acea mumie a fost scoasa la suprafata, nimic nu mai e cum trebuie sa fie. Mo fi fost vreun mare rege de demult si blestemul lui ne-a lovit, asa cum este cu blestemul faraonilor. ,a de atunci toate s-au stricat pe la noi si oamenii saracesc pe zi ce trece iar unii dispar fara urma. Domnul $.D. inginer chimist, spune ca blestemul a fost adus de cei care au e.ploatat sarea.

MDomne, traim in secolul satelitilor, nu mai puteti crede in superstitii. ,e blestem domne?5 A fost din cauza ca aia au vrut sa faca economie de motorina. ,a aici stiti cum se scotea sarea? $e introducea apa in subterane si apoi era e.trasa saramura. Ari, ca sa nu se surpe peretii, se baga si o pelicula protectoare de motorina. ,um n-au mai bagat motorina, ca voiau sa faca economie, cum s-a ales praful de tot. Au inceput sa se surpe galeriile si sa inghita case si toate aleaO . Pai asa se vad si focurile alea. $unt produse de motorina veche. $I se vad pana arde complet motorina. :ai domne ca sunteti oameni seriosi, nu va mai luati dupa unii si altii cu blesteme si faraoni si mai stiu eu ceI, incheie dumnealui.

Marea din adancuri Dincolo de ipotezele de a e.istente, mai e.ista una, care poate parea fantezista daca nu ar fi opinia unui cercetator. Domnul Nicoara @usescu, geolog, a fost mereu pasionat de modul de formare a reliefului din @omRnia, in special din zona "ilcei, de unde este dumnealui de fel. $i desi opinia sa nu este imbratisata de nici un alt geolog, sustine ca el are dreptate si ca evenimentele din urmatorul mileniu ii vor confirma teoria. M$tim de a cu totii ca teritoriul @omRniei a fost o mare ancestrala. 7nii spun ca fundul marii s-a ridicat treptat, iar marea s-a retras. Eu insa stiu ca nu este asa. Da, e adevarat ca mare parte din mare s-a retras in fata uscatului, dar in zona asta, lucrurile s-au petrecut altfel. Aici nu avem de-a face cu o ridicare a fundului ci cu o suprainaltare geologica. Placa geologica care a format dealurile dimpre ur s-a ridicat, pur si simplu, peste ultima bucata de mare. ,e vreau eu sa spun e ca bucata asta de mare din "ilcea inca e.ista la adancimi foarte mari, iar cavernele de sare nu sunt decit mici portiuni din acea mare sarata, prinsa intre rociI. Nu stie daca "ilcea este in pericol de a se scufunda si nici nu-si poate sustine teoria cu dovezi puternice. $ingura lui MprobaI consta din componenta straturilor geologice din "ilcea care sunt complet diferite fata de cele din prea ma udetului sau.

MDiferenta geologica nu poate fi e.plicata decit prin teoria mea. Iar disparitiile ciudate de case arata doar ca placa este inca activa si ca in adancuri se petrec transformari bizare. IncaI.

De ur impre urul Acnelor -ari, e.ista lacuri imense cu apa sarata. /otul se intinde pe zeci de hectare. Aamenii de a nu se mai tem ca intr-o zi ar putea fi inghititi de pamant. $e uita cum vin tot felul de straini pe acolo, cu tot felul de aparate care mai de care mai ciudate. /oti fac calcule si masuratori. $i toti anga eaza ghizi dintre localnici pentru a a unge in diverse zone. MNimenea nu ne spune pentru ce vin. Gic unii ca vor sa consolideze terenurile, dar cine sa-I creada? Noi stim ca pe ei ii intereseaza ce-I acolo, in adancuri, acoperit de sare, nu viata si bunastarea noastra. Nu pentru noi vin ei si sapa si fac masuratori si tot cauta ceva, numai Dumnezeu stie ce o fi in adancuri. Dar se vede treaba ca ce cauta ei merita, pentru ca nu se uita la baniI, incheie doamna 9euca.

In ultimii ani, un peisa al disperarii s-a lasat peste intreaga zona. /otul pare lipsit de viata. Pentru ca pofta de viata a disparut din inimile celor de acolo. MDomnule, noi traim intre doua lumi. Noi suntem pe pragul dintre viata si moarte, dar nici asa nu plecam de aicea. ,a aicea este viata noastra si daca =unul Dumnezeu asa o vrea, aicea o sa fie si moartea noastra, alaturi de cei dragiI.

Eliszar

Secretele (ucurestiului - de Eliszar la )+'()')((6, )&#)& - ,at Secretele (ucurestiului

=ucurestiul necunoscut, =ucurestiul misterios, =ucurestiul pitoresc - ,urtea boiereasca de la Dudesti-,ioplea Din ce in ce mai putini bucuresteni cunosc istoria capitalei noatre plina de povesti interesante unde adevarul se impleteste cu incredibilul si istoria gliseaza spre fabulos, ramanand opaci la frumusetea, misterul si fascinatia unui oras 0este adevarat, chiar si astazi plin de violente contraste2 de vremuri, dispretuit si iubit in acelasi timp. 7n oras care i-a vra it pe multi straini de-a lungul timpului, in asa masura incat statornicindu-se aici, nu l-au mai parasit niciodata, confirmandu-se parca versurile celebre de alta data# !Dambovita unda dulce, 7nda cu celebrul dar, ,ine te-a gustat vreodata "a sa plece in zadar# Dambovita apa dulce, ,ine-o bea nu se mai duce5! /recem impasibili pe anumite strazi, nestiind ca la cativa zeci de centrimeti sub pasii nostri dorm uitate de vremi ramasitele zidurilor unor cladiri vechi ce alta data au fost fala acestui oras, trecem grabiti pe langa palate si case unde au trait oameni care au facut istoria @omaniei, trecem cufundati in problemele zilnice prin locuri ce alta data erau mandria acestui oras 0pe care multi l-au supranumit2 !-icul Paris!... $pre surprinderea unora dintre noi, in =ucuresti inca mai e.ista zone neatinse de viscolul vremurilor 0si de ignoranta si rautatea oamenilor2 care, restaurate cu gri a si competenta ar putea intra in circuitul turistic al capitalei, devenind obiective istorice si culturale de mare interes atat pentru bucuresteni, cat mai ales pentru oaspetii straini. 7n astfel de loc, foarte putin cunoscut, este curtea boiereasca a lui ,onstantin Dudescu ce facea parte dintr-o foarte bogata familie a secolului al J"IIIlea, ansamblu care a ramas printr-un miracol aproape intact , acum fiind singurul e.emplar de acest gen care mai e.ista pe intregul cuprins al =ucurestilor. ,onstantin Dudescu se tragea dintr-o veche familie de boieri valahi, primul cunoscut fiind Dumitru din Dudesti mare vornic, din vremea lui -ihai "iteazul. Istoricul Emanore :agi -osco, in cartea sa !=ucuresti. Amintirile unui oras!, aparuta la editura !>undatiei culturale romane! in anul %661, face o scurta istorie a acestei familii, precum si o descriere amanuntita a curtii boieresti de la Dudesti-,ioplea, asa cum se prezenta ea in ani %63(%616. Pentru cei care nu stiu cum aratau aceste asezari boieresti bucurestene, trebuie precizat ca,

incepand cu secolul al J"I-lea si terminand cu secolul al J"III-lea, ele erau adevarate fortarete unde modul de viata rural al boierului era transplantat in orasul ,etate de $caun de pe malurile Dambovitei. ,ea mai sugestiva descriere a unei astfel de curti boieresti 0intamplator ea a apartinut tot familiei Dudescu si era asezata nu departe de manastirea -ihai "oda, cam pe locul unde se afla acum ceea ce a mai ramas in urma demolarilor de pe strada Apolodor2, a facut-o in operele sale scriitorul Ion <hica, vestitul =ei de $amos. Potrivit afirmatiilor sale, ea era o !...adevarata cetate, un stat in stat# nici politia, nici ustitia domneasca nu indraznea sa treaca pragul portii...!. ,urtea, cat o mosie, avea o lungime de un 4ilometru si era incon urata de ziduri puternice, inalte de *m, sustinute pe alocuri si de contraforturi, cu foisor de paza la poarta, asemanator probabil cu cel de la -ogosoaia. ,asa cu ziduri de un metru grosime, era construita din caramizi subtiri, bine arse, legate cu mortar hidraulic in straturi groase, peste vaste pivnite boltite cu parter inalt si eta ul cu o suprafata de aproape %((( metri patrati. In cuprinsul acestui adevarat domeniu se afla un paradis propriu 0asa cum aveau toate marile case boieresti din vremea aceea2, dependinte pentru toate categoriile de slu itori, brutarie, croitorie, cizmarie, hambare pline cu provizii, ghetarie, gra duri pentru douazeci-treiezeci de cai si soproane pentru zece-cincisprezece trasuri si carute, fanarie, lemnarie, gradina de zarzavat, livada, crescatorii de porci, pasari, vite si alte animale. In bucataria mare ca la manastiri, in vatra careia se puteau frige boi intregi, se pregatea mancare separata pentru boieri si norod. 9adN Elizabeth ,raven, englezoaica venita in vizita la principele Nicolae -avrogheni 0%*+8- %*6(2, aminteste si de parcul englezesc al boierului Dudescu, in mi locul caruia se afla un helesteu plin cu pesti, despre care, insa, nu a avut o impresie foarte buna, asemanandu-l cu o gradina de zarzavat a unui vicar din Anglia. /ot scriitorul Ion <hica mai face o descriere plina de pitoresc a unei case boieresti tipice pentru secolele J"II-J"III# !,asele boieresti erau ziduri tari ca de cetate, in cate patru si sase caramizi, cu odai multe si mari, cu pivnite adanci si boltite, cu beciuri si un rand de odai deasupra, cu pod din sterasina pana-n sterasina? grinzile erau ca ursii de pod de groase? la cheresteaua unei case mergea un parchet de padure seculara intreaga? pardoseala salilor si a tinzilor era de caramida pusa pe michi, invalitoarea de sindrila batuta pe sapte si noua, inalta aproape de doua ori cat casa, ca sa nu tina zapada si ca sa se poate scurge apa mai lesne. ,orpul principal se compunea dintr-o sala de mese, de colo pana colo, cu odai in dreapta si in stanga, cu tinzi in cruci prin care se comunica cu celelalte parti ale edificiului, case cu scosuri in toate partile si cu sacnasiu, fiecare odaie cu ferestre spre trei parti ale lumii, tavanele erau de ste ar, streasina scoasa de o umatate de stan in ca sa tie vara umbra, s-o apere toamna si primavara de ploi si iarna de viscol si de zapada, curtea era incon urata de zid bolovanit, inalt si gros, poarta cu bolta, cu doua scanduri de usi de ste ar ferecate, cu foisor deasupra, unde pazea ziua si noaptea arnauti? sub gang era o odaie pentru pazarghidean in timp de ciuma. Din pridvor, o galerie deschisa ducea la biserica, caci fiecare casa mare avea biserica in curte sau in corpul casei intr-un colt.! Pana prin anii _+( trecatorul mai putea admira pe strada -ircea "oda la nr.1 0in curtea casei Eliad construita in anul %+8& si care a apartinut unui foarte pitoresc persona bucurestean, Atanase Eliad2 un zid gros care s-a mentinut pe o mare portiune, din caramida ingusta si prevazut cu metereze pe unde se putea trage cu flinta. Aceasta nu era altceva decat o ramasita din zidul impre muitor al unei case boieresti, probabil din secolul al J"II-lea sau al J"III-lea, pe locul careia s-a ridicat casa Eliad. De fapt, =ucurestiul acelui timp nu era altceva decat un mare sat cu ma oritatea caselor din lemn, cu gradini, livezi si vii imense, cu ulite intortocheate, plin de izvoare, balti si iazuri mlastinoase, unde numai curtile boieresti, bisericile, manastirile, hanurile si bineinteles ,urtea Domneasca erau construite din caramida si piatra. @evenind la curtea boiereasca a Dudestilor, trebuie mentionat faptul ca, in secolul al J"III-lea, ea era situata cu mult in afara orasului, adica pe una dintre numeroasele mosii ale familiei. Astazi se mai pastreaza, pe o mare intindere zidul impre muitor cu poarta originala, conacul 0destul de transformat2 din mi locul curtii, construit pe locul unuia mult mai vechi 0pivnita este anterioara conacului2, cuptorul de paine si biserica aflata in afara incintei. Adresa acestui monument de arhitectura este strada Ilioara nr. %1, aici functionand o intreprindere, si se afla chiar vis-a-vis de scoala de soferi Ilioara. Privind aceste vestigii 0care asteapta o soarta mult mai buna2 lesne ne putem imagina viata opulenta a acestei vechi familii de valahi care au contribuit si ei la istoria unui =ucuresti pitoresc, fascinant si misterios. ,red ca nu este lipsit de interes, ca in incheiere sa adaug cateva cuvinte despre ultimul reprezentant al Dudestilor, Nicolae Dudescu, persona pitoresc si contradictoriu al sfarsitului de

veac J"III si inceputul celui urmator, care, in ciuda fabuloasei sale averi, a murit sarac datorita stilului sau nechibzuit de viata. Imprietenindu-se cu un aventurier francez, contele de 9agarde, Dudescu s-a lasat tarat prin strainataturi unde a trait in risipa si lu.. E.centric, rafinat si oriental, bogatul boier avea obiceiul sa ofere, cu discretie, bi uteri de mare pret femeilor frumoase. Ion <hica mai povesteste ca Nicolae Dudescu, incercand sa duca la bun sfarsit o misiune diplomatica la Paris, a folosit metode nu prea ortodo.e, dar deosebit de eficiente, citam# !...-adame de @ecamier nu s-a ridicat niciodata de la masa lui fara sa gaseasca sub servet un diamant sau un rubin!. Intorcandu-ne la curtea boiereasca de la Dudesti-,ioplea, imi permit sa sugerez ca acest monument de arhitectura si istorie, alaturi de alte cladiri si chiar zone intregi ale vechiului =ucuresti, ar trebui grabnic si competent restaurate, oferindu-li-se astfel o noua viata, reinviind atmosfera unei lumi pitoresti si fascinante, demult apusa si integrandu-se perfect in circuitul turistic al unui =ucuresti straniu si misterios, asa cum l-au zugravit in operele lor literare scritori romani de mare valoare, daca ar fi sa ne oprim la un -ateiu ,aragiale, Eugen =arbu si Petre Dumutriu. Aceste spatii unice pe tot cuprinsul ,apitalei, pot deveni gazda generoasa al unui comple. muzeal si hotelier cu toate ingredientele necesare# un muzeu care sa sugereze viata unei familii de boieri din veacul al J"I-lea pana in veacul al JIJ-lea, un mic hotel construit in spiritul epocii 0pe locul vechilor dependinte2, restaurant cu crama in pivnita conacului, sali de e.pozitii, magazine etc. Eliszar

Carta zonelor radioacti"e periculoase din Romania - de :afial la (6'()')((6, %3#&1 - ,at

De mai bine de %( ani >undatia :obbN ,lubTules "erne inventariaza si marcheaza zonele periculoase radioactive din @omania. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, in zona $tei si ,iudanovita apare o firma germana care e.ploateaza piatra pentru constructii, pe care o imbarca in trenuri si o duce in <ermania. Din acest moment apar primele probleme. Piatra nu era nimic altceva decat minereu de uraniu. Dupa pierderea razboiului, se opreste e.ploatarea. Dar, nimeni nu a stiut realitatea. E.ploatarea s-a facut in regim de cariera. Aamenii din zona au inceput sa duca acasa bolovani de acolo, si i-au folosit la constructia caselor. In perioada @azboiului al-II-lea mondial, e.ploatarea stagneaza? dar imediat apar rusii. Aveau documentatie de la nazisti, aveau nevoie de uraniu, aveau la dispozitie o tara cu multe datorii de razboi. Asa ca @omania a pus la dispozitie tot teritoriul. $-au creat acele $A"@A--uri 0 societati $ovieto-@omane 2 care e.ploatau totul. Ei au adus utila e perfomante pentru acea perioada, au adus ingineri. -uncitorii erau din @omania. ,and nu erau suficienti aduceau detinuti politici. Asa s-a lucrat pana in %61* cand s-au desfiintat $A"@A--urile,iar inginerii lor au plecat cu toata documentatia. @omanii au continuat e.ploatariile pentru rusi, singuri, dar in %683 se cam incheie datoriile de razboi si e.portul de uraniu se micsoreaza. $e inchid multe mine. Nici acum nu se ia nici o masura. /otul se uita. In %6*3 ,eausescu se cam cearta cu prietenii din ,AE@. Este o perioada de nehotarare. E.portul de uraniu scade in continuare. 7rmeaza un alt val de inchideri. Nimeni nu lasa documentatie. 7ltimul val de inchideri are loc in perioada %66(-%66). E.port la rusi nu se mai face, in tarile europene nu este cerere. Apare controlul international pentru energia atomica. Apare o oscilare de inchidere-deschidere la cateva e.ploatari, dar in prezent totul este clar. E.poatarile facute de Institutiile de ,ercetare 0Institutul de $tudii si E.ploatari -iniere apoi Institutul de Prospectari si E.ploatari <eologice2 au fost abandonate, desi aveau plan si la microproductie. Dupa plecarea echipelor de la Institut, urma sa vina Intreprinderea -iniera. Dar a venit ... revolutia din %6+6. Acum nu mai este de gasit nici o ,ompanie miniera,... pentru ca s-au desfintat. Aceste valuri in e.ploatare au dus la aparitia multor situri parasite. Inginerii si muncitorii au murit destul de repede, asa ca nu prea a avut cine sa povesteasa. De la rusi am luat modelul ca toate e.ploatarile de materiale strategice 0 aur, cupru, uraniu2 sa fie in subordinea -inisterului de Interne. De aceea, pana in %66( era o problema ca sa scrii ceva intr-o lucrare stiintifica, mai ales sa si publici ceva referitor la aceste materiale. Pana si tezele de doctorat contineau putine date. Importul de aparatura dozimetrica pentru masurat radioactivitatea era interzisa 0doar cateva laboratoare specializate au fost dotate, dar nu cu aparatura deosebita2. In anul %66*, s-a dat din nou aceasta lege, pe care nu o respecta insa nimeni5 9a inceput, cand a

demarat colaborarea cu canadienii, am avut ceva probleme cu $erviciul $ecret. Acum s-au lamurit, ne a uta chiar, mai ales ca au si ei un serviciu de protectia mediului 0 asa cum au cei de la >=I sau ,IA 2. $i acum suntem in NA/A, nu este asa?5 De la canadieni am invatat sa lucram corect. Ne-au trimis multa documentatie. 9a inceput si ei au fost putin cam sceptici. Au spus ca ce facem noi este problema guvernului. Dar, dupa ce au constatat realitatea ne-au a utat cu tot ce au avut. $i nu numai atat, dar au implicat si pe alti colegi, unii chiar din $tatele 7nite care au, cel putin o universitate terminata. De altfel nici voluntarii nu au viata mai usoara. Iar la :,T" toti sunt voluntari, nu avem nici un salariat. >inantarile sunt foarte mici si rare. Norocul este ca ne a uta institutiile guvernamentale, dar nu cu bani. Iti dau cateva e.emple# forestierii ne dau voie sa folosim cabanele din munte, Primariile ne a uta cu mi loace auto pentru deplasare in zona, Protectia ,ivila ne imprumuta aparatura dozimetrica 0 nu prea performanta dar ne descurcam cu ea2 si vin cu noi la masuratori, Institutul de Igiena ne face analize la probele pe care la ducem, fara sa ne ia bani, 7niversitatea /ehnica din /imisoara ne face analize chimice pentru metale grele si ne trimite studentii in practica, ,alea >erata ne da un vehicul special drezina2. $ursa# Istoria uraniului

Apar diverse articole in presa scrisa#

&ona radioacti"a Dincolo de saracie, in ,iudanovita pandeste un pericol mult mai mare. >ostele mine de uraniu din zona au fost inchise necorespunzator, inca o oara apa contaminata din puturi se poate infiltra in apa freatica a fantanilor si a izvoarelor din zona. Inchiderea minelor a inceput in %66) si a continuat in %66*, dar s-a realizat doar partial si iresponsabil, fara ecologizare 0izolarea minereului radioactiv2. Din acest motiv, zona ,iudanovitei este puternic radioactiva. :aldele de steril 0in cifra de &1 in zona Natra, 9isava, Dobrei si ,iudanovita52 nu sunt stabilizate si la fiecare ploaie apele ce se scurg de pe ele transporta material radioactiv in paraul Titin, care traverseaza zona locuita. La un pas de moarte Am a uns la ,iudanovita datorita unui om care a fost la un pas de moarte din pricina radioactivitatii# -ircea <olosie, presedinte al :obbN ,lub Tules "ernes. Acest club nu avea ca domeniu de activitate probleme de mediu pana in %666. $e ocupa de turism si de sustinerea activitatilor stiintifice si de cerecetare. In acel an, -ircea <olosie s-a imbolnavit grav, inca o termen medicii nu reuseau sa-i puna un diagnostic. !/imp de o luna si umatate am facut marca e montane intr-o zona radioactiva. Nu stiam ca este radioactiva, fiindca nu era marcata in nici un fel. -edicii au crezut ca am $IDA, fiindca am slabit )& de 4ilograme intr-o luna. Apoi si-au dat seama ca mi-am pierdut imunitatea din pricina radioactivitatii. Pot spune ca mi-am revenit printr-o minune, fiindca medicii nu aveau ce sami faca!, spune -ircea <olosie. De atunci a pornit un razboi cu autoritatile responsabile cu inchiderea si ecologizarea minelor, care isi fac treaba inconstient, nepasandu-le ca pot pune in pericol vieti umane. Case radioacti"e Primele e.ploatari de uraniu din tara noastra au fost deschise in perioada interbelica, de catre nemti, la ,iudanovita si $tei. 9a finalul razboiului, acestea au fost preluate de rusi, care au deschis si altele, noi. !$e castiga foarte bine, se murea mult, rusii nu puteau transporta cat e.cavau. Depozitau minereul unde aveau loc, bineinteles, cu gandul ca o timp il vor lua de acolo. In %683, rusii au plecat, inginerii de mine au murit si nimeni nu mai stie unde sunt haldele. In _+6 a venit revolutia, minele au inceput sa se inchida, dar haldele radioactive au ramas printre munti, nemarcate. 9a ,iudanovita sunt oameni care, in necunostinta de pricina, au folosit ca materiale de constructii pietre si nisip din haldele radioactive!, spune -ircea <olosie. Autoritatile ascund !In /imis, Arad, ,aras-$everin si :unedoara sunt in ur de 6( de situri radioactive identificate. Prin eforturi sustinute am reusit abia anul asta sa convingem autoritatile sa monteze panouri de avertizare, pentru ca macar localnicii si turistii sa stie sa se fereasca. ,redeti-ma, am vazut corturi montate pe halde radioactive, pentru ca turistii, mai selectionat strainii, nici nu se gandesc ca un asemenea loc se poate sa nu fie marcat5 Am impresia ca autoritatile nu vor sa recunoasca aceste zone, de frica 7niunii Europene. Europa dar ne poate a uta sa ecologizam corect aceste zone si nu vrea decat ca ele sa fie identificate si sa fie marcate corespunzator!, sustine -ircea <olosie. Indiferenta :obbN ,lub Tules "ernes a contactat in anul )((( guvernul ,anadei, care a trimis in zona doi voluntari de la ,orpul de "oluntari ,anadieni# =ill =lac4man, geolog, si :arrN WhNtta4er, chimist, ambii ingineri militari. !Acesti oameni au venit aici trei ani la rand si nu au avut cu cine vorbi din partea autoritatilor!, spune presedintele clubului. ,lubul a primit din partea canadienilor aparatura in valoare de %(.((( de dolari, care include un radiomentru -IP )%, echipament pentru un laborator mobil, filme foto si alte dotari. !Am pus la dispozitia autoritatilor toate aceste echipamente, inclusiv masuratorile efectuate de noi. I-am scris domnului 9ucian =iro, secretar de stat si presedinte al ,N,AN 0,omisia Nationala pentru ,ontrolul Activitatilor Nucleare - n.r.2, dar nu am primit nici un raspuns. Anul asta am vorbit si cu doamna ,ornelia <arboni, de la Agentia de -ediu din /imisoara, careia i-am trimis si o scrisoare-raport cu masuratorile si concluziile noastre in zona. A organizat apoi o conferinta pe aceasta tema la @esita, la care nu m-a invitat!, spune -ircea <olosie. +i"el depasit In unele locuri din zona ,iudanovitei, nivelul radiatiilor depaseste de )( sau chiar de &( de ori nivelul de alarmare. @adiometrul lui -ircea <olosie masoara radioactivitatea in cicli 0sau dezintegrari2 pe secunda 0cps2. 9a o valoare de )(( de cps este nivelul de alarmare. 7na dintre haldele provenite de la galeria de la intrarea in colonie are un nivel de radioactivitate de la &.((( la &.1(( cps, drumul de intrare la halda mare - 61( cps, din nou pe marginea acestuia sunt bolovani care au nivele de radioactivitate situate intre &.((( si 8.((( cps5

(olo"ani de <><<< cps Intr-un raport referitor la zona ,iudanovita tiparit in anul )((), raport realizat cu a utorul unor e.perti din mai multe tari, membrii :obbN ,lub Tules "ernes au avertizat asupra pericolului reprezentat de nivelul mare al radioactivitatii in zona# !Perimetrul blocurilor 0de locuinte - n.r.2# 8( +) cps. Perimetrul scolii din ,olonia ,iudanovita# 3( - 8( cps. In gara coloniei, unde mai este inca buncarul de incarcare pentru vagoane# sub rampa, la sol, de la %.((( la 1.3(( cps? sub rampa, la inaltimea de un metru, de la 6() la 3.1(( cps? peron gara, pe aleea de beton, %(( cps. Pe sosea, de la %1( la ))( cps. Nisipul de pe sosea din zona de incarcare prezinta valori neomogene, cuprinse intre )1( si &1( cps, pana la %.8(( cps. Am gasit bolovani in pondere de (,* 4g la care am gasit valori de 6.666 cps 0valoarea ma.ima pe care o poate masura -IP )% - dozimetrul portabil2. Pentru a continua studiile in aceste zone ar fi utila o colaborare si cu alte institutii abilitate. Pentru o eventuala colaborare, :obbN ,lub Tules "ernes ofera logistica formata din autolaborator A@A, radiometre portabile, echipamente pentru prelucrat documente foto!. =rosura a fost trimisa mai multor institutii autorizate sa se ocupe de acest domeniu# Agentia @egionala de Protectie a -ediului @esita, Agentia de Dezvoltare a Gonelor -iniere Anina si ,omisia Nationala pentru ,ontrolul Activitatilor Nucleare. -ircea <olosie nu a primit dar raspuns din partea nimanui. /oti cei platiti din bani publici pentru a se ocupa de aceste probleme aparte de grave s-au facut ca ploua, cu o nepasare criminala, fara sa tina seama ca era vorba de vietile unor oameni care locuiesc in zonele analizate5 Autorii raportului l-au mai trimis o data, in anul )((3, dar nici de aceasta data nu au primit nici un raspuns5 $ursa# =anateanul din )6 noiembrie )((3

>a final ,R3T0 realizeaza un reporta in emisiunea Romania te iu%esc! 9a ,iudanovita, in ,aras $everin, radioactivitatea este atat de mare, incat oamenii se sting de tineri, iar cei ce se nasc vin pe lume cu malformatii.

Pana in anul )((( aici erau mine de uraniu, dar dupa inchiderea lor nimeni nu s-a deran at sa masoare pana la ce nivel au a uns radiatiile in zona. $-au cheltuit insa sute de miliarde de lei pentru ecologizarea zonei. In cimitirul ,iudanovita anii trecuti pe crucile de metal arata ca multi dintre cei care s-au prapadit nu aveau mai mult de 1( de ani. /oti au lucrat in minele de uraniu din muntii =anatului. ,ancerul, leucemia, imbatranirea timpurie, copii cu malformatii - sunt boli frecvente la ,iudanovita. 9a ,iudanovita, peste doua sute de suflete traiesc uitate de lume, in suferinta si saracie. Nu au unde sa plece. @aman intr-un loc contaminat care ii omoara in fiecare zi cate putin.

$urtsa# P@A/" 9a ,iudanovita, in ,aras $everin, radioactivitatea este atat de mare, incat oamenii se sting de tineri, iar cei ce se nasc vin pe lume cu malformatii. Pana in anul )(((, aici erau mine de uraniu, dar dupa inchiderea lor nimeni nu s-a deran at sa masoare pana la ce nivel au a uns radiatiile in zona. $-au cheltuit insa sute de miliarde de lei pentru ecologizarea zonei.

$ursa# P@A/"

Alte $urse# ucigasul din adancul pamantului, zone poluate, 9a ,iudanovita pana si laptele este iradiat, romania prezenta pe harta europei radioactive, efectele radiatiilor de uraniu

=aba Novac - de Cafial la 97;97;577:# 9@:99 - Cat

(a%a +o"ac
In zilele de demult, Imperiu Atoman dispunea de o forta militara care zdrobea fara drept de apel orice armata europeana. >rica si groaza semanate de turci au dat de fapt un imbold fara anterior dezvoltarii diplomatiei in Europa acelor timpuri. $igurul conducator de osti care infrunta cu vite ie si succes puhoiul otoman din secolul %8 a fost -ihai "iteazul. din nou cel mai destoinic general al sau a fost un batran haiduc sarb care l-a urmat pe "iteaz deopotriva in moarte, legende si inimile oamenilor. Inca din decursul anilor sai de tinerete -ihai "iteazul, fiul lui Patrascu-"oda, avusese de nenumarate ori ocazia sa cunoasca starea de spirit a supusilor crestini din provinciile Imperiului Atoman. ,aderea sub dominatie turceasca a popoarelor din =alcani alaturi de transformarea acestei regiuni in villaNet-uri coincidea cu instalarea de catre turci a unui regim de opresiune caracterizat prin biruri aspre, afuri si toata seria de violente imaginate. 9ipsite de posibilitatile organizarii unor armate regulate, popoarele din sudul Dunarii au apelat la haiducie drept e.clusiv forma de lupta care le era la indemana. :aiducia in =alcani a aparut sub forma unui fenomen social generalizat in $erbia, =ulgaria, -acedonia si nordul <reciei, pentru a inflori mai apoi si in tarile romane. $pontana la inceput, miscarea haiduceasca din =alcani avea sa cresca in intensitate de-a lungul secolului %8, pentru a se

constitui intr-o adevarata rezistenta armata cu caracter popular. :aiducia a fost cea mai activa si eficace forma de lupta, care a reusit sa mentina in constiinta maselor populare cutuma razbunarii, cea care a devenit in =alcani o adevarata traditie, precum si nade de in libertate alaturi de redobandirea independentei propriilor state. Aceste detasamente de haiduci cuprindeau in randurile lor o serie de razboinici e.perimentati, duri, manati in lupta de o ura fara margini impotriva cotropitorilor turci. Insufletiti de victoriile in serie ale lui -ihai "iteazul, gruparile haiducilor cunosc un reviriment fara anterior. Arganizati in cete mici de %1-&( calareti, ei atacau si se ascundeau mai usor. >iecare ceata avea propriul steag si era condusa de cel mai e.perimentat razboinic. ,ateodata cetele se uneau in detasamente mari si atacau chiar orase si cetati, cum au facut deseori in timpul domniei lui -ihai. E.ista unele documente in acest sens care certifica faptul ca numeroase solii ale balcanicilor sosite la ,urtea Domneasca de la /argoviste aratau domnitorului roman ca daca el ar trece Dunarea, ! sarbii, bulgarii si albanezii, care sunt de aceeasi religie cu dansul, s-ar uni bucurosi cu el!. Era, deci, firesc ca actiunile lui -ihai "iteazul in politica sa e.terna sa acorde o atentie staruitoare problemelor din sud-estul Europei. /ot firesc era ca popoarele balcanice strivite de sistemul pasalacurilor sa vada in victoriile de ecou ale voievodului valah o e.celenta prile de a da la randul lor lovituri aprige Imperiului Atoman. (a%a +o"ac - .eneral la :7 de ani Despre acest erou legendar avem putine insemnari, cu precadere cele privitoare la inceputul activitatii sale. Potrivit documentelor cronicarului $zamos4ozN 0Ioachim ,raciun, ,ronicarul $amosz4ozN si insemnarile lui privitoare la romani 0%188-%8(+2, ,lu , %6)+2, =aba Novac s-a nascut in satul Poreci, situat pe o insula a Dunarii, in imediata apropierea a cetatii $emedria din $erbia, in urul anului %1)(. "iata si faptele lui =aba Novac se pot imparti in trei mari perioade distincte # copilaria in satul de pe malurile Dunarii, haiducia din =alcani si perioada traita in oastea /arii @omanesti. In satul Poreci cunoaste de mic copil, umilintele, cruzimea si nedreptatea unor stapanitori straini. $e pare ca a invatat putina carte in chiliile manastirilor din apropiere, odata ce stia sa citeasca si sa scrie in slavona. /anarul Novac devine astfel si un luptator spiritual, un autentic aparator al dreptei credinte ortodo.e in fata turcilor care-i fortau sau mituiau pe locuitorii din =alcani sa treaca la Islam. Aceasta rezulta si din faptul ca l-a avut alaturi de-alungul intregii sale vieti, pe preotul $asca, cu care de altfel a impartit tragicul sau destin. Arta manuirii armelor a invatat-o de mic copil, in antura ul unui razboinic sarb, capetenie a unui grup de razvratiti locali. Pe langa abilitatea sa in lupta, izvoarele vremii noteaza ca =aba Novac era un masiv de om, de o statura impozanta, care se folosea de forta sa fizica neobisnuita pentru a baga spaima in dusmani pe campul de lupta. >orta sa herculeana, alaturi de vitalitatea sa neobisnuita e.plica faptul ca la varsta de +( de ani inca se afla in saua calului si participa in lupta inarmat cu sabie si secure. -intea sa era intodeauna limpede, in ciuda anilor inaintati, =aba Novac fiind capitan al unui grup ce insuma 1 (((-+ ((( haiduci. In armata voievodului -ihai, avea rangul de general alaturi de fratii Preda si $troe =uzescu, banul -ihalcea, banul -anta si banul 7drea. Din pricina saraciei si a darilor pe care nu le putea achita, precum datorita faptului ca a muncit din greu timp de & ani la ridicarea cetatii $emendria fara a fi platit, Novac se gandeste la pribegieO =aladele populare ne spun ca unul dintre motivele care l-au determintat in tinerete pe =aba Novac sa devina haiduc, este faptul ca era recunoscut drept un barbat dintr-o bucata care nu !scotea caciula in fata nimanui!. Autoritatile turcesti au trimis un grup de %( ieniceri care l-au prins si l-au batut crunt pana cand Novac, intr-un intrare de suparare, s-a ridicat si s-a repezit asupra tortionarilor sai pe care i-a invins fara drept de apel. Pe capetenia grupului a ucis-o izbind-o repetat de pamant pana cand i-a sfaramat oasele. Dupa o asemenea fapta tanarul Novac se refugiaza pe "alea /imocului unde organizeaza o banda de haiduci alcatuita din romanii timoceni, sarbi si bulgari. Aflat la conducerea acestei cete de luptatori dornici de razbunare, =aba Novac zdrobeste pe turci la ,ladova, cetatea timoceana >lorentin si la "idin. A mare parte a activitatii sale o desfasoara in vilaNet-ul =osnia, pe muntele verde al @omaniei 07 zeleno gori @omani i2. =. P. :asdeu arata ca !Pe blestematul masiv tara noastra, =aba Novac a petrecut vreo 3( sau 1( de ani, catre care adaugandu-se alti vreo )( sau &( din viata sa de la Poreci, rezulta ca =aba Novac era octogenar, cand victoriile lui -ihai "iteazul, au desteptat nade de in sufletul sau, chemandu-l din codrii =osniei spre un alt camp de lupta, intr-o alta @omanie! Dupa cativa ani de lupte in =osnia, rastimp in care face multe zile negre turcilor, =aba Novac este prins de acestia. Impresionati de cura ul si de forta sa, turcii a ung sa-i propuna sa-l faca aga la Istanbul, lasandu-i si privilegiul de a-si pastra credinta ortodo.a. $arb original pana in maduva oaselor, Novac refuza si selectiona inchisoarea, prile cu care invata sa vorbeasca turceste si greceste. Evadeaza dupa doi ani de captivitate si revine in partile =osniei unde se reapuca de haiducie.

!Pe unde Novac mergea'Asa turcii os pica',um pica vara iarba',and o atingi cu coasa! In aceeasi perioada in =alcani isi desfasura activitatea un alt capitan de haiduci. Ariginar din Dalmatia, raguzan dupa generatie, haiducul Deli -arcu conducea la randu-i un grup de % 1(( de luptatori. Intre cei doi eroi se va lega o stransa prietenie si vor lupta impreuna pe multe campuri de batalie sub comanda lui -ihai "iteazul. "estea ca domnitorul "alahiei, -ihai, fiul lui Patrascu "oda, a intors armele contra $emilunii, a a uns imediat la urechile celor doi razboinici. Prima intalnire dintre acesti eroi are loc undeva in zona "arsetului unde, la ora pranzului, -ihai "iteazul insotit de capitanii <hetea, @acea, "asile -arza, $imion si Patru din ,opaceni, este intampinat cu bucurie de capeteniile sarbesti banul $ava, capitanul Dochian, cneazul Dusan si haiducul =aba Novac. -ihai cunoscuse darzenia rasculatilor sarbi. Dupa echipamentul de lupta, calitatea armelor si e.perienta de lupta, domnul roman isi daduse seama ca sarbii sunt soldati e.celenti. !Ne sunt frati si pot apara tara din coasta, pot scufunda corabiile turcesti care vin pe Dunare, pot hartui drumurile =alcanilor!, e.plica -ihai "iteazul capitanului "asile -arza. 9a sfarsitul adunarii voievodul -ihai a primit uramantul de credinta din partea tuturor conducatorilor rascoalei antiotomane a sarbilor. $ub panza cortului, razboinicii sarbi si-au scos sabiile la picioarele voievodului. detaliat miscat, -ihai isi scoate sabia asezand-o deasupra paloselor sarbesti. Turamantul este intarit de episcopul /eoharie al "arsetului. =aba Novac a fost puternic impresionat de personalitatea lui -ihai "iteazul. =atranul sarb l-a iubit si pretuit toata viata pe ilustrul conducator roman. 9a un moment dat, garda personala a "iteazului era alcatuita din haiducii sarbi ai lui Novac. ,onform izvoarelor, sigurul regret al lui =aba Novac era legat de varsta sa, haiducul octogenar marturisind de nenumarate ori ca si-ar fi dorit sa-l fi intalnit pe "iteaz cand era mai tanarODintre toti capitanii straini care servisera in armata lui -ihai "iteazul, figura lui =aba Novac se detaseaza net. Daca scotianul Tohn $mith, albanezul aga 9ecca, polonezul "alentin WalaLs4i si secuii -oise $ze4elN si Albert FiralN nu erau in fond decat niste mercenari, lefegii interesati doar de banii domnitorului, =aba Novac este singurul capitan ne-roman care a ramas alaturi de "iteaz fara bani, animat doar de pretuirea fata de domnitor si de lupta impotriva dusmanilor acestuia. In toate marile batalii ale "iteazului, bratul lui =aba Novac era in toiul luptei. Niciodata nu s-a lasat impresionat de superioritatea numerica a dusmanului. Ataca cetatea Plevnei alaturi de doar %)(( haiduci. ,u cesta prile reuseste sa ia multi prizonieri, printre care sotia si cei doi copii al bogatului pasa -ohamed -ihailoglu. !/inuta cu omenie si nesiluita de haiduci!- cum spune cronicarul =althasar Walther ; turcoaica si copii sai sunt rascumparati de otomani contra sumei de 1(( ((( galbeni. In primavara anului %161, in fruntea a doar 8((-*(( haiduci, =aba Novac trece Dunarea si marsaluieste pana in -untii $arplanina, unde asteapta oastea condusa de :asan Pasa care traversa muntii pentru a face onctiunea cu armata sultanului langa $ofia. Intr-o amabuscada, =aba Novac ataca si distruge intreaga armata turcesca luandu-i acesteia toti caii, camilele, tunurile si o mare suma de bani. -a oritatea turcilor sunt ucisi in munti. Episodul victoriei de la $elimbar se lega de =aba Novac. :aiducul sarb nu mai suporta tratativele episcopului -alaspina, sol al lui Andrei =athorN si ataca prin surprindere. In cele trei momente definitiva de la $elimbar, mana dreapta a domnitorului a fost =aba Novac. Aflat in linia intai, s-a batut si a invins toti capitanii de oaste ai armatei ungurilor. $tefan 9azar, Peter :uszar, $tefan ,sa4i, -oise $ze4elN si <aspar Fornis sunt umiliti de batranul de peste +( de ani. Armurile invinsilor sunt depuse personal de Novac la picioarele lui -ihai "iteazul. In anul %8((, timis de -ihai in =anat, =aba iese victorios intr-o serie de lupte. A uns in -oldova, in urmarirea lui Ieremia -ovila, ocupa aceasta provincie romaneasca si cucereste Iasul. 9upta neobosit pana in :otin si ,amenita. Alaturi de -ihai, la -iraslau repurteaza o victorie istorica. 9a Naieni, langa Ploiesti se lupta cu polonezii. 9uptele de la $arata si =ucov il au din nou in cel dintai plan.

+edreapta moarte a unui erou In timp ce -ihai "iteazul se afla la "iena, in ianuarie %8(%, nobilii unguri din /ransilvania pregatesc o rascoala. Astfel, conducatorul nemesilor maghiari, capitanul $tefan ,sa4i, inamic personal al lui =aba Novac, trimite un corp de oaste sa atace prin surpindere tabara lui haiducului la 9ipov , in =anat. In asta miscare, ,sa4i urmareste sa se razbune personal pe batranul sarb pentru infrangerea de la $elimbar in timp ce nobilimea ungureasca urmareste sa-l lipseasca pe -ihai de cel mai pregatit general al sau. In urma unui simulacru de proces, =aba Novac si preotul $asca sunt invinuiti de colaborare cu turcii 052 si osanditi la moarte. $adismul nobililor unguri iese inca o termen la ivela pe rand de 1 februarie %8(%, cand =aba Novac si prietenul sau de o viata, preotul $asca, sunt adusi in bazar din mi locul cetatii ,lu ului, actuala bazar 7nirii din ,lu Napoca. ,alaii primesc ordinul de a face supliciul batranului haiduc cat mai indelungat si dureros, pentru ca nemesii sa se poata delecta mai mult timp cu chinurile luptatorului

pe care l-au urat cu o dementa neomeneasca. 9a ora %( dimineata, =aba Novac este adus in lanturi pe platfoma de e.ecutie. ,alaii au inceput ingrozitoare e.ecutie prin upuirea de piele a celor doi eroi. =aba Novac este legat, apoi, de doua grinzi si spanzurat deasupra unui rug, calaii aruncand din cand in cu apa peste el pentru a-i prelugi chinurile. 9a fel ca :orea, eroul motilor din Apuseni care avea sa sfarseasca torturat de nemesi, =aba Novac nu scoate nici un tipat sau vaiet de durere. Impresionat de cruzimea torturii cat si de bravura cu care infrunta chinurile cumplita batranul trecut de +( de ani, cronicarul italian ,iro $pontoni consemneaza ca supliciul si moartea lui =aba Novac au durat o ora si umatateO. $adismul nobililor maghiari nu se opreste aici. ,sa4i ordona tragerea in teapa a trupurilor lipsite de viata ale celor doi dupa care, aceiasi nobili se pun pe un ospat urmat de o betie. A doua zi compun o poezie intitulata !,and a rabdat =aba de frig in gerul iernii!, in care comenteaza bat ocoritor modul in care corbii au mancat din cadavrul lui NovacO ,ronica adminstrativa a orasului ,lu , consemneaza la randu-i ca# !Am dat tiganilor pentru ca au schingiuit, au torturat, au fript si au tras in teapa pe =aba Novac si pe preot, celor doi calai, & florini. Am platit lui 9uca A4si pentru ca a cioplit teapa pentru =aba Novac, )( de florini! . Dupa victoria de la <uraslau, -ihai "iteazul este din nou stapan pe /ransilvania si /ara @omaneasca. Primul intregitor de tara poposeste la ,lu la inceputul lunii august %8(%. 7ngurii din ,lu se supun pe loc armatei lui -ihai, o parte din nobilii vinovati de moartea lui Novac reusind sa fuga la timp, iar ceilalti devin lingusitori si se inghesuie sa ure credinta noului stapan al /ransilvaniei. -ihai oficiaza o comemorare solemna, urmata de o pomana in amintirea eroului sarb. Pe =astionul ,roitorilor din ,lu , -ihai "iteazul arboreaza toate steagurile castigate in lupta de =aba Novac. "estea mortii sale ingrozitoare i-a impresionat pana si pe turci, sultanul -ehmet al III-lea apreciind intr-o nota personala ca sfarsitul unui astfel de razboinic trebuia sa fie pe campul de lupta, nu schingiuit de alti ghiauri lasiO Pe teritoriul mosiei daruite fiilor sai de catre -ihai "iteazul, se inalta astazi cartierul craiovean =razda lui Novac.

(atranul si legendele !=aba Novac' $are Dunarea-n ciomag' Dincolo la ,alafat' 7nde zace un turc legat' $i-altu-n tapa alinat! Aamenii din trecut nu au uitat lupta si sacrificul haiducului sarbo-valah pentru libertate. =aba Novac a intrat in legendele si inima popoarelor crestine din =alcani si nordul Dunarii fiind, de altfel, unul dintre putinii eroi despre care s-au scris balade si cantece inca de pe vremea cand era in viata. Parca pentru a pecetlui prietenia istorica si fratia de credinta care-i leaga pe sarbi de romani, in $erbia zilelor noastre, =aba Novac este unul dintre cei mai slaviti eroi nationali alaturi de -ilos Abilic, -ar4o Fral evic, 9azar :rebel anovic si alti luptatori ai panteonului razboinic sarb. In baladele sarbesti, =aba Novac, numit $tarina Novac, este deseori descris in compania fiului sau cel mare, <ruia. Deopotriva in baladele sarbesti si romanesti este relatat episodul caderii in prizonierat al lui <ruia, cel care este intemnitat de turci la Istanbul. =atranul Novac purcede spre eliberarea fiului sau pe care reuseste sa-l faca scapat din inchisoarea orasului folosindu-se de diverse viclesuguri. In timpul evadarii ei sunt surprinsi de gardienii inchisorii si dupa o lupta scurta in chiar inima Imperiului Atoman, cei doi Novaci, tata si fiu, reusesc sa fuga cu bine in /ara @omaneasca. >igura eroica a haiducului a a uns la asemenea dimensiuni in folclorul romanesc incat se cunosc pana in prezent nu mai putin de %(% cantece vechi despre Novacesti5 Numarandu-se printre cele mai impresionate balade populare romanesti, ciclul epico-narativ al Novacestilor a aparut ca un raspuns al valahilor impotriva e.pansiunii puterii otomane si a asupririi aduse de acestia. In unele cantece batranesti actiunile Novacestilor se petrec in ,ampia Dunarii, =anat, Altenia sau /ara :ategului. In apro.imativ toate baladele sarbesti despre Novac si fiul sau <ruia, acestia apar inca o data alaturi de -untele @omani a ceea ce, conform lingvistului croat Petar $4o4, ar avea legatura cu numele etnic al megleno-romanilor si istro-romanilor din =osnia. In universul epic bulgar, =aba Novac nu apare niciodata e.clusiv ci alaturi de alte persona e, cu precadere haiduci nationali bulgari. $ub numele de $tari Novac, Debel Novac si :a dut Novac, batranul vultur al =alcanilor omoara orice turc iesit in cale si elibereaza sate intregi de tarani bulgari. Eroii crestini din cesta parte a lumii au un statut apropiat sfintilor, sfinti de care ii apropie ertfa lor muceniceasca pentru credinta ortodo.a alaturi de lupta impotriva paganilor turci. Indiferent de numele ce i s-a atribuit, =aba Novac este patronul spiritual a neamuri intregi de haiduci balcanici care se vor naste in viitor pe aceste meleaguri, precum si parintele cel mai indraznet si iubit al taranilor asupriti din =alcani. Nu trebuie decat sa aruncam o privire asupra toponimiei localitatilor din tara noastra, $erbia, -untenegru, =ulgaria, =osnia-:ertegovina, <recia pentru a descoperi sute de orase si sate care-i poarta numele. @omanii de odinioara l-au cinstit nu doar in balade si amintiri

pe marele erou. -ulte asezari din tara noastra poarta numele haiducului, precum =aba Novac din $atu -are, comunele =aba din udetele Alba, respectiv -aramures, Novac0Dol 2, Novaci 0Ilfov, <or 2, Novacesti 0Alba, Prahova, $atu--are2, precum multe alte sate numite Novac si Novacesti risipite in toata tara. In istoricul orasului Novaci din Tudetul <or , este notat faptul ca in aceste locuri a poposit o bucata de vreme, =aba Novac impreuna cu 1 ((( de haiduci sarbi, atunci cand a luptat sub steagul /arii @omanesti. Intr-o lume care-si pierde in viteza valorile, cultura, istoria si identitatea, eroul octogenar ramane inca printre noi pentru a ne aduce aminte lectia uitata a vite iei, a sacrificiului, a dragostei de tara si credintaO

sursa# descopera

,ucuteni leaganul europei - de Cafial la 5?;7<;577:# 9?:@A - Cat

Cucuteni leaganul europei


7n original Eden egalitarian ar fi inflorit in partea central-estica a Europei acum apro.imativ * ((( ani. $avantii occidentali se declara fascinti de comple.itatea si atributele stravechii culturi ,ucuteni de pe teritoriul @omaniei. In prezent lumea stiintifica a a uns sa recunoasca cultura ,ucuteni drept prima civilizatie a Europei. Arheologii au denumit-o Cucuteni dupa satul cu acelasi nume din apropierea Iasiului, unde in anul %++3 s-au descoperit intaiele vestigii apartinand acestei culturi. Apoi urme ale civilizatiei ,ucuteni s-au descoperit pe teritoriul 7crainei langa Fiev in anul %+6*, unde a fost denumita /rNpilia, ignorandu-se cu buna stiinta ca era vorba de una si aceeasi civilizatie ,ucuteni, descoperita precedent in tara noastra. Artefactele sunt alcatuite din statuete de lut si vase din acelasi material. !Nici la ora actuala nu se cunoaste semnificatia simbolurilor pictate pe vase, precum si rolul statuetelor care reprezinta forme umane si animale. -ai mult decat atat, nu cunostem cu e.actitate modul cum acei oameni isi tratau mortii, in ciuda e.cavatiilor recente nu am descoperit nici un mormant sau loc de crematie! declara 9acramioara $tratulat, director al ,omple.ului -uzeal National din Iasi, in cadrul conferintei de tipografie premergatoare e.pozitiei din "atican. ,ultura ,ucuteni a precedat cu cateva sute de ani toate asezarile umane din $umer si Egiptul Antic. ,onform descoperirilor, oamenii culturii ,ucuteni au fost primii care traiau organizati in asezari mari. Aceste proto-orase de ,ucuteni erau alcatuite din cladiri aran ate in cercuri concentrice. ,ultura ,ucuteni se intindea pe o suprafata de &1( ((( 4ilometri patrati, pe teritoriul actual al @omaniei, @epublicii -oldova si 7crainei. Productiile lor artistice erau dominate de linii repetate, cercuri si spirale care creau un efect de iluzie optica pe vasele care erau impodobite in acest mod unic. Nici una dintre statuetele antropomorfice descoperite nu prezinta trasaturi grotesti sau furioase. @arele statuete masculine au fetele acoperite de masti, in timp ce statuetele feminine sunt au picioare lungi si zvelte, sunt gratioase, fara masti si prezinta tatua e pe corp. Nu e.ista statuete cu sclavi inlantuiti sau figurine sacrificate, un semn clar al unei civilizatii egalitariene si pacifiste, conform opiniilor istoricilor. !,unoasterea aprofundata a acesti culturi este foarte importantaO$untem mandri ca aici a aparut cea mai importanta si avansata cultura neolitica din intreaga lume! afirma @omeo Dumitrescu, presedintele fundatiei ,ucuteni pentru -ileniul trei, din =ucuresti. $ursa# Descopera

Iisus, marele initiat din Dacia5 - de Cafial la 5<;7:;577:# 9A:57 - Cat

Iisus# marele initiat din !acia!


Numeroase voci, uneori avizate, alteori neavizate, se pronunta ca Iisus ,hristos nu a e.istat ca erou istoric, fiind doar o inventie evreiasca. Ateii mai moderati si cu putina stiinta de carte, sustin faptul ca ine.istenta unui Iisus istoric este sustinuta de cvasi-totala lipsa a informatiilor despre persoana sa in documentele istorice ale vremii 0in afara Evangheliilor a caror e.istenta nu o pot contesta2. Noi spunem ca nici unii nici ceilalti nu au dreptate. Avem anumite rezerve in a crede ca evreii se tem atat de mult de o !inventie! si mai selectionat o inventie de-a lor, cu care ar trebui sa fie mandri. Avem rezerve in a crede si faptul ca Isus lipseste cu desavarsire in literatura vremii, deoarece e.ista o sumedenie de autori care-l mentioneaza foarte clar ca erou istoric. Acest lucru il mentioneaza pana si evreii, acuzandu-l dar de vra itorie. A traditie din secolul I sau II mentioneaza pe !\eshu! care ! practica vra itoria si uimea Israelul! 0= $anhedrin, 3&,a? cf -ircea Eliade, Istoria ideilor si credintelor religioase, vol II,p.&(1, ed%66)2. Apoi, avem marturia lui >lavius Tosephus, istoric roman de nationalitate evreiasca, care afirma ca in acea epoca traia un om pe nume Iisus, care avea o purtare foarte buna si virtuti puternice 0 cf. T. DuXuesne, Iisus, Ed. :umanitas,%661, p)312. -ai mult, el este pomenit si de catre cei mai inversunati dusmani ai crestinismului, romanii. /acitus de e.emplu, ne confirma faptul ca Iisus a fost osandit la moarte in vremea cand guvernator al Palestinei era Pontius Pilat 0Anale %1, 332. Alte marturii in legatura cu Iisus le avem de la Pliniu cel /anar, 0$crisori, %(,682 si $uetonius 0"iata lui ,laudius, )1,32. $a nu mai punem la socoteala faptul ca o !inventie evreiasca! nu putea beneficia de !acte in regula! a condamnarii sale la moarte. Acest document e.ista, precum si altele cum sunt -arturia paganului 9entullus, proconsul al /Nrului si $Ndonului in vremea imparatului roman /iberius? Epistola femeii lui Pilat, pe numele sau Procula, adresata prietenei sale Pulvia, in care se relateaza despre ultimele evenimente din viata lui Iisus si alte patru epistole ale lui Pilat catre imparatul @omei. Atata zarva pentru o !inventie evreiasca!? ne indoim in mod serios. 7rmarind atat relatarile istorice despre Isus, cat si cele evanghelice, avem anumite rezerve in a crede ca Iisus ar fi fost evreu asa cum afirma -. Eliade si ca divinitatea careia i se inchina el si o numea /ata, era \ahLe al evreilor. $a purcedem si sa vedem dovezile-..5 Caracterele tipologico-raseologice ale lui Iisus =eneficiem de doua descrieri amanuntite ale lui Iisus# una a lui 9entullus , functionar roman in regiunea /Nr si $Ndon si alta a guvernatorului Iudeii, Pontius Pillat, ambele adresate imparatului de la @oma. $a dam cuvantul lui 9entullus care ne spune# !0Iisus2 este de o statura mi locie si de o frumusete fara seaman, uimitoare, si seamana cu mama lui, care este cea mai frumoasa femeie din lume. Parul lui este ca aluna coapta si ii cade pana la umeri, se imparte in doua prin mi locul capului, dupa obiceiul locuitorilor din Nazareth. >runtea lui este lata, e.primand inocenta si liniste. Nici o pata sau zbarcitura nu se vede pe fata lui rumena. Nasul drept, buzele subtiri, e.presia nobila, nu arata nici un argument pentru vreo critica logica, din nou barba lui bogata si de aceeasi culoare cu parul sau, este lunga si se desparte in doua pe la mi loc. Achii sunt albastrii vineti, blanzi si senini.! 0diacon <heorghe =abut, "amile "azduhului, Istoria despre ,hristos, Documente istorice, ed. Pelerinul @oman, Aradea, %66&, p. %%82. Prin urmare nimic din caracterele tipologico- rasiale ale evreilor. >aptul este dovedit de afirmatia lui Pontiu Pilat# !/recand intr-o zi pe langa lacul ce se cheama $iloam am vazut acolo mare multime de popor, din nou in mi locul ei pe un tanar--i s-a sustinut ca este Iisus. Era tocmai ceea ce putin ma asteptam sa vad, atat de mare era deosebirea dintre el si ascultatorii lui- El parea fi cam de vreo &( de ani. N-am vazut in viata mea o privire atat de senina si de dulce, un contrast izbitor intre el si ascultatorii lui, cu barbile lor negre si fetele incruntate!0ibidem, p. %)%2 7rmarind cele relatate de cele doua oficialitati romane, tragem concluzia ca Iisus nu era evreu5 Dar carui generatie putea apartine el? Ne lamureste in aceasta privinta Eugen Delcea si Paul 9azar /onciulescu care vorbind despre tartarienii plecati spre $umer din !/ara $oarelui @asare! 0Dacia2 spun ca, sumerienii, !in acord cu prezumtiile sumerologilor!, aveau ochii mari, buzele subtiri, nasul drept sau putin acvilin si pielea alba, fiind de tip brahicefal 0cu fruntea lata2 - descriere ce se potriveste perfect tipului uman geto dacic. 9a asta se adauga portul barbii lungi si a pletelor 0 Eugen Delcea' Paul 9azar /onciulescu, Enigmele /errei. Istoria incepe in ,arpati, ed. Abiectiv, ,raiova, vol I, p. 8&2. din nou I. I. @ussu completeaza# !-dacii erau asa cum este vreo in totalitate poporul roman, inca o data brahicefalii europoizi 0a se intelege tartarienii - n.n2 cuceritori ai $umerului la mi locul secolului al I"-lea, nu puteau fi decat cu parul castaniu! 0ibidem, p. 832. Prin urmare ca si caracteristici tipologice, Isus se incadreaza tipului uman carpato-dunarean si

nicidecum tipului semitic5 &amol4e in predicile lui Iisus 7rmarind cu atentie te.tele crestine, putem observa ca epitetele pe care le da Iisus lui Dumnezeu nu sunt caracteristice credintei Nahviste. /rei dintre epitetele pe care le atribuie Iisus parintelui sau divin, atrag atentia in mod special# Dumnezeu, /atal si Amul. Ioan ne spune in Evanghelia sa# !$i eu am vazut si am marturisit ca el este >iul lui Dumnezeu! 0Ioan,%#&&2. ,ine este aceasta divinitate careia i se inchina Iisus stiuta fiind diferenta flagranta dintre Dumnezeul "echiului /estament si cel al Noului /estament ? Ne lamureste arheologia si scrierea geniala a lui N. Densusianu !Dacia Preistorica!. uite ce spune Densusianu#! ,uvantul arhaic de !deu! sau !deul! il aflam intrebuintat, ca un termen national, in tinuturile pelasge ale /raciei si -esiei, si in timpurile Imperiului @oman. -In -untii @hodopului un veteran ridica la anul *8 d. ,hr., un altar lui DEA -:D\GEI 0-:D"GEI Des ., -:DIGEI @en.2, unde ultimul cuvant ne prezinta numai o forma alterata a lui Domnudzei sau Domnidzei, rom. Dumnedeu 0Dumnezau - n.n2. 0 N. Densusianu, Dacia Preistorica, Ed. Arhetip, )((), p. )%32. -ai mult, acelasi autor ne atrage atentia ca forma combinata !Deu - Dumnedeu! care ne duce cu gandul la formularea evanghelica Domnul Dumnezeu o aflam si azi in traditiile populare romanesti 0loc. cit. nota )2. Abservam ca Dumnezeu intr-o forma sau alta este o denumire nationala a divinitatii supreme pelasge traco-dace Gamol.e, singurul zeu al Daciei, din cele mai vechi timpuri pana azi. $punem aceasta cu atat mai mult cu cat Isus in Evanghelii apare si cu denumirea de -esia, din nou zona din sudul Dunarii locuita de asemenea de daci se numea -oesia 0a se citi -esia2, o dovada in plus ca Iisus era de obarsie dacica inca o data formarea s-a spirituala s-a desavarsit aici. -ai trebuie amintit si faptul ca numele lui Gamol.e ca parinte eponim al moesilor ar putea fi -essios. ,el mai des intalnit epitet al lui Dumnezeu in predicile lui Iisus, este !/atal ! care, aflam tot de la Densusianu, era un alt nume al lui Gamol.e. 0op.cit, p.)(+-)%(2. De notat in acest sens este si faptul ca lui Gamol.e ii erau dedicate ca locuri de cult si inchinaciune varfurile muntilor, pe teritoriul actualei @omanii e.istand numeroase inaltimi ce poarta denumirea de tartar, tatal sau tatar 0op. cit. p. )(6-)%(, nota 82. Atragem din nou atentia asupra unui fapt si anume acela ca Iisus in toate momentele principale ale vietii sale pamantesti a fost legat de masiv# $chimbarea la fata se petrece pe masiv, moartea sa se petrece pe masiv, nasterea lasa de banuit ca s-ar fi petrecut tot pe masiv, intr-o grota. 7na dintre cele mai fregvente denumiri pe care si le dadea siesi Iisus, era ceea de >iu al Amului. Poate ca cesta denumire e cea mai misterioasa din tot cuprinsul Noului testament, cu referire la Iisus. ,ine era acest om ? in nici un caz denumirea nu se refera la Iosif - logodnicul -ariei, ci mai degraba la aceea fiinta celesta la care face referire Daniel# !--am uitat in timpul viziunilor noptii si uite, cu norii cerului a venit 7nul ca un >iu al Amului! 0*#%&2. Pentru a ne lamuri mai bine, este cazul sa amintim inca un nume sub care Isus apare in Evanghelii# !>iul lui David! ca si precizarea lui -arcu referitoare la cesta titulatura# ! $i invatand in /emplu, Iisus zicea# ,um zic carturarii ca :ristos este >iul lui David? ,aci insusi David a zis intru Duhul $fant# Gis-a Domnul Domnului meu# $ezi de-a dreapta -ea pana voi pune pe vra masii tai asternut picioarelor tale!. Deci, insusi David il numeste pe el Domn? de unde dar este >iul lui! 0-arcu %)#&1-&*2. =izar nu? Permiteti-ne sa facem o mica divagatie pentru a afla cine este acest David despre care vorbeste Isus. 7rmarind putin mersul istoriei vedem ca aceasta nu a confirmat niciodata e.istenta regelui David 5 =a mai mult, cartea Psalmilor atribuita lui David in "echiul /estament, face nota discordanta cu intreg continutul "echiului /estament avand mai degraba un caracter esenian. Numai ca-. Esenienii erau discipolii dacilor fiind singurii dintre evrei care s-au !incapatanat! sa ramana la traditia primordiala din ,arpati, ai dacilor care in calitate de locuitori ai davelor se numeau !davi!. $i uite cum o e.clusiv semn poate schimba o intreaga istorie5 Acum sa revenim si sa vedem de ce insusi Iisus isi spunea !>iul Amului!. Densusianu vine si ne lamureste si in aceasta privinta# !cuvantul Am reprezenta in antichitate o inalta putere divina! 0op. cit. p. )11, nota )2. $i mai departe tot el ne lamureste spunand# ! "arfurile cele mai inalte ale acestui masiv 0=ucegi - n.n2 poarta azi numele, unul de ,araiman si altul de Amul, si amandoua au fost odata consacrate divinitatilor supreme ale rasei pelasge, unul lui ,erus -anus si altul lui $aturn numit Amul! 0op. ,it. p. ))82. Numai ca Densusianu face eroare de a nu-si da seama ca cele doua zeitati sunt una si aceeasi mare divinitate a preistoriei Gamol.e, careia i se inchina si Iisus. ,oncluzia care se impune alaturand cele doua atribute ale lui Iisus, >iul Amului si >iul lui David ar fi o dubla legitimare a acestuia# Iisus >iul Daviei 0Daciei2 0care2 se inchina lui Gamol.e, /atal, zeul dacilor. -ai mult, aceasta denumire de >iu al Amului ne-ar putea indica si ce anume a facut Iisus in perioada asa numita !alba! a vietii sale, perioada dintre %) si &( de ani in care nu se stie nimic despre el. 7rmarind cele spuse pana acum precum si alte informatii ale istoriei sacre vom vedea ca cel mai probabil, in aceasta perioada, Iisus si-a desavarsit formarea spirituala de >iu a lui Dumnezeu 'Gamol.e in Dacia, mai e.act pe "arful Amu si in grota Ialomicioara, grota marelui preot al lui Gamol.e. De ce? Pentru ca - geografia sacra a antichitatii se reduce la-Dacia, inca o data

momentele nasterii lui ,hristos si a mortii lui Iisus sunt legate de o grota- grota care peste tot este legata de initierile misterice. -ai mult moartea lui se petrece pe cruce si are o dimensiune mistica pronuntata, cruce care, ne spune Eliade devine A.is -undi - a.a lumii. Numai ca pentru antici, A.a 9umii se afla in regiunea polului getic, in :iperboreea dacica, tara lui Gamol.e. !acii > ,oporul model din predicile lui Iisus Iisus ,hristos, initiatul dac desavarsit se delimita foarte clar de evrei, carora li se adresa numindu-i !"oi evreii! . $a ne oprim acum putin asupra Predicii de pe masiv si a >ericirilor pe care Iisus le-a enuntat atunci si sa vedem daca e.ista vre-un model viu pentru acestea. -ai intai sa incercam sa punem unul langa altul, doua mesa e sacre# Evanghelia dupa -atei si :erto "alus a antichitatii pelasge. uite ce spune Iisus in Predica de pe masiv# !>erice de cei saraci in duh, caci a lor este Imparatia cerurilor5 >erice de cei care plang, caci ei vor fi mangaiati5 >erice de cei blanzi, caci ei vor mosteni pamantul5 >erice de cei care flamanzesc si inseteaza dupa dreptate, caci ei vor fi saturati5 >erice de cei milostivi, caci ei vor gasi mila5 >erice de cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu5 >erice de cei impaciuitori, caci ei vor fi chemati fii ai lui Dumnezeu5 >erice de cei prigoniti din pricina dreptatii, caci a lor este Imparatia ,erurilor5 0Evanghelia dupa -atei, 1#&-%(2 $a privim acum comparativ, un mesa antic numit :erto "alus, care cuprinde invataturile preotilor zamol.ieni catre norod. /e.tul este versificat# !bucurosi cei ce-s cutezatori ,a a lor este victoria In plaiurile cele sfinte bucurosi cei ce plang, ca aceia In dalbe ceruri s-or mangaia. bucurosi cei blanzi, ca aceia "or mosteni intreg pamantul. bucurosi cei care flamazesc $i inseteaza dupa stiinta, ,a aceia se vor satura $i niciodata n-or mai rabda. bucurosi aceia care muncesc, Pamantul facandu-l gradina, ,a ei vor culege roadele In <radinile ,erurilor bucurosi vor fi si cei milostivi ,a aceia se vor mantui bucurosi cei curati in suflet ,a s-or alimenta doar cu lumina bucurosi facatorii de pace, ,a >ii cerului s-or chema bucurosi cei prigoniti pentru Dreptate, ca a lor este @aiul. 0:erto "alus, ,artea $ecreta? cf. Adrian =ucurescu, Dacia vra ita, Ed. Arhetip, %666, p. 61 - 682 -si te.tul continua mai departe in acelasi ton cu fericirile Noului /estament. Acestea erau 9egile =elagine, scrise versificat, aceleasi pe care Iisus, le-a invatat pe muntele sacru al getilor, Amul, in grota marelui preot Gamol.e si pe care apoi le-a transmis iudeilor pentru ai readuce la traditia primordiala, hiperboreana. $e mai impune o precizare# prima dintre fericirile lui Iisus chiar daca nu-si gaseste paralela in te.tul =elaginelor, are o paralela in lucrarea lui :erodot, care vorbind despre daci ne lamureste si asupra provenientei acestor legi inaltatoare # !Gamol.e 0marele preot- n.n2-a cladit o imobil pentru adunarile barbatilor, in care ii primea si ii punea sa benchetuiasca pe fruntasii tarii, invatandu-i ca nici el, nici oaspetii lui si nici unul dintre urmasii acestora nu vor deceda, ci vor merge intr-un anume loc 0Imparatia cerurilor, Preidis, Pleroma -n.n2, unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bogatiile!-! 0:erodot, Istorii, I", 61? cf. /rad. ,ornel =arsan, @evansa Daciei, ed. Abiectiv, ,raiova, %66*, p. 1(2 Am scris acest editorial, poate destul de intortocheat si misterios, in nade de ca macar unii dintre urmasii ramanilor0 fii lui @a0m2, @ama, si @am2, a tracilor si dacilor liberi sa se trezeasca, iar ei la randul lor sa trezeasca si pe altii facand cunoscuta adevarata istorie a acestui generatie stravechi si

maret, dar oropsit de la inceputurile sale si pana in prezent. "or veni vremuri si mai bune, dupa vechile profetii5 $a fiti siguri de asta5 Doamne a uta5 Autor# GA-A9JE =ibliografie# %. -ircea Eliade, Istoria ideilor si credintelor religioase, vol II, %66) ? ). T. DuXuesne, Iisus, Ed. :umanitas, %661? &. diacon <heorghe =abut, "amile "azduhului, Istoria despre ,hristos, Documente istorice, Ed. Pelerinul @oman, Aradea, %66&? 3. Eugen Delcea' Paul 9azar /onciulescu, Enigmele /errei. Istoria incepe in ,arpati, Ed. Abiectiv, ,raiova, vol I? 1. N. Densusianu, Dacia Preistorica, Ed. Arhetip, )(()? 8. Adrian =ucurescu, Dacia vra ita, Ed Arhetip,%666? *. ,ornel =arsan, @evansa Daciei, Ed. Abiectiv, ,raiova, %66*.

,opulatia din Apuseni acum ?@77 de ani! - de :afial la )6'(+')((+, %8#(3 - ,at Dovezile arheologice arata ca, in urma cu mai bine de 31(( de ani, in zona -untilor Apusenilor, o femeie a suportat, cu succes, o operatie pe creier. @esturile scheletului unei femei, care a fost descoperit in urma cu cam &1 de ani in apropierea localitatii 9ivezile, din udetul Alba si care dateaza inca de la inceputul Epocii =ronzului, a scos la iveala detalii deosebit de valoroase. ,ercetatorii de la -uzeul National al 7nirii, din Alba Iulia, au declarat ca femeia a fost operata pe creier si, mai mult, ca operatia a fost un succes, aceasta supravietuind interventiei. !In anii _+(, cand s-a fact practic restaurarea acestei calote craniene, s-a constatat ca ea prezinta un orificiu creat artificial, printr-o interventie umana. Nu obtii o astfel de retezare perfecta printr-o lovitura cu o sabie de bronz!, a spus cercetatorul :oria ,iugudean, e.plicand ca operatia este cunoscuta sub numele de trepanatie, adica deschiderea cutiei craniene si ca interventia a avut ca interes drenarea unei infectii. !,el care a facut aceasta interventie nu numai ca a facut-o de-o maniera tehnica ireprosabila, dar operatia a reusit si pacientul a supravietuit!, a mai declarat :oria ,iugudean. De curand, dupa o e.pertiza efectuata de un grup de antropologi scotieni, a fost confirmat faptul ca este vorba de o interventie chirurgicala si ca este cea mai complicata operatie de acest gen descoperita pana acum in Europa. $ursa# @ealitatea.net

Dacia hiperboreana - de Cafial la 5<;7:;577:# 9?:77 - Cat

!acia )iper%oreana
:iperboreea... o legenda, un tinut fabulos, despre care vorbesc miturile <reciei antice. A civilizatie straveche care continua sa fascineze... un spatiu care, ca si Atlantida, este mutat dupa voie, fara spri in mitologic sau istoric, in diferite locatii care mai de care mai nastrusnice. @espectivii domni ar face bine sa mai arunce ochii peste relatarile antichitatii pentru a vedea ce marturii e.ista despre aceasta tara. -a oritatea istoricilor moderni, dupa !cercetari laborioase!, sunt de acord ca :iperboreea este plasata undeva in zona Polului Nord, sau oricum dincolo de paralela de 81` latitudine nordica. /ot ce se poate ....numai ca la Polul Nord nu este sol fertil si nici nu se fac doua recolte pe an, cum spuneau :e4ateu si Diodor din $icilia5 Plasarea :iperboreei in E.tremul Nord nu este decat o interpretare fortata a mitologiei grecesti si nu se bazeaza pe nici un fel de documente istorice5 $-a incercat, de asemenea, !implantarea! :iperboreei in Arhipelagul =ritanic sau in Islanda urmand ramura celtica a europenilor care se presupune a fi descendenti ai hiperboreenilor. captivant dar neconform cu realitatea deoarece celtii au aparut cam tarziu pe firmamentul istoriei pentru ai cataloga popor neocolit !scoborator! din hiperboreeni5 Datorita multitudinii de teorii emise de-a lungul timpului cu referire la amplasamentul geografic al :iperboreei si al hiperboreenilor ma simt indreptatit sa intreb# Prin aceasta stramutare a :iperboreei, dupa opiniile unuia sau a altuia dintre cercetatori, nu se incearca de fapt a se ascunde regiunea geografica in care era plasat acest taram mitic, cu original? Nu se incearca manipularea mentala prin ignorarea izvoarelor antice si publicarea a cat mai multor teorii cu privire la ipotetica localizare geografica a :iperboreii? si asta in pofida faptului ca autorii antici sunt unanim de acord asupra locului unde se afla aceasta :iperboreea5 Nu cumva se mizeaza pe faptul ca atunci cand da de o neLs de genul !:iperboreea era la Polul Nord !, cititorul neavizat uita sa-i mai consulte pe cei care au vorbit de ea in cunostinta de cauza si citeste uimit noua teorie, unii chiar intrebandu-se !cum de nu m-am gandit la asta?!5 $i iaca cum curiosul nostru, nu mai poate gasi adevarul prin hatisul de ipoteze care mai de care mai atragatoare si uneori chiar !probate! istoric. Eu sunt ardelean 5 $titi cum sunt ardelenii? $tau stramb si udeca drept si pe indelete. Asa facand lucrurile, am a uns la concluzia ca toate aceste teorii sunt falsuri grosolane, fondate doar pe imaginatie, cu suport material ioc5 Am luat 0tot pe indelete2, marturiile antice la puricat si s-a ivit cu totul altceva si in alta parte....nu-i la Polul Nord 5 "-am innebunit cu

dovezile ? "i le prezint si dumneavoastra ca sa va convingeti singuri5 ,utina ordine prin >>>Ciper%oreea! Pe langa istoricii !profesionisti! ai Accidentului, care plaseaza :iperboreea dupa bunul lor plac, mutand-o ba in Islanda, ba in <roenlanda, ba in Arhipelagul =ritanic e.ista si unii autori mai !modesti! sa spunem, dar care marcati de bun simt, nu fabuleaza ci e.amina izvoarele istorice si isi formuleaza concluziile in conformitate cu acestea. Intre acestia mentionam o pleiada de autori precum Nicolae Densusianu, "asile 9ovinescu, -ioara ,alusita Alecu si...@ene <uenon, din operele carora ne-am inspirat in prezentul analiza. Nicolae Densusianu demonstreaza cu lu. de amanunte unde se afla aceasta mult discutata :iperboreea, in lucrarea sa de e.ceptie !Dacia Preistorica!, in care acorda un spatiu destul de larg hiperboreenilor. El demonstreaza cu probe in regula, ca :iperboreea anticilor nu era alta decat Dacia, care era centrul cultului apolinic, aici aflandu-se insula cea sfanta a lui Apollo si a lui Ahile. "asile 9ovinescu demonstreaza de asemenea cu !acte in regula ! ca :iperboreea era Dacia in studiul sau !Dacia :iperboreana!, incheiat in %6&8 si publicat in foileton in revista franceza Etudes /raditionnelles. $tudiul va aparea ca volum abia dupa razboi, mai intai in limba italiana, apoi in limba franceza si abia apoi in limba romana. ,urios nu, ce scop avem noi pentru istoria nationala ?5. $a nu uitam ca studiul lui 9ovinescu va aparea in limba romana abia in %6635 -ioara ,alusita Alecu vine si ea cu date noi si stupefiante dar fondate istoric nu fabuland precum occidentalii. Ea ne demonstreaza ca celebra /ula, din hiperboreea, pamantul cel mai nordic cunoscut de greci, nu era alta decat actuala /ulcea, oras din Delta Dunarii. E.ista totusi si occidentali de bun simt.7nul dintre ei, @ene <uenon, in corespondenta lui cu "asile 9ovinescu, afirma, dupa ce studiaza materialul trimis de asta din urma, ca Dacia ar putea fi centrul traditiei hiperboreene !trebuie sa va spun 0lui 9ovinescu ;n.n2 ca ideea ca Dacia a fost una din etapele centrului traditiei hiperboreene, pentru o anumita epoca, nu mi se pare deloc neverosimila? dificultatea ar fi aceea de a preciza perioada la care s-ar putea raporta! inca o data in alt loc acelasi autor se pronunta te.tual !traditia dacica ar reprezenta in orice caz o continuare a traditiei hiperboreene sub o forma mult mai pura decat cea a celtilor! 0sac52 Marturii istorice despre Ciper%oreea -arturiile anticilor ne dau de inteles ca dacii erau hiperboreeni si locuiau in :iperboreea. Astfel Pindar, in Alimpicele sale, ne vorbeste despre Apollo care dupa ce a terminat de construit zidurile /roiei s-a intors in patria sa natala de la Istru, la hiperboreeni 0"III,3*2? or in toate traditiile antice, Istrul desemna Dunarea, ceea ce demonstreaza doua lucruri special de importante# %2 - Apollo - zeul luminii solare, era de obarsie traco - dacica ? )2 - fapt si mai important ; traco-dacii de la Dunare au fost constructorii vestitei cetati /roia. 0in acest sens pledeaza si descoperirile arheologice care atesta ca piesele ceramice descoprite in stratul /roia "II, sunt identice cu cultura dacica ,ucuteni cu centrul de iradiere in -oldova2. /ot aici, trebuie sa il mentionam si pe ,lement din Ale.andria, care facand referire la marele preot dac Gamol.e, spunea ca este hiperboreu 0$tromata,IJ.)%&2. ,oncluzia care se impune este ca si marele zeu Gamol.e, era tot hiperborean din nou adoratia de care avea parte ca zeu national, este o depozitie convingatoare ca locuitorii din nordul Dunarii erau hiperboreii, inca o data tara lor era :iperboreea. $tabon confirma localizarea geografica a :iperboreenilor si a tarii lor, spunand ca primii care au descris geografic partile cunoscute ale lumii stravechi i-au plasat deasupra Pontului Eu.in 0-area Neagra2 si in nordul Istrului 0Dunarea2 0<eografia JI.8)2 Alte scrieri antice ne spun ca hiperboreenii sunt tot una cu pelasgii care locuiau in nordul /raciei. !:iperboreii sunt pelasgi, locuitori ai nordului /raciei! 0Apolloniu @hodiu2. De la -acrobius aflam ca nu doar Dunarea era un fluviu hiperborean ci si Donul asiatic 0 ,omentar la $omnul lui $cipio,II.*2. Aceasta este o depozitie in plus ca habitatul pelasgo-dac nu se reducea doar la Dacia carpato-danubianopontica, ci se intindea pana in Asia, unde izvoarele antice ii plaseaza pe massageti in timpul antichitatii clasice. De asemenea, Pliniu cel =atran ne spune ca poporul Arimphaeilor 0arimi cum ii numea Nicolae Densusianu2, locuitor langa -untii @ipaei 0,arpati2, in /racia, era de generatie hiperboreu 0Istoria Naturala,"I.*2. Avem marturia lui Avidiu, poetul roman e.ilat la /omis 0,onstanta2, ca este constrans sa-si petreaca viata in stanga Pontului Eu.in sub A.is =oreus 0/ristele, I",3%-3)2? din nou in alt loc acelasi Avidiu, ne vorbeste despre ,ardines -undi sau a.ul boreal din tara getilor 0 /ristele, II,%6, 3(, 312. -artial, adresandu-se soldatului -arcellinus care pleca in e.peditie in Dacia ii spune# !tu mergi acum sa iei pe umerii tai, cerul :iperborean si stelele Polului getic! si tot -artial numeste triumful lui Domitian asupra getilor !:iperboreus /riumphus! 0 Epigrame, "III,*+2. "ergilius scria despre Arfeu care !singuratic, cutreiera gheturile hiperboreene... si campiile niciodata fara zapada din urul muntilor @ipaei 0,arpati2! 0<eorgicele, Iv,1,1 %*2. Avand in vedere doar aceste marturii ale autorilor antici vedem ca localizarea geografica a :iperboreei nu e la paralela de 86` latitudine nordica ci cea de 31`, latitudine nordica, la care se afla in antichitate Dacia si la care se afla actualmente tara noastra5 Ciper%oreea lui Apollo era>>>!acia Dupa legendele antice, :iperboreea era localizata dincolo de punctul de unde sufla vantul de nord, =oreas. $a analizam un pic aceasta afirmatie mitica. Geii grecilor, nu traiau prea departe de tara acestora.. Ei salasluiau in Dacia, tara din care plecasera de fapt, aheii spre Elada 0 actuala <recie2. Acolo, la nord de Istru, traisera titanii si tot acolo, vestitele amazoanele aveau o tara in care conduceau numai femeile. /ot de peste Istru sufla si vantul de nord- =oreas, care trecea peste -area Neagra, strabatea stramtorile =osfor si Dardanele, a ungand in <recia5 !9a nord de /racia!, scrie :erodot, !ce fel de oameni locuiesc, nimeni nu poate sa stie? atat dar se pare ca dincolo de Istru e.ista pamant nelocuit si infinit! . /oate aceasta ne arata ca limita orizontului geografic al grecilor antici, se intindea doar pana la Dunare 0Istru2 De altfel si respectabilul istoric Arthur Weigall este de aceeasi opinie cand referindu-se la e.peditia lui Ale.andru -acedon la Dunare, spune# !Era aventura indrazneata, care ar fi putut prea bine pune capat carierei sale 0a lui Ale.andru -acedon ;n.n2 inca de la inceput ... 0e.peditia ;n.n2 fusese intreprinsa in mare parte pentru a putea afirma ca el traversase marele fluviu care fusese ca o bariera pentru aventurile septentrionale ale lui >ilip si formase linia admisa intre lumea cunoscuta a grecilor si nordul nestiut. Ale.andru insusi, considera acest fapt ca fiind de mare importanta, caci pe tarmul marelui fluviu 0Istru' Danubius'Dunarea ; n.n2 el celebra un impresionant serviciu religios, oferind sacrificii lui Geus, :era4les si divinitatii Dunarii!

9egendele cele sacre ale antichitatii clasice plasau patria lui Apollo in :iperboreea0Aristotel chiar numindu-l Apollohiperboreu2. /ot in :iperboreea se nascuse si mama sa 9atona'9eto'9etea, pe o insula vestita in toata antichitatea pentru cultul ei inchinat lui Apollo. Aceasta insula se numea 9eu4e 0Alba2 actuala Insula a $erpilor din dreptul varsarii Dunarii in -area Neagra. Pe aceasta insula se afla cel mai mare si mai vestit templu a lui Apollo din toata antichitatea despre care vorbeste :ecateu Abderita. /ot de hiperboreeni se leaga si istoria infiintarii templului apolinic de la Delos precum si a celui din Delphi ,a centrul cultului apolinic se afla in :iperboreea dacica, ne-o dovedeste si faptul ca cei mai cunoscuti profeti apolinici Alen si Abaris erau hiperboreeni. Alen a fost conducatorul hiperboreenilor care au fundat templul lui Apollo din Delphi precum si primul poet hieratic al <reciei, unde la dus apostolatul sau pentru credinta apolinica. El a compus mai multe imnuri sacre in onoarea lui Apollo, in care amintea si despre hiperboreenii care mergeau in pelerina la Delos insotind femeile pioase care erau inchinate templului de acolo. /ot lui i se atribuie si infiintarea he.ametrului 0ritm de vers2 Abaris, alt profet apolinic din partile :iperboreei, a starnit o adevarata senzatie in randurile grecilor prin viata frugala si prin dreptatea-i caracteristica. Numai ca aceste doua caracteristici sunt aplicabile si anahoretilor geto-daci, acelor 4tistai si capnobatai despre care vorbeste $trabon care duceau o viata de meditatie si apropiere de Geu. In ceea ce priveste dreptatea, aceasta este trasatura de baza prin care :erodot ii desparte pe daci de ceilalti traci. El spune# !dacii sunt cei mai vite i si mai drepti dintre traci!. Acest Abaris, calatorind prin tinuturile <reciei in timpul apostolatului sau pentru intarirea credintei apolinice introdusa de Alen, arata tuturor o sageata de aur despre care zicea ca e simbolul lui Apollo. Este foarte captivant de stiut ca dacii vedeau sageata ca pe un simbol zamol.ian, prin urmare Apollo si Gamol.e par a fi unul si acelasi zeu. In spri inul acestei ipoteze, pledeaza si epitetul de !hiperboreu! atribuit atat lui Gamol.e dupa cum aflam din scrierile lui ,lement din Ale.andria, cat si lui Apollo - dupa cum aflam din scrierile lui Aristotel. Ciper%oreea ' polul spiritual al lumii Polul getic, este o denumire asociata cu :iperboreea in toate te.tele antice care se refera la acest subiect. El defineste de fapt ideea de ,entru al 9umii, ca pol spiritual, asemanator Insulei >ericitilor din mitologia greaca, adica locul unde pamantul este in stare sa comunice cu cerul, de fapt un spatiu mitico geografic, cosmic si teluric in acelasi timp. $ub acest aspect era perceputa :iperboreea de catre grecii din epoca antichitatii clasice. De fapt, marturia lui Pindar ne lamureste in acest sens# !nimeni, nici pe pamant, nici pe mare, nu putea descoperi calea minunata care duce spre tinuturile hiperboreilor! 0Piticele, J.)62. Aceasta depozitie ne spune si altceva dar, ea marturiseste despre orizontul limitat al cunostintelor geografice elene? ceea ce se afla in nodul Dunarii era pentru ei inca la inceputul perioadei clasice un mister si tinea de geografia mitica nu de geografia reala. ,onform aceluiasi Pindar, hiperboreenii erau o semintie sfanta, scutita de maladii si batranete, care nu cunosteau razboiul 0dar, il vor invata mai tarziu devenind unii dintre cei mai aprigi luptatori ai antichitatii2. Prin urmare, Pindar si nu numai el, ne descopera o Dacie':iperboreea, mistica in care oameni duceau un trai paradisiac de inceput de timp, de epoca de aur a omenirii !Pe-un picior de plai Pe-o gura de paradis...! . -iorita noastra nu ne induce in gresala5 Aceasta balada a geniului popular, fie ea antica, fie medievala, valorifica o traditie foarte veche confom careia Dacia':iperboreea era un tinut paradisiac, plaiul teluric devenind in ordinea lucrurilor sacre, gura de paradis. As dori sa mai mentionez ca -edicii lui Gamol.e erau renumiti in toata lumea antica si mai priceputi decat grecii in tratarea diferitelor afectiuni cum ne spune Platon# !"azand ca :armide e de aceeasi opinie cu mine prinsei inima, imi regasii increderea in mine, putin cate putin, ma inflacarai si ii zisei# tot asa si cu descantecul cesta, :armide# l-am invatat in oaste de la un doctor thrac, unul din ucenicii lui Gamol.e, despre care se spune ca au puterea sa te faca nemuritor. Acest trac spunea ca doctorii greci au mare dreptate sa faca observatia de care pomenii. Dar, adauga el, Gamol.e, regele nostru , care este zeu, spune ca precum nu se cade sa incercam a vindeca ochii fara sa ne ocupam de cap, ori capul fara trup, tot astfel nu se cade a incerca sa vindecam trupul fara sa vedem de suflet, si ca tocmai din pricina asta sunt multe maladii la care nu se pricep doctorii greci, fiindca nu cunosc intregul de care ar trebui sa se ingri easca. ,aci daca cesta ar merge rau,, este peste putinta ca partea sa mearga bine! 0,harmides2 9a cesta adaugam si faptul ca cam toti marii invatati ai <reciei antice au fost initiati in /racia cei mai cunoscuti fiind Aristotel si Pitagora5 Inchei afirmandu-mi credinta ca Dacia a fost intr-o vreme, pierduta pentru noi in negurile istoriei, centrul spiritual si cultural 0civilizator2 al lumii vechi. Daca am privi cu luare aminte trecutul, si astfel sa invatam din el, credinta mea este ca am putea redeveni ceea ce am fost candva. Numai ca asta se poate doar prin revenirea la valorile fundamentale ale neamului nostru, nu prin adoptarea docila a !normelor! europene sau americane care ne fura ochii in fiecare zi 5 Autor# Gamol.e =ibliografie# %. Nicolae Densuaianu, Dacia Preistoricb, Ed Arhetip, =ucureati, )() ). Ale.andru Doboa, Dacia contra Antichrist, ed. Abiectiv, ,raiova, )((3 &. Eugen Delcea, $ecretele /errei.Istoria Sncepe Sn ,arpaci, Ed Abiectiv, ,raiova )(() 3. KKKKK Ariensis,Ed Aion, Aradea, )((8 1. -ioara ,bluaica Alecu, Qncelepciune $trbbunb, Ed -iracol, )(()