Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 1.
Functiile nulitatii:
1. functia preventive – face ca subiectele de drept civil sa fie descurajate in a incalca
legea civila avand reprezenatrea consecinelor
2. functia sanctionare – presupune inlaturarea efectelor actului juridic ce sunt contrare
legii
3. functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii
Delimitarea nulitatii de alte institutii juridice
Modalitati de remediere
nulitatea relative poate fi confirmata
inopozabilitatea – confirmata prin ratificare
Clasificarea nulitatii
1. Dupa natura interesului ocrotit general/individual prin dispozitia legal incalcata:
- nuliatea absoluta – aceea care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului
juridic a unei norme care ocroteste un interes general obstesc
- nuliatatea relativa – sanctiunea nerespectarii nulitatii ….interes individual
D.p.d.v. terminologic nulitatea absoluta e desemnata prin expresii ca : ”actul e nul
de drept / actul e nul “ sau “actul e nul de prim drept”
D.p.d.v. terminologic nulitatea relative – “actul e anulabil sau poate fi anulat “.
2. D.p.d.v. al intinderii efectelor
- nulitatea partiala – lipseste actul juridic doar de unele dintre efecte
- nulitatea totala – defineste actul juridic in intregime .
Cauzele de nulitate
Cauzele de nulitate absoluta (se refera la cond de fond )
Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in urmatoarele cazuri:
Nerespectarea unei incapacitati speciale impuse pentru ocrotirea unui interes obstesc
general (ex : vanzarea intre soti)
Lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Nerespectarea pr. specialitatii capacitatii de folosinta
Lipsa totala a consimtamantului inclusive in cazul erorii obstacol
Nevalabilitatea obiectului actului juridic
Lipsa cauzei / cauza ilicita sau imorala
Lipsa lipsa formei cerute ad validitatem
Lipsa are nevalabilitatea autorizatiei in cazurile expres prevazute de lege
Incalcarea ordinii publice
Frauda legii
CURS 2
Efectele nulitatii actului juridic
Efectele nulitatii - consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Efectele
nulitatii pot fi mai restranse sau mai extinse,in functie de nulitatea partiala sau totala a
actului juridic.
Efectele nulitatii actului juridic in functie de urmatoarele ipoteze:
1.Actul juridic nu a fost executat inca.In aceasta situatie,aplicarea nulitatii inseamna k
acel act juridic nu va mai putea fi executat.
2.Actul juridic civil a fost executat total sau partial.In aceasta ipoteza,efectele nulitatii
constau in:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.
3.Dibanditorul de drepturi in temeiul actului juridic anulat a transmis mai departe aceste
drepturi unor terti subdobanditori.
In aceasta situatie:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Repunerea partilor in situatia anterioara.
c.Desfintarea actului subsecvent.
Potrivit acestor ipoteze exista 3 principii ale efectelor nulitatii:
1.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.
2.Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum)
3.Principiul desfintarii actului subsecvent (resoluto iure dontis resolvitut accipientis)
I.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil- nulitatea nu
produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc) ci produce efecte si pentru trecut (ex:
tunc).Actul juridic este considerat a fi nul(ca nu a existat niciodata) din chiar momentul
inchieierii lui si nu din momentul anularii sau constatarii nulitatii absolute.
Exceptii: -acele situatii in care nulitatea produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc):
a.Situatia contractelor cu executare succesiva.
Ex:Contractul de locatiune,intretinere.
b.Pastrarea fructelor culese anterior anularii decatre posesorul de buna credinta-
articolul 485.
c.Articolul 58 din legea societatilor comerciale 31/1990.
Motive :
1. Principiul ocrotirii bunei credinte
2. Principiul asigurarii stabilitatii circuitului civil
Exceptii :
1. cazul aplicarii art. 1990 al Cod Civil potrivit caruia posesia de buna credinta
valoreaza proprietate – bunuri mobile doar art. 972
2. Art. 20, al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul anularii hotararii
declerative de moarte, cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale cu
exceptia situatiei dobanditorului cu titlu oneros de buna credinta. -> situatia
subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros a unui bun imobil.
Principii de drept care inlatura regula quod nullum est, nullum producit
efectum (ceea ce este nul, produce efecte nule)
Principiul conversiunii actului juridic – conversiunea inseamna inlocuirea unui act
juridic nul cu un alt act juridic valabil.
Ex.1 : instrainarea de catre un mostenitor a unui bun din masa succesorala desi este nul
ca si contract de vanzare-cumparare, este valabil ca acceptare tacita a succesiunii.
Ex.2 : cazul manifestarii de vointa care nula ca si vanzare-cumpararea valoreaza act de
contract de vanzare-cumparare.
Ex.3 : cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare
a legatului ce avea ca obiect bunul ce forma obiectul actului de instrainare.
Principiul error communis facitus (eroarea comuna creeaza drepturi) – principiul
validitatii aparentei de drept -> L. 119/1996 privind actele de stare civila
Principiul raspunderii civile delictuale – Art. 1159 Cod Civil potrivit cu care
minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea resciziune. -> Potrivit art.
1162 Cod Civil minorul nu are actiune in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din
delictele sau quasidelictele (din culpa) sale. Astfel, intre principiul ocrotirii minorului si
principiul raspunderii civile delictuale are castig de cauza cel de-al doilea in sensul ca cea
mai buna reparare a prejudiciului cauzat de minor este considerarea actului ca fiind
valabil.
CURS 3.
Prescriptia extinctiva
I. Notiune si reglementare
Art. 1 din decretul 167/1958, privind prescriptia extinctiva, dreptul la actiune,
avand un obiect patrimonial prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de
lege. Pornind de la acesta dispozitie legala vom defini prescriptia extinctiva ca fiind
stingerea dreptului la actiune, neexercitat in termenul stabilit de lege. Sub aspect
terminologic, expres, presriptia extinctiva este folosita in doua acceptiuni :
- prin prescriptie se intelege institutia dreptului civil cu aceasta denumire
- prescriptia reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de
lege, adica stingerea dreptului de a cere de la debitor, prin intermediul instantei,
executarea obligatiilor care ii revin.
Normele juridice care formeaza institutia prescriptiei extinctive se gasesc in
principalin decretul 167/1998, care reprezinta dreptul comun in materie.
Norme privind prescriptia se mai gasesc in Codul Civil, Codul Familiei, etc.
Normele care reglementeaza perspectiva extinctiva sunt imperative(nu se deroga) a.i.
prescriptia extinctiva poate fi calificata ca o intitutie de ordine publica.
3. Termenul extinctiv
Asemanari : - ambele au efect extinctiv
- ambele sunt institutii de drept civil
Deosebiri : - ca izvor, termenele de prescriptie sunt numai legale, pe cand termenul
extinctiv
poate fi legal, conventional sau jurisdictional
- prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, iar termenul extinctiv
marcheaza
stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative
- daca termenul extinctiv poate fi modificat prin acordul partilor, termenul de
prescriptie extinctiva nu poate fi modificat prin acordul partilor.
CURS 4
Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta
In principiu drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv indiferent de izvorul
lor (art. 1, al. 1, D 167/1958). Exceptii de la acest principiu se refera la actiunea in
restituirea depunerilor la CEC (aceasta actiune este imprescriptibila) si la actiunea avand
ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane.
CURS 5.
Exceptii de la regula generala
1. Dreptul subiectiv civil pur si simplu nu e afectat de modalitati : prescriptia dreptului la
actiune incepe sa curga din momentul nasterii rap. Juridic. D167/1958 – Art. 7, Al. 2. In
principiu data nasterii rap. Juridic este chiar data incheierii actului jur (ex. : contractul de
vanzare-cumparare).
2. Dreptul afectat de termenii suspensivi sau conditie suspensiva. Termenul suspensiv :
acte juridice afectate de modalitati. (ex. Imprumutul de obligatie de restituire supa 3 luni ;
dupa 3 luni curge termenul de prescriptie, dupa implinirea termenului suspensiv de 3
luni). Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga din momentul implinirii termenului
sau implinirii conditiei (art. 7, al.3, D167/1958)
3. In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si-n cazurile
asimilate prescriptia incepe sa curga din momentul in care pagubitul a cunoscut sau putea
ori trebuia sa cunoasca paguba precum si col. care raspunde de ea.
4. Prescriptia actiunii in declararea nulitatii relative incepe sa curga din momentele
diferite in functie de cauza de nulitate relativa. In ceea ce priveste anularea unui act
juridic pentru violenta presc. Ex. : incepe sa curga de la data incetarii violentei. In cazul
erorii sau doliului precum si in celelalte cauze de nulitate relativa, prescriptia extinctiva
curge din momentul in care cel indreptatit – reprezentantul legal sau ocrotitorul legal- a
cunoscut cauza anularii insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la incheierea actului
juridic.
5. Prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru, lucrari sau
constructii. Prescriptia incepe sa curga in aceasta materie de la implinirea termenului de
garantie pentru aceste vicii. Art. 11 D167/1958 prescriptia dreptului la actiune privind
viciile ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrari executate incepe sa curga de la
data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu la implinirea unui an de la predarea lucrului
sau lucrarii.
In ceea ce priveste constructiile termenul de 1 an este inlocuit cu termenul de 3
Ani. Termenul de 1 an si de 3 ani sunt termene de garantie.
Efecte
Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de intervenirea cauzei de
intrerupere si incepe sa se scurga o noua prescriptie. (difera in functie de cauza
intreruperii)
Repunerea in termen (are caracter judiciar, suspendarea si intreruperea intervin de
drept)
- Beneficiarul acordat de lege titularului dreptului la actiune care din motive
temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inlauntrul termenului de prescriptie
a.i. organul jurisdictional poate sa solutioneze pe fond cererea de chemare in judecata
desi a fost depusa dupa implinirea termenului de prescriptie.
- Motivele temeinice nu sunt prevazute ca atare in art. 19, al. 1, in D 167/1958 ele
fiind stabilite in concret de catre instanta de judecata
- In ceea ce priveste domeniul repunerii in termen acesta incepe unde inceteaza culpa
si inceteaza unde incepe forta majora.
-Cererea de repunere in termen va fi, putand fi facuta numai in termen de 1 luna de la
incetarea cauzelor care justifica repunerea in termen
- Acest termen de 1 luna este un termen de prescriptie care poate fi supus suspendarii
intreruperii sau repunerii in termen.
CURS 6.
Persoana fizica
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
Def: Aptitudinea generala si abstracta a persoanei fizice de a avea drepturi si obligatii
civile.Exista si o diferenta legala a capacitatii de folosinta- art. 5 al. 2 Decretul 31/1954 -
capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii.
Secretul materiei: Decretul 31/1954 privitor la persoana fizica si persoana juridica
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta:
1. legalitatea
2. generalitate
3.inalienabilitate
4. intangibilitate
5. egalitate
6. universalitate.
1. Legalitatea: insusirea capacitatii de folosinta de a nu putea fi reglementata decat prin
lege. In consecinta capacitatea de folosinta a persoanei fizice nu reprezinta domeniul
vointei individuale.
2. Generalitatea: capacitatea de folosinta reprezinta o aptitudine generala si abstracta a
omului de a avea toate drepturile si obligatiile civile.
Capacitatea de folosinta nu se confunda cu aceste drepuri ci exprima numai aptitudinea
de a le dobandi.
3. Inalienabilitatea: capacitatea de folosinta nu poate forma obiect de renuntare in tot /
in parte si nu poate fi instrainat - art. 6 al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care nimeni
nu poate renunta nici in tot nici in parte la capacitatea de folosinta.
In consecinta vor fi lovite de nulitate toate actele juridice prin care se renunta sau se
instraineaza capacitatea de folosinta.
Observatie!!! Renuntarea sau instrainarea unui drept nu se confunda cu renuntarea in tot
sau in parte la capacitatea de folosinta.
ex: o persoana poate sa renunte la o mostenire, nu poate sa renunte la dreptul de a
dobandi..
4. Intangibilitatea: caracteristica acesteia de a nu i se putea aduce limitari, ingradiri,
decat in situatiile expres prevazute de lege(art 6. al. 1 Decretul 31/1954)
5. Egalitatea : acest caracter este prevazut in art. 4 al. 2 din Decretul 31/1954 -"sexul,
rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o influenta asupra
capacitatii de folosinta. Acest caracter este prevazut si in acte internationale: Conventia
europeana pt apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale- art. 14 precum si
Pactul international privind dr civile si politice ale omului - art. 3
6. Universalitatea - insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta si atribuita
tuturor oamenilor - art. 4 al. 1 Decretul 31/1954
Procedura:
Prima faza: cererea de declarare a disparitiei se introduce la instanta de judecata-
tribunalul in circumscriptia caruia domicilia persoana disparuta
A doua faza: procedura prealabila- culegerea de informatii de catre organele de politie,
organele primariei la dispozitia presedintelui instantei cererea de declarare a disparitiei se
va afisa la Primarie si la ultimul domiciliu al persoanei disparute timp de 45 de zile.
A treia faza: faza de judecata: cu participarea procurorului.Se pronunta o hotarare
judecatoreasca care dupa ce a ramas irevocabila se afiseaza timp de 30 de zile la usa
instantei de fond si la sediul primariei ultimului domiciliu al disparutului
Efectul declararii disparitiei !
Un singur efect - indeplinirea conditiei de fond pentru declararea judecatoreasca a mortii
in prima ipoteza. Persoana declarata disparuta este prezumata a fi in viata astfel incat nu
exista nici un efect in ceea ce priveste capacitatea de folosinta a acestuia.
CURS 7.
2. Declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea
disparitiei(art 16 al 2 decretul 31/1954)
1) sa existe o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei ramasa irevocabila care sa
fi fost afisata 30 de zile
2) de la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut 4 ani
3) de la data afisarii extrasului de pe hotararea de declarare a disparitiei sa fi trecut 6 luni
Declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei (art 16 al 3
Decretul 31/1954)
Conditii:
1) persoana sa fi disparut in conditii care prezuma decesul acesteia datorita naturii lor
cum ar fi : starea de razboi, naufragiu, accident aviatic
2) de la data imprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin un am
Observatie: imprejurarile exceptionale si data producerii sunt chestiuni de fapt, pot fi
probate prin orice mijloc de proba
Procedura declaratiei judecatoresti a mortii
- este aceeasi cu declararea judecatoreasca a disparitiei
- in ceea ce priveste data mortii cu an, luna, zi acestea trebuie sa fie prevazute in mod
obligatoriu de catre hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
Instanta de judecata va stabili data mortii:
1. daca exista indicii sau probe, moartea s-a produs intr-o zi anume, data mortii va fi acea
zi ;
2. atunci cand nu se poate stabili cu exactitate pe baza de probe, data mortii se stabileste:
- ultima zi a termenului de 4 ani in cazul declararii mortii precedata de declararea
disparitiei;
- ultima zi a termenului de 1 an in cazul declararii mortii neprecedata de
declararea disparitiei.
Observatie: data mortii nu trebuie confundata cu data ultimelor stiri, data pronuntarii sau
data ramanerii irevocabile a hotararii declarative de moarte. in conformitate cu art 18 din
decretul 31/1954 instanta de judecata va putea rectifica data mortii daca exista dovezi
care stabilesc adevarata o alta data.
Efectele hotararii declarative de moarte
- capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza, acest efect se produce de la
data stabilita prin hotarare ca fiind data mortii;
- de incetare a capacitatii de folosinta sunt legate evenimentele importante:
deschiderea succesiunii, stingerea drepturilor in vigoare
Anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte:
- art 20 din Decretul 31/1954 cauza anularii: persoana declarata moarta este in
viata;
- actiunea in anulare poate fi intentata de orice persoana interesata;
-actiunea se introduce la instanta care a pronuntat hotararea declarativa de moarte,
judecata se face de urgenta cu citarea partilor si ascultarea concluziilor
procurorului.
Efectele anularii hotararii declarative de moarte se produc atat in dreptul civil cat si
in alte ramuri.
- aspectul nepatrimonial: incetarea capacitatii de folosinta este inlaturata;
- efectele patrimoniale: art 20 al 2 Decretul 31/1954 in sensul ca cel care a fost
declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale;
- pe cale de exceptie dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa inapoieze
bunurile daca a fost de buna credinta la data dobandirii bunurilor nu stia ca
persoana era in viata;
Comorientii: - art 21 decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul in care mai multe
persoane au murit in aceeasi imprejurare fara sa se poata stabili daca una a supravietuit
celeilalte ele sunt considerate ca au murit deodata
- aceasta reglementare are importanta in materia succesiunii unde pentru a veni la
succesiune o persoana trebuie sa aiba capacitate succesorala: sa fie in viata la data
deschiderii succesiunii;
- problema care s-a ridicat privitoare la acest text a fost aceea a solutiei in cazul in
care 2 persoane decedeaza in imprejurari diferite fara a se putea stabili daca una a
supravietuit celeilalte;
- si-n aceasta situatie sunt aplicabile regulile comorientilor printr-o interpretare
extensiva a dispozitiilor art 21 din decretul 31/1954
CURS 8.
Ocrotirea persoanelor fizice prin mijloace de drept civil
I. Ocrotirea minorului:
1) ocrotirea parinteasca=mijlocul juridic de ocrotire a minorului in care drepturile si
indatoririle cu privire la pers. si bunurile minorului se indeplinesc de catre parintii sai.
Principiile ocrotirii parintesti:
1)drepturile parintesti trebuie exercitate in interesul copilului.
2)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori.
3)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori indiferent daca acestia
sunt din casatorie ori din afara casatoriei ori din adoptie.
4)parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor
parintelui in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.
5)ocrotirea parinteasca se realizeaza sub controlul societatii,al statului.
Modalitati de exercitare:
Regula in aceasta materie este cea potrivit careia ocrotirea principiului se exercita
de catre ambii parinti de comun acord(art. 98 al.1 Codil familiei).
Exceptie-ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre unul dintre parinti daca celalalt
parinte este mort,este decazut din drepturile parintesti,pus sub interdictie sau din orice
alta imprejurare se afla in neputinta de a-si manifesta vointa.
Observatie-exista anumite particularitati ale ocrotirii parintesti in situatia in care ne
aflam in situatia divortului,incredintarii unei terte persoane sau institutii de ocrotire.
Continutul ocrotirii parintesti:
Ocrotirea parinteasca are 2 laturi –personala;patrimoniala
Latura personala-ocrotirea persoanei copilului,astfel parintii au obligatia de a-i ingriji
pe copiii monori,obligatia de crestere a acestora ,care presupune grija fata de sanatatea si
dezvoltarea fizica,educatia, pregatirea personala.
Latura patrimoniala-presupune :
1.administrarea bunurilor si reprezentarea minorului sub 14 ani in actele juridice civile.
2.incuviintarea actelor juridice ale minorului care a implinit 14 ani.
Raspunderea parintilor:
In situatia in care parintii nu-si indeplinesc obligatiile,atat cele care privesc latura
patrimoniala cat si cea personala,in functie de consecinte se poate adauga easpunderea
penala,contraventionala, raspunderea de dr. Familiei,civila.
Caractere juridice :
1)Legalitatea-instituirea tutelei,cazurile deschidere a tutelei,incetarea,continutul tutelei
sunt reglementate de norme imperative.
2)obligativitatea-potrivit art. 118 Codul Familiei,tutorele nu poate sa refuze sarcina
tutelei.
3)gratuitatea- tutela este o sarcina gratuita,dar gratuitatea este de natura tutelei si nu de
esebta ei.
4)personalitatea-tutela este strict personala si se instituie in considerarea calitatilor
personale ale tutorelui,adica este intuitu personum.
Principii:
1)tutela se exercita exclusiv in interesul minorului.
2)autonomia patrimoniala.
3)tutela se exercita sub un permanent control cu autoritati tutelare.
Numirea tutorelui:
Se face de catre autoritatea tutelara in conformitate cu art. 116-119 Codul
Familiei.Competenta apartine autoritatii tutelare de la domiciliul minorului.Decizia de
numire a tutorelui se comunica acestuia,se afiseaza la sediul Primariei de la domiciliul
minorului,iar drepturile si indatoririle tutorelui incep de la data comunicarii deciziei de
numire.
Capacitatea de a fi tutore este capacitatea deplina in exercitiu.
Continutul ocrotirii minorului prin tutela:
O latura –personala;patrimoniala.
Latura personala-este identica cu cea a ocrotirii parintesti.
Latura patrimoniala:
a)admininstrarea bunurilor minorului;
b)reprezentarea legala in actele civile a minorului sub 14 ani;
c)incuviintarea prealabila actelor civile ptr minorul intre 14-18 ani.
Administrarea bunurilor minorului -3 momente:
-la deschiderea tutelei;pe parcursul tutelei;la incetarea tutelei.
Deschiderea tutelei: tutorele are urmatoarele obligatii-intocmirea unui inventar al
bunurilor minorului de catre un delegat al autoritatii,tutelare in prezenta tutorelui,inventor
supus aprobarii autoritatii tutelare.Autoritatea tutelara stabileste suma anuala printre
intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale.
Pe parcursul tutelei:tutela trebuie sa prezinte anual in fata autoritatii tutelare o
dare de seama despre modul in care a administrat bunurile minorului.Aceasta dare de
seama este verificata de catre autoritatea tutelara care da descarcare tutorelui.Mai
mult,autoritatea tutelara poate sa ceara dari de seama tutorelui ori de cate ori considera ca
este necesar.
La incetarea tutelei:tutorele avand obligatia de a prezenta o dare de seama
generala in termen de 30 de zile de la incetarea tutelei.Are obligatia sa predea toate
bunurile fostului minor ,noului tutore sau mostenitorului minorului.Dupa aprobarea darii
de seama si predarea bunurilor,autoritatea tutelara da descarcare tutorelui.
Raspunderea tutorelui:
Penala,contraventionala,civila.D.p.d.v. penal,tutorele poate sa raspunda ptr gestiune
frauduloasa-Cod Penal Art.214.
Tutorele poate sa fie indepartat de la tutela.Poate sa raspunda patrimonial si
nepatrimonial .
Curatela minorului:
Curatela minorului-acel mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minorului.Ca
natura juridica ne aflam in prezenta unei tutele ad-hoc a minorului.
In consecinta,toate regulile tutelei minorului se aplica si curatelei minorului.
Cazurile de instituire a curatelei minorului:
1)cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau ocrotitorul legal (in
cazul mostenirii,litigii)
2)cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu un alt tutore,dar nu imediat.
3)cazul punerii sub interdictie a minorului
4)cazul impiedicarii vremelnice a parintelui sau tutorelui de al ocroti pe minor.
Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictie judecatoreasca:
Sediul materiei:cap.II din titlul 3 Codul Familiei
Decretul 32 din 1954 art.30-35
Interdictia judecatoreasca-acea masura de ocrotire de dr. Civil se aplica atunci
cand o persoana nu se poate ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau abilitatii
mentale si consta in lipsirea de capacitate de exercitiu tutelei.
Observatie:Nu trebuie confundat interdictia judecatoreasca cu ingradirile capacitatii de
folosinta.
Nu trebuie confundata aceasta institutie cu tratamentul medical obligatoriu.
Conditii de fond ptr punerea sub interdictie art.142 Codul Familiei :
1)persoana sa fie lipsita de discernamant.
2)cauza lipsei discernamantului sa fie alienatia,delibilitatea mintala.
3)lipsa discernamantului sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale.
Toate aceste conditii au un caracter limitativ si trebuie instruite cumulativ.
Procedura punerii sub interdictie:
Punerea sub interdictie poate fi ceruta fie de autoritatea tutelara fie de toate
persoanele care pot cere instituirea tutelei minorului.Competenta punerii sub interdictie
apartine tribunalului de la domiciliul celui pus sub interdictie.
2 faze ale punerii sub interdictie:faza necontradictorie;faza contradictorie.
Faza necontradictorie-presedintele instantei dupa ce primeste cererea o
inainteaza impreuna cu inscrisurile anexate procurorului,procuror care trebuie
sa....efectuarea unei expertize de specialitate medico-legale si sa constate medicul care
supravegheaza persoana respectiva-f. contradictorie prin fixarea unui termen de judecata
de catre presedintele tribunalului,urmand sa se desf. un proces civil obisnuit.In acest
proces este obligatorie ascultarea concluziilor procurorului precum si ascultarea paratului.
Efectele punerii sub interdictie:
1)lipsa de capacitate
2)instituirea tutelei interzisului
Dupa ce hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila,ea se comunica autoritatii
tutelare care numeste un tutore.Regulile de la tutela minorului se aplica si de la tutela
interzisului.Momentul in care interdictia jud. isi produce efectele este acel al ramanerii
irevocabile a hotararii.In situatia in care au incetat cauzele care au provocat interdictia
inst. jud. poate sa dispuna ridicarea acestuia,la concluziile procurorului.
CURS 9
IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE
Definitie: identificarea omului in raporturile juridice-civile.
18 Imprescriptibilitatea
19 Personalitatea - numele poate fi folosit numai de titularul sau si nu prin
reprezentare
20 Universalitatea – toti oamenii au dreptul la nume
21 Legalitatea – legea este cea care prevede conditiile dobandirii, modificarii sau
schimbarea numelui
22 Unitatea – desi este alcatuit din nume de familie si prenume, acesta
individualizeaza persoana fizica.
Alegerea numelui se face prin invoirea parintilor sau in caz contrar se va stabili
de Autoritatea Tutelara. In cazul in care filiatia este stabilita ulterior si fata de al doilea
parinte, instanta va putea da incuvintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma. In
situatia in care filiatia e stabilita fata de ambii parinti, se aplica art. 62, aln.2, Codul
Familiei.
Situatia copilului gasit – nascut din parinti necunoscuti, situatie in care numele si
prenumele se stabilesc prin decizie de Primarul in raza localitatii caruia a fost gasit
copilul.
Schimbarile de stare civila care determina modificarea numelui de familie pot fi grupate:
a) Ipoteza schimbarii filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti; copilul al
carui nume a fost stabilit prin decizia primarului si caruia i-a fost stabilita filiatia cel putin
fata de un parinte, el isi schimba starea civila, devenind copil din casatorie sau din afara
ei. Numele de familie va fi inlocuit cu numele de familie care rezulta din aplicarea art.
64, 62 Codul Familiei.
b) Ipoteza stabilirii filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de cel de-al doilea parinte.
1. Cand mama copilului are nume comun cu al sotului, copilul pastreaza acest nume.
2. Cand mama copilului nu are nume comun cu cel al sotului, copilul va lua numele
mamei din momentul nasterii.
3. Daca dupa tagada paternitatii se stabileste paternitatea fata de alt barbat, devine
aplicabil art. 64 aln. 2.
Potrivit art. 40 Codul Familiei, in caz de divort, sotul care si-a modificat numele
prin casatorie va revenii in principiu la numele avut anterior. Instanta poate incuvinta la
cerere pentru motive temeinice pastrarea numelui avut in casatorie.
26 certificat de nastere;
27 certificate de casatorie;
28 orice acte de sustinere a cererii.
Aceasta cerere se publica in Monitorul Oficial in termen de 30 de zile; orice persoana
interesata poate face opozitie, care se depune la aceiasi Primarie unde s-a depus cererea.
Efectele aprobarii se extend asupra copiilor minori iar cand persoana este
casatorita, iar sotii au nume comun, si asupra celuilalt sot.
Prenumele:
Def.: Este acea parte a numelui lato-sensu care individualizeaza persoana fizica, mai ales
in familie.
Prenumele mai are rolul de a distinge persoana respectiva de alte persoane care au
acelasi nume de familie, dar provine din familii diferite.
2. inalienabilitate;
3. personalitate;
4. universalitate.
Stabilirea prenumelui
Potrivit art.2 din 2.12 975/1968-prenumele se stabileste la data inzestrarii pe baza
declaratiei de nastere facuta de cel ce declara nasterea.
Pseudonimul si porecla
Pseudonimul-individualizeaza persoana fizica in societate intr-un anumit
domeniu.Acesta formeaza obiectivul dreptului subiectiv la pseudonim.Este reglementat in
mai multe acte normative: art.54,dec,31/1954,legea 8/1996-privind dreptul de
autor.Caracteristica principala este autodesemnarea. Pseudonimul nu este supus normelor
privind stabilirea,modificarea pe cale administrativa.
Domiciliul
Acesta este reglementat in dec 31/1954,art.13-15;Codul familiei;legea 105/1996-
evidenta polulatiei,etc.
Importanta domiciliului
In dreptul civil,domiciliul persoanei fizice are importanta in ceea ce priveste
Domeniul obligatiei civile.Are importanta in toate ramurile de drept.In domiciliul
succesoral,locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al defunctului.
Caractere juridice:opozabilitatea-erga-amnes;
inalienabilitatea,personalitatea,univeralitatea.
Felurie domiciliului:
1) Domiciliul de drept comun(voluntar)
2)Domiviliul legal
3)Domiciliul conventional
Schimbarea domiciliului
A fost reglementata in cap.III,legea 105/1996,procura fiind
administrativa.Astfel,persoanele care isi schimba domiciliul au obligatia ca in 15 zile de
la data mutarii sa se prezinte la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanei pt
eliberarea unei noi carti de identitate.Dovada domiciliului de drept comun se face cu
cartea de identitate reglementata de legea 105/1996.
Domiciliul legal
A fost reglementat in art.5,dec,31/1954,art.100-102,Cod.Fam.
Definitia domiciliului legal:Se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pt
anumite categorii de persoane fizice.
Feluri de domiciliu legal:
- minorul are domiciliul stabil la parinti,la parintele care locuieste statornic,la parintele
care il ocroteste sau la tutore.
-persoana ocrotita prin curatela are domiciliul legal la curator daca aceasta persoana
are dreptul sa-l reprezinte.
- copilul aflat in dificultate are domiciliul legal la persoana fizica-juridica caruia i-a
fost incredintat ori plasat.
Se face odata cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice sau sediul
persoanei juridice care realizeaza ocrotirea.
Domiciliul conventional
A fost reglementat in Codul de Procedura Civila,Cod Civil
Definitie: Intelegem locuinta stabila prin acordul de vointa al partilor actului in vederea
executarii sale in acel loc sau pt solutionarea litigiului si comunicarea actelor de
procedura.
Resedinta
Definitie:Acel atribut de identificare in spatiu a persoanei fizice prin indicarea locuintei
vremelnice sau temporare.
-Unicitatea;
-Vremelnicia;
-Caracterul facultativ.