DREPTUL PENAL CA RAMURA DE DREPT SI STIINTA DREPTULUI PENAL

1.

Dreptul penal ca ramura de drept

1.1 Notiunea, trasaturile si caracteristicile dreptului penal Ca ramura a sistemului dreptului, dreptul penal repre inta su!sistemul normelor "uridice care re#lementea a relatiile de aparare sociala prin inter icerea ca in$ractiuni, su! sanctiuni speci$ice, denumite pedepse, a actiunilor sau inactiunilor periculoase pentru %alorile sociale, in scopul apararii acestor %alori, $ie prin pre%enirea in$ractiunilor, $ie prin aplicarea pedepselor persoanelor care le sa%arsesc.& Constantin 'ulai Din de$initia de mai sus re ulta ca dreptul penal intruneste toate trasaturile caracteristice unei ramuri a dreptului( un o!iect de re#lementare propriu un procedeu sui #eneris de re#lementare "uridica un scop speci$ic si un mod de reali are a acestiu scop. In dispo itiile dreptului penal sunt re$lectate realitatile economice, sociale si politice din Romania, din care i %orasc si trasaturile sale. Acestea sunt( & raporturile sociale se nasc intre stat si persoanele care sa%arsesc $apte pre%a ute de le#ea penala) & sanctiunile aplicate ca urmare a sa%arsirii in$ractiunii di$era de orice alte sanctiuni si masuri "uridice*cu caracter ci%il, administrati%,disciplinar+.Acestea indeplinesc atat un rol de reeducare si pre%enire, cat si unul de com!atere, si se aplica numai de catre instantele de "udecata penale, in cadrul unei $orme "uridice , re#lementata prin le#e, procesul penal) & scopul dreptului penal, care are un caracter special $ata de acela al sistemului nostru de drept, este di$erit de al celorlalte ramuri "uridice, $iinca apara Romania si alte %alori impotri%a in$ractiunilor si $aptelor pre%a ute de le#ea penala, care constituie cele mai #ra%e $apte antisociale. Ca parte componenta a sistemului dreptului, dreptul penal nu repre inta o simpla suma sau un simplu ansam!lu incoerent de norme "uridice , ci un sistem structurat in "urul unor norme #enerale, cu caracter de principii, care asi#ura( & unitate si coerenta ansam!lului & e$icienta in indeplinirea $unctiilor atri!uite si in reali area scopului propus. Caracterele dreptului penal se desprind din speci$icul relatiilor de aparare sociala care ii re%in spre re#lementare.

Desi nu e,ista unanimitate, in literatura "uridica de specialitate sunt admise ca trasaturi caracteristice ale dreptului penal( & autonomia) & unitatea) & caracterul de drept pu!lic. A. Caracterul autonom al dreptului penal Dreptul penal are un caracter autonom in raport cu celelalte ramuri ale dreptului.Acest caracter decur#e din $aptul ca dreptul penal are( 1+ un o!iect propriu de re#lementare si un o!iect speci$ic al ocrotirii "uridice( e,istenta si securitatea sistemului de %alori ale societatii) -+ in %ederea apararii %alorilor sociale, creea a un un sistem propriu de precepte sau re#uli de conduita si de sanctiuni speci$ice lui* pedepse, masuri educati%e, masuri de si#uranta +. Caracterul autonom al dreptului penal este constant e%identiat in literatura "uridica de specialitate si pentru a su!linia netemeinicia te ei caracterului pur sanctionator al dreptului penal, sustinuta in literatura "uridica mai %ec.e, potri%it cu care dreptul penal nu ar re#lementa relatii sociale proprii ci doar relatii de sanctionare, ar a%ea, cu alte cu%inte un caracter su!sidiar, au,iliar si complementar altor ramuri de drept. Ast$el, pre%a and in$ractiuni contra $amiliei *a!andon de $amilie, !i#amie+ se sanctionea a incalcari ale normelor de drept al $amiliei) prin in$ractiuni contra statului * tradare de patrie, spiona" + dreptul penal ar sanctiona doar incalcarea preceptelor cuprinse in normele de drept constitutional) pre%a and si sanctionand in$ractiuni de ser%iciu sau in le#atura cu ser%iciul* a!u in ser%iciu, luare de mita, ne#li"enta in ser%iciu+ el sanctionea a incalcari ale normelor de drept administrati% etc. Te a caracterului sanctionator al dreptului penal este e%ident #resita si a $ost criticata inca de la $ormularea ei. Daca este ade%arat ca raporturile patrimoniale sunt re#lementate de dreptul ci%il, raporturile de munca de dreptul muncii, raporturile de $amilie de dreptul $amiliei si tot asa cu celelalte ramuri de drept, iar pentru incalcari #ra%e din aceste ramuri de drept sunt pre%a ute in dreptul penal norme de sanctionare, cu aceasta dreptul penal nu de%ine au,iliar, complementar acestor ramuri de drept, deoarece $aptele #ra%e, incalcarile #ra%e din aceste domenii nu sunt pre%a ute in normele de drept ci%il, de dreptul $amiliei etc. ci tot in dreptul penal care prin pre%ederea acestora in normele sale contri!uie la pre%enirea lor, iar in ca de incalcare, la resta!ilirea ordinii incalcate prin aplicarea de sanctiuni speci$ice. Ast$el, se reali ea a $unctia normati%a, rolul acti%, creator al dreptului penal, se e%identia a caracterul autonom al acestuia. '.Caracterul de drept pu!lic

Prin re#lementarile sale dreptul penal apartine dreptului pu!lic caci intotdeauna si pretutindeni in apararea %alorilor sociale a $ost interesata societatea, statul ca repre entant al acesteia. Dreptul penal, re#lementand relatiile de aparare sociala, creea a raporturi "uridice intre stat* ca repre entant al societatii si ca titular al $unctiei de aparare sociala+ pe de o parte, si persoanele $i ice *iar in mod e,ceptional si persoanele "uridice+ ca destinatari ai le#ii penale, pe de alta parte. Raporturile "uridice ast$el create sunt raporturi de putere sau de autoritate, in cadrul si prin intermediul carrora se reali ea a $unctia statala de aparare a %alorilor sociale impotri%a in$ractiunilor. La randul sau, actiunea penala, prin care se in$aptuieste tra#erea la raspundere penala, "udecarea si sanctionarea in$ractorului, iar apoi si e,ecutarea sanctiunii aplicate, este o actiune pu!lic ace apartine societatii. Aceasta o e,ercita prin intermediul statului, care actionea a prin or#anele speciali ate si in stricta con$ormitate cu le#ea. C. Caracterul unitar al dreptului penal Este relie$at de unitatea principiilor care stra!at le#islatia penala cu pri%ire la in$ractiune, raspunderea penala, sanctiuni.Caracterul unitar al dreptului penal roman se desprinde si din dispo itiile art./0- cp care pre%a ca ( 1Dispo itiile din partea #enerala a acestui cod se aplica si $aptelor sanctionate penal prin le#i speciale, a$ara de ca ul cand le#ea dispune alt$el2. In doctrina penala romana actuala, caracterul unitar al dreptului penal este unanim admis, acesta ne$iind in$irmat de impre"urarea ca normele penale se #asesc #rupate in partea #enerala, in partea speciala a codului penal ori in le#i penale speciale sau in le#i nepenale cu dispo itiuni nepenale, caci principiile $undamentale ale dreptului penal se re#asesc in cadrul $iecarei re#lementari penale. Unitatea dreptului penal nu este a$ectata c.iar daca unele norme penale au caracter aparte, cum sunt normele penale care pri%esc aplicarea le#ii penale romane in$ractiunilor sa%arsite in strainatate ori care asi#ura asistenta "uridica internationala in materie penala *drept penal international +. 1.- 3!iectul si scopul dreptului penal 3!iectul dreptului penal il constituie acele raporturi sociale care re#lementea a lupta impotri%a in$ractiunilor sau a unor $apte penale, ce se nasc intre stat si in$ractor sau $aptuitor, ca urmare a comiterii unei in$ractiuni sau a unei $apte pre%a ute de le#ea penala, in %ederea tra#erii la raspundere penala a acestuia din urma prin aplicarea pedepselor sau a celorlalte masuri penale. 4 Pro$. uni%.dr. Matei 'asara!

In tara noastra, in lupta impotri%a in$ractiunilor cu a"utorul dreptului penal, tre!uie sa prime e $unctia pre%enti%&educati%a a acestuia, iar nu cea sanctionatoare, asa cum %a reiesi atunci cand se %or anali a institutiile sale. Dreptul penal are si o $unctie sanctionatoare, de com!atere, care tre!uie sa $ie insa secundara in raport cu cea pre%enti%e&educati%a. Aceasta se mani$esta atunci cand unele %alori sociale * statul, proprietatea, persoana etc.+ ocrotite de catre sistemul nostru de drept, sunt le ate prin in$ractiuni. Scopul dreptului penal este aratat c.iar in art.1 al Codului penal, acesta consta in apararea Romaniei, a su%eranitatii, independentei si unitatii statului, a proprietatii pu!lice, a persoanelor si drepturilor acesteia, precum si a intre#ii ordini de rept impotri%a in$ractiunilor. Se apara, deci, %alorile cele mai importante care sunt pre%a ute in normele de drept penal. Din cuprinsul acestui articol reiese ca le#ea penala apara interesele tuturor mem!rilor societatii. Este su!liniat, asadar rolul acti% al dreptului penal in apararea, consolidarea si de %oltarea societatii romanesti. Lupta impotri%a in$ractionalitatii consta deci, in primul rind, in pre%enirea acesteia, si ,apoi, in com!aterea ei. In normele dreptului penal se preci ea a care $apte de pericol social sunt incriminate, pedepsele si masurile care se aplica in urma sa%arsirii lor si conditiile in care are loc raspunderea, aplicarea si e,ecutarea pedepselor si a celorlalte masuri penale. -. Stiinta dreptului penal Stiinta dreptului penal este o ramura a stiintelor "uridice si repre inta un ansam!lu de teorii, conceptii, principii pri%itoare la dreptul penal. Ca sistem de cunostinte despre dreptul penal, stiinta dreptului penal, e,plica si $undamentea a necesitatea si sarcinile dreptului penal, metodele si mi"loacele de pre%enire si com!atere a $enomenului in$ractional.& Constantin Mitrac.e -.1. Dreptul penal ca ramura a stiintelor "uridice Ca ansam!lu sistemati at de cunostinte despre dreptul penal, stiinta dreptului penal "oaca un rol important in per$ectionarea re#lementarii "uridice a relatiilor de aparare sociala, in raport cu e%olutia societatii. De %oltarea institutiilor dreptului penal nu este de conceput $ara de %oltarea stiintei dreptului penal * ea insasi $iind in$luentata de de %oltarea stiintelor in #eneral si a celor umaniste in special. De aceea, studiul dreptului penal nu poate $i despartit de studiul stiintei dreptului penal. Stiinta dreptului penal are ca o!iect de studiu dreptul penal, ca ansam!lu de norme si institutii, pri%it in comple,itatea si dinamismul acestuia. In ce pri%este modul in care este

cercetat dreptul penal, in literatura de specialitate s&a aratat ca stiinta dreptului penal e$ectuea a asupra normelor si institutiilor dreptului un studiu e,e#etic, un studiu do#matic si unul critic. 1. Studiul e,e#etic consta in studierea atenta a normelor si institutiilor dreptului po iti% in %ederea cunoasterii continutului normati% al acestuia. 5iecare norma tre!uie sa $ie cunoscuta in conceptul *$orma+, structura, su!stanta *continutul normati%+ si $inalitatea ei. Este un studiu de anali a, o cercetare mor$olo#ica, anatomica si $i iolo#ica a normei de drept penal, reali ata cu a"utorul interpretarii. -. Studiul do#matic consta in cercetarea esentei dreptului penal, a %ointei si constiintei "uridice e,primate in normele si institutiile dreptului penal, in principiile $undamentale, #enerale si institutionale ale acestuia. /. Studiul critic consta in cercetarea normelor si institutiilor "uridico&penale in %ederea descoperirii imper$ectiunii lor cum ar $i neconcordanta dintre $orma si continutul acestora, deose!irile dintre $inalitatea ce li se atri!uie si re ultatele la care ele conduc in practica, lacunele si inad%ertentele dreptului po iti% etc. In raport cu particularitatile o!iectului sau, stiinta dreptului penal poate $i di%i ata in trei parti( partea introducti%e sau preliminara, partea #enerala si partea speciala. Partea introducti%e are ca o!iect dreptul penal pri%it in #eneral ca ramura a dreptului. In aceasta parte a sa, stiinta dreptului penal studia a notiunea si caracterele dreptului penal, scopul si $unctiile acestuia, principiile si i %oarele dreptului penal, raportul "uridic penal ca tip de raport "uridic, le#ea penala si interpretarea acesteia, principiile de aplicare a le#ii penale in raport cu spatial si timpul etc. Partea #enerala are ca o!iect de studiu re#lementarile "uridice pri%itoare la institutiile $undamentale ale dreptului penal( in$ractiunea, raspunderea penala si sanctiunile de drept penal.Tot in partea #enerala sunt cercetate si conditiile de e,istenta si de reali are ale raportului "uridic penal. Partea speciala are ca o!iect conditiile speci$ice in care di$erite acte de conduita , considerate indi%idual, sunt incriminate si constituie in$ractiuni, sanctiunile pe care le#ea le pre%ede pentru $iecare in$ractiune in parte, precum si conditiile speciale in care are loc tra#erea la raspundere penala pentru sa%arsirea acesteia. -.-. E%olutia stiintei dreptului penal Codul penal de la 1607 reali ea a uni$icarea le#islatiei penale in statul unitar roman si marc.ea a totodata inceputul dreptului penal modern. Este copiat in mare parte dupa codul penal $rance de la 1618 si cu unele imprumuturi din Codul prusian de la 1671 . In acest cod sunt re$lectate principiile scolii clasice ( le#alitatea in$ractiunii si pedepsei) &responsa!ilitatea morala a in$ractorului in estrat cu li!er ar!itru) & %ino%atia este temei pentru pedeapsa) &e#alitatea in $ata le#ii penale) &pedepse umani ate.

Nu pre%edea pedeapsa cu moartea spre deose!ire de modelul sau $rance care mentinea pedeapsa cu moartea. Pre%edea pedeapsa muncii silnice pe %iata, Nu pre%edea con$iscarea a%erii si nici pedepse corporale.Aceste caracteristici au condus pe unii autori sa aprecie e acest cod ca $iind cea mai !landa le#e penala din Europa la acea data. Nu se ocupa in partea #enerala de( tentati%e, concursul de in$ractiuni, recidi%a, insti#are rea!ilitare etc. In partea speciala nu erau incriminate $apte care intr&o societate moderna sunt incriminate. Codul penal de la 19/:* Codul penal Carol al II lea + era menit sa asi#ure unitatea le#islati%e dupa reali area Marii Unirii de la 1 decem!rie 1916. A reali at un pro#ress insemnat$iind ela!oratpe !a a principiilordemocratice si pro#resiste con$irmate de practica.In institutiile codului penal isi #asesc re$lectarea ideile scolilor( clasica, po iti%ista, neoclasica. Alaturi de pedepse sunt introduse in cod masurile de si#uranta si educati%e pentru delinc%entii minori. Nu pre%edea pedeapsa cu moartea, pedepsele sunt mai aspre decat cele din codul de la 1607. Datorita caracteristicilor sale se numara printre cele mai a%ansate le#i penale din epoca respecti%a. In 19/6 se instalea a re#imul de dictatura al re#elui Carol al II lea care a desc.is sirul re#imurilor totalitare , inc.eiat in -- decem!rie 1969. Dreptul penal a $ost $olosit in scopurile politice ale re#imurilor totalitare. In acelasi an *19/6 + s&a introdus pedeapsa cu moartea pentru unele in$ractiuni contra si#urantei statului, a $ost co!orata %arsta raspunderii penale de la 1; la 1- ani, se inre#istrea a o tendinta de sporire a caracterului represi% al dreptului penal. Codul penal a $ost repu!licat in $e!ruarie 19;6. Codul penal de la 1909 a consacrat principii de politica penala moderna intalnite in toate le#islatiile contemporane. Sunt consacrate principiile le#alitatii incriminarii si pedepsei) raspunderii penale personale intemeiata pe %ino%atie. Codul penal de la 1909 este aliniat la curentele dreptului penal contempora. -./. Stiinta dreptului penal roman.Le#atura cu stiintele adiacente Stiinta dreptului penal, prin o!iectul sau, apartine stiintelor "uridice ce au ca o!iect de studiu di$eritele ramuri ale dreptului. Intre stiintele "uridice e,ista le#aturi cum de alt$el e,ista si intre ramurile de drept ca parti ale sistemului de drept. Cele mai stranse le#aturi le are stiinta dreptului penal cu stiinta dreptului procesual penal si cu stiinta dreptului e,ecuti% penal, stiinte ce au ca o!iect ramurile de drept respecti%e. Le#aturile $oarte stranse dintre aceste trei ramuri de drept si stiintele ce le apartin, au condus in literatura "uridica de specialitate la $ormarea opiniei ca su!

denumirea de 1drept penal2 ce 1disciplinea a inte#ral reactia represi%a 1 se cuprind ramurile de drept penal, drept procesual penal si drept e,ecuti% penal , impreuna cu stiintele acestor ramuri de drept. Su! denumirea de stiinte penale sau criminale au $ost #rupate disciplinele socio& umaniste , altele decat stiintele "uridice dar care auca o!iect de cercetare $enomenul comple, al in$ractionalitatii. Cea mai importanta este criminolo#ia, a%and un caracter comple, interdisciplinar ce in#lo!ea a in o!iectul ei de studiu si alte discipline considerate la inceput discipline separate in cadrul disciplinelor penale , ca de e,emplu, sociolo#ia criminala, psi.olo#ia criminala, antropolo#ia criminala, statistica penala. 3 alta #rupa de stiinte penale ce au ca o!iect cercetarea mi"loacelor de reactiune antiin$ractionala, cuprinde( penolo#ia si stiinta penitenciara. Penolo#ia< stiinta care se ocupa cu studierea pedepselor si a celorlalte sanctiuni de drept penal su! raportul e$icacitatii acestora in pre%enirea si reprimarea $aptelor periculoase. Stiinta penitenciara< studia a modul de or#ani are si $unctionare a locurilor de e,ecutare a pedepselor pri%ati%e de li!ertate, cum sunt penitenciarele. Tot in #rupa stiintelor penale se cu%in mentionate (criminalistica, medicina le#ala, psi.olo#ia "udiciara, politia stiinti$ica. Stiintele penale pre entate au $iecare in $elul lor o contri!utie la reali area scopului si sarcinilor dreptului penal, a politicii penale. /. Principiile $undamentale ale dreptului penal roman /.1. Notiuni #enerale. Principiile $undamentale ale $iecarei ramuri a dreptului apar ca trasaturi caracteristice de$initorii pentru autonomia respecti%ei ramuri in cadrul sistemului dreptului. Sunt re#uli de drept care se o#lindesc in toate normele si institutiile care alcatuiesc ramura de drept in care actionea a. In ramura dreptului penal, principiile $undamentale sunt idei directoare care calau esc ela!orarea si reali area normelor de drept penal, $iind deci pre ente in intrea#a re#lementare "uridico&penala.E,aminand continutul si structura dreptului nostrum penal, credem ca se impu#n ca re#ului de !a a cu %aloare de principii $undamentale (principiul le#alitatii, principiul e#alitatii in $ata le#ii penale, principiul umanismului, principiul pre%enirii $aptelor pre%a ute de le#ea penala, in$ractiunea ca unic temei al raspunderii penale, personalitatea raspunderii penale, indi%iduali area sanctiunilor de drept penal. /.-. Principiul le#alitatii. In domeniul dreptului penal, principiul le#alitatii e,prima re#ula ca intrea#a acti%itate de aparare sociala impotri%a criminalitatii tre!uie sa se des$asoare pe !a a le#ii si in stricta con$ormitate cu le#ea.Principiul le#alitatii in domeniul dreptului penal se e,prima

in re#ulile 1nullum crimen sine le#e2* NU E=ISTA IN5RACTIUNE 5ARA LE>E+ si 1 nulla poena sine le#e2.* NU E=ISTA PEDEAPSA 5ARA LE>E+.& $ormulate de Cesare 'eccaria In %irtutea acestor re#uli, o $apta oricat de periculoasa ar $i, nu poate constitui in$ractiune daca nu este pre%a uta ca atare de le#e, iar o constran#ere aplicata unei personae nu constituie pedeapsa, ci o mani$estare de %iolenta ar!itrara, daca nu este pre%a uta de le#e. Principiul le#alitatii este menit sa constituie o #arantie a li!ertatii persoanei impotri%a a!u urilor si ar!itrariului din acti%itastea aparatului "udiciar, si , totodata o #arantie ca le#ea ce incriminea a 1 e, no%o2 nu se %a aplica $aptelor sa%arsite inainte de intrarea ei in %i#oare. A $ost $ormulat si inscris in Declaratia drepturilor omului si cetateanului de catre ideolo#ii re%olutiei $rance e din 1:69 in art. ?III ast$el( 1 nimeni nu poate $i pedepsit decat in %irtutea unei le#i promul#ate anterior in$ractiunii si le#al aplicate2. Principiul le#alitatii a $ost consacrat in le#islatiile penale ulterioare si in unele Constitutii ale statelor din Europa. In dreptul romanesc principiul le#alitatii era inscris in Constitutia din 19-/ in art. 1; care pre%edea 1 Nici o pedeapsa nu poate $i in$iintata nici aplicata decat in puterea unei le#i. Constitutia Romaniei adoptata la -1 noiem!rie 1991 pre%ede ca le#ea dispune numai pentru %iitor, cu e,ceptia le#ii penale mai $a%ora!ile *art. 17 al. -+) nici o pedeapsa nu poate $i sta!ilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul le#ii* art.-/, al.-+. In codurile penale romane de la 160; si de la 19/: principiul le#alitatii se #asea inscris in $ormulari care permiteau #arantarea li!ertatii persoanelor. In actualul cod penal principiul le#alitatii este pre%a ut in art.- 1 Le#ea pre%ede care $apte constituie in$ractiuni, pedepsele ce se aplica in$ractorilor si masurile ce se pot lua in ca ul sa%arsirii acestor $apte.2In doctrina penala se aprecia a ca principiul le#alitatii se completea a prin dispo itiile art.11c.p. care pre%ad ca 1 le#ea penala nu se aplica $aptelor care, la data cand au $ost sa%arsite, nu erau pre%a ute ca in$ractiuni.2 Consacrarea principiului le#alitatii in codul penal are o importanta deose!ita, repre entand o #arantie a drepturilor si li!ertatilor omului in sensul ca impiedica e,tinderea le#ii penale prin analo#ie) pentru le#iuitor constituie o o!li#atie ca in acti%itatea de incriminare sa preci e e cu e,actitate atat $apta inter isa cat si sanctiunile aplica!ile pentru aceasta) iar pentru or#anele de aplicare a le#ii repre inta o o!li#atie de interpretare stricta a le#ii, la ca ul concret. /./. Principiul umanitar. Presupune ca intrea#a re#lementare penala tre!uie sa porneasca de la interesele $undamentale ale omului. In centrul acti%itatii de aparare se a$la omul cu drepturile si

li!ertatile sale.In normele penale sunt pre%a ute e,i#ente carora conduita omului li se poate con$orma. Sanctiunile penale pe lan#a $unctia coerciti%a indeplinesc si $unctia de reeducare. Umani area pedepselor a $ost un principiu al Scolii clasice. In actuala re#lementare penala sunt cuprinse dispo itii ce pri%esc principiul umanismului * e,( a!olirea pedepsei cu moartea) masurile educati%e ce se pot lua $ata de minori, urmaresc reeducarea acestora+. Si in actuala Constitutie a Romaniei sunt pre%ederi ce %i ea a principiul umanismului* e,(art.-- dreptul la %iata si inte#ritate $i ica si psi.ica sunt #arantate ) al.- 1 Nimeni nu poate $i supus torturii si nici unui $el de pedeapsa sau de tratament inuman ori de#radant2) al./ 1 Pedeapsa cu moartea este inter isa2. /.;. E#alitatea in $ata le#ii penale. E,prima re#ula ca toti indi%i ii in societate sunt e#ali in $ata le#ii. In Constitutia actuala a Romaniei e consacrat, priin dispo itiile art.10, principiul ca 1 Cetatenii sunt e#ali in $ata le#ii si autoritatilor pu!lice $ara pri%ile#ii si $ara discriminari. Nimeni nu e mai presus de le#e2. In le#ea penala nu e consacrat printr&o dispo itie e,presa principiul e#alitatii, dar el se deduce implicit din $aptul ca in aceasta *le#ea penala+ nu sunt pre%a ute imunitati sau pri%ile#ii care sa permita ine#alitati de tratament in aplicarea le#ii penale. E#alitatea in $ata le#ii penale $unctionea a pentru toti indi%i ii $ie in calitatea lor de !ene$iciari ai ocrotirii penale, $ie de destinatari ai e,i#entelor acesteia. /.7. Pre%enirea $aptelor pre%a ute de le#ea penala Acest principiu presupune ca intrea#a re#lementare "uridico&penala tre!uie sa asi#ure pre%enirea sa%arsirii $aptelor periculoase atat prin con$ormare, cat si prin constran#ere $ata de cei care sa%arsesc aceste $apte. Pre%enirea $aptelor periculoase* a in$ractiunilor+ este scopul dreptului penal*art.1+ si care urmea a sa se reali e e in principiu prin con$ormare *cooperare+ ca re ultat al cunoasterii le#ii si al cresterii constiintei indi%iduale. Pre%enirea in$ractiunilor este o preocupare a statelor sip e plan international. Mentionam in acest sens 1Primul con#res al Natiunilor Unite pentru pre%enirea crimei si tratamentul delinc%entilor2 tinut la >ene%a in anul 1977. /.0. In$ractiunea este unicul temei al raspunderii penale. Este consacrat in dispo itiile art.1:, al.- c.p. Principiul $unctionea a ca o #arantie a li!ertatii persoanei, deoarece $ara sa%arsirea unei in$ractiuni nu se poate antrena raspundera penala a persoanei care a sa%arsit&o.

Acest aspect "usti$ica ridicarea la ran#ul de principiu $undamental a acestei re#uli, care constituie si un principiu al raspunderii penale. /.:. Principiul personalitatii raspunderii penale.

Constituie re#ula potri%it careia atat o!li#atia ce decur#e dintr&o norma penala de a a%ea o anumita conduita , cat si raspunderea penala ce decur#e din nesocotirea acelei o!li#atii re%in persoanei ce nu si&a respectat o!li#atia, sa%arsind $apta inter isa, si nu alteia ori unui #rup de persoane. In dreptul penal nu se poate antrena raspunderea penala pentru $apta altuia. Caracterul personal al raspunderii penale implica aplicarea pedepsei numai celui ce a sa%arsit o in$ractiune, iar celelalte sanctiuni de drept penal, masurile de si#uranta in special se pot lua numai $ata de cel care prin $apta sa a dat in %ilea# starea de pericol social ce tre!uie inlaturata. Este un principiu $undamental $iind o #arantie a li!ertatii persoanei, el constituind totodata si un principiu al raspunderii penale. /.6. Indi%iduali area sanctiunilor de drept penal.

Presupune sta!ilirea si aplicarea sanctiunilor de drept penal 4pedepse, masuri de si#uranta si masuri educati%e in $unctie de #ra%itatea $aptei sa%arsite, de periculo itatea in$ractorului, de necesitatile de indreptare a acestuia. Principiul isi are consacrarea in art.:- c.p.. Indeplinirea scopulurilor si $unctiilor sanctiunilor penale are loc numai daca acestea au $ost adaptate ca ului concret, indi%idual. Este, de asemenea, un principiu al raspunderii penale.

I@?3ARELE DREPTULUI PENAL

1. Notiunea si speci$icul i %oarelor dreptului penal. Principalele i %oare ale dreptului penal 1.1. Notiunea i %oarelor dreptului penal Notiunea de 1i %or de drept2 este $olosita in sensuri di$erite in teoria #enerala a dreptului, $iecare dintre acestea pri%ind o anumita latura de $ormare a normelor de drept. Dintre multiplele sensuri doar trei sunt acelea care pre inta interes, si anume( 1. I %or natural, sau sursa sociala o constituie ne%oile si interesele %ietii sociale. In ca ul dreptului penal este %or!a de necesitatea apararii %alorilor sociale, necesitate determinata de #ra%itatea si de $rec%enta $aptelor care %atama sau pun in pericol aceste %alori. -. I %orul constituti% sau sursa politica a dreptului in #eneral si deci si a dreptului penal este constituit de re#uli de conduita.In aceasta acceptiune, dreptul penal este si el e,presia %ointei pu!lice, creatie a acestuia. /. I %orul $ormal sau sursa "uridical a dreptului consta in insusi actul le#islati%e in care isi #aseste e,primarea %ointa puterii pu!lice si care cuprinde normele de drept, in spreta normele de drept penal cu elementele componente ale acestora. Cunoasterea dreptului penal implica studiul dreptului po iti%, adica al dreptului asa cum se #aseste el e,primat si materiali at in i %oarele lui $ormale sau "uridice. 1.-. Speci$icul i %oarelor dreptului penal

Ceea ce este c.aracteristic i %oarelor $ormale ale dreptului penal este $aptul ca acestea nu pot a%ea decat $orma le#ii, adica a actului normati%e in care se e,prima, in mod o!isnuit si dupa procedura pre%a uta in constitutie, %ointa or#anului le#iuitor al tarii care este parlamentul. Nu pot constitui deci i %oare de drept penal .otararile #u%ernului, ordinele ministerelor si, cu atat mai mult, actele emise de or#anelle locale ale puterii sau administratiei de stat. Aceasta restran#ere a cadrului i %oarelor dreptului penal se e,plica prin caracterul acestei ramuri a dreptului, care impune mem!rilor societatii o anumita conduita su! sanctiuni repressi%e. Restran#erea la care ne re$erim isi are temei le#al in insasi dispo itiile codului penal, dispo itia din art.1;1 c.p. in care se pre%ede ca prin 1le#e penala2 se intele#e orice dispo itie cu c.aracter penal cuprinsa in le#i sau decrete. Aceste dispo itii isi mentin

%ala!ilitatea si in conditiile noii ordini de drept postre%olutionare si ale separatiei puterilor in stat , deoarece nu poate $i con$erit puterii e,ecuti%e dreptul de a emite norme cu caracter penal. 1./. Principalele i %oare ale dreptului penal

I %oarele dreptului penalroman sunt constituite, in principal din codul penal si din le#ile e,trapenale care contin dispo itii de drept penal. Pe lan#a acestea e,ista totusi si unele le#i complinitoare care completea a ta!loul i %oarelor dreptului noatru penal. a+ Codul penal roman este principalul i %or al dreptului nostrum penal, deoarece cuprinde practic toate normele penale #enerale cu caracter de principii $undamentale, #enerale si institutionale, precum sic ea mai mare parte din normele penale speciale. Adoptat la 1- iunie 1906 si intrat in %i#oare la 1 ianuarie 1909, codul penal da e,presie unor principii ale scolii clasice si po iti%iste , re$lecta #andirea "uridica romaneasca. Contrar intentiei initiale a le#iuitorului de a asi#ura sta!ilitatea codului penal, acesta a tre!uit sa $ie modi$icat de cate%a ori, pentru a se atenua caracterul e,cesi% de represi% al unora dintre dispo itiile sale. Dupa re%olutia din decem!rie 1969, care a marcat pra!usirea re#imului communist si inceputul edi$icarii statului de drept in Romania, a tre!uit sa $ie modi$icat, in primul rand prin a!ro#area dispo itiilor care aduceau o #ra%a atin#ere drepturilor si li!ertatilor democratice ale cetatenilor. Cu toate aceste modi$icari de esenta, impuse de sc.im!area re#imului socio&politic in tara noastra, codul penal isi pastrea a nu numai $orta "uridical, dar si %aloarea politico& penala, datorita marilor principii pe care se intemeia a. !+ Le#ile penale complimentare *complinitoare+ Ele sunt menite sa complete e re#lementarile penale *din codul penal si le#ile speciale nepenale cu dispo itii penale+ cu norme de drept penal. Speci$icul acestor le#i complimentare consta tocmai in $aptul ca nu contin incriminari noi si cuprind in e,clusi%itate numai norme de drept penal. Dupa continutul lor sunt considerate i %oare ale dreptului penal. c+ Le#ile speciale nepenale cu dispo itiuni penale In aceasta #rupa intra le#ile care contin incriminari separate $ata de codul penal. Cu alte cu%inte, le#ile speciale sunt considerate , ca au un caracter penal numai daca au in continutul lor sunt pre%a ute $apte sanctionate penal. Nu %or $i considerate le#i nepenale cu dispo itiuni penale le#ile care au dispo itiuni de acest $el, 1 nerespectarea dispo itiilor din artA.sau din pre enta le#e atra#e raspunderea disciplinara , contra%entionala ori penala2

Incriminarea unei $apte prin le#ea speciala si trimiterea cu pri%ire la incadrarea si sanctionarea $aptea la codul penal* prin norma de trimitere + este de natura sa con$ere acestei le#i speciale caracterul de le#e nepenala cu dispo itii penale. d+ Tratatele si con%entiile internationale 3 ultima cate#orie de acte "uridice ce o tratam la i %oarele dreptului penal este repre entata de tratatele si con%entiile internationale , el de%in i %oare de drept in masura in care sunt rati$icate. In literature "uridical de specialitate se $ace distin#erea intre tratate si con%entii prin care statul roman s&a an#a"at sa incrimine e sis a sanctione e anumite $apte deose!it de periculoase care aduc atin#ere unor %alori si interese commune ale societatii omenesti, de unde si denumirea de in$ractiuni de drept international, si tratate si con%entii internationale pri%ind asistenta "uridica internationala in materie penala. Din prima cate#orie tratatele si con%entiile pot $i socotite ca i %oare indirecte de drept penal, pentru ca prin ele este asumata o!li#atia statelor de a incrimina prin le#ea penala interna ast$el de $apte. Tratatele si con%entiile internationale pri%itoare la asistenta "uridica internationala contin norme pri%ind e,tradarea si de%in o!li#atorii dupa rati$icare. -. Le#ea penala, principalul i %or al dreptului penal. Cate#orii de le#i penale -.1. Notiunea le#ii penale. Conceptul de le#e penala este e,aminat in doctrina penala in doua sensuri( intr&un sens lar# , de re#ula , sau norma de drept penal, sens pe care il are in %edere le#iuitorul prin dispo itiile art.1;1 c.p.. In alt sens * restrans+ conceptual de le#e penala, desemnea a actul normati% emis de parlament, dupa o procedura speciala si care contine norme de drept penal*art. :; din Constitutie+. -.-. Cate#orii de le#i penale. Pentru o cunoastere cat mai !una a le#ilor penale, in ce pri%este interpretarea si aplicarea, ca si a raporturilor dintre ele in doctrina penala se $ac di$erite clasi$icari. 1.Dupa rolul pe care il au in re#lementarea relatiilor de aparare sociala, le#ile penale se clasi$ica in ( & le#i penale #enerale si &le#i penale speciale. La randul lor le#ile penale #enerale pot $i considerate , intr&un sens dispo itii de drept penal cu caracter de principiu ce se aplica unui numar mare de norme speciale.in acest sens sunt normele din partea #enerala a codului penal. In alt sens, le#ea penala poate

desemnea a codul penal in ansam!lu ca le#e o!isnuita * ordinara+ spre a $i deose!ita de le#ea speciala& coduri penale speciale * al "ustitiei militare, spre e,emplu+. Si in ca ul le#ilor penale speciale se distin# intr&un sens& partea speciala a Codului penal., si in alt sens, coduri penale speciale care cuprind dispo itii dero#atorii de la dreptul o!isnuit* ordinar+. Importanta acestei clasi$icari tre!uie o!ser%ata in le#atura cu aplicarea acestora. Cand am!ele le#i& cea #enerala si cea speciala %in in concurs, adica sunt incidente pentru solutionarea unui raport "uridic de con$lict, pro!lema se re ol%a dupa re#ula(le#ea penala speciala dero#a de la le#ea #enerala si se completea a cu aceasta. -. Dupa durata in timp le#ile penale pot $i cu( &durata nedeterminata * permanente +, cum sunt marea ma"oritate, sunt cele o!isnuite) & cu durata predeterminata* temporare+) au cuprinse in continutul lor si o dispo itie care limitea a in timp aplicarea ei, pana la o data calenderistica , ori pana la data incetarii starii care a determinat adoptarea acesteia. Interesul distinctiei( le#ea penala temporara se aplica si dupa iesirea ei din %i#oare, dar $aptelor sa%arsite cat timp era in %i#oare* %a ultraacti%a+. /. Dupa natura necesitatii care a impus adoptarea le#ilor acestea pot $i( & le#i penale ordinare sau o!isnuite. Acestea sunt le#ile penale adoptate in situatii normale, o!isnuite de e%olutie a societatii) & le#i penale e,traordinare sau e,ceptionale care sunt adoptate in situatii de e,ceptie, determinate de apararea corespun atoare a %alorilor sociale* calamitati naturale, stare de ra !oi+. Interesul distinctiei consta in $aptul ca le#ile penale e,traordinare dero#a de la le#ile ordinare. /. Normele "uridice penale. /.1.Notiunea normei "uridice penale Normele de drept penal sunt o specie de norme de drept cu un speci$ic, determinate de particularitatea re#lementarii relatiilor de aparare sociala. Intr&ade%ar normele de drept penal isi indeplinesc $unctia re#ulatoare intr&un mod speci$ic si anume prin pre%ederea $aptelor periculoase pentru %alorile sociale si prin inter icerea lor su! sanctiuni penale. Prin aceasta inter icere se determina conduit ape care tre!uie sa o ai!a participantii la relatiile de aparare sociala, iar prin sanctionarea ei cu pedeapsa se e,prima caracterul o!li#atoriu al conduitei ast$el determinate. /.-.Structura normei "uridice penale

Elementele normei de drept panal si modul in care ele se sistemati ea a in continutul acesteia nu pot $i studiate decat tinand seama de clasi$icarea normelor respecti%e in norme #enerale si norme speciale. Normele #enerale continand precepte cu %aloare de principii, nu se deose!esc, prin structural or de normele "uridice apartinand altor ramuri de drept. Normele speciale sau incriminatorii sunt tipice pentru dreptul penal, pre entand un continut care le e speci$ic, in$atisea a si o structura speci$ica. De aceea, re$erindu&ne la structura normei de drpet penal, aa%em in %edere norma speciala. In opinia unor autori, norma penala de incriminare * speciala + cuprinde si ea o structura tri.otomica atri!uita normei de drept in #eneral, si anume( ipote a, dispo itia si sanctiunea. Altii sunt de parere ca ar cuprinde doar dispo itia si sanctiunea. Dispo itia consta din inter icerea unei anumite actiuni sau omisiuni, iar sanctiunea consta din pedeapsa ce urmea a sa se aplice in ca ul nerespectarii dispo itiei.Aceasta opinie ni se pare mai apropiata de realitate, norma penala are intr&ade%ar o structura di.otomica, $iind alcatuita din dispo itie si sanctiune. /./. Cate#orii de norme "uridice penale Desi se caracteri ea a prin trasaturi proprii, distincti%e in raport cu alte cate#orii de norme "uridice, normele de drept penal se di$erentia a totusi intre ele prin caracterul si structura speci$ice numai unora sau prin s$era de incidenta.Ast$el, distin#em ( a. Norme penale #enerale si speciale) distinctia intre cele doua cate#orii de norme se $ace dupa criteriile continutului si s$erei de incidenta, iar interesul distindtiei este le#at de re#ula ca normele speciale dero#a de la cele #enerale si deci au prioritate in ca de concurs cu acestea. !. Norme penale pro.i!iti%e si onerati%e.Distinctia pri%este in #enera normele penale speciale si are drept criteriu caracterul conduitei prescrise prin preceptul lor. Normele pro.i!iti%e contin ca re#ula de conduita a!tinerea de a sa%arsi $apta descrisa si incriminate in dispo itie, iar normele onerati%e contin ca re#ula de conduita sa%arsirea $aptei a carei omitere este inter isa.Interesul distinctiei tine de modul cum sunt re ol%ate unele pro!leme cum sunt acelea ale %ino%atiei ca element al in$ractiunii. c. Norme penale unitare si di%i ate. Sunt unitare normele pre%a ute cu am!ele lor elemente, dispo itia si sanctiunea in intre#ul lor, in acelasi articol de le#e. Normele penale sunt di%i ate atunci cand elementele lor si anume dispo itia sau o parte din ea, ori sanctiunea nu se #asesc in acelasi articol de le#e, ci in articole di$erite, din

acelasi act normati%e sau din acte normati%e deose!ite, ast$el ca norma este di%i ata intre aceste te,te de le#e. Cele mai multe norme penale de incriminare sunt si tre!uie sa $ie norme unitare, $iindca e $iresc ca norma de drept sa se #aseasca in intre#ime in acelasi te,t, sin u $ra#mentata in te,te de le#e di$erite. Recur#erea la norme di%i ate tre!uie sa ai!a caracter cu totul e,ceptional si c.iar este de pre$erat sa se renunte la aceasta te.nica le#islati%e. Se cunosc doua tipuri principale de norme di%i ate( norme de incriminare cadru sau norme in al! si norme de trimitere si de re$erire. d. Normele penale de incriminare cadru se di$erentia a prin $aptul ca au in continutul lor o dispo itie de incriminare cadru si o sanctiune corespun atoare acestei incriminari, urmand ca pre%ederea $aptelor inter ise prin incriminarea cadru sa se $aca ulterior, prin norme cuprinse in alte acte normati%e. e. Normele penale de trimiteresi de re$erire, sunt acele norme di%i ate care se completea a, in ce pri%este dispo itia sau sanciunea , prin trimitere sau prin re$erire la o norma complinitoare din aceeasi le#e sau din alta. Sunt considerate norme de trimitere acele norme incomplete I ce pri%este dispo itia sau sanctiunea, care se compltea aimprumutand aceste elemente de la alte norme la care $ac trimitere, in asa $el incat acele elementesunt incorporate in norma de trimitere ca si cum ar $i ale acesteia. Normele de re$erire sunt si ele norme incomplete, care se completea aprin imprumut de elemente din alte norme, intocmai ca si normele de trimitere. Pentru a deose!i o norma de trimitere de o norma de re$erire tre!uie sa se dea o interpretare rationala a normelor implicate, in special in ca ulmodi$icarii normelor complinitoare , pentru a se sta!ili e$ectele pe care aceasta modi$icare le produce asupra normei de re$erire sau de trimitere in discutie.

;. Interpretarea le#ii penale. ;.1. Notiunea si necesitatea interpretarii le#ii penale. Interpretarea le#ii penale este o operatiune lo#ico&rationalace se e$ectuea a cu oca ia aplicarii normei de drept si are drept scop a$larea %ointei le#iuitoruuli e,primata in aceste noeme cu pri%ire la ca ul concret. In ca ul le#ii penale interpretarea are ca scop a$larea

%ointei le#iuitorului e,primata in dispo itiile penale pentru a sta!ili daca acestea sunt aplica!ile ca ului concret. Interpretarea este necesara pentru ca normele se re$era la $apte tipice si tre!uie aplicate unor $apte concrete care sunt %ariate. Unele te,te de le#e nu sunt su$$icient de clare , situatie ce poate re ulta din $olosirea unor termini sau e,presii cu intelesuri multiple. ;.-. 5ormele sau $elurile interpretarii In literatura "uridica se $ace distinctie intre di$erite #enuri de interpretari( Dupa or#anul sau persoana care $ace interpretarea aceasta poate $i( o$iciala sau neo$iciala.Interpretarea o$iciala $acuta de un or#an sau su!iect o$icial poate $i( autentica sau le#ala $acuta de le#iuitor si cau ala sau de ca $acuta de or#anul "udiciar la ca ul concret. Interpretarea neo$iciala sau doctrinala este $acuta de oamenii de stiinta si este materiali ata in tratate, mono#ra$ii etc. Aceasta clasi$icare poate $i $acuta si dupa $orta o!li#atorie a interpretarii.Interpretarea o$iciala este o!li#atorie, iar cea neo$iciala nu are $orta o!li#atorie ce decur#e de la un or#an o$icial. Interpretarea autentica poate $i la randul ei( conte,tuala, e$ectuata de le#iuitor cu prile"ul adoptarii le#ii si posterioara& printr&o le#e interpretati%a & care le#e $ace corp comun cu le#ea interpretata si se aplica de la intrarea in %i#oare a le#ii pe care o interpretea a* deci se aplica retroacti%e le#ea de interpretare+.Interpretarea autentica conte,tuala este cea mai $rec%enta. Interpretarea autentica se reali ea a cu oca ia adoptarii normei penale. ;./. Metodele de interpretare Dupa metodele $olosite interpretarea poate $i( literala sau #ramaticala 4 care consta in a$larea intelesului normei de drept penal cu a"utorul cu%intelor prin care a $ost e,primata. Se anali ea a te,tul normei din punct de %edere etimolo#ic, sintactic si stilistic. Interpretarea rationala sau lo#ica 4 consta in $olosirea procedeelor lo#ice a rationamentelor, pentru a a$la %ointa le#iuitorului. Interpretarea lo#ica apare ca o desa%arsire a celorlalte metode. Interpretarea istorica 4 consta in a$larea intelesului normei penale prin studierea conditiilor de ordin politic, economic, social, "uridic in care a $ost adoptata le#ea.

Interpretarea sistematica este o %arianta a metodei rational sau lo#ice si consta in a$larea %ointei e,primata in norma pornind de la corelatia normei cu alte norme din aceeasi le#e sau alte acte normati%e din cadrul sistemului de drept. Interpretarea le#ii prin analo#ie 4 consta in cautarea intelesului unei norme penale cu a"utorul alteia care per%ade un ca asemanator si care este mai clara.

;.;. Re ultatele si limitele interpretarii Interpretarea dupa re ultat, dupa $olosirea metodelor de interpretare, interpretul a"un#e la o conclu ie cu pri%ire la concordanta intre %ointa le#iuitorului si e,primarea acesteia in norma. 4 interpretarea este declarati%e 4 cand e,ista concordanta intre %ointa le#iuitorului si e,primarea din norma) interpretarea este e,tensi%a & cand le#iuitorul a %rut sa spuna mai mult decat a e,primat, iar sarcina interpretului este sa e,tinda intelesul normei la %ointa le#iuitorului) interpretarea este restricti%e cand le#iuitorul a %rut sa spuna mai putin dar a e,primat mai mult, interpretul in aceasta situatie tre!uie sa restran#a intelesul normei la %ointa le#iuitorului. Le#ea penala este de stricta interpretare.