Sunteți pe pagina 1din 43

Mari puteri contemporane Marea Britanie Imperiul Britanic Suprafaa: 244 110 km2

Populaia: 60 270 000 locuitori

n nici un alt stat european tradiia nu va influena at t de mult evoluia societ!ii ca "n Marea Britanie#

I$olat! de lumea Mediteranei% principala a&! de comer 'i civili$aie a (ntic)it!ii 'i *vului Mediu% Marea Britanie do+ nde'te din secolul al ,-.lea% c nd (tlanticul ia locul Mediteranei ca principal! $on! economic!% prin po$iia sa% un rol central% devenind prima putere maritim! 'i comercial! a lumii# Dup o lung perioad contradictorie, marcat de invazii sau de lupte interne, este instaurat absolutismul dinastiei /udorilor (1485-160 !"

#ltima reprezentant a acestei dinastii, regina *lisa+eta I, av$nd o domnie %oarte lung (155& ' 160 !, va pune bazele puterii maritime engleze (i, totodat, va marca ascensiunea )ngliei"

*ot +n timpul su, prin navigatorii 0rancis 1rake (1540 sau 154 -15,6! (i 2alter 3alei4) (155--1618! se sc.i/eaz primii pa(i +n direc/ia constituirii imperiului colonial englez (britanic!0 1rake% dup! ce reali$ea$! a doua c!l!torie "n 5urul lumii 61777.17809% ia "n st!p nire 6177:9 un teritoriu de pe coasta vestic! a (mericii de ;ord% din actuala $on! a <olfului =an 0rancisco% pe care "l nume'te Nova Albion

3alei4) descoper!% pe cealalt! coast!% estic!% -ir4inia 617849% pe care "ncearc!% f!r! succes% s.o coloni$e$e "n anul urm!tor

1rake va fi 'i un corsar cele+ru% care a adus mari servicii (n4liei prin 5efuirea navelor spaniole% fapt pentru care va fi "nno+ilat de *lisa+eta I

Drumul de la )nglia (1 0 -80 1m-! la 2egatul #nit al Marii 3ritanii (i 4rlandei de 5ord (-44 110 1m-! a cuprins mai multe etape0 inclus +n Regatul Angliei +n 1-8,, 6ara 7alilor (8ales! va renun/a la autoguvernare +n 15 6"

9co/ia, ane:at +n 1-,6, se une(te cu )nglia +n 160 , dar aceasta devine e%ectiv abia +n 1&0&, c$nd este adoptat titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii;

+n 1801, odat cu alipirea o%icial a 4rlandei, denumirea devine Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei;

+n 1,-& (dup ce +n 1,-1 cea mai mare parte a 4rlandei ob/ine statutul de dominion sub denumirea de ;9tatul <iber 4rlanda;!, Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord (+nglob$nd din 4rlanda doar #lsterul ' partea de nord-est!= "n secolul al ,-II.lea "n lupta pentru )e4emonia maritim! cu >landa% Marea Britanie devine% peste dou! secole% principala putere maritim! a lumii#

"n secolul al ,-II.lea% "nfiinea$! primele colonii pe teritoriul (mericii de ;ord% prin 3!$+oiul de 7 ani 61776 176?9 'i elimin! 0rana de pe continentul nord american 'i din India#

la sf r'itul secolului al ,-III.lea Marea Britanie "ncepe coloni$area (ustraliei% pe care o "nc)eie "n secolul urm!tor 6un teritoriu de circa 8 milioane de km29#

"'i e&tinde factoriile 'i "n (frica% re$erv nd continentul pentru cuceriri "n secolul urm!tor@

"ntre 1777.178? are loc Rzboiul de Independen al celor 1? colonii americane datorit! m!surilor discriminatorii adoptate de metropol!#

spri5inite de 0rana 'i =pania% eternii rivali ai (n4liei% 3!$+oiul se "nc)eie cu na'terea unui nou stat% =tatele Anite ale (mericii% care% ca un parado& al istoriei% va surclasa nu peste foarte mult timp fosta metropol!% prelu ndu.i atri+utele mondiale#

Brin revoluia industrial! din secolele ,-III ,I,% Marea Britanie devine principala putere industrial! a lumii 'i% totodat!% din epoca re4inei -ictoria 618?7 1:019% prima putere colonial de pe Glob#

Brin cele dou! Rzboaie ale Opiumului 61840 1842 'i 1876 18609% Marea Britanie forea$! p!trunderea m!rfurilor sale "n C)ina#

(lte colonii ale Marii Britanii: Birmania 6posesiune din 18869# cea mai mare parte a MalaDsiei# =in4apore 6181:9# 1e asemenea% o+ine controlul Canalului =ue$ 618779% ocup! Ciprul 618789% *4iptul 618829 'i "mparte (frica ;ea4r! cu 0rana Ea sf r'itul Brimului 3!$+oi Mondial% Marea Britanie avea cel mai mare imperiu colonial cunoscut vreodat!#

> ima4ine asupra acestuia ne ofer! )arta actualului Commonwealth of Nation !

Ea "nceputul secolului ,,% Marea Britanie pierde% "n favoarea =tatelor Anite ale (mericii mai "nt i% apoi 'i a <ermaniei% locul de principal! putere industrial! mondial!% apoi 'i "n alte domenii economice#

=ecolul ,, este pentru Marea Britanie secolul declinului#

1up! e'ecul politicii mFnc)ene$e% Marea Britanie 6'i 0rana9 declar! la ? septem+rie 1:?: r!$+oi <ermaniei% iar "n decem+rie 1:41 'i Gaponiei% lupt nd "mpotriva forelor (&ei pe fronturile din (frica% (sia 'i *uropa#

2inston C)urc)ill% va 5uca un rol important "n privina )!rii politice a *uropei dup! cele trei conferine importante tripartite 6/e)eran% Ialta 'i Botsdam9@ 1up! 1:47% sistemul colonial se destram!% Marea Britanie% care dup! "nfr n4erea <ermaniei 'i Gaponiei% era a treia putere mondial!% "n urma =A( 'i A3==% continu nd s! co+oare "n ierar)ia marilor puteri de pe <lo+"

Ea aceasta au contri+uit costurile celor dou! r!$+oaie mondiale% decoloni$area% reducerea investiiilor 'i a productivit!ii% e$it!rile "n faa inte4r!rii vest.europene% evoluia economic! mai lent! dup! 1:47% "n comparaie cu 0rana% Italia% 30<% care o dep!'esc etc#

Cri$a =ue$ului% din anul 1:76% marc)ea$! sf r'itul politicii ofensive imperiale#

> ultim! r!+ufnire de or4oliu a marii puteri coloniale are loc "n 1:82% cu oca$ia a'a. numitului H3!$+oi al MalvinelorH% c nd "nc)eie victorioas! confruntarea cu (r4entina pentru Insulele 0alkland 6Malvinas "n spaniol!9@ Cola+orarea str ns! cu =A(% inau4urat! "n 1:?:% r!m ne% 'i dup! (l 1oilea 3!$+oi Mondial% principiul de +a$! al politicii e&terne +ritanice#

Mai mult% ca$ unic "n istorie% o fost! metropol! transfer! prero4ativele sale de mare putere 6economic!% militar!% strate4ic! etc@9 unei foste colonii#

(propierea 'i cola+orarea sunt at t de mari "nc t r!m ne sin4ura ar! european! care particip! direct 'i nemi5locit la 3!$+oiul din IraI 6200?9@

Ea 1 ianuarie 1:7?% devine mem+ru al Comunit!ii *conomice *uropene 6actuala Aniune *uropean!9

Ea "nceputul mileniului III% "n ciuda pierderilor 'i a c!derilor suferite% Marea Britanie r!m ne o mare putere% 4raie mai multor atri+ute: putere economic! 6apropiat! de 0rana9% maritim! 6pe care o conserv! de mult! vreme9% militar!% nuclear!% mem+ru permanent al Consiliului de =ecuritate% nucleu 'i diri5or al CommonJealt)ului 0rana Suprafaa: 74? :67 km2

Populaia: 60 424 000 locuitori

0rana se consider! cel mai vec)i stat.naiune european 'i% "n mod indu+ita+il% a 5ucat 'i 5oac! un rol important "n viaa internaional!#

Ba$ele 3e4atului franc sunt puse de re4ele Clovis I 6481 7119 din dinastia Merovin4ienilor% c!reia "i succede dinastia Carolin4ienilor 6771 :879% care 'i.a luat numele de la cel mai de seam! repre$entant al s!u% Carol cel Mare 6768 8149# #n moment important +l constituie *ratatul de la >erdun, +n/elegere +nc.eiat +n 84 +ntre %iii lui <udovic cel ?ios prin care 4mperiul @arolingian se +mpr/ea +ntre0 Carol cel Ble'uv (posesiunile de la vest de 2.on, viitoarea Aran/!

Eudovic <ermanicul (posesiunile de la est de 2.on, viitoarea 7ermanie!" 5

Eot)ar (regiunea dintre 2.in (i Meuse, viitoarea <oren (i 5ordul 4taliei!= )scensiunea Aran/ei pe scena european se cristalizeaz +n secolele B44 ' B4>0 Cn timpul domniilor lui Ailip 44 )ugust (11&, ' 1-- !"

Ailip 4> cel Arumos (1-85 ' 1 14!, c$nd sunt %cu/i primii pa(i pe drumul +ntririi autorit/ii regale (i a centralizrii statale= Dup ce <udovic B4 (1461 ' 148 ! reprim opozi/ia marilor seniori, iar Arancisc 4 (1515 ' 154&!, inaugureaz absolutismul (i duce o important campanie, contra Dabsburgilor, pentru suprema/ia +n ?eninsula 4talic= un moment mai mult dec t repre$entativ pentru des!v r'irea 0ranei "l constituie lun4a domnie a lui Eudovic ,I- 6164? 17179#

(cesta a instituit a+solutismul re4al 6lui atri+uindu.se faimoasa formul! HStatul unt euH9% a promovat o politic! e&tern! de ane&iuni 'i a transformat 0rana "n prima putere a *uropei" Ea sf r'itul secolului al ,-III.lea are loc "n 0rana un eveniment care va marca% de fapt% istoria omenirii: Revoluia "rancez #$%&' ( $%')*+ care% "n afar! de "nl!turarea monar)iei a+solutiste% va desfiina relaiile feudale 'i va inau4ura o nou! epoc! "n viaa omenirii# "n cur nd% este instaurat re4imul autoritar al lui Napoleon ,onaparte 6mai "nt i su+ forma Consulatului% "n 17::% apoi a imperiului% din 18019#

<raie acestuia 0rana redevine cea mai mare putere a *uropei 'i% 4raie numeroaselor r!$+oaie victorioase ale acestuia "mpotriva (ustriei% Marii Britanii% Brusiei% 3usiei 'i =paniei% era pe punctul de a deveni )e4emonul continentului@

Cn%r$ngerea lui 5apoleon la 8aterloo (1815! va %i doar unul din momentele ce vor marca, poate, cel mai controversat secol din istoria acestei mari puteri0 crearea, +nlturarea (i revenirea de monar.ii, revolu/ii, pierderi teritoriale etc"

@u toate acestea, Aran/a reu(e(te s-(i creeze un mare imperiu colonial, apreciat ca %iind al doilea ca mrime dup cel britanic0 n (frica de nord 6Maroc% (l4eria% /unisia9#

In (frica occidental! 6Mauritania% Mali% =ene4al% <uineea% CKte dLIvoire% ;i4er% Benin% /o4o '@a@9

Iar in cea ecuatorial! 6Burkina.0aso% Ciad% 3@ Centrafrican!% Camerun% <a+on% 3@ Con4o9#

n Indoc)ina 6Cam+od4ia% Eaos% -ietnam9 'i >ceania 6;oua Caledonie% ;oile Me+ride% Boline$ia 0rance$! '@a@9 Cn proiectele sale geopolitice e:tracontinentale, Aran/a s-a ciocnit constant de dispozitivele britanice (i, +ntr-o mai mic msur, de 7ermania (i de 4talia"

)nali(tii +n domeniu apreciaz c edi%icarea imperiului colonial %rancez se +ntemeia pe c$teva a:e geopolitice %undamentale0 +n )%rica, pe care Aran/a o +mparte practic cu Marea 3ritanie, %rancezii urmreau controlarea +ntregii )%rici de 5ord, inclusiv 9a.ara, +n vederea Eonc/iunii cu )%rica 5eagr"

+n Fceanul 4ndian, unde +(i asigurase +ntregul control asupra importantului col/ sud-vestic, coloniz$nd toate insulele, se vor in%iltra britanicii, ane:$nd Mauritius (i 9eGc.elles, rm$n$ndu-4 totu(i Madagascar, @omore, 2Hunion"

&

+n )sia, urmrea cucerirea +ntregii ?eninsule 4ndoc.ina" 9ecolul BB nu va %i mai pu/in zbuciumat0 Dup ce +n urma ?rimului 2zboi Mondial, c$nd a participat de partea ?uterilor @entrale, a redob$ndit provinciile )lsacia (i <orena (pierdute +n urma rzboiului %ranco ' prusac din 18&0 ' 18&1!"

la +nceputul celui de-al Doilea 2zboi Mondial capituleaz +n %a/a 7ermaniei (-- iunie 1,40!, salvarea ei ((i recunoa(terea ca parte beligerant! venind de la t$nrul general @.arles de 7aulle care constituie, la <ondra, @omitetul 5a/ional Arancez , ce coordoneaz rezisten/a antinazist= Dup o perioad de instabilitate guvernamental (i di%icult/i economice (i coloniale este ales ca pre(edinte generalul @.arles de 7aulle (1,5,!, cu atribu/ii sporite pentru (e%ul statului, regul care se pstreaz (i +n prezent"

7ra/ie +n principal 7eneralului de 7aulle, Aran/a ini/iaz o politic e:tern independent, distan/$ndu-se de .egemonul american, retrg$ndu-se din organismele militare 5)*F (i 9I)*F (i +ntre/in$nd rela/ii speciale cu #299 (i @.ina"

)stzi, Aran/a, de(i nu mai are ambi/ii teritoriale, dore(te s Eoace un rol important pe scena mondial, consider$ndu-se o mare putere, rang con%erit printre altele de %aptul c este membru permanent al @onsiliului de 9ecuritate F5#"

?ercep/ia e:tern este +ns oarecum di%erit0 pentru 9=#=) nu are greutate dec$t prin locul de/inut +n @onsiliul de 9ecuritate, pentru celelalte puteri europene este o ;putere medie; (i nimic mai mult, pentru /rile asiatice este doar o putere === cultural= <ermania Suprafaa0 5& 0-1 1m-

Populaia0 8- 4-4 000 locuitori

@a un parado: al istoriei, ceea ce numim Germania este un termen %olosit +n mod curent abia din secolul al B>-lea, iar ca nume de stat doar de la s%$r(itul secolului al B4B-lea"

3azele sale sunt puse prin *ratatul de la >erdun (84 2egatul %ranc oriental adopt +n secolul B, odat cu +ncoronarea, la 2oma, a re4elui >tto I 6:?6.:7?9 ca +mprat (+n ,6-!, titlul de 4mperiul 2oman, acesta pun$nd, prin cuceriri, bazele unui +ntins imperiu, numit ulterior (sec= B44! 9%$ntul 4mperiu 2oman de 5a/iune 7erman"

Cns %r$mi/area politic a 7ermaniei +n nenumrate principate, ducate, comitate, cu un pronun/at grad de autonomie, va +mpiedica +n +ntregul Iv Mediu crearea unui stat german centralizat (i puternic"

<a s%$r(itul secolului al B4-lea +ncepe a%irmarea economic (i politic a ora(elor germane, care pre%igureaz constituirea Dansei +n 1-8-, ca o alian/ comercial (i politic a cet/ilor de la Marea 3altic (i Marea 5ordului, ce devine +n urmtoarele dou secole principala putere +n Iuropa de 5ord= Bacea Jestfalic! 616489, care +nc.eie 2zboiul de 0 de )ni (1618-1648! ' rzboi +ntre principii protestan/i din 4mperiul 2omano-7erman, pe de o parte, (i principii catolici (i +mprat, pe de alt parte, +nceput cu rscoala @e.iei +mpotriva domina/iei .absburgice ' con%irm %r$mi/area 7ermaniei +n peste 00 de sttule/e"

9ecolul B>444 este marcat, practic, de ascensiunea ?rusiei (i )ustriei, ambele av$nd acela(i obiectiv ' .egemonia +n lumea germanic, ceea ce nu le +mpiedic s aib uneori scopuri

comune, de e:emplu participarea la coali/iile statelor europene +mpotriva 2evolu/iei Aranceze (i, apoi, a 4mperiului napoleonian" #ni%icarea 7ermaniei este realizat, practic, ;de sus;, ;prin %ier (i s$nge;, de ctre ?rusia cancelarului Bismarck# 2ivalitatea dintre ?rusia (i )ustria a culminat, de %apt, cu 3!+oiul (ustro Brusac, din 1866, soldat cu +n%r$ngerea )ustriei (i crearea Confederaiei <ermaniei de ;ord, evident condus de ?rusia"

>ictoria din rzboiul cu Aran/a (18&0-18&1!, +nc.eie procesul de uni%icare (i se proclam imperiul %ederal german (18 ianuarie 18&1!, 2il)elm I devine rege al ?rusiei (1861-1888!, %iind +ncoronat +mprat al 7ermaniei (18&1-1888!, iar cancelarul >tto von Bismarck (186-18,0!, artizanul de %apt al acestei +n%ptuiri, devine primul cancelar al 4mperiului 7erman (18&1-18,0!= (v ntul economic de la sf r'itul secolului ,I, face din <ermania prima putere industrial! mai "nt i% apoi economic! "n ansam+lu% a *uropei 6dep!'ind Marea Britanie care deinea supremaia de aproape 200 de ani9 'i% dup! =A(% a doua pe <lo+#

(ceast! ascensiune economic! rapid! este "nsoit! de inau4urarea unei politici coloniale% <ermania simindu.se frustrat! c! nu a putut participa la cucerirea (fricii sau% cum plastic s.a e&primat cancelarul Bismarck% H<ermania a lipsit de la "mp!rirea ca'cavaluluiN#

Intr! "n Brimul 3!$+oi Mondial% "n au4ust 1:14% secondat! de (ustro. An4aria% aliatul s!u 4eopolitic natural# ?rimul 2zboi Mondial s-a +nc.eiat cu +n%r$ngerea 7ermaniei"

10

<a noiembrie 1,18, izbugne(te revolu/ia care abole(te monar.ia (i proclam, (ase zile mai t$rziu, republica (cons%in/it prin @onstitu/ia adoptat la 1 iulie 1,1, la 2eimar!, este urmat de tulburri sociale ' proclamarea republicii sovietice la 3remen (ianuarie ' %ebruarie 1,1,! (i +n 3avaria (aprilie ' mai 1,1,!=

?rin /ratatul de la -ersailles 628 iunie 1:1:9, 7ermania pierde toate coloniile, provinciile )lsacia (i <orena (ane:ate +n 18&1! (i este obligat s plteasc importante despgubiri de rzboi= @riza din 1,-, ' 1, neteze(te drumul spre putere al mi(crii naziste, (dolf Mitler devenind, la 0 ianuarie 1, , cancelar al 7ermaniei"

4nstaurarea dictaturii naziste este urmat de lic.idarea libert/ilor democratice (i de promovarea unei politici agresive (crearea alian/ei 3erlin ' 2oma ' *o1Go!, care duce la declan(area celui de al Doilea 2zboi Mondial"

Iste cunoscut %aptul c )dol% Ditler, conductorul 7ermaniei, a speculat din plin unele concepte geopolitice utilizate sau lansate de (coala creat de Jarl Daus.o%er pentru a-(i Eusti%ica ac/iunile 5u-i mai pu/in adevrat c (i atitudinea celorlalte puteri europene l-au +ncuraEat +n ac/iunile sale0 De e:emplu, pare aproape incredibil cum, dup ce 7ermania realizase, mai +nt$i, a&a Berlin /okDo (1, 6!"

)poi a:a Berlin 3oma (1, &!, a(adar, +n %inal, a&a Berlin 3oma /okDo"

#niunea 9ovietic semneaz /ratatul 3i++entrop Molotov, prin care cele dou puteri +(i +mpr/eau practic Iuropa=

11

Dorin/a de e:tindere a s%erei de in%luen/ (i de re+mpr/ire a lumii determin 7ermania s declan(eze a doua mare con%lagra/ie din secolul BB"

<a data de 8 mai 1,45, 7ermania capituleaz necondi/ionat +n %a/a %or/elor 5a/iunilor #nite, %iind +mpr/it de ctre +nvingtori ' 9#), Marea 3ritanie, #299 (i Aran/a ' +n patru zone de ocupa/ie"

Conferina de la Botsdam 617 iulie 1:47 2 au4ust 1:479 %i:eaz noile grani/e ale 7ermaniei (i traseaz liniile politice ale organizrii postbelice pe baza principiilor demilitarizrii, denazi%icrii (i democratizrii= Cn condi/iile declan(rii 2zboiului 2ece, ca urmare a uni%icrii zonelor de ocupa/ie american, englez (i %rancez, este proclamat, la 7 septem+rie 1:4:: 2epublica Aederal 7ermania (cu capitala la 3onn!, numit +n mod curent 7ermania Fccidental"

iar +n zona sovietic este proclamat, la 7 octom+rie 1:4:, 2epublica Democrat 7erman (cu centrul la 3erlin!, numit (i 7ermania de Ist= Fra(ul 3erlin, o enclav +n cea din urm, pstra statutul special de ocupa/ie cvadripartit= Din 1,4, p$n +n 1,,0 poporul german trie(te +n dou state separate, distincte, cvasiinamice"

Ivolu$nd +n condi/iile economiei de pia/, +n cadrul unei democra/ii parlamentare stabile, 2A7 intr +n deceniile &-8 +n primul e(alon al statelor puternic industrializate din lume"

1-

Cn sc.imb, 2D7 se dezvolt +n condi/iile unei economii centralizate, edi%ic$nd societatea socialist dup model sovietic (i urm$nd consecvent o distan/are, apoi o separare pe toate planurile de cellalt stat german"

Dup ce, +ntre 1,4, (i 1,61, peste ,5 milioane de cet/eni est-germani se re%ugiaz +n 2A7, autorit/ile comuniste construiesc +n 1,61 Kidul 3erlinului, %rontiera intergerman devenind una dintre cele mai bine pzite grani/e din lume" 2A7 este integrat +n sistemul economic, politic (i militar al Fccidentului, %iind primit +n 5)*F (1,55! (i devenind, +n 1,5&, membru %ondator al @II"

4ar 2D7 intr +n @)I2 (1,50! (i +n *ratatul de la >ar(ovia (1,55! Dup 1,65 (i, mai ales, +n timpul cancelarului 8illG 3randt (1,6,-1,&4!, politica e:tern a 2A7 se a:eaz pe desc.iderea spre Ist (Ostpolitik!, concretizat +n semnarea, +n 1,&0, a tratatelor cu #299 (i ?olonia"

Cn 1,&- are loc semnarea tratatului privind normalizarea real/iilor reciproce dintre 2A7 (i 2D7, care un an mai t$rziu sunt admise ca membre F=5=#= <a , noiembrie 1,8, cade ;Kidul 3erlinului; din acelea(i motive pentru care apruse0 .emoragia de est-germani, %ugind spre >est, de data aceasta prin #ngaria (i @e.oslovacia"

Dup acceptarea, de ctre cele patru puteri +nvingtoare +n 1,45, a procesului de reuni%icare (i semnarea, la 1- septembrie 1,,0, a unui tratat prin care renun/ la toate drepturile ce le reveniser +n aceast calitate, 7ermania +(i redob$nde(te, la octombrie 1,,0 (ziua reuni%icrii! deplina suveranitate de stat"

)st%el ia na(tere, +n inima Iuropei, un colos cu peste 80 de milioane de locuitori, totodat prima putere economic a continentului ((i a treia din lume!, o /ar privit, din nou, cu +ngriEorare de to/i vecinii (i, +n primul r$nd, de Aran/a (i ?olonia= Gaponia Suprafaa0 && 8 & 1m-

Populaia0 1-&

000 locuitori

ara Soarelui R!sare;

) doua putere economic a lumii la +nceputul mileniului 444"

De(i unul dintre cele mai vec.i state (i, de asemenea, cu una dintre cele mai vec.i na/iuni, %iind un ar.ipelag izolat +n I:tremul Frient, s-a a%lat, p$n la miElocul secolului al B4B-lea, +n a%ara %lu:ului istoriei, mai mult c.iar, a re%uzat categoric +n mod deliberat, timp de mai bine de dou secole, orice contact cu e:teriorul=

F /ar relativ mic, muntoas +n propor/ie de aproape ,0L, situat +ntr-una dintre cele mai active zone vulcanice (i seismice ale ?aci%icului"

14

<ipsit de bog/ii naturale (i de resurse energetice ' de unde, printre altele, lipsa de interes a Fccidentului"

grav a%ectat de bombardamentele celui de-al Doilea 2zboi Mondial, a devenit +n epoca postbelic ilustrarea cea mai gritoare a no/iunii de Hmiracol economicN#

Dintr-o /ar +n%r$nt (i cu o economie ditrus, a aEuns la +nceputul mileniului 444 la o putere economic ce dep(e(te Marea 3ritanie (i Aran/a la un loc (i reprezint 40L din %or/a 9#)" #nii anali(ti +nc mai cred c +n urmtorii -0 ' -5 de ani, va dep(i cea mai mare putere economic a lumii, 9#)"

Iste singura putere militar neoccidental care a re(it +n timpurile moderne s +n%r$ng o mare putere european (Imperiul 3us% "n 1:04.1:07!"

Maponia nu este astzi o putere nuclear, de(i este singura /ar care a cunoscut nemiElocit e%ectele bombelor atomice0 Diros.ima (6 (i , august 1,45! 5agasa1i De(i, ca (i +n cazul 7ermaniei, i s-a interzis s se +narmeze dup cel de-al Doilea 2zboi Mondial (ini/ial %iind c.iar un avantaE, permi/$ndu-i s se concentreze asupra dezvoltrii economice, similar 7ermaniei!"

15

#lterior, gra/ie +n principal spriEinului 9#), dar (i al altor /ri occidentale, care doreau o Maponie puternic +n %a/a pericolului comunist +n zon (@.ina, #niunea 9ovietic, @oreea de 5ord (=a=!, i se permite crearea unei Hfore naionale de autoap!rareN"

3ugetul pentru ;autoaprare; aEung$nd s reprezinte aproape 1L din ?53, mai direct spus peste 47 miliarde de dolari" Budismul, adoptat de prin/ul mo(tenitor 9.oto1u, devine "n 7:4 reli4ie de stat, iar +n epoca ;ara 6710.7:49, Maponia se trans%orm +ntr-o monar)ie a+solut!, dup modelul c.inez"

?rin limitarea, +n 11,-, a autorit/ii imperiale (i asumarea puterii reale se ctre s"ogun (comandantul militar suprem!, este inaugurat a(a-numita Hepoc! a 'o4unatuluiH 611:2. 18679, c$nd %unc/ia imperial este redus la un simplu rol decorativ ' ceremonial"

Devenit s.ogun (160 -1605!, IeDasu /oku4aJa restabile(te unitatea imperiului, mut! "n 160? capitala la *do 6ast!$i /okDo9, iar un alt s.ogun din aceea(i %amilie nobiliar (care se va men/ine la putere p$n +n 186&!, Iemitsu 6162?.16719% adopt!% "n 16?:% o politic! de autoi$olare deplin! a !rii@ ?$n +n 1874, c$nd escadra nord-american a comandorului Matt)eJ C@ BerrD impune, cu %or/a tunurilor, desc.iderea unor porturi nipone pentru navele de comer/ strine"

16

F revolu/ie oblig pe ultimul s.ogun s depun puterea (: noiem+rie 1867!, restabile(te autoritatea +mpratului (i inaugureaz epoca HMei5iH 61868.1:129, perioad de rapide (i radicale trans%ormri +n via/a Maponiei"

Maponia este, %r +ndoial, statul care a reali$at cea mai rapid! tran$iie de pe <lo+ de la o putere medieval! la una modern!" Cmpratul Mei5i =tructurile feudale sunt a+olite "n 1871, modernizarea statal dup model european (i nordamerican, industrializarea rapid (i dezvoltarea capitalist trans%orm Maponia, la +nceputul secolului BB, +ntr-una dintre marile puteri economice (i militare ale lumii, dar (i promotor al unei politici e:terne imperialiste, agresive"

3!$+oiul c)ino.5apone$ din 18:4 18:7 desc.ide epoca e:pansiunii teritoriale nipone +n I:tremul Frient (dob$ndirea *aiNanului (i a 4nsulelor ?en.u!, interven/ia 2usiei (i 7ermaniei limit$nd cedrile @.inei" 1,04-1,05 2zboiul 2uso-Maponez %ace ca Maponia s ob/in o victorie clar, iar Bacea de la Bortsmout) 61:079 +i aduce Maponiei mai multe posesiuni +n0 ?eninsula <iaodong

9udul insulei 9a.alin

protectoratul asupra @oreei (ane:at +n 1,10!, devenind ast%el .egemon +n I:remul Frient= 1:14.1:18% particip! la Brimul 3!$+oi Mondial al!turi de (ntant! (i ast%el dob$nde(te noi posesiuni +n0 Fceanul ?aci%ic Fcup Manciuria (partea de nord-est a @.inei, cu o supra%a/ de circa 1 -50 000 1m-! pe care o trans%orm +n ;statul independentO Manc.u1uo (1, - ' 1,45!=

1&

<a miElocul sec= BB, Maponia devine, practic, un stat autoritar, militarist (i na/ionalist, care prse(te +n 1, <iga 5a/iunilor"

Cn 1, 6 +nc.eie cu 7ermania lui Ditler OBactul anticominternP la care se altur +n 1, & (i 4talia lui Mussolini, pun$ndu-se bazele a:ei (i, totodat, alian/ei agresive, Berlin 3oma /okDo% care reglementa practic Hspaiul vitalH al %iecruia dintre cele trei state semnatare (7ermania, 4talia (i Maponia!= <a 7 decem+rie 1:41 are loc atacul surpri$! asupra +a$ei aero.navale de la Bearl Mar+our 6MaJaii9 (i ast%el Maponia intr +n al Doilea 2zboi Mondial alturi de puterile a:ei"

Maponia cucere(te ast%el0 4ndoc.ina de la Aran/a

4ndonezia de la Flanda

MalaGsia (i 9ingapore de la Marea 3ritanie

Ailipine de la 9=#=)= etc Cn urma lansrii de ctre 9#) la 6 (i , august 1,45, a celor dou bombe atomice la 0 Diros.ima Maponia capituleaz necondi/ionat" 5agasa1i Cncetarea strii de rzboi (i reluarea rela/iilor diplomatice cu #299 nu sunt urmate, nici p$n astzi de +nc.eierea unui tratat de pace, din cauza disputei pe baza insulelor Jurile de 9ud (ocupate de #299 +n 1,45!= >ictoria comuni(tilor lui Mao Kedong +n @.ina (1,4,!, rzboiul din @oreea (1,50-1,5 !, apoi cel din 4ndoc.ina con%er Maponiei o importan/ vital pentru lumea Fccidental +n noul conte:t al 2zboiului 2ece"

18

Din 1,&0 Maponia devine a treia putere industrial a lumii, apoi a doua putere economic (dup 9#), dar +naintea 7ermaniei!, prima putere e:portatoare, un lider necontestat +n lumea te.nologiilor de v$r%"

Cn -001, prim-ministru devine0 Gunic)iro Qoi$umi iar ulterior =)into (+e 3usia Suprafaa0 1& 0&5 400 1m-

Populaia0 14 &8- 000 locuitori Din punct de vederea geopolitic, 2usia are o relevan/ unic +n lume, prin pozi/ia sa +n cadrul continentului euroasiatic (I#2)94I4!, la inter%eren/a marilor civiliza/ii, care prin caracteristicile %undamentale apar/ine deopotriv Iuropei (i )siei"

)ceast speci%icitate dicteaz o valoare a pozi/iei geopolitice, relativ ambigu, a 2usiei dea lungul istoriei0 Cn primul r$nd, 2usia serve(te drept ;punte; +ntre cele dou ;subcontinente;, evaluare care ar Eusti%ica dorin/a de integrare +n civiliza/ia mondial a 2usiei, dar (i tendin/a mascat de e:pansiune"

4ar +n al doilea r$nd, ea nu este nici Iuropa, nici )sia, ci 2usia propriu-zis, %apt ce ar Eusti%ica e:cep/ionalismul acestei puteri mondiale, tendin/ promovat +ndeosebi de cercurile na/ionaliste (i e:tremiste= nceputul statal se plasea$! "n secolele -I I,% c nd slavii de r!s!rit populea$! inuturile dintre ;ipru% 1vina% >ka 'i -ol4a =uperioar!% cre"nd% "n secolul I,% statul vec)i rus% cu centrul la Qiev# I$voarele medievale atri+uie% de fapt% semile4endarului vare4 3urik un rol "n "ntemeierea primului stat al slavilor de r!s!rit cu re'edina la Qiev# 1,

n timpul domniei lui -ladimir I =veatoslavici 6:70 10179 'i Iaroslav I cel nelept 61016 1018% 101: 10749% statul kievean atin4e apo4eul puterii#

n secolul ,II se destram! "n mai multe cne$ate% "nlesnind cucerirea !rii de c!tre mon4oli 612?7 12409% care "ntemeia$! aici Manatul Moardei de (ur#

Ca urmare% centrul de 4reutate al puterii politice 'i militare a slavilor de r!s!rit se plasea$!% "n secolele ,I-.,-% spre nord.est% "n re4iunea Moscovei@ Anificarea 3usiei are loc "n secolele ,I- ,-I "n 5urul Marelui Cne$at al Moscovei#

n timpul domniei cnea$ului Moscovei% Ivan III 61462.17079% 3usia se emancipea$! definitiv de su+ dominaia mon4ol!#

Moarda de (ur se destram! "n )anatele -azan+ A trahan .i Crimeea!

Ivan I- cel <roa$nic 617??.17849 "'i ia titlul de ar 'i pune +a$ele autocratismului% inclu$ nd "n 3usia )anatele t!tare Qa$an 'i (stra)an 'i inau4urea$! cucerirea =i+eriei Ivan cel <roa$nic (les ar 6"n 161?9 dup! o perioad! de anar)ie intern!% "n care intervin at t Bolonia c t 'i =uedia% Mi)ail 3omanov "ntemeia$! noua dina tie a Romanovilor #$/$0 ( $'$%* 'i pune +a$ele monar)iei a+solutiste#

3usia devine un imperiu multinaional#

-0

Mutarea scaunului metropolitan de la -ladimir la Moscova 61?269% apoi ridicarea acestuia la ran4 patriar)al 6178:9% transform!% "n secolul ,-I% 3usia "n sin4ura mare putere ortodo&! suveran! a *uropei#

adoptarea ortodo1i mului ca reli2ie de tat avu e e loc 3n anul '&&% "n vremea marelui cnea$ de Qiev% -ladimir I =veatoslavici#

3usia revendic! mo'tenirea Bi$anului% iar Moscova se eri5ea$! "n cea de.a Htreia 3om!H@ =u+ Betru I cel Mare 6ar 1682.1721% "mp!rat 1721.17279% 3usia cunoa'te o remarca+il! "nflorire economic! 'i se "nf!ptuiesc ample reforme care urm!resc moderni$area societ!ii 'i a instituiilor dup! model vesteuropean# 3usia "nfr n4e "n 3!$+oiul ;ordic 61700 17219% "n alian! cu 1anemarca 'i Bolonia% armata re4elui =uediei% Carol ,II 6renumita victorie de la Boltava 170:9% 'i o+ine% astfel% ie'irea la Marea Baltic!#

(ici este% de altfel% fondat "n 170? =ankt Beters+ur4% noua re'edin! imperial!#

=e cristali$ea$! acum 'i liniile de for! ale e&pansionismului arist: "n nord% "n direcia M!rii Baltice# "n est% "n (sia Central!# dar mai cu seam! spre apus% "n re4iunea M!rii ;e4re 'i a spaiului danu+iano. +alcanic% cu inta final! Constantinopolul 'i ie'irea la Marea Mediteran!@ Circul! un a'a.$is 4e tament al lui Petru cel 5are% apocrif potrivit unor istorici% care cuprinde o+iectivele 4eopolitice pe care tre+uie s! le aduc! la "ndeplinire urma'ii s!i% unele fiind pornite pe acele f!4a'uri c)iar de el: H( se amesteca la tot prile5ul "n toate pricinile din *uropa% mai v rtos "n cele din <ermania% care fiind mai cu apropiere% o interesea$! mai cu seam!@

( se v r" "n Bolonia% a )r!ni "n ea tul+ur!ri necontenite 'i a.i c 'ti4a cu +ani pe cei mai puternici ai ei 6@@@9 a v r" o'ti rosiene'ti "n Bolonia% 'i a le ine vremelnice'te p n! la prile5ul de a r!m ne acolo pentru totdeauna 6@@@9# -1

( lua c t s.ar putea mai mult =uediei 'i a 'ti cum s! fac! ca "ns!'i ea =uedia s!.i desc)id! r!$+oi% spre a.i 4!si pricin! de a o su+5u4a 6@@@9@

( se apropia c t s.ar putea mai mult de Constantinopol 'i de India% c! acel ce va st!p ni acolo va fi cel adev!rat st!p nitor al lumii% deci tre+uie a desc)ide necurmate r!$+oaie c nd cu /urcia% c nd cu Bersia 6@@@9#

6@@@9 3usia folosindu.se de un prile5 )ot!r toriu% va n!v!li asupra <ermaniei cu o'tile sale cele pre4!tite% pornind totodat! dou! flote mari% una de la Marea ($ov 'i alta de la (r)an4)elsk% "nc!rcate cu cete de asiatici% 'i "nsoite spre ap!rarea lor cu flotele "narmate de la Marea ;ea4r! 'i de la Marea Baltic!% care trec nd pe la Marea Mediteran! 'i pe la >cean% vor n!p!di pe de o parte ele "n 0rana% "n vreme c nd pe de alt! parte va fi <ermania n!p!dit!@ (ceste dou! !ri +iruindu.se% cealalt! apoi parte a *uropei va trece lesne 'i f!r! nici o "mpotrivire su+ 5u4ul 3osieiH@

Bersoana care va transforma "ns!% cu adev!rat% 3usia% "ntr.o mare putere va fi@@@nemoaica =ofia.(u4usta.0rederika de (n)alt.Rer+st 6n!scut! "n 172:9% c!s!torit! "n 1747 cu viitorul ar Betru III 61761 17629#

'i "nl!tur! soul de la tron 'i domne'te autoritar 6dar Hdespot luminatH9 nu mai puin de ?4 de ani 61762.17:49% su+ numele de *caterinaS*katerina II% supranumit! Hcea MareN#

( contri+uit la "nt!rirea statului 'i a dus o politic! e&tern! a+il!#

( purtat r!$+oaie "n principal cu Imperiul >toman 'i =uedia#

n anul 178? sunt cucerite Crimeea 'i stepele nord.pontice% )otarul apusean fiind sta+ilit pe ;istru#

Brin ane&!rile re$ultate "n urma celor trei "mp!riri ale Boloniei 61772% 17:?% 17:79% 3usia "mpin4e )otarele sale p n! "n *uropa Central!@

--

Cn secolele B>444 ' B4B, 2usia poart numeroase r!$+oaie victorioase "mpotriva Imperiului >toman (1&10-1&11, 1& 5-1& ,, 1&68-1&&4, 1&8&-1&,-, 1806-181-, 18-8-18-,! (i a Bersiei (1&--- 1&- , 180 -181 , 18-6-18-8!"

particip la coaliiile antinapoleoniene (1805-180&, 181--1815! (i devine, +n urma Con4resului de la -iena (1814-1815!, unul dintre promotorii 9%intei )lian/e, st$lp al conservatorismului (i ;Eandarmul IuropeiO"

+n secolul al B>444-lea, neputin/a vecinilor si (otomani, per(i, c.inezi, suedezi, polonezi! ia permis s-(i sporeasc teritoriul, devenind o putere european mai ales dup ce a reu(it s-l resping pe 5apoleon= 3!$+oiul Crimeei 6187?.18769, +n care *urcia este aliat cu Aran/a (i Marea 3ritanie, se +nc.eie cu +n%r$ngerea 2usiei"

Cn perioada 185,-18,5 este cucerit +ntreaga )sie @entral, iar *ratatul ruso ' c.inez de la )i.un (1858! stipuleaz ane:area regiunii %luviului )mur (i a 9a.alinului de 5ord"

Cn timpul domniei ultimului /ar, ;icolae II 618:4.1:179, 2usia, care se simte amenin/at de ascensiunea 7ermaniei, se apropie de Aran/a (i Marea 3ritanie, cre+nd /ripla (lian!, bloc politicomilitar opus ?uterilor @entrale= @riza societ/ii, +n%r$ngerea +n rzboiul ruso-Eaponez (1,04-1,05! (i al/i %actori duc la izbucnirea revolu/iei burg.ezo-democrate din 1,05 ' 1,0&, reprimat de autorit/ile /ariste"

Cn 1,14 2usia intr +n rzboi +mpotriva 7ermaniei, )ustro-#ngariei (i *urciei"

Cnrut/irea situa/iei interne (i +n%r$ngerile su%erite pe %ront au ca rezultat izbucnirea, +n %ebruarie 1,1&, a revolu/iei soldate cu abolirea /arismului (i proclamarea republicii"

<a & noiembrie 1,1& (-5 octombrie 1,1& stil vec.i!, la ?etrograd (actualul (i vec.iul 9an1t ?etersburg!, puterea este preluat, +n urma unei insurec/ii, de ctre ?artidul 3ol(evic, condus de Eenin" Ea ?0 decem+rie 1:22 se constituie A3== 6Aniunea 3epu+licilor =ovietice =ocialiste9% dar proiectul +ol'evic de a topi diferitele naiuni "ntr.o sin4ur! naiune sovietic! este sortit e'ecului#

0iind =ecretar <eneral al Bartidului Comunist din 1:22% =talin iese "nvin4!tor% dup! moartea lui Eenin% "n apri4a lupt! pentru putere#

1evenit st!p n necontestat al destinelor !rii% =talin trece% "n anii 1:26 .1:2:% la reali$area industriali$!rii accelerate transform nd A3==% "n pra4ul celui de.al 1oilea 3!$+oi Mondial% "ntr.o mare putere industrial! a lumii#

/otalitarismul stalinist atin4e paro&ismul "n cursul Oepur!rilorP din anii 1:?6 1:?8#

/eama paranoic! de comploturi% care evident puteau veni "n primul r nd din partea (rmatei% "l determin! s! fac! epur!ri f!r! precedent "n r ndul ofierilor@ n faa ostilit!ii lui Mitler% =talin "nc)eie% la 2? au4ust 1:?:% cu <ermania na$ist! un pact de nea4resiune 6Bactul Molotov3i++entrop9% prin al c!rui protocol secret *uropa de *st este "mp!rit! "n sferele de influen! ale celor dou! puteri#

-4

n virtutea acestui pact% A3== ocup!% la 17 septem+rie 1:?:% partea de est a Boloniei% unele re4iuni ale 0inlandei 61:409% ane&ea$! cele trei state +altice 61:409 'i forea$! 3om nia s!.I cede$e Basara+ia 'i Bucovina de ;ord#

(tacul 4erman din 22 iunie 1:41 aduce A3== al!turi de coaliia statelor antifasciste% frontul de est m!cin nd principalele fore ale celui de.al /reilea 3eic)@ =f r'itul celui de.al 1oilea 3!$+oi Mondial a "nsemnat inau4urarea unui nou ciclu 4eopolitic pentru Aniunea =ovietic!% const nd% "n principal% "n recompunerea cvasicomplet! a teritoriului 3usiei imperiale#

Bl!tit! cu enorme pierderi umane 'i distru4eri materiale% victoria repurtat! face din A3==% dup! 1:47% o putere mondial!% care impune "n statele est.europene% intrate "n sfera sa de influen!% re4imuri de tip comunist#

3!$+oiul 3ece% e&presie a luptei pentru )e4emonie "ntre cele dou! sisteme sociale opuse% cel capitalist 'i cel comunist% du+lat de o sufocant! curs! a "narm!rilor 'i de o serie de conflicte re4ionale% marc)ea$! viaa politic! internaional! a "ntre4ii epoci post+elice@ Dup moartea lui 9talin (1,5 !, noul de/intor al puterii (1,5 -1,64! va %i ;ikita =er4)evici Mru'ciov (18,4-1,&1!"

-5

?ropag teza #$oe%istenei pani$e& +ntre cele dou blocuri adverse"

Cn timpul mandatului su au loc mai multe tratative la nivel +nalt cu americanii pentru +nc.eierea unor acorduri care s duc la reducerea tensiunii interna/ionale (i la o dezarmare controlat (7eneva ' 1,55, ?aris ' 1,60, >iena ' 1,61!"

*ot el este cel care provoac %aimoasa Hcri$! a rac)etelorH din Cu+a 61:629, care putea s %ie %atal +ntregii omeniri= P ncerc!rile statelor est.europene de a se eli+era de su+ controlul sovietic sunt "ns!% tot "n vremea sa% reprimate cu duritate 6<ermania 1:7?% An4aria 'i Bolonia 1:769#

P Ea fel se va proceda% mai t r$iu% "n ca$ul Ce)oslovaciei 1:68@ 9ub Eeonid Ilici Bre5nev 61:64.1:829 birocra/ia de partid (i de stat +(i consolideaz pozi/iile, ortodo:ia ideologic se accentueaz, %enomenul ;stagnrii; a%ect$nd practic toate domeniile societ/ii sovietice"

#299 ob/ine rezultate spectaculoase +n cursa +narmrilor, +n domeniul nuclear sau de cucerire a cosmosului, dar (i +n competi/ia .egemonic cu 9#), prin e:tinderea propriei s%ere de in%luen/ +n )sia, )%rica (i c.iar +n )merica (@uba, 5icaragua s=a=!"

Cn interior +ns, .ipercentralizatul sistem comunist paralizeaz toate verigile societ/ii, +ndrept$nd lumea sovietic spre un colaps inevitabil"

-6

De numele su se leag0 do$trina Bre'ne(, respectiv declararea spriEinului activ pentru Qrevolu/ia %r %rontiereR (concretizat +n aEutor militar (i economic pentru mi(crile de g.eril (i guvernele autoproclamate revolu/ionare ' e:emple concludente )ngola, Mozambic, It.iopia, @ambodgia, >ietnam, <aos, )%g.anistan, 5icaragua (=a=!"

(i proclamarea suprema/iei #niuni 9ovietice asupra /rilor din Iuropa de Ist )teoria *su(eranit!ii limitate+,Mi)ail =er4)evici <or+aciov (nscut +n 1, 1!, devenit numrul 1 +n #299 +n 1,85, ini/iaz o direc/ie de radical re%ormare a societ/ii sovietice (glastnosti (i perestroika!" a contribuit la +nc.eierea 2zboiului 2ece, a netezit drumul spre uni%icarea 7ermaniei (i spre liberalizarea Iuropei de Ist"

<ibertatea cuv$ntului, des%iin/area cenzurii aduc dintr-o dat +n prim planul vie/ii probleme blocate sau nerezolvate de decenii, imposibilitatea solu/ionrii peste noapte a acestora contribuind, +ns, la sporirea tensiunilor +n societate" o serie de popula/ii revendic o autonomie sporit, rbu%nesc cu brutalitate con%licte etnice (de e:emplu, +ntre armeni (i azeri!, statele baltice (Istonia, <etonia, <ituania!, ane:ate de #299 +n 1,40, +(i revendic independen/a, pun$nd +n discu/ie integritatea teritorial a colosului sovietic= Dup trans%ormrile radicale din Iuropa de Ist, unde regimurile comuniste instalate dup al Doilea 2zboi Mondial se prbu(esc r$nd pe r$nd"

#299 accept dizolvarea @)I2 (-8 iunie 1,,1! (i a *ratatului de la >ar(ovia (1 iulie 1,,1!, semn$nd la ?aris .arta pentru o nou! /urop!, care +nc.eie %ormal 2boiul 2ece (i con%runtarea Ist ' >est"

Cn noiembrie 1,,0, 2usia adopt declara/ia de suveranitate, iar +n alegerile generale din 1iunie 1,,1 Boris *l n este ales prin vot universal pre(edinte al acestei republici" -&

<a 8 decembrie 1,,1 2usia, #craina (i 3elarus decid crearea @omunit/ii 9tatelor 4ndependente (@94! ' comunitate de state egale +n drepturi, cu institu/ii coordonatoare ' actul constitutiv %iind semnat la )lma )ta (Jaza.stan!, la -1 decembrie 1,,1, de ctre 11 %oste republici ale #299, devenite +ntre timp state independente= Dup 1,,1, personalitatea care domin via/a politic este pre(edintele Boris *l n, care orienteaz procesul de re%orm +n direc/ia unei economii de pia/ (i a pluripartidismului"

Il are +ns de +n%runtat opozi/ia elementelor legate de vec.iul regim sovietic (i a celor rmase %idele ideologiei comuniste, care alctuiesc o mare parte a celor dou camere ale ?arlamentului= Cn alegerile preziden/iale din -6 martie -000, >ladimir ?utin (pre(edinte interimar al 2usiei din 1 decembrie 1,,,! iese victorios din primul tur de scrutin, devenind al doilea pre(edinte ales al Aedera/iei 2use C 'ti4! la fel de u'or 'i ale4erile din 2004% pe fondul unui +ilan economic po$itiv#

3usia se confrunt! "nc!% at t intern c t 'i e&tern% cu multe pro+leme: de'i "n iunie 2000 'i.a asumat controlul asupra Ceceniei 'i a anulat orice autonomie local!% pro+lema nu este re$olvat! 6dovad! atentatele antiruse'ti de la Moscova% Beslan '@a@9% "n 1a4)estan apele nu sunt limpe$i% "n Hvecin!tatea apropiat!H 6fostele repu+lici unionale9 au loc sc)im+!ri care marc)ea$! distanarea de Moscova 6<eor4ia 200?% Acraina 2004 '@a@9 'i reducerea sferei sale de influen!@ =A( 6ar imens, c$t +ntregul continent european"

Iste prima putere economic mondial"

-8

De(i reprezint mai pu/in de 5L din popula/ia mondial, americanii de astzi consum 1S4 din resursele planetei" Suprafaa0 , 550 000 1m-

Populaia0 -, 0-& 000 locuitori =tatele Anite fac parte din cate4oria statelor a'a.numite Hf!r! istorieN#

> coloni$are sistematic! este or4ani$at! "n principal de c!tre (n4lia% "ntre anii 1607 'i 17?? lu nd fiin! pe coasta (tlanticului 1? colonii: -ir4inia 616079 Massac)usetts 616209 ;eJ Mamps)ire 6162?9 MarDland 616?49 Connecticut 616?79 3)ode Island 616?69 ;eJ GerseD 616649 BennsDlvania 616829 <eor4ia 617??9 '@a@ ncep nd cu anul 161:% pe plantaiile de +um+ac din statele sudice sunt adu'i sclavi ne4ri din (frica% =A( fiind unul dintre ultimele state care au a+olit scalvia 6"n 1867 pe "ntre4 teritoriul9@ Prin Pacea de la Pari #$%/0*+ care 3ncheie rzboiul de % ani% mai r!m n doar doi st!p ni coloniali% (n4lia% "n re4iunea de la est de Mississippi% 'i =pania% "n cele de la vest de fluviu#

M!surile discriminatorii adoptate la Eondra% "n a doua 5um!tate a secolului al ,-III. lea% fa! de coloniile nord.americane dau na'tere unei mi'c!ri comune anti+ritanice de emancipare% care culminea$! "n 3!$+oiul de Independen! 61777 . 178?9#

-,

Ea ) iulie $%%/+ cele $0 colonii en2leze adopt 6eclaraia de Independen% iar intervenia "n r!$+oiul "mpotriva (n4liei% a 0ranei 'i =paniei "nclin! +alana "n favoarea americanilor#

4ratatul de Pace de la Pari 6? septem+rie 178?9 recunoa'te deplina independen! a noului stat% primul de pe teritoriul (mericilor#

Geor2e 7a hin2ton% conduc!torul suprem al armatei "n timpul 3!$+oiului de Independen!% este ales "n 178: ca prim pre'edinte al !rii 6p n! "n 17:79@ <eor4e 2as)in4ton @ele dou partide politice0 cel republican, cristalizat +n Eurul lui /)omas Gefferson (pre(edinte +ntre 1801 (i 180,!

(i cel %ederalist, +n %runte cu Go)n (@ (dams (pre(edinte +ntre 1&,& (i 1801! (i <eor4e 2as)in4ton (devenit, din 18 0, sub in%luen/a lui )ndreN Mac1son, pre(edinte +ntre 18-, (i 18 &, Partidul 6emocrat! urmresc, +n prima Eumtate a secolului al B4B-lea, aceea(i politic de e:pansiune teritorial (i de dezvoltare industrial= I:pansiunea teritorial s-a %cut prin trei modalit/i0 %aimoasa ;colonizare a >estului 9lbatic; (cu 3iblia +n m$na st$ng (i cu pu(ca +n m$na dreaptT!, ce a dat na(tere unei monumentale literaturi (i %ilmogra%ii"

cumprarea de teritorii (cele mai notabile %iind <ouisiana, Alorida (i )las1a!"

(i +n urma unor rzboaie (*e:as, 5eN Me:ico, @ali%ornia (=a=!= 7ra/ie acestei politici teritoriale 9#) evolueaz de la -, milioane 1m- (i 4 milioane de locuitori, +n momentul na(terii lor, la ,,5 milioane de 1m- (i 00 milioane de locuitori, c$/i numr azi= Cn condi/iile emanciprii de sub domina/ia spaniol a )mericii <atine, pre(edintele Mames Monroe lanseaz (18- ! a(a-numita ;doctrin Monroe;, +n dorin/a de a +mpiedica revenirea puterilor coloniale europene pe continentul american"

)ceast doctrin se va dovedi bene%ic pentru o vreme +ntruc$t, dat %iind avertismentul pentru puterile europene de a nu se amesteca +n problemele continentului, 9tatele #nite se vor concentra asupra dezvoltrii economice, mai +nt$i asupra celei industriale"

Cn urma rzboiului cu Me:icul (1846-1848!, sunt incluse +n %edera/ie teritorii +ntinse precum0 *e:as, 5eN Me:ico (i @ali%ornia (+nsum$nd aproape 1,5 milioane de 1m-!, iar grani/a americano-me:ican este %i:at pe %luviul 2io 7rande

@ontra sumei de numai &,- milioane de dolari, 9#) cumpr de la 2usia, +n 186&, )las1a, un teritoriu incredibil de bogat, care va deveni cel mai vast stat al %edera/iei (peste 1,5 milioane de 1m-!= )legerea lui (+ra)am Eincoln, un liberal adversar al sclaviei, ca pre(edinte (1860 ' 1865!, are ca urmare prsirea #niunii de ctre 10 state sudice (care au %ormat o @on%edera/ie! (i izbucnirea 2zboiului de 9ecesiune (1861 ' 1865!"

?urtat la ma:im violen/, rzboiul se +nc.eie cu victoria 5ordului +n %a/a 9udului (i cu abolirea de%initiv a sclaviei (1865!, nu +ns (i cu integrarea +n societate a popula/iei de culoare"

9#) cunosc o dezvoltare economic e:ploziv, devenind, ctre 1,00, prima putere industrial (i agricol a lumii, devans$nd ast%el toate marile puteri europene (7ermania, Marea 3ritanie sau Aran/a!= (+ra)am Eincoln 5oua pozi/ie economic +(i gse(te e:presia +n pre%igurarea unei politici e:pansioniste"

<a aceasta a contribuit din plin (i amiralul (lfred Ma)an (1840 ' 1,14!, care, constat$nd izolarea 9tatelor #nite +n perimetrul )mericilor, lanseaz teoria puterii maritime (Sea Po0er!, argument$nd c va domina <umea acea /ar care domin mrile (i oceanele lumii"

Drept urmare, 9#) vizeaz includerea )mericii @entrale continentale (i insulare, ca (i a Fceanului ?aci%ic, +n s%era de in%luen/ proprie"

Cn urma scurtului r!$+oi )ispano american (aprilie ' decembrie 18,8!, ane:eaz insulele Ailipine, ?uerto 2ico, 7uam, +(i e:tind controlul asupra @ubei (i insulelor DaNaii, iar +n anul 1,0 devin stp$ne asupra zonei viitorului @anal ?anama, punct geostrategic e:trem de important= Dup trei ani de neutralitate, 9#) intervin, la 6 aprilie 1,1&, +n ?rimul 2zboi Mondial de partea )ntantei, particip$nd cu un milion de solda/i la luptele de pe Arontul de >est"

Iste prima interven/ie direct a 9#) +n politica continentului european, care se trans%orm acum dintr-o mare putere +ntr-o putere mondial"

Cn epoca interbelic +ns, 9#) adopt o politic de ;izola/ionism; %a/ de problemele politicii europene"

3oom-ul economic (i remarcabila prosperitate cunoscute dup s%$r(itul ?rimului 2zboi Mondial vor %i curmate drastic de marea criz izbucnit +n 1,-,, care va cuprinde apoi, de %apt, +ntreaga economie capitalist mondial=

0ranklin 1elano 3oosvelt, reprezentantul ?artidului Democrat, ales pre(edinte +n 1, - ((i reales +n 1, 6, 1,40, 1,44!, reu(e(te, prin politica diri5ist! a H;eJ 1ealH.ului, s asaneze economia (i s atenueze discrepan/ele din domeniul social= Dup izbucnirea celui de-al Doilea 2zboi Mondial (1, ,!, 9#) +(i proclam neutralitatea, dar atacul Eaponez asupra bazei aeronavale americane din Fceanul ?aci%ic, de la Bearl Mar+our, +n DaNaii 67 decem+rie 1:419 aduce 9#) +n tabra anti%ascist +n timpul marii con%lagra/ii"

?rin poten/ialul economic (i militar, 9#) contribuie decisiv la victoria asupra %or/elor ):ei, particip$nd la opera/iunile de pe %ronturile din ?aci%ic, )%rica de 5ord (i Iuropa"

@apitularea necondi/ionat a 7ermaniei (i bombele atomice lansate asupra ora(elor Eaponeze Miros)ima 'i ;a4asaki +nc.eie, prin capitularea Maponiei, cel de-al Doilea 2zboi Mondial= Cntreaga politic postbelic aEunge s %ie condi/ionat de con%runtarea dintre cele dou superputeri rezultate +n urma +nc.eierii celei de-a doua con%lagra/ii mondiale ' =A( 'i A3==" Cn%r$ngerea (i divizarea 7ermaniei, sta/ionarea de trupe americane pe pm$nt european, ocuparea militar a Maponiei, destrmarea sistemului colonial al Marii 3ritanii (i Aran/ei, ca (i dorin/a (i voin/a de a se opune e:pansiunii comunismului +n Iuropa (i +n lume, constr$ng 9#) s elaboreze o politic e:tern la scar planetar" 9#) spriEin redresarea economic a statelor europene amenin/ate de spectrul comunist prin lansarea ;Blanului Mars)allH 61:479# ?une bazele unor alian/e militare ' ;(/> 61:4:9% (;RA= 61:719% =*(/> 61:749% C*;/> 61:779 ' (i spriEin pretutindeni %or/ele anticomuniste angaEate +n deceniile 5-, +n con%lictele locale de pe 7lob0 Coreea -ietnam Eaos Cam+od4ia

(merica Eatin! >rientul Mi5lociu (f4)anistan etc@ ?rogresul te.nologic +nregistrat de 9#) este ilustrat de lansarea primului satelit arti%icial al ?m$ntului de construc/ie proprie, de primul ve.icul orbital american cu om la bord (-0 %ebruarie 1,61!, ambele +n +nt$rziere %a/ de cele similare ale #299"

Cn rivaliatea cu #299, 9#) +(i iau o strlucit revan(, la -0 iulie 1,6,, prin ;eil (rmstron4 (i IdNin )ldrin, apar/in$nd ec.ipaEului navei spa/iale ;)pollo ' 11;, care devin primii locuitori ai ?m$ntului ce debarc pe <un"

Cn 1,81 este lansat ;@olumbia;, prima navet spa/ial recuperabil, care desc.ide o nou etap +n cursa de e:ploatare a spa/iului cosmic, marc$nd (i mai mult superioritatea american 1eceniile 7.: ale secolului ,, sunt marcate de c iva pre'edini care au f!cut autoritate "n plan internaional: 8ohn "9 -enned: 61:61 1:6?9% care a creat un nou stil "n politica american!% caracteri$at prin fle&i+ilitate% dar 'i fermitate "n re$olvarea pro+lemelor internaionale 6soluionarea intransi4ent! a Hcri$ei rac)etelor din Cu+aH% "n 1:629#

Richard 59 Ni1on 61:6: 1:74% nevoit s! demisione$e "n urma Hafacerii 2ater4ateH9% care continu! politica de destindere 'i normali$are a relaiilor cu statele comuniste#

8imm: Carter 61:77 1:819% de'i nu a reu'it mare lucru pentru =@A@(@% fiind confruntat cu efectele cri$ei ener4etice mondiale 'i cu pro+lema spinoas! a ostaticilor americani de la am+asada din /e)eran 61:7:9% intr! "n istorie "ntruc t reu'e'te s! medie$e acordurile de pace israeliano.e4iptene 6Camp 1avid% 1:7:9% inau4ur nd o nou! etap! "n >rientul Mi5lociu#

Ronald Rea2an 61:81 1:8:9% care accelerea$!% dup! inva$ia sovietic! "n (f4)anistan% cursa "narm!rilor% adopt nd o linie dur! "n relaiile cu lumea comunist!# tot el este cel care lansea$! 61:8?9 Iniiativa =trate4ic! (merican!% cunoscut! drept H3!$+oiul =telelorH% respectiv reali$area scutului antirac)et!#

Geor2e ,u h 61:8: 1::?9 semnea$! la Baris% "n cadrul Conferinei pentru =ecuritate *uropean!% la 21 noiem+rie 1::0% Carta pentru o nou ;urop% care pune cap!t formal confrunt!rii *st -est 'i o+ine o victorie de presti4iu "n 3!$+oiul din <olf "mpotriva IraIului 9tatele #nite +nc.eie secolul BB (i, totodat, mileniul 44 cu a doua perioad de boom economic, dup cea din anii 1,61 ' 1,6,, +n timpul celui de-al doilea mandat preziden/ial al lui Bill Clinton (1,,6 ' -000!" *ot +n aceast perioad, +n condi/iile e(urii @on%erin/ei pentru Josovo, 9#), +mpreun cu alte state membre 5)*F, declan(eaz opera/iunile militare (martie ' iunie 1,,,! +mpotriva 4ugoslaviei" )nali(tii vor remarca %aptul c interven/ia n-a %ost autorizat de F5# (i, mai mult, nu se +nscria +n principiile 5)*F (nu %usese atacat un membru al )lian/ei 5ord-)tlantice, ci era o problem intern a statului respectiv! ' motiva/ia gsit va %i aceea a Hspri5inului umanitarH pentru o minoritate a%ectat" @oncluzia unor anali(ti a %ost aceea c .egemonul mondial a aEuns la o asemenea putere +nc$t +(i poate permite s nu mai /in seama de reglementrile interna/ionale= Cnceputul mileniului 444 nu s-a artat de bun augur pentru superputerea american, atentatele teroriste de la 11 septembrie -001, +n a%ar de %aptul c vor produce un mare (oc (i o mare traum poporului american, vor spulbera visul invulnerabilit/ii ;fort!reei (mericaO"

11 0, -011 )%irma/ia ;nimic nu va mai fi la fel "n lume dup! 11 septem+rie; devine, +n scurt timp, un cli(eu unanim acceptat, atentatele relev$nd, printre altele, o nou %a/et a globalizrii, cea a terorismului +ndreptat +mpotriva valorilor lumii democrate=

HEa dou! sute de ani dup! revolta coloniilor dintr.o "ndep!rtat! colonie +ritanic!% nici o naiune a lumii nu poate face a+stracie de e&istena 'i de influena =tatelor Anite@ ntr. un mod direct sau nu% lumea a intrat "ntr.un sistem de 4ravitaie "n 5urul =tatelor Anite% 5

care constituie acum sin4ura putere ce dispune de voina 'i de capacitatea de a se amesteca "n ansam+lul re4iunilor planeteiN6A:meric Chauprade+ "ran<oi 4hual9 C)ina Suprafaa0 , 5&- ,00 1m-

Populaia0 1 00 000 000 locuitori

F trstur important este dat de gigantismul demogra%ic, @.ina rm$n$nd, de-a lungul istoriei, cel mai populat stat al planetei"

2ecensm$ntul din anii 1-- d=Dr= +nregistra 1- milioane de gospodrii cu 5& milioane de su%lete (cam 1S4 - 1S5 din popula/ia de atunci a planetei!

=tatul c)ine$ ia na'tere "n partea central.nordic! a C)inei% pe cursul mi5lociu al fluviului Muan4 Me (Aluviul 7alben!, (i, asemenea civiliza/iilor constituite +n vile 5ilului, 4ndului sau +n Mesopotamia, se bazeaz pe o agricultur intensiv, dezvoltat ca urmare a organizrii unor comple:e sisteme de iriga/ii"

Cn timpul dinastiei R)ou 61066 24: "@Mr@9% regatul se destram +n mai multe %orma/iuni statale"

Brocesul de unificare a C)inei este reali$at "n secolele I- III "@Mr@ de c!tre statul Tin (din e:tremitatea apusean!, care +n%r$nge (i ane:eaz r$nd pe r$nd celelalte state c.ineze= =uveranul TinJan4 6246 210 "@Mr=!, una dintre cele mai %ascinante (i controversate personalit/i ale istoriei antice universale, +nc.eie acest proces +n anul 221 "@Mr=, c$nd ia ca +mprat numele de 9.i Duangdi"

?rin re%ormele sale, impuse cu o necru/toare %ermitate, el sc.imb radical +n%/i(area statului"

?rin uni%icarea %orti%ica/iilor de la %rontiera nordic este %inalizat acum, +n urma unui uria( e%%ort uman, +n -14 +=Dr=, Marele Rid C)ine$esc, lung de circa 4 000 1m"

Cmpotriva incursiunilor popoarelor nomade din stepele asiatice, este ridicat, apoi re%cut, Marele Kid @.inezesc, %orma lui actual dat$nd din epoca dinastiei Min4 6secolele ,I- ,-II9@ 1inastia Man 6206 "@Mr@ 220 d@Mr@9% adus la putere de o rscoal /rneasc, atinge apogeul e:pansiunii teritoriale (i strlucirii culturale +n timpul domniei "mp!ratului 2udi 6140 87 "@Mr@9% c$nd imperiul se +ntindea din @oreea p$n +n *ur1estan (i din Manciuria p$n +n ?eninsula 4ndoc.ina"

Confucianismul, centrat pe cele trei concepte (tian ' conceptul despre cer, li ' conceptul despre tradi/ie, (i ren ' conceptul despre omenie, virtutea esen/ial!, devine nu numai religia, ci (i ideologia o%icial a 4mperiului Dan= . n timpul dinastiei /an4 6618.:079% C)ina cunoa'te o epoc! de "nflorire economic! 'i cultural!% devenind cel mai puternic stat al (siei#

. 1up! o scurt! perioad! de f!r miare politic! 6H*poca celor cinci dinastiiH9% dinastia =un4 de ;ord 6:60.11279 reu'e'te s! resta+ileasc! unitatea statal! 'i s! consolide$e autoritatea central!% +a$ ndu.se pe un aparat democratic educat "n spirit confucianist@

Cntre 1-0& ' 1-&, @.ina este cucerit de mongoli" &

Marele )an Qu+ilai% nepotul lui <in4)is Man% "ntemeia$! dinastia UFan 61271.1?689% care introduce budismul de orientare lamaic, respinge asimilarea de ctre civiliza/ia c.inez, iar Bei5in4 devine% pentru prima dat!% capitala imperiului"

Cn urma unui mare r!$+oi !r!nesc 61628.16479% +nbu(it cu spriEin militar manciurian, se instaureaz dinastia manciurian! Tin4 (1644-1,1-, practic ultima din @.ina!, +n timpul creia cunoa(te, mai ales sub presiunea unei puternice e:plozii demogra%ice, cea mai mare e&pansiune teritorial! c)ine$!# n secolele ,-I ,-II sosesc primii europeni, navigatori (i negustori portug.ezi (i olandezi, misionari iezui/i, urma/i, +n secolul B>444, de englezi, %rancezi (i prusieni, to/i ace(tia +ncerc$nd s ptrund pe pia/a c.inez (i s ocupe, totodat, puncte de spriEin pe litoral"

*entativele puterilor coloniale europene au ca rspuns instituirea "n 1777 a unei politici i$olaioniste= 4nteresul sporit al statelor occidentale pentru pia/a c.inez declan(eaz, +n prima Eumtate a secolului B4B, interven/ia desc.is a Marii 3ritanii, Aran/ei, apoi (i a 9#), +mpotriva @.inei (i a izola/ionismului ei"

@ele dou H3!$+oaie ale >piumuluiH 61840.1842 'i 1876. 18609% purtate de Marea Britanie 'i 0rana "mpotriva C)inei% o+li4! C)ina s!.'i desc)id! porturile pentru mr%urile europene 8

Declinul autorit/ii dinastiei manciuriene este accelerat de ideile rsp$ndite de Ei4a 3evoluionar!% fondat! "n 1:07 de =un R)on4s)an 6=un.Uat.sen9% care milita pentru o @.in modern (i unit"

3evoluia "n anii 1:11 1:1? "nl!tur! dinastia manciurian!% C)ina proclam ndu.se la 1 ianuarie 1:12% repu+lic!#

Destrmarea autorit/ii centrale, autonomia sporit a puterii conductorilor militari din provincii arunc +ns /ara +n .aosul rzboiului civil= =un.Uat.sen 61866. 1:279% care fondase "n 1:12 <omindanul (primul partid politic c.inez dup model occidental!, retras la @antonS7uangz.ou, creeaz +n 1,-1 un guvern a crui conducere o preia, reorganizeaz, +n 1,- ' 1,-4, cu spriEinul consilierilor sovietici, 7omindanul (i armata na/ional"

)rmata, condus de Gian4 Gies)i 6C)ian4 Qai =)ek9% reu(e(te, +n perioada 1,-4 ' 1,-8 s-(i e:tind autoritatea asupra celei mai mari pr/i a @.inei, "n 1:28 ocup nd 'i Bei5in4ul#

Dup o colaborare ini/ial, Miang Mies.i rupe, +n 1,-&, alian/a cu ?artidul @omunist @.inez (?@@!, +n%iin/at +n 1,-1 la 9.ang.ai, care, la r$ndul su, creeaz, +n 1,-&, )rmata 2o(ie @.inez (i, dup mar(ul cel lung ' 1- 000 1m (1, 4 ' 1, 5!, +(i %i:eaz centrul revolu/ionar +n provincia 9.aan:i, +n nord-vestul /rii"

Cn perioada r!$+oiului de eli+erare 61:?6.1:479 purtat +mpotriva Maponiei, stp$n asupra unei mari pr/i a teritoriului c.inez, <omindanul "nc)eie un front comun anti5apone$ cu Bartidul Comunist C)ine$ 6BCC9% condus din 1:?6 de Mao Redon4@ Dup capitularea Maponiei (- septembrie 1,45!, rela/iile dintre 7omindan (i ?artidul @omunist @.inez (?@@! se deterioreaz"

5oul r!$+oi civil 61:46.1:4:9 +nc.eindu-se cu victoria lui Mao Kedong, aEutat de data aceasta de #niunea 9ovietic (mai +nainte spriEinind 7omindanul, care o%erea mai multe garan/ii ca %or/ combatant! (i cu retra4erea forelor 4omindaniste "n frunte cu Gian4 Gies)i% spri5inite de =A(% "n insula /aiJan@ Ea 1 octom+rie 1:4: este proclamat!% la Bei5in4% 3epu+lica Bopular! C)ine$!% Mao Redon4 fiind ales pre'edinte al statului#

Bentru a masca insuccesele social.economice% Mao lansea$! moda campaniilor: mai "nt i =a celor o ut de flori= 61:77# fiecare c)ine$ s! plante$e 100 de flori pentru a face ara mai frumoas!9# =marele alt 3nainte= 61:78# pornind de la constatarea c! o de$voltare liniar! nu permite a5un4erea din urm! a !rilor de$voltate s.a propus o cre'tere spectaculoas!# de pild!% "n domeniul siderur4iei% o+iectivul era dep!'irea Marii Britanii% promotoarea revoluiei industriale9@ Cntruc$t acestea au constituit un e(ec, slbindu-i pozi/ia, pentru a-(i redob$ndi in%luen/a +n partid (i stat, Mao declan(eaz, +n 1,66, HMarea revoluie cultural!H, caracterizat prin voluntarism e:trem, cult pronun/at al personalit/ii, %iind acuza/i de conservatorism ori de cosmopolitism to/i cei care se abteau de la aceast cale"

40

@onvulsiile (i .aosul provocate de aceasta vor %i denun/ate de conducerea c.inez +n 1,&&, dup moartea lui Mao (1,&6!"

@u toate acestea, cultul su nu va +nceta" de pild, +n -00 , cu ocazia aniversrii a 110 ani de la na(terea sa, autorit/ile c.ineze (i-au propus s dea o nou tinere/e c$ntecelor %ostului lider Dup +nlturarea de la conducere a mai multor rivali, +ntre care Deng Biaoping (1,6&!, care %usese secretar general al ?artidului @omunist @.inez (1,56-1,6&!, (i <iu 9.oUui (+n 1,68!, pre(edinte al 2=?= @.ineze (1,5,-1,68!, +ntreaga via/ a societ/ii c.ineze este structurat dup preceptele g$ndirii lui Mao"

Brin e&perimentarea primei +om+e atomice 61:649 (i lansarea primului satelit artificial al B!m ntului 61:709% prestigiul interna/ional al @.inei este consolidat=

#n an mai t$rziu, gra/ie (i intereselor 9#) +n Eocul geopolitic din zon, mai ales +n rela/ia @.ina ' #niunea 9ovietic, +(i restabile(te drepturile la F5# (i redevine mem+ru permanent al Consiliului de =ecuritate# Dup moartea lui Mao (1,&6! se %ac noi pa(i importan/i0 "nc)eierea tratatului de pace 'i prietenie cu Gaponia 61:789"

sta+ilirea de relaii diplomatice cu =A( 61:7:9, aceasta +nsemn$nd, totodat, recuno(terea guvernului 2=?=@.ineze ca singurul guvern legal al @.inei (i, implicit, a *aiNanului (2epublica @.ina! ca parte component"

41

declaraia comun! cu Marea Britanie 61:849% care prevede retrocedarea de c!tre aceasta din urm! a Mon4.Qon4.ului (Bianggang!, +n iulie 1,,&, ceea ce s-a (i +nt$mplat"

"n decem+rie 1::: recuperea$! 'i teritoriul Macao ()omen!, de la ?ortugalia=

Deng Xiaoping
2evenit +n 1,&& +n prim planul scenei politice, dar resping$nd orice %unc/ie de prim rang" 9e multumeste doar cu aceea de pre'edinte al Comisiei Militare a Comitetului Central al Bartidului Comunist C)ine$ 61:82.1::09" Deng Biaoping rm$ne, p$n la moartea sa (1, %ebruarie 1,,&!, personaliatea (;eminen/a cenu(ie;! care imprim un nou curs istoriei c.ineze" )dept al unei orientri pragmatice, Deng Biaoping renun/ la cultul personalit/ii al lui Mao Kedong (i la dogmele maoismului (i, pstr$nd totu(i nealterat rolul atotputernic al partidului unic"

*rece la modernizarea (i e%icientizarea economiei, condus acum de rigorile pie/ei libere"

Cn @onstitu/ia /rii termenul de economie plani%icat este +nlocuit cu cel de Heconomie socialist! de pia!H (-, martie 1,, !"

Vase ani mai t$rziu, cu ocazia @ongresului 5a/ional al ?oporului (5'15 martie 1,,,! sunt operate alte modi%icri importante +n @onstitu/ie, +ntre care0 +ntreprinderilor private le este rezervat un loc principal, (i nu complementar" +n economie, proprietatea privat este aprat de lege priorit/ile politicii de stat sunt desc.iderea %a/ de srintate (i accelerarea re%ormelor structurale=

4-

Cncepe, devenind %oarte evident +n anii -00- ' -00 , politica de pro%und sc.imbare de genera/ie la nivelul cel mai +nalt al partidului, guvernului (i statului, trec$ndu-se de la ;gerontocra/ie; la oameni de v$rst medie (i de la ;politruci; la te.nocra/i"

Cn aceea(i perioad au loc alte evenimente importante0 "m+un!t!irea relaiilor c)ino.americane (vizita pre(edintelui american 3ill @linton +n @.ina, 1,,8!, re$olvarea diferendului de 4rani! cu 3usia (i +nc.eierea unui nou tratat de bun vecintate (-001!" primirea "n >MC (Frganiza/ia Mondial a @omer/ului!, +n -001" performana de a trimite un om "n spaiu, cu cabina spa/ial ;9.eng.ou; (15 octombrie -00 !, %iind ast%el a treia /ar, dup 2usia (i 9=#=)=, care reu(e(te, de una singur, acest lucru=