Sunteți pe pagina 1din 29

1A 2F 3A 4A 5A 6A 7F 8A 9F 10A 11F 12A 13A 14A 15A 16F 17F 18A 19F 20F 21F 22F 23A 24A

25F 26A 27A 28F 29A 30A 31F 32A 33F 34A 35F 36A 37F 38F 39A 40A 41A 42A 43F 44A 45A 46A
47F 48F 49A 50F 51A 52F 53,54,55,56,57,58,59F 60F 61A 62A 63F 64A 65F m/c : 66B 67A 68E 69B
70A 71C 72B 73B 74A 75C 76B 77C 78B 79A 80B 81C 82C 83A 84B 85A 86D 87A 88A 89C 90B
91D 92A 93B 94A 95B 96B 97D 98A 99B 100C101C 102C 103A 104B 105A 106C 107A 108C 109A
110A 111B 112B 113C 114A 115C 116C 117B 118C 119D 120A 121B 122B 123A 124D 125A 126C
127D 128B 129A 130D 131B 132D 133C 134A 135C 136A 137D 138B 139C 140B 141C 142B 143C
144D 145C 146D 147D 148A 149D 150D 151C 152C 153A 154C 155A 156B 157D 158A 159A 160C
161B 162C 163D 164A 165D 166C 167B 168A 169D 170D 171D 172C 173A 174C 175D 176A 177D
178D 179C 180B 181C 182D 183A 184B 185A 186C 187D 188D 189A 190B 191C 192A 193B 194D
195A 196D 197C 198D 199D 200A 201C 202C 203A 204D 205B 206B 207C 208A 209B 210A 211B
212C 213A 214B 218C 224-A 226-C 228-C 229-C 230-C 232-B 244-D 248-C 249-B.

Politici de marketing
True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.
____ 1. Politica de produs reprezinta conditia care o adopta firma producatoare sau
comerciala privitor la
dimensiuniile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul
propriei activitati.
____ 2. Instrumentele juridice de protectie sunt marcile de fabrica, de comert si de
servicii, brevetele de
inventie, modelele de utilitate, denumire de origine.
____ 3. Componentele corporale cuprind caracteristicile merceologice ale produsului si
ambalajului sau,
determinate de substanta materiala a acestora, precum si utilitatea lor functionala
(forma, volum, continut, greutate, colorit).
____ 4. Printre elementele ce fac parte din componentele acorporale se regasesc
numele si marca, pretul,
instructiunile de utilizare.
____ 5. In functie de faza ciclului de viata al produsului, produsele se impart in doua
categorii: produse
existente si produse noi.
____ 6. Pentru a asigura echilibrul activitatiilor si restabilirea in timp portofoliul de
produse trebuie sa fie
variat.
____ 7. Conceptele care alcatuiesc marimea gamei sunt lungimea si latimea gamei.
____ 8. Marimea gamei determina cresterea vanzarilor dar este invers generatoare de
costuri.
____ 9. Produsele eliminate din gama sortimentala a firmei sunt fie produse mature, fi
produse in faza de
decline.
____ 10. Planificarea produsului reprezinta activitatea de selectare si introducere in
programul de fabricatie
si export a produselor noi.
____ 11. Dimensiunile gamei de produse se pot defini prin urmatoarele coordinate :
largimea gamei,
profunzimea gamei, latimea gamei.
____ 12. O inovatie este o modificare esentiala adusa unui produs, perceput ca fiind
nou de catre eventualul
utilizator.
____ 13. Inainte de lansarea unui produs pe piata externa, acesta este supus unor
operatii de testare si
verificare.
____ 14. Din punct de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs
utilizate de firmele
producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt : strategia diferentierii produsului si
strategiia
segmentarii pietei.
____ 15. Testarea de acceptibilitate este o activitate de marketing.
____ 16. Technicile prin care se realizeaza testarea de acceptibilitate sunt doar
vanzariile de proba,
demonstratiile de functionare si expunerea in expozitii.
____ 17. Leasingul este o forma de testare tehnica.
____ 18. O politica de prêt adecvata determina succesul de piata al marfurilor.

____ 19. Caracteristicile unei strategii de preturi se refera doar la nivelul si


accesibilitatea preturilor si la
diversitatea lor.
____ 20. Preturile rezultate din acorduri sunt denumite uneori preturi conjucturale.
____ 21. Preturile de accord sunt practicate de mai multe firme renumite intr-un cartel
care urmaresc o
politica de pret comuna.
____ 22. Preturile interne sunt de regula cu 80% mai mari decat preturile de tranzitie,
fara a exista criterii fixe de stabilire a diferentei.
____ 23. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt si ele diferite de
cele de tranzitie, fiind
in general mai mari.
____ 24. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la prdusele de lux..
____ 25. Pretul trebuie sa permitta realizarea unui profit invers proportional cu
investitiile facute.
____ 26. In anumite cazuri posibilitate unui prêt de reclama este considerat ca un act
de concurenta neloiala
fiind restrictionate prin acte normative.
____ 27. Un articol este vandut la doua sau mai multe preturi diferite, in functie de
client, versiunea
produsului, loc si timp.
____ 28. Principala conditie care trebuie indeplinita pentru a se aplica un prêt
discriminatoriu este aceea ca
piata sa fie omogena.
____ 29. Pietele unde se realizeaza tranzactii importante de vanzare cumparare ale
anumitor marfuri se
numesc piete caracteristice (reprezentative sau de referinta).
____ 30. Piata produsului reprezinta o sectiune a pietei globala in care se manifesta si
se realizeaza oferta si
cererea pentru un anumit produs
____ 31. O linie de produse semnifica un grup eterogen de produse sub aspectul
materiei prime sau a
tehnologiei de fabricatie.
____ 32. Promovarea unei game de produse poate fi considerat un obiectiv ce se poate
cere la stabilirea
pretului.
____ 33. Strategia de produs, mai mult decat cea de prêt , distributie sau promovare,
trebuie sa se
caracterizeze prin elasticitate, constituinduse intr-un instrument eficient de adaptare
a firmei la
exigentele extreme de dinamice ale pietei.
____ 34. Bunurile de noutate nu suporta nici o standardizare.
____ 35. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta intr-o mare
diversitate, servind mai ales laproducerea de bunuri de consum.
____ 36. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele si serviciile de aceeasi
natura sau care raspund
aceleiasi nevoi de consum.
____ 37. Prin asortament trebuie sa se intelege de fapt o colectie de produse.
____ 38. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede in totdeauna
etapa de maturitate.
____ 39. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere,
crestere, maturitate, declin.
____ 40. Cea mai importanta etapa a ciclului de viata al unui produs este cresterea.
____ 41. Testele de piata se numesc si vanzari experimentale.
____ 42. Pretul unui produs afecteaza programul de marketing al unei intreprinderi.
____ 43. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de
productie pe o anumita
perioada.
____ 44. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii este cunoscuta in
marketing sub numele de
stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor.
____ 45. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca pot fi
gasite solutii de reducere acheltuielilor de munca si a materialelor.
____ 46. Adesea difrentierea produselor este absenta si vanzatorul nu are un control
efectiv asupra pretului devanzare. In aceste situatii precum si atunci cand
cumparatorii si vanzatorii sunt perfect informati
asupra preturilor si conditiilor pietei, metoda de determinare a preturilor
recomandabila este alinierea
preturilor la cele stabilite de competitia existenta.
____ 47. Pretul peste nivelul concurentei si al pietei nu este folosit atunci cand
produsul are proprietati unice.
____ 48. Politica de pret reprezinta adaptarea sistemului de formare a pretului la
difieritele imprejurari impusede oferirea produsului pe piata, cerintele clientilor si
competitia existenta. In marketing politica de
pret face parte din politica preturilor.
____ 49. Pretul traditional este o forma a politicii pretului psihologic.
____ 50. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale.
____ 51. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de
consum.
____ 52. Bunurile si serviciile industriale se clasifica in familii comerciale, tinand cont
de aceleasi criterii ca
si la bunurile si serviciile de consum.
____ 53. Conceptul de imagine a produsului, semnifica sinteza reprezentarilor mentale de
natura cognitiva, afectiva,
sociala si personala a produsului in randul utilizatorilor.
____ 54. Segmentarea unei piete inseamna decuparea pietei potentiale totale a unui produs
sau a unui serviciu, intr-un
oarecare numar de subansamble, pe cat posibil de eterogene, cu scopul de a permite unei
intreprinderi sa-si
adapteze mai bine politica sa de marketing la fiecare din aceste subansamble sau la unele
dintre acestea.
____ 55. Pentru ca segmentarea sa fie utila, trebuie ca segmentele carora ea se adreseaza sa
se poata preta in practica latratamente distincte din partea intreprinderii. Aceasta presupune
mai intai ca ele sa fie cat mai numeroase si ca
fiecare dintre ele sa aiba o marime cat mai mare.
____ 56. Mixul de marketing reprezinta o solutie eficienta pentru atingerea obiectivelor
strategice ale unei firme doar
in etapa pentru care a fost elaborat, fara a dobandi caracter de permanenta in timp.
____ 57. Strategiile de marketing reprezinta modalitatile concrete de punere in aplicare a unei
anumite tactici de
marketing.
____ 58. Orice solutie tehnico-productiva de creatie, proiectare si producere a unui produs
trebuie sa corespunda
solutiilor de marketing care rezulta din analiza si cunoasterea cererii consumatorilor.
____ 59. Produsele incluse in categoria materiilor prime se prezinta intr-o mare
diversitate, servind mai ales laproducerea de bunuri de consum.
____ 60. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede in totdeauna etapa de
crestere.
____ 61. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere, crestere,
maturitate, declin.
____ 62. Cea mai importanta etapa a ciclului de viata al unui produs este cresterea.
____ 63. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale.
____ 64. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de
consum.
____ 65. Preturile de desfacere trebuie stabilite numai in corelatie cu cheltuielile de
productie pe o anumita
perioada.
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 66. Face parte din activitatile complemente ale politicii de produs:
a. stabilirea pretului produsului
b. asigurarea legala a produsului
c. ansamblul proceselor de productie si comercializare de la materia prima la
produsul finit
____ 67. Totalitatea operatinunilor prin care firma producatoare confera identitate
bunurilor pe care le creeazareprezinta:
a. activitatea de modelare a produsului
b. asigurarea legala a produsului
c. activitatea de inovatie
____ 68. Componentele ce definesc un produs in optica marketingului pot fi grupate in
:
a. componente corporale d. imaginea produsului
b. componente acorporale e. toate
c. comunicatiile privitoare la produs
____ 69. In ceea ce priveste politica diversificarii gamei de produse prin exemplul, o
fabrica ce produce
penicilina va trece la fabricarea si a altor antibiotice, se intelege o modalitate de
diversificare:
a. verticala
b. orizontala
c. laterala
____ 70. In ce faza a ciclului de viata al produsului se recomandata a fi aplicata politica
innoirii gamei de
produse:
a. in faza de maturitate
b. in faza de decline
c. in faza de crestere
____ 71. Procesul elaborarii unei noi idei (produs, servicii) ,nu cuprinde una din
urmatoarele secvente:
a. determinarea corecta a problemei
b. culegerea de informatii si documentare
c. stabilirea ipotezelor si obiectivelor
____ 72. Din punct de vedere al scopului urmarit, strategiile de produs se impart in 3
categorii.Strategiile careurmaresc in primul rand scoaterea din fabricatie a produselor
invechite si inlocuirea acestora cu altele noi se numesc:
a. strategii de crestere
b. strategii de reflectie
c. strategii de mentinere
____ 73. Procesul de creativitate poate fi imaginat ca o succesiune de 4 etape
principale, care este ordinea lorcorecta:
a. intuire, pregatire, incubare, evaluare
b. pregatire, incubare, intuire, evaluare
c. evaluare, intuire, pregatire, incubare
____ 74. Largimea gamei de produs este data de:
a. numarul de linii de produse ce o compun
b. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse
c. numarul produselor tuturor liniilor
____ 75. Daca se stie ca o firma are 3 linii de produse care alcatuiesc gama sa de
produse se stie:
a. lungimea gamei de produse
b. profunzimea gamei de produse
c. largimea gamei de produse
____ 76. Activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate in urmatoarele
ansambluri:
a. activitatea de cercetare, activitatea de inovatie, activitatea de realizare,
activitateade promovare
b. activitatea de inovatie, activitatea de modelare a produsului, asigurarea legala
aprodusului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse
c. activitatea de inovatie, activitatea de creare a produsului, atitudinea fata
deprodusele vechi, alcatuirea gamei de produse
____ 77. Cea mai utilizata modalitate de asigurare legala a unei marfi este:
a. brevetarea inventiei
b. desenele industriale
c. inregistrarea marcii
____ 78. Politica de produs se imparte in functie de scopul urmarit in 3 categorii:
a. strategii de crestere, strategii de reinoire a produsului, strategii de planificare
aprodusului
b. strategii de crestere, strategii ale productivitatii, strategii de selectie
c. strategii de selectie, strategii de segmentare a pietei, strategii ale
diferentieriiprodusului
____ 79. Politica diversificarii gamei de productie poate fi efectuata pe:
a. verticala, orizontala, laterala
b. orizontala, diagonala, laterala
c. latime, lungime, adancime
____ 80. S.C. FARMEC CLUJ fabrica 20 de sortimente de parfumuri.Aceasta varietate
sortimentala a gamei
de parfumuri este data de:
a. largimea gamei
b. profunzimea gamei
c. lungimea gamei
____ 81. Idea realizarii unui nou produs se poate ivi din directiile urmatoare:
a. intreprindere, concurenta, consumatori
b. consumatori, creatori de noutati, presa
c. presa, intreprindere, consumatori, concurenta, creatori de noutati
____ 82. Care sunt cele 3 tipuri de inovatii:
a. variante ale produselor existente, inovatii creatore, inovatii dinamice
b. inovatii constructive, inovatii tehnice, inovatii revolutionare
c. variante ale produselor existente , inovatii dinamice, inovatii revolutionare
____ 83. In elaborarea unei iedi noi sunt regasite secvente.Care este secventa
cunumarul 3?
a. prelucrarea informatiilor
b. alegerea de informatii si documentare
c. sintetizarea concluziilor si generarea de idei
____ 84. Testarea tehnica se realizeaza in:
a. targuri si expozitii
b. laboratoare de cercetare
c. demonstratii de functionare
____ 85. Pentru lansarea pe piata a unui nou produs sunt necesare rezolvarea
urmatoarelor probleme:
a. stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea
canalelorde distributie, pregatirea pietei pentru primirea noului produs,
alegereamodalitatilor de comercializare si pregatirea fortelor de vanzare
b. tabilirea perioadei de lansare pe piata, alegerea canalelor de distributie,
alegereamodalitatilor de comercializare
c. stabilirea perioadei de lansare pe piata , fixarea zonei de lansare, alegerea
canalelorde distributie
____ 86. Nu face parte din activitatile componente ale politicii de produs:
a. activitatea de inovatie c. atitudinea fata de produsele vechi
b. activitatea de modelare a produsului d. stabilirea pretului de pornire
____ 87. Profunzimea gamei de produse este data de:
a. numarul de produse distincte pe care le
contine o linie de produse
c. numarul produselor tuturor liniilor
b. numarul de linii de produse ce compun
o gama de produse
d. numarul toatal de produse din firma
____ 88. Despre gama de produse a firmei S.C. GEROM S.A.-Buzau, care are 7 linii de
fabricatie fata de ceaa firmei S.C.ROTI AUTO –Dragasani ce dispune de 2 linii de
fabricatie se poate afirma ca:
a. este mai larga c. este mai adanca
b. este mai profunda d. este mai lunga
____ 89. Numarul produselor tuturor liniilor reprezinta:
a. largimea gamei c. lungimea gamei
b. profunzimea gamei d. latimea gamei
____ 90. Faptul ca o fabric ace produce azotat de amoniu va produce si ingrasaminte
complexe reprezinta:
a. o diversificare orizontala a gamei salede produse
c. o diversificare laterala a gamei sale deproduse
b. o diversificare verticala a gamei salede produse
d. o diversificare in profunzime a gameisale de produse
____ 91. Exista 3 tipuri de inovatii.Una din variantele de mai jos nu este tip de inovatie:
a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare
b. inovatii dinamice d. inovatii excentrice
____ 92. Inovatii care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt
a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare
b. inovatii dinamice d. inovatii rapide
____ 93. Ce inovatii conduc la produse cu totul noi, inexistente mai inainte:
a. inovatii dinamice c. inovatii excentrice
b. inovatii revolutionare d. nici un raspus corect
____ 94. Privite din punctul de vedere al raportului piata-productie, strategiile de
produs utilizate de firmele
producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt:
a. strategia diferentierii produsului sistrategia segmentarii pietei
c. strategia diferentierii produsului sistrategia alinierii produsului lacerintele pietei
b. strategia adaptarii produsului sistrategia segmentarii pietei
d. nici un raspuns corect
____ 95. Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:
a. piata potentiala c. potentialul pietei
b. piata efectiva d. toate varinatele
____ 96. Cota de piata nu reprezinta:
a. marimea relative a capacitatii pieteiunei firme
c. ponderea ce revine firmei din piataglobala
b. capacitatea potentiala a pietei d. o cuantificare fie sub forma de
coefficient, fie in procente
____ 97. Marimea cotei de piata a unei firme depinde:
a. de potentialul uman, material sifinanciar al acesteia
c. volumul total al vanzarilor firmei dinvolumul total al vanzarilor pietei dereferinta
b. de intensitatea concurentei ce semanifesta pe piata globala
d. toate la un loc
____ 98. Pentru marfurile de prima necesitate pe masura cresterii veniturilor cererea
pentru aceste produse:
a. scade c. se mentine la acelasi nivel
b. creste d. creste cu mult mai mult decat lamarfurile de lux
____ 99. Pentru marfurile de lux pe masura cresterii venituilor ponderea lor in
cheltuieli:
a. scade nelimitat c. se mentine la acelasi nivel indiferentde venituri
b. creste nelimitat d. scade cu mult mai mult decat la
marfurile de prima necesitate
____ 100. Ciclului de viata al unei marfi ii corespund mai multe etape.Etapa a 3-a o
reprezinta:
a. cresterea sau dezvoltarea c. maturitatea
b. declinul d. lansarea pe piata
____ 101. Implicatiile studierii ciclului de viata al produselor prezinta importanta
majora:
a. pentru firmele producatoare
b. pentru firmele distribuitoare
c. atat pentru firmele producatoare cat si pentru cele distribuitoare
d. doar pentru firmele producatoare de produse de prima necesitate
____ 102. Politica de pret in marketing urmareste:
a. consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, realizarea
deprofit
b. realizarea unei competitivitati ridicate , acoperirea cheltuielilor
deproductie,recuperarea investitiilor, realizarea de profit
c. realizarea unei competitivitati ridicate, consolidarea pozitiei pe piata,
acoperireacheltuielilor de productie, recuperarea investitiiilor, realizarea de profit
____ 103. Printre obiectivele politicii de pret se numara si:
a. patrunderea extensive pe piata
b. politica de dumping
c. patrunderea intr-o retea de distributie prin acordarea acestor internediari a unor
conditii de plata dezavantajoase
____ 104. Cele mai cunoscute tipuri de preturi negociate sunt:
a. preturi de bursa, preturi de cartel, preturi de licitatie
b. preturi de licitatie, preturi de tranzactie, preturi de bursa
c. preturi de tranzactie, preturi de bursa, preturi de acord
____ 105. La articolele de prima necesitate se constata o cerere de tip:
a. rigida
b. elastica
c. foarte elastica
____ 106. Bursa de marfuri este o piata de tip:
a. oligopol
b. monopol
c. “piata perfecta”
____ 107. Pretul ce are ca scop maximizarea profitului pe piata unde cumparatorul
controleaza toate sursele
ofertei sau unde cumparatorul nu este informat (sau produsele oferite sunt rare) este
un pret de tip:
a. monopol
b. optim
c. oligopol
____ 108. Preturile utilizate in cazul produselor unice, adica pentru care nu exista
criterii de comparare se
numesc:
a. preturi psihologice
b. preturi obisnuite
c. preturi de sondare
____ 109. Pretul obisnuit se intalneste la:
a. tigari
b. calculatoare
c. autoturisme
____ 110. Strategiile de fixare a pretului in momentul lansarii unor noi produse sunt:
a. strategia pretului inalt, strategia pretului coborat
b. strategia pretului aliniat la lider, strategia pretului coborat
c. strategia pretului inalt, strategia pretului obisnuit
____ 111. Printre criteriile de evaluare a unei politici de pret se enumera si:
a. reducerea pretului
b. realizarea beneficiului propus
c. analiza strategiei de piata
____ 112. Preturile care sunt practicate de mai multe firme reunite ce urmaresc o
politica de pret comuna se
numesc:
a. preturi de acord c. preturi de lista
b. preturi de cartel d. preturi de licitatie
____ 113. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la:
a. bunurile de prima necesitate c. bunurile de lux
b. bunurile de necesitate medie d. bunurile de unica folosinta
____ 114. Pretul cel mai reprezentativ pentru orientarea firmei in stabilirea propriului
pret este:
a. pretul de tranzactie c. pretul de bursa
b. pretul de licitatie d. preturi de cartel
____ 115. Sunt denumite si cotatii:
a. preturile negociate c. preturile de bursa
b. preturile de licitatie d. preturile de tranzactie
____ 116. In cazul in care o intreprindere vinde marfurile sale la preturi sub nivelul
costurilor reprezinta:
a. politica pretului coborat c. politica de dumping
b. pret psihologic d. pret de cartel
____ 117. In cazul produselor unice sunt utilizate de obicei:
a. pretul psihologic c. pretul magic
b. pretul de sondare d. pretul rotund
____ 118. Preturile care se intalnesc in general la unele produse in baza acordurilor
intervenite intre tarile
exportatoare si importatoare de materii prime (exemplu: graul, zaharul, cafeaua si
cositorul) senumesc:
a. preturi de cartel c. preturi de acord
b. preturi de intelegere d. preturi de lista
____ 119. Nu este obiectiv al politicii de pret:
a. apararea in fata ofensivei concurentei c. patrunderea cu produsele sale intr-
oanumita retea de distributie
b. patrunderea extensiva pe piata d. cresterea nivelului calitativ alproduselor
____ 120. Fixarea pretului in momentul lansarii se refera de fapt la situatia existenta in
cazul produselor noi. Inaceasta situatie ce strategii poate utiliza o firma:
a. strategia pretului inalt
b. strategia pretului psihologic
c. strategia pretului mediu
____ 121. Un pret care se termina cu unul sau mai multe zerouri se numeste:
a. pret magic c. pret obisnuit
b. pret rotund d. pret de sondare
____ 122. In exemplul expunerii pe o toneta alaturat portocale in 2 lazi cu preturi
diferite, dar de aceeasi
calitate constatandu-se ca primele care se vand sunt portocalele cu prêt mai mare,
deoarece la un prêt
mai ridicat este asociata de catre cumparatori ideea unei calitati superioare este
folosit:
a. pretul magic
b. pretul psihologic
c. pretul rotund
____ 123. Cererea slab elastica sau rigida se constata:
a. la articolele de prima necesitate
b. la bunurile de mare lux
c. la produsele neesentiale existentei
____ 124. La care din produsele urmatoare cererea este mai elastica:
a. paine c. ziare
b. cafea d. autoturism
____ 125. Pe piata mondiala pretul optim se situeaza teoretic:
a. la intersectia curbelor cererii si ofertei
b. la intersectia curbelor cererii si venitului
c. la intersectia curbelor venitului si ofertei
____ 126. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt:
a. diferite de cele de tranzactie c. diferite de cele de tranzactie, fiind in
general mai mari
b. aceleasi cu preturile de tranzactie d. diferite de cele de tranzactie, fiind in
general mai mici
____ 127. Pretul:
a. poate suplini unele eforturipromotionale
c. realizeaza legaturi stranse cu produsul
b. este element al mixului de marketing d. toate raspunsurile corecte
____ 128. Rezultatul unei activitati de tip design, respectiv acea combinatie
armonioasa de culoare, desene, sisimboluri utilizate pentru a distinge o marca dintre
diferitele marci aplicate produselor similare se
numeste:
a. marcare c. ambalaj fizic
b. ambalaj d. container
____ 129. Ambalajul fizic inseamna:
a. forma containerului in care este pusprodusul si materialul din care esterealizat
c. mijlocul de transport al produsuluicatre punctele de vanzare
b. cutia de cadou d. desenul de pe cutie
____ 130. Care din urmatoarele enumerari nu reprezinta restrictii in problema realizarii
ambalajului fizic?
a. natura chimica si structurala a produsului concret care trebuie trimis pe
piata,conditiile climatice ale principalelor zone de desfacere, mijlocul de transport
sicheltuielile de manipulare din locul de realizare a produslui pana in aceste zone
b. implicatiile privind marimea spatiilor necesare si chetuielile de expunere si stocare
in unitatile de desfacere
c. deosebirile pe care le prezinta utilizarea dverselor materiale de ambalare
d. criteriile comerciale de clasificare a produselor
____ 131. Ambalajul a devenit obiectul unor activitati cu deosebita creativitate si
competitivitate din mai multemotive, exclusiv:
a. noile tehnologii c. noile materiale
b. capriciile conducerii intreprinderii carerealizeaza produsul
d. diferitele inovatii
____ 132. Cand se ajunge la stadiul de a proiecta ambalajul unui produs nu trebuie sa
se tina seama de:
a. solutiile utilizate de firmele concurente c. conditiile de depozitare
b. cerintele concrete de transport d. conditiile climei la locul de productie
____ 133. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Conceptia si succesul final
al proiectarii
ambalajului unui produs....
a. constituie un efort creator de inaltacomplexitate
c. depind de solutionarea anterioara aproblemelor de fond ale plasarii pepiata a
produsului
b. nu depind de echipa care realizeazaambalajul
d. depind de pozitionarea corecta aprodusului
____ 134. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
a. pentru solutionarea cat mai avantajoasa a problemelor de ambalare si marcare
estenecesara imbinarea eforturilor unor specialisti de inalta calificare din mai
multedomenii
b. nu este necesar un efort creator pentru realizarea ambalajelor
c. nu se tine cont de conditiile de transport in realizarea ambalajului
d. ambalajul fizic nu are importanta din punct de vedere comercial
____ 135. Care din urmatoarele categorii de specialisti nu este necesar sa fie implicati
in proiectarea
ambalajelor?
a. economisti c. medici
b. sociologi – psihologi d. experti in domeniul comunicatiilor demasa
____ 136. Proiectarea ambalajul si a modului de marcare a unui produs:
a. trebuie sa fie considerate un proces neintrerupt, si sa fie examinate si dupa
lansarea
pe piata
b. nu ridica probleme deosebite
c. nu necesita implicarea unei echipe formate din specialisti din mai multe domenii
d. nu trebuie sa aiba in vedere succesul comercial al produsului
____ 137. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?Ambalajul si marcarea ...
a. trebuie corectate periodic
b. trebuie examinate periodic din punct de vedere al eficientei
c. trebuie examinate periodic din punct de vedere al atractivitatii
d. se realizeaza intuitiv
____ 138. Problemele pe care le pune o proiectare si o marcare eficienta a produsului:
a. sunt rezolvate de matematicieni
b. nu sunt numai de natura grafica, ci implica solutionari legate riguros de cerintele
comercializarii
c. trebuie solutionate prin metode corecte de stabilire a pretului produselor
d. trebuie solutionate tinandu-se cont de criteriile de clasificare a produselor
____ 139. Pentru a obtine solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea
si marcarea, orice
responsabil cu astfel de probleme trebuie sa aiba in vedere 3 aspecte, intre care nu
se include:
a. modul de folosire a proiectului deambalaj
c. calitatea produselor
b. momentul cand se recurge laproiectarea ambalajului
d. modalitatile de marcare posibile
____ 140. Care dintre urmatorele afirmatii nu este corecta?
a. evaluarea rezultatelor proiectarii se face de obicei prin analize periodice
alevolumului desfacerilor
b. proiectarea ambalajului se realizeaza de catre o singura persoana
c. evaluarea rezultatelor proiectarii se face prin cercetari ale pietei
d. cercetarile de piata trebuie sa aiba in vedere modificarile manifestate de
diferitesegmente in motivatia de cumparare
____ 141. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Responsabilul cu
problemele proiectarii
ambalajului....
a. trebuie sa apeleze la un grup despecialisti
c. trebuie sa inteleaga foarte bine camodul in care se va desfasura intregprogramul
de proiectare a ambalajuluidepinde de diversele aspecte concretepe care le implica
b. controleaza direct in foarte micamasura mprocesul concret deproiectare
d. nu trebuie sa cunoasca pe ce criterii seva orienta programul de proiectare saucaror
situatii concrete de pe piatatrebuie sa le gaseasca rezolvareproiectul
____ 142. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. responsabilul trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va
desfasuraintreg programul de proiectare ca ambalajului depinde de diversele
aspecteconcrete pe care le implica
b. proiectarea ambalajului nu depinde de particularitatile tipului de produs ceurmeaza
sa fie ambalat
c. in procesul de proiectare a ambalajului trebuie sa se analizeze minutios tipul
deconsumatori caruia i se adreseaza in general produsul
d. proiectarea ambalajului depinde de specificul canalelor de distributie si chiar
derelatiile cu furnizorii
____ 143. Cate etape de baza sunt in procesul de proiectare a ambalajului?
a. 5 c. 10
b. 7 d. 15
____ 144. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului?
a. orientarea si evaluarea c. directiile de proiectare
b. platforma de marketing d. stabilirea cotei de piata
____ 145. Ce este platforma de marketing?
a. o situatie c. un document
b. un proces d. nici una din cele de mai sus
____ 146. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Colectivul de proiectanti...
a. trebuie sa cunoasca cerinteleprodusului
c. trebuie sa aiba in vedere reclamafacuta produsului
b. trebuie sa inteleaga cerinteleprodusului
d. nu trebuie sa tina cont de concluziileeventualelor evaluari si critici
facuteambalajelor folosite in prezent
____ 147. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. cercetarile in vederea anteproeictului depind de cantitatea si calitatea datelor
decare dispune intreprinderea
b. chiar si fara o deplina cunoasterea a posibilitatilor si probabilitatilor specificepietei
se poate realiza o proiectare corecta a ambalajului
c. cercetarea in realizarea anteproiectului prezinta o importanta hotaratoare mai
alesin cazul unei marci ce se aplica unei categorii de produse, care sunt in
esentafoarte asemanatoare in ceea ce priveste compozitia si aspectul, cum ar fi
cafeaua,tigarile, berea, etc.
d. cercetarea in realizarea anteproiectului poate delimita tipul de personalitatecaruia i
se adreseaza principalii concurenti, aspect care contribuie substantial laorientarea
elaborarii planului pentru proiectarea ambalajului
____ 148. In etapa definirii platformei de marketing:
a. se realizeaza un document care rezumadirectia in care trebuie orientateeforturile
de proiectare a ambalajuluipentru a obtine pe piata efectelescontate
c. se stabilesc directiile de proiectare
b. se fac cercetari in vedereaanteproiectului
d. se valideaza proiectul
____ 149. In etapa stabilirii platformei de marketing nu:
a. se defineste sfera de cuprindere apublicului caruia se va adresaambalajul
c. se stabilesc criteriile functie de care vafi apreciat proiectul ambalajului
b. se stabilesc obiectivele programului d. se fac cercetari in vedereanteproiectului
____ 150. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. pe baza sferei de cuprindere a obiectivelor si criteriilor stabilite in platforma
demarketing se traseaza de catre seful proiectului obiectivele de baza carora se
vaorienta colectivul de proiectare
b. pentru fiecare desen sau insemn de pe ambalaj seful de proiect trebuie sa ia
micidar importante decizii creatoare
c. diversele forme si culori alese sunt de fapt simboluri, fie ca sunt
reprezentarigeometrice fie ca ilustratiile ambalajului sunt fotografii
d. chiar daca nu sunt prezentate sugestiv si intr-o imbinare graitoare
simbolurile,indiferent de forma lor, reusesc sa transmita mesajul dorit, si sa
influentezepozitiv consumatorul
____ 151. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. dintr-o nenumarata gama de posibilitati privind diversitatea
elementelorambalajului, proiectantii trebuie sa aleaga solutionari concrete si sa le
imbinecoerent intr-un intreg armonios
b. alegerea simbolurilor corecte constituie procesul “mistic” al proiectarii
deoareceproiectantii ambalajului nu lucreaza cu altceva decat cu aspecte care trebuie
sa aibaanumite semnificatii
c. nu se tine cont de mobilurile emotionale de cumparare in proiectarea ambalajului
d. ambalajele vorbesc un limbaj foarte semnificativ si emotional fata de
careconsumatorul reactioneaza mult mai puternic puternic desi mult mai
putinconstient decat s-ar putea crede
____ 152. Aprobarea interna si prezentarea in fata consiliului presupune:
a. cercetari in vederea anteproiectului c. supunerea lucrarii unor apreciericritice si
aprobarii unei comisii
speciale
b. activitate de creatie d. validarea proiectului
____ 153. Mentionati afirmatia incorecta: Consiliul menit sa aprobe proiectul de
ambalaj....
a. este compus din specialisti in proiectarea comercializarii, cercetarii pietei,reclama,
estetica industriala si productie si medici
b. se reuneste pentru a examina stadiul lucrarilor si pentru a face schimburi de idei
c. se formeaza pentru a asigura diverse imbunatatiri sau schimbari in accentele
pusepe unele solutii ale proiectului sau ale comercializarii produsului
d. in final decide aprobarea platformei de marketing si directivele de proiectare,pentru
a clarifica inca de la inceputul lucrarilor aceste aspecte deosebite pentrucalitatea
proiectului
____ 154. In etapa activitatii de creatie:
a. nu se traduce in practica platforma demarketing in schite si machete
c. se lucreaza nenumarate schite sicombinatii intre acestea, acesteincercari ducand
chiar pana la sute de
variante
b. se stabilesc directiile de proiectare d. se pastreaza absolut toate varianteleaparute,
pentru a fi folosite in
proiectarea ambalajului
____ 155. In etapa examinarii de catre consiliu:
a. schitele alese se prezinta in fataconsiliului, care le analizeaza pe bazacriteriilor
stabilite in platforma de
marketing
c. intodeauna se gaseste un singur proiectcare sa fie evident superior, si
alegereasirecomandarile finale pot fi facuteimediat
b. nu se reduce numarul de variante deproiecte de ambalaj
d. se stabileste platforma de marketing
____ 156. Care dintre urmatoarele afirmatii este incorecta?
a. in etapa validarii proiectului etapa cercetarea poate oferi o omologare
aperspectivelor desfaceriilor evaluate anterior
b. ultimele variante nu sunt niciodata supuse unor investigatii de natura cercetarii
demarketing
c. practic orice ambalaj proiectat cu grija pare bun pe biroul
conducatoruluiintreprinderii
d. problema apare in a produce ambalajul care va avea efectele favorabile cele
maiputernice in comparatie cu cele realizate de firmele concurente si alaturi de
careva fi expus in rafturile si vitrinele unitatii de desfacere
____ 157. O parte a procesului de validare a proiectului nu o constituie:
a. conturarea profilului personalitatiifiecarui proiect
c. verificarea proiectelor in ceea cepriveste vizibilitatea pe care o ofera
b. modul in care proiectul de ambalajpledeaza pentru calitate
d. stabilirea directiilor de proiectare
____ 158. In etapa definitivarii proiectului:
a. se fac modificari succesive pentru a elimina toate elementele negative si pentru a
levalorifica mai bine pe cele pozitive
b. proiectul nu trece din nou prin consiliu si nu este apoi prezentat spre
aprobareclientului
c. proiectul de ambalaj nu trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a permiteutilizarea
a diferite materiale de de ambalare
d. proiectul de ambalaj nu trebuie sa poata fi adaptat pentru toate formele
sidimensiunile de ambalaje necesare practic pentru familia produselor respective
____ 159. Grupele principale de materiale si forme de ambalaje sunt:
a. lazile si cutiile de carton, bidoanele din metal si plastic, containerele din sticla
sicele tipizate ale societatilor de transport
b. cutiile de carton si pungile de hartie
c. lazile de metal si sticlele
d. sacii de plastic si lazile de carton
____ 160. Cele mai frecvent utilizate si mai bine acceptate ambalaje sunt:
a. ambalajele de metal c. ambalajele din materialele transparente
si cele plastice cu pulverizatoare
b. ambalajele de sticla d. ambalajele de hartie
____ 161. Una din afirmatiile urmatoare este incorecta. Care? : In etapa controlului
productiei....
a. seful de proiect trebue sa verifice o serie de caracteristici tehice pentru a se
asiguraca ambalajul care va fi lansat pe piata corespunde intocmai celui validat de
consiliu
b. proiectantii nu trebuie sa intocmeasca nici o normativa privind culorile,cernelurile,
si metodele de tiparire
c. modulele dimensionale si geometrice care se vor realiza precum si modul incare
vor fi imprimate in functie de diversele marimi si destinatii ale ambalajelortrebuie, de
asemenea, sa fie proiectate si exemplificate amanuntit
d. seful de proiect trebuie sa supravegheze folosirea proiectului in stadiul efectiv
deproductie
____ 162. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. in comparartie cu toate celelalte cai utilizate pentru lansarea unei noi
marcifunctiunile ce revin ambalajului ca purtator al unui astfel de mesaj sunt din ce in
cemai complexe si mai variate
b. in mare parte prin intermediul ambalajului trebuie sa se actioneze pentru a
atrageatentia asupra noii marci si a mentine un anumit nivel al vanzarilor
c. in contextul utilizarii diverselor mijloace de promovare al vanzarii, de reclama,
depublicitate si vanzari efective nu trebuie sa se mai tina cont si de faptul ca
tocmaiambalajul indeplineste rolul de a pregati intreaga campanie, de a acredita
produsulsi de a atrage publicul cumparator in favoarea lui
d. marca se foloseste in primul rand ca instrument al intensificarii comercializarii
produsului respectiv
____ 163. Care dintre urmatoarele propozitii este corecta?
a. ambalajul nu aduce marca sub ochii intermediarilor si a cumparatorilor
b. la introducerea unei noi marci ambalajul nu trebuie sa serveasca drept pivot
altuturor celorlalte comunicatii legate de promovarea desfacerilor
c. ambalajul implica o perioada scurta de timp de contact cu consumatorul
d. promovarea desfacerilor trebuie sa se construiasca pe baza marcii si nu viceversa
____ 164. Alegeti afirmatia corecta:
a. ambalajul trebuie sa fie astfel conceput incat consumatorul sa fie suficient de
tentatsa cumpere marfa respectiva dupa 1 luna, 6 luni sau 1 an, cand nici ambalajul
sinici marca nu mai sunt o noutate pe piata
b. in cadrul rolului sau de asigurare a unei eficiente a unei marci noi , ambalajul
nupoate servi ca o punte de legatura intre produsele noi si cele vechi lansate
subaceeasi marca
c. nu este necesar ca ambalajul sa fie proiectat astfel incat sa fie atragator in
rafturilemagazinelor, si daca este zarit in treacat si daca este studiat cu curiozitate
d. daca poseda o atractie spontana si da imediat impresia unui produs placut
lautilizare inseamna ca ambalajul nu poate contribui la o campanie
promotionalaeficienta
____ 165. Realizarea ambalajului cu scopul cresterii eficientei marcii:
a. nu necesita in nici un caz o reproiectare totala
b. se alcatuieste unui proiect din diverse elemente componente ale ambalajului vechi
c. nu se implica aceleasi eforturi creatoare, aceeasi conceptie unitara si
aceleasisubtilitati ca orice nou proiect de ambalaj
d. presupune si stuatii in care este necesara schimbarea radicala a unei
anumiteportiuni a ambalajului vechi
____ 166. Cate tipuri de situatii in care reproiectarea ambalajului constituie o solutie a
problemei in cresterea
eficientei marcii?
a. 3 c. 6
b. 7 d. 8
____ 167. In care din urmatoarele situatii nu constituie o solutie a cresterii eficientei
marcii reproiectarea
ambalajului?
a. penetrarea pe noi piete c. cand s-au adus schimbari in conceptiaconstructiva sau
tehnologica a
produsuluiconferindu-i noi caracteristici saurevizuindu-le dupa o noua reteta
careprezinta o importanta deosebita pentruconsumatori
b. cand ambalajul unor produse realizatede concurenta este foarte diferit
d. cand cercetarile asupra pietei stabilescca forma concreta a ambalajuluiinfluenteaza
defavorabil volumul
desfacerilor la produsul respectiv
____ 168. Firmele folosesc marcarea unui produs pentru:
a. a stimula vanzarea acestuia c. a determina corect preturile
b. a crea canalele de distributie optime d. a clasifica corect produsele oferite
____ 169. Care din urmatoarele nu este varianta de utilizare a marcilor?
a. marca exclusiva pentru produse c. marca fabricii
b. marca prin care se simbolizeazadeopotriva produsul si fabrica
d. marca canalului de distributie
____ 170. Ce nu este marca?
a. o forma grafica c. compusa de obicei din cuvantul saucuvintele ce vor fi folosite
pentrumarcare
b. un simbol proiectat cu mare grija d. codul de bare al produsului
____ 171. Care din urmatoarele afirmatii este corecta?
a. marca nu trebuie proiectat astfel incatsa impresioneze, deoarece a-ti amintide
marca nu inseamna de fapt si a-tiaminti deprodusl repsectiv
c. marca nu trebuie sa comunicecaracteristicile si calitatile produsului,precum si
numele organizatiei
economice care il produce sau il punein vanzare
b. marca nu trebuie proiectata cu grija d. marca familiei de produse si a fabriciise
foloseste ani la randul indiferent demodificarile in modelul si in conceptiaproduselor,
de asimilarea unor noiformeale produselor, de reproiectareailustratiilor pe ambalaje
sau demodificarile in culorile folosite larealizarea ambalajului
____ 172. Alegeti afirmatia incorecta:
a. marca este un simbol si se proiecteaza cu mare grija deoarece ea
constituiecombinatia grafica prin care va fi identificat si recunoscut produsul sau
fabricarespectiva in diverse magazine sau pe strada
b. forme grafice care constituie interpretari ale strategiei de marcare poarta
denumireade marca
c. odata adoptata, marca nu devine un simbol permanent de recunoastere a
produselorsau a producatorului
d. rolul marcii este de a permite identificarea produsului sau a fabricii respective
____ 173. In cazul marcii exclusive pentru produse,
a. nu trebuie sa se tina seama de duratade timp in care o astfel de marca arputea
fipastrata
c. daca este vorba de marci lansateanterior care insa nu ajuta la realizareaunei
valorificari corespunzatoare
potentialului produsului, nu trebuiestudiata imaginea pe care o sugereazapentru a
stabili slabiciunile ei si
etapele prin care trebuie sa se treacapentru a o imbunatatii, sau o aduce lanivel
satisfacator
b. trebuie sa se verifice daca produsulpoate fi marcat numai prin propriul saunume pe
baza personalitatii
functionalitatii si a reputatiei lui
d. daca este vorba de o marca recenta nutrebuie sa se tina seama si decheltuielile
pecare le implica lansarea alteia in loculei
____ 174. In situatia utilizarii marcii exclusive pentru produs, este mult mai avantajos
sa:
a. se lanseze pe piata produse care nu au nici un fel de inrudire cu cele
realizateintrecut
c. se extinda familia produselor existenteadoptand un proiect de ambalaj careintrun
fel oarecare sa semene cu celeale produselor anterior lansate si princare sa se
foloseasca o marcacunoscuta mai mult
b. se suplimenteze substantial cheltuielilecu promovarea
d. se angajeze personal suplimentar
____ 175. In situatia utilizarii marcii pentru produs si pentru fabrica,
a. nu trebuie sa se studieze daca alaturarea simbolului corporatiei la marca
produsuluiva crea un efect mai avantajos
b. nu trebuie sa se tina seama ca desi consumatorul in general este atras de tot ceea
ceI se pare nou vrea in acelasi timp sa se asigure pe deplin ca produsul pe care-
lcumpara are o calitate satisfacatoare
c. daca consumatorul are simtamantul ca intreprinderea producatoare care
lanseazape piata noua marca este mare, stabila si are reputatia ca realizeaza produse
deinalta calitate, perspectivele desfacerii vor fi ceva mai bune deoarece vazand
nouamarca el va considera ca produsul respectiv se situeaza la nivelul de calitate
pentrucare este recunoscuta fabrica sau firma respectiva si va avea certitudinea ca
ceea cecumpara este satisfacator
d. trebuie sa se verifice daca produsul poate fi marcat numai prin propriul sau
numepe baza personalitatii functionalitatii si a reputatiei lui care I se poate crea
____ 176. In situatia utlizarii marcii exclusive de fabrica:
a. trebuie sa se analizeze minutios cat de larga poate fi gama produselor pe
careorganizatia economica respectiva le poate marca astfel
b. nu trebuie sa se tina seama de faptul ca principalul mijloc prin care se realizeaza
ocrestere substantiala a productiei intreprinderii si o diversificare a acesteia,
inclusivasimilarea de noi produse , consta din achizitia unor fabrici sau fuziunea cu
altefirme
c. ca urmare a achizitiei unei fabrici sau sucursale a altei firme, sau fuziunii cu
alteintreprinderi , in fabricile fiecareia dintre firmele implicate nu se pot
producemodificari structurale radicale, in sensul ca fiecare vine cu propriile sale
marci,adeseori conducand la combinatii destul de neobisnuite sau chiar
neadecvatepentru gamele respective de produse
d. in cazul unei achizitii, fuziuni sau al acumularii unor noi produse aplicareaautomata
a marcii firmei se poate dovedi eficienta daca nu chiar binefactoare maiales daca
intreprinderea respectiva nu are reputatia de producatoare a unei largidiversitati de
produse
____ 177. Metoda de stabilire a pretului “cost total + adaos”:
a. efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei in
determinareapreturilor
b. se bazeaza pe conceptele de venit mediu si marginal si cost mediu si marginal
c. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit
segmentariicumparatorilor
d. reprezinta ideea ca pretul de vanzare pentru o unitate dintr-un produs este egal
cucostul total al aceleasi unitati la care se adauga o cota procentuala
exprimandbeneficiul anticipat, repartizat pe unitatea de produs
____ 178. Analiza pragului de rentabilitate:
a. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit
segmentariicumparatorilor
b. presupune determinarea preturilor prin adaugarea unui adaos la costul de
productie
c. se bazeaza pe conceptul de venit marginal
d. poate determina cantitatea care trebuie vanduta la un pret stabilit in
vedereaacoperirii costurilor dar nu se poate preciza daca efectiv cantitatea aceasta
poate fivanduta
____ 179. Formula folosita pentru determinarea pragului de rentabilitate este:
a. Pr = costuri fixe totale/pret unitar devanzare
c. Pr = costuri fixe totale/(pret unitar devanzare - cost variabil unitar)
b. Pr = costuri variabile/pret mediu devanzare
d. Pr = pret unitar de vanzare/costuritotale
____ 180. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Analiza pragului de
rentabilitate...
a. este efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei
b. precizeaza daca o anumite cantitate ce trebuie vanduta, se poate vinde efectiv
c. este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs
d. nu este recomandabila in cazul fluctuatiei de costuri si al schimbarilor in
gamasortimentala
____ 181. Analiza pragului de rentabilitate nu se foloeseste pentru:
a. stabilirea alternativelor de preturi c. pentru a determina cantitatea dintr-unprodus
care se va vinde efectiv la unanumit pret
b. analiza riscului d. proiectarea beneficiilor
____ 182. Analiza pragului de rentabilitate este recomandata in:
a. cazul fluctuatiei de costuri c. cazul schimbarilor in gamasortimentala
b. domeniul proiectarii gamei de preturiposibile pentru un produs nou
d. determinarea cantitatii efective care vafi vanduta realmente, fara a fi nevoiesa se
estimeze cererea
____ 183. Analiza marginala este folosita:
a. in situatia monopolista la care poate ajunge un producator care reuseste sa
isidiferentieze produsul si sa se detaseze de concurentii sai pe aceasta cale
b. pentru a determina cantitatea dintr-un produs ce va fi vanduta efectiv la un
anumitpret
c. pentru a proiecta gama de preturi posibile pentru un produs noud. pentru a
prognoza riscul
____ 184. Pentru un vanzator in conditii de concurenta monopolista, curba cererii:
a. stagneaza c. este indreptata in sus
b. este indreptata in jos d. stagneaza si apoi este indreptata in sus
____ 185. Analiza marginala se bazeaza pe conceptele:
a. venit mediu si marginal si cost mediusi marginal
c. pret mediu si cost mediu
b. venit mediu si cost mediu d. pret mediu si marginal si cost mediu simarginal
____ 186. Venitul marginal este:
a. pretul mediu raportat la venitul mediu c. incasarea obtinuta din vanzarea
uneiunitati aditionale sau marginale deprodus
b. venitul mediu raportat la costul mediu d. incasarea obtinuta din vanzareaproduselor
____ 187. Venitul marginal:
a. este incasarea obtinuta din cumpararea unei unitati aditionale de produs
b. este venitul mediu plus o unitate
c. este obtinut ca raport intre venitul total si numarul de unitati vandute
d. arata schimbarea venitului total care rezulta din vanzarile unor unitati aditionale
____ 188. Productia unei firme va continua atata timp cat:
a. venitul marginal este mai mic decat costul marginal
b. costul marginal este mai mare decat venitul marginal
c. venitul marginal este egal cu costul marginal
d. venitul marginal este mai mare decat costul marginal
____ 189. Atunci cand numarul de unitati vandut creste, venitul marginal generat de
unitatile aditionale
vandute:
a. scade progresiv c. stagneaza
b. creste progresiv d. intai creste si apoi scade progresiv
____ 190. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii:
a. presupune adaugarea unui adaos la costul total de productie
b. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor
potrivitsegmenbtarii cumparatorilor
c. presupune orientarea preturilor in functie de concurenta
d. necesita op analiza a pragului de rentabilitate
____ 191. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca poti
gasite solutii de:
a. crestere a cheltuielilor de munca c. reducere a cheltuielilor de munca si
cumaterialele
b. crestere a cheltuielilor cu materialele d. crestere a cheltuielilor de munca si
cumaterialele
____ 192. Strategia pretului inalt este recomandabila:
a. daca exista necesitatea elaborarii unui nou produs
b. pentru a orienta preturile in functie de concurenta
c. in situatia determinarii adaosului necesar a fi adaugat la costul total de productie
d. daca se doreste determinarea venitului marginal
____ 193. In cazul orientarii preturilor dupa competitie, se pot folosi mai multe variante
de actiune. Intre acestanu se include:
a. alinierea la preturile concurentei c. stabilirea pretului peste nivelulconcurentei
b. determinarea preturilor in legatura cusegmentele cererii
d. stabilirea preturilor sub nivelulconcurentei
____ 194. Alinierea la preturile concurentei este practicata:
a. pe piata pe care nu exista ocompetitivitate ridicata
c. atunci cand se urmareste determinareapreturilor in legatura cu segmentelecererii
b. pentru a stabili venitul marginalnecesar
d. in cadrul stabilirii preturilor in functiede concurenta
____ 195. Alinierea preturilor la concurenta nu se foloseste atunci cand:
a. cumparatorii sunt perfect informatiasupra preturilor
c. vanzatorul are un control efectivasupra pretului de vanzare
b. cumparatorii au informatii precise sicorecte asupra conditiilor pietei
d. se doreste stabilirea pretului in functiede concurenta
____ 196. Alinierea la preturile concurentei nu se foloseste pentru determinarea
pretului:
a. produselor agricole c. produselor necolorate si nevopsite dinindustria textila
b. pieselor de schimb pentru autovehicule d. produselor colorate si vopsite
dinindustria textila
____ 197. Metoda determinarii pretului cu cateva puncte sub nivelul concurentei nu se
aplica:
a. in comertul cu amanuntul c. in comertul de gros
b. in cazul general al marilor magazinecare opereaza cu un rabat mai scazut
d. in cazul general al magazinelor cupreturi reduse
____ 198. Metoda determinarii pretului sub nivelul concurentei cu cateva puncte nu se
foloseste atunci cand:
a. este necesara eliminarea unor servicii,cum ar fi vanzarea cu plata in rate
c. producatorii trebuie sa se lupte cuconcurenta sau pentru a patrunde penoi piete
b. produsele au cerere elastica, foartesensibila la pret
d. cererea este inelastica si insensibila lamdoficarile pretului
____ 199. Pretul peste nivelul pietei si al concurentei nu se foloseste atunci cand:
a. produsul are proprietati unice c. vanzarea se bucura de o inaltareputatie
b. produsul are proprietati distincte d. produsul nu se diferentiaza
____ 200. Alternativele preturilor de baza:
a. numarul lor depinde de amploareagamei de produse in careintreprinderea poate fi
competitiva
c. contribuie la determinarea cantitatii deproduse anticipata a fi vaduta pe piata
b. nu se poate efectua cu ajutorul schemeide determinare a diferitelor preturi debaza
d. numarul lor depinde de gradul existentde elasticitate in functie de pret
____ 201. In determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine, una din
urmatoarele estimari ale
acestei cereri nu poate fi facuta:
a. optimista c. reala
b. plauzibila d. pesimista
____ 202. Nu este categorie a bunurilor si serviciilor industriale:
a. bunuri de echipament principal c. bunuri de folosinta indelungata
b. furnituri de consum si intretinere d. materii prime
____ 203. Asortimentul de marfuri nu se clasifica in:
a. colectia senzitiva c. colectia sezoniera
b. colectia selectiva d. colectia de baza
____ 204. Un asortiment se caracterizeaza in general, prin trei dimensiuni. Nu
constituie o dimensiune
de caracterizare a asortamentului:
a. largimea c. coerenta
b. profunzimea d. orientarea
____ 205.
Cheltuieli suportate de producator Distributie prin Pretul obtinut
de producator De distributie De promovare
A) Sistem propriu 42 4.500.000 720.000
B) Sistem propriu +intermediari
40 2.900.000 570.000
C) Intermediari 35 600.000 390.000
Cunoscand ca firma urmeaza sa comercializeze 800.000 de bucati din produs si ca
pretul unitar de
productie al acesteia este de 32 de lei ,sa se determine cea mai buna varianta de
distributie.
a. sistem propriu
b. sistem propriu + intermediari
c. intermediari
____ 206. Se dau urmatoarele date:
- 100.000 cheltuieli fixe
- 50.000 cheltuieli variate
- Pret unitar 5000
- Profit 100.000
Se se determine cantitatea ce trebuie comercializata pentru a obtine acest profit.
a. 45 bucati
b. 50 bucati
c. 55 bucati
____ 207. In cazul in care coeficientul elasticitatii cererii in raport de pret este egal cu
1,determinati cu cat ar finecesar sa se modifice pretul (%) pentru o crestere a cererii
cu 20 %.
a. scad cu 15 %
b. cresc cu 5 %
c. scad cu 20 %
____ 208. In cazul in care pretul unui bun creste de la 125 u.m. la 375 u.m. ,iar oferta
sporeste de la 250 de buc.la 500 buc. sa se determine valoarea coeficientului
elasticitatii ofertei.
a. 0.5
b. 1
c. 0.8
____ 209. Cand pretul unui bun scade cu 10 % ,iar cererea creste cu 25 % sa se
calculeze coeficientul de
elasticitate a cererii.
a. 1
b. 2.5
c. 2
____ 210. Dependenta cererii si ofertei din bunul “A” in raport cu pretul unitar al
acestuia se exprima prin
functiile CA=50-2pA si 0A=20+pA .Sa se stabileasca pretul pA.
a. 10
b. 15
c. 8
____ 211. Costul reprezinta in To ,80 % din incasari.In T1 , acestea cresc cu 10 % iar
profitul se dubleaza.Care este evolutia costului total ?
a. scade cu 10 % in perioada a 2-a.
b. scade cu 12.5 % in perioada a 2-a.
c. creste cu 5 % in perioada a 2-a
____ 212. Care va fi cota de piata a firmei A ,producatoare si distribuitoare de
camioane ,stiind ca ea a vandutin anul 2004 pe piata tarii “Z” 2455 buc. ,iar in
aceeasi perioada volumul total al vanzarilor de
camioane in tara “Z” a fost de 24000 buc.
a. 12 %
b. 10 %
c. 10.23 %
____ 213. Care va fi cota relativa de piata a intreprinderii A ,stiind ca vanzarile acesteia
in 2004 au fost de 50miliarde lei ,in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia
secunda s-au ridicat la valoarea de 35
miliarde lei ?
a. 1.43
b. 1.50
c. 1.20
____ 214. La un pret unitar de 10.000 u.m., un cost fix total de 1 milion u.m. si un cost
variabil mediu de 5000u.m., volumul productiei la care profitul total al firmei este egal
cu zero este:
a. 300 u.m.
b. 200 u.m.
c. 150 u.m.
____ 215. De ce aspecte nu trebuie sa se tina cont cand se doreste obtinerea de solutii cat mai
satisfacatoare in ceea ce
priveste ambalarea si marcarea:
a. cum trebuie folosit proiectul de ambalaj c. cat va costa proiectarea produsului nou
b. cand se recurge la proiectarea ambalajului d. care pot fi modalitatile de marcare
____ 216. Programul de proiectare a ambalajului depinde de:
a. particularitatile tipului de produs ceurmeaza sa fie ambalat
c. relatiile firmei cu furnizori sai
b. caracterul intreprinderii producatoare siresursele sale
d. toate caracteristicile enuntate
____ 217. In proiectarea ambalajului trebuie sa se tina seama de:
a. aspectele caracteristice produselorsimilare realizate de firmele concurente
c. specificul canalelor de distributie
b. tipul de produs ce urmeaza a fi ambalat d. toate aceste caracteristici
____ 218. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului:
a. platforma de marketing c. testele de piata
b. activitatea de creatie d. validarea proiectului
____ 219. Pe baza caror criterii Consiliul examineaza proiectele ambalajului alese:
a. criterii subiective c. criterii obiective
b. criteri stabilite in platforma de marketing d. criterii estetice
____ 220. In etapa a 7-a privind examinarea de catre Consiliu a variantelor de proiectare ale
ambalajului alese, numarulde variante se reduce de obicei la:
a. 3 sau 4 c. 4
b. 2 d. 2 sau 3
____ 221. Etapa imediat premergatoare celei de validare a proiectului de ambalaj este:
a. examinarea de catre Consiliu c. definitivarea proiectului
b. controlul productiei d. activitatea de creatie
____ 222. Cate grupe principale de materiale si forme de ambalaje continua sa fie utilizate:
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6
____ 223. Care din urmatoarele tipuri de ambalaje se folosesc din ce in ce mai putin pe piata:
a. ambalajele din carton c. ambalajele din lemn
b. ambalajele transparente din plastic d. ambalajele de metal
____ 224. Care este ultima etapa in proiectarea ambalajului:
a. controlul productiei c. definitivarea proiectului
b. platforma de marketing d. validarea proiectului
____ 225. Ce caracteristici tehnice trebuie sa verifice seful de proiect:
a. rezistenta culorilor c. fidelitatea reprezentarii grafice
b. tipurile de cerneluri folosite d. rezistenta culorilor si fidelitatea
reprezentarii grafice
____ 226. Cand este necesara proiectarea ambalajului:
a. in vederea asigurarii unei anumiteeficiente a marcii
c. a si b
b. cand se doreste cresterea eficientei marcii d. nici a, nici b
____ 227. Cine aduce marca sub ochii intermediarilor si cumparatorilor:
a. pretul c. continutul
b. ambalajul d. distributia
____ 228. Care din urmatoarele constituie o situatie a cresterii efcientei marcii prin
reproiectarea ambalajului:
a. cand ambalajul unor produse realizate deconcurenta este foarte diferit
c. penetrarea pe noi piete
b. cand firma are fonduri pentrureproiectarea ambalajului
d. cand ambalajul da rezultate bune pe piata
____ 229. Care din urmatoarele situatii nu reprezinta o solutie in cresterea eficientei marcii
legat de reproiectarea
ambalajului:
a. cand sunt revolutionate materialele dincare se executa ambalajul
c. cand cercetarile asupra pietei stabilesc caforma concreta a ambalajului influenteaza
favorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv
b. cand se doreste penetrarea pe noi piete d. cand ambalajul unor produse realizate
deconcurenta este foarte asemanator
____ 230. In care din urmatoarele situatii reproiectarea ambalajului nu reprezinta o solutie in
cresterea eficientei marcii:
a. cand ambalajul unor produse realizate deconcurenta este foarte asemanator
c. cand ambalajul da rezultate bune pe piatab. cand cercetarile asupra pietei stabilesc
caforma concreta a ambalajului influenteazadefavorabil volumul desfacerilor laprodusul
respectiv
d. cand sunt revolutionate materialele dincare se executa ambalajul
____ 231. Marca reprezinta:
a. o componenta acorporala a produsului c. o componenta corporala a produsului
b. o componenta a mediului cultural d. o componenta a micromediului
____ 232. Cine are rolul de a permite identificarea produsului sau a fabricii:
a. ambalajul c. produsul
b. marca d. service-ul post-vanzare
____ 233. Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste:
a. de obicei un an c. ani la rand, indiferent de modificarile inmodelul si in conceptia
produselormodelul si in conceptia produselor
b. cat mai putin timp posibil d. de obicei mai putin de 5 ani, dupa caretrebuie schimbata
____ 234. Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta:
a. o faza de analiza in determinareapreturilor
c. o forma de promovare
b. o strategie de pret d. nici un raspuns nu este corect
____ 235. In ceea ce priveste metoda cost total +adaos, acest adaos variaza:
a. de la produs la produs c. la comerciantul cu amanuntul, cat si la celcu ridicata
b. la sortimentele de produse care se vand
mai lent, fata de cele care se vand imediat
d. toate variantele sunt corecte
____ 236. Poate fi considerata o perfectionare a metodei cost total+ adaos:
a. urmarirea costului total repartizat peunitatile de productie cu ajutorulcosturilor marginale
c. urmarirea costului total repartizat peunitatile de productie cu ajutorulveniturilor medii
b. urmarirea costului total repartizat peunitatile de productie cu ajutorulveniturilor marginale
d. metoda cost toal +adaos nu a fostperfectionata
____ 237. Costul marginal este:
a. costul aditional rezultat din producereaunei unitati aditionale
c. costul rezultat din vanzarea unui produs
b. costul mediu raportat la venitul mediu d. costul mediu rezultat din cumpararea uneiunitati
aditionale de produs
____ 238. Ce metoda de stabilire a preturilor specifice este folosita in domeniul proiectarii
gamei de preturi posibile
pentru un nou produs si in general, pentru stabilirea alternativelor de preturi pentru investitii,
prognozaproductiei, analiza riscului:
a. analiza marginala c. preturile orientate dupa competitie
b. analiza pragului de rentabilitate d. nici o metoda din cele enuntate
____ 239. Cand vanzarea produselor are loc in magazinele de specialitate pentru articolele de
specialitate, la moda se
foloseste de obicei urmatoarea strategie:
a. strategia preturilor de penetrare c. strategia pretului sub nivelul concurentei
b. strategia pretului peste nivelul concurentei d. alinierea la preturile concurentei
____ 240. Determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine se poate face dupa
formula preluata din:
a. analiza PERT c. analiza BCG
b. analiza SWOT d. analiza bayesiana
____ 241. Considerand (cauza optimista), (cauza plauzibila), (cauza pesimista), volumul
vanzarilor
calculat dupa formula preluata din analiza PERT este egal cu:
a. c.
b. d.
____ 242. Care din urmatoarele afrimatii este adevarata:
a. rabaturile fac parte din politica pretuluiunic fata de aceea a preturilor variabile
c. rabaturile pot fi incadrate in politicapretului unic fata de aceea a preturilorvariabile, daca
sunt oferite in conditii
egale tuturor clientilor asemanatori
b. rabaturile nu fac niciodata parte dinpolitica pretului unic fata de aceea apreturilor variabile
d. doar rabaturile pentru cantitatilecumparate fac parte din politica pretuluiunic fata de aceea
a preturilor variabile
____ 243. In ce tip de politica a preturilor, in cazul produselor supuse fluctuatiilor cererii se
practica, uneori, o intelegereintre producatori si comercianti, prin care primii se obliga sa
asigure o compensatie daca vor reduce pretul
intr-o perioada de timp stabilit:
a. rabaturile pentru activitatile promotionale c. politica garantiilor fata de declinulpretului
b. politica pretului unic fata de aceea apreturilor variabile
d. politica reducerii temporare a pretului launele articole pentru atragerea clientelei
____ 244. Nu este element al mixului de marketing:
a. produsul c. pretul
b. plasamentul d. piata
____ 245. Inovatiile care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt:
a. variante ale produselor existente c. inovatiile revolutionare
b. inovatiile dinamice d. inovatiile rapide
____ 246. Pentru ca, o segmentare a unei piete sa fie utila, trebuie ca ea sa satisfaca doua
conditii de baza acestea sunt:
a. pertinenta si eterogenitatea c. eterogenitatea si operationalitatea
b. pertinenta si operationalitatea d. maturitatea si pertinenta
____ 247. ……………….. urmareste verificarea produselor sub raportul componentelor
sale calitative, al
destinatiilor pentru care este realizat si apreciera conditiilor cele mai favorabile
necesare introducerii
lui pe piata.
a. testarea c. conceperea
b. validarea d. trierea
____ 248. Reproiectarea ambalajului nu constituie o solutie in cresterea eficientei
marcii in urmatoarea situatie:
a. cand ambalajul unor produse realizatede concurenta este foarte asemanator
c. cand se distribuie produsul pe aceleasipiete
b. cand se doreste integrarea produsuluicaruia ii este destinat ambalajul intr-o
anumita familie de ambalaje, respectiv de produse
d. cand sunt revolutionate materialele dincare se executa ambalajul
____ 249. Marca familiei de produse si a fabricii se foloseste:
a. de obicei un an c. ani la rand, indiferent de modificarile inmodelul si in conceptia produselor
b. de obicei mai putin de 5 ani, majoritateaproduselor au o vechime de sub 5 ani
d. de-a lungul intregului ciclu de viata alfirmei
____ 250. Pretul la locul de productie reprezinta:
a. o decizie referitoare la politica preturilor c. o etapa in determinarea preturilor de baza
b. o strategie de pret in etapa introducerii pepiata
d. o forma a pretului in functie de concurenta
Politici de marketing continuare
True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.
____ 1. Corelarea pretului cu elementele marketingului mix reprezinta o faza importanta in
procesul formarii pretului.
____ 2. Strategia pretului de penetrare nu este utilizata in fazele finale ale ciclului de viata a
produsului.
____ 3. Elementele intangibile care definesc produsul sunt de natura subiectiva.
____ 4. Fiecare produs ocupa, la un moment dat, un anumit loc pe curba ciclului sau de viata,
care incepe cu faza de
crestere, apoi cu maturitatea si sfarseste prin declin.
____ 5. Perioada de crestere a ciclului de viata al produselor este la toate produsele lunga.
____ 6. Marketingul utilizeaza tot mai mult competitia in afara pretului.
____ 7. In mediul concurential actual firmele trebuie sa aleaga segmentele pentru care au
avantajul
concurential cel mai mare.
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 8. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la:
a. bunurile de prima necesitate c. bunurile de lux
b. bunurile de necesitate medie d. bunurile de unica folosinta
____ 9. Sunt denumite si cotatii:
a. preturile negociate c. preturile de bursa
b. preturile de licitatie d. preturile de tranzactie
____ 10. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumparatorului:
a. cost c. comunicare
b. cumparare d. comoditate
____ 11. Strategia de marketing si tacticile de marketing formeaza:
a. conducerea strategica c. mixul de marketing
b. politica de marketing d. pozitionarea
____ 12. Liniile definitorii ale atitudinii si conduitei intreprinderii in vederea atingerii anumitor
obiective reprezinta:
a. politica de marketing c. strategia de marketing
b. tactica de marketing d. programul de marketing
____ 13. Actiunile practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul in
concordanta cu cerintale pietei
pentru atingerea obiectivelor strategice reprezinta:
a. strategia de marketing c. tactica de marketing
b. politica de marketing d. strategia de piata
____ 14. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de
marketing:
a. politica de investitii c. politica de pret
b. politica de personal d. politica de dezvoltare
____ 15. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului de
marketing:
a. politica de control c. politica de promovare
b. politica de personal d. politica de marketing
____ 16. Care este cea mai importanta familie din categoria bunurilor de productie si care
poate servi atat la producereabunurilor de consum, cat si la bunurile industriale:
a. bunurile de echipament secundar c. semifabricate si subansamble
b. furniturile de consum si intretinere d. materii prime
____ 17. Din ce familie de bunuri industriale fac parte suruburile:
a. bunuri de echipament principal c. furnituri de consum si intretinere
b. materii prime d. semifabricate si subansamble
____ 18. Care sunt caracteristicile bunurilor si serviciilor de productie:
a. mobilurile de cumparare pot fi rationalesau emotionale
c. bunurile de productie se cumpara prinintermediari specializati si de la unitatilecomerciale
cu amanuntul
b. bunurile de productie se cumpara cel maiadesea in cantitati mici
d. evaluarea pietei care ofera bunuri deproductie se poate face mai usor decat ceaa pietei
care ofera bunuri de consum
____ 19. Ce faza nu face parte din ciclul de viata al unui produs:
a. faza introducerii pe piata c. faza dezvoltarii
b. faza maturitatii d. faza declinului
____ 20. Care din urmatoarele nu este o faza in dezvoltarea noilor produse:
a. concretizarea produsului nou sub formaunui prototip
c. bugetul de marketing
b. selectarea si trierea ideilor de produse noi d. lansarea in productie si pe piata aprodusului
____ 21. In ce faza din dezvoltarea noilor produse se stabilesc proprietatile fundamentale ale
noului produs. Anumite
trasaturi ale noului produs pot fi revazute in fazele ulterioare, nu insa si natura lui
fundamentala, care se
stabileste in faza:
a. selectarea si trierea ideilor c. verificarea produsului prin testareautilizarii lui in consum
b. concretizarea produsului nou sub formaunui prototip
d. perfectionari constructive-tehnice sipunerea la punct a produsului nou si aprocesului de
productie
____ 22. In ce faza a dezvoltarii noilor produse sunt realizate studii tehnice care stabilesc
caracteristicile unui produs
sub forma de desene, formule, modele si instructiuni scrise, la un grad de detaliere si precizie
eficient:
a. selectarea si trierea ideilor c. verificarea produsului prin testareautilizarii lui in consum
b. concretizarea produsului nou sub formaunui prototip
d. perfectionari constructive-tehnice sipunerea la punct a produsului nou si aprocesului de
productie
____ 23. In cadrul criteriilor dupa care sunt evaluate ideile de produse noi nu intra :
a. beneficiile anticipate posibile de realizatpentru noul produs
c. integrarea generala a noului produs inprofilul de specialitate al intreprinderii
b. situatia produselor din alta gama pe piata d. amploarea investitiilor necesare
pentruintroducerea noului produs
____ 24. Politica de produs se fundamenteaza pe:
a. obiectivele pe care intreprinderea si le propune
b. tendintele generale care se manifesta in evolutia ofertei pe piata
c. capacitatile tehnice, financiare si umane de care dispune intreprinderea
d. toate raspunsurile de mai sus corecte
e. nici un raspuns corect
____ 25. Aranjati in ordinea corecta etapele privind dezvoltarea noilor produse:
1. lansarea in productie si pe piata
2. selectarea si trierea ideilor de produse noi
3. identificare si colectarea ideilor de produse noi
4. concretizarea produsului nou sub forma unui prototip
5. verificarea acestuia prin testarea utilizarii lui in consum
6. perfectionarea constructiva-tehnica
7. testele de piata
a. 3, 2, 7, 4, 5, 6, 1 c. 7, 3, 2, 4, 5, 6, 1
b. 3, 2, 4, 5, 6, 7, 1 d. 3, 2, 4, 7, 6, 5, 1,
____ 26. In ce etapa a dezvoltarii noilor produse apar tehnicile si metodele intuitive precum
brainstormingul, Delphi:
a. selectarea si trierea ideilor c. concretizarea produsului nou sub formaunui prototip
b. perfectionarea constructiva-tehnica sipunerea la punct a produsului nou si aprocesului de
productie
d. identificarea si colectarea ideilor deproduse noi
____ 27. Idei de produse noi nu pot proveni din:
a. analiza colectiilor de brevete c. cercetari in laboratoare
b. cercetari de marketing d. nici un raspuns nu este corect
____ 28. Care din urmatoarele afirmatii este corecta:
a. bunurile si serviciile de productie suntdestinate sa fie consumate sau folosite deindivid sau
de colectivitate
c. bunurile de productie sunt cumparate detoti membri societatii
b. bunurile de productie sunt denumite sibunuri industrialed. nici o afirmatie nu este corecta
____ 29. Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului este:
a. analiza ideilor c. dezvoltarea
b. maturitatea d. cresterea
____ 30. Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou nu face
parte:
a. brainstormingul c. analiza sintactica
b. Delphi d. sinectica
____ 31. Determinare preturilor nu include faza:
a. anticiparea reactiei competitiei c. testele de piata
b. stabilirea cotei de piata d. stabilirea preturilor specifice
____ 32. Stabilirea preturilor specifice se poate face pe mai multe cai. Care dintre urmatoarele
nu este adevarata:
a. cost total c. in legatura cu segmentele cererii
b. analiza marginala d. analiza pragului de rentabilitate
____ 33. Nu reprezinta forma de rabat:
a. rabaturile oferite intermediarilor c. rabaturile pentru clietii care isi achita
factura la termen
b. rabaturile pentru cantitatile cumparate d. rabaturile pentru activitatile promotionale
____ 34. Privind rabaturile oferite intermediarilor este adevarat ca:
a. cea mai mare reducere ii revineangrosistului
c. se fac reduceri egale angrosistului sidetailistului
b. cea mai mare reducere ii revinedetailistului
d. nu la angrosist si detailist se refera acestereduceri
____ 35. Politica preturilor fata de pozitia geografica a clientului include:
a. preturile variabile c. preturile de livrare uniforme
b. preturile traditionale d. nici un raspuns nu este corect
____ 36. Toate costurile de transport sunt platite de cumparator in cazul:
a. preturilor de livrare uniforme c. preturilor zonale de livrare
b. pretului la locul de productie d. preturilor variabile
____ 37. Unele firme practica vanzarea sub pretul de cost a unor articole bine cunoscute si
frecvent cumparate, pentru aatrage clientii in speranta ca vor cumpara celelalte produse cu
preturi normale prin:
a. politica preturilor in functie de gama deproduse
c. politica reducerii temporare a pretului
b. politica determinarii revanzarilor d. dumping
____ 38. In cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:
a. aliniat la concurenta c. psihologic
b. in functie de cerere d. sub nivelul concurentei
____ 39. Modalitatea concreta de punere in aplicare a unei anumite strategii de
marketing reprezinta:
a. planul strategic c. viziunea organizatiei
b. tactica de marketing d. politica de marketing
____ 40. Segmentul de piata reprezinta:
a. categoria de consumatori carereactioneaza in mod asemanator laanumiti stimuli de
marketing
c. categoria de consumatori carereactioneaza in mod diferit la anumitistimuli de
marketing
b. categoria de concurenti carereactioneaza in mod asemanator laanumiti stimuli de
marketing
d. categoria de concurenti carereactioneaza in mod diferit la anumitistimuli de
marketing
____ 41. Divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu nevoi, un
comportament si caracteristici
distincte, care vor necesita produse sau mixuri de marketing diferite reprezinta:
a. segmentarea pietei c. tintirea pietei
b. pozitionare pe piata d. mix de marketing
____ 42. Instrumentele tactice de marketing, referitoare la produs, pret, distributie
(plasament) si promovare,
pe care firma le combina ca sa produca o anumita reactie din partea pietei vizate
constituie:
a. marketingul c. mixul de marketing
b. demarketingul d. managementul marketingului
____ 43. Evaluarea de catre o organizatie a nivelului de atractivitate al fiecarui
segment de piata si selectarea
unuia sau mai multor segmente pe care doreste sa le abordeze reprezinta:
a. segmentarea pietei c. tintirea pietei
b. pozitionare pe piata d. mix de marketing
____ 44. Aparitia notiuni de segment de piata (masa de cumparatori ce prezinta
caracteristici comune) a atrasdupa sine elaborarea a trei strategi de marketing. Nu
este o astfel de strategie:
a. Marketing nediferentiat c. Marketing strategic
b. Marketing concentrat d. Marketing diferentiat
____ 45. Tintirea pietei are loc:
a. dupa pozitionarea pe piata
b. dupa segmentarea pietei
c. dupa realizarea mixului de marketing
d. dupa ce firma are un grup de clienti fideli
____ 46. Este conditie ca segmentarea pietei de catre firma sa fie eficienta:
a. numarul cat mai mare de segmentedescoperite
c. in cadrul segmentelor populatia sa fiecat mai eterogena
b. pertinenta segmentarii d. este eficienta oricum numai ca firmelenu cunosc
importanta ei
____ 47. O strategie de marketing este logica de marketing prin care o companie spera sa isi
indeplineasca:
a. obiectivele de marketing
b. tacticile de marketing
c. mixul de marketing
d. a + b
e. a + b + c
____ 48. Din punctul de vedere al cumparatorului, intr-o lume a conexiunilor, cei 4 P
(mixul de marketing) arputea fi descrisi ca 4 C:
Produs - solutia clientului (customer solution)
Pret - .........................
Plasament (distributie) - convenienta (comoditatea)
Promovare - .........................
a. - costul clientului- comunicarea
c. - cheltuiala- convingere
b. - costul pretului produsului- feed-back-ul clientului
d. - cost- cumparare
____ 49. Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumparatorului:
a. cost c. comunicare
b. cumparare d. comoditate
____ 50. Mixul de marketing reprezinta:
a. tot ceea ce firma poate sa faca pentru ainfluenta cererea pentru produsul sau
c. ansamblul instrumentelor de marketingale companiei pentru stabilirea unorpozitii
puternice pe pietele tinta
b. totalitatea instrumentelor de marketingcu care se poate influenta piata grupatein
jurul celor 4P
d. toate enunturile de mai sus suntcorecte