Maitreyi de Mircea Eliade Scrierile literare ale lui Mircea Eliade reprezinta doua tendinte ireconciliabile: pe de o parte experienta,

autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspect spiritual si erotic, pe de alta parte fantasticul, reflectand experienta sacrului. Cu privire la prima tendinta, . Calinescu afirma ca Mircea Eliade reprezinta cea mai inte!rala "si servila# intrupare a !ideismului la noi.$precierea se refera la faptul ca pentru romancierul Mircea Eliade, ca si pentru scriitorul $ndre ide, sensul artei este cunosterea "intele!e instruirea de esente pe cale mitolo!ica#.$rtistul traieste intens raul si binele eliberandu%se de amandoua, ramanand cu o intacta curiozitate si isi noteaza cu raceala experimentele in &&caiete''. (rice rand trebuie sa fie &&autentic'' "documentar in sensul semnificatiei interioare# si atunci stilul e un fel de a te prefera pe tine adevarului. Romanul Maitreyi de Mircea Eliade face parte din prima tendinta, fiind un roman modern subiectiv, de analiza psihologica, un roman al autenticitatii si al experientei, dar si un roman exotic. Aparut in 19 , romanul s!a bucurat la aparitie de un mare success de critica si de public, care a trecut repede granitele tarii . Este un roman al experientei si al autenticitatii pentru ca valorifica trairea cat mai intensa, in plan interior, de catre personaje, a unor experiente definitorii. )roza experientei se bazeaza pe crearea impresiei de autenticitate, prin utilizarea unor elemente care tin de

realitate "jurnalul din *ndia al scriitorului, elemente autobio!rafice, scrisori etc.# +esi este un roman cu surse autobio!rafice, iar $llan este un alter% e!o al scriitorului, experientialismul , trairismul nu provine din le!aturile cu viata reala a autorului, ci din faptul ca romanul creeaza impresia de viata autentica, iar eroii lui isi traiesc iubirea cu intensitate, ca experienta definitorie a existentei. Critica literara a evidentiat relatia dintre exotism si trairism in roman: $parent exotic, Maitreyi reconstituie o revelatoare dia!rama a inaltarilor si caderilor pe care le poate cunoaste iubirea intr doi oameni cu formatii sufletesti foarte diferite.$devarul psi-olo!ic strapun!e insolitul situatiilor si confera experientei o densa substanta omeneasca. *ntaiul nostru roman exotic isi datoreaza aceasta calitate mai putin decorului, cat mai ales aspectelor sociale din Calcutta si din familia ben!aleza in care patrunde europenul, dar si prin descoperirea sufletului feminin indian,o adevarata terra incognita pentru un european. *n Calcutta traiesta o lume pestrita, formata din . comunitati: cea auto-tona, foarte conservatoare/ apoi comunitatea alba preponderant en!leza si o comunitate eurasiatica dispretuitoare fata de indi!eni, dar !rabita sa%i imite pe europeni. *n acest cadru social se desfasoara idila intre doua fiinte de rase deosebite, despartite prin moravuri, unite in universalitatea dra!ostei, o vec-e tema romantica. $llan si Maitreyi sunt intruc-ipari exotice ale unui mit extern: acela al cuplului de indra!ostiti. 0omanul Matreyi valorifica aspecte autobio!rafice: o poveste de dra!oste traita de autor, alaturi de fiica profesorului +as!upta, !azda lui din *ndia unde Eliade petrece mai multi ani dedicandu%se studiilor de orientalistica la univesrsitatea din Calcutta. 1otele din jurnalul acestei perioade vor sta la baza creatiei epice, care apartine fictiunii

fiind modificate numele si ocupatiile unor personaje, ca si finalul intamplarii dupa cum marturiseste Mircea Eliade in Memorii. "ormula care sintetizeaza problematica romanului este estetica autenticitatii, prin confesiunea persona#ului!narator, relatarea la persoana $, introspectia, autoanaliza lucida. $utenticitatea romanului modern, amestec de jurnal intim si naratiune retrospective, este sustinuta de utilizarea te-nicii narative moderne, punerea in abis "ca in 2alsificatorii de bani de $ndre ide#, secvente din jurnal fiind introdu%se in naratiunea romaneasca. 3n alt element de autenticitatea este anticolofilismul declarat de narator: 4eu nu stiu sa povestesc. E un dar asta al povestilor. 1u%l are orivine %ema romanului este iubirea incompatibila.)ovestea nefericita traita de cuplul de indra!ostiti, $llan si Maitreyi, in decor exotic aminteste de 0omeo si 5ulieta sau 6ristan si *solda, in cat se poate spune ca prin acest roman, Mircea Eliade a sporit cu unul seria miturilor erotice ale umanitatii "perpessicius#. Conflictul dintre europeanul $llan si ben!alezul 1arendra Sen tatal fetei, reda opozitia dintre libertatea dra!ostei si constran!erile traditionale iar la nivel !eneral incompatibilitatea sau lipsa de comunicare dintre civilizatii si mentalitati: cea europeana si cea asiatica. 2ire autoreflexiva, $llan traieste un conflict interior: dintre intensitatea iubirii, ca experienta definitorie, si luciditatea autoanalizei. *ubind%o pe Maitreyi, $llan descopera atat lumea tainica a *ndiei, cat si forta iubirii adevarate. 6itlul cartii coincide cu numele personajului principal feminine 7 Maitreyi% considerate de critica literara cel mai exotic personaj feminine din literature romana, femeie si mit, in acelasi timp simbol al sacrificiului in iubire ")ompiliu Constantinescu#. 0omanul este structurat in 1& capitole, iar intamplarile sunt relatate la persoana * din perspective personajului narator, europeanul

$llan. $n roman exista 'trei niveluri ale scriituri( )1* #urnalul intim al persona#ului care traieste o intamplare miraculoasa, transformata intr o tragedie plina de sensuri(acesta inregistreaza experienta in chiar momentul manifestarii ei+ ),* insemnarile ulterioare ale diaristului care infirma sau complecteaza primele impresii si ) * confesiunea naratorului pe masura ce naratiunea se scrie dup ace experienta )istoria* s!a incheiat.%ehnica nu este deloc complicate si avanta#ul ei este acele ca diminueaza sentimental fictiunii si sporeste iluzia autenticitatii faptelor. -ititotul traieste astfel cu impresia ca autorul nu face decat sa!si transcrie propria biografie. ..../ %otul este desigur, o iluzie0 1outatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspective temporal ape care naratorul%personaj, o are asupra evenimentelor: contemporana si ulterioare. )ersonajul narrator nu evoca pur si simplu intamplarile, rememorandu%le ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul present dar si la felul in care percepuse respectivele eventimente in momentul in care le traise, consultand in acest scop jurnalul acestei perioade. $semenea notatii, care confera autenticitae sunt frecvente in roman de exemplu: Eu scriam in odaia mea.$m avut o sufocare penibila de !elozie de care imi e rusine. "nota.+efapt nu eram prea indra!ostit atunci.6otusi eram !elos pe oricine o facea sa rada pe Maitreyi.#"capitolul 8#. )e masura ce scrie romanul, viziunea lui $llan asupra intamplarilor trecute se modifica. 1econcordanta dintre istoria propriu zisa relatata in jurnal si rememorarea acesteia, in romanul pe care $llan il scrie, relativizeaza evenimentele si le confera c-aracter subiectiv. +in aceasta perspectiva, Maitreyi poate fi considerat si romanul scrierii unui roman. *ncipitul ex%abrupto al romanului modern surprinde prin totalitatea confesiunii si atitudinea personajului narrator, prin sinceritatea povestirii, luciditatea analizei, autenticitaea faptului trait, consemnat in insemnarile mele din acel an, dar si prin misterul femeii iubite,

Maitreyi : $m sovait atat in fata acestui caiet, pentru ca nu am izbutit sa aflu inca ziua precisa cand am intalnit%o pe Maitreyi.*n insemnarile mele din acel an n%am !asit nimic. 1umele ei apare acolo mult mai tarziu, dup ace am iesit din sanatoriu, si a trebuit sa ma mut in casa in!inerului 1arendra Sen, in cartierul 9-o:anipore. +ar aceasta s%a intmplat in ;<=<, iar eu intalnisem pe Maitreyi cu cel putin ;> luni inainte. Si daca sufar, oarecum incepand aceasta povestire e tocmai ca nu stiu cum sa evoc fi!ura ei, de atunci, si nu pot retrai aievea mirarea mea, nesi!uranta si celor dintai intalniri. $llan este un tanar in!iner en!lez care, atras de exotismul *ndiei, dar si dornic de a%si face o cariera se an!ajeaza in Clacutta la o societate de canalizare a deltei. Mai intai desenator te-nic, apoi insarcinat sa suprave!-eze lucrarile la 6ambu? si la $ssam, in jun!le, se imbolnaveste de malarie si este spitalizat. *n!inerul -indus 1arendra Sen, cu studii stralucite la Edinbur!-, il invita pe $llan sa locuiasca in casa lui in timpul covalescentei. )e lan!a ajutorul pe care i l% ar da tanarului en!lez faptul de a locui intr%o familie, 1arendra Sen intentioneaza sa%l adopte ca fiu pe $llan, iar apoi sa se mute cu toata familia in $n!lia pentru ca in *ndia incepuse revolutia. +ar $llan, afla mult mai tarziu de la Maitreyi adevaratele intentii ale in!inerului, dupa ce crezuse la inceput ca Sen vroia sa%l insoare cu fiica lui. Cand o vede pentru intaia oara, in timp ce ale!ea carti pentru vacanta de Craciun impreuna cu tatal ei, mult inainte de a se muta in casa in!inerului -indus, $llan nu este impresionant de Maitreyi, ba dimpotriva, adolescenta ben!aleza * se parea c-iar urata% cu oc-ii ei prea mari si prea ne!ri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici, de fecioara ben!aleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt. $ceasta prima impresie a e!lezului se modifica intr% o oarecare masura in momentul in care mer!e impreuna cu un prieten ziarist francez, @ucien Metz, care scria o carte despre *ndia, la o cina in casa

familiei Sen: Maitreyi mi s%a parut, atunci, mult mai frumoasa, in sari de culoara ceaiului palid, atunci , mult mai frumoasa, in salul asemenea cireselor !albene 7 si buclele ei prea ne!re, oc-ii ei prea mari, buzele ei prea rosii creau parca o viata si mai putin umana in acest trup infasurat si totusi transparent, care traia, s%ar fi spus, prin miracol, nu prin biolo!ie. 0asul Maitreyiei, un ras nestavilit, conta!ios, un ras de femeie si de copil in acelasi timp, il fascineaza pe $llan. Si cand Maitreyi vine sa%l viziteze la spital impreuna cu tatal ei, $llan se simte tulburat in prezenta fetei, desi nu%si explica motivul acestei reactii. Cand se muta in casa lui Sen, $llan recepteaza realitatea ca un European si crede in complotul familiei Sen care ii incurajeaza apropierea de Maitreyi. *n primele luni nu se !andeste la dra!oste, da se simte atras de misterul fetei. 6reptat, tanarul en!lez este fascinate de viata familiei ben!aleze, dar si de complexitatea sufletului lui Maitreyi, adolescenta senzuala si inocenta in acelasi timp, fiindca el insusi afirma:4 intre!a mea viata din 9-o:anipore 7 nu numai fata 7 mi se parea miraculoasa si ireala. *ntrasem atat de repede si fara rezerva intr%o casa in care totul mi se parea neinteles si dubios, incat ma desteptam cateodata din acest vis *ndian, ma intorceam cu !andul la viata mea, la viata noastra% si%mi venea sa zambesc. Ceva se sc-imbase, desi!ur. $llan incepe sa ia lecti de ben!aleza de la Maitreyi, iar el o invata in sc-im franceza. Cu floarea rosie pe care i%o ofera tanarului, Maitreyi declanseaza involuntar jocul seductiei. Seductia continua cu jocul cartilor, in biblioteca, jocul privirilor, al mainilor, al atin!erilor si al picioarelor. Misterul eroinei este infinit, iar imposibila clarficare pe calea luciditatii si autoanalizei intretine interesul lui $llan pentru ea. +iferenta dintre cele doua mentalitati, orientala si occidentala, este pusa in evidenta de conceptia despre iubire a celor doi tineri, exponenti ai acestor doua mentalitati.

Maitreyi ii marturiseste lui $llan ca a fost mai intai indra!ostita de un pom cu sapte 2runze, asa cum este acum si sora ei mai mica, C-eabu, apoi a iubit ani in sir un tanar care i%a daruit o coroana de flori intr%un templu, pentru ca in cele din urma sa se le!e cu juramant de 6a!ore, modelul ei spiritual si !uru al sau. *n sc-imb, iubirile lui $llan fusesera doar trupesti, fara spiritualitate. +esi initial isi nea!a sentimentele, autoanalizandu%se cu luciditate, $llan se lasa prins in mrejele jocurilor Maitreyiei, traversand toate etapele iubiri: inceputul "eu n%o iubesc, ma turbura, ma fascineaza, dar nu sunt indra!ostit de ea#, instalarea "ma amuz doar#, cresterea "nicio femeie nu m%a tulburat atat#, apoteoza "suferinta mea, vrajit si indra!ostit#. $llan parcur!e drumul cunoasteri prin eros, avand%o ca initiatoare pe Maitreyi. El se muleaza dupa preferintele ei spirituale, este initiat si convertit/ e !ata sa%si abandoneze reli!ia si sa treaca la -induism, crezand ca asa se va putea casatori cu Maitreyi. Maitreyi credea ca unirea lor a fost poruncita de cer. *nainte de a se darui lui $llan si pentru a evita pacatul iubirii fara rod, tanara oficiaza o lo!odna mistica, savarseste un juramant cosmic 7 le!amantul dra!ostei 7 la @acuri, in fata pamantului, a apei, a padurii, a cerului si ii daruieste lui $llan un inel lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene 7 din fier si aur 7 ca doi serpi incolaciti, unul intunecat si altul !alben, cel dintai reprezentand virilitatea, celalalt feminitatea. *nsa fericirea indra!ostitilor nu dureaza, fiindca sora Maitreyiei, C-abu, involuntar tradeaza secretul lor. 1arendra Sen il alun!a pe $llan, care abea acum afla ca o casatorie cu Maitreyi este imposibila deoarece ea apartine celei mai nobile caste indiene, bra-manilor, iar casatoria cu cineva din afara castei sale ar fi adus diz!ratia intre!ii familii. 0uptura aduce supliciul, boala, martirajul in casa in!inerului Sen: tatal orbeste, C-abu moare in urma unor crize de nebunie. 9rutalizata

de tata, Maitreyi ia asupra%si toata vina. *n incercarea de al re!asi pe $llan, sperand ca va fi aruncata din casa, ea se va da vanzatorului de fructe, dar sacrificiul este inutil. Ea proiecteaza fiinta lo!odnicului in mit, numindu%l : soare, aer, floare, zeu de aur si din pietre scumpe si transforma casatoria nerealizata pe pamant in cer, mistica. +isperat, $llan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta, iar apoi se retra!e in Aimalaya pentru o dezintoxicare sentimentala, unde trairea in plan contemplativ i%ar permite purificarea. Episodul iubirii pasa!ere cu 5enia *saac ii confirma faptul ca traise alaturi de Maitreyi iubirea absoluta. )lecarea din *ndia ii apare ca o izbavire. @a Sin!apore, unde obtinuse o slujba, se intalnise dupa un timp cu 5., nepotul doamnei Sen, care ii povesteste de incercarea inutila pe care o facuse Maitreyi pentru a fi alun!ata din casa. Maitreyi ramane pentrul europeanul rational o eterna obsesie si eni!ma. 2ramantarile lui $llan pentru a o intele!e pe Maitreyi fac ca opera sa aiba un final desc-is: Simt ca a facut%o asta pentru mine. +aca as fi citit scrisorile aduse de B-o?-a4poate planuise altceva. Sunt foarte turbure acum, foarte turbure. Si vreau totusi sa scriu aici tot, tot. 4Si daca n%ar fi decat o pacaleala a dra!ostei meleC +e ce sa credC +e unde stiu euC $s vrea sa privesc oc-ii Maitreyiei.. -ostructia persona#elor se realizeaza intr!o maniera moderna. Allan, personajul principal si, in acelasi timp, personajul% narator al romanului, care ofera o perspective subiectiva asupra intamplarilor, reprezinta un alter%e!o al autorului, ca si $ndrei Mavrodin din romanaul 1unta in cer. 6anarul european rational, preocupat la inceput de fizica si matematica, se implica intr%o experienta erotica initiatica si , printr%o introspectie, isi analizeaza cu luciditate trairile. El este europeanul, strainul "te-nica narativa utilizata de MontesDuieu in scrisorile persane# care incearca sa decodifice esenta spiritualitatii

indiene avand drept care d acces erosul. )ana aproape de sfarsit, eroul este un experimentator lucid. @uciditatea extrema cu care $llan radio!rafiaza evolutia propriilor sale evenimente sporeste impresia de autenticitate a trairilor, nevoie cuceririi absolutului in dra!oste la care aspira prota!onistii cartii amintind de eroii lui Camil )etrescu." -eor!-e lodeanu, poetica romanului romanesc interbelic# Maitreyi, eroina romanului este cel mai exotic personaj feminine din literature romana. $dolescenta ben!aleza, copil si femeie in acelasi timp, poaeta, preocupata de filozofie si apreciata in cercurile intelectuale ben!aleze, care conferentiaza la ;8 ani despre esenta frumosului, Maitreyi simbolizeaza misterul feminitatii. )rin caracterizare directa, naratorul realizeaza, in diferite etape ale iubirii lor, mai multe portrete, care ii redau "prin te-nica acumularii detaliilor# vestimentatia, c-ipul, detaili fizice senzuale sau inocente, !esture, calitati, in incercare sa de a surprinde in transformare miracolul acestei femei indiene. @a inceput nu * se pare frumoasa, dar ii atra!e atentia bratul !ol a fetei, de o culoare stranie,!alben intunecat atat de tulburator, atat de putin feminine, de par?a ar fi fost mai mult al unei zeite4. 6reptat, il atra!e taina fetei, care poarta cu sine taina *ndiei, incat invata sa ii descopere frumusetea: +in jurnalul acelei luni: nu are o frumusete re!ulata, ci dincolo de canoane, expresiva pana la razvratire, fermecatoare, in sensul ma!ic al cuvantului. Misterul este ascuns in sufletul adolescentei pe care europeanul o cucereste, fara a%* dezlusii vreodata taina suflet nepatruns si neinteles, tot atat de -imeric si de sfant ca si celalaltei Maitreyiei, si-astra din 3panisade. Caracterizarea indirecta, prin fapte, limbaj, atitudin, !esture, relati cu celalate pesonaje, dezvaluie asumarea tra!ica a iubiri, pentru ca Maitreyi este sin!ura din cuplu care cunoaste interdictile si erosului

interzis in lumea sa. Ea il initiaza pe $llan in iubire, in cultura orientala si in sacralitate. Efemeia din civilizatiile stravec-i ale populatilor a!rare este intruc-iparea Marei Feite a )amantului 7 Mama. @e!amantul rostit la @acuri o descopera pe maitreyi in aceasta ipostaza/ pentru ea, viata este iubire, iar iubirea inseamna sacrificiu si rodnicie: Ma le! de tine, pamantule, ca eu voi fi a lui $llan, si a nimeni altuia. Goi din el ca iarba din tine.H4I Ma le! in fata ta ca unirea noastra va rodii, caci mi% e dra! cu voia mea, si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra%mi, caci eu l%am ales. 6u ma auzi, mama pamant, tu nu ma minti, maica mea. *ntr%un studio asupra romanului, din ;<.., anul aparitiei carti, )ompiliu Constantinescu realizeaza un portret al fetei: *n centrul romanilui este fara indoiala fi!ura imateriala si totusi de o prezenta -arnala atat de vie a Maitreyiei. 2inta umana si aspiratie metafizica, naivitate animala si trecere lunara printer nori diafani, in!enuitate si rafinament, pudicitate si indrazneala impetuasa, pac-et de senzatii forte si prelin!iri de vis ma!ic, consumare de simturi si ecou de adoratie ma!ica H4I. Maitreyi este o femeie si un mit/ este mai ales un simbol al sacrificiului in iubire, traind cu o intesnsitate si un farmec de substanta tare4. -habu, sora mai mica a Maitreyiei care tradeaza pe indra!ostiti si apoi moare este, dupa cum observa 1icolae Manolescu prima victima si una absolute nevinovata a firtelor irationalului pe care le declanseaza pasiunea dintre $llan si Maitreyi. Ea se indra!osteste fara sa isi dea seama de $llan, fiind, in opinia criticului!eloasa inconstienta de !elozia ei "$rca lui 1oe#. 1arendra 2en, tatal Maitreyiei, care il invita pe europeanul $llan sa locuiasca in casa lui si pe care intentioneaza a%l adopta, este un in!iner ben!alez cu studii stralucite in an!lia, insa cu o mentalitate

europeana adanc inradacinata. +in cauza aceasta se arata implacabil fata de lefatura de iubire dintre fica lui si europeanul $llan. Aarold, prietenul lui $llan, este reprezentantul comunitati euro% asiatice din Calcutta. 0oman al experientei, Maitreyi are care elemente novatoare:intelectualizarea conflictului epic, descoperirea indiei cu ar-etipurile ei culturale si confruntarea acestui univers cu traditile si mentalitatile europene, introducerea elemntelor de senzualitate in roman, elaborarea unei mitolo!i a seductie" -eor!e oldeanu, )oetica romanului romanesc interbelic#. +estinul literar al carti a confirmat aprecierea criticului )ompiliu Constantinescu, din anul publicari romanului: Se va cita romanul d% lui Eliade, in istoria noastra literara, ca un moment de !ratie al autorului, viitorul rezervand operei o situatie analoa!a cu Manon @escaut, cu )aul etGir!inie sau aceea incantatoare poveste de iubire a Evului mediu, @e roman de 6ristan et *seut. 6ra!icul episode din Maitreyi participa la ardenta pasionala si aureola de mit a romanticilor, care au evocat profound ades nadejde si a iluminata poezie a celui devastator sentiment uman.