Educarea Vointei

Caracterul are drept fundament voina i inteligena. Boccaccio Vom incepe prin a spune ca asupra vointei unui gentleman au o mare influenta: temperamentul, sentimentele si imaginatia.Asupra acestora nu putem avea putere deplina, deci omul nu are vointa total libera.Fiecare domn a putut experimenta asta intr-o dimineata cand sa trezit trist, abatut, iar altadata intr-o buna dispozitie, intr-o forma exceptionala si plin de vitalitate. La fel se intampla si cu imaginatia;la un moment dat, fara niciun motiv deosebit, fiecarui domn i s-a intamplat sa ii apara in memorie evenimente demult petrecute si s-au format ganduri iluzorii si foarte absurde. De unde vin aceste ganduri si sentimente in minte !entru ce au aparut la acel moment in gand "unt sigur ca nu iti poti raspunde la aceasta intrebare."i de fapt cate si mai cate necazuri poate produce unui om, imaginatia.#a sc$iteaza in calea succesului si a muncii fiecarui gentleman obstacole de necrezut % #i bine, c$iar daca nu suntem stapani total pe sentimentele, gandurile si imaginatia noastra, un veritabil domn trebuie sa isi extinda pe cat posibil autoritatea vointei sale si asupra acestor domenii. &n gentleman este stapan pe sentimentele lui, si pune autoritar mana pe fraul imaginatiei%"-a trezit indispus 'u conteaza % &n gentleman se straduieste sa zambeasca, asculta imediat o melodie cu voiosie si de(a si-a invis starea de indispozitie . Succesul, n mare parte, st n voina de a nvinge s ne strduim deci i s struim. Seneca Dupa cum puteti observa, educatia vointei nu este altceva decat o munca sistematica pentru un gentleman, in ideea de a stapani toate acele forte )sentimente, minte, imaginatie, memorie* care influenteaza activitatea vointei lui. 'u este suficient ca in educatia vointei, un gentleman doar sa exerseze, sa isi fortifice doar vointa;scopul principal pentru un gentleman este de a pune aceasta vointa cat mai perfect in serviciul scopurilor inaltelor moravuri ale sufletului sau, si prin aceasta sa aduca un aport pozitiv societatii in care traieste. !entru a fi un adevarat gentleman in societate, cu un caracter solid, trebuie sa lucrezi in scopul de a-ti putea ordona pe cat posibil, cat mai bine sentimentelor tale.+auza multor vicii, a lipsei de iubire, a invidiei, a ofensei spontane, nu este vointa rea, ci vointa slaba care nu a invatat sa porunceasca sentimentelor ce erup spontan. !entru un gentleman educatia corecta a sentimentelor este totodata si o educatie a vointei."entimentele nu influenteaza intelectul numai in sensul de a voi, ci si in sensul de a

voi cu placere.&n gentleman realizeaza ca la caldura inimii rasare imediat fapta buna, mult mai usor decat la lumina rece a intelectului% &n gentleman are gri(a de educatia sentimentelor sale pentru faptul ca vointa care lucreaza fara sentimente, risca sa il trasforme in masina fara inima, o imagine diforma pentru un gentleman. ,arbatii intelepti ai tuturor timpurilor se straduiesc nu numai sa-si inlature sentimentele nepotrivite, ci sa le substituie cu altele binevoitoare, si sunt mereu in garda pentru a-si pastra pe cat posibil seninatatea si buna dispozitie interioara pentru a o reflecta la exterior. -nc$eiem prin a spune : !e voiesti in viata gentleman sa devii, "e tine invata stapan sa fii #