TEST DE EVALUARE INIIAL Anul colar 2011-2012 Disciplina Istorie lasa a !

I a Nu"ele# prenu"ele i clasa ele$ului% &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& Data sus'inerii testului% &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& (entru re)ol$area corect* a tuturor cerin'elor +in (artea I i +in (artea a II-a se acor+* ,0 +e puncte- Din o.iciu se acor+* 10 puncteTi"pul e.ecti$ +e lucru este +e /0 +e "inute(ARTEA I 1/0 +e puncte2 A- iti'i# cu aten'ie# ur"*toarele surse istorice% I- n ianuarie 1642, exasperat de votarea n Parlament, cu dou luni n urm, a Marii Mustrri (o list a abuzurilor re ale! "###$, %arol ( %arol & 'tuart! comite eroarea capital de a intra ile al n %amera %omunelor, n (runtea rzii personale, cu scopul de a)i aresta pe principalii cinci parlamentari rebeli, printre care *o+n P,m -i *o+n .ampden/ (Adrian Nicolescu, Istoria civilizaiei britanice, vol II, ) II- %onstitu0ia "1$este reprezentativ2 reprezentan0ii si sunt %orpul le islativ si re ele# "###$# 3rt# 4# Puterea este ncredin0at unei 3dunri 5a0ionale "####$# 3rt# 4# 6uvernul este monar+ic2 puterea executiv este ncredin0at re elui, pentru a (i exercitat sub autoritatea sa, de ctre ministri "###$#/ (Constituia din 1791! III- 7dat cu 8oltaire, (iul uni notar parizian, se mani(est o 9ndire mai contradictorie -i mai pu0in or anizat, care dezvluie aspira0iile bur +eziei (ranceze#"###$# %ritic9nd carecterul despotic al monar+iei (ranceze, el -i prezint idealul politic sub (orme unei uvernri ener ice, luminat de ra0iune#/ (S.Bernstein, P. ilza, Istoria !uro"ei, vol #) IV- n ce const deci delirul poporului (rancez: ;l se lori(ic de a (i (cut o revolu0ie ca si cum o revolu0ie este numai prin ea nssi un lucru bun# ;l nu vede c aceast revolu0ie este o nenorocire pentru el si c numai sin ur mania pentru cuv9ntul revoluie l orbeste n (a0a tuturor ororilor, crimelor si anar+iei n care el a czut#/ (!. Bur$e, %e&lecii asu"ra %evoluiei &ranceze) 3ncercui'i litera corespun)*toare r*spunsului corect# utili)4n+ in.or"a'iile +in surse% 1#<evolu0ia en lez s)a des(a-urat sub (orma unui (unei! 2 a# <evolu0ii clasice b#<azboi civil c# <zboi total 5 puncte 2# =ocumentul %onstitu0ia din 1>?1/ citat n sursa II, a (ost adoptat n2 a# 3n lia b# '#@#3# c# Aran0a 5 puncte 4# 8oltaire ese un reprezentant al 2 a# &luminismului b# Aiziocratismului c# %onservatorismului 5 puncte 4#;# BurCe, critic <evolu0ia Aranceza de pe bazele2 a# 'ocialismului b# %onservatorismului c# =emocra0iei 5 puncte 6- o"pleta'i spa'iile li7ere cu r*spunsul corect2 1# <evolu0ia industrial nseamn 111111111# 1111111111111111111111111111111111111## 1111111111111111111111################/ puncte 2# <e imul (anariot s)a instaurat n11111111111111111111111111111111 / puncte

4# Drile componente ale 3ntantei au (ost1111111111111111111111111111111###/ puncte 4# 7#5#@# reprezint o or aniza0ie interna0ional care asi ur1111111111111111111##############################################/ puncte - iti'i cu aten'ie a.ir"a'iile +e "ai 8os- Dac9* aprecia'i c* a.ir"a'ia este a+e$*rat* :ncercui'i litera ;A-< Dac* aprecia'i ce este .als* :ncercui'i litera ; =< 1# <om9nia devine stat membru al @niunii ;uropene n 2EE> 3 A 2# <om9nia intr n primul rzboi mondial n 1?14 3 A 4# 3l =oile <zboi Mondial a nceput prin atacul 6ermaniei asupra Poloniei 3 A 4# F# %+urc+ill, <e ele Aerdinand & al <omaniei, A#=#<oosevelt -i &#8#'talin au (ost personalita0i din timpul celui =e)al =oilea <zboi Mondial 3 A 5 ! / puncte > 12 puncte (ARTEA a II-a 100 +e puncte2 iti'i# cu aten'ie# ur"*toarele surse istorice% A- Aascismul este contrar democra0iei care coboar poporul la nivelul cel mai de GosH (ascismul nea ideea cum c poporul poate coduce societ0ile si uverna printr)o consultare periodic# Aascismul, de asemenea, educ si promoveaz poporul, via0a intelectual# n acest scop, el cere o disciplin, o autoritate care s domine spiritele pentru ca el s poat domina n ele# 'tatul este cel care conduce oamenii de la modul de via0 primitiv la cea mai nalt expresie a puterii, adic imperiul# =e aceea (ascismul re(uz ideea de pace# 5umai rzboiul desctuseaz tensiunile si ener iile umane si exprim o trstur nobil a brba0ilor#/ ( ussolini des"re doctrina &ascist' si des"re stat) 6- Pro(esorii nu trebuie dec9t s a(iseze, ntr)un cadru demn, portretul =ucelui "Mussolini$, care, n ipostazele sale de pro(et, +id, om de stat si minunat or anizator al (or0elor na0iunii, de rzbuntor si constructor, rezum trsturile cele mai caracteristice ale rasei, domin si antreneaz poporul spre cel mai pur ideal, re(ace o patrie lorioas, respectat, puternic# (###!Ioate e(orturile noastre trebuie s tind spre educarea voin0ei, spre (urirea caracterelor#/ (!ducaia &ascist' a tinerilor italieni) - @rca0i n camioane, narma0i, c'()ile ne*reJ se ndreapt spre o localitate nvecinat# 7dat aGunsi, ncep s loveasc cu bastoanele pe to0i cei care nu salut (anioanele (asciste (###!# 'e precipit apoi spre sediul sindicatului sau al cooperativei, spar usile, arunc n strad mobilierul, stropesc peste tot cu benzin2c9teva minute mai apoi totul este n (lcri#/ Jtrupele paramilitare, simbolul miscrii (asciste ( etodele "unitive ale &ascistilor) D- Principii de politic social2 Aascismul recunoaste (unc0iunea social a propriet0ii private care e at9t un drept c9t si o datorie#(###! Partidul 5a0ional Aascist ac0ioneaz pentru a pune ordine n lupta de interese ntre cate oriile si clasele sociale pentru a sanc0iona si a (ace s (ie respectat peste tot si permanent interdic0ia revelor n serviciile publice#/ (Pro*ra(ul Partidului Naional +ascist) (ornin+ +e la sursele +ate# r*spun+e'i cerin'elor +e "ai 8os% 1- ;xprima0i)v opinia (a0 de rolul educa0iei n re imul (ascist, sus0in9nd)o cu dou in(orma0ii din sursa 6# 12 puncte 2- (...) +ascis(ul re&uz' ideea de "ace# 3r umenta0i aceast a(irma0ie, utiliz9nd dou in(orma0ii selectate din sursele date# ('e puncteaz si pertinen0a ar umentrii, respectiv utilizarea conectorilor#! 10 puncte 5- 3r umenta0i a(irma0ia con(orm creia re imul politic are un impact puternic asupra vie0ii cotidiene, utiliz9nd dou in(orma0ii din sursele date# ('e puncteaz si pertinen0a ar umentrii, respectiv utilizarea conectorilor#! 10 puncte /- 3naliza0i, n aproximativ 4E de r9nduri, re imul politic (ascist din perspectiva (actorilor sociali, utiliz9nd trei in(orma0ii din sursele istorice# 1? puncte