Examen-test grila!!!

Curs I Legea 31=legea societatilor comerciale 1. Evaluarea definire 2. Fazele evaluarii: - initiala, fazade cunoastere a firmei - diagnostic - finala (raport de evaluare) 3. etode de evaluare !. "aport de evaluare #ontinutul disciplinei: 1. $mportanta si necesitatea activitatii de evaluare 2. #oncepte utilizate in activitatea de evaluare 3. #lasificarea evaluarilor !. %rincipiile de &aza ale activitatii de evaluare '. (rganizarea si desfasurarea activitatii de evaluare ). Ela&orarea diagnosticului glo&al al intreprinderii evaluate *. odalitati de evaluare si de alegere a metodelor de evaluare +. Evaluarea elementelor patrimoniale conform normelor conta&ile ,. Evaluari patrimoniale 1-. Evaluari &azate pe venit 11. Evaluari prin a&ordare comparative 12. .legerea metodelor de evaluare, avanta/e si dezavanta/e 13. 0e la valoare la pretul pietei 1!. ./ustarea valorii afacerii 1'. #oncluziile valorii si concilierea valorii 1). 0iferente intre valoare si pret 1*. $ntocmirea propriu-zisa a raportului de evaluare 1+. 1. FAZA INITIALA 1111 2e intocmesc foi de lucru numerotate si datate incepand cu prima intalnire .34E456 F$" E$ F(.$E 0E 65#"5 1 faza initiala director solicitarea actelor de constituire a societatii (act constitutiv, #5$, #$F, copii dupa aceste acte ultimele &alante de verificare pe anul in curs ultimele trei &ilanturi conta&ile, la 31.12 a ultimelor 3 ani, insotite de &alante de verificare si de cartea mare

$nfiintare firma: 1. "ezervare nume firma 7 8 2"69, ac:itare ta;a< 2. .ctul constitutiv ( numele firmei, sediul societatii, capitalul social depus si varsat etc.) 3. #:itanta sau foaie de varsamant ( rezervare nume, act constitutive, #5$, #$F !. #opie carte de identitate '. 4im&ru /udiciar de -.3 lei ). 2et de formulare, care se primesc de la "egistrul #omertului si care se completeaza pe loc, legat de datele de identificare, care cuprind declararea modului de functionare a firmei *. 2pecimen de semnatura

+. %entru sediul de firma, dovada se face cu e;tras #F sau solicitare de la primarie aunui cazier fiscal pe persoana care plateste impozitul pe cladire si o adeverinta din care sa reiasa ce este platitor de impozit pe imo&ilul respective, ca nu are datorii si ca prezenta adeverinta va servii la sediu de firma sau un contract de comodat intre parti $n etapa initiala inceperea activitatii este marcata de un contact al ec:ipei de evaluare sau a evaluatorului cu administartorul societatii, caruia $ se cere: - sa prezinte evolutia societatii de la infiintare pana in momentul respective - prezentarea efectiva a firmei prin deplasare la fata locului - prezentarea profilului activitatii impreuna cu sc:im&arile care au intervenit - prezentarea structurii organizatorice - solicitarea actelor de constituire a societatii - solicitarea documentelor finaciar-conta&ile 2. FAZA DE DIAGNOSTIC 0iagnostic= vine din greceasca si inseamna 7 stare de sanatate9 %oate fi : Diagn sti! - >lo&al ( starea de sanatate glo&ala) - 2pecific ( starea de sanatate componente) - /uridic - organizare si conducere - resurse umane - te:nic si de productie - financiar conta&il #ele ' diagnosticuri formeaza in totalitatea lor diagnosticul glo&al. %e &aza concluziilor o&tinute pe fiecare diagnostic in parte, evaluatorul isi va formula opinia sau diagnosticul >lo&al. 3. F.?. F$3.6. ( raport de evaluare) #a sa intocmim aceste raport de evaluare va tre&ui sa avem cel putin 3 metode de evaluare pentru pretul ce tre&uia sa-l punem. "aportul de evaluare va cuprinde: -scurta prezentare a evaluatorului -prezentarea societatii evaluate si o&iectul evaluarii -dignosticul -diagnosticul glo&al -prezentarea celor ' metode de evaluare -opini evaluatorului 2e redacteaza in doua e;emplare, una ramane la evaluator iar celalalt va fi dat firmei si se sta&ileste valoarea. Curs II " #1.11.2##$ 1. Diagn sti!ul %uri&i! 0iagnosticul /uridic presupune activitatea prin care evaluatorul va intocmi o foaie de lucru care va contine informatii referitoare la: -statutul societatii -#5$ (codul unic de identificare) -#$F (codul de identificare fiscala) -toate actele aditionale modificatoare la actul constitutiv -contracte comerciale -contracte de leasing -contracte de comodat -contracte de prestari servicii -contracte de inc:iriere

-contracte de concesiune -contracte de franciza -contracte de ga/ -contracte de ipoteca -contracte de asigurari 2# 0$0.#4$#. 2"6 cu sediul in #lu/ 3apoca str. i:ali, are o&iect de activitate principal constructii de geniu si ingineresti #apitalul social al societatii este de 2-.--- lei ( actiune are o valoare nominala de 1- lei 2ocietatea are ' actionari dintre care unul este desmnat administrator 2ocietatea are urmatorul patrimoniu: -un spatiu pentru &irouri in valoare de '--.--- lei construit in regie proprie -un teren aferent acestei cladiri in suprafata de 2.--- mp in valoare de 1'-.--- lei -o macara inc:iriata in &aza unui contract de inc:iriere a carei valoare este de 2--.--lei, iar c:iria lunara aferenta contractului este de 1-- eouro@zi -doua masini de transport persoane luate in leasing financiar la care c:iria lunara este de 1'- euro@luna -societatea are concesionat pe ,, ani un teren a carei c:irie lunara este de 1.--- lei@luna care a fost ac:izitionat in vederea construirii unui &loc de locuinte -in proprietatea sa mai are un &loc de locuinte cu 2- apartamente pe care le-a dat cu c:irie lunara de 1-- euro@luna plus c:eltuielile aferente #erinte: 1.#are din aceste elemente patrimoniale le veti putea supune evaluarii, si de ce 2.#are elemente patrimoniale nu se pot supune evaluarii, si de ce 3.Efectuati diagnosticul /uridic asupra acestui caz 1.tot ce apartine firmei -spatiul de &irouri '--.--- lei -terenul aferent cladirii 1'-.--- lei -&locul de locuinte 2.tot ce nu apartine firmei -macaraua inc:iriata -masinile de transport -terenul concesionat 0ocumente de provenienta -factura -contracte -proces ver&al de licitatie "aport de evaluare
Curs III " 21.11.2##$

2. Diagn sti!ul rgani'arii si ! n&u!erii intre(rin&erii Este cunoscut faptul ca resursa umana este cel mai pretios capital deoarece este dotata cu capacitate de a-simcunoaste si de a-si depasii proriile limite. ). Diagn sti!ul resursel r umane vizeza sta&ilirea capacitatilor umane de care dispune intreprinderea evaluata, lucru care se realizeaza prin analiza evolutiei dar si a eficientei acesteia. %rincipalele pro&leme pe care le vom urmarii in cadrul analizei acestui diagnostic vizeaza: 1. 0inamica si structura pe categoriilor de personal 2. 2tructura personalului pe categorii de varsta, se; si vec:ime in intreprinderea respectiva 3. #irculatia fortei de munca, coeficientul intrarilor de personal care este egal cu rap dintre nr intrarilor de personal @nr mediu de personal.< coeficientul plecarilor de personal care este egal cu nr de iesiri de personal @ nr mediu de personal< coeficientul miscarii total ca rap intre intrarileA iesirile de personal @ nr mediu de personal . 0e urmarit aspecte legate de calificarea profesionala a personalului si utiizareaeficienta a acestuia dupa pregatirea profesionala. $n ceea ce priveste conducerea societatii va tre&ui sa urmarim ec:ipa de conducere, din cine este formata, su& aspectul competentei profesionale, al e;perientei profesionale, al varstei.

2e va preciza mandatul pentru care aceasta ec:ipa este numita. 0easemenea se vor face aprecieri asupra stiulului de conducere, respectiv daca corespunde cu o&iectivele societatii, cu modul in care este organizata societatea precum si de modul in care sunt luate deciziile si mai mult de modul in care sunt formulate deciziile. 0iagnosticul resurselor umane tre&uie sa contina si aspecte referiotare la pro&lemele sociale din cadrul firmei: 1. "espectarea prevederilor legale privind protectia muncii< 2. E;istenta sau ine;istenta conflictelor de munca< 3. 0aca e;ista organizare de natura sindicala precum si raporturile acesteia cu conducerea societatii< !. odul de respectare al contractelor de munca< '. 0aca salariile care se acorda se negociaza< ). 0aca intreprinderea se autofinanteaza sau nu < *. #limatul din firma $n concluzie, evaluatorul va sintetiza principalele aspecte favora&ile si nefavora&ile: -ec:ipa manageriala, daca este dinamica, tanara, eficienta -personal calificat -productivitatea muncii -protectia muncii, daca este organizata corespunzator. -o &una cola&orare cu sindicatul -personal supradimensionat, prea multi anga/atii au efect negativ in c:eltuielile firmei -utilizarea necorespunzatoare a timpului de munca -insuficienta preocupare pt pregatirea anga/atilor. "eferitor la structura organizatorica, evaluatorul va aprecia daca aceasta corespunde sau nu, cu dezvoltarea intreprinderii , precum si cu mediul economic e;istent. 2e va mai urmarii, structura organizatiei care poate sa fie clasificata in structuri functionale sau divizionare, cu precizarea ca in etapa actuala se foloseste mai mult structura divizionara fiind mai moderna si acopera o gama mai mare de pro&leme. Diagn sti!ul e! n mi! - *inan!iar 2copul acestui diagnostic este cunoaterea situatiei economico financiare in trecut, precum si starea financiara actuala cat si e;tragerea tendintelor. 0ocumentele de &aza pe care le vom utiliza sunt : &alantele de verificare, &ilanurile conta&ile conturile de profit si pierdere. Bilantul conta&il este documentul de sinteza prin care este prezentata sinteza indicatorilor financiari su& forma unui ta&lou al situatiei patrimoniului si anume: in active vom intalnii imo&ilizarile, stocurile, creantele , elem de trezorerie < iar in pasiv partea de capitaluri propriisi imprumutate, datoriile , imprumuturile. Com analiza &ilantul conta&il d.p.d.v.: /uridic, financiar , economic Bilantul /uridic reflecta in activ drepturile de proprietate asupra &unurilor si drepturile de creanta. 0in perspectiva pasivului vom urmarii< datoriile fata de asociati si datiriile fata de terti. .#4$C56=o&iecte de drepturi %.2$C56=o&iecte de o&ligatii 2(situatia patrimoniului)=.#4$CE 0.4("$$, si care coerspunde cu activul net conta&il E!uatia (atrim niului Bilantul economic prezinta capitalurile firmei in valori numerice,. 6a randul lor capitalurile sunt private su& aspectul resueselor cat sia numarului de utilizare al acestora. 0in acest punct de vedere economic in &ilant, capitalurile sunt prezentate dupa componenta si dupa utilizarea lor in circuitul economic iar resursele sunt prezentate dupa ordinea cronologica si destinatia pe care o au in procesul de productie. #a un grafic al acestui &ilant, in activ am cuprinde: utilizarea imo&ilizarilor, al stocurilor, al creantelor, iar in pasiv resursele sconomice concretizate in capitaluri proprii, capitaluri imprumutate, datorii curente, imprumuturi pe termen scurt. .ceasta a&ordare a &ilantului a generat ecuatia economica care poate sa fie scrisa: 5tilizari="esurse,

- acesata ecuatia corespunde cu ecuatia &ilantiera: .=% Bilantul financiar finalitatea &ilantului este centrata pe o&iectivul de a raspunde nevoilor de analiza economico financiara aa firmei, asa ca pasivul &ilantier reprezinta o punere in evidenta a finantarilor de care dispune societatea titulara de patrimoniu, iar activele pun in evidenta modul in care au fost utilizate aceste afinantari. $n partea de activ s cuprind alocarile de resurse pe termen scurt, lung si trezoreria, iar in pasiv avem finantarile concretizate in resurse sta&ile, resursele pe termen scurt si resurse imprumutate. su& aspect financiar &ilantul conta&il se compune din : 1. Fondul de rulment , care reprezinta diferentele dintre resursele sta&ile si utilizarile ( alocarile ) sta&ile. 2au Fondul de rulemnt=capitaluri permanente imo&ilizari 2. 3ecesarul de fond de rulment, care reprezinta diferenta dintre resurse pe termen scurt si alocari pe termen scurt. 3. 4rezoreria neta care reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. C ntul &e (r *it si (ier&ere este un docment conta&il care masoara performantele intreprinderii in decursul unei perioade de timp, de regula un an. .nalizarea contului de profit di pierdere seva face d.p.d.v patrimonial sau /uridic, economic, financiar %atrimonial , masurarea profitului se realizeaza luand in considerare conceptele de capitaluri proprii si impumutate ca atare capitalurile pot sa fie private atat ca si capitaluiri financiare cat capitaluri fizice. .ctivele nete se identifica cu capitalurile proprii care vor creste de o perioada la alta numai daca firma a dega/at profit, acest lucru este evident si din modul in care contul de prof si pierd este evidentiat in &ilant ca grupa da capitaluri cu plus sau cu minus dupa caz. 0in punct de vedere patrimonial daca se pleaca de la conceptual de mentinere a capitalurilor, rezultatul e;ercitiului poate fi calculat pornind de la ecuatia /uridica al &ilantului. "esultatul e;ercitiului =diferntele dintre capitalurile proprii la sf perioadei si cap proprii de la inceputul perioadei, cu conditia sa nu fi avut loc cresteri sau scaderi decapitaluri prin alte modalitati. #apitalurile proprii constau in capitalul social, reserve, prime legate decapital, rezultatul profit, su&ventiile, provizioane pt riscr si c:eltuieli. Economic contul de profit si pierdere se concretizeaza in faptul ca rezultatul sedetermina ca si diferenta intre veniturile si c:eltuielile anului fiscal. .cest rezultat poate fi calculate pe cele trei tipuri de activitati ale intreprinderii respectiv: e;ploatare, finaciare, e;traordinare. 0.p.d.v finaciar rezultatul ne apare drept o consecinta a variatiei trezoreriei prin compararea flu;urilor de incasari cu cele de plati, iar ecuatia de ec:ili&ru este: resurse permanente utilizari permanente= resurse temporare. .naliza financiar la evaluare urmareste urmatoarele o&iective: 1. $n determinarea gradului de incredere in sistemul de evidenta conta&ila condus de catre sicietate 2. intelegerea relatiilor care necesita in evaluare cele 2 documente 3. efectuarea previsiunilor privind activitatea economico financiara !. #ompararea cu alte interprinderi similare din cadrul aceleiasi ramuri '. 2ta&ilirea paramentrilor de risc si de valoare. 6a &aza anali;ei financiare este necesar in evaluare sa utilizam cele 2 documente pe o perioada trecuta ( $storica), de trei pana la cinci ani . pentru a putea intelege sistemul economico-financiar al intreprinderii evaluate cele 2 tipuri de documente in mod o&ligatoriu tre&uiesc analizate d.p.d.v monetarD si d.p.d. v. procentual. "elativ la analiza monetara poate fi o analiza pe termen scut sau o analiza pe termen lung, analiza pe termen scurta tre&uie sa ia in calcul lic:iditatile firlmei iar analiza pe termen lung depinde de fondul de rulment. Anali'a te+ni!ii &e (r &u!tie, acest tip de diagnostic este o analiza de detaliu a factorilor te:nici de productie, aa te:nologiilor de fa&ricatie a produselor cat sia organizarii productiei si a muncii. %entru caracterizarea sintetica a acestui tip de diagnopsticserecomanda calcularea urmatorilor indicatori: 1. >radul de folosire al capacitatilor de productie = productie o&tinuta@capacitate de productie ( in procent) 2. %onderea masinilor si a utila/elor in totalul mi/loacelor fi;e, este = valoarea masinilor si a utila/elor@valoarea mi/loacelor fi;e

3. >radul de uzura al mi/loacelor fi;ee este = total valoare uzura inregistrata@total valoare uzura mi/loace fi;e. !. >radul de reinoire al mi/loacelor fi;e= valoarea mi/loacelor fi;e noi @ total valoare mi/loace fi;e. '. >radul de inzestrare te:nica =valoare ami/loacelor fi;e @ nr de salariati ). #ifra de afaceri la 1--- lei mi/loace fi;e= cifra de afaceri @ valoarea meie anuala a mi/loacelor fi;e. %entru a pute efectua o evaluare corespunzatoare, in sinteza diagnosticului te:nic va tre&ui sa apelam si specialistii din domeniul te:nic care sa se pronunte asupra influentei pe care o au utila/ele aflate in dotare asupra rezultatelor productiei , concretizata in aceea ca vom solicita date si situatii din care sa rezulte cate utila/e lucreaza, la ce capacitate lucreaza ele, decand lucreaza aceste utila/e, care este durata lor de viata, daca avem utila/e care sunt amortizate si care de fapt sunt in functionare, etc. Diagn sti!ul ! mer!ial Este ceea ce se c:eama piata de desfacere care influenteaza activitatea oricarei intreprinderi. Este foarte usor a produce dar este greu sa vindem, de aceea diagnosticul comercial tre&uie sa vizeze elemente esentiale ale pietei respective: oferta si cererea clientii, modul de distri&utie, concurentii si furnizorii< pentru aceasta se vor analiza mai intai vanzarile iar in situatia in care inflatia este mare analiza vanzarilor o vom face in corelatie cu indicele de crestere a inflatiei. Este necesar ca vanzarile sa fie analizate si pe zone geografice pentru ca in functie de caracteristicele acestora sa se poata aduna informatii referitoare la furnizorii si preturile acestora si pentru previziuni viitoare. 2e poate constata uneori ca sporirea valorii vanzarilor poate sa fie marita concomitent cu producerea unor sc:im&ari in structura vanzarilor pe piete din zone geografice diferite in sensul pierderii unor piete traditionale pe seama castigarii altor noi pierderi. .vand in vedere acest lucru evaluatorul poata sa aprecieze in mod corespunzator previzionarea firmei si aplicarea metodelor de evaluare &azate pe capacitatea de a se produce profit. 6a acest diagnostic in formularea concluziilor este necesar a se tine seama de pozitia intreprinderii pe piata, de interconditionarea fa&ricarii si a consumului de produse. $n legatura cu clientii se analizeaza de catre evaluator durata de imo&ilizare a crantelor (cat timp trece de la facturare pana la incasare). #ompararea situatiei unor clienti cu durata medie de incasare ne permite sa grupam acesti clienti pe termene de decontare si care ne perminte o previziune pentru perioada viitoare. Furnizorii sunt un alt element important al pietei iar analiza acestora tre&uie sa vizeze cantitatile de apro;imat, criteriile care au stat la &aza alegerii furnizorilor, durata medie de ac:itarea a furnizirilor si daca avem dependenta fata de un anume furnizor. #5"2 $C, de 8ero;. 2-.12.2--,

Inre,ari teste
1. E-aluarea re(e'inta: a. analiza economica &. instrument dinstinct pentru cel care investeste si vrea sa ia o decizie corecta cu privire la orice actiune de natura economica, precum si de infiintare a unei noi societati sau de a/ustare a unei activitati sau ac:izitionare de capital sau asocieri sau vanzari etc.E c. reprezinta doar infiintarea unei societati 2. E-aluarea &e ,unuri este: a. evaluarea intreprinderii &. o practica a unor profesionisti care intervine cu ocazia donetiei c. este o practica care intervine cu ocazia transmiterii dreptului de proprietate E 3. E-aluarea in *un!tie &e natura ei se im(arte in. a. evaluare administrativa si evaluare de natura economicaE &. evaluare conforma c. evaluare administrative, economica si neconforma !. E-aluarea a&ministrati-a se ,a'ea'a (e . a. analiza proprietatii evaluate &.capacitatea intreprinderii de a produce profit c. pe date istorice sau pe date conta&ile sau pe valori impuse de anumite organisme care solicita aceasta evaluareE '. E-aluarea e! n mi!a -i'ea'a 2 as(e!te. a. sta&ilirea patrimoniului la un moment dat, respectiv masurarea avutiei reale a intreprinderii &. sta&ilirea potentei economice a intreprinderii de a produce profit c. a si &E /. E-aluarea e! n mi!a nu se re&u!e & ar la . a. evaluarea &unurilor aflate in patrimonial intreprinderii ci si la capacitatea acesteia de a produce profit prin masurarea valorii de randament a patrimoniuluiE &. la piata c. la comparator 0. In !a'ul !um(ararii unei intre(rin&eri !um(arat rul -a *a!e a!easta in-estitie & ar !an& in -iit r ii -a a&&u!e. a. clienti &. profitE c. nici pierdere si nici profit 1. Alegerea met &ei &e e-aluare se -a *a!e &e !atre e-aluat r in *un!tie &e. a. aleatoriu &. metode impuse c. de priceperea evaluatorului tinand cont de standardele de evaluareE $. Clasi*i!area e-aluaril r se *a!e &u(a urmat arele !riterii. a. dupa o&iectul supus evaluarii, dupa scopul evaluarii, dupa &eneficiarul evalarii, dupa metoda evaluarii, dupa pozitia evaluatorului fata de o&iectul supus evaluariiE &. numai dupa pizitia evaluatorului fata de o&iectul supus evaluarii c. dupa o&iectul evaluarii 1#. Du(a ,ie!tul su(us e-aluarii a-em. a. evaluari de &unuri , evaluari de active economice si evaluari de intreprinderiE &. evaluari de intreprinderi, evaluari de &unuri si de actiuni c. evaluari de capitaluri proprii si permanente 11 Du(a s! (ul e-aluaril r a!estea se gru(ea'a in : a. evaluari economice &. evaluari administrative si economice c. evaluari administrative, economice si conta&ileE 12. In *un!tie &e ,ene*i!iarul e-aluaril r e-aluarile se gru(ea'a ast*el.

a. evaluari pentru institutii pu&lice ,. evaluari pentru institutii pu&lice si pentru diverse persoane de /udecata !. evaluari pe &eneficiarD directi, evaluari pentru investitii financiar &ancare, evaluari pentru institutii pu&lice, evaluari pentru instante de /udecata, evaluari pentru diverse persoane fizice E 1) Du(a met &a e-aluarii utili'ate &istingem urmat arele met &e &e e-aluare. a. metode patrimoniale, respective metode care privesc capacitatea de a produce profit &. metode patrimoniale, metode com&inate, metode pe &aza cifrei de afaceri si metode care se &azeaza pe flu;uri financiare care se dega/eaza din activitatea respectiveE c. metode com&inate 12. In *un!tie &e ( 'itia e-aluat rului *ata &e ,ie!tul su(us e-aluarii exista. a. evaluari realizate de catre evaluatori consultanti &. evaluari realizate de catre evaluatori ar&itrii c. evaluari realizate de catre evaluatori consultanti, de catre evaluatori neutrii si de catre evaluatori ar&itrii E 13. 4r (rietatea re(re'inta . a. transfer de &unuri imo&iliare, mo&iliare, particulare etc &. &unuri concesionate c. ansam&lul &unurilor corporale si necorporale pe care le detine o persoana fizica sau /uridicalE 1/. 4r (rietatile se !lasi*i!a in5 a. proprietati imo&iliare si active financiare &. proprietati imo&iliare si mo&iliare c. proprietati imo&iliare, mo&iliare, afacerea intreprinsa in dreptul sau si activele finaciareE 10. Dre(tul &e (r (rietate re(re'inta. a. drepturile asupra &unurilor detinute de terte persoane &. puterea de a poseda , de a dispune si de a folosii &unul respectiveE c. dreptul de locuinta 11. Dre(tul &e (r (rietate nu se ! n*un&a !u. a. o&iectul proprietatiiE &. cu piata c. cu furnizorii si clientii 1$. 6unurile im ,ile sunt. a. terenuri &. case si &locuri c. terenuri si constructiiE 2#. 7al area are la ,a'a relatia m netara &intre. a. persoana si &unE &. discutii c. negicieri si discutii 21. 7al area este . a. o valoare fi;a &. o valoare fluctuanta c. o informare monetara asupra unui &un , asupra unui serviciu la un moment E 22. 7al area ( ate *i. a. de piata, de utilizare, de investitie, valoarea afacerii, valoare de impozitareE &. numai de impozitare c. numai de afacere 2). 7al area &e utili'are este. a. o valoare pe care o anumita proprietate o are in conditiile unei anumite utiliariE &. valoare de piata c. valoarea de investitie 22. 7al area &e in-estitie re(re'inta. a. pretul pe care un investitor este dispun sa-l platesca pentru investitia respectiveE &. este pretul afacerii c. pretul de piata 23. 7al area a*a!erii intre(rin&erii re(re'inta.

a. valoarea rezultata din e;ploatarea unei proprietatiE &. valoarea de piata c. valoarea economica 2/. 7al area &e asigurare re(re'inta. a. valoare de piata a investitiei &. prFt c. valoarea unui activ care face o&iectul prevederilor unei pierderi estimateE 20. 7al area &e im( 'it re(re'inta. a. o valoare conta&ila &. o valoare de emisiune c. valoarea unei proprietati asa cum apare ea in rolul fiscalE 21. 7al area este in*luentata &e . a. proprietate &. de puterea de cumparare c. utilitate, raritate, dorinta de a avea &unul respective, de puterea de cumparare, de transfera&ilitateE 2$. 8tilitatea re(re'inta. a. capacitatea unui produs de a satisface o nevoieE &. capacitatea de dispune despre &unul respectiv c. capacitatea de al preda )#. 9aritatea re(re'inta. a. o oferta foarte mica in raport cu cererea E &. ceva ce nu e;ista c. a si & )1. 4rin!i(iile e-aluarii. a. anticiparii, a su&stitutiei, a sc:im&arii, a cererii si ofertei, a contri&utiei, a celei mai &une utilizari, a productivitatii, a conformitatii, a costului de oportunitate.E &. anticiparii si su&stitutiei c. a celei mai &une utilizari )2. E-aluarea este5 a. un service neprofesional &. un service professionalE c. a si & )). E-aluarea se reali'ea'a numai &e. a. ingineri, economisti, /uristiE, &.ingineri, constructori,economisti, medici , /uristi c. numai de ingineri )2. A!ti-itatea &e e-aluare !u(rin&e urmat arele eta(e. a. ofertare, contractare si evaluarea propriuzisaE &. ofertare c. evaluarea propriuzisa )3. E-aluarea se reali'ea'a (e ,a'a &e. a. discutii ver&ale &. iesiri in teren c. contractE )/. C ntra!tul &e e-aluare tre,uie sa ! ntina . a. partile contractante, o scurta prezentare a firmei, definirea termenilor utilizati in contract, o&ligatiile partilor, conditii ce prevad caluze asiguratorii, alte prevederiE &. alte prevederi c. partiel si o&iectul contractului )0. In!e(erea e-aluarii este mar!ata &e . a. iesirea in teren si vizionarea firmei &. prezentarea firmei su& aspectul evolutiei, a structurii organizatorice si functionale, a rezultatelor o&tinute din aactivitate, de sc:im&arile care au intervenit in activitatea acesteia , de proiectiile de dezvoltareE

c. a si & )1. Diagnisti!ul *irmei re(re'inta. a. starea de sanatate a firmeiE &. functia comerciala a firmei c. a si & )$. Ti(urile &e &iagn sti! sunt5 a./uridic si economic &.financiar conta&il c. /uridic, de organizare si conducere, resurse umane, te:nic si de productie, financiar conta&il,.E 2#. 9a( rtul &e e-aluare re(re'inta. a. raportul final al evaluatorului &. opinia evaluatorului cu privire la pretul de pornire intr-o negiciere, vanzare, etcE c. este o situatie conta&ila rodicatirleaGDa:oo.com zonaHfloGDa:oo.com diagnostic-/uridic, comercial de res umane, I pagina. Fara formule.