Sunteți pe pagina 1din 27

Codul bunelor maniere astazi

Drumul libertatii trece prin cultura Comportamentul il face pe om Tari si obiceiuri Germania: Nu se saruta mana femeilor Punctualitatea este obligatorie La mese (in afara de cele oficiale sau unde sunt persoane de serviciu), la strangerea mesei si spalatul vaselor contribuie si invitatii

Canada Se ofera flori in numar par (in Romania se ofera in numar impar, pentru ca se spune ca ga da completea a buc!etul")

Ce!oslovacia Lumea se descalta in vi ite si ga da are pantofi de casa pentru fiecare musafir

#lvetia Nu se arunca nici cea mai mica mi erie pe $os

%aponia Se duc la musafiri flori artificiale (la noi nu)

Obiceiuri bune, obiceiuri proaste Nu se merge la musafiri cu mana goala& Nu se fac vi ite neanuntate& 'rebuie sa respectam promisiunile

Ce este un gentlemen Nu vorbeste despre bani in societate, nu se lauda ca are multi dar nici ca(i lipsesc& Nu se imprumuta decat in ca uri e)treme si niciodata de la o femeie Nu comentea a in fata unor terte persoane obiceiurile sotiilor si ale copiilor si nu cearta copii in fata strainilor Nu de valuie nimanui secretele sau dificultatile lui familiale *si domina pasiunile, emotiile, sentimentele pentru ca este stapan pe el insusi oricare ar fi impre$urarile Nu acorda unui lucru mai multa importanta decat are

Subiecte de conversatie tabu: banii, bolile, copiii Politicos cu toata lumea, fie ca cei din $ur ii sunt inferiori sau superiori in ierar!ia sociala sau profesionala Se straduieste sa nu supere pe nimeni si sa(i faca pe cei din $ur sa se simta bine Sa se poarte agreabil, sa fie ambitor si ingri$it

Gesturi legate de tinuta Cand ne oprim pe strada si povestim cu cineva, nu e frumos sa ne spri$inim de vreun id sau sa stam cu mainile in bu unar Nu ne spri$inim de spatarul scaunelor, renuntam la ticurile nervoase, nu stam cu spatele la cei din $ur, sau ne cerem scu e daca nu putem evita aceasta situatie #ste inter is sa stai cu capul acoperit in salile de e)po itie, restaurante sau cinematografe (sau in orice alta incapere)

Salutul -

La tara, in orasele mici sau la periferia marilor orase se obisnuieste sa saluti pe toata lumea +arbatul saluta primul o femeie indiferent de varsta 'anurul sau tanara saluta pe cei mult mai in varsta Noul venit ii saluta pe cei care sunt adunati *nveriorul saluta pe superior (daca inferiorul e femeie, primul saluta tot barbatul) #ste obligatoriu sa raspun i la orice salut (daca nu raspun i, inseamna ca esti suparat rau pe persoana respectiva) Cand un domn intalneste o doamna, scoate palaria apro)imativ la , m distanta, cu mana opusa partii in care este doamna Cand un domn saluta o doamna, nu mai fumea a, nu sta cu mainile in bu unar -aca un domn nu poarta palarie sau nu o poate scoate, se saluta doar verbal si se inclina capul usor -oamna raspunde la un salut cu un suras si dand usor din cap -oamna mai tanara o saluta pe cea mai in varsta -aca doua persoane au acelasi se) si aceeasi varsta se saluta simultan -aca suntem salutati de cineva care ne(a confundat, raspundem la salut Se evita salutarea unei persoane, mai ales a unei doamne, daca este intalnita intr(o companie compromitatoare Cand cineva intra intr(o incapere, saluta pe cel care este inantru Se saluta tot glupul din care face parte o cunostinta Persoanelor apropiate sau cunostintelor le putem spune doar +una iua" Persoanelor mai putin apropiate, le putem spune +una iua domnule" sau +una iua doamna" -aca intalnim un domn si o doamna spune mai intai +una iua doamna" si apoi buna iua domnule" c!iar daca pe doamna nu o cunoastem *n .rdeal putem spune cu placere tuturor persoanelor apropiate Servus" /ello", Ciao" sau .dio" sunt permise doar adolescentilor

La despartire formulele sunt La revedere", +una seara", Noapte buna", si N0 pa, pa" sau te pupic" -aca intalnim pe cineva pe care nu l(am mai va ut de mult, la despartire este politicos sa spunem 1i(a facut placere ca ne(am reintalnit, sper sa mai vorbim" (si eventual se sc!imba numerele de telefon)

Strangerea mainii -

Cel care intinde mana primul este doamna, persoana mai in varsta sau superiorul Nu se refu a niciodata o mana intinsa 2 Pentru a strange mana un barbat se va ridica neaparat in picioare 2 -oamnele nu trebuie sa se ridice decat pentru a da mana unei persoane mai in varsta sau pentru a onora pe cineva in mod special Nu se strange mana prea incet sau prea tare, nu se apuca numai varfurile degetelor Se evita strangerea mainii pe deasupra alteia, in cruce (gest lipsit de orice eleganta) Se strang mainile pe rand, in ordinea prioritatii: doamnele intre ele, doamnele si domnii, apoi domnii intre ei Se strange mana si pentru a marca inc!eierea unei afaceri, pentru a sublinia condoleantele, felicitarile, o rugaminte, o multumire sau o scu a -aca barbatul poarta manusi, pe strada scoate manusa dreapta pentru a saluta o doamna, c!iar daca aceasta poarta manusi 3emeile isi scot manusile cand a$ung la locul unei intalniri dinainte stabilite& -aca aceasta este intamplatoare, le pot pastra, dar gestul nu este elegant Nu se scot manusile daca sunt lungi, asortate cu roc!ia& Nu se tin pe mana manusile intr(un restaurant, sala de concert, teatru sau e)po itii& *ntr(o biserica protestanta manusile se pot tine pe mana, dar intr(una unde se face cruce este firesc sa fie scoase

Sarutul pe strada -

Nu se cuvine sa se sarute persoanele pe strada, nici pe obra$i, dar este obisnuit acest lucru in gari, aeropoarte, etc Sarutul si imbratisarea nu sunt admise in public

Prezentarea Se pre inta barbatul femeii4 cel mai tanar celui mai in varsta4 *nferiorul superiorului4 Cand cineva face pre entarile, persoanei care are prioritate i se pronunta prima data numele: e): -oamna 1arinescu, vi(l pre int pe domnul Radulescu, seful sectiei&&&" -omnule director (5), imi permiteti sa vi(l pre int pe prietenul meu domnul 6 7 -omnul 6, domnul 5" *n absenta stapanului casei, un prieten intim poate fi cel care face pre entarile 8 inclinare reciproca insoteste pre entarea, dupa care urmea a strangerea de mana& .poi poate incepe conversatia

Se spune tot numele, nu numai numele mic (si de catre tinerii domni si de domnisoare) *nvitatii nu trebuie neaparat sa se cunoasca toti intre ei, dar trebuie sa cunoasca pe stapanul casei, pe sotia lui, pe invitatul de onoare si pe vecinii lor de masa Persoanele singure sunt pre entate cuplurilor -aca trebuie pre entata o persoana singura unui grup numeros, renuntam la pre entarea membrilor acestuia *n pre enta unui bolnav, toate prioritatile se sterg si toate persoanele ii sunt pre entate -aca nu retinem numele sau nu suntem siguri de el, folosim formula va rog sa ma scu ati, nu am retinut numele dumneavoastra" 3ormulele sunt incantat sa va cunosc", imi pare bine", imi face placere" sunt absolut necesare -e obicei cel ce face pre entarea spune cateva cuvinte despre cei doi pentru ca discutia sa poata incepe mai usor& Nu se vorbeste despre situatia lor financiara, despre viata lor particulara, sau discutii la nesfarsti despre meseria lor 0n domn mai in varsta se autopre inta unuia mai tanar 8 doamna nu se pre inta singura unui barbat, el insa o poate face Pentru autopre entare se poat folosi formule de genul: permiteti(mi sa ma pre int, 5 6ulescu", sau ma scu ati ca trebuie sa ma pre int, dar, cum ga da este foarte ocupata, imi permit sa o fac singur" -aca intram intr(un birou vom spune sunt inginerul 6 5ulescu si doresc sa vorbesc cu domnul &&&" La autopre entare se foloseste doar un titlu, dar este mai elegant sa se spuna doar numele, si in ordinea prenume nume (e): 1aria Popescu, nu Popescu 1aria)

Formule de adresare -

-aca avem nelamuriri, e de preferat sa cerem informatii de la persoane de acelasi se) Pentru a cere lamuriri, salutam, intrebam si multumim Nu e bine sa fim pisalogi, si sa discutam despre ceva subiect neutru (nu povestea vietii noastre) Sefilor nu ne adresam cu sefule", bosule" sau domnule patron", ci e de preferat sa ne adresam cu numele de familie, sau pur si simplu cu domnule" -aca $ucam rolul inferiorului" titlul este absolut obligatoriu, si un pacient nu va spune domnule *onescu" si domnule doctor" -upa un raspuns monosilabic este politicos sa mai adaugam ceva4 e): da, mama", nu, domnule", etc Nu este recomandabil sa vorbim la persoana a 9(a, aceasta formula fiind re ervata personalului de serviciu, nu ga dei Si superiorii trebuie sa foloseasca domnule" sau doamna", nu doar numele, dar daca rangurile sunt apropiate atunci se permite4 e): 'atiana, )ero)ea a(mi te rog foaia asta" La o conferinta ne adresam cu doamnelor si domnilor", nu doamnelor, domnisoarelor si domnilor"

La rostirea unui toast, se incepe prin adresarea persoanei cele mai importante, e): stimate domnule ministru, stimati oaspeti" *n public trebuie sa aparem intr(o tinuta ingri$ita daca dorim sa fim au iti si respectati Nu este de bun gust sa te imbraci e)centric, dar nici alb din cap pana in picioare, sacouri din catifea sau stofe stralucitoare dimineata -oamnelor ne adresam cu doamn: doctor, inginer, redactor, etc", nu doamn: redactoare" /otararea de a tutui pe cineva se ia doar cand esti sigur ca este binevenita *nitiativa de a spune tu" trebuie sa apartina persoanei mai in varsta, superiorului sau doamnei Se foloseste el", "ea", nu d;nsul", dansa" acestea din urma fiind regionalisme

Arta con ersatiei si comportamentul in societate .u succes reuniunile unde sunt invitati oameni de aceeasi profesie sau cu aceleasi !obb<(uri& -aca este invitat din greseala un cuplu de alta profesie se va plictisi cu siguranta -aca sunt invitate persoane care nu au nimic in comun, ga da are obligatia de a(i antrena in discutii mai generale, accesibile tuturor si de a(i grupa pe cei care au aceeasi meserie, etc&&& #ste permis sa vorbesti de pretul unei calatorii, dar este o gafa sa vorbesti despre pretul unui tablou Culmea prostului gust este sa vorbesti despre lipsa banilor, neca urile din familie sau cele de la serviciu #ste o gafa la o petrecere sa ceri consultanta unui om de meserie (un banc!er nu(ti va spune care e cel mai bun plasament pentru banii tai, si nu va da informatii care banca sa le(a cumparat cu bani grei) .lte subiecte tabu sunt politica si religia, deoarece fiecare are pareri bine conturate despre acestea si de obicei se a$ung la certuri Cand o conversatie se aprinde, este rolul ga dei sau al unui alt invitat in absenta acesteia sa sc!imbe subiectul Cand facem invitatiile nu e bine sa invitam toti prietenii odata daca acestia sunt diferiti, si cand invitam pe cineva este bine sa preci am fiecarui musafir in parte cine mai vine a stii sa asculti este o arta, dupa cum a te abtine sa dai mereu sfaturi e o dovada de intelepciune" #ste bine sa respecti opinia celuilalt c!iar daca este diferita de a ta, deoarece s(ar putea sa fie intemeiata Cand iti sustii o idee, fa(o fara a $igni interlocutorul Nu se folosesc: .iurea 2", Nici vorba 2", =a inselati 2", sau Ce prostie 2", ci se foloseste *ertati(ma, domnule, dar asupra parerii dumneavoastra se mai poate discuta" Nu trebuie intrerupt niciodata interlocutorul, dar nici acesta nu trebuie sa vorbeasca tot timpul Se foloseste: imi face rau", nu imi cau ea a" ramaneti la telefon", nu ramaneti in telefon"

a perfora", nu a composta" (a composta>a marca data pe bilet) a contribui", nu a(ti aduce aportul" serviciu", nu servici" bleumarin", nu bleumaren" mi(ar placea", nu mi(ar place" but?lie", preved?ri", nu butel@e", prev?deri" a trage conclu ia", a atrage atentia", nu a conclu iona", a atentiona" mass(media", nu mi$loace mass(media" !ntreprindere", nu intreprindere" nu am decat ABBBB de lei", nu am decat ABBBB de lei" pentru evitarea unei cacofonii se folosesc in functie de conte)t drept", precum", in calitate de", nu se foloseste ca si" sau ca virgula si" nu(i politicos sa o luam pe o femeie de CB de ani drept fiica ei, nici sa icem ga dei 1inunat acest portelan& Cred ca v(a costat destul de mult&" Nu face complimente e)agerate, dar nici nu cere sa ti se faca Nu te autocaracteri a: sunt un om corect&&&" 2 Nu te lauda nu ca ma laud, dar ma imbrac foarte bine&&&" 2 'rebuie sa(i lasi pe cei din $ur sa te aprecie e dupa fapte, nu sugestiile tale 'rebuie sa ne ferim sa tragem conclu ii de genul .sa(i romanuD" sau a!, barbatii, sunt toti la fel"& Generali arile de tipul femeile", barbatii", patronii", bogatii", saracii" utili ate e)cesiv denota o mare saracie spirituala Nu se foloseste ce 7", cum 7" in loc de poftim 7"& Se poate da mai multa amploare unei intrebari spunand: cum se numea orasul despre care vorbeati 7" #ste permis sa vorbim despre persoanele care nu sunt pre ente numai atat ca si cum am vorbi despre ele daca ar fi de fata #ste de dorit sa luam apararea (persoanelor barfite) impotriva denigratorilor -aca persoanele barfite sunt prieteni, a(i apara devine o datorie de onoare Nu se transmite penibila discutie (barfa) persoanelor barfite, pt ca nu este o dovada de sinceritate, ci de rautate C!iar daca sunteti rugat, nu va amestecati in certurile dintre parinti si copii, dintre prieteni, dintre soti sau dintre indragostiti Nu se spun bancuri deoc!eate" in fata doamnelor, si un om bine crescut se va abtine sa le spuna Paraseste o petrecere in momentul in care a a$uns in culmea stralucurii" se aplica si la conversatii, pentru a pastra o amintire placuta Cand pleci de la o petrecere nu anunti in gura mare, deoarece nu este politicos Nu e bine sa insisti sa se prelungeasca petrecerea

Cum ne purtam cand iesim in lume La noi acasa ne descaltam, in vi ita nu *ncaltamintele se curata la venire, nu la plecare Ga da este obligata totusi sa aiba pregatiti niste papuci pe care sa(i ofera musafirului daca acesta insista se se descalte (fie ca nu(si poate curata suficient de bine g!etele, fie pentru ca isi imaginea a ca este politicos sa te descalti la usa)

Cand suntem in societate nu tinem mainile in bu unare, dar nici pe solduri sau la spate - Nu ne agatam de un scaun sau de marginea unei mese, cu atat mai putin de interlocutorul nostru - Cand stam $os stam drept, intr(o po itie comoda, fara sa ne incrucisam sau sa ne balansam picioarele& Nu ne miscam permanent mainile si nu ne $ucam cu degetele - La masa ne straduim sa ocupam un spatiu re onabil, sa aiba toti loc, si evitam subiectele de conversatie neplacute - Cand cineva stranuta nu i se spune noroc", sanatate", etc, pt ca nu este politicos - 0n barbat nu(si scoate !aina fara sa fie invitat sa o faca, iar daca poarta bratele n(o face niciodata, si nici nu se intreaba imi permiteti 7" - -aca e prea cald, sau vrei sa dai un telefon, sau sa fume i, se poate obtine aprobarea ga dei facand alu ii discrete: e foarte cald in casa", nu mi(am anuntat familia ca intar ai" sau la dumneavoastra se fumea a 7" - Nu(i voie sa uiti de tine cand esti musafir si trebuie sa stii cand sa pleci - . nu(ti privi interlocutorul in timp ce vorbesti cu el este nerespectuos - Nu trebuie sa radem cand cineva face o gafa, deoarece putem pati si noi la fel - Cand vrei sa comunici cu o persoana, trebuie sa astepti pana sa te apropii de ea, nu sa o faci de la distanta - *n societate nu se fluiera, nu se fredonea a melodii - Cand un musafir e singur (ceilalti n(au venit) ga da trebuie sa(i gaseasca o preocupare: sa(i puna mu ica, sa(i dea o revista&&& si musafirul la randul lui nu trebuie sa se simta indreptatit sa faca inspectie prin toata casa sau sa atinga obiecte ce(i starnesc curio itatea - Ne putem uita in biblioteca unei ga de dupa ce i(am cerut voie, si daca vrem sa imprumutam vreo carte (nu un brat de carti), trebuie sa(i spunem ga dei cand o aducem inapoi si e bine sa ne tinem de cuvant& Ga da poate sa(si note e intr(un carnet, sa nu uite, si musafirul nu trebuie sa se simta $enat - 0n $oc de distractie din societatea de demult presupunea in alegerea unor cuvinte carora participantii trebuiau sa le dea definitii corecte& Se pornea de la notiuni mai simple covor", sifon", salata" si se a$ungea la metemps!i!o a", parapsi!ologia", dragostea"&&& - Nu se folosesc ticurile verbale, si nici repetitiie - Nu se folosesc nici raspunsurile stereotipe, de genul: da, natural 2", este absolut clar 2", e)act", corect", nici o legatura 2", total e)clus" - Nu se vorbeste intr(o societate intr(o limba pe care nu o intelege toata lumea, nu se vorbeste la urec!e, clipitul semnificativ din oc!i, intr(un cuvant, se renunta la tot ce e)clude din conversatie pe ceilalti - Pentru a nu se face de ras, trebuie evitate cuvintele de ale caror semnificatie sau pronuntie nu sunteti sigur, sau trebuie intrebat de e): ce se intelege prin fezabil 7" sau nu mi(e limpede termenul de lobby" Reguli importante - Sa nu enervam interlocutorul prin prea puternica noastra personalitate, ba andu(ne pe e)celenta parere pe care o avem despre noi& Sa nu spunem, de e): eu intotdeauna, eu niciodata&&& eu, eu, eu& Sa nu ridicam tonul, sa nu tipam -

Sa nu transformam o conversatie intr(un dialog al sur ilor Sa nu ne intrerupem brutal interlocutorul Sa nu ne amestecam intr(o discutie straina Sa nu vorbim tot timpul despre minunatiile de copii pe care ii avem si nici despre persoane pe care cei de fata nu le cunosc

Telefonul " flagel sau binefacere # Cand suna telefonul, trebuie sa raspundem cel mai tar iu dupa E apeluri Se incepe cu +una iua" sau ma scu ati ca va deran$e , sunt 1aria *onescu, pot sa vorbesc cu &&&" din partea celui care suna -aca este o conversatie pe teme de serviciu, ne vom spune si profesia pe langa nume -e obicei, persoana care a sunat trebuie sa puna capat discutiei -aca o convorbire se intrerupe, va suna din nou cel care a c!emat 8 convorbire trebuie sa fie cat mai scurta #ste inadmisibil sa purtam o lunga conversatie telefonica de fata cu persoane straine, vom spune interlocutorului nostru care este situatia si vom amana convorbirea& Nu se spune in nici un ca te sun eu peste AB minute" daca cel venit in vi ita nu si(a manifestat dorinta de a pleca imediat -aca asistam la o conversatie nu intrebam cine a fost 7", ce dorea 7", ne prefacem ca nu am au it nimic -aca musafirul nostru ne cere voie sa dea un telefon, iesim discret din incapere Nu se fac reprosuri la telefon Nu se merge nicaieri fara a da un telefon in prealabil Nu se adresea a prin telefon invitatii la o masa festiva, receptie, nunta, logodna, bote , ci de obicei se recurge la invitatii scrise Nu se transmit condoleante prin telefon -aca suntem solicitanti, telefonam numai pt a stabili o intalnire sau o audienta& Sansele cresc daca ne e)punem problemele personal -aca formam un numar de telefon gresit, trebuie sa ne cerem politicos scu e -e telefonul altcuiva trebuie sa ne folosim doar pentru a face o comunicare scurta Nu raspundeti la telefon intr(o casa straina decat daca va roaga ga da -aca suntem singuri intr(un birou si am avut de dat un telefon urgent trebuie sa(i spunem proprietarului de cum intra pe usa -aca avem robot acasa cel mai prudent e ca mesa$ul sa fie ceva de genul: .ti sunat la A,9FEC& =a rog lasati mesa$ul dumneavoastra& 1ultumesc"& Nu se spune numele, sau ca sunteti plecati de(acasa 1esa$ul de pe robot trebuie sa fie cat mai scurt si politicos& 1u ica poate lipsi =ocea mesagerului" trebuie sa fie clara si agreabila Nu inc!ideti receptorul cand va raspunde robotul, pentru ca e ca si cum ati tranti telefonul cuiva in nas Se pot lasa cateva vorbe mesa$ c!iar daca ati gresit numarul

Reguli pentru telefoanele mobile - Nu incepeti o convorbire la telefonul mobil pana nu va asigurati ca este oportuna si pentru cel c!emat - Stabiliti cu discernamant prioritatile ( cine este mai important, grupul in care sunteti sau cel care va suna 7 - Nu vorbiti mult in pre enta unor persoane straine, c!iar deloc daca se poate - -aca sunteti in vi ita, anuntati ga da, cerandu(va scu e, ca s(ar putea sa primiti niste telefoane urgente - Nu folositi e)cesiv telefonul in spatiile publice, iar in cele in care deran$ati (teatru, biserica, cinema, etc) nu(l folositi deloc - Nu vorbiti mergand - Permisa folosirea: pe strada, in piata, intr(o camera de !otel, la birou, in parc, pe munte, pe pla$a - Permisa cu re erve (la distanta de alti oameni): in tren (pe coridor), la aeroport, la receptia unui !otel, in maga in, in masina (cand statione i) - Nerecomandata: la o masa de restaurant, la bar, la receptii, la reuniuni de afaceri, in pre enta unui invitat, in audienta, in vi ita - *nter isa: la teatru G concert G cinema G e)po itii G mu ee, in oca ii festive sau solemne, la converinte, in tramvai G autobu , in vagonul restaurant, in timpul intalnirii cu clientii, in timpul cursurilor din scoli G universitati - Strict inter isa: la volan, in avion, in biserica, la inmormantari, la spital (cand vi ite i o persoana grav bolnava), la interviurile pentru anga$are (nu numai ca nu se foloseste, dar nici nu se lasa la vedere) Corespondenta Se foloseste !artie alba, taiata drept, fara linii, se scrie pe o singura parte (daca !artia e buna se poate pe ambele, dar pre entarea va avea de suferit) Se recomanda ca o scrisoare sa fie scrisa de mana, cu cerneala albastra sau neagra (se poate si cu un pi) bun, care nu lasa urme sau pete) -aca se trimit scrisori batute la masina (desi nu e recomandat, numai relatiilor oficiale) semnatura trebuie sa fie de mana Punerea in pagina: localitatea si data ( iua, luna, anul) in dreapta sus& :a mi$locul paginii, central, la cativa centimetri de marginea de sus, scriem formula de introducere: -ragii mei", -raga mea" sau Stimata doamn: 6"& 3ormula incepe cu litera mare, se termina cu virgula, si primul alineat incepe tot cu litera mare& .lineatele au distanta de retragere de ,(9 cm& La sc!imbarea ideii sau a subiectului se trece la alineat nou PS si PPS sunt suficiente, nu trebuie mai multe Semnatura se pune in dreapta, $os, dupa o formula politicoasa, amicala sau afectoasa& Pt scrisori oficiale, e)ista formule consacrate: .l dumneavoastra, cu deosebit respect, ing& -an Popa" sau =a rog sa primiti inca o data multumirile mele, ing& -an Popa"& Pt formule amicale, avem mai multe variante, printre care: Cu tot dragul&&&", Cu multa simpatie&&&" 'e)tul trebuie incadrat in pagina, sa e)iste margine cam 9 cm, pe care sa nu fie scris nimic /artia se plia a o data, cel multde doua ori, in functie de marime& Pt plicurile lungi se fac , pliuri paralele, care impart coala ministeriala in 9

parti egale& Plicul trebuie sa fie de aceeasi culoare cu !artia pe care am scris -aca nu avem timp sa punem noi scrisoarea la posta, regula cere ca in semn de incredere sa o dam desc!isa persoanei care o pune, si aceasta, la fel, conform regulii trebuie sa o lipeasca in fata dumneavoastra -aca o trimitem prin personalul unui !otel sau prin oamenii de serviciu o inmanam inc!isa

$unele maniere la masa #ste important ca persoana care invita la masa sa indice ora invitatiei, iar cei invitati sa o respecte& -aca a$ungeti mai devreme&&& va plimbati in $urul casei 2 *n oras se merge cu E min inainte de ora fi)ata (mai ales barbatii) iar la o casa cu E(AB min mai tar iu pentru a lasa un moment de respiro ga dei 8 intar iere mai mare de 9B de min este inacceptabila -upa o perioada de asteptare, ga da va !otara momentul inceperii mesei, iar cel care a intar iat isi va cere scu e, si va manca felul de mancare la care s(a a$uns, c!iar daca acesta este tortul& 8 ga da amabila ii va oferi totusi musafirului intar iat si un alt fel de mancare, dar fara a relua tot meniul -aca aveti o gripa, veti renunta la invitatie pentru a nu(i molipsi si pe cei din $ur, si vei anunta lipsa 'ot apartamentul trebuie sa arate bine, nu numai masa /olul trebuie sa aiba un dulapior pentru pantofi, sau macar ceva rafturi cu o draperie, pentru a nu ramane prea multe perec!i de incaltaminte la vedere 1ancarea se gateste cu o i inainte cu geamurile desc!ise, pentru a nu ramane mirosul in casa 3arfuriile trebuie sa fie neciobite, fata de masa curata Pt mese festive se folosesc fete de masa albe imaculat, si servetelele la fel 3etele de masa nu trebuie sa fie din plastic, ci din in, curate si apretate 3iecare musafir trebuie sa aiba un spatiu de cel putin EB cm La mesele festive fiecare farfurie e dublata de alta, utili ata doar pentru a pune in ea farfuria din care mancam& La mesele din fiecare i ne putem lipsi de a ,(a farfurie 8 masa festiva se pre inta, de obicei, astfel: farfuria pt primul fel este ase ata deasupra celei de serviciu& Pe ea, sau alaturi, sub furculita, se pune servetul frumos impaturit& C!iflele sau feliile de paine se pun in ,(9 cosulete speciale, reparti ate simetric& Locul furculitelor este la stanga farfuriei& .liniate de la stanga la dreapta in ordinea utili arii lor, acestea se asea a cu dintii in sus& La dreapta se pun cutitele, cu partea taioasa spre farfurie, tot in ordinea utili arii lor, cel mai indepartat fiind pentru primul fel de mancare, adica pentru peste, iar in fata farfuriei sta lingura de supa, cu partea adancita in sus, si uneori lingurita de desert& Nu vom ase a alaturi mai mult de 9 cutite si 9 furculite& Restul tacamurilor H linguritele de tort, furculitele si cutitele mici pentru baclava sau pentru fructe H nu se pun pe masa, ci pe o masuta de serviciu sau pe un bufet, pentru a fi la indemana

(aceste reguli nu sunt batute in cuie, numarul tacamurilor si ase area lor difera in functie de meniu) 'acamurile se pot pune si pe suportul destinat lor, care va fi ase at la dreapta farfuriilor& Pe suport vom ase a, in dreapta, cutitul, cu partea taioasa spre farfurie, si in stanga lui furculita cu dintii in $os& Lingura si linguritele pentru desert vor fi ase ate in fata farfuriei& -aca utili a suportul de tacamuri, vom pune servetelul la stanga direct pe fata de masa La mesele festive e)ista obiceiul sa se sc!imbe tacamurile dupa fiecare fel de mancare& La o masa mai putin pretentioasa, nu vom sc!imba tacamurile, decat daca avem peste *n general vom folosi F farfurii: farfuria pentru antreuri, farfuria de supa, farfuria intinsa si farfuria de desert& +olurile (castronasele) pentru supa limpede (consomm?) nu se pun de la inceput pe masa, ci se aduc odata cu supiera sau, gata umplute, pe o tava

1odul cel mai simplu de a aran$a o masa 'ot in fata farfuriilor, spre dreapta, e si locul pa!arelor& 'rei tipuri de pa!are sunt obligatorii H de tuica, de vin (pa!arul de vin rosu e ceva mai mic decat cel de vin alb) si de apa& #le trebuie sa faca parte din acelasi serviciu, si e o nota proasta sa se improvi e e Pa!arele (in fig de mai $os): A& Pa!ar de apa ,& Pa!ar de vin alb 9& Pa!ar de vin rosu F& Pa!ar de S!err< E& Pa!ar de tuica C& Pa!ar de lic!ior I& Pa!ar de sampanie (cupa) J& Pa!ar de sampanie (flKte) L& Pa!ar de bere AB& Pa!ar de coniac AA& Pa!ar de M!isN< (tumbler)

-upa folosire pa!arele de tuica se iau de pe masa& Nu va bagati degetele in ele, ci luati(le de $os, punandu(le pe o tava, ceea ce va va scuti de drumuri inutile Cand spatiul de permite, este elegant sa nu punem pe masa pa!arelele pentru aperitive& .cestea se beau intr(o alta incapere decat sufrageria, iar invitatii nu stau la masa, ci pe scaune, canapele, fotolii sau c!iar in picioare& .poi pa!arele se strang si nu se mai pun pe masa& Cel care nu si(a terminat aperitivul isi poate lua totusi pa!arul in sufragerie Sticlele de vin si apa vor fi dispuse simetric pe masa, la indemana babatilor care si(au asumat sarcina de a servi bauturile, si pentru a nu pata fata de masa se pun pe tavita sau pe suporturi speciale& .pele minerale se servesc in sticlele lor originale, la fel si vinurile straine& -aca spatiul nu ne permite sa punem sticlele de vin pe masa (nici nu e prea estetic), bautura va fi turnata in pa!are de catre sotul ga dei sau alt barbat& La o masa la care participa numai doamne, acest oficiu este facut de ga da Nu se toarna in pa!are decat dupa ce acestea s(au golit Se poate adauga putina apa minerala in M!isN< daca este prea tare pentru noi, dar din sticla, nu din pa!arul cu apa .proape indispensabile, florile si lumanarile vor incanta privirea& 3lorile trebuie puse in va e $oase, sa nu(i impiedice pe meseni sa se vada unii pe altii Nu se pune pe masa decat ceea ce se intrebuintea a imediat& #)ceptie fac solnitele si recipientele pt piper, care vor trebui sa fie suficiente (unul pt 9(F pers)& =om avea gri$a ca acestea sa nu fie umede sau infundate& Cateva graunte de ore puse inauntru absorb ume eala& -aca nu folosim solnite cu capac perforat, ele trebuie sa fie insotite de lingurite pentru ca nimeni sa nu fie silit sa se foloseasca de propriul cutit, ceea ce nu e permis Scobitorile nu(si au locul pe masa pentru ca nu se folosesc in public

0ntdelemnul, otetul, mustarul, smantana, etc& se vor aduce doar daca cineva le cere& Ga da le va avea pregatite si le va oferi& Pentru sosuri se foloseste o sosiera& 8data intrebuintata, sosiera va fi luata de pe masa - Sosul nu se pune pe friptura, dar nici pe piure sau pe alte garnituri (macaroane, sote de legume, etc&) deoarece e inestetic& Se pune in farfurie si se moaie in el bucatelele de carne taiate pe rand& Nu se amesteca tot ce avem in farfurie, cu toate ca este gustos4 pasta" obtinuta este imposibil de privit& - Salata se serveste in castronele separate, pentru fiecare invitat in parte& *n unele tari salata se mananca separat, ca ultim fel - Cand friptura este taiata la masa, ga da trebuie sa aiba la indemana tacamuri speciale& # de preferat insa ca aceasta operatie sa fie facuta in prealabil, iar carnea sa fie adusa felii, pe un platou - .rgintaria este obligatorie in ca ul unor mese festive, dar pt mesele obisnuite e)ista tacamuri de otel ino)idabil, care sunt frumoase si usor de intretinut& .rgintaria se poate curata cu praf de carbonat de calciu de la farmacii, sau cu amoniac di olvat in apa - 1asa de duminica e sfanta in familie 'inuta - Se sta drept la masa, nu intepenit& - Nu se pun picioarele sub scaun, dar nici prea departe in fata, pentru a nu(i incomoda pe vecini& - Nu ne agatam de scaun, bratele si coatele nu trebuie sa stea pe masa - Nu tinem cu mainile farfuria din care mancam& Po itia corecta este ca in repaos bratele sa fie lipite de corp si inc!eieturile mainilor sa fie spri$inite pe marginea mesei& Cand mancam pastram coatele cat mai aproape de trunc!i - Reimprospatarea ru$ului, aran$area parului, etc& se fac numai la baie Cum mancam - Nu trebuie sa mancam grabit sau nervos - Nu se poarta discutii neplacute in timpul mesei - Nu bem si nu vorbim cu gura plina - 1estecam cu gura inc!isa - #ste de prost gust sa tinem usor ridicat degetul mic cand bem sau cand mancam - .nimalele nu au ce cauta in sufragerie, oricine ar fi la masa 8 noua portie - Se accepta sau se refu a cu da, va rog" si nu, multumesc" - 'ine de tactul ga dei de a oferi mancare suficienta, nici prea multa nici prea putina, si fara sa(si laude e)cesiv preparatele culinare& 1usafirii o pot face insa, spre incantarea gospodinei, dar nu strigand peste masa si nici cerand pe loc reteta& - Nu se comentea a modul in care au fost procurate anumite raritati - Se mananca tot din farfurie, cu conditia ca in preallabil te(ai servit sau ai fost servit cu o cantitate re onabila - Se mananca asa cum a gatit gospodina 2 .(ti turna tot felul de condimente pentru a sc!imba gustul mancarii este o impolitete - 8bligatia ga dei este sa guste in prealabil toate felurile de mancare si sa puna suficienta sare, piper, etc& iar datoria musafirului este sa le accepte ca atare -

# foarte neplacut sa dam sfaturi culinare in functie de preferintele noastre 8rice fel de masa ar fi, efortul gospodinei trebuie rasplatit cu cate o remarca de genul: delicioasa sup: 2", ce frumos arata salata 2", ce bine miroase friptura 2" Ne vom impune sa nu stam cu oc!ii atintiti asupra membrilor familiei cu care am fost invitati, aruncandu(le priviri ucigatoare cand gresesc cu ceva, ci educatia le(o dam acasa 8ra fi)a de masa este foarte importanta *n ilele obisnuite, masa de seara pentru musafiri va fi servita pe la ora opt, iar in MeeNenduri pran ul pe la ora unu Persoanele condamnate de medic la o dieta severa ar trebui sa accepte invitatii numai de la prieteni care le stiu regimul, si ga da ar trebui sa aiba un fel mancare de regim, pt ca uri speciale +auturile de aperitiv se servesc intotdeauna inainte de masa pt a desc!ide apetitul: votca, gin, rom alb, M!isN<, vermut, campari (dar nu visinata si nici coniac 2)& 'uica este tot n aperitiv dar obiceiul pamantului cere sa fie bauta la masa (insotita de bran a telemea, ceapa verde si masline) 'rebuie pastrata si o re erva de pa minerala si sucuri de fructe pt persoanele care nu beau alcool .ntreurile se compun in mod obisnuit din feluri reci, picante, sardele, bran a telemea (niciodata cascaval, locul lui fiind la sfarsitul mesei), me eluri si diverse salate Se pot servi si antreuri calde: ficatei de pui, diferite placinte, pi a, sufleuri, pateuri& .ntreurile reci cu cele calde pot fi combinate, insa in asa fel incat sa nu provoace indigestie musafirilor Consomm?(ul (supa limpede) se serveste in cesti folosind o lingura mai mica (nu lingurita)& -aca n(am servit antreuri supa se poate inlocui cu o ciorba ce se poate servi in farfurie, cu lingura normala& Se aduce supiera si se ia de pe masa dupa golire& La supe si ciorbe nu e novoie de bauturi Pestele se consuma cu un tacam special& Se recomanda vinuri albe seci (.ligote, Riesling), spumoase si spumante& Cu cat pestele este mai gras, cu atat vinurile trebuie sa fie mai acide (cum sunt cele din podgoriile .rdealului sau ale 1oldovei) 3elul principal, felul de re istenta, este de regula o friptura sau un preparat din carne, si se impune si un vin rosu (1erlot, Cabernet sauvignon, +:beasc:, 3eteasc: neagr:)& La carnea alba se recomanda vinuri rosii usoare, iar la carnea rosie vinuri maii tari si mai puternice& La vanat vinuri rosii seci, vec!i, de foarte buna calitate Nu se aduce friptura intreaga, ci se portionea a in bucatarie si se aran$ea a pe un platou ornat cu multa gri$a Carnea se pune pe cateva foi de salata proaspata, iar deasupra vom aran$a cateva frun e de patrun$el Garniturile vor fi puse in castroane separate, uar pentru salate este bine sa avem castronase mici, rotunde sau patrate, cate unul pentru fiecare musafir, iar daca nu avem, servim salata in castroane mari, aduse la masa impreuna cu un tacam special de serviciu Pentru pra$ituri se folosesc lingurite, cutite si furculite mici& .cum se recomanda vinuri dulci si semidulci, parfumate (Gras: de Cotnari, vinuri de 1urfatlar, Pietroasele, ';rnave, .lba(*ulia)& Nu se servesc vinuri la deserturile din ciocolata

3ructele sunt insotite de cutit si furculita, din materiale noi, ino)idabile& Nu se servesc vinuri - +ran eturile se aduc la sfarsitul mesei pe un platou frumos din lemn& Se folosesc cutite mici pentru intinsul untului si taiatul bran ei& Serviti Camembert, RocOuefort, cascavaluri fine, in nici un ca telemea& Se ramane la ultimul vin servit, adica vinul rosu - Cafeaua se serveste de preferinta, ca si aperitivele, in alta incapere& -aca avem si aparat pentru filtru, si pt e)presso, si ibri, intrebam care sunt preferintele musafirilor& Cafeaua se aduce neindulcita, cu a!arul separat& 3iecare invitat isi pune cu lingurita de serviciu, fara s(o inmoaie in carfea, si amesteca cu lingurita lui& Cafeaua trebuie servita in cesti nici prea mari, nici prea mici - -aca ga da nu mai ofera mai doreste cineva 7" nu vom mai cere alta ceasca de cafea, pentru a nu o pune intr(o situatie delicata H s(ar putea sa nu mai aiba& - La cafea, pentru doamne se vor servi lic!ioruri, iar pentru domni, diverse tipuri de coniac, in pa!are speciale Reguli - Nu se serveste un vin dulceag intre doua vinuri seci - =inurile albe seci se dau inaintea celor rosii - =inurile albe foarte dulci se servesc, in sc!imb, dupa cele rosii - 1ai intai se servesc vinurile slabe, apoi cele tari4 mai intai vinul nou, apoi cel vec!i - =inurile tip sampanie sau spumante pot fi servite dupa sau inaintea celor nespumante, dar nu intre ele 'emperatura bauturilor, tipul de pa!are - Pa!ar rotun$it sau cu picior pentru vinurile albe, pa!ar (mai mic) cu picior pentru vinurile rosii4 Cupe pentru sampanii sau alte vinuri spumoase - .peritivele se servesc la temperatura pivnitei (AB(A, oC) - =inurile rosii vor fi servite la temperatura pivnitei daca sunt mai usoare si la temperatura camerei daca sunt mai tari, ultimele trebuie incal ite treptat, nu brutal, si nu le ase am langa o sursa de caldura (pt ca se pot altera) ci se aduc in camera cu o $umatate de i inainte - La vinurile tamaioase se desc!ide dopul in perioada incal irii la temperatura camerei, o)idarea adaugand un parfum placut buc!etului natural - -aca nu avem timp sa aducem vinurile la temperatura camerei, vinul se varsa intr(o carafa incal ita in prealabil, cu precautie ca re idurile de pe fundul sticlei sa nu(l tulbure - =inurile dulci, sampania dulce sunt servite foarte reci (J(AB oC) - +erea nu va fi oferita la o reuniune festiva - Se serveste rece, in pa!are mari fara picior sau in !albe& Sub pa!arele de bere se pun mici suporturi de carton - .pa naturala sau minerala se serveste foarte rece, in pa!are obisnuite, dar e bine sa pastram o sticla sau doua neracite, pentru cei care o prefera asa - 'uica este servita rece - Rac!iul din vin, coniacul si diferitele brand<(uri sunt servite la temperatura incaperii, la fel tuica de cereale de tip M!isN<, dar nu lipsesc de pe masa cuburile de g!eata, puse intr(un vas special (din sticla, nu plastic) -

Nu este elegant sa se foloseasca vase din plastic -esi e agreabil, nu se incal este in palme pa!arul special de coniac numit Napoleon", sub motiful ca astfel se dega$a parfumul bauturii - Lic!iorurile si vinurile foarte dulci, 1alaga, Cabernet, 1adeira, Porto, muscaturile se servesc la temperatura camerei, intr(un pa!ar special, mai mic si mai scurt - 'oate bauturile se aduc in sticlele lor originale, in afara vinului decantat, iar aceasta operatie nu se face la masa& -aca tragem vinul obisnuit din butoi, il servim tot in carafe& *n anii deosebit de buni pentru vinuri, sticlele se aduc intr(un cos - Sampania se tine intr(o galeata cu g!eata (frapier:), si dopul se scoate la masa cu gri$a, lasand sa iasa putin ga ul 'urnatul bauturilor - Ga da toarna vin musafirilor tinand sticla (nu de gat 2) cu mana dreapta, cu bratul intins si cu etic!eta la vedere& - Nu se ridica pa!arele de pe masa, si se umplu doar pe trei sferturi - Nu se toarna in pa!ar daca nu a fost golit - =inurile obisnuite se toarna de la o distanta de apro)imativ AE cm, vinurile rosii si cele vec!i, pretioase, se toarna incetisor, aproape de pa!ar - Singurele pa!are care se ridica atunci cand se toarna sunt cele de sampanie, si cu ele toastam la inceputul sau la sfarsitul mesei, dar putem toasta si cu primul pa!ar de vin - Pa!arele se ridica in dreptul barbiei, se spun urarile de cuviinta, dar nu se ciocnesc& Cupele de sampanie da 2 -upa toast, se bea obligatoriu din pa!ar sau cupa - -aca in pa!arul de M!isN< se toarna foarte putin, urmand ca invitatul sa(si adauge daca doreste cuburi de g!eata sau sifon, in pa!arelele de tuica se pune pana la un milimetru de margine, ba c!iar mai mult, ceea ce curge fiind o ofranda adusa mortilor - Pa!arele de bere se tin usor inclinate cand turnam, pt a evita formarea spumei e)agerate - Cu e)ceptia apei, cu care ne servim singuri, dupa voie, bauturile (tarii si vinuri) sunt servite de barbati H stapanul casei, un oaspete amabil sau un c!elner& - Nu se amesteca vinul cu apa, abele fiind bauturi pretioase& Se recomanda a se bea sprit numai in familie - Pa!arele se asea a pe masa in ordinea utili arii lor, de la dreapta la stanga, pa!arul de apa fiind la e)tremitatea stanga, sau daca preferam, in dreapta, dar in orice ca , in afara randului& Cupele de sampanie, utili ate de obicei la sfarsitul mesei, vor fi aduse separat pe o tava 1anuirea tacamurilor - Lingura si cutitul se tin in mana dreapta - 3urculita este tinuta in mana stanga cand folosim cutitul in acelasi timp cu ea - La sfarsitul unui fel de mancare, in farfuria care trebuie luata punem paralel cutitul si furculita, cu dintii in $os - *n timp ce mancam, tinem tacamul deasupra farfuriei, fara sa(l ridicam prea mult in aer si fara sa gesticulam cu el - Cutitul se tine intre degetul mare si cel mi$lociu, aratatorul spri$inindu(se pe spatele manerului, in nici un ca pe spatele lamei -

+ran a se duce la gura cu furculita, fara ca dintii acesteia sa fie infipti in ea, nu cu cutitul - -aca un tacam ne scapa pe $os, cerem altul - Cand bem, pastram tacamul in farfurie, furculita la stanga, cu dintii in $os, si cutitul la dreapta, cu lama spri$inita de marginea farfuriei - -aca farfuria este goala si punem tacamurile incrucisate, este semn ca dorim sa fim serviti inca o data din felul respectiv - La masa trebuie evitate orice gomote 3olosirea servetelului - La inceputul mesei punem servetelul pe genunc!i, fara a(l despaturi complet - Ne servim de el cu discretie, tamponandu(ne bu ele - La sfarsitul mesei, servetul se asea a langa farfurie, fara a(l impaturi - *n nici un ca nu vom pune pe genunc!i servetele de !artie& -upa folosire, acestea nu se pun pe masa, ci inapoi in poseta (de catre femei) *n fata bucatelor - Cand mesenii sunt numerosi nu se urea a Pofta buna" - *ncepem sa mancam si sa bem numai dupa ce stapana casei sau stapanul casei au dat tonul spunand Pofta buna 2" sau =a rog sa va serviti" - 1ancarea este servita de ga da, de catre un personal calificat sau, pur si simplu, platoul cu mancarea trece din mana in mana& Ga da se serveste ultima - Nu ne umplem farfuria pana la refu - Cand mancam nu ne taiem bucati prea mari, dar nici prea mici, ca sa nu ne cada din furculita - Nu se taie toata bucata de carne de la inceput (sa ne scapam de gri$i) pentru ca face impresie proasta - 3arfuria trebuie sa ramana cat mai curata dupa orice fel de mancare& *n unele locuri (3ranta) se sterge cu paine tot sosul din farfurie, in semn ca ce a fost gatit a fost delicios - Cand ni se ofera un platou, trebuie sa luam bucata cea mai apropiata de noi - -aca mai dorim paine si cosuletul este prea departe, il rugam pe cel din dreptul lui sa ne dea paine, si aceasta trebuie sa ofere tot cosul - Nu se da paine cu mana, si nici nu se ia cu furculita - Painea o mancam rupand cate o bucatica din ea si folosind ambele maini, si nu este voie sa facem cocoloase - Scobitorile nu se pun pe masa, dar daca ai nevoie, ceri discret ga dei si le folosesti la baie - 1icile accidente trebuie re olvate de catre ga da cu tact, fara mult tevatura, iar persoana care a spart un vas de valoare se cuvine sa incerce in masura posibilului sa(l inlocuiasca La sfarsitul mesei - -upa ce s(a asigurat ca toti invitatii au terminat de mancat, ga da este prima care se ridica, semn ca masa a luat sfarsit - C!iar daca avem mancare sau bautura, ne ridicam si noi dupa ce se ridica ga da, dar daca terminam inaintea celorlalti nu avem voie sa ne ridicam si sa plecam de la masa - *n salon, unde se bea cafeaua, trebuie sa asteptam invitatia ga dei pentru a fuma -

Situatii speciale - -aca oferim cuiva un tacam, il tinem de maner, astfel incat persoana care le ia sa le poata apuca tot de(acolo - Personalul de serviciu aduce tacamurile cerute pe un platou sau un servet, dar ga da le aduce in mana - -aca vi se cere sarea sau piperul, le veti da peste masa sau prin fata vecinului, nu prin spatele lui& -aca este la distanta mai mare se cere vecinului, si apoi se da din mana in mana - -aca dam mese acasa si nu este personal de serviciu, platoul cu mancare trece din mana in mana, de la ga da spre dreapta& -oamnele se servesc primele, apoi domnii, iar ga da ultima, cand platoul a revenit la ea& *n acest moment, domnii nu fac decat oficiul de intermediari - *ntre timp, stapanul casei toarna vinul, tot spre dreapta& Sticla nu se da din mana in mana - Supa se serveste tot spre dreapta, si la fel se procedea a si cand strangem masa - Cand un platou a$unge la noi, ne servim cu lingura tinuta in mana dreapta si a$utandu(ne cu furculita din stanga& Numai c!elnerii servesc tinand ambele tacamuri intr(o singura mana - Nu ne servim din platou cu tacamurile noastre, ci cu cele de serviciu puse obligatoriu de ga da acolo& -aca acestea nu insotesc platoul, le cerem Cum se mananca diverse feluri - 3elia de paine se rupe cu mana, in timp ce sandvisurile mari se taie cu cutitul si se baga in gura cu furculita, ca si la friptura& Sandvisurile mici se iau cu mana - Pt a intinde untul se foloseste un cutit special, nu cel obisnuit - Nu se ia untul direct din untiera pentru a unge painea, ci se pune o bucatica pe farfuria proprie, apoi se unge painea, tinand(o deasupra farfuriei - -ulceata si mierea nu se mananca direct din borcan, ci fiecare isi ia pe farfurie cat doreste, servindu(se de lingurita adusa la masa special pentru acest scop - 1e elurile, taiate in prealabil in felii, se curata de coa$a cu furculita si cutitul, in propria noastra farfurie - 8uale moi in coa$a se mananca dintr(un pa!arel suport, cel mai adesea fi)at pe o farfurioara& Se sparge coa$a din varf, se indepartea a partea de sus a oului cu lingurita si se pun co$ile pe suport, sub ou, sau pe farfurioara - Cartofii nu se taie cu cutitul si nu se drobesc cu furculita in farfurie& #)ceptie fac cartofii copti in coa$a, care se inteapa cu furculita si se curata cu cutitul - Supele sunt servite in cesti sau boluri si se mananca cu linguri mici de supa& -aca suntem intre prieteni, putem bea prima $umatate a cestii, care este limpede si pentru restul supei folosim lingura - Ciorbele se mananca numai cu lingura - Nu se raceste o supa prea calda sufland in ea - Nu aplecam farfuria pentru a lua ultima ing!ititura - Nu se inmoaie painea in supa, si nici in sos - La sparang!el nu se foloseste niciodata cutitul si se mananca numai partea frageda din varf

Salata verde si andivele se aduc la masa gata taiate si preparate& -aca bucatile sunt prea mari, nu se duc la gura asa ci se taie cu cutitul Salata verde si andivele se mananca cat mai aproape de starea lor naturala, dar nu este o gresala sa le ase onam cu putin piper, otet, lamaie, sare sau untdelemn daca ni se par fade 1uraturile se iau cu furculita proprie din castron si se taie pe farfurie pe masura ce se mananca, la fel ca friptura& Gogonele se pot lua cu lingura, pentru a nu stropi comesenii cand le intepam cu furculita, si in farfurie se taie cu atentie din acelasi motiv, cu cutitul in dreapta si furculita in stanga Nu se musca din muraturi Conopida se taie cu furculita, nu se foloseste deloc cutitul C!iftelele, sarmalele, ruladele se taie numai cu furculita Pestele se mananca special, folosindu(se cutitul numai la de osare, dupa ce pestele este desfacut in 9 dupa ce se decupea a capul cu cutitul& 8asele de peste din gura se pun pe furculita si se scot cu mana numai in ca uri de urgenta Pentru pestele din conserva ne folosim de furculita, tinuta in dreapta, a$utandu(ne cu o bucata de paine tinuta in stanga -aca o stridie este inc!isa, o desc!idem cu lama unui cutit obisnuit sau de de osat& Se scot intestinele si bran!iile (au o culoare mai inc!isa) cu a$utorul furculitei& Se scoate apoi stridia din scoica, desprin and(o din articulatie& Se pune in farfurie si se mananca cu lamaie, sare, piper Crustaceele se servesc de obicei fara carapace& -aca masa e mai putin festiva, crevetii se curata cu mana: li se rupe capul, ceea ce face sa iasa si intestinele, apoi se scoate carnea din carapace& La crabi, languste si !omari, se rup cu mana articulatiile si apoi, cu un cleste special, se sparg oasele si se scoate carnea din cosul pieptului, din picioare si din coada& Carnea acestor crustacee se mananca de regula cu paine pra$ita si unt& #ste necesar ca pe masa sa e)iste un bol cu apa pentru clatitul degetelor *crele de 1anciuria si icrele necre se aduc de obicei presarate pe rondele mici de paine pra$ita unse cu unt, ase ate pe platou& -aca se ofera in castronase, ne vom pune in farfurie cu lingurita de serviciu o cantitate re onabila si ne vom face sanvisuri mici *crele obisnuite le putem unge pe o felie mai mare de paine, pe care o vom taia tinand cutitul in mana dreapta si furculita in stanga, e)act ca in ca ul oricarui sandvis Putem manca icrele si luandu(ne in farfurie o portie, din care, cu a$utorul cutitului, ne ungem bucati mici de paine, rupte cu mana& La fel se mananca si antreurile reci de consistenta asemanatoare (salata de vinete, pestele cu maione a) Samburii maslinelor care insotesc uneori aceste antreuri se transporta" din gura in farfurie cu furculita, sau daca suntem in familie cu mana Carnea de pasare nu se mananca cu mana& Pot face e)ceptie copanelele de pui& Carnea se aduce la masa gata transata Cu spag!ete va serviti din castron cu o cantitate re onabila, apoi le mancati rasucindu(le cu furculita tinuta in mana dreapta si a$utandu(va cu lingura tinuta in mana stanga& Pe furculita trebuie luata o cantitate mica, si sa nu atarne di gratios din gura 8re ul se mananca cu furculita, a$utandu(ne cu cutitul, neapeland la lingura 2

Cafeaua, ceaiul, cacaua cu lapte se beau din ceasca, fara sa lasam lingurita inauntru& #a se pune pe farfurioara daca ramane pe masa, daca nu pe servetel -egetul mic nu se tine ridicat cand ducem ceasca la gura Cand bem cafea turceasca sau filtru, ridicam farfurioara cu mana stanga, in timp ce ducem ceasca la bu e cu mana dreapta Nu se bea niciodata cafea dintr(o ceasca fara farfurioara (nici la serviciu) Spre deosebire de cafea, ceaiul si cacaua se beau lasand farfurioara pe masa 1arul se taie in patru sau in opt, feliile se curata de coa$a si samburi cu cutitul si se mananca cu furculita Portocala se taie cu cutitul si se desface in forma de stea4 feliile se desfac si ele in stea si se mananca cu mana Grpfrutul se taie transversal si se mananca o $umatate, de obicei presarata cu a!ar4 cu o lingurita speciala de desert, avand marginea ascutita, se scoate doar pulpa fructului, deoarece partea alba este amara -ulciurile se iau cu mana daca sunt uscate, cu lingurita sau cu furculita de desert daca au crema ori frisca Clatitele se mananca taind bucatele mici pe rand, ca la friptura 3ragii si capsunele se mananca fie cu mana, daca au codita, fie cu lingura, daca nu au, mai ales cand sunt servite cu frisca Strugurii, visinele si ciresele se mananca intotdeauna cu mana4 strugurii se mananca pana la ultimul bob& Samburii cireselor sau visinelor se pun in palma facuta caus si apoi in farfurie Piersicile se tin cu mana stanga pentru a le taia in doua& Separam samburele de fruct si(l curatam de coa$a& Se mananca fructul cu cutitul si furculita Prunele si caisele le desfacem in doua cu mana, scoatem samburele, dupa care mancam fiecare $umatate, tot cu mana Se pot pune pe masa mici recipiente pentru samburi, asa cum facem si pentru co$ile de alune Cand sunt fara coa$a, alunele se pun in recipiente mici, in fata fiecarui musafir& Cand sunt cu coa$a, se aduc si vase pt co$i Portocalele, mandarinele, clementinele: le taiem coa$a in forma de stea, scoatem fructul si(l separam in felii pe care le mancam cu mana& +ananele se curata cu cutitul si se mananca cu mana sau, daca sunt prea moi, cu cutitul si furculita Pepenii si ananasul sunt serviti in felii si se mananca doar cu furculita, dar daca ananasul este foarte dur se $ustifica folosirea cutitului PiMi se taie in doua, se tine o $umatate in mana stanga si se mananca mie ul cu lingurita 1uscam cu pofta din fructe numai cand suntem in livada 2 -aca toti mananca fructele simplu, fara a le curata de coa$a, fara tacam, nu vom proceda altfel pentru a ne arata distinctia Ga da trebuie sa aduca fructele bine spalate, deci nu se cuvine sa le stergem cu propriul nostru servetel

'ipuri de mese festive: - -ineul: incepe la ora sau AB:9B daca are loc ceva spectacol, tinuta trebuie sa fie de seara

Receptia poate fi organi ata si la alte ore -aca musafirul este singur, un portar, stapanul casei sau unul dintre apropiatii lui ii va lua paltonul, rugandu(l apoi sa intre intr(un salon& .cest gest nu va fi facut niciodata de stapana casei -aca soseste un cuplu, el se poarta ca la restaurant& +arbatul, si nu personalul casei, o a$uta pe doamna& .mfitrionul si sotia sa ii saluta pe noii sositi si ii pre inta invitatilor sau, daca e prea multa lume, doar unui grup restrans 0rmea a o scurta perioada de conversatie, cunostintele discuta intre ele, necunoscutii intra in contact cu ceilalti si intre timp se bea un aperitiv si se servesc stiNs(uri, alune, fistic, masline, etc Soseste invitatul de onoare si stapana casei il pre inta, apoi cateva minute mai tar iu se anunta ca masa e servita& La semnalul stapanei casei, fiecare invitat ofera bratul partenerei din acea seara .mfitrionul cu invitata de onoare la brat trece primul pragul sufrageriei si este urmat, intr(o ordine oarecare, de cuplurile de invitati, in timp ce musafirul de onoare, dand bratul stapanei casei, inc!eie cortegiul -aca e)ista barbati singuri ei vor intra ultimii 8 clipa mai tar iu musafirii sunt in picioare, in spatele scaunelor, apoi ga da ii invita sa se ase e, iar cavalerii isi a$uta mai intai partenera sa se ase e C!elnerul ofera platoul prin partea dreapta, urmand ca invitatii sa se serveasca singuri, dar pot fi serviti si de catre c!elner Cand toti invitatii au terminat de mancat, stapana casei, nu altcineva, da semnalul sfarsitului mesei 3iecare cuplu paraseste sufrageria in ordinea in care au intrat, iar daca nu s(a intrat intr(o ordine anume, doamnele parasesc sala primele, si barbatii le urmea a in salon putin mai tar iu, pentru a le da timp sa(si a$uste e tinuta *n salon sau in fumoar, fiecare este liber sa(si aleaga partenerii de conversatie dupa plac, si un invitat bine crescut va profita de oca ie pentru a felicita ga da pentru masa 0rmea a lic!ioruri, cafea, coniac, tigari Cafeaua este servita de catre stapana casei atunci cand nu are o fiica sau o prietena care sa faca acest oficiu La receptiile oficiale cafeaua este servita de catre c!elner 'igarile sunt oferite de amfitrion, de fiul lui sau de un prieten, in nici un ca de catre persoanele de serviciu Cand este invitat undeva, un fumator trebuie sa(si ia tigari fine, si nu apride tigara pana ga da nu da tonul sau pana nu(si cere voie& -aca i se raspunde delicat vom desc!ide geamul" (in casa fiind copii sau bolnavi) el nu va aprinde tigara -omnii pot oferi foc doamnelor ridicandu(se in picioare, doamnele in sc!imb ofera cutia de c!ibrituri sau bric!eta Scrumul se pune numai in scrumiere, daca nu e)ista se cer ga dei& Scrumierele nu se imporvi ea a -aca v(ati uitat tigarile acasa, nu cereti altora, ci iesiti discret sa va cumparati, fara sa anuntati pe toata lumea -aca va este oferita o tigara si o acceptati, sunteti obligat sa o aprindeti imediat, nu sa o puneti spre pastrare

Nu se fumea a pe strada si nu se intra in maga ine cu tigara aprinsa 1omentul cafelei si lic!iorurilor este consacrat conversatiei -aca un artist cunoscut, aflat printre invitati se ofera sa cante, il vom asculta cu placere, dar nu se cuvine sa(l rugam, nici macar amfitrionul nu ar trebui sa(si permita sa faca acest lucru - Plecarea la o ora adecvata este obligatorie in ca ul receptiilor, iar invitatul multumeste amfitrionului cu cateva cuvinte potrivite - . doua i, va da neaparat un telefon de multumire 8glinda mesei - Ga dele reuniunii stau fata in fata, numai la nunti stau alaturi (unde cuplul nu este despartit) - Cu cat musafirul este mai important, cu atat locul lui este mai aproape de ga de - Ga dele se asea a fie la capete, fie in partile de mi$loc ale mesei - .mfitrioana este intotdeauna incadrata de domnul cu rang cel mai inalt la dreapta si de cel cu rang urmator la stanga (aceasta ordine este inversata in Germania si in unele tari nordice, unde oaspetele de onoare care a condus(o pe ga da la masa sta in stanga ei) - La randul lui amfitrionul o conduce la masa pe doamna cu rangul cel mai inalt, de obicei sotia invitatului de onoare, si o va a$uta sa se ase e in dreapta (sau stanga) lui& - -aca ga dele stau la mi$nolul mesei, locurile inferioare se afla la capete (de obicei cei mai tineri) - Niciodata sotii nu vor fi ase ati unul langa altul si pe cat posibil nici vi avi, si daca se poate se va proceda la fel si cu fratii sau alte tipuri de rude - +arbatii si femeile trebuie sa alterne e, si femeile trebuie de obicei incadrate de doi domni - Nu se asea a alaturi persoane care se urasc si nu se incon$oara strainii de oameni care nu vorbesc limba lui - Cocteilul este o receptie cu un numar mai redus de persoane, care incepe oricand dupa ora AI si se termina la ora ,B& *nvitatii sosesc si pleaca atunci cand doresc, caci se discuta de obicei in picioare& Cateodata se dansea a& Se servesc fursecurisau alte pra$itri, si, bineinteles, cocteiluri oricat de variate& 'inuta feminina trebuie sa fie eleganta H roc!ie de cocteil, eventual palarie4 cea masculina este cea de ora Cum ne imbracam La femei, pantofii si poseta trebuie sa fie de foarte buna calitate Posetelele trebuie sa fie moale, din piele foarte buna Nu trebuie facut economii la capitolul pantofi, posete, cordoane, manusi Ciorapii negri, gri sau maro inc!is se poarta doar la pantofi de aceeasi culoare& Pentru pantofi de alta culoare se folosesc ciorapi de culoarea pielii Nu se poarta aur si argint in acelasi timp Nu se poarta multe bi$uterii deodata, ci doar pe cea care se potriveste cu toaleta Nu se poarta cercei lungi in timpul ilei 0n barbat elegant n(ar trebui sa poarte nimic in afara de verog!eta si ceas, eventual un ac de cravata seara

Camasa alba se poarta la toate costumele

Comportamentul ci ilizat in iata de zi cu zi Cand iesim din casa, este obligatoriu sa avem un aspect ingri$it& Sa fim curati, pieptanati si imbracati decent& Nu este permisa nici o e)ceptie de la regula, c!iar daca mergem doar pana la colt sa luam paine - Sa nu dam din maini fara rost, sa nu alergam imbrancind trecatorii, sa nu(i lovim cu pac!etele sau cu umbrela tinute negli$ent - -aca din intamplare am atins pe cineva, vom spune politicos Pardon 2" sau =a rog sa ma scu ati 2", raspunsul firesc fiind Nu face nimic 2" - Sa nu privim fi), curiosi, o persoana care ne tre este interesul H o fata frumoasa, o femeie insarcinata, sau mai grav, un infirm - Sa ne abtinem sa facem remarci cu glas tare - Sa nu tragem cu urec!ea si sa nu intervenim in alte discutii - Sa nu ne adunam la grame ile de oameni care asista la o cearta, bataie, filmare, etc, dar sa nu ne sfiim sa dam a$utor in ca ul unui accident daca ne pricepem (unii bolnavi de inima nu trebuie miscati din loc si a$utorul nostru se poate dovedi fatal 2) - Sa nu fim indiscreti si sa privim pe ferestre in casele oamenilor - Sa nu ne anga$am intr(o discutie cu o cunostinta aflata in fereastra, si doar sa o salutam cu un gest amical - Sa nu strigam prietenii sau membrii familiei din strada - Sa nu arungam absolut nimic pe $os - Sa nu ne ridicam ciorapii in va ul lumii - Sa nu ne pieptanam, sa nu ne dregem fardul, sa nu ne stergem pantofii, sa nu ne curatam ung!iile& .ceste lucruri se fac inainte de a iesi din casa - Sa nu fumam pe strada - Sa nu mancam pe strada sau sa plecam de(acasa cu mancarea in mana Cand mergem insotiti pe strada - -aca suntem obligati sa ne despartim de insotitor (aglomeratie mare, trotuar ingust, etc&) femeia trece inaintea barbatului, varstnicul trece inaintea tanarului, superiorul inaintea subalternului - #)ceptie se face la o traversare periculoasa, unde barbatul isi prote$ea a insotitoarea, si trece in fata ei intin andu(i mana - -aca un domn trece pe langa o doamna necunoscuta aflata in impas o va a$uta, o va duce pana la un loc sigur, isi va lua ramas(bun, iar doamna ii va multumi& -aca este o tanara nu va profita de oca ie pt a se tine scai de ea - -e obicei locul doamnei este in dreapta barbatului, sau spre bordura, pentru a o prote$a - -aca mergem in grup nu e voie sa mearga alaturi mai mult de 9 persoane, iar daca intre cele 9 este un copil, copilul va fi incadrat de adulti, iar daca , sunt copii, vor incadra adultul - Nu e bine sa ne lasam copii din mana pe strada - -aca o femeie e incadrata de , barbati, cel mai in varsta va sta in dreapta ei, iar daca un barbat este incadrat de , femei, cea mai in varsta ii va sta la dreapta - -aca este vorba de 9 femei sau 9 barbati, persoana cea mai in varsta va ocupa locul din mi$loc -

*n ca ul unei circulatii aglomerate, persoana din stanga, indiferent de se) le va lasa pe celelalte , sa mearga inainte -aca un domn insoteste doua doamne, el le va lasa insa sa treaca inainte si e va urma indeaproape Pe munte sau la urcarea unei scari inguste, barbatul trece primul, aruncand mereu o privire in spate spre insotitoarea sa

Conversatiile pe strada - Conversatiile nu isi au locul potrivit pe o strada, dar daca se intampla, sa nu ramanem in mi$locul stra ii, ci sa ne retragem langa o cladire sau langa o cabina telefonica - -aca suntem grabiti si nu avem timp sa povestim, doar salutam persoanele si nu ne oprim, dar nu le ignoram niciodata - -aca , persoane care trec pe langa noi ne saluta si nu se opresc inseamna ca nu au timp de conversatie - -aca povestim cu cineva si apare a 9(a persoana, facem pre entarile, ascultam ce are de spus si insotitorul are datoria de a nu ice nimic 'ransportul in comun si politetea - *n statie se acorda prioritate doamnelor, persoanelor mai in varsta, femeilor cu copii in brate, infirmilor& -aca este aglomeratie, va pregatiti din timp sa coborati, spunandu(le celor din fata imi permiteti 7" sau coborati la prima statie 7", pe un ton civili at, fara sa va impingeti si fara sa puneti mana pe cineva& -aca loviti o persoana trebuie sa va cereti scu e - -aca locurile sunt ocupate, trebuie sa cedam locul batranilor, femeilor insarcinate sau persoanelor cu copii in brate, infirmilor sau bolnavilor& -eseori putem oferi locul si altor persoane, in general doamnelor - -omnul ii ofera doamnei locul de langa geam, si daca e)ista un singur scaun liber o va lasa pe ea si va sta langa ea, nu va merge pe alt scaun liber 'a)iuri si masini oficiale - 0n client nu se asea a langa sofer decat daca doreste sa vada orasul - 8 adevarata doamna nu sta pentru nimic in lume in fata - 0n barbat care insoteste o doamna va sta alaturi de ea in spate, cu doamna in dreapta& La capatul calatoriei femeia ramane in masina, barbatul coboara, incon$oara masina prin fata, o a$uta pe doamna sa coboare, apoi plateste soferul - -aca un domn insoteste , doamne, el sta in fata, nu stau toti 9 in spate - -aca sunt 9 doamne, langa sofer sta cea mai tanara - Si in masinile oficiale, directorul va sta pe banc!eta din spate in diagonala cu soferul, c!iar daca sunt doar ei doi in masina *n masinile particulare - *nvitatul de onoare, doamna in varsta, domnul in varsta, superiorul se asea a in dreapta persoanei aflate la volan - -aca sunt numai , persoane in masina, stau amandoua in fata - Se cuvine sa oferim locul din fata persoanei care am invitat(o c!iar daca sotia soferului sufera (in tacere) si este politicos ca aceasta sa refu e, si toata lumea e fericita - -aca in masina sunt doua cupluri, in fata sta sotia celui care conduce

-aca o doamna conduce, in fata pot sta ambele doamne si in spate domnii -aca sunt doua cupluri tinere si o doamna in varsta, e o greseala sa stea in fata ambii barbati si sa le ing!esuie pe doamne =a fi intrebata fiecare doamna in parte (ultima fiind sotia) daca nu prefera locul privilegiat Locul de onoare este in diagonala la ta)iuri sau in masinile oficiale si alturi de sofer in cele particulare Proprietarul desc!ide usile si se urca ultimul dupa ce le inc!ide, si se da primul $os sa a$ute lumea sa coboare La intoarcere, cel de la volan are obligatia de a le conduce pana la usa pe doamne

La restaurant - +arbatul care insoteste o femeie are obligatia sa(i desc!ida usa, lasand(o sa paseasca inaintea lui, si isi conduce invitata la o garderoba, unde o a$uta sa(si scoata !aina - -oamna poate sa ramana cu palaria pe cap, dar nu se intra in sala de mese cu paltonul, cu capul acoperit (domnii) sau cu umbrala in mana, c!iar daca vrei doar sa te asiguri ca sunt locuri - Cu atat mai mult, nu(ti vei pune !ainele pe scaunul de alaturi - Primul care intra in sala e barbatul, pentru a(si prote$a invitata de privirile curioase ale celor din $ur si pentru a(i cere c!elnerului sa(i indice o masa libera - -aca nu e)ista masa libera, atunci trebuie sa(si ceara voie celor pre enti si sa astepte raspunsul lor, iar acestia ar trebui sa fie de(acord si sa nu se retraga ostentativ in celalalt capat al mesei - *ndiferent de situatie, doamna este rugata sa(si aleaga locul dorit si barbatul o a$uta sa se ase e, apoi se pune in capatul opus sau daca nu e liber alaturi - -upa ce consulta amandoi meniul, domnul este cel care face comanda - 8 adevarata doamna evita sa discute cu c!elnerul - Cand avem invitati e firesc sa ac!itam noi nota de plata - -aca sunt mai multe cupluri un barbat comanda dupa ce se consulta cu toti, iar nota de plata poate fi comuna sau separat, neintelegerile lamurindu(se intre barbati ulterior - 1asa ia sfarsit numai la dorinta doamnei care va insoteste - C!emati discret c!elnerul pentru ac!itarea notei de plata si verificati sa nu e)iste eventuale greseli - Nu discutati nota de plata cu invitatii - La plecare barbatul isi a$uta partenera sa se ridice, tragand usor scaunul, iar la garderoba prima care se imbraca este doamna, a$utata de domn - Garderobiera nu intervine si nici doamna nu(l a$uta pe domn sa(si puna paltonul sau fularul - 8 doamna nu intra singura intr(un local unde se servesc cu predilectie bauturi alcoolice (bar, bodega), dar poate intra intr(un restaurant de lu), si aici se adresea a pentru orice numai c!elnerului, si nu este recomandat sa comande bauturi tari - La comandarea unui fel nu se intreaba daca este proaspat sau daca este bun

Cand va place foarte mult transmiteti felicitari bucatarului, care adesea va veni in persoana sa primeasca multumirile Nu se ia acasa ce nu am mancat sau nu am baut, c!iar daca a fost platit +acsisul este intre AB(,B Q, la un local de lu) a$ungandu(se la apro)imativ ,B Q, iar a$utorului c!elnerului un sfert din cat am dat c!elnerului

Sa gasim o slu%ba si sa o pastram #)emple de scrisori de intentie si C=: -lui -irector al *nstitului de Cercetari .tomice str& Negustori nr& C IFLC, +ucuresti, sector , +ucuresti, ,E iulie ALLJ -omnule -irector, *n urma anuntului -umneavoastra aparut in iarul Romania libera din ,9 iulie ALLJ, va trimit alaturat un curriculum vitae& Presupun ca e)perienta mea corespunde cerintelor postului& Pe de alta parte, activitatea institutului -umneavoastra mi se pare interesanta prin posibilitatile de viitor pe care le desc!ide& =(as ramane obligat daca ati binevoi sa(mi acordati cat de curand un interviu, pentru a discuta despre eventuala mea inga$are& *n asteptare, va rog sa primiti, -omnule -irector, e)presia sentimentelor mele de respect& 1i!ai Popovici (aici vine semnatura de mana) Curriculum itae &i'ai Popo ici Nascut la 9B ianuarie ALCF Adresa( str& Lalelelor nr& E, IEAAF +ucuresti, sector E Telefon( ,9, FE CI Stare ci ila( celibatar4 stagiu militar satisfacut Studii( absolvent al *nstitutului Polite!nic +ucuresti, 3acultatea de #lectronica, promotia ALJJ, cu media L&LJ )*perienta profesionala( Cinci ani proiectare si coordonare e)ecutie ca inginer principal la Centrala Nucleara Cernavoda +ucrari publicate( studii pe teme de specialitate in revista Electronica si automatica; doiua dintre ele au fost traduse in revista IEEE Transactions Computers +imbi straine( engle a H foarte bine4 france a H satisfacator ,n prezent( inscris la doctorat (din ALLI) Pasiuni( pescuit, sa!

-aca primim invitatia de a ne pre enta la interviu personal, ne pregatim cu gri$a pentru aceasta intrevedere +arbatii vor fi corect tunsi si rasi, decent imbracati 'rebuie sa fim foarte punctuali, sau sa aparem doar cu cateva minute mai devreme decat cu unul mai tar iu Nu ne ase am nepoftiti, nu vorbim neintrebati, si raspundem la intrebari cat mai concis Nu ne laudam cu relatiile sau cu calitatile noastre Nu incercam sa obtinem serviciul cu argumente de genul: am o familie mare, nu am bani, etc -aca interlocutorul nostru se ridica, ne ridicam si noi c!iar daca nu am apucat sa spunem tot Nu incercam sa mai obtinem o intrevedere si nici nu ne pre entam a doua oara daca nu am fost clar invitati .steptam un raspuns scris sau un telefon, dar daca anga$area a avut loc in cursul acestei intrevederi multumim pt increderea acordata si promitem sa indeplinim viitoarele sarcini cu ma)imum de constiincio itate, apoi parasim incaperea fara graba e)cesiva, dar si fara sa intar iem in mod inutil Nu se intreaba care este salariul, ci este de datoria anga$atorului sa spuna -aca se ofera o suma prea mica, nu e itati sa o spuneti, insa politicos si ambind, pt ca in fond, se negocia a Salariile raman confidentiale +oboc fiind, nu cereti si nu faceti confidente legate de viata particulara 8 tinuta sobra, fara a fi rigida, este cea mai potrivita 'rebuie sa fim buni colegi cu toate persoanele cu care lucram& 0n barbat se va stradui, in limita posibilului, sa(si a$ute colegele, caci inainte de toate sunt femei