Cicero : In Catilinam orationes quattuor

1. Contextul social-politic Conform tradiiei, in 509 a.Cr., in urma alungrii regelui etrusc arqinius !uper"us se instaurea# repu"lica. $rin %ictoria de la &ctiun in '1 a. Cr. (i preluarea puterii de ctre )cta%ianus, repu"lica primeste o noua denumire principatul. *e iure este principat, de facto este monar+ie.,n cei cinci sute de ani de existen, -oma a e%oluat surprin#tor de rapid, dintr-un o"scur ora(stat de%ine .n sec al III-lea a. Cr stp/na Italiei, iar la .nceputul sec. al II-lea p. Cr, stp/na lumii .n timpul lui raianus. -epu"lica roman e sortit dispariiei tocmai pentru c instituiile repu"licane, concepute pentru funcionarea unui ora(-stat nu s-au adaptat suficient la ne%oile realitii istorice ale sec. I a. Cr. &paratul de gu%ernare 0 consiliul, senatul0 era dominat de aristocratie, procedurile de %otare .i a%eau .n %edere pe cetenii din clasele superioare, iar sistemul patronatului contri"uia la decala1ul dintre "ogati (i sraci. )dat cu de#%oltarea statului roman, presiuni noi au su"minat supremaia senatului, cre/ndu-se asfel un %id de putere. -#"oaiele ci%ile reflect exact "re(a creat in gu%ernarea repu"lican, prin tendinele dictatoriale ale unor comandani, siguri pe legiunile lor, precum: !ulla, Crassus, $ompeius, , Caesar, )cta%ianus. &ce(ti oameni politici (i comandani militari nu-(i mai fac scrupule, c+iar dac -oma, patria-mam, e ameninat de r#"oi ci%il. &utoritatea senatului ple(te .n faa am"iiilor politice ale unor grupuri de interese sau personaliti ale %remii. !e formulea# tot felul de soluii de sal%are a repu"licii. Cicero propune armoni#area claselor sociale, conduse de un moderator ec+idistant, care s imprime gu%ernrii cumptare, impaialitate (i consec%en politic. &(adar, Cicero .n opera sa *e repu"lica propune o form de gu%ernm/nt mixt 2moderate premixta3 cu elemente politice specifice monar+iei, aristocraiei (i democraiei. Cel care dorea sal%area repu"licii piere, fiind eliminat de pe scena istoriei. 4. Contextul literar -oma 0 centru multicultural 0 atrage ca un magnet poei, filo#ofi, profesori, .ndeose"i retori. ,n sec. I a. Cr s-au de#%oltat toate genurile si speciile literare. $rogresi% se constituie clasicismul, .ntemeiat pe cultul armoniei (i simetriei, pentru adec%area dintre coninutul operei (i mi1loacele de expresie. ,n poe#ie a strlucit itus 5ucretius Carus, autor al unui amplu poem filo#ofic *e rerum natura. &poi se de#%olt alexandrinismul roman promo%at de poeii neoretorici care promo%ea# un lirism centrat pe o art elegant, simpl, %oit

neconformist, cel mai semnificati% exponent fiind 6aius 7alerius Catullus. ,n pro# se disting Cicero, autor al unei opare pluri%alente, Caesar, care .(i narea# r#"oaiele, !allustius, Cornelius 8epos (i 7arro. '. Cicero 0 )per. em. -elaia indi%id 0 comunitate 0 stat. ,n pri%ina operei lui Cicero, fie c/ ne referim la tratatele de retoric 2)rator, *e oratore, 9rutus,3 , fie la discursuri 2In Catilinam orationes quattuor3 , fie la tratatele de filo#ofie 2*espre supremul "ine (i supremul ru, *e amicitia, etc3, fie la scrisori, se e%idenia# drept tem elogiul statului roman. )pera lui e%idenia# legtura indisolu"il dintre indi%id - comunitate 0 stat. Cicero .(i propunea s-i .narme#e pe cetenii romani cu arma puternic a cu%/ntului pentru a oferi statului roman oameni politici calificai. Ca filo#of, se strduie(te s legitime#e politica imperial a -omei (i s dea imperiului o ideologie (i, totodat, s-l .narme#e pe ceteanul roman cu o moral suscepti"il de a-l face mai apt ca aprtor al statului. &stfel, Cicero se .nscrie pe una din liniile dominante ale mentalitii romane tradiionale, potri%it creia supremul ideal uman era ceteanul ca om politic (i militar :. In Catilinam.. su"iectul rec/nd repede prin scara treptelor din ;cursus +onorum<, ;cel mai cult om al %remii< a1unge .n =' a. Cr pe trepta suprem a conducerii de stat, consul. ,n aceast calitate, %a a%ea dificila misiune de a sal%a repu"lica de a(a numitul compot al lui Catilina, c/nd marele (i iscusitul orator a %or"it, apr/nd interesul proprietarilor care i-au dat titlul de ;pater patriae<. Cicero demasc aciunile lui Catilina inform/nd senatul cu cele ce se ur#esc. ,n acea perioad, acti%itile politice desf(urate .n folosul democraiei se .m"inau cu intrigi de culise. Complotul lui Catilina din =' a. Cr indic o agra%are a cri#ei politice (i sociale. Cmtria, de exemplu, luase proporii nemai.nt/lnite. *rept urmare, contractarea de datorii a cptat o mare rsp/ndire at/t .n r/ndurile ple"ei, c/t (i .n r/ndurile aristrocraiei. &nularea datoriilor a fost lo#inca lui Catilina. 2ta"ule no%ae3, prin care (i-a c/(tigat popularitatea. *e fapt, Catilina urmrea s instaure#e o nou dictatur ceea ce a contri"uit la lipsa lui de popularitate .n faa societii romane (i la triumful lui Cicero. Cele patru Catilinare 2In Catilinam orationes quattuor3 rostite .n toamna anului =' a. Cr rele% confruntarea fi( dintre partida optimailor, .n fruntea crora se afla Cicero, (i cea a popularilor al cror repre#entat de%ine am"iiosul Catilina. Catilina I , cu cele"rul ei exordium ex a"rupto a fost pronunat .n senat c/nd

tre"uia s se declan(e#e re%olta armat pus la cale de Catilina. !urprins s-l %ad printre senatori, Cicero, indignat de .ndr#neala lui, i#"ucne(te %e+ement cer/ndu-i s se autoexile#e, deoarece planurile lui sunt date .n %ileag . :. $rincipalele aspecte ale discursului ciceronian constau .n argumentaie, .n mrci oratorice, dar (i .n elemente stilistice. *in punctul de %edere al lui Cicero, oratorul de excepie este o personalitate complex, produs nu numai al talentului, ci (i al unei %aste culturi umaniste, care-i de#%olt capacitatea de a reg/ndi datele realului. )ratorul este un lupttor autentic, care .(i asum %alorile morale (i ci%ile ale timpului su (i le d glas cu for (i con%ingere. $rile discusului ciceronian sunt: a. exordium, care cuprinde: > principium 2introducere .n su"iect3 > captatio "ene%olentie 2atragerea simpatiei auditoriului3 ". narratio 2relatarea e%enimentelor3 care cuprinde: > partititio 2pre#entarea argumentrii3 > confirmatio 2argumntaia3 > repre+ensio 2respringerea argumentelor ad%ersarului? acu#area3 c. peroratio 2 .nc+eierea3, structurat .n : > enumeratio 2enumerarea ideilor principale3 > indignatio?amplificatio 2se pro%oac indignarea, pre#ent/nd argumentele .n defa%oarea ad%ersarului3 > conqu%estio?commiseratio 2impresionarea auditoriului, st/rnirea milei3. *iscursurile lui Cicero rele% (i cele trei caliti necesare pentru a fi unul de excepie: pro"are, flectere (i delectare. *intre mrcile oratorice (i stilistice menionm .n primul r.nd interogaiile retorice directe , .n cascad, care rele% at/t indignarea oratorului, c/t (i o figur retoric prin care se dore(te impresionarea auditoriului. Interogaiile (i excclamaiile retorice sunt de multe ori reunite .ntr-o apostrof. @ai sunt folosite : +iper"ola, enumeraia 2g/ndit uneori ca un climax?anticlimax3, perifra#a 2.nlocuirea prin mai multe cu%inmte a unei singure noiuni3, metafora. 7ocati%ul (i exclamaiile creea# un +iatus .n cadrul discursului, o pau# de

mare efect. &ceast oprire nea(teptat .n fluxul discursului poate semnifica at/t ideea c Cicero a a1uns s triasc .ntr-o lume at/t de putred .nc/t oricine poate s ridice armele contra patriei, c/t (i de#anmgirea c acest cap al con1urailor este .nc .n %ia, datorit sl"iciunii instituiilor statului. 5. 7aloarea documentar a operei e du"lat de cea literar. Anul din meritele eseniale ale lui Cicero este (i acela de a fi contri"uit la ridicarea lim"ii latine pe o treapt care nu mai fusese atins .naintea lui. &lturi de Caesar, Cicero a ridicat fra#a latin la perfeciunea perioadei lungi (i ec+ili"rate, logica .n expunere nefiind egalat dec/t de distincia formei.