Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea: Stefan cel Mare Suceava Specializare: Management si audit in afaceri si administratie Anul: I

PROIEC !A "ISCIP!I#A A$ACERI I# ER#A IO#A!E

eme pr%iect: 1.Evidentiati cele dou efecte statice prin exemple numerice. 2.Realizai un comentariu de maxim o pagin cu privire la ireversibilitatea procesului globalizrii, utiliznd bibliografie specific. 3.Realizai un eseu despre economia global pornind de la urmtoarea bibliografie !"omas #. $riedman, %mntul este plat. &curt istorie a secolului ''(, Editura %olirom, 2))*. +avid ,. &mic-, #umea e rotund. %ericole ascunse pentru economia global, Editura %ublica, 2)).. /.0tiliznd datele cele mai noi de pe site1ul 2,3 4"ttp 55666.6to.org7, realizai urmtoarele clasificri 8rile cu cele mai rapide cre9teri ale comerului 4primele 2:7; %rimii 1) exportatori si importatori <n comerul cu bunuri 4produse manufacturate7 1 ri %rimii 1) exportatori si importatori <n comerul cu servicii = ri &.>sii, motivai 9i argumentai o idee de afaceri sau o soluie viabil pentru antreprenorii romni care doresc s19i extind afacerile in exterior 4maxim o pagin7. Evideniai cteva puncte forte 9i slabe necesare a fi cunoscute de ctre investitorii strini care doresc s investeasc <n Romnia 4consultai 9i site1ul 666.arisinvest.ro7

!ema nr. 1 %erioada postbelica, un economist, pe nume Iac%v 'iener, a respins teoria ca uniunea vamala ar duce la cresterea bunastarii. El a enuntat o teorie potrivit careia crearea uniunilor vamale si, in parte, a zonelor de comert liber, au ca efecte

n%tiunea de creare de c%mert si n%tiunea de deturnare de c%mert(

%rin creare de comert analistul intelegea aparitia de noi fluxuri comerciale in cadrul uniunilor vamale, care inlocuiesc sursele de furnizare mai putin eficiente, sursele cele mai avanta?oase din punct de vedere al costurilor de productie. @cest lucru este de fapt crearea interna de comert. %rin deturnare 4deviere7 de comert se intelege inlocuirea surselor mai eficiente, din punct de vedere al costurilor de productie, de furnizare a marfurilor din afara uniunii vamale, cu surse interne, din cadrul uniunii vamale, mai putin avanta?oase. @cest lucru se produce atunci cand sunt liberalizate sc"imburile comerciale reciproce si se instituie un protectionism colectiv fata de terti. %entru a realiza 9i mai bine diferenele <ntre conceptele de mai sus, prezentm <n continuare un prim exemplu <n care consumatorii francezi, <n urma crerii unei uniuni vamale <ntre $rana 9i >ermania, vor prefera s ac"iziioneze biciclete germane, produse mai eficient. $ranta %retul producatorului !axa vamala aplicata %retul de vanzare in $ranta A) ) A) >ermania *) 2) .) &0@ 1)) 2) 12)

%roductorul cu cele mai ridicate costuri sunt &0@, care nici nu au ptruns pe piaa francez sau german, unde preurile sunt mai mici. %rin crearea unei uniuni vamale <ntre $rana 9i >ermania, taxele vamale aplicate de francezi asupra bicicletelor germane devin zero, consumatorii francezi prefernd aceste biciclete, de *) dolari, bicicletelor locale, de A) dolari. Bntre $rana 9i >ermania este astfel evident efectul de creare de comer; &0@ nu au fost afectate negativ de apariia acestei uniuni vamale, deoarece nici anterior nu aveau <n Europa o pia de desfacere, deci nu au pierdut nimic.

n exemplul urmtor este prezentat efectul fenomenului de deturnare de comer.

$ranta %retul producatorului !axa vamala aplicata %retul de vanzare in $ranta 1)) ) 12)

>ermania 1)) 2) 12)

&0@ .) 2) 11)

3onform datelor din tabel, <n perioada to, cnd fiecare ar aplica taxe vamale fa de teri, <n mod nediscriminatoriu, consumatorii francezi ac"iziionau biciclete americane 4 11) dolari fa de 12)7. Bn t1, prin crearea uniunii vamale <ntre $rana 9i >ermania, productorii americani pierd piaa, <n faa bicicletelor germane 41)) dolari fa de 11)7. @cest lucru <nseamn c productorul cel mai eficient a fost eliminat de unul mai puin efficient prin efectul discriminatoriu al taxelor vamale. &e <nregistreaz astfel o deturnare de comer dinspre &0@ spre >ermania. B (n concluzie cele mai bune situaii de creare comer se <ntlnesc atunci cnd cererea de import are o elasticitate ridicat, iar costurile rilor membre sunt la fel de ?oase ca 9i <n restul lumii; situaiile de deturnare de comer se <ntlnesc atunci cnd cererea de import este inelastic, iar costurile <n interiorul noii uniuni vamale sunt mai ridicate dect <n restul lumii

!ema nr. 2 Cu exista o definitie a globalizarii intr1o forma universal acceptata, si probabil nici definitiva. >lobalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila atingand domenii diferite ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.>lobalizarea este termenul <ntrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc <ntr1o parte a globului au repercusiuni din ce <n ce mai ample asupra societilor 9i problemelor din alte pri ale globului. >lobalizarea este termenul modern folosit la descrierea sc"imbrilor <n societi 9i <n economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut 9i din sc"imburi culturale. +escrie cre9terea comerului 9i a investiiilor datorit cderii barierelor 9i interdependenei dintre state. Bn context economic, este des <ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comerului 9i, <n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul sc"imb.Bn decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozofico1economice. %entru a <nelege actuala organizare social, ne putem limita la menionarea a doar 2 sisteme, cel socialist 9i cel capitalist. Existena a doua sisteme care preau amndou viabile atat economic ct 9i din punct de vedere al nivelului de trai, producea o concurenta la nivel filozofic, care pn acum mai mult de un deceniu ne era imposibil s o realizam datorita interdictiei la gandire. Globalizarea este un proces care lrgete cadrele determinate ale schimbrii sociale la nivel mondial ca un intreg, trebuie mers dincolo de enumerarea ctorva indicatori de performanta ai societatilor transnationale de comunicaiile prin satelii, o limb general acceptata, problemele ecologice. !endina de globalizare a vieii economice nu este un fenomen nou, <ns <n lumeacontemporan aceasta capt trsturi distinctive 9i se extinde cu o vitez uimitoare. %rocesul investitional si decizia de a investi, de a mobilize fonduri financiare pentru o anumita perioada de timp in speranta obtinerii de profit poate reprezenta in acelasi timp un risc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic global. @sadar globalizarea este un proces amplu si complex ale carui consecinte pot fi cu greu conturate cu exactitate de analistii economici.+atorita numarului mare de factori de care globalizarea depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente aferente acesteia,ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne1a demonstrat intotdeauna ca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondiala;ar fi posibila poate doar o ireversibiliate partiala. (n defintiv orice proces,orice sc"imbare are atat parti pozitive cat si parti negative;ramane de vazut daca avanta?ele sunt mai multe decat dezavanta?ele sau invers. (n concluzie, globalizarea este o realitate probabil ireversibila si orice tara care1si pregateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfereze cu ea.

!ema nr. 3 3artea scrisa de !"omas #. $riedman intitulata D%mntul este plat. &curt istorie a secolului ''(E este o excelent lucrare despre procesul globalizrii economiei; despre ce a provocat acest proces, unde a a?uns 9i <ncotro se <ndreapt; despre puternicele efecte ale intrrii pe piaa mondial a unui numr 3 miliarde de oameni care vor <mbri9a capitalismul 9i soluiile recomandate pentru a rezista 4<n pia 9i pe !erra7 <n aceste condiii; despre implicaiile politico1militare 9i social1culturale ale desc"iderii ctre comerul global. (nceputul secolului ''( va ramine in istorie, afirma !"omas #. $riedman, nu prin conflicte militare sau evenimente politice, ci prin patrunderea umanitatii intr1o noua etapa a globalizarii = DaplatizareaF %amintului. $ara frontiere comerciale sau politice, sub dublul efect al globalizarii si revolutiei digitale, rezervele de cunoastere si resursele se conecteaza intre ele oriunde s1ar afla pe mapamond, nivelind terenul de ?oc ca niciodata pina acum. $riedman inlatura in mod stralucit valul de mister ce acopera captivanta si, adeseori, tulburatoarea scena globala, desfasurind1o sub oc"ii nostri = o lume plata pe care o simtim, insa pe care abia daca o intelegem. 3artea cuprinde 1cum a devenit pamintul plat 1@merica si pamintul plat 1tarile in curs de dezvoltare si pamintul plat 1companiile si pamintul plat 1geopolitica si pamintul plat 3artea scrisa de +avid ,. &mic- intitulata G%ericole ascunse pentru economia globalE isi propune sa demonstreze ca in punctul de vedere al pietelor financiare, lumea nu e plata, asa cum sustinea !om $riedman in lucrarea sa intitulata D%mntul este plat. &curt istorie a secolului ''(E. %rin cartea sa +avid &mic- ne introduce in lumea financiara unde regula este cea a rasturnarilor de situatie care au nevoie de milioane de participanti ai pietei pentru a reconsidera adevarurile lumii de dinainte de criza actuala. #umea este rotunda din cauza faptului ca lumea politica si cea a pietei financiare se inteleg tot mai putin una pe cealalta. @cest lucru este valabil mai ales in &tatele 0nite, unde este luata in considerare o indepartare de liberul sc"imb si de pietele de capital liberalizate. &istemul financiar global este vulnerabil in fata unui efect psi"ologic de turma. %anica s1a raspandit in timpul crizei creditului din 2))*12))A pentru ca nimeni nu mai stia care institutii financiare detineau deseuri toxice subprime si cu ce costuri. &upravietuirea sistemului financiar mondial depinde de un ?oc global numit incredere.