MATERII PRIME I MATERIALE

CLASIFICARE

Metale M A T E R I A L E M E T A L I C E F E R O A S E

FIER

FONTA

Aliaje
OTEL

Metale N E F E R O A S E

Cupru, zinc, plumb, aluminiu, aur, argint etc.

Pe baza de cupru: alama (Cu-Zn), bronz (Cu-Sn), nichelina (Cu-Ni)

Pe baza de staniu si plumb: aliaje de lipit, aliaje tipografice, aliaje pentru invelisuri

Aliaje
Pe baza de aluminiu duraluminiu (Al-Cu-Mg), siluminiu (Al-Si)

Pe baza de nichel si crom nicrom, invar, platinit

Pe baza de zinc zamak-uri

FONTA
Este un aliaj al fierului cu carbonul (2,14-6,67%) ce contine si nemetale, precum: siliciu, mangan, sulf, fosfor. Se obine n furnal din amestecul de minereu, cocs, calcar (drept fondant) introduse mpreun n straturi succesive. Fonta topit se toarn n forme speciale numite lingotiere.

CLASIFICARE

Fonte brute (de prima topire)

- Fonte nealiate (pentru obtinerea otelului sau retopire si turnare in piese); - Fonte aliate (ca adaos pentru obtinerea otelurilor speciale).

Fonte turnate in piese (de a doua topire)

- Fonte albe, folosite la fabricarea pieselor rezistente la uzura;

- Fonte cenusii, utilizate pentru piese turnate;

-Fonte maleabile, folosite pentru obtinerea pieselor mici sau cu pereti subtiri

OTELUL
Este aliajul ce se obtine din fonta bruta prin reducerea continutului de carbon la 0,04-2,14%. Retopirea fontei brute se face in cuptoare elctrice sau in convertizoare.

CLASIFICARE

- dupa compozitia chimica: -oteluri aliate (elemente de aliere: crom, nichel, wolfram etc.)

- oteluri nealiate (oteluri carbon)

- dupa destinatie: -oteluri pentru constructii metalice sau de masini -oteluri cu destinatie speciala -oteluri pentru scule aschietoare -oteluri inoxidabile si anticorozive - dupa forma de livrare -oteluri deformabile

-oteluri turnate in piese

-oteluri laminate

Proprietile materialelor metalice

Proprietati fizico-chimice culoarea Proprietati mecanice duritatea elasticitatea plasticitatea rezistenta la rupere rezistenta la oboseala luciul metalic densitatea fuzibilitatea dilatarea termic conductibilitatea termica conductibilitatea electrica rezistena la coroziune magnetismul Proprietati tehnologice capacitatea de turnare forjabilitatea prelucrabilitate prin achiere maleabilitatea Ductibilitatea sudabilitatea

MATERII PRIME SI MATERIALE PLASTICE

Materialul plastic a fost inventat n 1860 de un englez (Alexander Parkes) i a constituit un nlocuitor sintetic al sticlei. El a ajutat la descoperirea celuloidului. Celuloidul este un material plastic durabil, fabricat in Statele Unite in 1870, fiind utilizat pentru a nlocui fildeul bilelor de biliard. Materialele plastice sunt substane sintetice de origine organic obinute din polimeri. Polimer = Substanta macromoleculara a carei molecula este formata prin unirea in lant a doua sau mai multe molecule de monomer

Materia prim pentru obinerea materialelor plastice

Liantul (masa de baza) reprezentata de: * hidrocarburi obtinute prin distilarea petrolului; * rini (substante solide cu aspect sticlos). Umplutura (determina proprietatile mecanice ale materialului plastic) poate fi formata din substante organice (faina de lemn, tesaturi din bumbac, tesaturi din fibre sintetice) sau anorganice (azbest, sticla, mica, talc etc.) Plastifianti (au rolul de mari plasticitatea la cald)

Stabilizatori (asigura mentinerea in timp a proprietatilor materialelor plastice) Coloranti Materiale de armare (fibre, fulgi din sticla) Fungicide si insecticide -cresc rezistenta materialelor plastice la actiunea microorganismelor

Agenti de odorizare (corecteaza mirosul)

Agenti de ignifugare (cresc rezistenta la foc a materialelor plastice)

CLASIFICAREA MATERIALELOR PLASTICE

Dupa modul de comportare la aciunea cldurii, materialele plastice pot fi:

-termoplastice sunt acele materiale plastice care la cldur devin plastice iar prin rcire se
ntresc. Procesul este reversibil. Exemple polietilena (PE) - filme, folii, pahare, castroane, jucrii etc. polistirenul (PS) - carcase tv, radio, telefon, pixuri, stilouri, pahare, castroane, jucrii etc. policlorura de vinil (PVC) piese pentru instalatii de apa sau electrice etc. poliesteri tip PET- tastatura, mouse, techere, carcase, sticle, acoperiuri etc. plexiglas - lentile, industria automobilelor, si aeronautic, medicina (lentile de contact) etc. teflon -medicina (produse ortopedice, instrumente medicale), electrotehnica (stechere, soclu), industria chimica (aparate de laborator) etc. Poliamida PA (nailon)- industria auto, materiale sportive (patine cu rotile, clapari de schi)

termorigide sunt casante la rece si se ntresc la caldura. La o nou renclzire, acestea

nu se mai deformeaz. Procesul este ireversibil. Exemple. melamina - industria electrotehnic, fabricarea mobilei etc. bachelita - carcase, mnere tigi, produse ornamentale si de podoaba etc. poliuretan (PU) - ca spum izolatoare, perne, saltele, burei de baie sau de ters tabla etc. poliesteri

Proprietile materialelor plastice:

densitatea 0,9 1,8 g/cm3; dilatarea termic (de cteva ori mai mare dect la metale i aliaje); conductibilitatea termic (de cteva ori mai mic dect la metale i aliaje); conductibilitatea electricitate); rezistena la rupere (depinde de rezistena materialului de umplere sau de armare); rezistena la oc (bun folosite pentru ochelari i cti de protecie etc.); prelucrabilitatea prin achiere (foarte bun se pot tia, strunji, freza, guri etc.) stabilitatea chimic (bun pot fi utilizate pentru transportul uleiurilor, a unor acizi etc.); biodegradarea (bun unele pot fi atacate de anumite bacterii, ciuperci, insecte). n urma arderii materialelor plastice rezult cantiti mari de cldur (9000 10000 Kcal/Kg, comparativ cu lemnul 3800 4000 Kcal/Kg). electric (sczut, sunt rele conductoare de

MATERII PRIME SI MATERIALE DIN CAUCIUC

Cauciucul este un produs natural de origine vegetala sau sintetic obtinut prin

reactii de polimerizare Cauciucul natural se extrage din seva (latex) arborelui de cauciuc din tinuturile

tropicale ori din sucul unor plante care cresc in zona temperata. Latexul contine 35% cauciuc, 60% apa si alte substante (substante minerale, zaharuri, proteine etc.)

Latex

Evaporarea apei

Cauciuc brut (crep) masa elastica galben-bruna

Vulcanizare

Cauciuc vulcanizat

Pentru obinerea unor produse fabricate din cauciuc (i n funcie i de destinaia acestora) se mai pot utiliza:

plastifiani au rol n mrirea plasticitii i prelucrabilitii ;

materiale de umplutur pentru mbuntirea proprietilor mecanice (oxizi metalici, azbest, argil, talc) confer noului produs rezisten negrul de fum este utilizat pentru fabricarea anvelopelor

colorani ageni de vulcanizare sulf, seleniu; acceleratori de vulcanizare reduc durata i temperatura operaiei de antioxidani reduc fenomenul de mbtrnire a cauciucului vulcanizare

CAUCIUCUL SINTETIC
Cauciucul sintetic se obine din unele hidrocarburi gazoase (ex. gazele de rafinrie). n stare brut, cauciucurile sintetice au proprieti sczute ns pot fi folosite diverse materiale de adaos pentru mbuntirea acestora (negru de fum, plastifiani, ageni de vulcanizare, acceleratori). Cauciucul regenerat rezult prin transformarea produselor uzate din cauciuc n materiale cu plasticitate bun, care se pot apoi prelucra.

PROPRIETATI

elasticitatea (cauciucul vulcanizat are elasticitate mare); plasticitatea (cuciucul brut este plastic) rezistena la rupere si frecare (variaza cu temperatura si starea de prelucrare: brut sau vulcanizat); mbtrnirea (apare dup o expunere indelungata la aer, cauciucul transformandu-se intr-o masa lipicioasa sau sfaramicioasa).

densitatea (0,91- 0,94g/cm)

material dielectric (folosit ca izolator)

MATERII PRIME I MATERIALE DIN STICL Sticla este un material obinut prin rcirea solidificare rapid a unei topituri pn la

Materiile prime principale folosite la fabricarea sticlei sunt: 1. Nisipul cuaros se gsete n natur sub form de zcminte. Principalul component este dioxidul de siliciu (cuarul). Mrimea granulelor trebuie s fie cuprins ntre 0,1-0,5 mm, iar forma lor se consider mai bun cnd este neregulat i coluroas. 2. Sod calcinat se introduce n amestecul de materii prime sub form granular cu scopul de a reduce temperatura de topire a nisipului 3. Calcarul (sau piatra de var) - foarte rspndit n natur, are culoarea alb cu nuane de roz. Are rolul de a face sticla rezistent la ap i la alte substane chimice 4. Alte materii prime

Afinanii cur masa de sticl de bulele de gaz, n timpul topirii, avnd rol de
limpezire. Decoloranii nltur culoarea galben-verzuie dat de oxizii de fier, obinndu-se o sticl transparent. Coloranii confer sticlei culoarea dorit. Cioburile de sticl determin importante economii.

Sticla pentru ambalaj i articole de menaj (borcane, pahare, cni, vaze, farfurii). Din aceast categorie face parte i sticla de cristal care conine minim 9% oxid de plumb Sticla pentru construcii; sticl pentru geamuri, elemente de zidrie (crmizi, igle, plci) Sticla pentru laborator; pentru aparatur special de laborator, fiole pentru medicamente, articole rezistente la foc. Sticla optic, din care se fabric lentile pentru ochelari sau pentru aparatura medical i tiinific Fibrele de sticl se obin din sticl topit trecut prin orificii foarte mici (nur, pnz, vat) Sticla de acoperire se aplic produselor de ceramic (glazura) si metal (email)

PROPRIETI Densitatea 2,2-6,5 g/cm3, cea mai grea fiind sticla de cristal cu peste 50 % oxid de plumb; Rezistena mecanic este ridicat, sticla de ambalaj rezista la manipulri i transport; sticla de geamuri rezist la ocuri, sticla optic se zgrie greu etc. Duritatea este bun cu excepia sticlei de cristal. Rezistena chimic i termic sunt ridicate. Transparena determin utilizarea sticlei n industria optic