Sunteți pe pagina 1din 242

MARII INITIATI AI INDIEI SI PARINTELE PAISIE CUVNT CTRE CITITOR M socotesc pe mine nsumi fericit pentru faptul de a fi cunoscut

de-a lungul vietii oameni de seam, precum btrnul Paisie. Ei m-au ajutat foarte mult n drumul meu. Mi-au druit experiente minunate si au rspuns n acest fel dificilelor ntrebri cu care m-am luptat vreme de multi ani: e ce exist lumea! Exist umne"eu! #um trebuie s triesc! #ine sunt! $n ce const firea mea! %oi nceta s exist dup moarte!... &riam si m miscm cufundat ntr-o tain. 'umea, viata, mi se revelau ca o urias tain... ar cea mai intim tain a mea eram eu nsumi. (inele meu... acest necunoscut. mi era pur si simplu cu neputint s triesc fr a dobndi rspunsuri la asemenea ntrebri. n jurul meu, n societate, oamenii manifestau un acut de"interes pentru acest tip de probleme. %iata societtii se conformea" unui program avnd la ba" o serie de valori )economice*. %iata indivi"ilor se subordonea" aceluiasi program. %iata mea era asadar inevitabil programat. +ltii se gndiser pentru mine, naintea mea. %oi obtine diploma de licent, mi voi satisface stagiul militar, mi voi procura un serviciu bun, m voi cstori, voi avea copii, voi pleca n cteva excursii si vacante, voi iesi la pensie, voi muri... Proiectul era astfel finali"at... ar care s fie rostul adevrat al tuturor acestor etape! n fond, care este sensul, scopul vietii! (tereotipiile fiecrei "ile sunt consternante: dis-de-dimineat pornim grbit spre locul de munc, unde petrecem opt ore de lucru - care de obicei nu ne furni"ea" nici o satisfactie si ne absorb toat energia -apoi cas, mncare, putin somn de dup-amia", lnce"eala televi"orului, fotbal, scenete umoristice, nelipsitele stiri menite s ne spun ce ar trebui s ne interese"e si ce prere ar trebui s avem despre diverse c,estiuni absolut secundare, apoi somnul... si iarsi de la capt. in cnd n cnd mai ntlnim si cte un prieten, mergem mpreun la o tavern, spunem un banc... #ine are mintea sau cute"anta de a pune mcar n discutie si probleme serioase!... &rece si aceast "i )fr nici o durere* si )n mod plcut*, si astfel se scurge ntreaga noastr viat. +cesta este tabloul activittilor omului occidental contemporan. +sa ceva n-am putut tolera. M exaspera gndul c ntr-un c,ip asemntor se va consuma si viata mea, fr s nteleg ce mi ce ntmpl. (ufeream cumplit... ntregul cancer al societtii, uriasa multime inert si obedient, m obligau s m conforme" si s-mi ignor ntrebrile, s renunt la strdania de a afla rspunsuri. M simteam precum (isif, pri"onier al unui efort "adarnic... ncercam din rsputeri s re"ist, dar fr succes. M apropiam de prbusire. Exact atunci l-am cunoscut pe btrnul Paisie. +tunci au venit minunatele experiente, darurile du,ovnicesti. (e spulbera astfel nestiinta, si aflam rspunsurile ndelung cutate. +m petrecut ani de "ile bucuros si fericit n )singurtatea* mea. Purtam n suflet aceste daruri du,ovnicesti. in cnd n cnd le scoteam din )vistieria* inimii, m minunam si m bucuram de ele... #e-mi druise umne"eu- ncet-ncet am nceput s m gndesc si la ceilalti oameni...

M frmntam ncercnd s-mi dau seama dac ar trebui scoase sau nu la iveal toate acestea. .u dati cele sfinte cinilor, nici nu aruncati mrgritarele voastre naintea porcilor, ca nu cumva s le calce n picioare si, ntorcndu-se, s v sfsie pe voi, a spus /ristos 0Matei 1, 23. #unosc sensul acestor cuvinte din experienta personal. #unosc, de asemenea, si mpotrivirea oamenilor, cci le-am vorbit unora dintre ei despre toate lucrurile acestea. E primejdios, dobndesti dusmani atunci cnd vorbesti despre +devr. Epoca noastr iubeste mai curnd minciuna... &rebuia s scriu, s vorbesc. &cerea ar fi fost vinovat, egoist. e altfel, nu se cuvenea ca toate aceste ntmplri minunate s se piard n adncul ntunecat al uitrii. Ele sunt deosebit de pretioase. e vreme ce omenirea c,eltuieste atta ,rtie si cerneal pentru a tipri mormane de maculatur 0"iare de scandal, reviste pornografice, periodice de mod, jurnale sportive etc.3 care distrug mintile omenesti, aprecie" c tiprirea acestor rnduri si oferirea lor oamenilor nu este lipsit de valoare. $-am spus-o btrnului Paisie, ntruct intentiile mele l priveau si pe el n mod direct, si mi-a dat binecuvntare s scriu o carte. +m discutat de cteva ori despre aceasta. 4 dat m-a rugat c,iar s m opresc din scris, iar dup cteva luni mi-a ngduit s continui. (criu de asemenea si pentru mine nsumi5 spre aducere aminte, spre a nu uita mai tr"iu, spre a ntelege mai bine. Precum se pare, aceste ntmplri mi sunt i"vor nesecat de cunoastere. Pe de alt parte, exist oameni crora le pas de mine, si as fi vrut s le ofer prieteneste ceea ce am, cci comunicarea este si o necesitate a mea5 apoi, mi doresc ajutorul lor spre a fi evaluate aceste lucruri. %oiesc, n acelasi timp, s am pe drumul vietii nsotitori care s m cunoasc si pe care s-i cunosc fiintial, n profun"ime. 4are nu exist suflete surori, de care s fiu atasat, desi nu le cunosc personal! #ine stie dac nu se vor naste oameni care s aib aceleasi ntrebri si aceleasi nelinisti! Poate c nu-i un ajutor substantial, dar este un indiciu, o mrturie... )Priviti, este cineva care spune c exist aceste minuni uriase, c nu sunt mituri, basme, nc,ipuiri*... 'e-am trit, le-am au"it, le-am v"ut cu oc,ii mei, le-am simtit pe pielea mea. .u este oare un semn de curaj a continua drumul! #utati si veti afla 0'uca 66, 73. Eu am cutat si am aflat cu adevrat. .u am avut si nu am nici un fel de calitti deosebite. +m vrut numai s aflu, s stiu: #ine sunt! 8nde m gsesc! #e se ntmpl cu aceast lume! 8nde voi merge! #e se ntmpl dup moarte! #um trebuie s triesc! #e este esential si ce nu este esential! +m dobndit, sau mai precis mi-au fost druite toate aceste rspunsuri ca un dar nepretuit, si astfel pot tri ast"i mai departe, plin de recunostint pentru cei care mi-au mprtsit viat, cunoastere, iubire. Este adevrat c m-am gndit si la copiii mei. (ocotesc c aceast carte va fi un nsemnat dar adus lor.

n sfrsit, mi-as dori ca acest infim obol al meu s fie o pietricic adus la temelia uriasei mele familii, +damul lui umne"eu, omenirea ntreag. ( prelucre"e aceast pietricic n mintea si sufletul ei, apoi s o iubeasc sau s o uite. #eea ce urmea" s fac este o de"golire, o de"velire de sine5 sunt bucti foarte scumpe din sufletul meu. M tem s nu fiu rnit din neatentie sau nestiint. mi voi lua msurile mele de precautie, voi pstra o anumit distant, dar voi duce lupta comunicrii pn la sfrsit. %oi face tot ceea ce depinde de mine. Pentru re"ultat nu sunt rspun"tor numai eu, ci si felul n care se proiectea" intentia cititorului. +ceste ntmplri, aceste experiente au adus n mine multe transformri. )&u te-ai sc,imbat cel mai mult dintre noi toti*, mi-a spus o prieten dup ce lipsisem doi ani. ntr-adevr, fusesem cu totul altfel n trecut. Mai tnr, cu un alt mod de viat, cu o alt minte, foarte diferit, de nerecunoscut n comportament, n nftisare, n asumarea unor valori. (i totusi - ce tain- - rmn aceeasi persoan, pstre" acelasi caracter. .u sunt scriitor profesionist, nici nu am veleitti si pretentii literare. 9elate" pur si simplu istoria mea. .u expun teorii, nu produc idei noi, nici nu sonde" cuceritoare probabilitti. .u emit reflectii, nu sustin anumite puncte de vedere. M limite" la a expune ntmplrile pe care le-am trit. .iste ntmplri care sunt de necre"ut pentru omul contemporan obisnuit. :mi propun s reali"e" o simpl descriere5 valori"area ei v revine dumneavoastr. Exist anumite prti scrise c,iar atunci cnd s-au petrecut faptele. M-am strduit s le articule" ntr-un ntreg inteligibil, ntmplrile sunt uluitoare, de vreme ce eu nsumi nu le pot ptrunde cu mintea. Mai presus de fire, uimitoare, stranii, i"bitoare, aductoare de cunoastere, ele produceau adevrate furtuni n fiinta mea. e aceea voi releva si sentimente personale, de vreme ce si ele sunt re"ultatul acestor ntmplri. esigur, evenimentele experientei sunt crmi"ile cu care individul si cldeste edificiul ntelegerii, conform sc,itei preexistente - constnd n caracterul omului si vi"iunea sa asupra lumii - ce functionea" n acest ca" asemenea patului lui Procust. 4mul obisnuit... +cest Procust care urmreste s aduc totul la msurile lui, pentru a nu fi incomodat n )fericita* sa letargie. %a ironi"a, va calomnia, va denatura, va ur, va combate, va nltura tot ceea ce l depseste. .u accept s gndeasc, televi"orul l-a fcut s urasc ratiunea. .u admite s se problemati"e"e, e prea epui"ant. #ivili"atia contemporan la fragili"at considerabil, le vrea pe toate usor. n felul acesta rmne la suprafata vietii, nctusat numai n lucrurile materiale. Este mort du,ovniceste. )&rieste* ntr-un sens strict biologic, numai cu trupul. &ot interesul lui este centrat doar n aria functiilor fi"iologice. +stfel dobndeste o tot mai pronuntat alipire de materie, de lucrurile materiale. El a dispretuit realitatea cea mai nalt a fiintei sale, sufletul su vesnic, si s-a atasat exclusiv de trupul su. +stfel a ajuns numai trup si s-a condamnat pe sine la o viat lipsit de demnitate. 4mul fiind n cinste n-a priceput5 alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat lor, spune (criptura 0Ps. ;<, 6=3.

Exist ns cu adevrat oameni care si pot elibera mintea si sufletul din atractia ,ipnotic a modului contemporan - materialist - de viat, care pot comunica si primi mesaje du,ovnicesti, care au puterea si tria de a sc,imba tot ceea ce trebuie sc,imbat spre mai bine, care au ndr"neala de a face marele salt, care au smerita n"uint de a ajunge la i"vorul du,ovnicesc al lumii, la i"vorul vietii, la u,ul #el (fnt, la umne"eu. +cestia salvea" mretia omului n epoca noastr - a trivialittii si ignorantei. M plec n fata lor ca un umil slujitor, si le cer dintru nceput iertare pentru lipsurile si neajunsurile mele. #artea este autobiografic. ntmplrile care sunt descrise s-au petrecut pe durata a aproximativ "ece ani si sunt expuse condensat. Este ca si cnd as fotografia evenimentele mai importante, le-as dispune ntr-o oarecare ordine cronologic si le-as pre"enta apoi ntr-o relatie de interconexiune. (e creea" astfel posibilitatea formrii unei vi"iuni de ansamblu si a aprofundrii unora dintre ntmplri. Este de domeniul evidentei faptul c trim n epoca reclamei, si nu a calittii produselor. Eu ncerc s m comport ca o fiint cugettoare n fata )produselor* religioase5 cuget ns n lumina experientelor pe care le-am trit. +duc calde multumiri tuturor celor care au ajutat la reali"area acestei crti, fie cu propuneri, fie cu recomandri si sfaturi, fie ndreptnd greselile si neajunsurile mele, punndu-si la dispo"itie talentul si cunostintele lor. $n spiritul celei mai nobile modestii, au preferat anonimatul... (-i rsplteasc umne"eu. +utorul 9E>E9$.&? @$4A9+>$#+ @trnul Paisie, pe numele de mirean +rsenie E"nepidis, se trgea dintr-o familie din >arasa #apadociei. up r"boiul cu turcii din 67==, ntocmai ca si celelalte dou milioane de greci care si prseau cminele strmosesti la captul a =.BCC de ani de pre"ent continu, pentru a se salva de la un nou genocid, familia lui s-a stabilit n cele din urm n Donita Epirului, unde btrnul si-a petrecut anii copilriei. + fost bote"at de (fantul +rsenie #apadocianul, care a si profetit c pruncul va deveni clugr. >amilia sa pstra adnca traditie religioas a #apadociei, care a dat att de multi si de mari sfinti @isericii 4rtodoxe. $n acest climat a crescut printele Paisie. (i-a manifestat de mic dorinta pentru viata mona,al. n cele din urm, la vrsta de EC de ani, a ajuns mona,. (-a nevoit n (fnta Mnstire (tomiu 0Pind3, n pustia (inaiului 0Egipt3, dar mai ales n (fntul Munte -unde a petrecut cea mai ndelungat perioad a vietii sale. %iata sa mona,al este comparabil cu cea a vec,ilor asceti.

&ria singur ntr-o c,ilie, n pdure. Era foarte srac n cele materiale, foarte simplu si blnd n felul de a fi. .imic nu era fals n el, dup cum nimic strident. in inima lui se revrsa iubire ctre toti. obndise nc din timpul vietii o faim urias, fr ca vreun "iar, vreo emisiune radiofonic sau televi"at s se refere vreodat la el. >aima lui s-a transmis din gur n gur. (ute de oameni mrturisesc n scris cum au primit binefaceri prin puterea sa fctoare de minuni. (-au tiprit crti cu minunile pe care le-a svrsit. +vea renume de sfnt nc din timpul vietii. ntr-o "i obisnuit l vi"itau la c,ilie o sut-dou de oameni, pentru a-i primi sfatul. #nd iesea din (fntul Munte, veneau mii de oameni s primeasc binecuvntarea lui. Mii de persoane asteptau la rnd, pn n "ori, pentru a lua binecuvntare si a vorbi un minut-dou cu el. n acest foarte scurt rstimp, multi primeau de"legare tuturor problemelor lor5 alteori, acest lucru se petrecea mai tr"iu, prin rugciunile btrnului. 'e-a fost clu"itor multora, mari si mici, nsemnati si nensemnati. $-a ajutat pe foarte multi n sporirea lor du,ovniceasc. + fcut bine n felurite c,ipuri oamenilor timpului nostru. Prin viata lui sfnt si prin puterea sa fctoare de minuni, a descoperit n oc,ii oamenilor lumina lui /ristos si puterea lui umne"eu. n felul acesta i ndemna spre sporirea du,ovniceasc. (-a spus adesea despre acest mare (taret c a fost un dar al lui umne"eu ctre oamenii epocii noastre. + murit la 6= iulie 677;, fiind nmormntat la si,stria de maici a (fntului $oan &eologul, la (uroti. Mormntul su a devenit loc de nc,inciune si i"vor de tmduiri, btrnul continund s fac minuni si dup adormirea sa. )(ufletul care s-a legat strns cu virtutea se aseamn i"vorului care se revars continuu5 apa lui este curat, linistit, dulce, mbelsugat, bun, nevtmtoare*.0Epictet3 PARTEA INTAI RDCINILE MELE $mi amintesc c l-am ntrebat odat plin de nedumerire pe btrnul Paisie: - Printe, de ce mi s-au ntmplat mie toate aceste minuni! - Pentru c de mic copil tu nu doar c n-ai fost ajutat, ci ai mai fost si mboldit spre ru5 erai ndrepttit s primesti un astfel de ajutor dumne"eiesc, iar umne"eu ti l-a dat pe tot dintr-o dat, mi-a spus el si m-a mngiat. +m devenit cu att mai contrariat. e unde cunostea btrnul copilria mea! #um reusise s-mi evalue"e ntreaga viat si s trag conclu"ii att de precise!

Mai tr"iu, dup ce l-am cunoscut mai bine si m-am convins cine este printele Paisie, am nceput s caut n trecutul meu ntmplrile care mi-au croit drumul de mai tr"iu. F &ata aducea mereu crti n cas, c,iar dac nu le citea. Pe mine m atrsese din fraged tinerete lectura. Eram n clasa a %-a, la gimna"iu, cnd am descoperit acas o carte cu paginile netiate. &itlul su era: )9ul GacHot, Puterea autoconcentrrii - Metode pentru de"voltarea memoriei si a ratiunii*. )M va ajuta s nvt formulele la matematic*, m-am gndit. n realitate nu m-a ajutat la nimic. +m luat-o si am nceput s citesc. n cas nimeni nu era preocupat si n-a luat aminte la ce citeam. n afar de o anumit filosofie legat de om si de puterile ascunse ale mintii, cartea propunea si niste exercitii practice pentru de"voltarea memoriei, pentru cresterea puterii de concentrare asupra unui singur subiect, pentru capacitatea de a ne controla gndurile. +m fost ntr-adevr impresionat si am nceput s m ndeletnicesc cu exercitiile din carte. Multi ani mai tr"iu, abia n universitate, am ajuns la un contact mai profund cu Ioga. Mi-am dat seama c acele exercitii din vrsta copilriei erau exercitii Iog,ine )laici"ate*. )+cest scriitor, 9ul GacHot, trebuie c a fost Iog,in*, mi-am spus atunci cu convingere. $n adolescent m frmntau deja multe ntrebri si nedumeriri despre realitatea nconjurtoare si despre sine. mi amintesc c la vrsta de 6=-6E ani am petrecut o var ntreag aproape singur, adnc preocupat de aceste lucruri, mi evitam prietenii, care jucau continuu fotbal. #u unul-doi dintre ei discutam cnd si cnd. si puneau anumite probleme, dar nu la intensitatea cu care o fceam eu.ntrebarea primordial, de al crei rspuns depindeau toate rspunsurile din lantul ntrebrilor mele, era: Exist sau nu exist umne"eu! 'a aceast ntrebare de fond ajungeam ntotdeauna atunci cnd m apucam s cercete" oricare dintre diversele probleme care m preocupau. Mi-am dat seama repede c raportarea mea la lume, maniera n care nfruntam toate evenimentele, ntreaga mea viat - depindeau n c,ip absolut de rspunsul pe care l-as fi dat la aceast ntrebare fundamental. M problemati"am intens, citeam crti, discutam cu anumiti prieteni, dar nu aflam nici un liman. Prietenii mei, ntlnindu-m n plimbrile mele solitare pe vreun pod sau prin pdure, la amia", m tac,inau cu ntrebarea: )#e s-a ntmplat! +i rspuns la ntrebare! Exist sau nu exist umne"eu!*. Putini dintre ei mi ntelegeau si respectau "buciumul. #eilalti erau pur si simplu de"interesati si preferau totdeauna jocul cu mingea. ac n-as fi fost eu cel care i ajuta la lectii, si dac n-as fi fost att de nalt si de bine legat, n-as fi scos-o la capt usor cu ntepturile lor. &ata a remarcat frmntarea si dragostea mea pentru lectur. 9scolisem toat biblioteca din cas. )/ai s te duc la un prieten de-al meu, s-ti dea niste crti. +re multe si bune*, mi-a propus el.

$ntr-adevr, ntr-o dup-amia" am vi"itat mpreun casa acelei cunostinte si am luat cteva crti. #artea care m-a influentat covrsitor a fost cea a lordului @ertrand 9ussell, reputatul umanist social-democrat si totodat fondatorul organi"atiei +mnestI $nternational. Era intitulat )J,at $ believe* 0)#e cred eu*3. Primul ei capitol, avnd n jur de sai"eci de pagini, purta titlul )Pentru ce nu sunt crestin*. +ceast carte a sc,imbat cursul vietii mele. in acea clip nu m-am mai preocupat de crestinism. @ertrand 9ussell se declara ateu5 cartea n-a reusit totusi s m conving c nu exist umne"eu, dup cum nu m ncumetam nici s postule" cu certitudine existenta 'ui. Problema a rmas suspendat, fr rspuns. ar 9ussell a i"butit s m distante"e de religia crestin si de preceptele ei, fat de care n-am mai artat nici un interes. +devrul este c nu ntlneam nici o replic serioas venit din partea crestinilor. 9evistele si crtile crestine care mi-au c"ut n mini aveau un nivel pueril n comparatie cu cartea lui 9ussell. .u intrasem nc n contact cu adnca traditie patristic. 'ordul si fcuse datoria: mi-au trebuit alti "ece ani pentru a decide s m nfrunt iarsi cu ntrebarea dinti -Exist sau nu exist umne"eu! ntre timp trecuser multe peste sufletul meu. &entatii ideologice, teorii politice si filosofice, miscri sociale - precum cea din mai 672<, ,ippI, mu"ic rocH, partide, sindicalism, nig,t-cluburi si multe altele. #utam cu patos odi,na pe care o aduce adevrul. ) rama ta este c ai o minte strasnic - Mercedes- - dar n-ai frn. in pricina aceasta te-ai lovit ru. ncetea" s mai faci experiente pe tine. #t ai s re"isti! Mintea rabd mult, dar nu trebuie s o lovim, s vedem cnd va ceda*, mi-a spus dup ani de "ile printele Paisie, la prima noastr ntlnire. ARIS HIPNOTIZATORUL 0#inci ani mai tr"iu, pe cnd eram student la universitate3 Este o istorie ciudat, care a nceput si s-a terminat brusc. Eram un grup de studenti din anul $$ sau $$$, bieti si fete. &riam mai degrab cu indiferent si usurtate, mai ales c ne ntretineau printii nostri. .e umpleam timpul cu excursii ori cu nesfrsite discutii pe teme sociale si politice, avnd n general un mod provocator de comportament si de viat. $nteresul nostru ncepea acolo unde se termina universitatea. mi amintesc c n acea vreme am citit mult psi,ologie: Jil,elm 9eic,, Eric, >romm, Darl Gung, (igmund >reud, 9onald 'eing, si 9ic,ard #ooper5 diversi mistici, de pild %iveHananda, Dris,namurti, (utrele lui @udd,a si ale lui Patanjali, dar si poeti ca +llen Ainsberg, 9abindranat, &agore si D,alil Aibran5 de asemenea, lucrri precum cele ale lui /erman /esse, GacH DerouaH, >ritjof #apra, &,imotI 'earI, 'Iall Jatson, @arous -care ncercau s stabileasc paralelisme si sinte"e ntre stiinta apusean si mistica oriental. Pornind de la premi"a c stiinta apartine prin excelent +pusului iar mistica 9sritului, ei se strduiau s uneasc ratiunea cu intuitia. (e nscriau ntr-un curent larg, ntr-un demers care - asa cum vd c merg lucrurile - continu pn

ast"i, la dimensiuni si intensitti mai mari, n miscarea .eK +ge, ai crei precursori au fost. isimulate sub o precar masc stiintific, magia si misticismul coc,etau deja cu lumea occidental care, n virtutea unui anumit reflex, tindea s prefere constructiile )stiintifice*. #ei mai multi dintre occidentali nu aveau absolut nici o tangent cu gndirea stiintific dar, cel putin n perioada aceea, fenomenul era la mod. +st"i, dup dou"eci de ani, lucrurile par s se fi sc,imbat, deplasndu-se mai accentuat ctre latura ocultismului si a magiei pure. 8niversitatea ne interesa numai n perioada sesiunii, cu alte cuvinte numai trei luni pe an. .e adunam asadar n cte o cas, pentru a citi si nvta mpreun, iar n lungile pau"e ncingeam discutii, ascultam mu"ic, beam si fumam. #um si-a fcut aparitia si cum s-a putut integra +ris, la cei 2C de ani ai si, n mijlocul tinerilor de == de ani, este un lucru demn de uimire- +cest aspect nu s-a clarificat niciodat. Era perioada examenelor si ne-am strns acas la unul dintre colegi, )Pisoiasul*, c,ipurile ca s nvtm. +colo se afla +ris. nalt de aproximativ 6, <C m, slab, cu pr negru n jurul urec,ilor si o impresionant c,elie. (e trgea dintr-o familie de oameni simpli si nu urmase nici o facultate - ceea ce era lesne de remarcat, de altfel. ns fusese si el acaparat din tinerete de interesul pentru fenomenele spiritiste. Era extrem de informat si, dup o discutie ndelungat pe aceast tem, ne-a mrturisit c el sfrsise prin a se atasa cel mai mult de practica ,ipno"ei. .e-a vorbit n detaliu despre lumea spiritelor, spunndu-ne insistent c este foarte frumos acolo, c se aude o mu"ic minunat 0detectase negresit patima noastr, a tuturor, pentru mu"ica rocH3, c dup aceea te simti linistit si odi,nit, c dobndesti puteri neobisnuite 0s ajungi ntr-o clipit, spre exemplu, din &esalonic n +merica de .ord3, c ti se lrgeste constiinta s.a.m.d. &ema acestor puteri )neobisnuite* m-a incitat, cci se mula perfect pe convingerea mea c omul repre"int infinit mai mult dect o simpl roat dintat n mecanismul social, c dimensiunile si potentele lui sunt inimaginabile. .e spunea: )Exist corpul material, dup cum exist si corpul astral, mai subtil, simplu spus - sufletul, care prin ,ipno" se desprinde de trup si poate cltori n spatiu cu o vite" colosal, desi nu se sustrage ntru totul legilor materiale*. +sadar, dac cineva dintre noi accepta s fie ,ipnoti"at de ctre el, ar fi experimentat o astfel de cltorie si ar fi intrat n contact cu fiinte spirituale. &oate acestea nu sunt nimic altceva dect conceptii orientale servite cu alt )garnitur*, adaptat de fiecare dat n functie de )gusturile* posibililor cumprtori. $mi nc,ipui c +ris nici nu putea gsi un ca" mai bun dect al nostru. #rtile pe care le citeam ne inoculaser deja asemenea conceptii, si iat acum posibilitatea de a le pune n practic.

.e-a fcut diverse teste pentru a ne verifica receptivitatea si calittile de medium. +m acceptat cu totii s ne supunem acestor teste, n urma crora a stabilit c ne situam peste medie, iar eu si nc cineva aveam un nivel c,iar si mai ridicat. Primul pas fusese fcut. ncepusem deja s participm. Exista ns la acest om ceva care nu-mi plcea. 8n sentiment nedefinit. #eva n gesturile lui, n comportamentul lui, care m stnjenea si m fcea s e"it. up ce a plecat, l-am bombardat pe colegul nostru cu ntrebri, dar nam primit dect rspunsuri generale: c fratele lui l cunostea, iar el l ntlnise prin intermediul fratelui su, c era pensionar, fost functionar public sau cam asa ceva. .e-a spus ns un lucru care ne-a impresionat. >ratele su acceptase s fie ,ipnoti"at si, n timp ce se afla sub ,ipno", a putut s )vad* cu oc,ii nc,isi un numr pe care +ris i l-a artat cu degetul, si s citeasc titlul unei crti- +poi s-a ,ipnoti"at el nsusi, si s-a pomenit din &esalonic n +sprovalta, la 6CC de Hilometri deprtare, putnd vedea de sus traficul pe sosea#e se ntmplase, n realitate! >cuse cu adevrat o cltorie astral! Este aceasta singura explicatie! Precum am aflat mai tr"iu, @iserica 4rtodox are un alt punct de vedere. in nefericire, pe vremea aceea nu cunosteam marile primejdii du,ovnicesti ascunse n spatele unor astfel de practici, ntruct nimeni nu ne averti"ase asupra usurintei cu care demonii, ca entitti spirituale, intr pe calea ,ipno"ei n contact nemijlocit cu mintea omului, nselndu-l si subjugndu-l treptat, pn la controlul total. (unt implicate aici si capacittile demonilor de a-i induce omului perceptii sen"oriale 0inclusiv repre"entri vi"uale3 artificiale, pe de o parte, si de a interveni direct asupra unor evenimente din sfera realittii materiale, pe de alt parte. .oi ns ignoram cu desvrsire toate aceste aspecte, ntruct multe din mecanismele ,ipno"ei ne erau pre"entate ntr-o manier distorsionat, facil si apetisant, mi doream deja, din curio"itate, s ncerc. .u frecventam des casa )Pisoiasului*... ns dup =C de "ile ne-am regsit acolo toti cei care ne adunaserm si prima dat. +celeasi persoane, fr s ne dm ntlnire sau s ne ntelegem n vreun fel, ci pur si simplu neam pomenit cu totii acolo printr-o stranie... coincident- +m pornit din nou discutii n jurul acestor teme, nedumeriri si ntrebri, iar +ris ddea rspunsurile. M-am artat de acord s m supun ,ipno"ei. +m fost cu adevrat ,ipnoti"at, si am nceput s simt deslusit o anumit pre"ent. 8n c,ip luminos, auriu, cu trsturi nedefinite, se interpunea ntre mine si +ris. Mi-a spus s-l alung. +m ascultat, dar c,ipul pleca si revenea. +poi m-a tre"it. ns pre"enta acestui c,ip o simteam n anumite momente n camer. '-am ntrebat ce era c,ipul acela. M-a linistit si am renceput discutia: alte ntmplri, alte exemple. e data aceasta a fost nduplecat prietenul meu M. s se lase ,ipnoti"at. 8rmream toti cu interes cum se relaxa, cum se cufunda, cum asculta de ,ipnoti"ator. +sadar, dup ce l-a adus la starea pe care o dorea, +ris s-a

strduit s-l conduc undeva anume, dar acea pre"ent si-a fcut din nou aparitia. 8n c,ip auriu, luminos, intra si se misca n acel spatiu. M. a spus c oc,ii acelui c,ip sunt ca si cei de pisic. up ce s-a strduit fr succes s-l alunge, M. a nceput s ne spun unde simte exact c se afl acea entitate n camer. #iudat este c simteam si eu acelasi lucru, iar perceptiile mele coincideau cu cele pe care le relata M. +ris l-a tre"it peste putin timp, iar interesul crescuse: ce era acea pre"ent! Era un spirit! #e fel de spirit, bun sau ru! n timpul acestei ncercri de anali", att eu ct si M. 0precum mi-a mrturisit pe drum3 am continuat s simtim acea entitate printre noi. evenise subiectul discutiei. +m nceput s citim cu mai mult atentie crti care se refereau la aparitii ale spiritelor. #utam cu predilectie asa-numitele crti de )magie alb*, ntruct triam pe atunci cu impresia c exist o diferent de fond ntre magia alb si magia neagr. Simptomele $n general nu sunt fricos. .ici noaptea nu mi se ntmpl s am sen"atii de fric. e multe ori ,oinream, n noptile cu lun, prin pdurea &esalonicului. ormeam si afar, n natur. &r"iu n noapte, pe la orele =-E, mi plcea s m plimb singur pe strdute mrginase, romantice. ndrgeam mai ales plimbrile prin locuri care pstrau atmosfera unor alte epoci. up ,ipnoti"are, ns, am nceput s dobndesc diferite perceptii ciudate. +u"eam "gomote, i"bituri, iar prul mi se "burlea din pricina simtirii unei pre"ente stranii. +u"isem despre anumite case vec,i din oras bntuite de stafii, si - avnd curio"itatea incitat prin ,ipno" si cre"ndu-l pe +ris cum c am o intuitie bun, peste medie - m-am dus s descopr... misterele, plimbndu-m noaptea mprejurul acelor imobile. Lgomotele respective continuau s m nspimnte... n realitate, nu "gomotul este cel care te ngro"este, ci nefireasca lui provenient, sen"atia c este produs de ceva cu totul neobisnuit. e pild, atunci cnd nici o frun" nu se misc, nu exist nici urm de curent, iar o us interioar se i"beste cu o putere nfricostoare, aproape s ias din toc. +lt dat - ca si cnd s-ar rupe ceva la "ece centimetri n fata ta5 alte ori - una, dou, trei lovituri consecutive n jurul tu si... constati c nu exist nimic. .u se vede absolut nimic. M enervam pe mine nsumi, spunndu-mi: )#e tot dai important prostiilor stora!*. ns ele se succedau permanent si pretutindeni. >ceam eforturi s le ignor. up aproximativ o lun, n timp ce m plimbam cu prietenul meu M., ni s-a nscut amndurora dorinta de a-l vi"ita pe )Pisoias*. .e-am sc,imbat asadar planurile, si peste putin vreme ne-am aflat la el acas. +ris era acolo, n curnd ne-am adunat cu totii. in nou, exact aceleasi persoane+m acceptat iarsi s fiu ,ipnoti"at. e aceast dat m-am v"ut pe mine nsumi de undeva din afara trupului: m plimbam prin camer si fceam diverse lucruri pe care mi le dicta ,ipnoti"atorul. Multe dintre

acestea reuseau, precum m-au ncredintat prietenii mei, pre"enti n camer. +poi au fost ,ipnoti"ati si altii. 'a sfrsit, )Pisoiasul* ne-a povestit urmtoarea ntmplare. Pentru a verifica dac aveau loc realmente aceste )cltorii astrale*, adic dac sufletul prseste ntr-adevr trupul, sau la mijloc erau simple fantasmagorii, s-a fcut acest experiment: +ris l-a ,ipnoti"at pe )Pisoias* si l-a )trimis* acas la o prieten, s vad ce face. #itea. '-a pus s o ciupeasc tare de brat, mai jos de subsuoar, att de tare nct s-i fac un semn. Este putin probabil s se loveasc cineva n acel loc. /ipnoti"atul a fcut ntocmai. +poi s-a tre"it si au mers cu totii mpreun la casa cunoscutei. +u gsit-o citind- $-au cerut s le arate mna... ntr-adevr, vntaia exista- +u v"ut toti semnul. +u ntrebato unde s-a lovit. 'e-a rspuns intrigat c putin mai nainte, pe cnd citea, a simtit o durere puternic, asemntoare unei ntepturi, dar nu i-a dat important... +u cooptat-o apoi si pe ea n grup. @inenteles c nu mi-am pus atunci serios problema identittii reale a celui care o ciupise pe fat: putea fi la fel de bine un spirit trimis de ,ipnoti"ator, si nicidecum )sufletul* sau )corpul astral* al )Pisoiasului*. .u era deloc exclus ca acest ),ipnoti"ator* s fie un mag avnd niste demoni n slujba lui. e vreme ce acceptam existenta )corpului astral*, a )sufletului*, a )lumii spirituale*, de ce n-as fi acceptat n consecint si existenta fiintelor spirituale malefice, a demonilor, despre care ne-a averti"at /ristos nsusi! e ce as fi admis explicatiile ,ipnoti"atorului mai curnd dect nvttura @isericii! ar cine credea pe atunci n @iseric si n nvttura ei! .ici mcar nu cunosteam ceea ce nvat @iserica #restin despre aceste fenomene. 9espingeam pur si simplu tot ce ar fi venit din partea ei, tot ce era crestin... +veam deja imense prejudectiEram cu totii atrasi de acest mister. +proape mereu apreau acele c,ipuri ciudate care ne nfricosau, ns ncepuserm s ne obisnuim. .e-am ntlnit si-n alte dati. M. a fost cel care a observat, a cincea oar cnd s-a ntmplat, c +ris ne )aduna* totdeauna laolalt, fr nici o nstiintare prealabil. +dic, ntr-o dup-amia" anume ne rsrea tuturor n minte ideea de a trece pe la acea cas, fr nici un motiv, iar acolo se afla +ris. (i nu aveam n acea perioad nici o legtur cu proprietarul casei, nu obisnuiam s mergem acolo. - >aci ceva, de reusesti s ne aduni! l-am ntrebat. - Ei, uite, "ic si eu: ) ac n-au ceva mai bun de fcut, s vin pe-aici-* a recunoscut el. +sta nu mi-a plcut deloc. Era semnul c dobndise deja o oarecare putere, o oarecare stpnire asupra noastr, iar aceasta fr ca cineva dintre noi s i se ncredinte"e de bun voie. .e putea influenta gndirea si dorinta! n ce msur! ar dac i-am fi stat mpotriv! ns, pentru a i ne mpotrivi trebuia mai nti s constienti"m, iar apoi s cunoastem n detaliu te,nicile acestui... r"boi. n vreme ce noi eram pe atunci cu totul neinstruiti. ntre timp ncepuser s ias treptat la iveal viclenia si duplicitatea n comportamentul acestui om, astfel nct am devenit mai circumspect si mai precaut, ns fr a nceta s merg la aceste adunri. Mi-a dat adresa casei

sale, spunndu-mi c-l pot gsi acolo. Pretindea c este crestin, c are acas icoane si candel, dar pe preotii @isericii i socotea inferiori, tratndu-i ca pe niste )necunosctori*. +vea adic un fel de legtur cu @iserica, dar asa cum i era lui pe plac. (i Evang,elia o tlcuia ntr-o manier personal, conjunctural, dup cum i convenea, ignornd diferite pasaje care nu i se potriveau. F $n acea vreme s-a petrecut urmtorul fapt: ntr-o noapte m ntinsesem n camera mea, avnd usa nc,is, ntreaga camer era bine luminat de neonul de pe strad. +ltfel spus, dac m tre"eam noaptea, puteam vedea c,iar foarte bine. +u renceput acele "gomote ciudate. 'ovituri bruste n bibliotec, n geam. $nexplicabile... 4rice mobil trosneste cteodat noaptea, dar acum era cu totul altceva. Plesniturile erau att de puternice nct m miram c nu aud printii sau c nu se rupe mobila. (i, n acelasi timp, simtmntul unei pre"ente n camer, care m nfricosa. M-am ridicat si am desc,is usa, ca s m simt mai aproape de ai mei. M-am enervat pe mine nsumi si am nc,is-o la loc. #nd era pe cale s m rpeasc somnul, iarsi i"bituri5 m desteptam nfricosat, desc,ideam din nou usa. +stfel s-a ntmplat de trei ori la rnd. #tre sfrsit m enervasem ru de tot. +m trntit usa, l-am njurat n gnd pe cel care m deranja si m-am ,otrt s-l ignor pur si simplu. +m adormit, si de data aceasta m cuprinsese un somn adnc. Lgomotul pe care l-am au"it apoi a fost foarte puternic si slbatic. +m srit din pat si mi-am dat seama c un ntuneric suprafiresc umpluse toat camera, n vreme ce lumina neonului, n c,ip straniu, nu mai lumina n interior: acest ntuneric o mpiedica s ptrund n camer. .ici mcar nu prea a fi un ntuneric propriu-"is, ci o anumit fiint constient. +ceasta, iar nu "gomotul, a fost cea care m-a ngro"it, si atunci am scos un strigt: )/ristoase al meu-*. $ndat dup strigt, a aprut ntr-un colt al camerei silueta luminoas a unui om. 4 lumin )alb*, transparent, ciudat, care ns m linistea5 m-a umplut de dulceat, mi-a alungat orice fric, mi-a dat o sigurant de neclintit. .umai ce am v"ut-o si m-am linistit, m-am culcat si am adormit. ntreaga scen nu trebuie s fi durat mai mult de cteva secunde. imineat am fost descumpnit, reamintindu-mi evenimentele din cursul noptii. esigur, nu puteam da nici o semnificatie precis acestor ntmplri. 4rice explicatie prea admisibil. .-aveam nici un criteriu de judecat, nici un reper pentru a discerne. n orice manier ar fi pre"entat cineva lucrurile - ar fi constituit o probabilitate pe care n-o puteam exclude din calcul. +st"i cred c a fost un ajutor de la /ristos. #nd l-am ntlnit cu proxima oca"ie pe ,ipnoti"ator, i-am descris cele ntmplate. $at ce mi-a spus:

- .u te teme- +m uitat s te averti"e" mai dinainte. (e strduiesc s te nfricose"e, acum c ptrun"i n lumea spiritual, ca s te opreasc. (trigm, si voi veni s te ajut. .u te teme)+m uitat*-! #e voia s nsemne )am uitat*! .u-l credeam. Pur si simplu ne ascundea pericolele. .e expunea unor riscuri. .e folosea. El nu se ,ipnoti"a niciodat pe sine nsusi. .ici pe copiii si nu-i amesteca vreodat n aceste lucruri. #u astfel de fenomene nspimnttoare s-au confruntat si alti prieteni ai mei. (i apoi, ce voia s spun prin )(trig-m, si te voi ajuta*! +dic vom avea si nevoie de el acum! %om depinde de el! (i de ce s-l strig pe el! .u se cuvine s strig )/ristoase al meu*! Este rusinos!. (au este +ris mai bun! up astfel de ntmplri, multi dintre participantii la ntlniri nu s-au mai artat dornici s continue. Eu eram mcinat de curio"itatea de a afla ce se ascunde n spatele tuturor acestora. +m continuat numai pentru a descoperi adevrul. $ns @unul umne"eu a gsit modalitatea de a m scpa din minile lui +ris. + fcut ca lucrurile s evolue"e astfel nct el s ajung n situatia de a m evita. $at cum: 4 tnr domnisoar cunoscut mie se ntorsese din strintate, unde studia. +colo devenise dependent de ,eroin. Era junHiel Pri"a fr nici o msur. si periclitase de mai multe ori viata administrndu-si suprado"e. %oiam s o ajut. M-am gndit asadar s fac apel la +ris, care s o determine prin ,ipno" s abandone"e drogurile. El pretindea c tocmai acestea sunt ca"urile n care se poate folosi po"itiv ,ipno"a. +m dus-o acas la el si i-am explicat situatia. n cele din urm a ,ipnoti"at-o, dar... n-a i"butit nimic. /ipnoti"area s-a dovedit ineficient. >ata a continuat ani de "ile dup aceea s foloseasc ,eroina. 9e"ultatul a fost c +ris s-a temut ca nu cumva s aib de-a face cu politia, asa c n-am mai avut nici o ntrunire )ntmpltoare*. #t despre aceast tnr, a scpat de patim atunci cnd, dup ani de "ile, i-am cerut printelui Paisie s se roage pentru ea. + scpat din g,earele mortii, iar acum este un om normal. .imeni dintre cunoscuti, inclusiv eu, nu credeam s mai existe pentru ea vreo cale de salvare, cci starea de dependent i era att de avansat nct si pierduse absolut orice instinct de autoconservare, ba c,iar si fcea ru cu fiece prilej. +cum, binenteles, s-a sc,imbat cu desvrsire. ALEXANDRA $n acele "ile o cunoscusem pe +lexandra, n niste mprejurri cu totul ciudate. .e-am ntlnit la 8niversitate si mi-a dat adresa. up cteva "ile m-am dus s o caut. +m parcat masina pe o strdut ngust, cu intentia de a cobor s caut strada. ns am parcat c,iar la "ece metri de poarta ei. nainte de a cobor bine din masin, am v"ut-o desc,i"nd poarta si cercetnd drumul cu privirea. (-a apropiat de mine unduindu-se. )#,iar acum te asteptam*, mi-a spus. Eram amndoi uimiti si simteam c ceva bi"ar se ntmpl. Mai tr"iu, cnd ne aflam mpreun, se petreceau lucruri stranii. +m ncercat la un moment dat s-i vd aura, prin te,nici pe care le cunosteam

din crtile de Ioga. Ea mi se mpotrivea. +u nceput apoi acele "gomote ciudate, dar nu s-a speriat. Pn cnd, deodat, o us din interior s-a trntit brusc, foarte tare. &oate geamurile erau nc,ise. .ici urm de curent. 8n fapt cu totul suprafiresc. .e-am ngro"it. (-a apropiat si a c"ut n bratele mele, aproape plngnd. e atunci nu mi s-a mai mpotrivit. #are era secretul +lexandrei! #nd i-am vorbit despre ,ipno", Ioga, magie, mi-a spus urmtoarele: - 8na dintre bunicile mele obisnuia s )descnte*. #u putin timp nainte de a muri, mi-a de"vluit mie )rugciunea* pe care o rostea ca descnt. 4 putea destinui unui singur om, si m-a ales pe mine. .-am dat mult important. 4dat, un verisor de-al meu a fost deoc,eat: l durea capul, avea o stare de somnolent continu, ajunsese ca un ntng. +tunci, pentru prima dat n viata mea, am )descntat*. El si-a revenit imediat, dar eu am suferit timp de =; de ore. Eram pe atunci singur n apartamentul printilor, n +tena. +m nceput s simt pre"ente ciudate. 'uminile se stingeau si se aprindeau. .umai n apartamentul meu. +m iesit pe balcon, socat. +m dat s intru n cas si am v"ut perdelele suspendnd drepte, paralele cu tavanul. #u totul supranatural. Mi s-a tiat respiratia. .u ndr"neam s intru n apartament. +m petrecut toat noaptea pe balcon, stpnit de fric, fumnd si ascultnd mu"ic. ndat ce s-a fcut "iu am plecat, si m-am ntors dup cteva "ile, cnd au revenit ai mei din cltorie. #u timpul i-a disprut frica, si din cnd n cnd mai )descnta*. $at, asadar, care era ),arisma* +lexandrei. Eram, prin urmare, doi nvtcei. Ea ns se temea s mearg mai departe, n vreme ce eu ardeam de nerbdare s ajung pn la capt. #iudat este c eram amndoi... materialisti. #itiserm marxism, materialism dialectic, iar fundamentul nostru filosofic era unul materialist. .u credeam n iavol, nici n maniera du,ovniceasc de explicare a lumii sau a istoriei. Pe de alt parte, admiteam tot ceea ce provenea din domeniul magiei, n vreme ce orice provenea din domeniul religiei socoteam c este amgire sau putintate de minte. Era o contradictie flagrant, pe care nici mcar nu o constienti"am pe vremea aceea. +veam 67 ani. .u pstrasem, din vrsta copilriei, nici o legtur cu religia. impotriv, eram mai degrab marxist. iscutnd cu prietena mea, iam spus totusi un lucru pe care l simteam instinctiv. +sadar, pe planeta Pmnt se desfsoar un nfricostor, un urias r"boi. .u exist colt n care s nu se de"lntuie acest r"boi. #mpul acestui r"boi sunt mintile si inimile oamenilor. /otrrile pe care le lum, alegerile pe care le facem, modul n care nfruntm evenimentele vietii, fie ne conduc pe drumul cel bun, fie ne abat ctre fundturi de"astruoase. >ie cstigm viata, cunoasterea, bucuria, fie esum si ne ndreptm spre moarte, necunoastere, durere si tristete.

+vem vrjmasi care ne ursc cu slbticie. %or s ne distrug cu desvrsire. ( ne nimiceasc. Ei url cu neasemnat ur mpotriva noastr si uneltesc, cu pervers viclenie si vigilent, planuri perfide, pentru a ne nsela si a ne conduce, ncetul cu ncetul, la de"astru, la nenorocire, la moarte. (e strduiesc s biruiasc mintea omului. ( o obture"e, s-i nc,id orice fereastr care poate primi lumina vreunei cunoasteri substantiale. ( o mpiedice n a-si constienti"a demnitatea si mretia. ( o conving s se vnd foarte ieftin, pentru o piatr lucitoare, spre exemplu. >ac tot ce le st n putere spre a o deturna ctre un drum gresit. %rjmasii nostri sunt persoane. +u nume. (unt perfi"i, "elosi, depun eforturi nentrerupte n acest scop. #onlucrea" perfect, apartin aceleiasi specii, aceleiasi rase. 'upt cu omenirea n ansamblul ei, dar si cu fiecare individ n parte. Mai ales dac vreunul dintre noi este pe cale s le scape, sau dac cineva i detectea". +stfel de indivi"i se afl sub o special urmrire si presiune din partea lor. estui oameni i-au descoperit de-a lungul veacurilor. Multi dintre ei au trecut de partea lor, fie dorindu-le intimitatea, fie atrasi si nselati de ctre ei. 8nii ca acestia se afl sub directa lor stpnire. 'e slujesc, le sunt robi, le facilitea" planurile, si drept rsplat sunt ajutati de ctre ei pe parcursul acestei vieti. (pre exemplu, dobndesc cu usurint po"itii privilegiate, stpnire peste alti oameni, bogtie, si orice altceva ar cere. esigur, triesc primejdios si sub imperiul fricii. 4 adnc, permanent si de"ndjduit frica. )(tpnii* lor i ursc si pe ei, pentru faptul c sunt oameni. e altfel, i socotesc dispensabili. +sa se face c de multe ori ura si furia )stpnilor* se descarc asupra lor. (unt nefericiti si terori"ati. Mai exist si ceilalti oameni, care i-au descoperit si i-au dat n vileag pe acesti dusmani ascunsi ai nostri, care au nteles dimensiunea vicleniei, dar si a stpnirii lor asupra acestei lumi. +proape c ne-au biruit. 4menirea este supus lor dac nu n ntregime, atunci cel putin ntr-o msur urias. (i totusi, aceste persoane aleg s li se mpotriveasc. .u se sperie de puterea lor. .u se tem de osteneal, de primejdii. +leg mai curnd s moar n aceast nfricostoare confruntare, luptnd cu ,otrre mpotriva lor, dect s li se alture. Pentru mine, ei sunt ceea ce numim eroi. M minune" de ei. (unt cei care ndur presiunea din linia nti, pentru ca noi, cei din spate, s avem o oarecare usurare. Eu m temeam 0si poate m tem si acum3 s intru n linia nti, preferam s m )bucur* de viata din spatele frontului. $ns multi dintre acesti eroi i-au nimicit pe vrjmasii nostri. $-au nvins n confruntri directe. usmanii nostri se tem de ei. (i cel mai mult se tem ca nu cumva acest fapt s ajung cunoscut si de ctre ceilalti oameni. ( nu prind curaj de pe urma biruintei lor si alti oameni, si s voiasc a le urma exemplul. ( nu se cree"e un anumit curent, o miscare n mas a omenirii n aceast directie. ( nu-si piard, adic, prada la nivel de mase. Pentru c exist ntotdeauna aceast posibilitate, a desvrsitei transformri a oamenilor. (pre a evita o asemenea evolutie a lucrurilor, inamicii nostri se

strduiesc s oculte"e faptul existentei unor astfel de persoane, fie prin calomnie, fie prin denaturare, fie prin tcere. +cesti vrjmasi nu numai c ne ursc, dar n acelasi timp se si tem de noi. .u pentru ceea ce suntem, ci pentru ceea ce putem deveni. Pentru valentele noastre potentiale, care le sunt cu mult superioare si pe care vor s le "drniceasc, n asa fel nct ele s nu devin niciodat realitate, cci n acest ca" i-am depsi cu mult. $n confruntarea aceasta se angajea" fiecare n parte... $"bnda sau esecul sunt personale. #el care a biruit si s-a sustras influentei vrjmasilor poate sftui, poate clu"i, poate arta drumul. e noi depinde s vrem s ne mobili"m. ( vrem s luptm. .oi trebuie s contribuim cu vointa noastr... Pentru mai departe exist ajutor, mare ajutor. 8n astfel de nvingtor asupra vrjmasilor era si printele Paisie, pe care nc nu-l cunoscusem. CINEVA INVIZIBIL M LOVESTE $ntmplarea de mai jos s-a petrecut tot n acea perioad a studentiei. M dusesem la +lexandra acas. .e cunoscuserm cu cteva "ile mai nainte. Era si ea implicat n Ioga. >ostul ei prieten practica Ioga si vi"itase $ndia de cteva ori. + gtit si ne-am ase"at la mas. #onversatia noastr se depna n jurul temelor legate de ocultism, Ioga, magie, capacitti paranormale etc. @rusc, au nceput iarsi straniile i"bituri. .e-am privit. - #re"i c-i gelos prietenul meu! a ntrebat ea r"nd. - Prostii, am rspuns. .e-am continuat masa si discutia. up o jumtate de or - )@um-* - sa au"it ca o lovitur deasupra usii. +ceasta s-a trntit att de tare, nct am cre"ut c s-a rupt. Era suprafiresc... >ata s-a speriat. +m srit n picioare: - #ine esti! .u mi-e fric de tine+m apucat usa, am desc,is-o, am nc,is-o. +m rs ironic. ac esti vrjitor, vino s ne socotim, am spus provocator.

.u s-a ntmplat nimic. - 4 fi prietenul meu, a "is ea. - /ai, mi- .-avem si noi dreptul s stm de vorb, adic! 4ricine ar fi, n-are nici un drept. E un necioplit- am exclamat eu r"nd. 8it totul, ,ai s ne vedem de treab. + prins repede curaj. +m uitat de cele petrecute. &impul trecea repede si agreabil. +veam preocupri comune si discutiile ne ajutau s ntelegem

mai profund unele lucruri. &recuser destule ceasuri. 8itaserm amndoi cu desvrsire ce se ntmplase. Eram absorbiti unul de cellalt. eodat am simtit o lovitur n spate, ca si cnd m-ar fi i"bit cineva puternic cu un lemn lung si gros. +m "bierat cumplit din cau"a durerii. +m srit ca un arc si m-am apucat cu minile de sale. - #e se ntmpl! m-a ntrebat speriat, plin de nedumerire. - #ineva m-a lovit n spateM-a privit contrariat. .u numai n camer, ci n tot apartamentul nu eram dect noi doi. - +lt dat s nu-l mai provoci, mi-a spus. - 'as-l ncolo de gelos, am rspuns si m-am ase"at alturi de ea. (patele m-a durut dou-trei "ile dup aceea. M mir ast"i de usurtatea cu care priveam totul pe atunci. #um de treceam cu atta superficialitate peste astfel de ntmplri! Eram prea tineri, sau prea frivoli! UN VIS CIUDAT $n perioada aceea nu m implicasem nc n Mind #ontrol, nici nu aveam multe contacte cu Iog,ini din as,ram, si trecuse destul timp de cnd ntrerupsesem legturile cu ,ipnoti"atorul. +sadar, ntr-o sear am avut urmtorul vis. Mergeam pe un drum de tar. Pe marginea drumului sedea o creatur ciudat cu aspect omenesc, de nltime medie, bine legat, cu brate groase si o coad lung si viguroas. #apul pre"enta att trsturi umane ct si animale, era complet c,el, avnd urec,i lungi, ascutite, si dou cornite mici n vrf. ntreaga suprafat a pielii i era de culoarea bron"ului. (edea pe pmnt, la marginea drumului, si m privea. $mediat ce l-am v"ut, m-am nfiorat. Mi-a fost apoi rusine de frica mea - era la mijloc si trufia vrstei -astfel nct am continuat s nainte" temerar. )#e treab am eu cu sta!*, mi-am "is. ).ici una- .u-l cunosc- 4 sl ignor- %oi trece ca si cnd n-ar exista*. $ndat ce am ajuns n dreptul lui, dintr-o sritur s-a npustit asupra mea, m-a trntit fr nici o dificultate la pmnt, m-a muscat si m-a btut mr. Eram cuprins de tremur. M-am nspimntat nc si mai tare, ntelegnd c sinele meu nu avea nici o putere s i se mpotriveasc. &oate membrele mi parali"aser si deveniser inapte s sc,ite"e pn si cel mai mic efort. .u-mi puteam misca nici mcar degetul mic. .ici vorb de lupt. Eram cu totul lipsit de aprare, neputincios, c"ut prad n minile lui. up ce m-a tot muscat si lovit, s-a fcut nev"ut, si abia atunci am nceput s m misc putin cte putin, amortit. $n dimineata urmtoare, m durea trupul exact n punctele n care m lovise. M-am sculat din somn si m simteam ca si cnd as fi mncat btaie n realitate- M miram... )@ine, visu-i vis, dar ce-i cu durerea fi"ic!*. Eram

uimit, ns nu puteam gsi vreo explicatie, nici despre durerea din trup, nici despre ciudata creatur din vis. +s fi uitat-o cu desvrsire, dac nu s-ar mai fi ntmplat ceva straniu. up cteva "ile a venit prietena mea si mi-a "is: )+m avut un vis ciudat despre tine si m-am speriat. +i grij s nu ti se ntmple ceva ru- 8n omanimal ciudat, cu o mciuc ce-i iesea de la bru, te trntise jos si te btea*. $-am cerut amnunte, si am constatat c v"usem amndoi aceeasi creatur. +m fost uluiti, dar am uitat totul foarte repede, preocupati cu aventurile noastre amoroase. #e fusese acel vis! 4 prevestire! eclararea unui r"boi nev"ut sau adeverirea existentei unei dominatii strine asupra propriei mele persoane! n acea vreme mi fcea curte o cunostint a prietenei mele. +tt eu ct si prietena mea o ntlniserm de curnd, dar ne legasem de ea foarte strns. Prietena mea devenise ntre timp geloas si mi adresa c,iar reprosuri. &nra aceasta nu-mi fcuse niciodat vreun avans explicit, dar se creaser adesea situatii n care s-ar fi putut ntmpla ceva. ormiserm de multe ori n casa ei mpreun, n acelasi pat. .e limitasem ns la att, cci nu doream s merg mai departe. .u-mi plcea ca femeie, o preferam ca prieten. 'a un moment dat am purtat amndoi o conversatie bi"ar, pe care a nceput-o ea. .e-am vorbit u"nd de toate insinurile erotice posibile, fr s spunem lucrurilor pe nume, dar att de limpede nct m-am si mirat de inventivitatea noastr. Era o discutie foarte )subversiv*, la captul creia eu i-am spus limpede c nu sunt atras de ea, drept pentru care mi-a de"vluit ct de ofensat se simte. .-am luat-o n seam, ns mi-a spus ceva ciudat, care semna cu o amenintare mascat. + "is: )@ine, eu astept s-mi vin rndul n septembrie-*. .e aflam pe atunci n iunie. up aceast discutie, raporturile noastre au reintrat n normal. ncetul cu ncetul a devenit ns foarte lipicioas fat de prietena mea, nct am nceput s m nelinistesc. (e uitau dup diferiti tineri. Eram gelos, dar nu puteam face mare lucru, cci eram si eu prins n cele de "i cu "i. ns constatam cu uimire ct de profund ajunsese s-si exercite influenta asupra prietenei mele. e altfel, era familiari"at cu ocultismul si cu toate derivatele lui. #itea autori precum 4mraam +ivan,ov, #arlos #astaneda sau Aurdjieff, era la curent cu nvtturile sufi ale lui $naIat D,an si cu tot felul de scrieri magico-mistice. +vea ns si o ndeletnicire practic: deseori ne )ddea n crti*. .u n cele obisnuite, ci ntr-unele de tarot, pe care le cumprase dintro librrie masonic. evenise specialist#unostea o femeie care era extraordinar de priceput n a folosi astfel de crti si g,icea multe lucruri din viitor. #el putin asa pretindea. n afar de )datul n crti*, aceast doamn avea si alte )aptitudini*. #unostinta noastr o luda deseori exta"iat, si ntretinea legturi strnse cu ea. + nceput s o ia si pe prietena mea acolo. .u stiu ce lucru necurat s-a fcut- .u cunosc exact, dar judecnd dup ntmplri se pot extrage oarece indicii. 4ricum, la sfrsitul lui septembrie

mi-am amintit de amenintarea ei voalat: )@ine, eu astept rndul meu n septembrie-*. in luna septembrie, dup un sir de uimitoare coincidente si de stupide nentelegeri, m-am desprtit de prietena mea. ar n-a fost numai att. n viata mea toate lucrurile au nceput s mearg anapoda, si sufeream de o adnc durere sufleteasc ce m conducea spre nebunie si m mpingea ctre sinucidere. +i fi "is c se prbusise cerul peste mine. ) ar ce se ntmpl!* - m ntrebam adesea. M simteam ca si cnd cineva se lupta cu mine n ascuns. #a si cnd si-ar fi fixat drept scop al vietii sale s m distrug. +m aflat de la o cunostint comun c aceast fat, pe care o respinsesem ca partener de dragoste, mpreun cu )ndrumtoarea* ei care g,icea n cafea, ddea n crti si fcea si altele asemntoare, discutaser deseori pe seama mea la ntlnirile lor si m aveau drept tint a activittilor lor de sorginte ocult. +cest neverosimil sir de coincidente, de nentelegeri, de nenorociri, de durere sufleteasc si confu"ie, care mi s-au ntmplat n acea perioad, s-ar fi putut oare datora practicilor magice ale acestor )doamne*! +r mai fi avut oare aceste )doamne* vreo putere asupra mea dac eu as fi trit o viat crestineasc! #u sigurant c nu. %iata mea inadecvat era cea care ddea drepturi iavolului - cci el era )domnul* respectivelor )doamne*. )&i-au fcut vrji*, m-a prevenit un oarecare btrn foarte versat care m simpati"a... +tunci am rs. 9ul se fcuse, dar umne"eu, #are a ngduit acest lucru, avea s scoat un infinit mai mare bine din aceast ntmplare mai tr"iu. n scurt timp l-am cunoscut pe printele Paisie, care m-a ajutat s depsesc si acest r"boi, acoperindu-m ca pe un pui de gin cu aripile sale du,ovnicesti. $ar ceea ce i s-a ntmplat apoi )prietenei* care mi-a provocat toate aceste neplceri a fost cu mult mai ru dect durerea mea sufleteasc. ns umne"eu o va ajuta, asa cum m-a ajutat si pe mine. +veam n jur de =C de ani pe atunci si eram deja implicat n astfel de )activitti*- #e s-ar mai fi putut aduga!DEMOSTENE MASONUL Prietenul meu M. locuia mpreun cu cineva din +tena, pe nume Dostas, student la stomatologie. 'a acesta venea n vi"it de cteva ori pe an un vr din +tena pe nume emostene, si rmnea la ei cteva "ile. emostene era cu doi-trei ani mai mare dect noi. 'ucra pe atunci la o firm de turism. Era mason. %enea, asadar, si se ncingeau discutii filosofice despre om, despre lume, despre umne"eu, despre te,nici magice s.a.m.d. 'ui M. i fcea plcere s discute cu el, ntruct poseda multe cunostinte. (e mrginea ns la att. .u avea ncredere n el, socotindu-i pe masoni dubiosi. .u agrea )activitatea* lui, precum avea obiceiul s spun. 4dat, pe cnd discutau despre te,nici oculte, M. l-a luat peste picior, iar emostene s-a enervat. +propiindu-se de fereastra lui M., a suflat pn ce a aburit geamul, si a sc,itat cu degetul niste forme ciudate. +poi a

bolborosit ceva, fr s nteleag nimeni ce spune. up ce a terminat, a continuat discutia. >oarte tr"iu, pe la =-E dup mie"ul noptii, au mers s se culce, cei doi veri mpreun, iar M. singur n camera lui. $at ce povesteste el nsusi despre experienta sa: ).umai ce m ia somnul si - dang- - aud o lovitur n geam si sar din pat. MPotoleste-teN, mi "ic n sinea mea, dup care m culc la loc. Peste putin - poc- - o lovitur si mai puternic. (ar iarsi, speriat si enervat. +m fumat cteva tigri, am c"ut pe gnduri si am conclu"ionat c sunt nc sub influenta discutiei cu emostene5 m-am linistit si m-am culcat la loc, dup ce mai nti am desc,is fereastra si m-am asigurat c nu e vorba de vreo glum. e data aceasta am adormit bine. 'ovitura s-a au"it ns din nou, puternic si slbatic. Primul lucru pe care l-am "rit ndat ce am desc,is oc,ii a fost forma pe care o desenase emostene si ciudatele literesimboluri, care erau luminate de neonul de pe strad. Aeamul se sprsese exact n acel punct. M-am nfricosat. +m srit din pat, am alergat n cealalt camer si l-am tre"it pe emostene. + venit mpreun cu Dostas. .umai ce a v"ut fereastra si s-a nglbenit de fric. + sters ct a putut de bine acea form. #eea ce m-a impresionat a fost faptul c el se speriase mai ru dect toti. 9estul noptii l-am petrecut cu luminile aprinse, fumnd mpreun. .imeni n-a ndr"nit s mai doarm*. $n alt ordine de idei, emostene si sc,imba deseori serviciul, ntr-o perioad n care era greu s gseasc cineva de lucru. +partinea lojei engle"e, mi se pare, si mergea mpreun cu Dostas pe la diferiti studenti, strnindu-le entu"iasmul. 'a unii mai naivi avea pri". .e spunea cte ceva despre Masonerie, si de la el am aflat pentru prima dat c, ncepnd cu anul 67<C, la nivelul mai-marilor Masoneriei se luase ,otrrea de a se face cunoscut publicului larg ntreaga )gno"*. (i cnd spunea )gno"* ntelegea - fireste - ocultismul si toate cele legate de magie. .e-am ncredintat noi nsine de acest fapt pentru c, dac pn acum ctiva ani foarte putini indivi"i erau initiati si se ocupau cu ocultismul, acum se nmultesc continuu si se auto-populari"ea" impetuos, prin declaratii publice si de"bateri pe aceste teme. #ele relatate aici se petreceau pe vremea cnd fcusem cunostint cu +ris ,ipnoti"atorul. Era cam n aceeasi perioad. Pentru rigoarea istorisirii, voi relata si alte cteva evenimente notabile. up aproximativ un an de "ile, am mers acas la Dostas, care locuia cu prietena lui, student la medicin. (tudiau o carte de vrjitorie care continea si invocri demonice. #uprindea numele si )specialitatea* demonilor, precum si modul n care i poti c,ema. Erau putin speriati, dar pe de alt parte nici nu aruncau cartea. up mai putin de un an, au nceput s aib probleme n relatia lor. (ufereau mult. >ata a ajuns pe la psi,iatri. si pierduse ec,ilibrul mental, si

c"use totodat prad depravrii. 4 au"eam pe la petreceri spunnd cuvinte murdare fat de cunoscuti si necunoscuti, nnebunise, sau o stpnea un spirit, un demon! 8ltimele vesti pe care le-am avut au fost c printii ei alergau cu ea pe la mnstiri, cci fuseser de"amgiti de doctori. Dostas suferea teribilEu atribui acest ru preocuprii lor pentru vrjitorie, cci dintru nceput diavolul a fost ucigas de oameni si tatl minciunii, dup cuvintele (cripturii. .u este deloc exclus ca cei doi s nu se fi mrginit doar la a citi acea carte, ci s fi si fcut vreo invocare demonic. n felul acesta au dat drepturi iavolului si demonilor lui s aib stpnire asupra vietii lor. >ie si simpla existent n cas a acestei crti i punea n pericol du,ovnicesc, din pricina energiei demonice care i putea influenta5 cu att mai mult cu ct se apucaser s si studie"e. @inenteles c vrul emostene, care ne desc,isese asemenea crri, n-a putut s ajute, n ciuda tuturor te,nicilor pe care le cunostea: )#orb la corb nu scoate oc,iul*. e la emostene am au"it pentru prima dat de .oul Mesia, de ).oul /ristos* O. +cesta va veni s conduc omenirea ctre .oua Er, anume Era %rstorului. .e-a spus c,iar c .oul Mesia se nscuse deja si avea s-si nceap activitatea public la vrsta de EE de ani. n vremea aceea nu se prea au"ise despre astfel de lucruri. +st"i ele se bucur de o mare publicitate. n privinta cronologiei, ns, au dat gres. ( fi fost oare planul amnat! ntmpin dificultti! #ine stie!... $$ ntlnesc din nou pe emostene masonul

#u emostene m-am rentlnit dup ani de "ile. Eram deja amndoi oameni maturi. >iecare naintase mult pe drumul su. Eu mersesem n Eg,ina s m nc,in (fntului .ectarie. &ocmai ce m ntorsesem din Egipt si, trecnd prin +tena pentru cteva "ile, am gsit astfel oca"ia s mplinesc o dorint mai vec,e de-a mea. (fntul m-a )osptat* pe sturate atunci cnd m-am nc,inat cinstitului su cap. /arul lui m-a nvluit mbttor. M-am ntors n curte, n camera n care a trit, si m-am bucurat du,ovniceste. (imteam o atingere sufleteasc, o familiaritate, o apropiere, ca si cnd l-as fi cunoscut pe (fnt. in acea "i sa ntrit si s-a statornicit legtura noastr. &riam mpreun o adevrat desftare, bucurie si pace du,ovniceasc. Era simtirea ,arului si a lipsei de team pe care o naste siguranta pre"entei (fintilor. ntr-o asemenea stare m aflam nc, atunci cnd m-am urcat pe salupa ce urma s m duc napoi n +tena. M minunam de acest dar du,ovnicesc... +tunci l-am v"ut pe emostene, retras pe un scaun, citind. +m socotit c trebuie s-i vorbesc. M-am apropiat si am nceput discutiile din punctul n care le abandonasem cu cinci ani n urm. Mi-au atras atentia de-a lungul convorbirii trei amnunte, pe care m voi strdui s le redau.

>usese si el n Eg,ina, pentru a se )nc,ina* ntr-un vec,i templu pgn. $-am povestit si eu despre cltoria mea n $ndia, accentund aceast latur a vietii mele. - #e se ntmpl, tot la lecturi ai rmas! .u nainte"i ctre nici o practic! l-am ntrebat. - @a fireste c da, avem practici si ne ocupm regulat cu magia. (tiam acest lucru, desigur, dar o asemenea mrturisire lipsit de ec,ivoc m-a impresionat. +vea sen"atia c vorbeste cu cineva asemenea lui. si abandonase vec,iul serviciu si si procurase unul legat de slujirea intereselor Masoneriei, creia i se dedicase cu tot sufletul su. - Eu am vi"itat mnstirea (fntului .ectarie, am spus. +cest loc este plin de energie- ( mergi s te convingi singur. - .u m duc. .u se potriveste cu structura mea sufleteasc. .u-mi place, locul m respinge. M-am ntristat, am fost uimit, surprins. #um este posibil s existe astfel de oameni!- Este cu putint s nu le )plac* umne"eu! (i se exprima att de clar si de categoric, n timp ce eu simteam nluntrul meu atta bucurie si pace de la (fntul .ectarie... )Ei nu cunosc, m-am gndit, si de aceea vorbesc asa*. $-am "is: - Eu am mers si am simtit asta si asta... (i i-am descris cele pe care nc le mai simteam. .e-am luat cu vorba si i-am spus c m-am sc,imbat si c sunt crestin. - @ine, crestinismul ca filosofie este foarte elevat, dar ca religie nu spune nimic, a "is el. #unosteam, desigur, aceast strategie de subminare indirect a lui /ristos pe care o aplic ei, dar am socotit-o a fi produsul nestiintei. +m nceput o discutie ndelungat n care am avut prilejul s pre"int credinta crestin. e multe ori am ajuns s polemi"m, dar nu-mi aduc aminte exact pe ce teme. mi amintesc numai o replic a sa, n urma creia mi-am pierdut orice dispo"itie de a-mi prelungi strdania. Mi-a spus cu o ncptnare stranie, c,iar nebuneasc: ) ac accept c lucrurile stau asa precum spui, atunci prefer s fiu n iad cu iavolul*... #e s-ar mai putea aduga! #e bucurie pervers poate afla cineva n viclenie, n perfidie, n rutate, n prefctorie, n ur, n autodistrugere! Pe bun dreptate se spune c portile iadului sunt nc,ise pe dinuntru... PARTEA A DOUA - AJUTORUL DUMNEZEIESC PRIMA VIZITA IN S ANTUL MUNTE

%iata mea la facultate a fost o aventur. Petreceri, drumetii, iubiri, teorii si ideologii. #iteam mult, filosofam mult, discutam mult, cutam mult. &oate acestea ntr-o continu miscare si mprstiere. (e sfrsise vara si, mpreun cu ea, si banii nostri. .oi ns voiam s ne continum vacanta, bile si cltoriile. +tunci, un oarecare prieten a propus s mergem n (fntul Munte. - #e s facem acolo! am ntrebat. - #utreierm din mnstire n mnstire: avem ca"are si mas gratuite, ba ntre timp mai facem si cte o baie, a rspuns prietenul meu. - $n regul, mergem. ac n-ar fi struit el atta, n-am fi putut s ne tre"im la B dimineata. .u dormiserm dect trei ceasuri. +utobu"ul a fcut trei ore de la &esalonic pn la 8ranupoli. +m urcat apoi pe vaporul care urma s ne duc n Munte. +m plutit paralel cu coasta peninsulei vreme de un ceas si jumtate. +veam un sentiment de bucurie luntric. Mnstirile erau impresionante, iar micile c,ilii, pierdute prin verdele ierburilor, lng mare, atestau un mod linistit de viat si o filosofie a ndeprtrii de desertciunea lumii. %edeam visul meu ntrupat. eseori discutam cu prietenii mei s plecm undeva departe de societatea aceasta a masinriilor inumane, si s trim simplu, la tar, dup regulile noastre. $at, asadar, c anumiti oameni reusiser. Eram sincer bucuros$tinerariul cltoriei noastre a fost &esalonic -8ranupoli - afni 0portul3 DarIes 0capitala3 -Mnstirea Dutlumusi - Mnstirea $viron - Mnstirea (tavroniHita - Mnstirea Arigoriu - &esalonic. +m cunoscut mona,i, am stat de vorb cu ei. +m fost uimit s constat ct erau de inteligenti si de cultivati. (e dovedeau extrem de fini cunosctori ai problemelor sociale, politice, ideologice, filosofice si existentiale care m preocupau. #uvintele lor erau adnci si pline de mie". (imteam o mare satisfactie s pot discuta cu ei. .u acceptam punctele lor de vedere, cci nu aveam vreme s reflecte" eu nsumi asupra lor. 4ricum, ns, erau conceptii serioase, pe care nu le putea cineva respinge prea usor. M-a impresionat si modul c,inovial de organi"are a vietii lor. .u exista n mnstire avere personal. &oate apartineau tuturor. Proprietate obsteasc. Mncau cu totii mpreun, laolalt cu oaspetii lor, aceeasi mncare, la aceeasi mas. +nual, n cadrul unei mari ntruniri, sc,imbau ntre ei diversele slujiri, astfel nct fiecare s fie angrenat n toate activittile: un an, grdinar5 anul viitor, tmplar5 urmtorul an, trape"ar, s.a.m.d. Egumenul era ales prin vot de ctre ntreaga obste, pe viat, cu exceptia ca"ului n care si-ar fi manifestat el nsusi dorinta de a demisiona din aceast demnitate. Erau alesi si )responsabilii-sefi*, care, mpreun cu egumenul, constituiau corpul administrativ al mnstirii. Existau ntre ei alte valori si alte relatii dect cele cu care suntem noi obisnuiti. >iecare cuta s-l slujeasc pe cellalt. 4 atmosfer de iubire frteasc, un du, de jertfire de sine. (e bucurau atunci cnd puteau ajuta.

#t diferent fat de individualismul mi"erabil si inuman al locuitorilor marilor orase+ici se pstra viu vec,iul du, al crestinismului, cu cinele comune, cu )agapele*, cu bunurile obstesti. n primele biserici crestine nu exista nici un srac, nimeni care s fie lipsit, pentru c toti crestinii, bogati si sraci, si puneau averile la dispo"itia @isericii si astfel ele deveneau proprietatea tuturor membrilor @isericii. (i toate acestea fr nici o constrngere, fr crime, ur, )dictaturi ale proletariatului* si alte gro"vii. Proprietate obsteasc ntemeiat nu pe constrngere, ci pe libertate, pe iubirea din inim pentru aproapele. +sa a nvtat /ristos. +ceasta este calea pe care a artat-o. #alea iubirii. 'a un moment dat, am reali"at c imaginea care exista n mintea mea despre crestini si crestinism, pe de o parte, si ceea ce vedeam si triam acum, pe de alta - erau dou lucruri cu totul contradictorii. Eu credeam c n general crestinii sunt oameni cu probleme psi,ologice, ngusti la minte, dar smec,eri si mi"erabili. #redeam c @iserica, crestinismul, sunt pe cale de disparitie, apartinnd unei traditii mumificate, adecvate preponderent oamenilor de joas spet, sarlatanilor si ginarilor. +m fost uimit cnd am cunoscut faptele si oamenii de aproape. M-am ntrebat curnd: )@ine, dar cum s-a format si a prins contur n mintea mea aceast imagine negativ, fals, despre crestinism si despre @iseric!*. .-aveam nici un drept s emit vreun punct de vedere asupra acestor teme, ntruct nu cunoscusem niciodat de aproape vreun clugr, vreun preot sau vreun crestin practicant. &oat aceast imagine negativ se formase nluntrul meu datorit "iarelor si televi"orului. +doptasem un punct de vedere strin de realitate... eci, fusesem supus unei splri a creierului- n aceasta si const supunerea, robia spiritual: controlul gndirii prin mijloacele de informare n mas. 4are n cte alte probleme fusesem supus aceleiasi splri a creierului! Putin cte putin, crmpei cu crmpei, o mic stire dup alta - si astfel ne sunt induse cu premeditare n minte imagini deformate. .umai constienti"area si obisnuinta de a discerne si a controla informatiile pe care le primim ne pot elibera de aceast sclavie spiritual. $n paralel cu aceste gnduri si evenimente, s-a derulat un alt set de ntmplri cu mult mai nsemnate si mai... misterioase. n acele "ile sufletul meu era cuprins de bucurie si de pace, ca si cnd m-ar fi acoperit o binecuvntare, ca si cnd cineva mi clu"ea pasii, scotndu-i n calea mea pe oamenii potriviti pentru a-mi vorbi si a m nvta. Era dumne"eiasca purtare de grij! Plecnd cu vaporul din (fntul Munte, m-am strduit s-mi astern experientele pe ,rtie, n textul de mai jos, pe care l-am scris atunci. $at ce scriam: )+cum simt c pot pleca din Munte. (imt c s-a nc,eiat un ciclu. 8n seminar. +cum nteleg existenta acestui ciclu, pe care nu-l constienti"asem ca atare n timp ce se derula.

+m primit trei lectii, si n-as fi putut pleca nainte de a le sfrsi. #eva luntric m tinea n Munte atta vreme ct sufletul meu nc prelucra aceste lectii. Erau dati cnd m simteam foarte ncrcat. +ngrenajele sufletului meu lucrau la temperaturi nalte. 'a (tavroniHita, egumenul ne-a vorbit la cimitir. + fost prima discutie. ntreaga mnstire, cu atmosfera ei, cu miscrile, sunetele, icoanele ei, actiona asupra noastr. 'a nceput, egumenul se pierdea ntr-un anume fel atunci cnd vorbea: nc,idea oc,ii pe jumtate, si misca ncet-ncet capul, intra ntr-o stare anume. #uvintele lui mi-au prut mai nti ncurcate, dar apoi si-au aflat nsiruirea logic. e la el am nteles misterul existentei @isericii. #e este @iserica! M9ul cel purttor de viat care curge nencetat prin veacuriN. Pe umne"eu '-a definit ca M#el ce a dat timp netimpului si loc neloculuiN. .u-mi puteam lua oc,ii de la egumen. #eva fcea ca toate cuvinte lui s rsune adnc nluntrul meu si s-si de"vluie tainica ncrctur dinaintea constiintei mele. (imteam c Mceva se ntmpl aiciN. #eva care depsea ,otarele unei simple convorbiri. +ltcineva, mai nalt, nev"ut, era nvttorul. .u egumenul. 'a Dutlumusi - alt stare de lucruri. (imteam o presiune interioar, un impuls de a pleca. 4 team datorat faptului c mona,ii de aici se apropiau de cugetele mele cele mai adnci. Erau familiari"ati cu problemele existentiale care m frmntau pe atunci. Printele +., un ieromona, de aceeasi vrst cu mine, mi vorbeste despre viata sa si despre atacurile demonice. +ud pentru prima dat despre (atana ca despre o fiint care se afl lng noi si care exist tot asa precum exist cerul, pmntul, omul. +sadar aceste lucruri se confirmau: nu numai c m gndisem la ele, ci n adncul sufletului dobndisem simtmntul existentei lor. M-am nfricosat. (entimentul c pusesem capt unui ntreg mod de raportare la realitatea nconjurtoare nu era ns att de limpede. (eara am discutat cu &asos: - #e fel nou de a privi lucrurile este acesta! E ilu"ie sau realitate! Prietenul meu a rspuns: - #eea ce-mi d fiori nu este Milu"iaN lor, ci faptul c simt c nu este ilu"ie, ci realitate. $ntr-adevr, ne simteam amndoi tulburati n fata dimensiunilor acestei noi experiente. 'a Arigoriu am ajuns dup-amia"a, singur. nc de pe drum presimtisem c voi avea o ntlnire seara, iar dimineata voi pleca. 'ucrurile au curs firesc dar, n c,ip misterios, faptele si evenimentele s-au dovedit strns legate, fr sincope, avnd continuitatea verigilor unui lant. n toat aceast multime a vi"itatorilor si a clugrilor, care mi erau cu totii absolut necunoscuti, l-am ntlnit pe acest om fr ca mcar s-l caut sau s-i spun

pe cine si pentru ce l caut. Exact la momentul potrivit a trecut prin fata mea printele (., si astfel ne-am cunoscut. +m simtit c-i pot vorbi unui mona, pe limba mea, liber. Era un vec,i cltor. 8n fost... Mvntur-lumeN- +m discutat desc,is. M-am simtit foarte liber. Prin aceast discutie mi-am redobndit sentimentul propriei responsabilitti pentru drumul meu n viat. 'ucrurile nu ni se petrec la ntmplare. #eea ce are important este maniera personal pe care o alegem spre a le nfrunta*. +ceast prim vi"it a durat trei sau patru "ile. (imteam c m sparg. M umplusem pn la refu" cu impresii noi. Erau attea lucruri inedite la care trebuia s reflecte", s mi le pun n ordine... &rebuia s plec pentru a )digera* noile si intensele mele impresii. !NTLNIREA MEA CU BTRNUL PAISIE %i"ita n (fntul Munte m problemati"ase. 9spunsurile pe care mona,ii le dduser tuturor nedumeririlor mele m provocau. Peste putin timp m-am rentors, pentru a cerceta totul mai profund. +m mers la mnstirea Dutlumusi. %oiam s discut cu printele +. up-amie"ile,. cnd si termina obligatiile, sedeam ntr-un balcon si discutam. Era inteligent, cordial si instruit n materie de ocultism. l pretuiam. - Printe +., s-mi vorbesti despre ru ca dispo"itie a sufletului omenesc, accept- ar s-mi vorbesti despre iavol ca persoan, mi se pare prea exagerat. ac asta-i realitatea, ce altceva s-ti spun!

- (i tu de unde stii! '-ai v"ut tu nsuti! + rs. - Parc numai o dat!- ar numai eu cre"i c l-am v"ut! (unt si alti printi care s-au r"boit cu el. - #um l-ati v"ut, adic! - 8ite, odat a venit si ne-a stricat toate grdinile mnstirii. - #um adic le-a stricat! - 'e-a stricat. + rupt lemnele, a smuls plantele din rdcin, le-a ntors pe toate cu susuOn jos. '-am privit cu nencredere. (-a uitat la mine, a "mbit si a continuat. - &i se pare de necre"ut, dar c,iar asa este. - &u ai vreo experient personal! l-am ntrebat. - + venit mai demult n c,ilia mea si m-a lovit, iar a doua "i aveam dureri.

Mi-am amintit inexplicabila lovitur n spate pe care o primisem n trecut, atunci cnd eram cu fata aceea, si l-am ntrebat cu interes: - '-ai v"ut cu oc,ii ti! - 8neori l ve"i, alteori nu. 4dat au venit trei draci si i vedeam, fceau glume. - (i tu cum ai reactionat! - 9deam, ce s fac! e vreme ce erau comici...

$l priveam nencre"tor, dar cu interes. mi aduceam aminte de experientele mele. .u cumva aceasta era explicatia "gomotelor, a usilor care se trnteau, a btii pe care o ncasasem! - >ac si glgie! am ntrebat. - 4,o- #re"i c doar glgie! +nul trecut, cam pe vremea aceasta, aveam o clugrie n mnstire. 8n frate nceptor urma s devin mona,. &rebuia s ne adunm la ora E, nainte de "ori, la biseric. n acea noapte, un demon a trecut pe la toate c,iliile: trntea usi, ferestre, urla, ltra... + fost un adevrat prpd. .e-am adunat cu totii jos la biseric nc de la 6=, spre a fi mpreun. .oi, cei tineri, eram nspimntati. #ontinuam s fiu nencre"tor si uimit de ceea ce au"eam. - 8ite cum stau lucrurile: iavolul nu vrea s-si deconspire existenta n fata oamenilor, pentru c n felul acesta i poate lupta mai usor. Pe ascuns. .u te feresti de un inamic a crui existent o ignori. ns o dat ce l-ai descoperit, nu mai are sens s se ascund, asa nct se lupt cu tine la artare. Mi-a relatat si alte ntmplri. +m discutat despre Ioga, despre puterile ascunse ale omului. 4are nu se pot ele explica avnd ca ba" autosugestia sau psi,anali"a! .u sunt ilu"ii! .u cumva )subconstientul*, asa cum spune Gung, ne joac feste! .u cumva toate acestea nu sunt altceva dect manifestri ale mintii noastre! +m de"btut n detaliu toate aceste aspecte. $n dup-amia"a urmtoare, discutnd, mi-a sugerat s ncerc s-i vd )aura*, n timp ce el se ruga cu siragul de mtnii. i spusesem c am avut cndva capacitatea de a vedea aura oamenilor. ntr-adevr, m-am strduit, dar fr succes. +tunci mi-a vorbit despre printele Paisie. - +ici, ceva mai sus, este un clugr care face minuni - printele Paisie.-am fost deloc impresionat. +proape c nici nu l-am luat n seam. )(i ce-i cu asta! m gndeam. (i Iog,inii au astfel de puteri. +m si eu o mic experient*. Mi-a cerut s-i art cte ceva din exercitiile Iog,ine pe care le fceam. Prin urmare, am ncercat s medite" si s m concentre", asa nct s-i vd limpede aura. @rusc am simtit o sc,imbare n ru.

- &i-ai dat seama! l-am ntrebat. +i simtit! $ncetasem s mai ncerc, cci m nelinistisem din pricina intensei sc,imbri mentale si sufletesti ce mi se ntmplase. Printele +. se ngrijor. M simteam ciudat. +m luat inconstient un creion ca s desene". +tunci s-a ntmplat ceva foarte... straniu. +m nceput s desene" foarte usor, cu trsturi sigure de creion, niste c,ipuri. Mna mergea singur. Erau niste c,ipuri urte, scabroase: nasuri, urec,i, dinti mari -expresii potentate si sugestive ale ruttii si de"gustului. '-am privit cu nedumerire pe printele +. - Priveste, i-am "is, si i-am artat fetele. Erau ntocmai precum c,ipurile demonilor din picturile despre iad. Eram si eu uimit de ceea ce fcusem. (tiam c n-am o asemenea ndemnare la desen. mi simtisem mna mergnd singur. .u stiam ce va iesi pe ,rtie. +dic nu avusesem n mintea mea nici o idee pe care s ncerc s o trec pe ,rtie, ci s-a ntmplat ceva independent de vointa mea. %"nd sc,itele, printele +. a nteles imediat lucrarea demonic si a simtit nevoia s se roage n liniste. (-a ridicat si mi-a spus: - &e las acum... Mai stm de vorb mine. (i a plecat alergnd pe scri. +m rmas singur. Eram iritat din pricina celor ce mi se ntmplaser. M simteam ca si cum altcineva m folosea fr voia mea. M-am strduit s neutrali"e" aceast influent care se exercita asupra mea. +m ncercat s-mi controle" mna. )+cum voi desena o bisericut*, m-am gndit. n ciuda tuturor eforturilor, a fost imposibil s o sc,ite". Mi-au iesit din nou acele c,ipuri oribile- )4 s fac ceva mai usor. %oi desena o turl, si am s-i pun deasupra o cruce*. n loc de aceasta, pe ,rtie ieseau sni de femeie de"goliti- .u-mi puteam controla mna. M-am pierdut cu firea si am aruncat ,rtia. Eram speriat, confu", nelinistit. )#e mi se ntmpl!*. (imteam nc asupra mea acea transformare. M-am retras si m-am ntins pe pat enervat, spernd s m linistesc dormind. $n dimineata "ilei urmtoare, printele +. a venit la mine si mi-a propus s merg s-l ntlnesc pe printele Paisie. Mi s-a prut o idee bun. Mi-a dat detalii despre drum si am pornit. +m ajuns lng c,ilia btrnului si am tras de srma clopotelului de la intrare. Peste cteva clipe, cineva a strigat de la fereastr: - Ei, copile, ce doresti! +m lsat srma din mn. - Printe, nu-mi desc,i"i! am ntrebat.

+tunci a dat drumul la c,ei pe srm. - $ncuie la loc, mi-a strigat. +m intrat n curte, am ncuiat n urma mea si am urcat spre cas. #nd am ajuns n fata casei, sub balcon, btrnul mi-a cerut s-i dau o jac,et care c"use pe jos. +m apucat jac,eta si am ridicat capul, ntin"nd mna ca s i-o dau. @trnul s-a aplecat peste balcon s o apuce. 4c,ii nostri s-au ntlnit pentru prima dat. #e privire era aceea-... 4c,ii lui mari, negri asemenea crbunelui slefuit, strluceau ca niste scntei. #e putere era aceea!- Era ceva sfnt n acea privire. #eva care covrsea firea omeneasc, att ct o cunoscusem eu pn atunci>ulgertor mi-am plecat capul. .-am re"istat acelei mretii du,ovnicesti pe care am ntlnit-o naintea mea. Eram prea mic... M umplusem de team sfnt. $naintea de a apuca s fac nconjurul casei, cale de aproape EC de metri, m simteam de parc mi se descoperise o tain adnc despre potentele firii omenesti. #nd ne-am rentlnit dup cteva minute, am v"ut n fata mea un btrnel minunat. 4c,ii erau normali, nu se mai vdea nimic din mretia du,ovniceasc de mai nainte. Era un om obisnuit. +m se"ut ntr-un coltisor si ne-am luat cu vorba. - Printe, eu nu srut mna preotilor, cci nu cred. e vreme ce nu cre"i... bine faci, a rspuns el.

+m discutat vrute si nevrute. Era att de bun, de blnd... n cteva minute ne apropiasem mult sufleteste. +m simtit o mare bucurie, apropiere si ncredere. esigur, la aceasta au contribuit virtutile si discernmntul btrnului. 'a un moment dat, r"nd bucuros, btrnul mi-a cerut voie s m ajute du,ovniceste. - ( psesc nluntrul tu! a ntrebat. a, printe, am rspuns plin de ncredere.

- Pn si picioarele mi miros urt, a spus el, insinund prin aceasta c ar avea neajunsuri du,ovnicesti. +m "mbit- 4mul acesta era curat precum cristalul, si bun precum /ristos. - .u contea", printe, eu vreau, am rspuns. +tunci a ptruns n sufletul meu. +m simtit ceva delicat, grijuliu si gingas, ceva tmduitor, luminos, ceva puternic pogorndu-se asupra mea. +m simtit ca o transfu"ie de lumin n suflet. 4 lumin lin...

Mi-a adus o pace bucuroas, adnc. 4 asemenea pace, ca si cnd mas fi ntors la mine acas dup un ndelungat si crncen exil. 4 pace egal cu o nastere din nou5 eram ca si cnd m-as fi aflat n bratele lui umne"eu. +m avut asadar revelatia aceasta: c exist asa ceva n lume- #-i este cu putint omului s devin astfel- #t uimire, ct nedumerire, ct bucurie... @trnul se bucura mpreun cu mine. M mngia. '-am mbrtisat fericit. M-am rusinat apoi de acest gest. Eram descumpnit. #e fusese mai mare, nerusinarea sau dorul meu ar"tor! $ns btrnul mi-o ngduise. M mngia pe pr, n vreme ce acel ceva care ne unea devenea tot mai luminos, tot mai intens. $esisem din sine-mi. M )mbtasem*. ar comportamentul meu era cuviincios, linistit, cumptat. +ceasta era prima oar cnd experimentam )betia cea cumptat*. +m pornit spre mnstire complet sc,imbat sufleteste, mental, emotional. M-am ntors alt om. Mona,ii pe care i-am ntlnit m ntrebau "mbind cu substrat: e la printele Paisie vii!

Erau evidente darurile btrnului care se revrsaser asupra mea. 'e vedeau si ei. e altfel, mi simteam sinele cufundat ntr-un fel de lumin mental. a, rspundeam cu bucurie ca un... novice printre veterani.

a, cu adevrat se petrecuse si cu mine acel lucru minunat, tainic, dumne"eiesc. +poi m-am ntors n oras. +colo am continuat s triesc la fel ca nainte. &otusi m problemati"asem, si c,iar am cumprat o carte foarte bun - )(taretul (iluan* - pe care mi-o recomandase printele +. Practic, ns, viata mea nu se sc,imbase cu nimic. "CU CE DREPT TE AMESTECI !N VIATA MEA#$ up vi"itele mele n (fntul Munte am simtit o oarecare putere nev"ut, nedeslusit, actionnd asupra evenimentelor vietii mele. &rebuie spus c revenisem foarte rapid la vec,iul meu stil de viat. n acelasi fel triau pe atunci si toti prietenii mei. ar, mai nou, am observat o... nereusit, s "icem, n relatiile mele cu femeile si n general n toate preocuprile mele cu implicatii sexuale. 4ri de cte ori mergeam s fac un lucru pe care nvttura crestin l consider )pcat*, ntmpinam - n c,ip cu totul inedit -dificultti nemaintlnite. +ceasta mi s-a ntmplat de foarte multe ori si pentru o lung perioad de timp. esi cel mai logic ar fi fost s atribui acest fapt interventiei printelui Paisie, eu simteam nluntrul sufletului meu c responsabil era si printele +., ieromona,ul cu care discutasem. M-am apucat deci si i-am scris o

scrisoare. ).u stiu ce faci anume, dar indiferent ce tot faci - ncetea". .-ai dreptul s te amesteci n viata mea-*. +cestea si altele asemenea i-am scris. #e se ntmplase! Mi-a explicat nsusi printele +. mai tr"iu: )$n acea vreme eram proaspt ,irotonit preot. /arul preotiei se pogorse asupra mea. &e pomeneam la rugciunile fiecrei liturg,ii pe care o slujeam*. 9dea)(unt oameni care ne cer insistent s ne rugm pentru ei, s-i pomenim la liturg,ii, iar tu mai aveai putin si ne bteai*, mi-a "is. +tunci am nceput s bnuiesc c n spatele acestora se afla nsusi /ristos. &ot atunci am nceput s constienti"e" si faptul c printele Paisie era luminat de umne"eu, iar puterea pe care o avea era de la /ristos, si nu de la sine nsusi. Mai tr"iu, cnd l-am ntrebat despre toate acestea, mi-a spus: )Eu, fiul meu, sunt un om simplu. Eu m rog lui /ristos, si El lucrea". ac m-ar prsi /arul 'ui, poate c as ajunge cine stie ce vagabond prin 4monia*. e altfel, nsusi /ristos spune n Evang,elie: +devrat, adevrat "ic vou: cel ce crede n Mine va face si el lucrrile pe care le fac Eu, si mai mari dect acestea va face 0$oan 6;, 6=3, si fr Mine nu puteti face nimic 0$oanlB, B3. CRUCEA IZVORSTE MIREASM $ntr-o dup-amia" de var a venit la mine acas prietenul cu care fusesem prima dat n (fntul Munte. El pstrase fat de toate o distant mai mare dect mine, dar era impresionat si c,iar influentat po"itiv de mona,ismul ortodox. $n acea dup-amia" era frmntat si cufundat n gnduri. (e confrunta cu o dilem ar"toare. +m stat de vorb si mi-a propus o colaborare. mi solicita participarea si sfatul. Existau dou moduri de a actiona. Printr-unul am fi cstigat destui bani, dar ne-am fi vtmat sufleteste att pe noi nsine, ct si pe altii. Prin cellalt mod n-am fi cstigat bani, dar nici n-am fi produs vreo vtmare cuiva. .e aflam ntr-adevr la intersectia dintre ru si virtute, si ne ntrebam ce cale s alegem. 'a un moment dat, pe cnd discutam, m-am gndit la printele Paisie si i-am cerut n minte ajutorul. - Mi, nu citim si noi vreo rugciune nainte s ,otrm! i propun prietenului. M-a privit nedumerit, cu uimire- Pentru o clip m-am gndit: )4 s m ia peste picior acum*. 8luit, l-am au"it ns "icnd: )n regul, citim*. 'a (fntul Munte se citesc n fiecare dup-amia" rugciunile unei anumite slujbe, cunoscut sub numele de )Pavecernit*. (-a ntmplat s o am ntr-o brosur. .u o mai citisem niciodat. ntruct nu exista nici o icoan a vreunui sfnt la mine n cas, am scos de la piept o cruce de lemn, sculptat. 4 fcuse cu minile sale si mi-o druise printele Paisie. +m atrnat-o pe perete si am nceput s citim, cu multe poticneli si greseli, rugciunea.

up un sfert de or terminaserm. M-am nc,inat si m-am aplecat s srut crucea. 4 minunat mireasm mi-a nvluit atunci nrile. 4 arom foarte plcut, puternic si totodat delicat i"vora din cruce. Plin de bucurie, i-am "is prietenului meu: )nc,in-te si tu*. (e aplec s se nc,ine, apoi ncremeni uimit, se nc,in din nou si ncepu s inspire cu putere. (e ntoarse spre mine plin de mirare: )Mi, frate, ... miroase-*, mi "ise. + luat apoi crucea n mini si a nceput s o miroas ncontinuu. Ei bine, din acea clip am tbrt amndoi pe cruce. 4 srutam si o miroseam o dat unul, o dat cellalt. Mireasma umpluse toat camera. .e priveam uluiti si bucurosi. +ceast mireasm cereasc producea o influent ciudat asupra noastr. .e provoca o transformare sufleteasc si mental. (ufletele noastre deveniser usoare si bucuroase. 4 euforie spiritual ne cuprinsese. 4 )betie cumptat* - cum spun vec,ii asceti crestini. +m luat amndoi ,otrrea pe dat, fr s mai fie nevoie de vreo discutie. #unosteam acum cu claritate drumul corect. .u ne mai interesau banii pe care i-am fi pierdut. Eram bucurosi c urma s facem ceea ce este corect, c,iar dac aceast deci"ie avea s ne afecte"e financiar. .e-am ridicat ndat, mpreun, am mers si am pus n ordine c,estiunea respectiv, dnd o solutie definitiv problemei. Eram bucurosi pentru aceast alegere a noastr. Mai tr"iu am reali"at c imensul ajutor pe care ni-l dduse n aceast situatie scurta invocare pe care i-o adresasem printelui Paisie nu a fost att faptul c ne-a scpat de tot felul de ncurcturi urte, ct acela c ne-a dat sigurant du,ovniceasc si ncredere c umne"eu lucrea" n viata noastr de fiecare "i. +veam astfel o dovad practic despre interesul, participarea si puterea sfintilor de a-i ajuta pe oameni n problemele lor "ilnice. e atunci vi"itele mele la (fntul Munte au dobndit un caracter regulat. #teodat stteam c,iar si cte o lun-dou. mi plcea modul de viat de acolo: simplu, linistit, profund si contemplativ. FFF Evenimentele pe care le voi descrie mai jos s-au petrecut la diverse intervale de timp n care nimic )suprafiresc* nu s-a ntmplat. Eu am )comprimat* timpul, astfel nct m refer doar la evenimentele neobisnuite. &extul care urmea" l-am scris tocmai n acea perioad si l-am intitulat )%edenia*. .u mi se nscuse nc ideea de a scrie o carte. l redau intact. VEDENIA &esalonic, 2 decembrie 67<1

) umne"eu (-a fcut om ca s-i fac pe oameni dumne"ei*. - (fntul Arigorie &eologul #u rugciunile btrnului Paisie si cu ,arul lui ntmplat cu mine nevrednicul urmtoarele: umne"eu, s-au

Era n toamna lui 67<=. +bia ce m cunoscusem cu btrnul. +veam n jur de =B de ani si, fiind nc student, eram mpresurat de atmosfera studenteasc a vremii, teribil de ignorant n aproape toate problemele legate de crestinism, ct si n cele legate de persoana btrnului. .u stiam cu cine am de-a face. /otrt lucru, nu eram crestin pe vremea aceea. oar un tnr ideologi"at, care trise la 8niversitatea din &esalonic n climatul sc,imbrilor de regim politic, care mostenise atmosfera anilor O2< si tria n usurtatea "ilnic a barurilor acelei epoci. Era firesc s-l ntreb la un moment dat pe printele Paisie despre dragoste. Era unul dintre putinele lucruri frumoase din lumea noastr, din viata omului, si m ntrebam de ce aceast tem este att de supus constrngerilor din partea @isericii. up ce mi-a spus destule lucruri, btrnul a nc,eiat: ) up cum ciorc,inele, dac l tai din vit, se stric, putre"este si nu se mai coace, tot astfel si dragostea, dac o desparti de taina nuntii, prin care se ,rneste din ,arul lui umne"eu, mai devreme sau mai tr"iu se va strica, se va denatura ntr-un fel sau altul*. +poi am plecat. M-am ntors la mnstirea care m g"duia. Eram plin de nedumeriri. +veam un trecut extrem de ncrcat legat de aceast tem, o ntreag viat care si scotea la iveal acum mpotrivirile. - @re, m gndeam, ,ai s lum lucrurile de la nceput, s vedem ce ru putem descoperi. (i m-am apucat s-mi imagine" n secvente doi oameni cum pornesc, cum se privesc, cum se simpati"ea", cum se apropie, apoi cuvintele lor, gesturile, simtmintele, felul cum se mngie, cum ajung n pat si ncep s fac dragoste. n toat aceast )reconstituire vi"ual* pe care o fceam prin intermediul imaginatiei, ajutat de experient, cutam s locali"e"... rul. Eram ase"at pe pat si m gndeam. eodat s-a ntmplat ceva. Mintea mi-a fost rpit brusc, dar foarte delicat, si naintea oc,ilor mei a nceput s se desfsoare o pelicul ciudat. %edeam trupurile celor doi oameni ca pe dou sfere albe, desprtite. iafane, pline de o energie anume, fiind constituite dintr-o anumit substant. #nd fceau dragoste, li se pierdea nvelisul si se uneau. eveneau o singur sfer mare. + re"ultat o fiint nou. #ele dou au devenit una. up toate celelalte elemente - compo"itie, substant, energie nu exista nici o diferent ntre sfera mare si cele dou mici care o compuneau. Elementul nou era unirea. #ele dou deveniser una. up aceasta am v"ut si trupul culcat al unui oarecare ascet, care trise nensurat. #eva ca niste sfinte moaste. Exista ceva deosebit n aspectul lor. #ompo"itia lor, calitatea suferise o transformare radical. Era mai dens, mai tare, extrem de consistent... inalterabil, as "ice. &rupul si

sc,imbase calitatea. (e petrecuse o transformare a substantei. + re"ultat ceva cu totul nou, inalterabil, nestriccios, care depsea sfera existentei omenesti obisnuite. $ncet-ncet, pe nesimtite, m-am regsit ntors la starea mea normal. #eva aflasem. n adnc, sufletul meu se linistise, deslusind rspunsul. #reierul alerga ntr"iat, gfind din urm, strduindu-se s nteleag. ( afle cuvinte pentru a exprima sensurile tainelor. esi sufletul a nteles dintru nceput, creierul si cerea si el partea cuvenit n procesul de cunoastere. $n cele din urm, aveam s-i dau si lui satisfactie. +ni de "ile dup aceea, cnd ncepusem s studie" Evang,elia, am descoperit cuvintele, sensurile care luminau aceast tain. Pentru prima parte a vedeniei: si se va lipi de femeia sa si vor fi amndoi un trup 0Matei 67, B3. n unirea cuplului, celor doi nu li se sc,imb firea. 4mul se uneste cu om. Pur si simplu, cele dou entitti distincte se adun ntr-una. Elementul nou este unirea. 4 unire ce poate fi explicat prin apel la criterii de ordin corporal, sentimental si psi,ologic. .imic du,ovnicesc, nimic dumne"eiesc nu exist n ea. +ltfel spus, actul erotic este un eveniment pur trupesc, care nu-l sfinteste pe om. (i, ca fapt strict trupesc, contine prin natura sa elementele alterabilittii si ale descompunerii. .u posed caracteristicile inalterabile ale vietii vesnice pe care le confer unirea cu u,ul (fnt. Pentru cea de-a doua parte: cel ce se alipeste de omnul este un du, cu El 0$ #or. 2, 613. n ca"ul ascetului, se unesc dou firi. &rupul, pe de-o parte, si ,arul lui umne"eu de cealalt5 omul cu umne"eu. (e presc,imb firea omeneasc, primeste ceva nou, inalterabil5 dobndeste si ea calittile u,ului. (e svrseste astfel ndumne"eirea prin ,ar a omului, n u,ul (fnt: prtasi dumne"eiestii firi, dumne"ei prin ,ar, ...veti fi ca umne"eu. $at cteva din expresiile (fintei (cripturi care descriu aceast realitate. +sa nct potentialitatea firii omenesti este ndumne"eirea. .imic mai putin- 4rice altceva este nedemn de om. #e cutremurtoare revelatie... (i cuplul poate dobndi aceast ndumne"eire, poate accede la acest nivel al fiintrii, la aceast inalterabilitate, si astfel unirea, repre"entat prin noua sfer mare, se poate si ea ndu,ovnici. +ceasta se ntmpl ns atunci cnd cuplul se conectea" la )canalele* ,arului dumne"eiesc, anume atunci cnd, deplin constient si de bun voie, ncepe s participe nemijlocit la &ainele @isericii 0#ununia, (povedania, umne"eiasca mprtsanie3 si s se strduiasc a se lipi de omnul, pentru a deveni un du, cu El. PRIMELE MELE !NCERCRI "DUHOVNICESTI$ "Z%omotele$ $mi amintesc c, impresionat de persoana btrnului Paisie, m-am apucat s citesc cu ardoare si entu"iasm )%iata Printelui +rsenie* 0cel din >arasa #apadociei3, imediat ce am aflat c fusese scris de btrnul.

M-am nc,is singur ntr-o c,ilie a mnstirii Dutlumusi - cea mai apropiat mnstire de c,ilia printelui, si m-am lsat absorbit de carte. #iteam si eram impresionat. )Mi, omule, n-au numai Iog,inii puteri. (i printele acesta de aici trebuie c a fost un mare Iog,in*, m gndeam. Parcursesem de-a lungul timpului diverse crti ,induse despre Iog,ini celebri5 era acum pentru prima dat cnd citeam despre un sfnt crestin. mi spuneam cu mirare: )%a s "ic, exist si n Arecia, si n crestinism, oameni att de evoluati spiritual-* 0Pe atunci nu eram apt s opere" distinctiile fundamentale dintre un sfnt ortodox si un guru ,indus5 mi prea cam acelasi lucru3. +m continuat lectura si eram tot mai impresionat de viata sfnt a printelui +rsenie. eodat am nceput s aud "gomote n camer. Era ca si cnd ar fi bubuit mici petarde. +m srit uimit n picioare si am nceput s m uit cu neliniste si mirare n jurul meu. .u puteam locali"a nimic. +u continuat s bubuie n aer n fata mea, lng urec,ea mea, sus, jos, n stnga, n dreapta. Liua n amia"a mare. Priveam ca un buimac mprejurul meu. M cuprinseser ngrijorarea si teama. +m prsit camera si am pornit pe crarea ctre c,ilia btrnului. - Printe, asta si asta mi s-a ntmplat, i-am spus nelinistit. + rs. - .u te teme, dracul te ispiteste- + v"ut folosul pe care l dobndea sufletul tu citind cartea si a ncercat s te opreasc. .u te speria, nu-i nimic. M-a luat n bratele sale si m-a binecuvntat cu semnul crucii, dup care am plecat linistit. )( existe ntr-adevr iavolul, precum mi "ice btrnul!*, m ntrebam pe drum. esigur, n-am admis pn la urm explicatia btrnului. ) iavolul!- $n secolul PP!*. Mintea mea nu putea accepta5 cultura, educatia, ideologia, vi"iunea mea asupra lumii nu-mi permiteau o asemenea conclu"ie. Mi se prea prea fortat. Pe de alt parte, ce fusese ceea ce mi se ntmplase! .u puteam ignora tocmai propria-mi experient... $mpas, nedumerire... )'as, s vedem mai departe. 'ucrul acesta are nevoie de cercetare*, m-am gndit. "U&letele$ +ltdat, aflndu-m tot la Dutlumusi, stteam singur n camer si citeam o carte crestin. eodat mi s-a nscut dorinta de a m ruga. )( ncerc, m-am gndit, si modelul crestin, s vedem ce diferent este ntre rugciune si meditatie. ( o simt n practic*. @inenteles, nu stiam cum se face rugciunea. #unosteam destule despre meditatie, dar nimic despre rugciune. )+m s ngenunc,e"*, m gndeam, )si am s-$ vorbesc lui /ristos. e altminteri, /ristos este bun- >ie c a fost un mare Iog,in, fie c a fost orice altceva, sigur a fost bun. .-am de ce s m tem*. M-am ridicat din pat si am ngenunc,eat. ndat ce am atins cu genunc,ii podeaua, am au"it niste urlete slbatice de dincolo de fereastr.

+m srit nspimntat. M-am uitat imediat afar pe fereastr. Era mie"ul "ilei, cald, nu trecea nimeni si nu circula nimic pe o distant mare. oar c urletele se au"eau n continuare. n prim instant, am fost terifiat... )'as... ce m ncurc eu cu rugciunile astea!*. M-am oprit5 se spulberase orice dispo"itie spre rugciune. >usese suficient s primesc o amenintare viguroas din partea unui )ceva* slbatic si necunoscut. )#e se ntmpl!*. 4rbeciam, luptndu-m ,aotic cu cineva necunoscut. #edasem. +m simtit c ncercasem s fac un pas mic, s intru ntr-un trm spiritual, si cineva mi-a nc,is slbatic usa n nas. .u eram deloc bine primit. >aptul m rodea pe dinuntru. )#e-a fost asta!*. .u puteam s o ignor. (e ntmplase. up cteva "ile am mers din nou la btrnul. - Printe, mi s-a ntmplat cutare si cutare. M-a privit cu mult dragoste. M-a luat de mn si m privea n oc,i. esi m rusinam, l priveam si eu, bucurndu-m mult. (imteam marea sa dragoste si imensa lui grij pentru mine. - .u te teme, demonii sunt- %or s te sperie ca s n-o apuci pe drumul cel bun. ar nu ngduie umne"eu s fac vreun ru. (unt legati. .umai s urle precum cinii mai pot. .u-ti fie team'ng btrnul nu m temeam. e altfel, n general nu m temeam. Poate din necunoasterea primejdiei, poate din usurtate. $ntmplarea a trecut, dar la capt n-am scos-o. Pe btrn l simpati"am mult, ns cuvintele lui nu le credeam. .u gseau ecou nluntrul meu... Pendulam suspendat, nu pseam n nici o directie. .u stiam ce s cred, cum s-mi explic evenimentele... Vi'it(to&)l *o+t)&* M aflam g"duit pentru cteva "ile la mnstirea (tavroniHita, pe malul mrii. ntr-o dup-amia", am aflat oca"ia s stau de vorb cu un mona, venerabil. Eram singuri n biblioteca din ar,ondaricul mnstirii. - Printe, vreau s m nvtati s m rog, i-am spus la un moment dat. - ( te rogi! m-a ntrebat cu uimire. $nfluentat de )orientalisme*, mi nc,ipuiam c va fi existnd vreo metod special, vreo te,nic, ceva de genul meditatiei. - a, printe, ce trebuie s fac pentru a m ruga! #e s spun! #um trebuie s sed! + nteles atunci marea mea ignorant, si mi-a rspuns cu mult delicatete:

- a, e simplu... 8ite- &rebuie s fii simplu. (e"i linistit ntr-un colt si vorbeste-$ lui /ristos ca si cnd ar fi n fata ta si te-ar au"i. Este naintea ta si te ascult... i vorbesti ca si unui prieten. #ontinund s-mi vorbeasc, am simtit ceva ciudat cobornd asupra mea si transformndu-m sufleteste. '-am ntrerupt. - Printe, c,iar acum, n timp ce-mi vorbiti, ceva ciudat mi se ntmpl, ceva mi pune piedici. Mi s-a sc,imbat mintea. % vd cumva... diferit. + ridicat oc,ii nedumerit si m-a privit cu neliniste. - .u-i nimic, copilul meu, o s discutm mine. Mergem acum, s te odi,nesti... (-a ridicat si a plecat repede, nelinistit. (e nserase deja. +m mers la mine n camer. Eram singur, de aceast dat, n cmrut. M-a rpit somnul. .u apucasem s dorm prea multe ceasuri, cnd m-am tre"it nelinistit. #eva m apsa pe piept. #ineva intrase n camera mea si m presa pe piept. +m ridicat oc,ii nfricosat, dar nu vedeam nimic n afar de mobilier. (imteam ns acea puternic pre"ent care m presa insuportabil. )/ristoase al meu, nu mai re"ist, scoate-l afar de aici*, am spus n gnd, si ndat am simtit golindu-se camera de acea pre"ent strivitoare. (-a ndeprtat si s-a ase"at la intrarea n camer, ameninttor. .u mai ndr"neam s dorm. +m petrecut multe ceasuri nelinistit, cu atentia ncordat. #ineva era afar, la usa mea, permanent- +m putut adormi putin abia dup ce s-a luminat de "iu. $mediat ce m-am tre"it am cobort n curtea mnstirii. M-am ntlnit c,iar cu mona,ul cu care discutasem n seara din ajun despre rugciune. Prea foarte epui"at, ca si cnd n-ar fi dormit deloc. - #um esti a"i! Esti bine! m-a ntrebat, plin de grij si de iubire. - a, printe, mi-a trecut- .u am nimic ast"i. M simt minunat. Multumesc, i-am rspuns. +m simtit c acest om se ostenise rugndu-se pentru mine toat noaptea, si de aceea nu m putuse necji )vi"itatorul* nocturn. Pn ast"i m simt ndatorat acestui om. umne"eu s-l ocroteasc si s-i rsplteasc binele pe care mi l-a fcut, cci eu, datorit lenevirii mele, sunt srac n virtuti si n-am cu ce-mi rscumpra multele datorii du,ovnicesti. $n "iua urmtoare am plecat s-l vd pe printele Paisie. up dou ore si jumtate de mers pe jos, l-am ntlnit si i-am povestit ce se ntmplase. - (e"i s-ti aduc un pistol, mi-a spus r"nd.

$ntr n c,ilie si mi aduse un sirag mic de metanii, cu EE de boabe, dup numrul anilor lui /ristos, si o cruce. - (tii, mi-a spus, acesta lansea" gloante du,ovnicesti. cnd "ici rugciunea e fiecare dat

) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*, este ca si cnd ai trage asupra iavolului, si el nu se apropie de tine. $a-l, s-l ai pentru )aprare*. @ucuros c aveam ceva de la el, l-am luat. +m mai vorbit si despre alte lucruri. e fiecare dat plecam de la btrnul mult mai bine dect eram la dus. 9efcut, cu problemele re"olvate, fr nedumeriri, optimist, fortificat c,iar, cu mai multe puteri, nu numai sufletesti ci si trupesti. M alinta cu cte o scatoalc dup ceafa, si simteam nluntrul meu o pace si o bucurie paradisiac, ce se prelungeau vreme de mai multe ceasuri. 4 dat mi amintesc c aceast stare a durat cteva "ile n sir. .u exista nici o problem, nici o fric, nici o dificultate. oar o sen"atie de sigurant si o bucurie dumne"eiasc. M-am ntors la (tavroniHita, mnstirea care m g"duia. +poi, ntr-o sear, a reaprut oaspetele nocturn. e aceast dat ns aveam )pistolul* printelui Paisie. #,iar ametit de somn fiind, ndat ce i-am simtit pre"enta, am nceput s )trag*: ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. (-a ndeprtat instantaneu. +m continuat rugciunea. +m prins curaj si am nceput s-l vne". +m naintat spre locul unde se afla, ns imediat ce m-am apropiat de el, am simtit puterea sa de g,eat si m-am oprit brusc. Era cu mult mai puternic dect mine. (-a npustit asupra mea. +cum )trgeam* necontenit: ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. 9osteam fr ncetare rugciunea. (-a ntors s fug. +i fi "is c-l ardeau cuvintele rugciunii. .u eu, ci rugciunea, numele lui /ristos avea putere. Pe mine m-ar fi putut "drobi ca pe un tntar. @rusc si-a sc,imbat nftisarea. + devenit glumet. Era acum mic, corpolent, ca un pitic, cu un turban pe cap5 a nceput s fac glume si s se apropie ncet-ncet de mine. #a pentru joac. +m fost surprins, aproape c rdeam. ar ndat ce s-a apropiat destul, sufletul meu i-a simtit amenintarea si rutatea, asa nct am renceput rugciunea. + fugit imediat de lng mine. n felul acesta, rugciunea lui $isus a instituit o distant, o "on de sigurant ntre noi. .-a mai putut s-mi fac nimic din cele ce-mi fcea n trecut, pe vremea cnd m btea si eram ca parali"at, incapabil s m apr. $n acea sear am pus pe fug demonii si i-am tinut departe de mine. #stigasem o btlie. 9"boiul nu se terminase. El continu nc. ar /ristos este atotputernic. '-a "drobit pe cruce pe iavol pentru noi. E de-ajuns s nu fim nerecunosctori si s nu ne purtm necugetat. 4 )prjituric* din cofetria 'ui /ristos $ntr-o alt "i, la (fnta Mnstire (tavroniHita, citeam din Evang,elie. mi amintesc si ce fragment: capitolul 6C, versetele 61-=6 din Evang,elia dup 'uca.

(pune Evang,elia: (i s-au ntors cei sapte"eci cu bucurie, "icnd: oamne, si demonii ni se supun n numele &u. (i le-a "is: +m v"ut pe satana, ca un fulger c"nd din cer. $at, v-am dat putere s clcati peste serpi, si peste scorpii, si peste toat puterea vrjmasului, si nimic nu v va vtma. ar nu v bucurati de aceasta, c du,urile vi se pleac, ci v bucurati c numele voastre sunt scrise n ceruri. up toate cele ntmplate, acest fragment semna cu un mesaj personal pentru mine. '-am simtit pe /ristos adresndu-mi-se peste veacuri. M ntrebam totusi cu nedumerire: )4are asa s stea lucrurile! (i toti acesti initiati si mari filosofi, pe care i-am citit si de care m-am entu"iasmat, s nu aib ,abar de nimic!*. .ume rsuntoare, care au sc,imbat fata lumii: Marx, Mao, @aHunin, >reud, +dler, Eric >romm, D,alil Aibran, Da"ant"aHis, Jil,elm 9eic,, .iet"sc,e, reflectiile lui @udd,a, (utrele lui Patanjali, apoi Aurdjieff, r. (u"uHi cu filosofia Len, 'ao-&se si taoismul, acestia si altii asemenea mi s-au nsirat prin minte. )@ine, dar este cu putint ca toti acesti ntelepti cunosctori ai lumii si ai societtii s fi gresit, iar eu s descopr acum adevrul pe care acestia l-au ignorat!*. M-am oprit brusc... Eram mirat, e"itam. Pe oamenii acestia i studiasem, i simpati"am, m seduseser. Mi se prea ciudat ca eu, un om totusi fraged att din punct de vedere biologic ct si spiritual, s fi ajuns la adevr, s fi triumfat acolo unde ei rataserEram descumpnit. +tunci s-a petrecut ceva straniu si minunat. +m simtit pogorndu-se lin asupra mea ceva foarte pur, asemenea diamantului, limpede, delicat, simplu, pasnic, ptrun"tor, atotputernic. M-a umplut de bucurie. Mintea mi s-a desc,is ntr-un adnc fr margini, care m-ar fi nfricosat dac nu mi-ar fi adus o liniste profund si desvrsit acel ceva care devenise una cu sufletul meu. 4 lumin mental. +ceasta s-a petrecut n timp ce citeam versetul imediat urmtor textului de mai sus al Evang,eliei: n acest ceas $isus (-a bucurat n u,ul (fnt si a "is: &e slvesc pe &ine, Printe, oamne al cerului si al pmntului, c ai ascuns aceasta de cei ntelepti si de cei priceputi, si le-ai descoperit pruncilor. +sa, Printe, cci asa a fost naintea &a, bunvointa &a. Mi-am dat seama c prunc sunt si eu, si am avut deodat revelatia acestei legi du,ovnicesti care guvernea" ntreg pmntul. .u cei puternici, nu cei vicleni, nu diplomatii, nu descurcretii, nu cei bogati, nu cei cultivati, ci cei simpli, cei sinceri, cei smeriti, cei curati cu inima, cei plini de buntate, cei bine intentionati, cei ce se aseamn pruncilor, cei cu suflet de copil, cei fr de rutate, acestia vor ntelege, acestia vor tri taina cea mai profund, vor ptrunde pn la esenta ultim a acestei lumi. +cestia se vor mprtsi din viata cea adevrat, din i"vorul vietii ntregii lumi. +cestia vor face experienta adevratei realitti a existentei. #eilalti vor atinge doar materia, nvelisul. .u vor putea s strpung niciodat acest nvelis, s ptrund dincolo de materie, s-si cufunde fiinta n apele vietii adevrate. %anitatea i mpiedic s accead dincolo de ,imericele lor constructii mentale. +stfel rmn rupti de adevrul lui /ristos.

e vreme ce cred n ei nsisi, nu pot crede n umne"eu, n /ristos. (e strduiesc s triasc ceva ce nu exist, urmnd teoriilor lor, cufundati n nestiint. &riesc n obscuritatea unui cerc vicios de ipote"e si probabilitti. 8n egocentrism feroce si o ntunecat trufie i i"olea" de adevr, de i"vorul vietii. (ectuiti, aproape de"goliti de orice vlag, orbeciesc departe de u,ul lui umne"eu #are, dimpotriv, luminea" si d viat. Prin viclenie, prin constrngeri, c,iar prin fort, se strduiesc s dobndeasc infinite bunuri materiale. Plini de lcomie, le rpesc de la cei crora le sunt realmente necesare. (i toate acestea doar ca s-si alimente"e sen"atia c le-ar fi cu ceva superiori celorlalti. (e simt lipsiti de adevr si se silesc s umple golul cu materie. ( se console"e prin apel la plcerile simturilor... .iste bieti nebuni si nefericiti care au nevoie de ajutorul lui /ristos. Priveam acum lumea si viata prin )oc,ii du,ovnicesti* pe care mi-i druise, pentru o clip, /ristos. Eram cuprins de o bucurie adnc si ti,nit. (rutam (fnta (criptur necontenit. $i iubeam pe totii oamenii. $$ rugam pe umne"eu s-i ajute pe cei nedrepti, care au practic mai mult nevoie de ajutor dect cei nedrepttiti. >ireste, dup putine "ile am mers din nou la printele Paisie si i-am istorisit despre cele ntmplate. (-a bucurat. + rs- &e-a tratat /ristos cu o )prjituric* din cofetria 'ui, mi-a "is. +poi m-a privit n oc,i: - Exist si plcinte, mi-a spus si a "mbit bucuros. Eu simteam ns c toate aceste lucruri minunate mi se ntmplaser prin rugciunile sale. El se ruga pentru mine. 9ugciunea sa era pricina pentru care se revrsau asupra mea aceste daruri du,ovnicesti. "MICILE$ HARISME ALE BTRNULUI arurile sunt felurite, dar acelasi u,. (i felurite slujiri sunt, dar acelasi omn. (i lucrrile sunt felurite, dar este acelasi umne"eu #are lucrea" toate n toti. 0$ #or. 6=,;-23 Printele Paisie avea multe ,arisme du,ovnicesti. #ele mai nalte dintre ele erau greu de priceput pentru oamenii obisnuiti. e obicei, ele erau ntelese si pretuite du,ovniceste de ctre mona,ii ortodocsi naintati pe calea lui /ristos. Pentru noi, restul, se aflau att de sus fat de posibilittile noastre personale, nct nu le puteam percepe, si ne rmneau astfel necunoscute. +vea ns si unele ,arisme du,ovnicesti pe care multi le percepeau. e pild, btrnul cunostea cine erau oamenii care veneau s-l vi"ite"e, ce gndeau, ce problem i preocupa si care era solutia ei.

'a nceput eram impresionat de aceste ,arisme. Mai tr"iu, ntruct se manifestau att de des, "ilnic, le acceptam ca pe un element firesc al vietii noastre. #ndva, simtindu-m stnjenit ntruct mi se prea c l obosesc, s-a ntors si mi-a "is: - .u te necji, eu stiu cine vine, cum i c,eam, ce serviciu au, ce probleme, ce gndesc, si toate celelalte... $ns i las s vorbeasc, s le spun, ca s se usure"e putin. #tre sfrsit mi devenise aproape obisnuint s nu-i mai fac cunoscut deloc problema, ci s merg s ascult direct rspunsul. $ntmplrile de acest gen sunt foarte multe. %oi evoca doar trei dintre ele. C(t(i,)l Era n Postul Mare, nainte de Pasti. M instalasem singur ntr-o c,ilie din pdure, la dou ore deprtare de c,ilia btrnului. ncercam s m ndeletnicesc cu rugciunea. up patru sptmni de post si asce", n timpul rugciunii am primit un atac, o ispit mult mai intens dect celelalte5 m-am temut s nu ptesc vreun ru. )4are btrnul s-si fi dat seama!*, m ntrebam. )Ei, sigur stie*, mi rspundeam tot eu. ns frica, pe de-o parte, si dorinta mea de a-l vedea, pe de alt parte, m-au fcut s ,otrsc: )M duc s-l vd, asa... pentru sigurant*. +m pornit deci, pe jos, pe crrile (fntului Munte, pentru a-l ntlni. 'a captul acestui rstimp de post aspru, mi se ivise de cteva "ile dorinta s mnnc un cataif. )8nde s gsesti prjituri n (fntul Munte!-*, m gndeam. ) ac eram la mnstire, si dac nu era Postul Mare, poate s-ar fi aflat ceva. ar aici, n pdure... poti s-ti iei gndul-*, mi spuneam n sine. +ceast dorint a devenit ns ardent nluntrul meu. .u m puteam gndi la nimic altceva. Mintea mi era parc focali"at pe aceast idee. )+,, de-as fi avut un cataif...*, si iar de la capt. M strduiam s-mi concentre" mintea la cuvintele rugciunii 0) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*3, dar nu reuseam mai mult de un minut, dou. (ituatia era absolut ri"ibil, dar lupta se dovedea dificil. n felul acesta am mers pe jos cele dou ore. eodat am "rit c,iliuta btrnului. +m redevenit serios. )$a s pun ordine n ceea ce am s-l ntreb, ca s nu-l obosesc peste msur*, mi-am spus n sinea mea. ntr-adevr, am uitat de cataif si m-am umplut de bucurie n asteptarea ntlnirii. M-am bucurat si mai mult cnd am ajuns la poarta din spate a curtii si am v"ut c nu mai era nimeni. l voi avea pe printele Paisie numai pentru mine. ntreg al meu- #e noroc-

+m tras clopotelul si am asteptat alturi, ca s m recunoasc. @trnul a fcut un "gomot nuntru, c s-mi dau seama c este n cas. + ntr"iat putin. @rusc, a desc,is putin usa, a scos capul ncet-ncet, strengreste, si m-a privit cteva clipe5 a nceput s rd si a nc,is usa la loc. l asteptam, deci, s ias. e aceast dat a iesit serios. #u un aer oficial. +veam destule "ile de cnd nu-l v"usem. i sorbeam c,ipul cu nesat. &inea amndou minile ntinse nainte. + nceput s le miste n sus si n jos. eodat l-a apucat rsul si s-a oprit. +poi a redevenit serios si a continuat s pseasc ncet-ncet, cu ifos protocolar. si tot misca minile n sus si n jos, ca s-mi atrag atentia. &inea ceva n ele. Eu eram mai jos si nu puteam vedea. + ajuns lng mine. #u greu si stpnea rsul. si cobora putin cte putin minile si, de ndat ce ncercam s m uit la ce tinea, le ridica repede mai sus de capul meu. 9deam. +m nceput s ne jucm, eu strduindu-m s vd ce tine, iar el cobornd si ridicnd minile. Eram bucurosi. 'e-a cobort brusc si... ce s vd! Pe o farfurioar de cafea - mult rvnitul cataif nsiropat- M-am pierdut... - /ai, mnnc-l repede, s nu vad cineva si s se sminteasc, mi-a spus r"nd. +m intrat n curte, am luat cataiful si, mpreun cu el, mi-am primit si lectia. )Mi, prostule*, mi "iceam n gnd, )btrnul cunoaste pn si cea mai nensemnat dorint a ta, si dac ti se ntmpl ceva du,ovnicesc, dac ar exista vreo primejdie du,ovniceasc, tocmai el s nu stie! + cunoscut pn si pofta ta dup prjitur, si s nu simt lupta ta du,ovniceasc!*, m ntrebam rusinat. ) e altfel, cum ai scpat de atacurile demonilor! Esti ridicol dac socotesti c de tine s-au temut si au luat-o la fug asa de repede. (i-a pus btrnul umrul, ntr-un c,ip du,ovnicesc, si te-a acoperit cu rugciunea sa, prostule, c,iar dac tu nu ti-ai dat seama*. +cestea si altele asemenea cugetam, n vreme ce mneam cataiful. Printele m privea cu dragoste. Mi-a dat si o mic scatoalc peste cap, din acelea )du,ovnicesti*, care mi fceau mare plcere. M-am rusinat, desigur, s-l ntreb cum ajunsese cataiful la c,ilia sa, ntr-o asemenea perioad... M-am temut de rspunsul pe care as fi putut s-l aud. +stfel, cu aceast glum, btrnul mi-a dat o foarte serioas lectie du,ovniceasc. nluntrul sufletului meu s-a nrdcinat si s-a adncit ncrederea n persoana lui. Era un povtuitor du,ovnicesc nenselat. Marea sa iubire se manifesta si printr-o imens grij fat de fiii si du,ovnicesti. Prin ,arul lui umne"eu, distantele geografice se anulau si btrnul cunostea ce se petrece n sufletul fiecrui fiu al su. Jeep-)l -i .i+i+let(

+lt dat, cuprins de lenevie, am nceput s m gndesc c ar fi bine s plec din Munte si s m ntorc n lume, la tot confortul material de rigoare. )mi voi lua o biciclet s fac plimbri pe trm, si un Geep, ca s plec n excursii la munte*, m gndeam. >iindc aceste gnduri ncepeau s m prese"e, si fiindc se adugaser si alte probleme, mi-am "is c ar fi oportun s-l ntlnesc pe btrn. +m mers la c,ilia sa, dar nu era acolo. M-am gndit s trec si pe la o c,ilie vecin, unde avea obiceiul s se mai duc uneori. $-am v"ut de departe. Printele Paisie, se"nd pe o buturug afar, n curte, citea, iar ceilalti - n picioare -ascultau cu atentie. Erau absorbiti. +m naintat si m-am oprit la vreo trei-patru metri deprtare, ca s nu-i deranje". 'a un moment dat, btrnul s-a oprit din lectur, a ridicat capul, m-a privit si mi-a spus: - @un venit- #u ce ai sosit! #u Geep-ul sau cu bicicleta! #eilalti mona,i au rs, socotind c glumeste. Eu ns am nteles c mi cunostea gndurile. M-am rusinat si m gndeam: ) e ce n-am mai avut eu un pic de rbdare!*. +poi a continuat lectura si mi-a fcut semn s m apropii ca s ascult. Erau nsemnrile cuiva care fusese mai nainte adventist si care de"vluia vicleniile organi"atiei )&urnul de veg,e*. (-a ntors "mbind si mi-a spus cu subnteles: e ce n-ai mai avut un pic de rbdare!

+ rs, m-a privit si a continuat: - #a s ajungi nainte de a se termina lectura, ai venit repede-repede cu Geep-ul si cu bicicleta! +m nteles c mi urmrea gndurile. M-am rusinat. +m nceput cu totii s rdem... @inenteles, pentru motive diferite. #eilalti n-au bnuit nimic din ceea ce se ntmplase ntre mine si btrnul. S+&i-o(&e( 8n prieten din +merica avea de nfruntat niste probleme foarte serioase. Era cunoscut printelui Paisie de multi ani. + trimis o scrisoare urgent unui mona, din (fntul Munte, cu rugmintea de a merge la printele Paisie s-l ntrebe despre dou-trei probleme concrete, si s-i rspund apoi telefonic. ntr-adevr, acest mona, s-a dus fr ntr"iere la c,ilia printelui. @trnul i-a desc,is ndat si, fr s piard timpul, i-a spus: - $a si scrie, ca nu cumva s uiti.

(i a nceput s-i rspund la scrisoare, nainte ca cellalt s apuce s-i spun vreo vorb despre ceva: nici din ce motiv a venit, nici cine l-a trimis, nici ce continea scrisoarea. @trnul era c,iar nelinistit si, nainte de a rspunde la ntrebrile prietenului, a "is: - (pune-i s se ntoarc repede, cu primul avion. Masonii i-au ,otrt moartea. /otrrea a fost deja luat, acum caut doar prilejul potrivit. Povestiri ale unor cunoscuti de-ai mei @trnul primea scrisori din toat lumea. (culete ntregi. >ireste, se afla n imposibilitatea de a rspunde. Erau att de multe- #unostea ns ce cuprindeau scrisorile, si le rspundea tuturor n c,ip miraculos, solutionnd problemele prin rugciune. 8n cunoscut ajunsese n mari ncurcturi prin implicarea sa n Miscarea (cientologic. l ntlnisem la printele Paisie. Mai tr"iu, pe cnd se confrunta cu o mare dificultate, a trimis o scrisoare btrnului si i-a cerut ajutorul. Problema s-a re"olvat absolut miraculos. 4 mrturisea, mai tr"iu, amicul nsusi: )...acesta a fost un mare dar de la printele Paisie*. 4 cunostint de la 8niversitate, feminist convins, cu totul nstrinat de /ristos si de @iserica (a, avea de nfruntat, mpreun cu familia, serioase probleme sociale si economice. /otrse c,iar s se sinucid. )+m au"it undeva despre btrnul5 m-am apucat atunci si i-am expediat o scrisoare. .u cunosteam adresa. +m scris att: P. Paisie, (fntul Munte. M ac e s mearg - merge...N, m-am gndit. .-a trecut mult timp si au ncetat certurile n familie, ne-am linistit ntre noi. #nd mi-am dat seama, am fost uimit. e atunci am nceput s m interese" si s-' caut pe /ristos*, a mrturisit ea. Era un om a crui meserie consta n comerciali"area filmelor pornografice. #stiga multi bani. Mi-a spus el nsusi povestea lui: )+u"isem despre printele Paisie si mi-am "is: M4 s merg s-i spun eu vreo dou clugrului, s m tin minte-N. M-am dus, asadar, mpreun cu alti doi amici, pentru prima dat acolo. @trnul ne-a primit pe toti trei n curte. - (edeti, ne-a spus, s aduc ceva s v trate". Eu cutam prilejul s-l iau peste picior. $-a tratat mai nti pe ceilalti doi si, ndat ce a ajuns n fata mea, a ntors farfuriuta si a a"vrlit prjitura n noroi.

- Mi-a c"ut, a "is. .u contea", ia-o si mnnc-o. M-am simtit jignit. - #um, s o mnnc .cu noroi! ar ce, tu nu-i servesti pe oameni cu noroi! mi-a rspuns aspru.

M-am pierdut, eram nucit. M-am ridicat si am plecat- + doua "i m-am dus din nou. Mi le-a spus pe toate mult mai detailat de data asta. Mi-a fugit pmntul de sub picioare. M#e s fac!N, l-am ntrebat. MMai nti de toate s termini definitiv cu aceast... treab, apoi vino s stm de vorbN. M-am ntors n &esalonic. +m nc,is maga"inul si am nceput s caut un serviciu nou. up o lun m-am ntors la printele si l-am gsit. Mi-a spus c trebuie s m spovedesc, si m-a pus ntr-o rnduial du,ovniceasc*. 4mul era deja foarte sc,imbat. Era acum un crestin fericit si constiincios. (unt nenumrate astfel de ntmplri. Multi oameni le-au trit. eseori, cnd mergeam la btrnul si asteptam s ne vin rndul pentru a ne primi, se gsea cte cineva s relate"e o asemenea experient personal. ac leam aduna pe toate laolalt, ar re"ulta o carte urias. "METODA$ !NVTTURII BTRNULUI -DUHUL S NT 'a nceputul relatiei noastre du,ovnicesti, printele Paisie mi vorbea foarte putin. #uvintele sale nu aflau n sufletul meu loc prielnic pentru a rodi. e aceea, la nceput a cutat s cree"e un astfel de loc n sufletul meu. #um a fcut-o! Prin rugciunea sa. 9ugciunea care i"vora din inima sa nepri,nit producea minuni. Prin rugciunea lui, asadar, dobndeam eu triri si experiente du,ovnicesti. 4riunde m-as fi aflat - n (fntul Munte, n &esalonic sau n $ndia - simteam rugciunea lui rsfrngndu-se asupra mea si acoperindum cu o negrit dulceat si bucurie. #teodat mi se ntmpla c,iar si n vis, iar pre"enta rugciunii sale era att de intens nct m tre"ea. +lteori semna cu o adiere suav, nmiresmat. #teodat de scurt durat, cteodat mai ndelungat. Era o infinit diversitate. ntotdeauna ns partea rational rmnea n planul secund. Mai nti se petreceau )evenimentele du,ovnicesti*. (ufletul nvta, cunostea n profun"ime, iar apoi ratiunea, ca o bun slujitoare a lui, se strduia s ordone"e, s explice, s exprime n gnduri si cuvinte aceste taine pe care sufletul le tria. ar ce nteleg cnd spun c rugciunea btrnului m nvta! #e nseamn )rugciunea lui*! Era gndul lui care se ndrepta spre mine! Era sufletul su care venea si se atingea de al meu! .u cumva exista nc ceva, o alt pre"ent, o alt persoan, o alt putere! #e se ntmpla, exact, n aceste clipe minunate!

#ine poate cu adevrat s rspund la aceste ntrebri n toat adncimea si lrgimea lor! oar cineva care s-ar afla la msurile du,ovnicesti ale btrnului. Eu voi vorbi numai pn acolo unde am trit, pn acolo unde evenimentele mi-au ngduit s nteleg. #alittile sufletului printelui Paisie depseau firea uman n sensul ei obisnuit. (ufletul su era unit n c,ip desvrsit cu u,ul (fnt, cu /ristos, cu umne"eu. $si curtise deplin sufletul de mi"eria spiritual, de ntunericul du,ovnicesc, de mocirla patimilor 0adic mndria, egoismul, iubirea de stpnire, iubirea de argint, iubirea de plcere, slava desart, lenevia, lcomia pntecelui s.a.m.d.3. Prin efortul acesta, legat nemijlocit de participarea permanent la &ainele @isericii 4rtodoxe, si mai ales la (fnta mprtsanie, printele Paisie l purta nluntrul su pe /ristos, pe u,ul (fnt, pe umne"eu. Era purttor-de- umne"eu: unde se afla printele Paisie, acolo (e manifesta u,ul (fnt, umne"eu. +stfel, fgduinta pe care $isus /ristos le-a fcut-o tuturor ucenicilor (i din toate veacurile 0#el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu rmne ntru Mine si Eu ntru el - $oan 2, B23 era o realitate "ilnic pentru el. +ceast potent, pe care o au toti crestinii ortodocsi, printele Paisie o adusese la stadiul ultim, acela de act. #u alte cuvinte, o transformase, la captul unor mari osteneli, din posibilitate n realitate. #eea ce printele Paisie n"uia n sufletul su, u,ul (fnt mplinea. #eea ce sufletul su atingea, primea atingerea u,ului (fnt. #unostinta btrnului era cunostinta u,ului (fnt, aflat din belsug n sufletul su. #nd stteai alturi de el, simteai strlucirea u,ului (fnt revrsndu-se peste tine, transfigurndu-te. +tunci cnd m aflam departe de el, vointa btrnului, exprimat n rugciunea sa, devenea un canal prin care se transmiteau n sufletul meu energii dumne"eiesti. Puterea btrnului era /ristos, #are locuia nluntrul su. @trnul lucra cu umne"eu, si umne"eu locuia nluntrul su. u,ul +devrului, u,ul (fnt

e aceea cred c nsusi ,arul lui /ristos, m-a nvtat, prin rugciunile printelui Paisie.

e altminteri, aceasta propovduieste si Evang,elia. Era profetit de ctre prorocii %ec,iului &estament, cu secole nainte de a (e arta omnul $isus /ristos, c umne"eu va trimite u,ul (u oamenilor n vremea ntruprii lui /ristos. omnul le-a amintit aceste profetii iudeilor, "icnd: (cris este n proroci: )(i vor fi toti nvtati de umne"euQ 0$oan 2, ;B3. Mai tr"iu, adresndu-(e ucenicilor, /ristos le-a "is: nc multe am a v spune, dar acum nu puteti s le purtati. $ar cnd va veni +cela, u,ul +devrului, v va clu"i la tot adevrul 0$oan 62, 6=-6E3.

(i, nainte de jertfa (a pe cruce din iubire pentru ntreaga omenire, vorbindu-le ucenicilor (i ntristati, a spus: (i Eu voi ruga pe &atl Meu, si alt Mngietor v va da vou ca s fie cu voi n veac, u,ul +devrului, pe #are lumea nu poate s-' primeasc, pentru c nu-' vede, nici nu-' cunoaste5 voi l cunoasteti, c rmne la voi si n voi va fi- 0$oan 6;, 62-613. up ani de "ile, nftisndu-le activitatea sa celorlalti crestini, +postolul Petru povestea: (i cnd am nceput eu s vorbesc, u,ul (fnt a c"ut peste ei, ca si peste noi la nceput. (i mi-am adus aminte de cuvntul omnului, cnd "icea: $oan a bote"at cu ap5 voi ns v veti bote"a cu u, (fnt. eci, dac umne"eu a dat lor acelasi dar ca si nou, acelora care au cre"ut n omnul $isus /ristos, cine eram eu ca s-' pot opri pe umne"eu! 0>apte 66, 6B-613. $n cele din urm, dac umne"eu nu-(i pune mna (a, n c,ipul stiut de El, mai mult sau mai putin vdit, atunci i este cu neputint omului s descopere adevrul, s ajung si s rmn credincios pn la sfrsit lui $isus /ristos, unicul mntuitor al omenirii. .oi trebuie s cerem tocmai ajutorul lui umne"eu. 'ucrurile pe care le nvat ntr-o clip ,arul dumne"eiesc, u,ul (fnt, sunt adnci si necuprinse, astfel nct ele nu ncap n cuvinte omenesti, si nici mcar n ratiunea omeneasc limitat care a creat aceste cuvinte. #ea dinti lectie important este c exist u,ul (fnt. +ceasta o triesti, este de domeniul evidentei. Exact asa precum stii c exist lumina soarelui, pentru c o ve"i, precum stii c focul ncl"este, pentru c o simti pe pielea ta. iferenta const n faptul c evidenta triesti pe viu, este de mii de ori mai i"bitoare. u,ului (fnt, atunci cnd l

&ot asa precum atunci cnd cineva, v"nd obiectele lumii materiale cu ajutorul - sau mai degrab din pricina - luminii soarelui, dobndeste n acelasi timp si o cunoastere si o experient a luminii nssi, exact n acelasi fel, atunci cnd cineva cunoaste taina lumii du,ovnicesti prin u,ul (fnt, dobndeste totodat si o cunoastere si o experient a u,ului (fnt nsusi. Este dificil s-i explice cineva unuia care s-a nscut orb ce nseamn )lumin*, ce nseamn )a vedea*. e orict elocint ar dispune, el i va putea transmite extrem de putine date individului orb. ns, dac printr-o operatie reusit va i"buti s-l fac s vad, atunci nu mai trebuie s-i explice nimic. #el care mai nainte fusese orb, cunoaste acum el nsusi. +re o trire si o experient personal. +cum cunoaste fr explicatii rationale, care se dovedesc de prisos si c,iar obositoare. $n c,ip asemntor se ntmpl si cu u,ul (fnt.

#el ce trupeste este orb si cunoaste orbirea sa, cci i aude pe ceilalti oameni vorbind despre lumin, culori, soare, "i, noapte. in toate acestea si d seama c se petrece n aceast viat ceva foarte important, pe care ns el nu este n stare s-l cunoasc.

.oi, cei orbi du,ovniceste, ne aflm ntr-o situatie mai dificil. .u cunoastem c suntem orbi du,ovniceste, astfel nct s ne cutm cu ardoare tmduirea. Este tocmai motivul pentru care cei mai multi dintre noi ne astupm urec,ile, ne nc,idem sufletul fat de /ristos, #are ne vorbeste despre lumea du,ovniceasc si despre viata vesnic. &rim si murim n ntunericul nostru du,ovnicesc, fr a cunoaste vreodat 'umina lumii, pe u,ul (fnt, pe umne"eu.esigur, exist trepte diferite ale participrii noastre la aceast 'umin a lumii. #ontemplarea luminii necreate este considerat a fi cea mai nalt culme du,ovniceasc. 4dat, ntrebat de mine despre acest subiect, printele Paisie mi-a relatat o experient de-a sa: )Eram la c,ilie 0este vorba despre #,ilia lui $patie, mai sus de DatunaHia - n.a.3. M rugam, cnd am v"ut lumina necreat. 'a un moment dat, cnd ea s-a retras, am privit n jurul meu si mi s-a prut c e semintuneric. )4 fi apus soareleQ, mi "ic. 9idic oc,ii si... ce s vd! (oarele se afla pe mijlocul boltii. Era luna iulie, toiul verii, si mie mi se prea semintuneric. Mi se adaptaser oc,ii la cealalt lumin. #a s-ti dai seama ct de intens a fost...*. 9eaua mea intentie mi-a creat o multime de pcate personale, care desc,iseser un adevrat abis ntre mine si umne"eu. 9ugciunea btrnului, avnd ca )material* mila lui umne"eu, )cldea* podul peste abisul pcatelor, prin care primeam darurile iubirii lui umne"eu. MAREA BINECUVNTARE #u ct un eveniment are o mai mare ncrctur du,ovniceasc, cu att este mai dificil s vorbesti despre el. .u exist cuvinte, nu exist sensuri lingvistice care s-l poat exprima. e asemenea, nu exist experiente sau imagini analoge din lumea material n care trim, astfel nct s poat face cineva apel la o ct de slab comparatie. +postolul Pavel spune despre aceasta: ...a au"it cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului s le griasc 0$$ #or. 6=, ;3. +dic a au"it, a trit, a nteles - cu puterea lui /ristos - lucruri pe care nu-i st n puteri omului s le exprime prin cuvnt. $ntr-o dup-amia" m dusesem n curtea din spate a btrnului, si am simtit n aer o mireasm deosebit. - Printe, ai ars tmie! l-am ntrebat. Mi-am rotit privirile n stnga si n dreapta, ncercnd s locali"e" sursa miresmei. .u era nimic. M aflam ntr-un spatiu desc,is. - Miroase frumos! m-a ntrebat linistit btrnul. a, printe, minunat- am rspuns n timp ce m ase"am lng el.

M obisnuisem deja cu aceste ntmplri neobisnuite, inexplicabile, care se petreceau n jurul c,iliei si persoanei btrnului, asa nct am renuntat si de data aceasta la alte comentarii si ntrebri. Mi-am amintit de sfatul pe care mi-l dduse n trecut:

).u trebuie s dai important acestor ntmplri, nici s te preocupi mult de ele, cci exist primejdia s te amgeasc iavolul. ac o ntmplare este de la umne"eu si tu o treci cu vederea din precautie du,ovniceasc, atunci @unul umne"eu va gsi o modalitate mai evident pentru a-ti vorbi*. +sadar, am uitat repede evenimentul, fiind captivat de interesantele discutii cu printele Paisie. $ntr-un sfrsit, m-am ridicat s plec. M-am aplecat s-i srut mna, ndjduind s-mi dea vreo scatoalc )du,ovniceasc* si astfel s-mi umple de bucurie si pace mintea si inima. ntr-adevr, asa s-a ntmplat. +jungnd la usa din spate si fiind singuri, cuprins de o dorint brusc, iam luat mna si i-am srutat-o. @trnul rdea. Era bucuros. Eu m aflam deja n acea )betie cumptat*. + nc,is. El era pe dinuntru, eu afar, ceva mai jos. mi spunea glume despre )cofetria* lui umne"eu. Eu m bucuram, si n acelasi timp m sfiiam mult. .u voiam s plec, s m de"lipesc de lng el. 8nde s m duc! Mi-era att de bine n apropierea lui(i-a pus amndou minile pe capul meu si si-a ridicat o clip oc,ii spre cer. 8n ru du,ovnicesc s-a revrsat atunci nluntrul meu. 9msesem fr grai. Eram att de plin de viat- #t pace- #t lumin- #t bucurie- iar acestea sunt cuvinte foarte srace. 9usinat, mi-am ridicat oc,ii si l-am privit. +vea o bucurie sobr. (i-a ntins mna si a rupt o crengut din tufa alturat. M lovea alinttor peste cap. %aluri-valuri se revrsa peste mine ,arul. +sa l simteam, ca pe un ru de"lntuit. esi eram eu nsumi, deplin constient de ceea ce m nconjura, n acelasi timp m )mbtasem* de u,. +ceste lucruri s-au ntmplat dintotdeauna n @iserica lui /ristos, dup cum se ntmpl si n "ilele noastre. $at ce spune n Evang,elie (fntul $oan naintemergtorul, @ote"torul lui /ristos: Eu unul v bote" cu ap spre pocint, dar #el ce vine dup mine este mai puternic dect mine5 'ui nu sunt vrednic s-$ duc ncltmintea5 +cesta v va bote"a cu u, (fnt si cu foc 0Matei E, 663. $n multe rnduri /ristos fgduise s l dea pe u,ul (fnt, Mngietorul, celor ce vor crede n El, ca s-i clu"easc la tot adevrul. ntr-adevr, n "iua #inci"ecimii umne"eu (e uneste cu oamenii n u,ul (fnt: (i li s-au artat, mprtite, limbi ca de foc, si au se"ut pe fiecare dintre ei. (i s-au umplut toti de u,ul (fnt 0>apte =, E-;3. Mai tr"iu, iat ce se ntmpl prin +postoli: nc pe cnd Petru gria aceste cuvinte, u,ul (fnt a c"ut peste toti cei care ascultau cuvntul 0>apte 6C, ;;3. $at si alt exemplu: $ar apostolii din $erusalim, au"ind c (amaria a primit cuvntul lui umne"eu, au trimis la ei pe Petru si pe $oan, care, cobornd, s-au rugat pentru ei, ca s primeasc u,ul (fnt. #ci nu (e pogorse nc peste nici unul dintre ei, ci erau numai bote"ati n numele

omnului $isus. +tunci si puneau minile peste ei, si ei luau 0>apte <, 6;-613.

u,ul (fnt

(unt ast"i ncredintat c un dar asemntor am trit si eu atunci, cu rugciunile btrnului Paisie. .u-mi amintesc cum am plecat de la usa btrnului. mi aduc aminte ns c am urcat ntr-un suflet crarea ctre (fnta Mnstire Dutlumusi. Pe drum mi scosesem puloverul, astfel nct am intrat n mnstire numai ntr-o flanelut. Mona,ii erau rigurosi n ceea ce priveste vestimentatia. .imeni ns nu mi-a spus nimic. M priveau cu ntelegere si uimire. (i-au dat seama ce mi se ntmpla. Printele +. a suspinat si mi-a "is: )+,- 8nii se ostenesc, iar altii primesc binecuvntri-*. +m rs, bucuros de gluma sa plin de buntate. +cest ,ar a rmas asupra mea multe "ile si era foarte intens. +m experiat aceast stare vreme de aproximativ o lun. +veam n adnc pace si liniste, bucurie si satisfactie. Mi se transfiguraser pn si trsturile fetei, miscrile, cuvintele. up "ece "ile m-am dus la alt mnstire. ndat ce ma v"ut, un ieromona, a exclamat: )$at un vi"itator )plin de ,ar-Q*. !N/ERUL PZITOR up mult timp mi-am amintit un alt eveniment, pe care l uitasem de ndat ce se consumase. Mi se ntmplase n c,iar "iua aceea n care am plecat de la usa btrnului, n locul unde crarea trece printre c,iparosi, aproape de curte. $mi amintesc c m-am aflat deodat n fata unui tnr frumos de 62-61 ani, mbrcat ntr-un vesmnt de pret, asemntor cu cel de diacon. (tteam la o distant de un metru unul fat de cellalt. Era foarte frumos. e o frumusete imaculat. #a o floare de cmp. >r nimic trupesc, provocator asa cum de multe ori se arat a fi frumusetea oamenilor. .u mai tin minte nici ct timp, nici despre ce am vorbit, ns pe tot parcursul conversatiei am stiut n sufletul meu cu claritate c era nger. ngerul meu p"itor, ndat dup aceea am uitat cu desvrsire ntmplarea. Mai tr"iu, cnd mi-am amintit, am mers la printele Paisie si i-am povestit. + rs- )Pe atunci erai nc prunc du,ovnicesc, dar acum, c te-ai copt nitel, a ngduit umne"eu s ti-o amintesti*, mi-a spus el. in nefericire ns, m purtam tare necugetat. +ceste bogate daruri mi erau repede furate. +veam bu"unarele gurite... e cte ori ieseam n lume, m lsam trt n multe pcate, risipind uriasele daruri si ajungnd c,iar mai srac dect la nceput. @trnul nu s-a indignat din pricina mea, si nici nu s-a descurajat. e fiecare dat cnd m ntorceam cu cint, m apuca, m ridica, m curta, m tmduia, m )mbrca* iarsi boiereste n pietre scumpe 0v. 'uca 6B, ==3, si astfel m trimitea napoi n lume.

e cte ori nu s-a ntmplat aceeasi trist istorie! e cte ori- M purtam att de des ca un lipsit de minte si nemultumitor... ar niciodat btrnul nu si-a mputinat sau mrginit darurile du,ovnicesti... +ceasta era drnicia sa ...pentru c umne"eu este iubire 0$ $oan ;, <3

...pentru c iubirea lui umne"eu s-a vrsat n inimile noastre, prin u,ul (fnt, #el druit nou 09om.B,B3 $ubirea desvrsit alung frica 0$ $oan ;, 6<3 E, 673 ( cunoasteti iubirea lui /ristos, cea mai presus de cunostint 0Efes.

$nainte vreme, nimeni nu m iubise cu adevrat pentru ceea ce sunt. &oti m )iubeau* pentru un motiv. omnisoarele m )iubeau* n msura n care socoteau c am un c,ip sau un corp frumos. ar dac n urma unui accident m-as fi ales cu vreo invaliditate, oare n-as fi rmas aceeasi persoan! &otusi, nici una dintre ele n-ar fi rmas lng mine. .ici una nu m iubea adevrat. .ici una nu iubea acel mie" adnc al fiintei mele, cu alte cuvinte - pe mine nsumi. .ici una dintre ele nu cultiva o relatie cu mine, ci numai cu trupul meu. Prietenii de ce m iubeau! Pentru minte, pentru idei, pentru sarm, pentru cunostinte! ac nu eram la 8niversitate, n-as fi rmas aceeasi persoan! ac m loveam la cap si mi se ngreuia mintea, n-as fi fost acelasi! #ine m-ar fi iubit atunci! .imeni. .ici c,iar dragostea printilor mei nu se arta a fi una cu totul curat. Era umbrit de niste asteptri, de anumite dorinte de rsplat n viitor. incolo de dragostea fireasc, m iubeau si pentru o seam de motive precise. Pentru c eram inteligent, pentru c eram un elev bun, pentru c urma s-i ngrijesc la btrnete. ar nu exista nimeni care s m iubeasc pentru ceea ce eram! #urat, fr nici un interes, fr s astepte vreo oarecare rsplat! .u avea important dac eram destept sau prost, frumos sau urt, bun sau ru. n spatele tuturor acestor lucruri superficiale existam eu, sinele meu adevrat. %oiam ca cineva s m iubeasc pur si simplu, numai pentru c existam. ( iubeasc mie"ul adnc al fiintei mele, nu fardurile sociale. +m nceput asadar s m dispense" de toate aceste )podoabe*. Mai nti ,ainele. +m nceput s m mbrac urt, fr gust. Prietenii au fost repede de"amgiti, nu putini dintre ei s-au mniat c,iar de aceast sc,imbare si s-au ndeprtat de mine. +m reali"at cu uimire ct de false si de superficiale erau relatiile mele cu cei din jur. #,iar si cei mai apropiati prieteni ai mei ncepuser s se poticneasc. Eram ns ,otrt s merg pn la capt. ( arunc de pe mine, s m elibere" de orice lucru superficial, mincinos. ( m de"golesc cu desvrsire pe mine nsumi, pn la a rmne fiinta curat, pur.

oar atunci as fi cunoscut cine sunt aceia care m percep real si profund: cei care ar fi continuat s rmn alturi de mine numai si numai pentru ceea ce sunt. Ei bine, n-a rmas nimeni... M-am aflat absolut singur. $ntr-o solitudine fiintial. .imeni nu m-a urmat n profun"ime. etectasem centrul fiintei mele, mie"ul sinelui meu, dar... rmsesem singur. Mi-ar fi fost usor s m ntorc la o viat superficial. (tiam s joc aceste roluri de mic copil. Puteam juca din nou rolul ndrgostitului, al prietenului, al fiului. ar nu voiam. 4 dat ce descoperisem centrul fiintei mele, intentionam s m ocup de mine nsumi. %oiam s mi cunosc sinele. #alamitatea falsei constiinte de sine mi produsese suferint. +ceast suferint a distrus falsul idol frumos pe care l furisem nluntrul meu. (uferinta se dovedea un bisturiu ascutit. &ia adnc si mi desprtea carnea de oase. >alsul de adevr. Exista n interiorul meu mult minciun care trebuia expul"at. #,irurgul era ,otrt. 4peratia trebuia s aib loc. $n ca" contrar, nu exista nici o sans de salvare. urerea era focul care mistuia minciunile. $n acea vreme am trecut printr-o mare durere. (ufeream mult si profund. (imteam oasele "drobindu-mi-se. (ufletul mi rmsese ncremenit si terifiat. mi simteam mintea gata s se sparg n mii de buctele. ntmpinam mari dificultti n a-mi pstra facultatea de a rationa. .u puteam dormi... Mi-era team s m culc. ndat ce m rpea putin somnul si mi slbea controlul ratiunii asupra simtirii, atunci din sufletul meu, ca dintr-o imens ran nsngerat, se revrsa deodat un ru de cumplit durere, amenintnd s-mi di"olve ntreaga fiint. M tre"eam speriat, silindu-m smi stpnesc gro"ava durere. M temeam c, neputnd re"ista suferintei, nnebunirea va fi un proces inevitabil. >ceam eforturi intense si perseverente de a-mi explica aceast durere. M strduiam s aflu cau"a ei. Era oare lipsa iubirii, a adevrului! %iata mea desart! #utam cu "bucium ar"tor rspunsul. ( existe oare iubire adevrat n lume! .u cumva cutam imposibilul! +m mers la printele Paisie si mi-am desc,is naintea lui adncurile inimii. +steptam cu agonie rspunsul. +tunci mi-a spus: )4mul merit s fie iubit numai pentru c este c,ipul lui umne"eu. .u are important nici dac este bun sau ru, virtuos sau pctos. -4mul merit s fie iubit pentru ceea ce este. /ristos a iubit si (-a jertfit pentru oameni pctosi, destrblati: .-am venit s c,em pe cei drepti, ci pe cei pctosi la pocint 0Marcu =, 613. n acest fel trebuie s-i iubim pe toti, fr deosebire. +sa precum soarele rsare pentru toti, inteligenti si prosti, buni si ri, frumosi si urti, astfel si iubirea noastr trebuie s fie ca si iubirea lui umne"eu, care seamn cu soarele si se ndreapt fr deosebire ctre toate fpturile (ale*. +m gsit alinare. #el putin era cineva de acord cu mine. #ineva m ntelegea... #e mngiere- +cest cineva era printele Paisie. M-am ntors acas. urerea... durerea, ns- #teodat nu re"istam si m tre"eam noaptea plngnd. ) umne"eul meu, umne"eul meu-*. 8n

strigt mut iesea din luntrul meu. .umai att: ) umne"eul meu, umne"eul meu-*. M i"beam cu capul de pern, cufundat ntr-o cint adnc. Pe toate le fcusem att de gresit, att de strmb... n aceste nopti nfricostoare luptam de"ndjduit pentru ntreaga mea viat. (-a ntmplat ntr-o sear. Eram singur n apartament. M rugam, cnd am simtit c (e apropie de mine. .ev"ut, dar att de pre"ent. $material, dar atotputernic. e neajuns, dar att de aproape. (-a atins de mine, dar nu la suprafat, ci n adncul meu. Pn la marginea fiintei mele. M-a umplut, (-a revrsat n mine. (-a unit cu mine att de strns, nct am devenit una. .imic nu se poate uni att de mult cu altceva. M-a mbtat. +rdeam ca focul. &rupul mi era o adevrat vpaie. %oiam s m desc,id cu desvrsire. .ici un colt al sufletului s nu-mi rmn ascuns. 4rict de urt si de murdar ar fi fost. %oiam ca toate s fie cunoscute si vdite. Mrturiseam si mi de"veleam toate cele strmbe si murdare, toate ruttile mele... oream cu ardoare s vi"ite"e fiecare colt al sufletului meu. Pe de alt parte, m simteam att de nevrednic, att de nepotrivit s coexist cu El. +m c"ut cu fata la pmnt. %oiam s m mistui n beton... Era o $ubire urias, necuprins. %enea de pretutindeni. in nemrginit. Ea le tinea pe toate. Era puterea care tine totul. &oate si luau puterea existentei din aceast $ubire. &oate si perpetuau existenta datorit ei. %oiam s ncete" s mai triesc. %oiam s m pierd, s m di"olv. .u ndr"neam s exist si s m unesc cu ea. Eram nemiscat. Ea se apropia de mine. $"vornd din #el ce exist dintotdeauna, aceast $ubire se rspndea ctre toti, strbtnd toate. 'a aceast $ubire se rspunde numai cu o iubire identic. .imic mai putin. &rebuie s vrem, s ndr"nim s iubim n acelasi mod. .umai acest lucru este vrednic de El, de $"vorul $ubirii, de /ristos. &ocmai pentru c m iubea, m lsa s m apropii de El, si m curta, m tmduia desvrsit de toate durerile si rnile. M trgea lin, statornic, sigur, din ntuneric la lumin, din mi"erie la curtie, din nefiint la fiint. mi druia o existent mai intens, mai adevrat, mai vie. .u pentru c avea nevoie de mine, ci pentru c era $ubire. .u numai c m iubea... Era nssi $ubirea. M cuprinde acelasi sentiment al neputintei de a exprima cele inexprimabile. #t timp a durat! .u stiu. .oaptea a nceput, tot noaptea s-a terminat. #e influent a avut asupra mea! Mi-a vindecat durerea, mi-a ntrit mintea, a fcut s dispar primejdia, a rspuns tuturor frmntrilor si cutrilor mele. +m aflat c,iar infinit mai mult. Mi-a druit o cunoastere trit, sigur, inalienabil. $nfluenta ei continu pn ast"i. +m cunoscut asadar c firea omeneasc, fiecare dintre noi, are prin conlucrarea lui umne"eu putinta de a naste n inima sa o astfel de iubire. ac o face, se presc,imb ontologic, se ndumne"eieste-

Putini o fac ntr-adevr. ar tuturor le st n putere. .oi, cei multi, ne lenevim, ne temem, ne preocupm de lucruri nensemnate. (untem deplin vinovati pentru o asemenea atitudine. +ceasta este dragostea du,ovniceasc pe care o naste u,ul (fnt n sufletul omului. +ceasta l face pe om prtas dumne"eiestii firi 0$$ Petru 6, ;3. +ceast $ubire este nesfrsit mai nalt dect oricare iubire omeneasc. $ubirea matern este nensemnat n fata ei. +ceast $ubire este atotputernic. .imic nu-i poate sta mpotriv. +ceast $ubire nfrnge moartea, biruieste legile firii. +ceast $ubire este cea care a pus lege tuturor lucrurilor, este taina totului: ...pentru c umne"eu este iubire 0$ $oan ;, <3. Printele Paisie avea nluntrul su o astfel de iubire pentru toti oamenii, pentru toate fpturile, pentru ntreaga creatie. $n acest fel m iubea si pe mine. +ceast iubire a sa a devenit suportul vietii mele. Pe aceast iubire m voi sprijini pn la moarte. Pe ea m-am putut sprijini cnd eram n $ndia. +tta vreme ct exist cineva care l iubeste n acest c,ip, de ce s se team omul! .umai de sine nsusi, poate. #teodat btrnul obisnuia s )blesteme* r"nd: )( v ard umne"eu cu iubirea 'ui-*. Multi o ntelegeau metaforic. Eu cunosteam c se exprim cu maxim rigoare. 9ugciunea sa mi-a druit si aceast experient. (i, dac eu am smuls aceast experient din mila lui umne"eu, pentru rugciunile btrnului Paisie, deoarece aveam nevoie de ea ca s rmn n viat, au existat, ns, exist si vor exista oameni care au dobndit aceast culme a culmilor prin lupte personale, prin vrednicia lor personal. 8n astfel de om este (fntul (imeon .oul &eolog, mona, din #onstantinopol 07;7-6C== d./.3. 9areori sfintii vorbesc att de evident, att de desc,is despre experientele lor )n /ristos*. $at cum descrie (fntul una dintre experientele sale de acest fel: )R$ubireaS se afl deodat iarsi n mine, cunoscut, ntreag. (i o v"ui n mijlocul inimii mele ca un lumintor, ca un disc al soarelui. ... >iind n afar de toate fpturile, este totodat mpreun cu toate. Este foc, este si strlucire, se face si nor al luminii, dar este si soare. ... Mi-a de"golit mintea de simtirea lumii si m-a mbrcat n vesmntul simtirii spirituale. +stfel, m-a desprtit de cele v"ute si m-a unit cu cele nev"ute. (i mi-a druit s vd pe #el necreat si s m bucur de El.

... (i am fost unit cu #el necreat, cu #el nestriccios si fr de nceput, cu #el de toti nev"ut. #ci aceasta o face iubirea* PARTEA A TREIA - !NTRE DOU TRADITII SPIRITUALE :.&T'.$9E+ #8 (J+M$ U4A+M8D+.+. + $n acea perioad viata mea era influentat de multi factori. 4 puternic nrurire avea rugciunea btrnului, pe care o simteam n diverse momente ale "ilei sau ale noptii revrsndu-se pasnic peste sufletul meu tulburat, druindu-mi o oa" de bucurie n adnca mea durere si o anumit limpe"ime si liniste n torentul gndurilor. (imteam mngierea unei puteri care m ntrea, si dobndeam ncetul cu ncetul o ndejde care m tinea departe de impas si de autodistrugere. e cealalt parte, nu contenisem cu vec,ile mele obiceiuri rele, care cu anii deveniser patimi ce-si ntinseser n sufletul meu rdcini adnci si viguroase. M duceau de nas. ncercam s umplu golul din viata mea cu lucruri materiale si cu filosofii, dar acest gol se mrea, iar agonia se ntetea... #reierul depunea eforturi febrile pentru a afla rspunsuri si solutii. #rti, multe crti... Mult lectur, mult reflectie. >ilosofii, doctrine, mu"ic, te,nic... dar nici un re"ultat, nici o de"legare, nici o iesire. @trnul mi arta nenumrate lucruri. 'ucruri mari si minunate. 'ucruri esentiale si nlttoare. .u-mi vorbea prin cuvinte, ci mi druia triri. +tingea sufletul meu cu sufletul lui, ne lega iubirea sa dulce, ar"toare, si mi druia oc,ii si du,ovnicesti ca s-i vd inima, ca s vd n general. +stfel a nceput s se destrame treptat norul dens care m nvluia. 'umea mi se descoperea ntr-o tainic adncime si bogtie. %iata dobndea sens, iar cunoasterea existentei acestor lucruri era un alt fel de plcere. 4 plcere adevrat care nu se sfrsea, care devenea tot mai adnc si mai intens, care, atunci cnd se retrgea, lsa n urm bucurie, iar nu tristete. +ceasta era plcerea du,ovniceasc. e atunci si pn ast"i, am pstrat aceast nclinatie ctre contemplarea tainei. .orii, psrile, soarele, copacii, stncile, animalele, marea, oamenii, ntreaga lume mi se descoperea ca o tain necuprins. $ar cea mai mare si mai intim tain era sinele meu nsusi. Mi se prea att de minunat si att de necunoscut... #e ascundea lumea! #e ascundea sufletul! $ntuiam c acestea sunt lucrurile esentiale si voiam s le cunosc. (imteam c toate se afl sub un control anume. 4 putere ascuns, nev"ut, le stpnea. 9ebel si anar,ist n conceptii cum eram pe atunci, voiam s scap de acest control, de aceast putere. (ufeream si multe alte influente n afar de cele ale btrnului. %iata mea destrblat m expunea acestor influente. $nteresul meu pentru

ocultism, e"oterism, magie )alb*, Ioga, "en, budd,ism, s.a.m.d., nu se diminuase. .-aveam deloc un punct de vedere clar asupra tuturor acestora. Mi se preau importante, dttoare de sperant, capabile la rndul lor s revele"e posibilittile vietii adevrate. >gduintele erau multe si mari... 'e ddeam cre"are. esigur, btrnul m averti"ase: )8ite, copilul meu, exist dou puteri n lume: umne"eu si iavolul. epinde cu cine se nrudeste cineva. Eu sunt cu umne"eu, cu /ristos. +cestia cu cine sunt! +re si (atana oarecare putere. >ace si el oarece minuni. Era ar,ang,el, si si pstrea" puterea de ar,ang,el, tocmai pentru c arurile lui umne"eu sunt neclintite. umne"eu l-a plsmuit pe ar,ang,elul 'ucifer si l-a mpodobit cu toate virtutile si cu multe puteri. +cesta s-a pervertit ns pe sine. atorit mndriei, a dat o rea ntrebuintare liberttii pe care i-a druit-o umne"eu, si a c"ut astfel din starea sa ontologic si din locul su din cer: +m v"ut pe satana ca un fulger c"nd din cer 0'uca 6C, 6<3. + c"ut si a devenit iavol. + c"ut, si din lumin a devenit ntuneric. + plsmuit pentru prima dat rutatea si minciuna. e aceea /ristos l numeste tatl minciunii 0$oan <, ;;3. nainte de cderea lui 'ucifer nu exista nicieri n cosmos rutate: umne"eu le-a creat pe toate bune foarte 0>ac. 6,E63. iavolul i urste pe oameni pentru c sunt meniti comuniunii cu umne"eu n vesnicie. +cum el se lupt ca s-l despart pe om de umne"eu cu orice c,ip, prin minciun, rtcire, viclenie, cugete, fapte5 s-l ndeprte"e de lumin si s-l aduc la ntuneric, anume n stpnirea lui. Exist oameni care au intrat n slujba iavolului. Prin ei svrseste (atana diferite false minuni*. Mai au"isem toate aceste lucruri, dar nu le cre"usem. .ici nu le respingeam, nici nu le acceptam. e aceast dat ele veneau din partea unui om att de bun si de blnd, nct mi-era greu s le pun la ndoial. >usesem martorul attor lucruri minunate svrsite de el, v"usem la el attea puteri, attea cunostinte, atta sfintenie, nct nu puteam s-i ignor prerea. E"itam. Exista, de cealalt parte, punctul de vedere conform cruia toti suntem una. &oate religiile conduc la acelasi umne"eu. &oate drumurile duc la aceeasi destinatie. @inenteles, fiecare se strduieste s fac o reclam mai mare propriului su )maga"in*. Uog,inii pretindeau c cea mai nalt cale este Ioga si le gseau neajunsuri celorlalti. Masonii aveau ceva de obiectat despre restul, recomandndu-se n fmal pe ei nsisi ca fiind mai ntelepti si mai buni. Magii )albi* sustineau c ei se mulea" mai bine pe structura sufleteasc a omului apusean si c Ioga este pentru orientali. Punctul asupra cruia preau toti s ajung la consens era acela c @iserica este o institutie moart, stupid, o fosil vrednic de mil care nu posed cunoastere, putere, viat. n general, ns, si adaptau punctul de vedere n functie de discutie si de circumstant. 8rmreau cu atentie ce cmas ideologic este la mod si o mbrcau pe aceea. esigur, n-am depistat din prim instant aceste tertipuri pro"elitiste, desi s-ar fi cuvenit s fiu mai vigilent. Eram ns lipsit de orice viclenie n tot acest tvlug. (urprin"tor, dar asa s-a ntmplat.

Plimbndu-m odat prin pdure, ca s-mi alin durerea si s pun ordine n gndurile mele, s trag o conclu"ie dup toate cele ntmplate, m-am ntins putin la rdcina unui pin. +tunci ceva m-a nvluit brusc si m-a cuprins n ntregime. +m pierdut cu desvrsire contactul cu lumea exterioar. .u vedeam, nu au"eam, nu mai simteam nimic din cele ce se petreceau n pdure. .u stiu dac aveam oc,ii nc,isi sau desc,isi. %edeam o singur imagine... o femeie frumoas cu pr lung si negru, mbrcat ntr-o ,ain lung, cafenie. $n locul oc,ilor avea doi pesti de argint, de mrimea oc,elarilor. Era impresionant de frumoas. $n cteva clipe a disprut la fel de brusc. +m continuat s rmn ntins si s m gndesc. .u m nelinistisem. +m nteles c era un mesaj din as,ram. Lilele precedente, spre exemplu, simtisem n timp ce pseam pe bulevardul &simisHi cum cineva ncerca s inocule"e de la distant n sufletul meu dorinta de a merge la as,ram. +m atribuit faptul lui (,ivamurti, femeia care ntemeiase n Arecia as,ramul Iog,in. .u m supusesem ns acestei provocri, ntelegnd foarte bine c dorinta mi fusese )implantat* din afar, ceea ce mi provocase c,iar o cri" de furie. e data aceasta era totusi ceva intens, astfel nct m-am ,otrt s merg. in curio"itate! (tiu si eu!... Mi-am "is pur si simplu s merg. .-am stat pe gnduri prea mult. (ocoteam c o voi scoate la capt cumva. $ntr-una din "ilele urmtoare m-am dus. +m urcat cu automobilul pn la vila din Panorama, acolo unde era adpostit pe atunci as,ramul. Liua era scldat n soare si ga"onul uscat. n curtea din spate sedea (,ivamurti mpreun cu o sKami 0clugrit Iog,in3 indianc. %i"itatoarea strin era brunet, frumoas, cu pr scurt. #eilalti locatari ai as,ramului se preumblau n jurul lor, la o oarecare distant. #utau prilejul de a o cunoaste si de a convorbi cu acea sKami indianc, pe care o considerau foarte naintat spiritual. atorit multelor mele relatii cu oamenii, stiam s fiu oricnd agreabil si plin de umor. +sa se face c m-am pomenit glumind: - &e-am cutat n cer si te-am gsit pe pmnt. $ndianca s-a aplecat si a ntrebat-o pe (,ivamurti, n engle": - #e a spus! $-a explicat... Pe (,ivamurti cutam s o aflu cnd am urcat. >at de (,ivamurti nu ncercam nici simpatii, nici antipatii. 4 demiti"asem din prima clip cnd o v"usem. escinsesem pe atunci n acelasi as,ram, dornic s o ntlnesc. &oat multimea astepta cu nerbdare iesirea ei din camer. Mi se prea putin prostesc comportamentul lor. #ei mai multi erau tineri. + iesit brusc din camer, cu un aer extrem de impo"ant. #a

o mprteas care iesea s fie slvit de supusi, n vreme ce le mprtea darurile si bunvointa ei. oar c ea era cea care avea mai mult nevoie de admiratia lor. Mi-a prut un teatru jucat prost. Ea mi-a aruncat o privire pie"is. .-am rspuns cu rolul admiratorului, precum astepta att asistenta, ct si ea nssi. +m sc,itat o privire fugar si am continuat s m ocup cu ciornele mele. +lt dat mi-au fcut )cinstea* de a-mi propune s o conduc pe (,ivamurti la aeroport cu autoturismul meu, avnd astfel )marea oca"ie de a fi ajutat de aura marii Iog,ine*. +m gsit un pretext si am refu"at. (e juca de-a stpna. Era ns urt, ca orice astfel de joc. Eu nu voiam s o ncuraje" prin coparticiparea mea. +s fi devenit si eu responsabil n felul acesta. &recusem cu o oarecare frecvent pe la as,ram, ntruct m interesau anumite cunostinte si opinii de-ale lor. 'a aceasta se re"uma legtura mea cu as,ramul si cu conductoarea lui. M-am ase"at asadar alturi de cele dou femei cu destul degajare, de vreme ce nu eram angrenat - precum ceilalti - n vreo relatie de tip superiorsubaltern, dascl-ucenic. +m nceput discutia, ns n c,ip ciudat, conversnd nu cu (,ivamurti, ci cu indianca. (,ivamurti s-a mrginit s traduc atunci cnd ntmpinam dificultti cu engle"a. +m discutat mult timp, fapt care a strnit invidia si curio"itatea celor din jur. Evident c indianca socotise semnificativ salutul meu. .e-am spus multe. $-am destinuit cteva din lucrurile care mi se ntmplaser, nedumeririle mele despre cine sunt, despre ce se ntmpl n lume, despre vedenii si despre alte evenimente neobisnuite legate de btrnul Paisie. - + sosit ceasul s-ti afli gurul tu, mi-a rspuns. Eu aveam astfel de nedumeriri nc de la B ani. - #um este cu putint ca un copil s ncerce asemenea nedumeriri! mam mirat eu. in vietile mele anterioare, a venit rspunsul.

+ici ne-am poticnit. M-am gndit la btrnul, la mona,i... Ei socoteau aceast conceptie o mare eroare. .u exist vieti anterioare. Potrivit nvtturii ortodoxe, omul are numai nceput, nu si sfrsit. Este nemuritor, dar are un nceput. in c,iar momentul conceperii sale, se creea" o persoan nou care va exista vesnic. up moarte se distruge trupul, iar sufletul rmne constient ca persoan, si asteapt nvierea mortilor, cnd noi toti ne vom redobndi napoi trupurile. +ceste trupuri vor semna cu trupul lui $isus cel nviat. &rupuri proslvite, vesnice, nestriccioase, neatinse de boal, foame, sete, somn. &rupuri care stpnesc materia si legile ei. &rupuri du,ovnicesti. Precum trupul lui /ristos, care trecea prin usile ncuiate, care sa nltat la ceruri, care a primit viat prin nviere. #el nti nscut din morti (a fcut /ristos, si 'ui i va urma ntreaga omenire, de la primul om, +dam, pn la ultimul. %om deveni dumne"ei prin ,ar, prin puterea lui umne"eu si prin buna noastr intentie. .u putem dobndi ndumne"eirea prin trufasele eforturi care se sprijin pe puterile omenesti. ndumne"eirea este darul iubirii lui umne"eu, #el ce nu (-a rusinat s (e fac asemenea nou, pentru a

redesc,ide calea pe care omul o nc,isese. Este darul lui /ristos, umne"eu4mul, #are ne numeste frati ai (i: 4ricine va face voia &atlui Meu #elui din ceruri, acela mi este frate si sor si mam 0Matei 6=, BC3. (i 'ucifer a rvnit ndumne"eirea. (-a strduit s ajung umne"eu prin furt si a devenit... iavol. +semenea si +dam n 9ai, tot ctre ndumne"eire n"uia. ar a voit s o dobndeasc fr umne"eu, clcnd legile lui umne"eu, si s-a distrus pe sine. in nemuritor a devenit muritor, si a tras n cderea lui nssi firea omeneasc. +stfel, firea uman si-a pierdut slava si puterea, si a ajuns s fie stpnit de iavol, de sfatul cruia a ascultat. M-am gndit la toate acestea ntr-o fractiune de secund. e ce mona,ii sustin c voi sunteti cu iavolul!

am ntrebat. - +cestia nu cunosc, se afl ntr-un plan inferior. - .u- .u- am rspuns. .u se afl ntr-un plan inferior. Ei cunosc foarte multe lucruri. $l aveam n minte pe btrnul Paisie. El luase de mn un paralitic din nastere si l fcuse s mearg mprejurul c,iliei. Pecetluise cu semnul crucii un bolnav de cancer la piept 0cruia i se extirpaser trei sferturi din plmni si doctorii spuneau c va muri n dou sptmni3 si l fcuse sntos. $mi de"vluise amnunte din viata mea pe care eu nsumi le uitasem. M nstiintase fr gres despre nenumrate lucruri ce urmau s se ntmple n viitor. /rnea ursi din mn. ntreaga natur l asculta. (e ntlnea si convorbea cu sfinti, cu ngeri, cu Preasfnta >ecioar. +jungea n locuri extrem de ndeprtate fr s cltoreasc, iar n clipa urmtoare se afla iarsi la coliba lui. ar nici mcar toate acestea la un loc nu m fceau s strig ).u-*... Era altceva, mai adnc, mai ascuns: btrnul era teofor. l purta pe umne"eu nluntrul su. n inima sa, n sufletul su. n jurul su se revrsa ,arul lui umne"eu, pe care fiecare dintre noi l percepea la diverse intensitti si adncimi. 'ui i se aplicau cuvintele lui /ristos: ac M iubeste cineva, va p"i cuvntul Meu, si &atl meu l va iubi, si vom veni la el si vom face locas la el 0$oan 6;, =E3. umne"eu si fcuse )locas* n inima btrnului. #el ce rmne n Mine si Eu n el, acela aduce road mult 0$oan 6B, B3. 9oadele btrnului se revrsau asupra miilor de oameni care l vi"itau. >iecare povestea apoi, cu recunostint, propria sa experient. &oate aceste lucruri existau nluntrul meu, dar nu le aveam limpe"i n minte, nici nu le constienti"am ca acum. Ele m-au determinat s strig ).u-*. - .u exist umne"eu si iavolul. .e aflm dincolo de bine si de ru. #e este rul! #e este pcatul! a struit ea. - #nd rnesti, ndurere"i, constrngi, uci"i pe vreun om sau pe tine nsuti, acesta este pcat, am rspuns. iscutia s-a oprit la acest de"acord. .e-am ridicat si ne-am desprtit. Eu am intrat n vorb cu niste cunoscuti de-ai mei. 9msesem la un moment dat singur, cnd s-a apropiat de mine iarsi indianca, pe numele su UogamuHananda.

- &u cu cine esti! m-a ntrebat direct. - Eu sunt dincolo de bine si de ru, i-am rspuns ironic. + devenit foarte serioas. - ac ar exista numai ntrebat, privindu-m intens. umne"eu si iavolul, tu cu cine ai merge! m-a

- #lugrii spun c voi sunteti cu - (o, K,at! 0(i, ce!3 a rspuns ea.

iavolul- am "is.

9aportat la context, rspunsul este ec,ivoc. Poate nsemna )(i ce dac "ic asta clugrii!*, sau )(i ce dac suntem cu iavolul!*. $ns modul de adresare nu sugera o simpl ntrebare, ci se voia o invitatie si o provocare n acelasi timp. 4 recunoastere si un ndemn la ntovrsire. Exista de altfel si o atractie erotic ntre noi 0s o pun oare pe seama &antreil3. )8ite, suntem cu iavolul si petrecem bine- (mec,eria noastr- %ino si tu- #e este, ce s-a ntmplat! e ce ti-e fric!* +cesta a fost mesajul de ansamblu pe care l-am primit eu prin canale non-verbale. in po"itia trupului, din privire, din timbrul vocii, din simtirea sufletului. .u stiu n ce mod anume, dar lucra deja asupra sufletului meu. 8n val de dorint a nvlit pustiitor asupra mea si m provoca, m mpingea s rspund: )(unt cu iavolul*. +m fost socat, m-am pierdut cu firea din pricina acestei nvliri neasteptate. ncercam cu disperare s-mi pstre" ec,ilibrul ratiunii sub acest val al dorintei care era aproape s m ng,it. n acelasi timp, triam o experient absolut inedit pe care m strduiam s o nteleg, s aflu ce mi se ntmpla de fapt. Exista si o imens uimire fat de manifestarea acestei puteri a ei. ) eci, are ceva puteri-*, m-am gndit. )&rebuie s fiu atent cu ea*. (e ntmplau multe lucruri simultan, brusc. (edea n fata mea si m privea cu maxim concentrare. evenise toat o privire. +m reusit s-mi stpnesc aceast pornire irational a sufletului, s nu cede" si s spun ceea ce aveam cu adevrat n minte. - (unt cu umne"eu, am rspuns.

%oiam s continui, dar fata i s-a ntunecat instantaneu. Era mnie! +menintare! 8r! .-am apucat s disting, cci s-a sc,imbat brusc si a plecat fr s spun un cuvnt. e atunci n-am mai v"ut-o... #eea ce as fi spus n continuare, dac n-ar fi plecat att de intempestiv, era )@ut $ liHe rebels, all mI life $ Kas a rebel* 0) ar mi plac rebelii, toat viata am fost un rebel*3.

(ocotesc c aceast fra" descrie ntru totul starea mea din acea vreme, si aici se afl explicatia faptului c am continuat s m preocup de aceste lucruri si am fcut cltoria n $ndia. Mai tr"iu am aflat si alte detalii despre UogamuHananda. >usese de la o vrst foarte fraged discipol a unui mare guru. + cltorit n ntreaga lume, cutreiernd din as,ram n as,ram, tinnd conferinte si lectii despre Ioga. 4 socoteau foarte naintat. Era dintre discipolii apropiati ai lui (atIananda. (e bucura de aceeasi faim si n as,ramul central al miscrii, din MongIr 0$ndia3, dup cum aveam s m conving personal cteva luni mai tr"iu, cnd am mers acolo. + sustinut conferinte si diverse cursuri si n Arecia. MIND CONTROL ).u tot ce strluceste este aur...* #u ani de "ile nainte de a-l cunoaste pe printele Paisie, luasem contact cu Mind #ontrol prin intermediul unei crti cu acelasi nume, pe care mi-o dduse o verisoar de-a mea. Gose (ilva, un mexican srac si destept, descoperise o metod prin care se puteau valorifica puterile ascunse ale mintii. +plicnd asupra sa aceast metod, el a devenit super-bogat, fondator si conductor al unei organi"atii mondiale avnd drept scop populari"area acestei metode n ntreaga lume. +st"i aceast organi"atie are filiale si n Arecia. Membrii pltesc o coti"atie pentru conferintele regulate, se organi"ea" n asociatii si se strduiesc s atrag un ct mai mare numr de noi membri la conferinte. in punct de vedere stiintific, metoda se ba"ea" pe emisia de unde electromagnetice a creierului. Mai precis, creierul emite un anumit tip de unde atunci cnd individul se afl n stare de veg,e, alt tip atunci cnd doarme adnc, alt tip atunci cnd doarme usor, cnd se afl ntre somn si veg,e. +cest ultim tip de unde au fost bote"ate )unde alfa*, considerndu-se asadar c n aceast stare, ntre somn si veg,e, creierul se afl pe )nivelul alfa*. $nitiatorii metodei sustin c n momentul n care creierul se afl pe nivelul alfa, atunci are mai multe )puteri*, sau poate valorifica mai bine potentele sale. +stfel au elaborat o te,nic, numrnd n sens invers de la 6C laV 6, prin care, constient, individul poate cobor la nivelul alfa oricnd doreste, fr a fi nevoie s doarm. #nd cineva se afl la acest nivel, si poate folosi puterile ascunse ale mintii. &oate aceste enunturi au fost ambalate ntr-o terminologie stiintific si sunt pre"entate ca )stiint*. n cadrul cursurilor adresate nceptorilor, nu se face nici cea mai mic alu"ie la Ioga sau misticismul oriental. impotriv, este exploatat ilicit perceptia occidental asupra stiintei, psi,ologiei s.a.m.d. .umai penetrnd cineva organi"atia poate depista treptat tainicele interconexiuni. #nd un individ ajunge s pre"inte ncredere, cnd devine unul dintre ei, )de-al lor*, atunci i vor indica aceste vase comunicante. +tunci va recunoaste c aceast )nou descoperire* a lui Gose (ilva nu este nimic altceva dect vec,ea metod de auto,ipno" pe care o foloseau

vec,ii egipteni, dar o folosesc si actualii ,indusi, budd,isti si toat gama de propovduitori ai misticismului oriental. ifer numai vitrina, modul de servire, paravanul, nvesmntarea ntregului demers cu ,ainele stiintei apusene. &inta o constituie atragerea celor care admir si creditea" stiinta. (e ntelege c n perioada aceea nu cunosteam toate aceste lucruri. Este si motivul pentru care, atunci cnd am aflat c se organi"ea" o conferint introductiv despre )Metoda Gose (ilva* la (ocietatea de (tudii Macedonene, am mers plin de interes. +m audiat toat pre"entarea. Existau, desigur, elemente care mi aminteau de Ioga, ns destul de vag, iar aceasta ntruct posedam totusi anumite cunostinte despre Ioga. #ineva care nu avea nici o astfel de tangent n-ar fi putut nici mcar s bnuiasc ceva. Mi se ivise o nedumerire, fapt pentru care i-am adresat la sfrsit urmtoarea ntrebare profesoarei care vorbise: - Mintea omeneasc, prin natura si constructia ei, are un mod firesc de a functiona. +stfel, ea se afl la nivelul alfa numai atunci cnd omul doarme, deci pentru o perioad limitat de timp n decursul celor =; de ore. umneavoastr ne propuneti s intervenim n acest proces spontan, natural, si s ntreprindem o sc,imbare, o nlocuire. .e propuneti efortul de a rmne pe nivelul alfa ct mai mult timp posibil. #um putem sti dac acest lucru nu este periculos! #um putem fi siguri c aceast constrngere a firii nu va da nastere unui de"ec,ilibru, unei vtmri trupesti sau sufletesti! #um ne edificm asupra impactului pe care l va avea asupra sistemului nostru nervos, spre exemplu! %tmarea poate s nu se manifeste imediat. #reierul are niste parametri de re"istent, dar atunci cnd se operea" o fortare sistematic, de ani de "ile, a functionrii lui firesti, ce se va ntmpla n asemenea conditii! e unde putem sti c va re"ista! - .u te teme, noi stim- a rspuns. oar att-... &rebuia adic s cred n ei si n cunostintele lor. .-am primit un rspuns stiintific concret. 8n cercettor, un fi"ician, un medic, ar fi adus o dovad experimental, re"ultate statistice. (pre exemplu, cutare medicament sau cutare metod a fost aplicat pentru atta timp unui grup, iar apoi au fost examinati membrii grupului si s-a constatat asta si asta. +u fost depistate cutare efecte po"itive, respectiv cutare influente negative, etc. etc. +cesti oameni nu numai c nu ve,iculau elemente stiintifice, validate prin experient, dar nu practicau nici mcar un mod de gndire stiintific. &otul se re"uma la cteva )ncredintri* linistitoare: ).u te teme, stim noi ce facem, ai ncredere n noi*. #t ncredere poate investi cineva ntr-un om neinstruit! e pild, i poti ncredinta motocicleta, automobilul, casa sau - fie- - c,iar si contul tu din banc. ar este oare ntelept s-i ncredinte"i )n alb* creierul tu, activitatea mental, ec,ilibrul tu sufletesc!

Eu n-am urmat atunci seminariile, ci abia doi ani mai tr"iu. mpins de uriasul meu egoism, voiam s m disting de oameni, s-i depsesc cu orice risc. Mi se promitea c voi fi ajutat s dobndesc puteri )ascunse*, s-mi valorific ntregul potential al mintii si, n felul acesta, s-i surclase" pe cei din jur, s-mi pot re"olva cu usurint problemele "ilnice, s-i pot )ajuta* pe ceilalti oameni, adic s m aflu ntr-o po"itie superioar lor. &oate aceste patimi, mi"eria sufleteasc, erau inconstiente, inspirat mascate de lo"inci frumoase precum )progres spiritual*, )cutarea adevrului*, )ajutorarea omenirii*, )redescoperirea gno"ei mistice* s.a.m.d. ac se adaug n calcul plictisul si golul vietii "ilnice lipsite de /ristos, singurtatea si dorinta de a ntlni oameni, n special de sex opus, atunci pot fi ntelese cteva dintre mobilurile care i mping pe oameni, inconstient de cele mai multe ori, s ia parte la astfel de miscri. +sadar, la doi ani de "ile dup primul contact cu ei, si la cteva luni dup ntlnirea cu UogamuHananda, m aflam la Majestic - o cafenea pe malul mrii unde obisnuiau s se adune studentii - cnd m-a ntlnit un oarecare cunoscut si mi-a spus c merge s participe la prima lectie a seminarului despre Mind #ontrol. +m ,otrt s-l nsotesc. (eminarul se desfsura ntr-o sal de conferinte de la Electra Palace, unul dintre cele mai luxoase ,oteluri din &esalonic, n piata +ristotel. 8rma s dure"e patru-cinci "ile, iar participarea costa jumtate din bursa lunar a unui student. M-am ntlnit cu profesorul si i-am spus c nu dispun de banii necesari. M-a primit gratuit. n acea vreme citeam crtile lui 4mraam MiH,ael +ivan,ov, un fel de mag )alb*. Prima "i a seminarului a decurs linistit si toti erau satisfcuti. 'a sfrsit am cutat prilejul s m ntlnesc n particular cu profesorul. Era un om la vreo ;C-;B de ani, suplu, cu o constitutie atletic. .umele su era Paul Arivas. Era cipriot de origine, eleno-american la a doua generatie, si locuia n .eK UorH. .e-am simpati"at reciproc. %orbea foarte bine greceste. - +partii >rtiei +lbe 8niversale! l-am ntrebat. - (per c da, a rspuns. +m continuat discutia. #nd a constatat c citisem si cunosteam destule lucruri legate de Ioga, mi-a spus c si el este Iog,in. M-am mirat putin, cci nu-mi imaginasem niciodat un Iog,in mbrcat n costum. - Eu practic DriIa Uoga si l-am avut maestru pe Parama,amsa Uogananda. +ici lucre" ca s scot ceva bani. Pe mentorul lui l cunosteam dintr-o carte a sa. 4 citisem pe vremea cnd eram student n anul $. mi dorisem si eu s-l ntlnesc cndva. +m continuat discutia si am descoperit c Paul era un Iog,in avansat. $-am mrturisit: - (imt c tot ceea ce fac m sc,imb5 faptele mele, cuvintele, gndurile m influentea" profund n interior, mi transform sufletul. .u stiu

cum trebuie s triesc. .u stiu ctre ce trebuie s m ndrept. mi ci"ele" sinele n fiecare "i, dar fr un plan, fr un model, ci n virtutea ,a"ardului. .u-i indicat s continui asa, dar nu stiu cum. - ata viitoare cnd am s vin n Arecia, n primvar, peste sase luni, vom petrece o "i mpreun. e data asta nu am timp. - $n primvar eu voi fi n $ndia, am rspuns. M-am mirat att de rspunsul pe care i l-am dat, ct si de rapiditatea cu care evoluase relatia noastr. +m nteles c, ntr-o manier necunoscut mie, Paul m influentase. +st"i pot conc,ide c m supusese unei usoare ,ipnoti"ri. $n rstimpul celor doi ani care trecuser de la prima conferint desfsurat la (ocietatea de (tudii Macedonene, l cunoscusem pe printele Paisie. nmaga"inasem nluntrul meu, asadar, cteva experiente ortodoxe, crestine. $n "iua a doua a seminarului m aflam n salonul ,otelului, asteptnd reluarea discutiilor. in aceast "i urma s nceap adevrata instruireinitiere. )4are e bine ce fac!*, m-am ntrebat, gndindu-m la toate cele pe care mi le spusese printele Paisie. )Printe, dac ceea ce fac e un lucru ru, mpiedic-6- .u ngdui s se ntmple*, l-am rugat luntric. +u sosit apoi cunoscutii, cteva domnisoare, si am uitat cu desvrsire de rugciunea pe care o fcusem. (eminarul a demarat. +m nceput rostind cu putere 4M, sunetul )sfnt*, conform nvtturii ,induse, pentru a se )purifica* atmosfera de influente spirituale nedorite. (eminarul continua, dar elevii mai vec,i au nceput s devin indispusi. n pau"e, murmurele si agitatia cresteau. Eu nu puteam ntelege ce se petrecea. $l simpati"asem pe Paul si mi displcea s aud cuvinte mpotriva sa. Paul ns, precum s-a dovedit mai tr"iu, ncepuse s m suspecte"e a fi cau"a dificulttilor. up pau", a redesc,is seminarul cu cteva anecdote, pentru a destinde atmosfera. $n timp ce spunea anecdotele, plimbndu-se prin multime, m supunea diferitor teste psi,osomatice. (pre exemplu, mi ntindea brusc mna, ca s vad cum voi reactiona. +bsolut spontan, fr s m gndesc, am rspuns po"itiv5 l-am prins strns de mn. Mi-a fcut treipatru astfel de teste si, n final, mi-a fcut unul despre care citisem ntr-o carte de psi,ologie. +tunci mi-am dat seama c se ndoieste de mine, c verific raportarea mea emotional fat de seminar si fat de persoana sa. M-am mirat, cci eram realmente ntr-o stare po"itiv. reactionat la toate testele po"itiv. e altfel, am

(-a ,otrt s continue initierea. +tmosfera devenise cald si amical. Era un bun profesor. Procesul de instructie progresa gradat, cu exercitii tot mai complexe. up o jumtate de or de exercitii, elevii mai vec,i au nceput din nou s se agite. Murmurau ntre ei. +ceast tensiune n-a ntr"iat s erup. (-au ridicat doi-trei dintre ei si au nceput s proteste"e desc,is: - Exist sau nu exist protectie spiritual la acest seminar! ntrebau ei provocator. Pentru elevii mai noi, sensul acestei ntrebri era greu de reperat. #e s nsemne )protectie spiritual*! ( ne proteje"e de ce anume! Exist vreun pericol de care trebuie s ne protejm! #ine ne amenint si cine ne protejea"! 'a toate aceste ntrebri, veteranii rspundeau cu jumtti de cuvinte. (ubliniau ns faptul c de aceast dat existau intru"iuni de ordin spiritual si c situatia devenise astfel critic, spre deosebire de sedintele precedente. (eminariile s-au ntrerupt pentru o "i. Paul a anuntat c vom continua seminariile cu Mria, o vec,e elev a sa, ntruct el personal nu mai poate continua. +tunci mi-a strfulgerat n minte acest gnd: )#e am cerut eu de la printele Paisie! .u l-am rugat s mpiedice initierea, dac este un lucru ru! ( fi intervenit btrnul!...*. .u eram sigur. 'a mijloc puteau fi nenumrate alte cau"e. +m ,otrt s continui, rugndu-m n acelasi timp lui /ristos si cerndu-i btrnului ca, dac acest seminar este un lucru ru, s mi-o arate nc si mai limpede. up ntreruperea de o "i, Mria, care urma s continue seminariile n locul lui Paul, a sosit din +tena. Era o tnr n jur de EC de ani, simpatic, blond-castanie. $nitierea s-a derulat fr impedimente pentru ceilalti. Mie, ns, au continuat s mi se ntmple evenimente neasteptate. (pre exemplu, la un oarecare exercitiu, n timp ce tineam cu totii oc,ii nc,isi si ne aflam cufundati n nivelul alfa, sau, mai exact, n stare de auto,ipno", sc,itam n mintea noastr imaginile pe care ni le sugera Mria. Ea alesese dinainte aceste imagini si le pre"enta una dup alta, fr ntrerupere, exact ca la cinematograf. +stfel, fiecare dintre noi avea n minte o succesiune permanent de imagini controlate. @rusc, n timp ce executam linistit indicatiile, s-a petrecut ceva asemntor unei ntreruperi a )filmului*, ca o interventie din exterior. $n loc s vd ceea ce dicta Mria, am v"ut un demon. +vea un c,ip urt si viclean, codit si coarne. +fisa un aer glumet. $nspira mai curnd o dispo"itie prietenoas fat de mine. .u era ameninttor, nici dusmnos.

+m fost surprins de ntmplare. #e putea fi creatura aceea! #e voia de la mine! $maginea a durat cteva secunde, dup care am continuat exercitiul. .imeni n-a bnuit nimic. Pe parcursul exercitiilor, demonul mi-a reaprut n mai multe rnduri, de fiecare dat n alt c,ip. 'a sfrsit am ,otrt s-i cer lmuriri Mriei. up terminarea cursului, ne-am ase"at amndoi ntr-un capt al salonului si i-am descris cele ntmplate. espre ce poate fi vorba, care este prerea ta! am ntrebat.

M-a ascultat cu atentie, fr nedumeriri sau obiectii. + admis ntocmai evenimentele, spunndu-mi c asemenea lucruri se ntmpl frecvent n plan spiritual. + nceput apoi s-mi vorbeasc despre maestrul ei care tria n >ranta. Mi-a spus c o ajutase mult, dar c-l plteste att de scump nct este nevoit s munceasc 6= ore pe "i, fr a mai socoti si seminariile de Mind #ontrol. si ntlneste maestrul de patru-cinci ori pe an, si i d aproape toti banii pe care-i are. +tt de costisitoare i este relatia cu el... in cte mi-am dat seama, maestrul ei urma asa-numita )cale a omului siret*, era discipol al lui Aurdjieff. &nra se arta a fi inteligent, terminase reptul, cltorise mult. .am putut ntelege relatia ei cu profesorul france". Practic, ea i druia toti banii pe care-i cstiga ntr-un an. >oarte comercial vedea lucrurile acest maestru- Printele Paisie era exact contrariul. #uta mereu s dea, nu s primeasc. :mprtea toate darurile sale du,ovnicesti copiilor si. :n dar ati luat, n dar s dati, le-a spus /ristos ucenicilor 'ui 0Matei 6C, <3. Mria socotea Ioga ca fiind o cale inferioar fat de a sa. :i gsea c,iar si erori. 4 folosea ns conjunctural. #t despre seminariile de Mind #ontrol, ele erau adresate nceptorilor, avnd un caracter introductiv. ac cineva dorea s progrese"e, trebuia s-si gseasc un maestru propriu. #am acestea erau conceptiile ei. $-am pus din nou aceeasi ntrebare: e ce mi-a aprut demonul!

+ "mbit cu simpatie si mi-a spus: - (e pare c celulele tale au o astfel de polari"are nct l atrag. cu #u alte cuvinte, sustinea c eu as avea o oarecare )nrudire organic* iavolul. +m desc,is gura plin de uimire: - @ine, "ic, atunci lui /ristos de ce $ s-a artat! + rmas ncremenit. - Pui ntrebri dificile, mi-a spus si s-a ndeprtat.

+m simtit c urmrise dou lucruri: primul, s m pun n contact cu maestrul ei5 al doilea, s-mi induc ideea c as avea o oarecare re"onant cu demonii, si s m determine s privesc po"itiv acest lucru. (eminariile erau foarte aproape de sfrsit, ncepusem s m frmnt. Po"itia Mriei, aparitia demonului, nu erau oare tocmai mplinirea rugmintii pe care i-o adresasem printelui Paisie! .u-i cerusem ca )dac acest seminar este un lucru ru, s mi-o arate nc si mai limpede*! up un timp, l-am ntrebat pe btrn dac au"ise rugciunea mea si dac mi dduse )mn de ajutor*. + "mbit si m-a mngiat cu mult dragoste: - &e-as fi lsat fr ajutor, bre! a rspuns. (e presupunea c dup aceste seminarii dobndiserm anumite aptitudini. (pre exemplu, puteam diagnostica de la distant bolile de care sufer un om. (e presupunea c aveam puterea de a vindeca boli. 8tili"am inclusiv celebra sfer de cristal, asemntoare celei pe care o folosea vrjitoarea Magica de (pel n )MicHI Mouse* al lui Jalt isneI. nvtasem si noi s prevedem viitorul cu ajutorul cristalului... cel putin asa se presupunea... (e mai presupunea c aveam capacitatea de a ne )programa* viitorul. +stfel, atrgeam spre noi evenimente care doream s ni se ntmple 0de pild, s gsim un serviciu bun, s devenim bogati - asa precum fcuse, de altfel, si Gose (ilva, inventatorul metodei3 sau evitam evenimente neplcute 0vreun accident, vreo nenorocire s.a.3. #t vreme eram mpreun cu profesorii, ncercrile noastre se soldau cu succese. ar aceste lucruri nu pot fi stabilite cu exactitate, astfel nct rmne ntotdeauna loc de ndoial. (e pot oferi o multitudine de explicatii. +m decis asadar s pun la ncercare metoda. M-am gndit s-mi fixe" drept scop mplinirea unor evenimente improbabile. Mi le-am )programat*, deci, pe urmtoarele dou: s obtin, n viitor, livretul militar fr s execut stagiul5 si, ca totul s fie nc si mai improbabil, m-am )vi"uali"at* pe mine nsumi, cu barb lung si plete, mbrcat civil, ridicndu-mi livretul de la Marele (tat Major al +rmatei. (cenariul unor asemenea evenimente era neverosimil n conditii normale. up patru-cinci ani de "ile, mi-am ridicat livretul de la Marele (tat Major al +rmatei5 eram mbrcat civil, cu barb lung si plete, si )executasem* cea mai mare parte a stagiului undeva n strintate, absolut legal. +m ales apoi un nou test, pe termen scurt. #u un an de "ile n urm, cunoscusem o tnr. Era att de ostil fat de mine, nct evita sistematic s m ntlneasc. &oate eforturile mele de a-i smulge o ntlnire erau mereu "drnicite. M respingea cu maxim intransigent. .-o v"usem de un an de "ile. +m )programat* s se petreac improbabilul. +m folosit )metoda* si am cerut s caute ea s m gseasc, fr ca eu s misc mcar un deget. +m )lucrat* la aceste dou )programe* aproximativ o sptmn.

up "ece "ile, domnisoara respectiv, care mai nainte nu-mi putea suporta nici simpla pre"ent, cuta acum - prin intermediul cunoscutilor prilejuri si pretexte de a se apropia de mine. .u m-am artat ctusi de putin interesat, ci c,iar am ncercat ostentativ s m tin departe de ea. $n final, printr-o cunostint comun, m-a invitat la ea acas. .-am rspuns. 'a scurt vreme, mi-a adresat aceeasi invitatie. .u i-am dat curs nici de data aceasta. +poi m-a contactat telefonic ea nssi, rugndu-m s merg pentru c ar avea - c,ipurile- - s-mi dea ceva. M-am umplut de uimire- #e sunt oare lucrurile acestea! &in de domeniul magiei! #ine )pregteste* evenimentele de dragul meu! .u cumva demonii! .u cumva au dreptate clugrii cnd spun c astfel de oameni lucrea" cu iavolul! e ce mi-au dat aceste puteri! M iubesc! .-o cred#are s fie pretul ce trebuie pltit n sc,imb! .u cred c asemenea puteri se dau fr un pret. #ine slujeste pe cine! $n urma unei concentrri cu scop )tmduitor*, am depistat o boal a tatlui meu. ntrebndu-l despre ea, mi-a confirmat toate predictiile. +stfel de evenimente aveau s devin att de frecvente, nct mi-ar fi aproape imposibil s le relate" pe toate. #ert este c am sfrsit prin a m speria si, n cele din urm, am renuntat definitiv s mai utili"e" metoda. +st"i m feresc de orice legtur cu astfel de )puteri*. #u ct mai intens recurge cineva la aceste )metode*, la aceste )te,nici*, cu att mai mult se ndatorea" si se nrobeste pe sine celui care se ascunde n spatele lor. (e autocondamn la o incalculabil nenorocire. (frseste prin a ajunge o victim etern a (atanei. #t timp trieste, omul are permanent la ndemn posibilitatea de a se elibera din aceast abominabil tiranie, dac cere ajutorul lui /ristos. Mie mi lipseau ns pe atunci cunostinte elementare despre aceste c,estiuni. (e ngrmdeau n mintea mea o sumedenie de mituri, rtciri, fante"ii, astfel nct pseam pe calea vietii ca un pui de gin ametit. " TRAS DE PAR$ CTRE S NTUL MUNTE +sadar, n ciuda experientelor mele din (fntul Munte, n ciuda legturilor mele cu printele Paisie, o dat revenit n lume m-am readaptat vertiginos vec,iului mod de viat. :n afar de Ioga, si fcuser acum loc n viata mea si te,nicile de Mind #ontrol. 'a un moment dat am nceput s constienti"e", destul de vag, c nu merg bine. &riam ntr-un soi de "pceal. +m ,otrt s fac o nou vi"it n (fntul Munte, s-l ntlnesc pe btrnul Paisie. $n ajunul plecrii am pus ceasul destepttor s sune, ca s prind autobu"ul dis-de-dimineat. M-am tre"it tr"iu. estepttorul se stricase-... up cteva "ile am ,otrt s plec ntr-o marti. 'uni seara a venit un prieten din +tena, si planurile s-au contramandat din nou... +m decis c plec joi. Miercuri seara s-a ntmplat s fiu ns nevoit s dorm n alt parte... &oate aceste )coincidente* ncepuser s m irite.

)Punct*, mi-am "is, ) uminic dimineat voi pleca negresit. (mbt nu ies nicieri, tocmai ca s previn orice complicatie*. Ei bine, n c,iar acea sear de smbt a venit la mine acas o prieten care a insistat s mergem la plimbare, cci se simtea ru si avea nevoie de companie si mngiere... $ntr-o dup-amia" m aflam la un prieten care ncepuse si el s mearg regulat n Munte. $-am povestit cele ntmplate si am conc,is: ) ac nu d btrnul o mn de ajutor, nu m vd mergnd*. :ndat, n c,iar acea clip, am simtit o pace plin de prospetime pogorndu-se asupra mea, n vreme ce prietenul ncepuse deja s-mi spun: - ormi aici n noaptea asta- &e tre"esc eu dimineat, cnd plec la serviciu. - .-am bani, nici ,aine, i-am rspuns. - 4 s-ti dau eu, ba c,iar ti dau si rucsacul meu, a "is. $ntr-adevr, am dormit acas la el, iar n dimineata urmtoare am luat autobu"ul spre Munte. $n tot acest rstimp, inclusiv de-a lungul somnului, acea pace att de reconfortant stpnea nluntrul meu. Era ca si cnd as fi avut n suflet un tovars intim. +bia dup plecarea autobu"ului a nceput s se destrame acest simtmnt. (tiam c printele Paisie dduse nc o dat o mn de ajutor. M-a )tras de pr* si m-a descurcat din ,tisurile lumii. $n sfrsit, am ajuns si l-am gsit. M-a prins n brate cu mult grij si delicatete, propunndu-mi s g"duiesc la un ascet cunoscut de-al su. )Pn te vei linisti putin. %ei veni s m ve"i oricnd voiesti. %ei nvta si pictur acolo*, a adugat. M-am nvoit, asadar, si am mers. "PORTRITA$ Pasii mei ctre crestinism erau nesiguri. @trnul m trimisese s stau temporar la un ascet. +cesta tria singur ntr-o csut, n pdure. Era necesar o or de mers pe jos, pe crri deseori blocate de crengi, pentru a ajunge n locul de unde s-ar fi putut cumpra ceva. Exista o mic grdin pe care o ngrijeam n fiecare dup-amia". Era mult liniste- +proape nici un om. 4 dat pe sptmn venea un printe )vecin* pentru umne"eiasca 'iturg,ie. +lteori ascetul slujea singur, si astfel petreceam cte 6B "ile fr s ntlnim vreun om. $ntre noi ne vedeam foarte putin peste "i. 4 or dimineata, cnd citeam cu voce tare din cte o carte patristic n timp ce ascetul picta, si vreo dou ore dup-amia"a, n grdin5 urma apoi ndat masa si slujba pavecernitei. $mi petreceam timpul citind despre ortodoxie. &exte scrise n adncul veacurilor, avnd o vec,ime de pn la o mie sapte sute de ani5 texte mai recente, datnd de acum trei-patru sute de ani5 n fine, texte ale unor oameni care muriser n urm cu ctiva ani. &oate despre ortodoxie. (crise de asceti, de oameni ncercati n nesfrsite osteneli si lupte du,ovnicesti, care la captul unei vaste si nemijlocite experiente personale, dobndiser

cunoastere du,ovniceasc. (i tocmai n virtutea acestei cunoasteri extrem de nalte, vorbeau despre om, despre ce se ascunde n sufletul si n mintea lui, despre taina si mretia lui, dar si despre cderea lui. %orbeau despre umne"eu, despre cum l cunosteau, cum l simteau, cum l vedeau, cum triau mpreun cu El, cum l pierdeau, cum l aflau din nou - tot mai aproape, tot mai limpede, tot mai intim. M-a impresionat identitatea punctelor de vedere si a tririlor unor oameni pe care i desprteau c,iar si o mie cinci sute de ani, spre exemplu. Eram foarte uimit. - +ceasta este traditia ortodox, mi spunea ascetul - el nsusi un veritabil isi,ast. eseori i ceream s-mi clarifice diverse nedumeriri. :mi limpe"ea nenumrate lucruri, cci era purttorul viu al unei traditii vii: tria n acelasi mod si avea aceleasi experiente ca si ascetii secolelor anterioare, de la +celasi /ristos. $isus /ristos, ieri si a"i si n veci +celasi este 0Evrei 6E,<3. &riam n rugciune, n studiu patristic si n lupt du,ovniceasc. 'e mai amestecam din cnd n cnd, si ncepeam s practic diferite exercitii Iog,ine, meditatii si celelalte. Exista n sufletul meu o fervent nclinatie ctre magie, si ea se manifesta sporadic n aceste practici. incolo de aceasta, exista ns o intens viat luntric. Pe ct de linistit si de rutinat era viata noastr exterioar, pe att de prodigioas era cea sufleteasc, cea luntric. $n exterior nu se ntmpla nimic, dar nluntrul sufletului se petreceau nenumrate evenimente de maxim intensitate. #iocniri, r"boaie, lupte, angoase, rscoliri, tulburri, dup cum si daruri dumne"eiesti: experiente ale ,arului dumne"eiesc, simtirea n trup a lui umne"eu, desc,iderea mintii si ntelegerea adnc a scrierilor patristice, sete ar"toare de cuvnt dumne"eiesc, desvrsit dispo"itie pentru rugciune, cunoastere de sine insuflat de sus, dulceat sufleteasc si trupeasc, dor dup umne"eu, lacrimi dulci si "drobire de pocint. (criam poe"ii de slav, de cntare si de dragoste ctre umne"eu si ctre btrnul Paisie care, prin rugciunea sa, mi-a druit putinta de a tri toate aceste lucruri. Prin ajutorul sfintilor, traversam frecvent asemenea experiente care ne aduceau liniste, bucurie, putere, curaj si voint de a continua acest fel de vietuire istovitor, dar att de roditor. (ufletul se adncea, cobornd pn n abis. +poi se nlta, atingnd si cerul. #unostea lucruri pe care nu le percep cele cinci simturi si tria ntr-o realitate pe care numai el o poate atinge. Printre nenumratele experiente coplesitoare pe care le-am trit n aceast stare sufleteasc, memoria mea distinge una nc si mai aparte. (e apropia "iua de 6B august, pra"nicul +dormirii Maicii omnului. $ntreg (fntul Munte se afla n srbtoare, de la un capt la cellalt. )Ardina Maicii omnului* 0cum mai este numit +t,osul3 o cinstea si o slvea cu nespus bucurie pe ocrotitoarea sa, Preacurata >ecioar. 'a toate mnstirile se fceau priveg,eri n cinstea Maicii omnului. .u exista mona,, nu exista om care s nu ia parte la acest pra"nic. .e-am

pregtit si noi s coborm la mnstirea de care apartinea c,ilia noastr, pentru a participa la priveg,ere. $nc din data de 6E, m cuprinsese un r"boi nfricostor pentru micimea msurilor mele du,ovnicesti. Pentru printii sporiti, el s-ar fi dovedit probabil o glum. Pentru mine ns, era ceva peste puteri. @rusc, mintea mi s-a umplut de gnduri. +ltfel spus, dac ntr-o "i obisnuit mi se derulau prin minte dou-trei gnduri pe minut, spre exemplu, deodat s-au cumulat o sut - dou sute de gnduri- (e succedau cu o vite" formidabil, exercitnd o presiune insuportabil asupra mintii. +m c"ut astfel prad unei foarte grave stri de confu"ie. Mai mult, toate aceste gnduri erau rele, urte, cu un accentuat substrat negativ, si toate mi propuneau s nu merg la priveg,ere. M-am pierdut, nepricepnd ce se ntmpl cu mine. (ituatia putea fi asemnat cu aceea n care un oarecare guraliv, viclean, rutcios si perfid, ti vorbeste ncontinuu la urec,e, comentnd cu mare patos toate cele din jurul tu - oameni si situatii, fr s-ti lase nici cel mai mic rga" pentru a-l contra si a ordona lucrurile ntr-un cadru logic. &e bombardea" fr ntrerupere, pricinuindu-ti dureri de cap si sectuire sufleteasc. $ar dac acest calomniator ar fi un om n carne si oase, atunci fr ndoial c te-ai ndeprta de el si te-ai linisti dup un oarecare timp. #e poate face ns cineva cnd nu poate scpa de aceast gur rea, urt, flecritoare! #nd aceast stare te urmreste pn si n pat, fr ncetare, uneori vreme de trei-patru "ile ncontinuu! 'a aceasta se aduga si faptul c m confruntam pentru prima dat cu astfel de stri. Era un r"boi mental. 8n r"boi al gndurilor, precum l numesc mona,ii ortodocsi. $mi ddeam seama c nu mai sunt eu nsumi. +m ncercat s m mpotrivesc. M-am strduit s alung tot acest noian de gnduri. .ici un re"ultat. Mai mult, ele sporeau n intensitate. +i fi "is c le iritasem. +m perseverat n rugciune. +veam s ntmpin ns o si mai acerb re"istent, astfel nct foarte repede am cedat neputincios si, ncovoiat, m-am oprit. Eram de"armat. .u m puteam mpotrivi- +proape c nu credeam c ceea ce mi se ntmpl poate fi real. @trnul a nteles totul dintr-o simpl privire. - (-au adunat albinele, mi-a spus el "mbind. $a s vedem, vei putea dovedi rbdare! $ntr-adevr, aceste gnduri erau precum albinele, cci )ntepau* si... durea. $n noaptea din ajunul priveg,erii n-am putut dormi, cci rul continua si rugciunea mea se derula mecanic, fr participare luntric. imineata mi-a adus o cumplit migren, datorat lipsei de somn caremi mputinase puterile. Mi se prea c ntreg creierul este pe cale s mi se de"integre"e din pricina succesiunii rapide si a presiunii gndurilor. up-amia" am cobort la mnstire, unde ni s-a cedat o camer pentru a ne odi,ni cteva ore nainte de marea slujb. M-am ntins, asadar, ns n-am putut s-mi linistesc mintea.

'a priveg,ere, am intrat n biseric deja epui"at5 iar pe msur ce oboseala crestea, starea mi se nruttea. 8n printe vecin, care venea deseori la c,ilia noastr pentru liturg,ie, mona, venerabil, experimentat si naintat n cele du,ovnicesti - precum mi spusese btrnul - s-a apropiat "mbind de strana n care m prbusisem. .e ndrgeam reciproc, astfel nct m-am bucurat s-l vd. - #e e, cum merge lupta! a ntrebat. - Areu, printe, i-am rspuns. M-am aplecat s-i srut mna, dar si-a tras-o napoi si mi-a dat o scatoalc de alint peste cap. + fost de-ajuns pentru ca toat starea mea luntric s se sc,imbe. #e s-a ntmplat! #um s-a spulberat furtuna! #um s-au mprstiat norii! #um s-a fcut o astfel de liniste! #e bucurie si usurare erau acestea! #um s-au mistuit toate gndurile ntunecate ntr-o clipit! #e scatoalc s fi fost aceea! #e putere dumne"eiasc slsluia n acea mn! +m ridicat capul, bucuros, si l-am privit plin de fericire. - /ai, s mergem s cntm putin, mi-a spus, si l-am urmat bucuros la stran. +m se"ut unul lng altul si am cntat Maicii omnului. M simteam att de usurat, att de minunat, att de dulce alturi de el... +m fost adpostit pentru un scurt rstimp sub aripile sale du,ovnicesti. $ntre cntri mi-a spus: - .u te teme, te ispiteste iavolul. .u are putere. #e mi-a fcut mie ast"i-... imineat "iceam rugciunea pe siragul de mtnii, ase"at. Mi-a adus un somn att de domol... dar mi-am venit repede n fire, dndu-mi seama c ncearc s m nsele, btndu-si joc de mine. +m nvlit asupra lui s-l alung si a fugit. n timp ce fugea l-am ntrebat de unde este. ) in $conio, din $conio*, a strigat si s-a fcut nev"ut. Era asadar din +sia Mic. +veau multe temple idolatre acolo. M-am ridicat apoi si l-am au"it cum urla din pdure: ba ca o fiar, ba ca un porc, ba ca tot felul de alte slbticiuni. 4 face doar ca s ne nfricose"e si s ncetm rugciunea. $ns nu are putere, ne sperie doar n c,ip mincinos, de departe. umne"eu l tine legat. .u-l las liber, cci altfel ne-ar omor, ne-ar sfsia de vii. .u te teme, ne ocrotesc Preasfnta >ecioar si (fintii. #um as fi putut s m mai tem! notam ntr-un adnc de bucurie- .umi dovedise putin mai nainte btrnul puterea sa du,ovniceasc! .u m scpase de aceast urgie! .u-l alungase departe de mine pe iavol! Eram bucuros pentru c umne"eu mi descoperise nc un mona, adevrat. naintnd priveg,erea, s-au ase"at si alti oameni ntre noi, astfel c m-am desprtit de btrnul clugr. +m dus priveg,erea pn la capt fr probleme. up slujb ne-am odi,nit, iar dimineat, cnd m-am tre"it, am aflat c btrnul (ava - acesta i era numele - plecase din mnstire ctre c,ilia sa isi,ast. .oi urma s stm si la mas, iar apoi s mergem pentru vecernie la mnstirea $viron, ca s ne nc,inm icoanei Maicii omnului Portrita, potrivit dorintei mele.

$ndat ce m-am tre"it, nenorocirea a revenit, mai slbatic, mai agresiv. +cum ns stiam ce mi se ntmpl si l dispretuiam oarecum pe iavol, dup rusinea pe care o ptise de la btrnul (ava. Pe msur ce naintam pe drumul ctre Portrita, r"boiul crestea. #e furtun neasteptat era aceasta! Anduri slbatice, blasfemiatoare, viclene, poruncitoare, nvlind unul dup altul cu putere si repe"iciune: )(coal-tePleac- +cum- ndat- .u te duce la PortritaW ntoarce-te napoi-*. .u-mi mai puteam stpni mintea. (ingurul lucru pe care l doream era s se mai potoleasc intensitatea acestui iures, s-mi re"iste mintea care era deja pe punctul de a se de"integra. (ufeream ngro"itor. Eram extrem de posomort. ac nu s-ar fi ntmplat cele cu btrnul (ava, as fi cedat gndurilor si as fi plecat departe de Portrita, departe de btrnul care m g"duia, departe de (fntul Munte. +m ales ns solutia rbdrii si am continuat drumul nvluit n aceast ntunecare. #u mare greutate puteam gndi coerent, fie si vreun lucru simplu, de pild: )8nde mi-am pus lanterna!* sau )/ai s-mi iau pulovrul*. n mintea mea era o aglomerare asfixiant. #nd am ajuns la mnstire, majoritatea oamenilor veniti pentru pra"nic plecaser. Putinii vi"itatori rmasi se aflau mpreun cu mona,ii n biseric pentru slujba vecerniei. Pseam prin biseric afundat n be"na unei c,inuitoare confu"ii si dureri. M-am oprit n fata icoanei Portrita. Era o icoan mare, de aproximativ 6,B metri nltime, ferecat n aur, mpodobit cu multe pietre scumpe si alte ofrande de pret. Era cea mai vestit icoan fctoare de minuni din (fntul Munte. M aflam la ctiva metri n fata ei. .ici nu-i au"eam pe cntreti, nici nu-i percepeam pe cei de lng mine. Mintea mi era cotropit, incapabil de a reactiona. $n "pceala aceea luntric, oc,ii mi-au c"ut pe icoan. )Micuta mea, ajut-m-*, am ngimat cu un urias efort. ntr-o fractiune de secund, exact asa cum apas cineva ntreruptorul si aprinde lumina, s-a petrecut o sc,imbare nluntrul meu. Mintea mi s-a curtit cu desvrsire. .u numai c s-a oprit tot potopul de gnduri urte, dar au disprut pn si gndurile normale. Mintea mea nu mai functiona. >acultatea cugettoare se volatili"ase. Exista ns altceva, un alt tip de facultate, un nou mod de a percepe, de a simti, de a exista. 8n mod de cunoastere non-mental. 4 liniste si o pace adnc mi stpneau mintea, ntr-o adevrat si desvrsit isi,ie. +m v"ut deasupra capetelor noastre un nor strlucitor, alb, diafan. %ederea lui mi metamorfo"ase ntreaga minte. +ceast lumin era nespus de curat, de sfnt, de plin de buntate si putere, cu totul opus strii mele du,ovnicesti. Eu mi vedeam toat mi"eria moral. $"vora din mine un miros insuportabil. Eram exact contrariul a ceea ce era acel nor. #um se ndupleca oare s se apropie de mine! Mi se prea de nenteles. #um putea ngdui cu atta bunvoint mi"eria mea! ragostea si gingsia pe care mi le arta m copleseau pn la exta". +proape c mi doream s se ndeprte"e, cci mi se prea cu totul nepotrivit si c,iar urt s ne aflm mpreun. 9evrsa asupra noastr din belsug negrite daruri du,ovnicesti. Miruri frumos mirositoare, du,ovnicesti, se pogorau peste mocirla sufletului meu n care clocotea rutatea. 8n fir de pr m mai desprtea de moartea du,ovniceasc si, iat, mi-a fost druit viata...

Privelistea acestui lucru minunat nstea dintr-o dat n sufletul meu cunoastere, ntelegere, tmduire, putere, cint, recunostint, iubire, respect, bucurie, ntristare pentru pcate, ndejdea vietii vesnice. Asesc "adarnic orice strdanie de a sc,ita orict de vag aceast nespus bogtie de viat. +proape de"ndjduit de neputinta mea, m opresc aici. #t timp a durat aceast stare, nu stiu. Era ca si cnd as fi ptruns deodat n trmul existentei vesniciei, trupul meu aflndu-se totusi sub influenta timpului. mi amintesc c, atunci cnd am iesit din biseric la terminarea slujbei, triam nc efectele acestei extraordinare sc,imbri. '-am ntlnit pe ascet si am nceput s urcm spre c,ilie. (tarea precedent venirii la slujb, acea ispit teribil, m-a cuprins din nou, astfel nct mi-am pierdut coerenta gndurilor si a cuvintelor. 8itasem ce mi se ntmplase n biseric. mi aminteam numai c se petrecuse ceva important, dar nu mai retineam ce anume. - #eva s-a ntmplat n biseric, printe, dar nu pot s-ti spun pentru c nu-mi amintesc. M-a privit nedumerit si a atribuit straniile mele cuvinte ispitei prin care treceam - )albinelor* care se adunaser, asa nct nu s-a mai preocupat de acest lucru . $ncet-ncet lucrurile au reintrat n matca lor fireasc. M-am ntors la starea pe care o numim )normal*, dar am uitat cu desvrsire acea ntmplare. Ea avea s-mi revin n minte putin cte putin, dup multe luni de "ile. +bia dup mai bine de un an mi-am putut-o reaminti limpede. (e pare c umne"eu, pentru pricini numai de El stiute, a adus uitarea, si a ngduit s-mi amintesc despre toate atunci cnd am avut cu adevrat nevoie. up mai multi ani, l-am ntrebat pe un btrn pustnic atunci cnd lam vi"itat la c,ilia sa: - #e a fost, printe, norul acela! up ce m-a ascultat cu atentie, mi-a rspuns: - + fost ,arul Maicii omnului.

COI UL DUHOVNICESC eci iar le-a vorbit $isus "icnd: Eu sunt 'umina lumii5 cel ce mi urmea" Mie nu va umbla n ntuneric... 0$oan <, 6=3 Experienta acestui r"boi mental - r"boiul gndurilor, o mai fcusem deseori, dar nu att de intens.

+ doua oar cnd am avut de nfruntat un r"boi fulminant, identic celui din ntmplarea cu Portrita, a fost atunci cnd mi-am propus s opte" decisiv ntre ortodoxie si Ioga. /otrsem s fac un efort sistematic de a studia comparativ texte si puncte de vedere avi"ate, att ortodoxe ct si Iog,ine. +m adunat crti si reviste din amndou prtile, mi-am cumprat un caiet gros si am nceput transcrierea metodic si compararea celor dou puncte de vedere. ispuneam deja si de un bagaj de experiente personale pe care le acumulasem din amndou prtile. Exist umne"eu! #ine este +devratul umne"eu! #are este adevrata religie! &oate religiile, toate )cile* duc la +celasi umne"eu +devrat, sau exist numai o singur religie, o singur cale ce conduce la adevr, la umne"eu! +cestea erau ntrebrile crora ncercam s le rspund printr-un asemenea demers. .u exist pe ntreg cuprinsul vietii omenesti ntrebri mai serioase dect acestea. #alitatea vietii unei persoane depinde de rspunsul ei practic la aceste ntrebri. Po"itia sa, punctele sale de vedere asupra acestor teme i vor influenta profund att personalitatea, ct si evenimentele vietii. Este suficient s remarcm ct de diferit este viata unui ortodox de cea a unui ateu, a unui musulman sau a unui ,indus. #t de diferit se confrunt ei cu oamenii, cu viata, cu lumea nconjurtoare. .u naintasem mult n acest demers al meu, cnd am primit din nou un atac mental. Mii de gnduri slbatice, strivitoare, de"lntuite, mi-au umplut mintea, ntocmai precum n "iua cnd plecasem s m nc,in Portritei. obndisem deci o mic experient, fapt pentru care m-am ,otrt s )lupt*, n ncercarea de a depsi de unul singur acest impas. >oarte repede m-am ncredintat ns de slbiciunea mea du,ovniceasc. +metisem cu totul, neputnd opune nici o re"istent. +m renuntat la orice strdanie. Mi-am adus aminte de btrnul (ava, de printele Paisie, de icoana Maicii omnului Portrita. +scetul care m g"duia fie n-a socotit de folos, fie n-a putut pur si simplu s m ajute. up trei "ile de rbdare, istovit, epui"at trupeste si sufleteste, am ajuns mpleticindu-m la c,ilia btrnului Paisie. (oarele se ascunsese si aproape c se lsase ntunericul. @trnul era singur n curte, pregtindu-se pentru priveg,erea de noapte. + "mbit ndat ce m-a v"ut. - #um mai merge curajul! a "is r"nd. M-am bucurat v"ndu-l, si am mai prins putin curaj. - +,, printe, nu mai pot, nu mai re"ist- am rspuns, i"butind n "pceala aceea s "mbesc cu ultimele resurse. (-a apropiat r"nd. - (e"i s punem lucrurile n ordine, mi-a spus si mi-a dat o mic lovitur peste cap.

9ul parc ar fi fost c,iar n clipa aceea tiat cu cutitul- ntreg tvlugul acela de gnduri rele s-a oprit instantaneuar n-a fost numai att. Mintea mea n-a revenit imediat la starea ei fireasc, ci a fost purtat undeva mai departe, undeva mai n adnc. &riam o mare bucurie, linistit, profund, plin de pace. 8n alt u, se unise cu mintea mea si mi mprtsea cu nespus buntate cele pe care El le avea din nssi firea (a. Mi-e team s-$ rostesc numele- M rusine", mi se strnge inima vorbind despre aceasta. + fost ,arul lui umne"eu! + fost Mngietorul! Pentru aceasta /ristos '-a numit )Mngietor*! ntr-adevr, ct de mult m-a mngiat- +s fi primit cu mare bucurie s mai trec o dat prin aceeasi stare cumplit, ba c,iar prin alta si mai rea, dac as fi stiut c la sfrsit l voi ntlni pe ElM-am jenat s vorbesc explicit despre aceasta. +m ntrebat doar att: - Printe, ce mi se ntmplase mai nainte! - Ei, te-a ispitit drcusorul- .u te teme, e lupt- #nd ti-e greu, s m lasi s trag si eu un glont, s te ajut. ( "ici rugciunea. (e"i, s-ti aduc si un )coif du,ovnicesc*, a spus r"nd. (-a ridicat, a intrat n cas si mi-a adus un fes cafeniu. - '-a uitat aici cineva care acum a plecat din (fntul Munte. + binecuvntat fesul de trei ori cu semnul crucii si mi l-a pus pe cap r"nd: - $a s vd... &e-ai fcut soldat frumos- +cum nu se vor mai apropia de tine gndurile. +u s loveasc n coif si au s ricose"e. n timpul r"boiului, toti ofiterii strigau la noi s purtm casc. >ii atent numai s nu-l pier"iM-a srutat printeste pe frunte. M iubea nespus, iar bucuria mea nu cunostea margini. Printele meu era att de puternic si de bogat du,ovniceste- %rjmasul era nimic naintea sa. >r nici o strdanie, printr-o simpl scatoalc, l-a fcut s o ia la fug- #e motive aveam acum s m mai tem! ac lucrurile s-ar fi nruttit din nou, as fi venit la printele Paisie si r"boiul s-ar fi sfrsit ndat. 4 ncredere adnc si o pregnant stare de netemere s-au nscut nluntrul meu. (e nserase. #oplesit de iubire, am plecat. 'a usa din spate, btrnul mi-a spus r"nd: - %oi fi mereu atent5 ori de cte ori au s te c,inuiasc, voi trage cte un glont. $n realitate, el purta ntreaga greutate a luptei mele du,ovnicesti, cci eu eram lenes si fricos.

#t timp am purtat coiful du,ovnicesc pe care mi l-a druit btrnul, nam suferit nici un atac din partea gndurilor. Mintea mea si aflase pacea si odi,na. ns, cu toate c fusesem prevenit, pn la urm am pierdut fesul. Printele nu mi-a mai druit altul, desi i-am cerut. M ajuta acum n alt mod. '-am mai vi"itat pe btrn n nenumrate rnduri. Mi-a dat si alte asemenea mici lovituri care m-au umplut de ,ar dumne"eiesc. 'e asteptam, le doream de fiecare dat cu nsufletire. mprtea adesea binecuvntri du,ovnicesti n acest c,ip, de multe ori c,iar n fata lumii care i umplea curtea. #ine si cti ntelegeau ce se ascundea n spatele acestor mici scatoalce! #red c multi. 8nii primeau mai mult, altii mai putin ,ar. .-am putut s aflu de unul singur rspuns la ntrebrile despre umne"eu, despre lume, despre om. +m v"ut din experient c adevrul nu se cucereste usor. ac omul nu este ajutat du,ovniceste de ctre umne"eu, i este cu neputint s se apropie de adevr. Pentru aceasta a venit /ristos pe pmnt, ca s-i ajute pe oameni s deosebeasc lucrurile importante de cele neimportante, adevrul de minciun. Eu, 'umin am venit n lume, ca tot cel ce crede n Mine s nu rmn n ntuneric 0$oan 6=, ;23. Este adevrat c /ristos l iubeste si l ajut pe om5 nu numai prin nvttura (a, pe care a pstrat-o n @iserica pe care a ntemeiat-o, ci si personal, pe fiecare dintre noi n parte, ori de cte ori i cerem ajutorul n rugciune. +vem ns si un vrjmas extrem de abil, care ne r"boieste pe ascuns, fr s se deconspire, astfel nct nu percepem existenta lui, spre a ne putea lua msuri de pa". El se strduieste s cree"e confu"ie n mintea oamenilor, s-i deturne"e ctre conceptii gresite despre viat, despre lume, despre umne"eu. >ace toate eforturile pentru ca noi s nu constienti"m niciodat potentele reale ale firii noastre omenesti, anume accederea la viata vesnic si la ndumne"eire prin ,arul lui /ristos. $n nvttura (a, /ristos ne-a atras de multe ori atentia asupra acestui vrjmas. '-a numit iavol, pentru c strmb lucrurile, (atana, pentru c se mpotriveste adevrului, ucigas de oameni, pentru c se bucur de distrugerea omului: el 0 iavolul3, de la nceput a fost ucigtor de oameni si nu a stat ntru adevr, pentru c nu este adevr ntru el. #nd grieste minciuna, grieste dintru ale sale, cci mincinos este, si tatl minciunii 0$oan <,;;3. +sadar, acest ucigas de oameni, tatl minciunii, ne lupt pe ascuns atunci cnd nu-i cunoastem existenta - si la artare - cnd suntem avi"ati n privinta lui. Puterea lui st n neatentia si n lenevirea noastr. El nu are asupra noastr o putere real, ci se strduieste s exploate"e neputintele noastre. /ristos l-a "drobit prin jertfa (a pe cruce si prin nvierea (a. iavolul este biruit o dat pentru totdeauna, n ciuda eforturilor sale continue de a lucra rul. Pe atunci ns nu cunosteam aceste mari adevruri. LMURIRE .u voiam s cad prad amgirii nc o dat n viata mea. #u toate evenimentele minunate pe care le traversasem alturi de printele Paisie,

m ndoiam de el. .u credeam totusi n explicatiile pe care le ddea. Era posibil ca el s vad lucrurile ntr-o manier strict personal, iar realitatea sl depseasc. .u excludeam posibilitatea ca el s detin numai o parte a adevrului, si s existe si alte prti de adevr n alte sisteme de gndire si n alte religii. Poate c m lsam influentat prea mult de puternica sa personalitate, de mediul (fntului Munte n general. ac m-as fi ndeprtat, dac mi-as fi impus o oarecare distant, poate c as fi privit lucrurile n mod diferit. +m ,otrt, asadar, s ofer sanse egale si Iog,inilor ,indusi. i cunoscusem, desigur, nainte de a-l ntlni pe printele Paisie, dar nu mersesem niciodat n $ndia, n )epicentrul* religiei lor. +m decis, prin urmare, s plec si s triesc mpreun cu ei, s m amestec printre ei, s-mi desc,id sufletul dinaintea lor, asa cum procedasem si n ca"ul mona,ilor ortodocsi. Pentru a evita orice fel de influent din afar si a-mi pstra nealterat ec,idistanta, am scos simbolic de la gt cruciulita pe care o fcuse cu minile sale printele Paisie si am plecat n $ndia animat de cele mai bune si mai sincere intentii. n realitate, credeam c Ioga mi se potriveste mai bine. (ocoteam c si acesta este un drum ctre umne"eu. +m trit asadar n $ndia luni de "ile n diverse as,ramuri, mpreun cu sKami si gurusi. $n felul acesta, am ajuns s acumule" experiente din amndou prtile. 'e-am putut compara calitatea si provenienta. + avut loc o adevrat confruntare n sufletul meu. + fost oare lipsit de pericole aceast atitudine a mea! .u, ci dimpotriv, m-am primejduit mult. .-am putut r"bi cu puterile mele. +m fost ajutat, sau mai degrab salvat, prin interventiile lui umne"eu, #are, dincolo de problemele mele du,ovnicesti, mi-a re"olvat si multe dificultti practice ale vietii de "i cu "i. ac nu m-ar fi ajutat umne"eu, m-as fi distrus n ntregime.

PARTEA A PATRA - VIATA MEA !N INDIA INDIA Aeografic, $ndia se nftisea" ca o ntindere colosal: aproximativ ct jumtate din Europa. Exist deserturi, precum si pduri tropicale. Exist vi nemrginite si munti gigantici. #el mai nalt lant muntos din lume, /imalaIa, acoper tot tinutul nordic. Pe o asemenea ntindere, clima traversea" toate treptele. &ermometrul ajunge la temperaturi extreme, att peste "ero 0n sud3, ct si sub "ero 0n nord3. #lim tropical, cu ploi, vegetatie bogat, cldur insuportabil n sud, dar si continental, cu g,etari si "pe"i abundente n nord. Exist, fireste, multe diferente sau variatiuni locale. 9asele care populea" acest teritoriu sunt din cele mai diverse. $n sud se evidentia" caracteristicile negroide, cu nasuri turtite, bu"e groase si pielea foarte nc,is. Mai sus, trsturile indo-europene, cu nasuri drepte, fete bine conturate, degete lungi, nc,eietura minii fin, pielea relativ desc,is. $n

nord domin trsturile mongoloide, cu pometi ascutiti, oc,i oblici si pielea neagr-rosie-galben. +sadar, un veritabil amestec de rase. $n pre"ent, fiecare religie are deja acolo milioane de discipoli. n general, s-a rspndit printre necunosctori impresia c toti locuitorii ar fi ,indusi. +ceast prere este departe de realitate. Exist foarte multi musulmani, crestini, budd,isti, siH,i, ,indusi, precum si o impresionant multime de secte, i"vorte att din ,induism, ct si din celelalte religii. 9ivalitatea religioas este fervent, cu nenumrate confruntri sngeroase si cu mii de victime, att n trecut ct si n "ilele noastre 0sunt edificatoare n acest sens confruntrile dintre musulmani si ,indusi din timpul lui Aand,i, sau cele dintre siH,i si ,indusi ast"i3. &ermenul )confruntri* nu este poate cel mai adecvat, ntruct avem practic de-a face cu adevrate r"boaie, dat fiind c victimele sunt de numrul miilor, iar conflictele se ntind pe ndelungate perioade de timp. 'imba care se vorbeste cu predilectie este... engle"a- .u doar turistii, ci si indienii comunic ntre ei n engle". ialectele sunt att de numeroase si att de diferite, nct bstinasii nu se pot efectiv ntelege. (pre exemplu, locuitorii din sudul $ndiei nu-i pot ntelege pe cei din nord, astfel nct se vd nevoiti s foloseasc limba engle". >aptul c un asemenea teritoriu gigantic - att geografic, ct si sub aspectul populatiei - s-a putut uni ntr-un singur stat, este demn de uimire. (e ntelege ns c vorbim despre un stat care se confrunt cu multe probleme5 la putin timp dup ce a luat fiint, s-au desprins din el dou mari prti, @anglades,ul si PaHistanul, situatie care creea" si ast"i frecvente tulburri. Engle"ii sunt cei care au construit retelele de poduri si ci ferate pe ntinderile nesfrsite ale trii. Mai ales reteaua de cale ferat este remarcabil din punct de vedere al organi"rii, al diversittii si al posibilittilor programului. Multi strini sunt peste msur de impresionati. Engle"ii au creat, de asemenea, un bun serviciu postal care functionea" eficient pn ast"i. n sfrsit, tot ei au dat si limba, care se utili"ea" n pre"ent pe toat suprafata trii. #u aceste trei mijloace importante au reusit s )coagule"e* imensul teritoriu. .u-mi st n intentie s-i laud pe engle"i, care urmreau propriile avantaje si actionau autoritar si interesat, dar aceasta este realitatea. #a popor, sau mai bine "is ca locuitori ai acestui tinut, cci nu pot fi socotiti o natiune omogen, indienii manifest pn ast"i un covrsitor sentiment de inferioritate n fata albilor. (e simt importanti atunci cnd poart conversatii sau ntretin vreo relatie oarecare cu un alb. esi epoca colonial s-a sfrsit, cel putin la artare, totusi n sufletul lor se simte nc aceast vasalitate. Ea se exprim pn si n miscrile si privirea lor. Multi indieni cultivati cu care m-am ntlnit fie si numai pentru o jumtate de or mi cereau s le las un semn, o scrisoare, ceva care s certifice c avuseser un contact cu un alb, cu un apusean, lucru ce le-ar fi crescut )actiunile* n mediul lor. 8n medic indian, n vrst de aproape 2C de ani, apartinnd unei clase sociale bogate, a fost att de satisfcut de pre"enta mea atunci cnd l-am vi"itat n cabinetul su, nct mi-a tot prelungit sederea prin diverse discutii

politicoase de interes general si, vrnd s m conving de faptul c avea relatii cu albi, ceea ce pentru indieni este simbolul unui anumit prestigiu social, a scos cu grij si mi-a artat o scrisoare pe care i-o trimisese un student oarecare din Europa n urm cu doi ani. +daptat structurii sufletesti a indienilor, acest gest se traduce astfel: )(unt important, sunt o personalitate, nu sunt un nimeni*. #omplexul acesta de inferioritate le este cultivat prin teribila discrepant economic dintre ei si albi, prin influenta cinematografului unde albii sunt pre"entati ca super-oameni - si prin coplesitoarea suprapopulare, care "drobeste persoana. (unt att de multi- (e pierd n multime. +lbii se disting ntotdeauna. #u exceptia pietei din .eK el,i si a aeroportului din @ombaI, n orice alt loc deveneam tinta tuturor privirilor. 4dat, cltorind mpreun cu un engle" pentru cteva "ile, ne-am oprit ntrun oras s cscm gura n fata unei case superbe. $nstantaneu ne-au nconjurat EC-;C de indieni, care ne priveau cu uimire de la =-E metri distant. Prietenul a rs si a nceput s-i mne precum ciobanul oile - fr nici o exagerare- (e supuneau oricrui semn. Eram stnjenit de aroganta engle"ului, dar si de pasivitatea indienilor. +cest complex de inferioritate coexist cu o agresivitate mocnit, nscut din invidie. .u sunt strini de aceste probleme psi,ologice nici cei cultivati, nici cei vrstnici, nici Iog,inii avansati. &otusi, nu se manifest agresiv dect atunci cnd sunt n grupuri. mi amintesc c, odat, la @enares, am avut o disput cu un riscar. .e transportase cu bicicleta si i pltisem un pret bun, ns voia mai mult: eram turisti, albi, aveam bani... trebuia s pltim n"ecit. esigur, noi plteam ntotdeauna mult mai mult dect indienii, dar ei pretindeau nc si mai mult. +sa se ntmpla mereu: desi la nceput ne nvoiam la pret, n final cereau mai mult. +ceste animo"itti deveniser pentru noi rutin, astfel nct pstram o atitudine calm si intransigent, fr s cedm. 9iscarul despre care vorbeam, dup ce a fcut asadar obisnuitele mofturi, ne-a njurat si a plecat amenintndu-ne n limba lui. up cteva ceasuri l-am ntlnit din nou pe un alt drum, avnd c,ef de ceart si cernd ajutor mpotriva noastr. +tunci am v"ut venind n fug de pe o strdut ngust doi-trei oameni de vrst mijlocie, agitndu-si minile ameninttor si scrsnind din dinti, fiind urmati de niste indivi"i dubiosi pregtiti s incite la ncierare. (urprinsi de turnura evenimentelor, am rmas nemiscati, descumpniti. $ns mirarea a crescut cnd acest buluc ameninttor s-a apropiat la doi metri de mine: brusc, toate amenintrile si ncercrile de intimidare s-au oprit. 8ra si dorinta de r"bunare s-au stins ca un fum. (tteau n fata mea si m priveau ncremeniti, putin rusinati. +ceast ntorstur ddea situatiei o not ,a"lie, nct mi-a venit s rd. .e-am privit si apoi mi-am v"ut de drum, n vreme ce unii mai strigau jumtti de cuvinte, ca s nu rmn cu totul de rusine. Pn ast"i m ntreb ce se ntmplase de fapt. + fost complexul indienilor fat de albi! + fost frica n fata vec,ilor stpni! .u cumva m-a ocrotit vreo rugciune a btrnului Paisie!

!NTLNIREA LA BENARES +m pornit de la .eK el,i spre @enares 0)%aranassi*, cum i spun indienii3. +m luat bilet la vagon de dormit, clasa a $$-a. %agonul era plin pn la refu"5 ca peste tot n $ndia, oamenii erau ntotdeauna multi. (e crease o mbul"eal de nedescris. &eama de ,oti m obliga s-mi folosesc ncltrile drept pern. Era o frumoas perec,e de bocanci care putea constitui o mare ispit pentru cei din jur. nc nu ne obisnuiserm cu mi"eria nspimnttoare si nu mneam dect fructe protejate de coaj 0banane, avocado, papaIa3 si pine cumprat de la un maga"in de lux din .eK el,i 0nvelit ntr-o pung de ,rtie, ne ddea falsa impresie c scpase de roiurile de muste3. (eara, dup ce a ncetat trecerea continu a micilor vn"tori de fistic, ceai si alte diverse mruntisuri, si dup ce controlorii de bilete au ncuiat vagonul si am rmas numai cei care aveam paturi re"ervate, ne-am desfcut asternuturile si ne-am destins putin. Pe patul de vis-a-vis se afla o )apusean*. .u-i cunosteam nationalitatea, dar ne simteam compatrioti cu toti occidentalii. +ceste diferente, care n Europa par i"bitoare si importante 0ntre un grec si un german, de pild, sau ntre un engle" si un france"3, acolo se estompau n fata teribilei diferente politice, economice si religioase dintre noi si indieni. +colo toti eram )occidentali*, adic bogati, cultivati, bine ,rniti, umblati prin lume. ar aveam totusi sentimentul srciei si al mi"eriei indienilor. .e puteam ntelege. +veam triri comune5 cntecele pe care le ascultam, scriitorii pe care i iubeam, cultura rocH pe care ne-o nsusisem cu totii, ideologia comun, toate acestea depseau granitele nationale. Eram tineretul contemporan al +pusului, ,ipioti... semnm mult. M-am bucurat de pre"enta vecinei de vis-a-vis. Era frantu"oaic si se numea DiHi. #ltorea singur. %a fi simtit probabil o oarecare sigurant alturi de noi. up primele priviri disimulate, cercettoare, ea a fcut primul pas. Era precaut, dar excursia a durat trei "ile si dou nopti, astfel c am avut timp s ne cunoastem si s ne apropiem mai bine de ea, ajutndu-ne mult s depsim problemele "ilnice de comportament n relatia noastr cu indienii. +pa, al crei gust si miros erau cumplite, repre"enta o mare problem. .u exista nicieri vreo garantie a calittii ei. Multi turisti se mbolnveau de diaree sau ,epatit, desi fcuser n prealabil o sumedenie de vaccinuri. (olutia am gsit-o storcnd lmi n plosca cu ap. Mirosul si gustul urt erau astfel mascate si credeam, ntr-un anumit fel, c o de"infectm. >ireste, era mai mult o amgire de sine. +m trecut plosca de la unul la altul pn ce am ajuns la @enares. (eara, n tren, cnd se opreau discutiile, m strduiam s-mi pun oarecare ordine n minte. (-mi explic evenimentele, s aflu rspunsuri la ntrebrile care m aduseser n $ndia. 9ugciunea pe care btrnul o fcea pentru mine nu m lsa s-l uit. n $ndia mi-l aminteam deseori, ns gndul la el nu era o simpl amintire a unei persoane iubite oarecare. .u era asa precum mi aduceam aminte de printii

mei sau de prietena mea. Era substantial mai mult. #eva foarte intens si profund, o trire care se derula n pre"ent, nu n amintire. (imteam fulgertor o iubire umplndu-mi inima si revrsndu-se n ntreaga mea fiint. 4 delicatete mbrtisndu-m, o pace sprijinindu-m. #red c, ntr-un mod pe care numai umne"eu si btrnul l stiau, sufletele noastre ajungeau la o atingere ontologic. &rupurile ne erau desprtite de distante uriase, ns sufletele erau unite de o nemrginit iubire. $ubirea lui. Era att de aproape de mine- Era att de adevrat- Era att de tainic, att de simplu- Plngeam deseori cnd simteam iubirea sa. $nima mi se nmuia, fiind inundat de tandrete5 l iubeam, ns stiam c iubirea mea nu era dect o reflexie opac a iubirii sale. +semeni soarelui care se rsfrnge pe un disc murdar. El era cel care m iubea, iar eu rspundeam prea mesc,in, mi"er, firav, egoist. El m iubea ns enorm, cum nimeni nu m-a iubit vreodat. .u exist nici un termen de comparatie pentru aceast iubire. >at de iubirea printelui Paisie, iubirea mamei mele este precum lumnarea alturi de soare. +ceasta e cu adevrat diferenta$i trimiteam scrisori, i scriam poe"ii, l srutam, l strngeam n bratele mele si, n acelasi timp, l respectam nemrginit, m simteam nevrednic de acest dar, eram plin de recunostint, mi venea s m ascund de rusine pentru nevrednicia mea, ns nu voiam s-l pierd niciodat. mi doream s fiu mpreun cu el pentru totdeauna, desi acest lucru prea cu neputint datorit urteniei mele luntrice. $ubirea sa era covrsitoare. Ea depsea legile du,ovnicesti, rscumpra cu lrgime de suflet toate lipsurile mele, lua asupra sa neajunsurile. Era totdeauna gata s ptimeasc n locul meu fr sovire, fr nici o micsorare a rvnei sale. ovedea o iubire fierbinte, nvalnic, neasemuit, care se druia cu totul "idirii si sporirii mele du,ovnicesti. >r nici o exagerare, acest lucru mi s-a ntmplat n fiecare "i a sederii mele n $ndia. Mi se ntmpla si n Arecia, dar n $ndia a fost o stare de fapt "ilnic. #u toate acestea, problema mea nc persista: 8nde se afl adevrul! Uoga m atrgea foarte puternic, cu filosofia ei, cu practica ei, cu misterioasele ei fenomene suprafiresti. &otul, mirajul necunoscutului, gustul aventurii, )exoticul* c,estiunii, marile fgduinte cu care eram momit, toate acestea exercitau o puternic atractie asupra mea, iar eu aveam n jur de =B de ani, eram ndr"net, iubitor de pariuri riscante, lipsit de discernmnt si de ntelepciune. +st"i m mir eu nsumi de usurinta cu care am putut fi sedus de falsele lor teorii. M lsasem ametit de )te,nicile* lor - dovedind astfel nerecunostinta, ndoial, putintate de credint - dup ce trisem cu toate simturile mele darurile du,ovnicesti pe care umne"eu mi le fcuse prin rugciunile btrnului- Pe atunci nu-mi ddeam seama. .esimtirea mea sufleteasc m mpiedica s constienti"e" comportamentul meu vinovat. Prima dup-amia" am dedicat-o unei plimbri solitare de-a lungul fluviului Aange. $n multimea pestrit a indienilor care se perindau sufocant pe malurile Aangelui, am remarcat un tnr c,ipes de cel mult =E-=; de ani, cu ten

nc,is si pr desc,is, se"nd n po"itia lotusului - una dintre cele mai frecvente asane ale Iog,inilor. Era linistit si rupt de multime. &cerea sa n mijlocul larmei de"lntuite, nemiscarea lui n contrast cu acea viermuiala ,aotic, de"interesul su fat de presiunea grijilor cotidiene, l scoteau n evident. '-am depsit cu indiferent. )nc unul care vrea s fie n centrul atentiei*, m-am gndit. )+ici si-a gsit s medite"e! .u mai erau alte ung,ere linistite!*. Mi-am continuat plimbarea pe sub uriasele cldiri, pe treptele templelor, pe malurile Aangelui. #ersetorii, cu gletusele lor, Iog,inii sadd,u 0asceti care triesc din cersit3 complet goi, familiile pelerinilor ce se scldau n Aangele cel )sfnt*, micii vn"tori care "bierau populari"ndu-si produsele 0de obicei ceai3, grupurile de ,ipioti care fceau baie si fumau tsilum mpreun cu indienii, culorile fantastice ale apusului pe Aange, toate acestea m-au acaparat desvrsit ntr-o plimbare de multe ceasuri. $mi amintesc c m-am ase"at la o cafenea improvi"at sub cerul liber dintr-o rogojin ntins pe patru pari, ridicat pe scrile de piatr ale unui templu idolatru. n timp ce-mi beam ceaiul cu lapte, vecinul mi-a oferit tsilum - un amestec de ,asis pe care l aprindeau si l ofereau de jur-mprejur, fiecare vecinului su. Era un obicei comunitar, precum oferirea unei tigri n Europa. &oti fumea" ,asis n c,ipul cel mai firesc, asa cum noi bem vin. up cteva ore, ntorcndu-m pe acelasi drum, am ajuns la locul unde-l v"usem pe tnrul sadd,u. Era nc acolo- +m fost cu adevrat impresionat. (tiam ce nseamn s stea cineva ceasuri ntregi n po"itia lotusului, ntruct practicam si eu exercitii de mobilitate. Eram experimentat si agil, aveam si o centur oarecare la Dung- >u, si totusi nu puteam "bovi mai mult de un sfert de or n aceast po"itie. +sadar, m-am oprit pentru putin vreme undeva n apropierea tnrului, ca s-l urmresc. up dou-trei minute s-a ridicat si s-a ndreptat ctre mine, care m aflam lng locul unde-si lsase lucrurile. #,ipul su avea trsturi frumoase si un aer linistit. Era vopsit pe frunte cu trei linii galbene ori"ontale, simbol al "eului %is,nu, si o bulin rosie, simbol al )#elui de-al &reilea 4c,i*, precum mi-a spus el nsusi. esigur, ceva m deranja la el. .u credeam cu adevrat n imaginea pe care ncerca s si-o cultive. Mai degrab se juca de-a Iog,inul, de-a iluminatul, btndu-si joc att de ceilalti ct si de sine nsusi. ar avea, pe de alt parte, si ceva ciudat. Era att de modest mbrcat, c,iar si pentru conditiile din $ndia, nct am fost uimit cnd s-a apropiat mai mult si am nteles c era occidental. .umele lui era Pavis. &ria n Aermania. &atl su era german, iar mama persan. (e afla de aproape un an de "ile n $ndia. @anii i se terminaser si si pierduse pasaportul. #u alte cuvinte, i se ntmplase tot ce putea fi mai ru pentru un apusean. (e arta ns impasibil, lsndu-se n grija Harmei, cum spunea. Era ns o atitudine pur declarativ, cci n realitate stia c are atuul printilor si. )'e pot scrie, si mi vor trimite bani ntr-o sptmn, dac le-o cer*, mi-a "is el. eocamdat ns prefera s o fac pe Iog,inul, pe ana,oretul. .u mi-a cerut bani explicit, dar i-am dat cinci rupii. Mai tr"iu, aveau s-l umple de bani prietenele mele /. si .., crora le-a fost mil de el.

$ncepusem asadar s discutm, si a ajuns repede la tema cunoscut: cutarea existential prin ,induism si prin Ioga. $-am mprtsit cteva din experientele mele legate de spiritism, ,ipno" si Mind #ontrol, i-am vorbit despre printele Paisie si despre o parte dintre dilemele mele. El a nceput s-mi povesteasc despre gurul su, care avea un as,ram n /imalaIa, unde fusese si el g"duit pentru o sptmn si unde i se ntmplaser multe lucruri fascinante, de pe urma crora rmsese nc uimit si entu"iasmat. 'a vrsta de 67 ani citisem o carte intitulat )+utobiografia unui Iog,in* de Parama,amsa Uogananda, care, printre multele lucruri ciudate pe care le spunea, se referea si la un oarecare @abaji. +cesta era un Iog,in att de sporit nct devenise "eu nemuritor. El i nvtase pe oameni Ioga. El era dasclul dasclilor, )gurul gurusilor*. 'ua c,ipul unui om tnr si li se arta din timp n timp, peste secole, unor ucenici marcanti. Lbura prin aer, trecea prin "iduri, se fcea invi"ibil, vindeca bolnavi, nvia morti. ntr-un cuvnt, era una dintre "eittile ,induismului. #u putin timp nainte de a pleca n $ndia recitisem aceast carte si i-o ddusem si prietenei mele .. spre lectur. Alumeam ntre noi, strignd si gesticulnd: - Pe cine o s gsim n $ndia! - Pe @abaji- si rsetele nu mai conteneau. sptmnii precedente plecrii. evenise sloganul

$n $ndia cuvntul )@abaji* are dou sensuri. 8nul obisnuit, ec,ivalentul lui )domnule* sau )omule*, si unul sfnt, nalt, venerabil, divin. Este numele unui Iog,in-"eu ce se rentoarce pe pmnt pentru a-i initia pe anumiti ucenici foarte sporiti, care vor deveni gurusi ai altor oameni. Pavis a continuat asadar istorisirea despre gurul su, numindu-l @abaji. Eu n-am reactionat n mod deosebit, ntruct luasem termenul n sensul lui obisnuit. 9elatndu-mi ns diverse ntmplri despre acest guru, am nceput sl recunosc n el pe marele @abaji. $-am spus: - 4 clip... %orbesti despre @abaji! a, a rspuns. espre Marele @abaji! l-am ntrebat uimit. a, a rspuns cu emfa".

- #el despre care povestesc scrierile sfinte! am ntrebat din nou, spre a m asigura c nu este la mijloc o nentelegere. a, mi-a rspuns cu si mai mare emfa".

+m rmas siderat-

- +cum, n "ilele noastre, se afl pe pmnt, mi-a explicat Pavis, si a nceput s-mi vorbeasc despre cartea )+utobiografia unui Iog,in*. - +m citit-o, l-am ntrerupt eu. n 4ccident toti am aflat despre @abaji din aceast carte. +firmatiile lui Pavis erau absolut uimitoare, asa nct am ,otrt imediat s merg spre a m convinge cu oc,ii mei si a trage conclu"iile de rigoare, cci pentru aceasta venisem n $ndia, consumndu-m n nesfrsite cutri. mi era imperios necesar s limpe"esc lucrurile. - #um pot s-l gsesc! Mi-a indicat drumul, autobu"ul, ,otelurile, satul, popasurile, si tot ceea ce mai era util de stiut. +s,ramul lui @abaji se numea /eracan si se afla sus n /imalaIa, departe de orice tinut locuit. 8ltimele ndrumri au fost acestea: - 8rmea" rul, si dup aproximativ 1 Hilometri o s-l ntlnesti. ns multi pornesc si nu reusesc s ajung. esi cunosc drumul, se rtcesc. e ce, e dificil!

- .u, dar pur si simplu nu-i doreste gurul. si iau clu"e dintre localnici, si totusi se ncurc din nou. .u sunt capabili s ajung acolo. Pe altii, ndat ce ajung, i alung napoi. Pe unii i tine o "i, pe altii o sptmn, pe altii luni de "ile... $n general, pe fiecare dup valoarea sa... &rebuie s fie pur cel care vrea s mearg acolo, s aib o Harm bun, mi-a mai spus. $ntre timp se nserase bine. %"ndu-le pe prietenele mele plimbnduse prin apropiere, le-am c,emat si le-am fcut cunostint cu Pavis, apoi neam ridicat s mergem la ,otel, dup ce ne-am dat o ntlnire cu totii pentru "iua urmtoare. Pe drum le-am povestit tot ce au"isem, si interesul lor a crescut brusc, ns cnd le-am spus c voi merge s-l ntlnesc pe @abaji, /. s-a artat e"itant, c,iar temtoare. $n "iua urmtoare, .-a venit cu interesul strnit la maximum. n acelasi ,otel cu noi 0dac se poate numi ),otel* acea mi"erabil incint-3, ntlnise pe cineva care trecuse prin as,ramul lui @abaji. +vea c,iar o fotografie de-a sa, care s-a dovedit capabil s o fac si pe .. dornic s-l ntlneasc. mi vorbea deja despre el cu uimire. #nd l-am cunoscut pe individul pe Ocare l ntlnise .., acesta m-a dus n camera sa, unde, n fata fotografiei lui @abaji, ardea o candel. $ se nc,ina ca unui "eu n viat- M-am mirat. Era o ,aimana, un anar,ist, un apusean crescut ntr-o societate pseudo-crestin si... devenise deja religios! M ntrebam ce se putuse ntmpla. #e v"user oare acesti oameni! Pavis voia s se ntoarc n Aermania si s ntemeie"e o comunitate n cinstea lui @abaji, iar cellalt i se nc,inaMi-a adus o fotografie vec,e de-a sa, fcut cu ani de "ile n urm. nftisa un tinerel firav, slbut, de 6<-=C de ani, aflat n po"itia lotusului, cu

un corp extraordinar de suplu si cu niste oc,i stranii, nefiresc de uriasi. +vea o privire extrem de energic, o expresie neobisnuit, nspimnttoare, as spune. ntreaga atmosfer din jurul su convingea c este o persoan iesit oricum din comun. >etele s-au ntlnit din nou cu Pavis, care le-a mai povestit cte ceva. .. ,otrse s vin cu mine. /. avea s ne nsoteasc si ea, ntruct nu voia s rmn singur. .e ntrebam cuprinsi de emotie: )#e se va ntmpla oare n aceast situatie! %om merge si vom vedea-*. +m stat la @enares n jur de o sptmn. Pe terasa ,otelului se adunau ,ipiotii si mestecau ,asis, care se vindea pretutindeni n $ndia la un pret deri"oriu. Pe terasele nvecinate indienii munceau n familii ntregi, confectionnd diverse obiecte de arti"anat pentru EC de dra,me pe "i. +m vi"itat mormntul lui @udd,a si am cumprat tot felul de suveniruri foarte ieftine. DiHi a noastr se ca"ase la cel mai bun ,otel al orasului, care dispunea si de restaurant. +colo ne-am lsat convinsi s mncm. Era oarecum curat. +m fost att de entu"iasmati de mncruri, nct ncet-ncet, mnati si de un apetit remarcabil, am nceput s mncm la toate restaurantele si s cumprm dulciuri de pe drum. +m ac,i"itionat ,aine indiene si ne-am sc,imbat vestimentatia si nftisarea. +m renuntat la tinuta apusean. +cum ne integram mai bine printre ceilalti, nu mai eram precum musca n lapte. n plus, ne deplasam mult mai lejer. #u DiHi am fcut tovrsie "ilnic. .e-am desprtit n doar dou "ile, cnd a rmas nc,is n camera ei. 'uase opiu si iesea numai la toalet ca s vomite. DiHi fcea comert. #umpra mrgele, testuri si alte mruntisuri, si le vindea n >ranta - procurndu-si astfel si banii pentru biletele urmtoarei cltorii. n acest rstimp fiul ei se afla n +frica, unde fcea exact acelasi lucru. +veau drept scop s cumpere o proprietate n @ra"ilia, unde pmntul era ieftin. >oloseau "ilnic narcotice, de la ,asis pn la opiu, cocain, '.(. . +semenea nou, era si ea pndit de mari pericole. +m traversat cteva situatii limit, pe care ns le-am putut depsi. #nd oamenii sunt att de presati de nevoi si de srcie, cnd drumurile sunt ticsite de multimi nesfrsite de oameni, cnd politia este pre"ent foarte rar si doar pe cteva artere mai importante, atunci crima devine un fenomen extrem de rspndit. +u"eam, de altfel, multe lucruri nfricostoare- in fericire, n-am ptit nimic grav. CLTORIA CTRE BABAJI -"ZEUL$ !NTRUPAT .u este usor s cltoreasc cineva prin $ndia. n general, cltoria ntr-o tar strin presupune dificultti legate de limb, probleme de comunicare, informatii gresite furni"ate intentionat de ctre unii localnici, fie din antipatie fat de turistii )bogati*, fie pentru c se strduiesc s-i tin ct mai mult la ,otelul din orasul lor, fie pentru un alt motiv oarecare. $n $ndia lucrurile erau nc si mai complicate. +ici autobu"ele se umplu att pe dinuntru ct si... pe deasupra- Pe acoperis se mnnc, se fumea", se doarme, iar dac aceasta se ntmpl la )etaj*, e lesne de imaginat ce ng,esuial cumplit domneste n interiorul autobu"ului. #u toate acestea, cltoria pe care am ntreprins-o ca s-l ntlnesc pe @abaji n /imalaIa s-a dovedit una foarte lesnicioas. n ciuda dificulttilor

ntmpinate de-a lungul celor <CC de Hilometri, se gsea ntotdeauna un om care s ne fac viata )usoar*. e obicei era cte un discipol de-al lui @abaji. #nd i-am spus prietenei noastre frantu"oaice, DiHi, c urma s ne rentoarcem la .eK el,i, si-a manifestat dorinta de a veni si ea cu noi. .eam bucurat de pretioasa si agreabila ei companie. +flnd c mergem s-l ntlnim pe @abaji, a ncercat s ne averti"e"e. .e-a vorbit despre diferiti gurusi care exploatea" cutrile existentiale ale tinerilor. n general, atitudinea ei era nu doar circumspect, ci c,iar negativ fat de gurusi. +ceast po"itie nu survenea ca re"ultat al unor prejudecti, ci al experientei pe care o acumulaser ea si alti prieteni apropiati de-ai ei. .e-a povestit c,iar si cteva ptanii de-ale prietenilor si. $at, pe scurt, una dintre ele: 4 prieten avea un guru care tria undeva n nordul $ndiei, ns si formase un grup de discipoli n Europa. .u era vreun )mare guru*, precum 9ajnees, sau Ma,aradji, dar avea si el ucenici care i trimiteau scrisori si i cereau sfaturi legate de problemele cruciale ale vietii lor. +cesta le rspundea si medita pentru ei. Elevii aveau obligatia s-i trimit regulat bani, fapt care i permitea s nu munceasc si s triasc foarte confortabil. +ceast tnr i devenise discipol, si n scurt timp... amant, pentru cteva luni. 'a captul acestei perioade, n care a ntretinut si relatii sexuale cu el, tnra s-a de"meticit, a sesi"at escroc,eria, batjocura si exploatarea creia i era supus, si l-a prsit pe individ. (-a strduit apoi s-i fereasc de asemenea capcane pe alti tineri care veneau din +pus sub imboldul unor sincere cutri, relatndu-le experienta ei. mi nc,ipui c tnra respectiv va fi au"it deseori rspunsul pe care si noi obisnuiam s-l dm pe atunci: ) a, exist si astfel de impostori, ns gurul nostru nu apartine unei asemenea categorii*. e altfel, exista n noi un orgoliu camuflat, care se manifesta prin convingerea c noi nu suntem naivi si nu ne putem nsela. .e socoteam capabili s recunoastem cu usurint un pseudo-guru. $i consideram pe cei pcliti niste simpli ignoranti, lipsiti de inteligent. >etele au ncercat de dou ori s cumpere bilete pentru tren si n-au reusit- +ceasta ni se ntmpla pentru prima dat. #u trenurile nu mai avusesem probleme niciodat n trecut. + treia oar am mers cu totii mpreun. .u retin cu exactitate care era problema, ns mi amintesc c asteptam n fata g,iseului, c functionarul nu avea dispo"itie s ne ajute, c n spatele nostru se formase o coad care ne presa, iar noi nu puteam lua biletele. +m iesit din rnd si asteptam, de"amgiti si enervati. 9mseserm fr replic- (-a apropiat atunci un indian care vorbea bine engle"a si ne-a indicat n detaliu ce trebuia s facem. 8n sfert de or mai tr"iu, aveam biletele n mn- n discutia de multumire care a urmat, acel om ne-a de"vluit c si el era discipol al lui @abaji, si c,iar ne-a dat informatii mai concrete despre autobu"ul pe care aveam s-l lum din .eK el,i. +stfel s-a re"olvat o problem care apruse acolo unde nu o asteptam, solutionndu-se la fel de neprev"ut precum se si ivise.

+m demarat cltoria nentrerupt ctre .eK el,i. (eara, n somn, i au"eam pe vn"torii de ceai strignd cu putere n fiecare statie: )#eai... #eaai... #eaaai...*. M aflam ntr-o stare de agitatie si de ,ipersensibilitate nervoas. )( fie oare c,iar @abaji!*. .u excludeam deloc aceast posibilitate. Minunile pe care le v"usem n (fntul Munte prin btrnul Paisie, dar si diversele fenomene inexplicabile care mi se ntmplaser la Mind #ontrol, precum si cele de la cursurile de Ioga sau de ,ipnoti"a, instituiser nluntrul meu certitudinea existentei lumii spirituale. .u m ndoiam ctusi de putin n aceast privint. &otusi, pre"enta unui "eu ntrupat, asa cum pretindeau adeptii lui @abaji, nu era un lucru tocmai usor de acceptat- Pe de o parte, printele Paisie spunea c n cosmos exist dou puteri, umne"eu si iavolul5 depinde cu cine lucrea" fiecare. Pe de alt parte, conceptia ,induismului postula c toate puterile au aceeasi sorginte, numai forma difer, sursa fiind unic si comun. (i, binenteles, ,induismul si n special Ioga ar fi expresia cea mai adecvat, cea mai pur a adevrului. #um rmnea atunci cu /ristos! Mona,ii Iog,ini mi rspundeau c era un mare guru, iar ultimul su as,ram s-a aflat n /imalaIa, unde si murise, dup evenimentele din Palestina. +lti Iog,ini $$ ase"au mai sus: /ristos ar fi fost una dintre cele nou ncarnri ale lui umne"eu, precum Dris,na ori @abaji. +poi, mi aminteam cuvntul pe care mi-l spusese un egumen n (fntul Munte, cu luni de "ile nainte de a pleca spre $ndia. Pe atunci nici nu plnuisem nc s merg n $ndia. + venit n trape", unde luam masa singur, si am sc,imbat cteva cuvinte. 'a un moment dat, fr nici o legtur cu contextul discutiei, mi-a "is ca din senin: )8ite, noi ti spunem c suntem cu /ristos, si cu El vrem s te unim. #eilalti cu cine sunt, cu cine vor s te uneasc!*. e ce s-mi fi adresat asa, fr nici o legtur cu restul convorbirii, aceste cuvinte! >usese oare luminat de umne"eu! %orbele acelea mi produseser o impresie puternic si rmseser nmaga"inate undeva n memorie. +cum, sosise clipa ca ele s ias din nou la suprafat. #u adevrat, ce este acest @abaji! Mag! Uog,in! umne"eu! +vatar! #e nseamn )mag*! #e este magul! Prin ce difer el de sfnt! Minuni face unul, minuni face si cellalt. #ine spune adevrul! e partea cui st dreptatea! &uturor acestor ntrebri trebuia s le dau un rspuns. e altfel, pentru aceasta venisem n $ndia, s vd lucrurile de aproape si s iau o ,otrre. M dusesem n (fntul Munte, iar acum ajungeam n $ndia, tocmai pentru a avea acea perspectiv complet care s-mi permit s-mi clarific toate nedumeririle n cunostint de cau", prin experient nemijlocit. %oiam s dau fiecrei variante a acestei alternative sanse egale. 'a el,i am rmas ntr-un bungaloK lng autogara central. Pe dinafar arta destul de pre"entabil. Era scump, 6B rupii, n vreme ce la ,otel ddeam B-2. .e-am ,otrt s rmnem aici, pn vom porni spre /altvani, un orsel la poalele /imalaIei. #nd am mers s cerem cuverturi pentru saltelele mi"erabile, proprietarul ne-a spus c vrea B rupii pentru una )extra*- +m cedat pn la urm santajului. #nd le-a adus, ne-a fost scrb s le si apucm: erau pline de murdrie cleioas. .e-am resemnat la gndul c le vom pune deasupra

sacilor de dormit. 'a ,oteluri utili"am totdeauna sacii de dormit, datorit mi"eriei. ntindeam sacii pe paturi, si asa ne culcam. Era aproape ca n desert: "iua foarte cald, iar noaptea frig. 'a putin timp dup ce am stins lumina, am au"it-o pe /. "biernd si am simtit ceva ca o pisic psind peste picioarele mele. ntre timp cineva a reaprins lumina. n camer intraser cinci-sase sobolani uriasi, ct pisicile, si se plimbau peste paturile noastre. Mai mult, nu se speriau deloc5 aruncai cu g,etele dup ei, si te priveau indiferenti. n acea noapte am )dormit* cu un oc,i desc,is, ncremenit de fric. Puteau s ne mnnce vreo urec,e sau vreun nas. + fost o experient de"gusttoare$n dimineata urmtoare, ne-am dus la autogara central. Pretutindeni n $ndia ntlnesti multimi interminabile de oameni, dar acolo domneau o ng,esuial si o forfot de nedescris. Existau multe g,isee, multe peroane, iar autobu"ele erau inscriptionate numai n ,indu 0o form de sanscrit, asemntoare c,ine"ei3. .ici vorb de inscriptii n limba engle". +m ncercat fr succes s gsim un birou de informatii. n cele din urm, am reusit s locali"m peronul. ar cum puteam recunoaste autobu"ul! +utobu"ele se succedau ntr-un ritm ametitor, unele ajungnd cu ntr"iere, unele mai devreme, iar altele c,iar fr nici un fel de inscriptie. (i asta era departe de a fi totul... ndat ce se ndrepta vreun autobu" spre peron, ct nc se afla n miscare, un buluc de indieni nvlea n jurul lui, ctrndu-se pe geamuri si pe usi si aruncnd nuntru boccele cu lucruri. #nd autobu"ul se oprea, era deja ar,iplin... .u numai nuntru, ci si pe acoperis- $ar eu stteam cu bagajul si m ntrebam dac nu cumva acela era autobu"ul pe care trebuia s-l lum, n timp ce prietenele mele cutau si ele, ntrebnd n stnga si n dreapta. .i se spusese c sunt dou-trei autobu"e pe "i, astfel nct venisem de dimineat tocmai ca s reusim s plecm. $n aceste conditii, ns... ne-am mpotmolit. Mi se prea imposibil s ptrundem n interiorul autobu"ului, de unde se procura si biletul. ar n vreme ce m gndeam la toate acestea, s-a apropiat de mine un indian si mi-a oferit solutia pe tav: ne va lua el cu un taxi pn la o anumit statie intermediar, si de acolo, dup ce ntre timp vor fi cobort multi dintre pasageri, vom putea continua drumul cu autobu"ul. 'e-am strigat pe prietenele mele. +m intrat sase persoane n taxi si am plecat. Pe drum, am aflat n timpul discutiei c si acest indian l ntlnise pe @abaji. Era discipol de-al su$ntr-adevr, am prins undeva pe traseu ultimul autobu" din acea "i ctre /altvani. Era nceputul dup-amie"ii. +m intrat n autobu", am gsit c,iar locuri libere, si ne-am desftat de privelistea $ndiei. 'ng mine sedea un ins de bun conditie social. (ub aspectul religiei, era siH,. 8n om serios si cultivat. +m nceput o discutie din care am aflat multe lucruri despre viata social a indienilor. Pe parcursul drumului, care a durat multe ore, a fumat de dou-trei ori ,asis fr ca cineva s se mire sau s se arate deranjat. &recnd timpul, l-am ntrebat la ce or crede c vom ajunge la destinatie. )n jur de ora E noaptea*, mi-a spus. +m rmas uimit: nc o dat informatiile noastre se dovedeau gresite. +veam asadar o problem. #e vom face ntr-un oras necunoscut, printro multime de vagabon"i, cu toate institutiile si maga"inele nc,ise, cu politie

practic inexistent, n vreme ce noi constituiam pentru tl,ari... o adevrat delicates. &rebuia s nu atragem n nici un fel atentia, s trecem cu totul neobservati. e obicei, ns, autogrile sunt filate. +sadar, situatia era dificil- Efectuasem cteva plimbri nocturne prin .eK el,i si aveam o imagine despre viata de noapte n $ndia. n plus, mai erau si cele dou fete mpreun cu mine... M cuprinsese o foarte accentuat ngrijorare. $n cele din urm, ne-am dovedit iarsi norocosi. #nd am ajuns, n autogara se afla foarte putin lume, iar noi nu cunosteam nimic altceva n afar de numele unui ,otel5 l spuneam riscarilor cu biciclete, dar nici unul nu prea c l-ar cunoaste. n final, i-am spus unuia dintre ei numele @abaji si mia confirmat c ntelege. .e-a transportat pe niste ulite ntunecate si ne-a lsat n fata unei case, "icnd: )@abaji*. + iesit un tnr politicos, pe jumtate adormit. .e-a cerut un pret piperat, am acceptat si... ne-am culcat. imineata am avut oca"ia s discutm din nou cu tnrul, cruia prietenele mele i se plngeau din cau"a pretului. Era si acesta discipol al lui @abaji. #,iar gurul l nsrcinase cu aceast ndeletnicire, de a le oferi g"duire vi"itatorilor care veneau cu intentia s-l ntlneasc. ) e multe ori*, mi-a spus, )simt pre"enta gurului. .e vi"itea" aici. Exist un miros caracteristic atunci cnd vine aici.* &ot de la el am aflat c gurul apruse de nicieri n regiune, ca un tnr n jur de =C de ani5 nimeni nu stia de unde venise, nimeni nu-l mai v"use nainte. $l descoperiser niste ciobani. e ;C de "ile si nopti medita. #nd a desc,is oc,ii, o ntreag multime se adunase deja n jurul su. '-au ntrebat cine este, iar el a rspuns: )@abaji*. +u rs cu totii, fr s-l cread. (-a retras n munti, n vec,iul templu, si peste putin timp au nceput s vin Iog,ini din diferite "one, gurusi de prestigiu care l-au recunoscut dup cteva semne pe care le avea la picioare ca fiind ncarnarea lui @abaji, si i sau nc,inat. +poi au nceput s se strng primii discipoli, iar ast"i se impusese n toat regiunea, primind multi strini care veneau s-l vad. Mai tr"iu am stat de vorb si cu tatl tnrului, care era un fanatic sustintor al principiilor ,induismului. Mi-a atras atentia faptul c aveau atrnat ntr-un loc foarte expus privirilor o icoan repre"entnd @unavestire a Maicii omnului. Era n stil renascentist si l nftisa pe nger oferind crinul Maicii omnului. Prea straniu- ( fi fost vorba de o simpl politete fat de vi"itatorii apuseni! .u cumva ncercau s insinue"e c, asa precum s-a ntrupat /ristos, tot astfel si @abaji este umne"eu ncarnat! n spatele gestului de a expune aceast icoan am recunoscut din nou conceptia potrivit creia toti suntem una. @abaji, /ristos, sunt de fapt acelasi lucru- Eu ns nu eram convins n privinta aceasta. #utam cu asiduitate... 4rselul avea o populatie numeroas. Pentru nivelul $ndiei, care este suprapopulat, el putea fi ns considerat mai degrab un sat. 8n sat aflat sus, pe /imalaIa. e la el mai departe nu existau mijloace de comunicatie. &rebuia s gsim un mijloc oarecare de locomotie pentru a ajunge cu nc 6C

Hilometri mai sus, n munte. +colo drumul se oprea, si ar fi trebuit s mergem pe jos, pe crare, pn la templul vec,i, alti 1 Hilometri de-a lungul albiei unui ru. +m iesit asadar n cutarea unui taxi. &oti cereau preturi exagerat de mari- +tunci s-a apropiat de mine un domn la vreo BC de ani: - Mergi la @abaji! a ntrebat. a, i-am rspuns.

- %rei s mergem mpreun! a ntrebat din nou. - 4.D., am rspuns, bucuros de acest neasteptat ajutor. +m nceput s cutm mpreun un mijloc de transport, autoturism sau orice altceva. e fapt, el vorbea si eu i tineam companie. Era un om foarte bun. +m nteles repede c eu constituiam o problem. Pre"enta mea ridica pretul. $-am spus: ).-are important, eu si prietenele mele vom plti mai mult*. .-a acceptat ns o asemenea propunere. $n cele din urm s-a gsit o camionet, n interiorul creia ne-am ng,esuit vreo 6C persoane, si astfel am nceput s urcm drumul ngust de munte. atorit acestui om am gsit camioneta5 si el ne-a ajutat tot de dragul gurului. $n felul acesta a fost depsit si ultimul obstacol. Pe toat durata cltoriei, ori de cte ori am ntlnit vreo problem pe care n-o puteam re"olva si care punea serios n pericol nssi continuarea cltoriei, s-a gsit mereu cte un discipol al gurului care s ne ajute cu succes. +cest lucru ne impresionase cu adevrat si ne crease o atractie po"itiv fat de @abaji5 se nstea deja un smbure de entu"iasm si de credint n capacittile )neobisnuite* ale acestui guru. HIMALA0A1 IN ASHRAMUL "DASCLULUI DASCLILOR$ /imalaIa, cel putin pe versantul urcusului nostru, avea un aspect ciudat: foarte multe vrfuri mici de dealuri, cu bruste nclinri abrupte, alctuiau mpreun un mare vrf. Era ca si cnd cineva ar fi luat vreo sut de dealuri si ar fi ncropit cu ele un munte nalt. Printre aceste dealuri presrate cu copaci nalti si rari exista o vale format de aluviunile unui afluent cu o albie foarte larg. &oat aceast vale era nver"it, ntesat cu flori frumoase si strbtut de apele cristaline si partial ng,etate ale rului. 'ocul era minunat. M-am pomenit asadar mpreun cu prietenele mele psind pe aceast vale, n compania unor indieni n majoritate necunoscuti. Eram vreo "ece persoane. .e-a impresionat frumusetea peisajului, ns mai era ceva care ne emotiona n c,ip neobisnuit. Exista atta intensitate n atmosfer, nct simteam ntreaga regiune cutremurndu-se. 4 putere indescriptibil, o energie extraordinar pe care locul parc nu o suporta5 si muntii, n strdania

lor de a nu se di"olva, preau c tremur. +i fi "is c te afli n pragul unui seism. +ceasta era perceptia mea. 8na dintre prietene, cu toate c-i plceau foarte mult peisajele, nu se arta ca de obicei preocupat de fascinanta frumusete a locului, nici nu fcea traditionalele comentarii entu"iaste asupra peisajului, ci se predase unei tceri stranii. Mi-am dat repede seama c-i era o team... vecin cu moartea. (tarea mea luntric era una de precautie uimit fat de ceea ce se ntmpla. #eilalti nu pre"entau semne exterioare c ar fi ncercat aceeasi sen"atie ca si noi. $ns prietena aceasta se tot ntorcea mirat si mi spunea: )4, dar ce-i aici!-*. Era uluit nu de frumusete, ci de acest ciudat simtmnt, aceast intensitate strivitoare din atmosfer. .e mprtseam unul altuia stupefactia si curio"itatea. up B Hilometri de mers, la o curb, am "rit n deprtare as,ramul /eracan. Era pe vrful unui deal, unde se gseau un vec,i templu ,indus, cteva cldiri vec,i si niste constructii recente. Pe coasta abrupt existau aproximativ dou sute de trepte de piatr. 9ul curgea la poalele dealului. +colo, pe albia rului, se aflau europeni, )occidentali*, care lucrau. +dunau pietre rotunde de ru si fabricau niste borduri de piatr. M-am mirat, cci treaba pe care o fceau nu prea s aib vreun sens. 'ng vale erau "idite o piramid de B metri nltime, un locas unde ardea continuu focul, si alte simboluri din piatr. &ot ceea ce citisem n diversele crti de ocultism si de magie alb si, n general, toate informatiile pe care le acumulasem din acest domeniu vast, toate cte le au"isem... aici erau realitate- +m putut recunoaste diferite simboluri magice si felurite obiecte al cror u" l cunosteam din au"ite. M strbtea un sentiment ciudat. nc de mic copil aveam o nclinatie ctre aceste lucruri. 'a 6E ani, gsisem n biblioteca tatlui meu o carte cu paginile netiate, pe care citindo, am rmas foarte impresionat. #uprindea si descrierile unor exercitii de Ioga, pe care le-am practicat frecvent n acea perioad. Manifestam o atractie nc neconstienti"at ctre nsingurare, ctre ascetism, si socoteam c mi-ar fi potrivit s devin Iog,in. mi amintesc c pe vremea gimna"iului le spuneam prietenilor mei: )(titi ce vreau eu! 4 cmrut n pdure, un blid de mncare si timp liber s m ocup de mine nsumi*. Ei bine, iat c acum toate acestea asteptau la picioarele mele. 'ucrurile care mi captaser dintotdeauna interesul, care m preocupaser "i de "i si pe care le considerasem a fi singurele cu adevrat importante n viat, se aflau deodat c,iar n fata mea, nu ntr-un mod fragmentar sau limitat, ci integral si c,iar cu supramsur. +junsesem la surs, gsisem esenta- .u crti cu caracter descriptiv, ci fapt. .u teorii, ci trire&oate crtile care circul n 4ccident, pornind de la Darl Gung, ntemeietorul psi,iatriei si autorul teoriei subconstientului, continund apoi cu ideile pe care le-a exprimat /erman /esse, scrierile diversilor Iog,ini, precum %iveHananda si altii mai noi, Ui Ging si textele confucianiste, teoriile diferitilor )oameni de stiint*, precum cea a lui 'Iall Jatson despre )supranatural*, cartea lui >ritjof #apra )&ao-fi"ica*, +ldoux /uxleI cu )Portile perceptiei* - )@iblia* ,ipiotilor anilor O2C, textele de magie alb ale lui 4mraam +ivan,ov, bi"arele lucrri ale lui Aurdjieff sau ale vrjitoarei +lice @aileI, crtile /elenei @lavatsHI, ntemeietoarea (ociettii &eo"ofice, toate aceste opere de aici si trgeau seva. &oti erau influentati de $ndia. $ndia este un centru care emite o anumit frecvent, un anumit sistem de conceptii, iar

centrul $ndiei este )as,ramul*. intre toate as,ramurile pe care le v"usem si de care au"isem, acesta de aici prea diferit. #oncentrat, integral- e altfel, @abaji era )gurul gurusilor*, dasclul dasclilor. l recunosteau ca atare si alti Iog,ini pe care aveam s-i ntreb mai tr"iu, si care si mrturisiser c,iar dorinta de a fi primiti cndva n as,ramul su. +firm cu absolut certitudine c dac n-as fi plecat mai nti n (fntul Munte si dac n-as fi avut acele coplesitoare experiente datorate btrnului Paisie, as fi rmas definitiv n as,ramul lui @abaji si i-as fi devenit discipol. $ns acum exista n sufletul meu o oarecare ndoial. +u"isem deja un punct de vedere diferit. 8n punct de vedere care avea autoritate si putere du,ovniceasc, nsotit fiind de un mare numr de minuni si de experiente spirituale distincte de toate cele pe care le traversasem pn atunci prin Ioga si prin cele asemntoare ei. +cest punct de vedere era exprimat de printele Paisie, de ntreg (fntul Munte, de ntreaga @iseric 4rtodox a lui /ristos de pe tot cuprinsul pmntului. .u-l puteam subaprecia pe btrn socotindu-l exponentul unui mod de religio"itate inferior, asa cum ncercau s pre"inte crestinismul toate cercurile influentate de conceptii orientale, cci niciodat n viata mea nu ntlnisem pe cineva care s se asemene printelui Paisie, indiferent cu ce alt etalon l-as fi comparat. &ririle la care am putut accede prin rugciunea lui erau cu mult mai ptrun"toare, mai intense, mai adnci, mai curate dect orice altceva experimentasem cu ceilalti diversi gurusi. (i cunoscusem destui. ns nu-i puteam ignora nici pe ei. @a, mai mult c,iar, eram nclinat s m altur lor. +m ,otrt asadar s caut moduri de expresie mai apropiate de original. ( vin n $ndia, s triesc lucrurile efectiv. Mai mult, pentru a fi cu totul impartial si neinfluentabil, nainte de a veni mi-am scos cruciulita pe care mi-o druise btrnul si i-am dat-o unei bune prietene de-a mea care cre"use de curnd n /ristos. + fost un gest simbolic, ca si cnd as fi spus: )+cum s au"im, s trim, s ne desc,idem glasurilor mamei $ndia*. .e apropiaserm de poalele dealului unde se afla as,ramul si ne mai desprtea de trepte doar rul, cnd multimea ce cra pietrele a nceput s se agite. (-au ntors cu totii ctre vrful dealului, i"bucnind n strigte puternice: )@ole baba He t"ei-*, care nsemna, precum am aflat mai tr"iu, )(finte printe, biruitorule-*, strigt de slav si de cinstire. +tunci l-am v"ut pentru prima oar pe @abaji. + stat putin pe vrful dealului. +vea n jur de EC de ani, pr negru si lung pn la umeri, cntrea cam 6;C Hg si era nalt de aproximativ 6, 1C m. .u pstra nici o asemnare cu biatul slbut pe care l v"usem n vec,ea fotografie. $ntre timp cstigase foarte multe Hilograme. Era mbrcat n stofe scumpe si purta g,ete moi de piele aduse din 4ccident. #obora treptele n grab, cu pasi mari si vioi, primind cu satisfactie si naturalete ovatiile multimii. #a si cnd ar fi mrturisit: ) a, sunt exact ceea ce spuneti- a, sunt biruitor- a, sunt sfnt-*. oar nu putea ascunde faptul c era stpnul absolut... .u numai c-l ascultau neconditionat n orice, dar l si venerau. +tunci mi s-a ntmplat ceva ciudat, o experient ce-mi amintea de sedintele n care eram ,ipnoti"at. @rusc, n timp ce-l priveam cobornd

treptele, mi-am pierdut pentru cteva minute constiinta. Era ca si cum propria mea minte ar fi fost pur si simplu a"vrlit departe de mine. Pentru un oarecare interval de timp, mi pierdusem simtirea sinelui. .u mai aveam constiinta trupului meu, nici a faculttii mele rationale. Prea c nici n-as fi existat. 8n mare gol domnea n memoria mea. $n acel scurt rstimp eram efectiv inapt s-mi dau seama ce mi se ntmpl, n ce stare m aflu, dac mcar mai exist. Primul gnd pe care l-am avut dup ce mi-am redobndit constiinta de sine a fost: )#e ai, de tot "mbesti ca un cretin!*, reali"nd c un "mbet larg mi se ntiprise pe fat. M-am simtit... siluit. #a si cnd cineva m-ar fi constrns s "mbesc, fr ca eu s am o asemenea dispo"itie. (imteam c "mbetul larg de pe c,ipul meu era fortat, venea n contradictie cu sentimentele mele. Eram stnjenit de acest eveniment, dar pe de alt parte mi se strnise curio"itatea. $ntre timp @abaji coborse dealul, n nesfrsite ovatii, mprtind porunci si binecuvntri, si se apropiase de vi"itatori. #eilalti i se nc,inaser deja, si primiser consimtmntul su de a rmne n as,ram. 9msesem eu si cele dou prietene ale mele, ns nu sc,itam nici o miscare. ncremenisem de uimire. .u stiam ce s fac. @abaji se apropiase la cinci metri de mine, si m simteam cuprins de un tremur. .dusisem de neliniste. Eram acum uluit de fi"ionomia sa cu totul neomeneasc. ac cineva mi-ar fi spus c ceea ce aveam n fata mea era o ilu"ie sau un extraterestru, mi-ar fi prut mai credibil si m-ar fi uimit mai putin. $ntreaga sa pre"ent prea un eveniment supranatural. Privirea lui avea o asemenea intensitate, o asemenea putere, o asemenea energie, nct eram mai degrab terifiat. ac mi s-ar fi spus c o entitate supranatural locuieste n acel trup, as fi subscris fr re"erve. M stpnea un amestec de spaim, ncordare si confu"ie. +tunci, unul din cei patru-cinci Iog,ini care l nconjurau mbrcati n vesminte negre si tinnd cte o lance cu un trident n vrf 0simbol al "eului (,iva3, s-a apropiat de mine, m-a privit drept n oc,i si, dilatndu-si pupilele la maximum, mi-a spus pe un ton aspru si poruncitor: )(coate-ti ncltrile si nc,in-te lui-*. #unosteam aceste siretlicuri de du"in, asa nct, cu toat frica mea, l-am ignorat cu desvrsire. M-am apropiat de @abaji, ns nu la mai putin de trei metri... Mi se prea c exist un teribil cmp energetic mprejurul lui. ).amaste-*... i-am soptit, adresndu-i politicosul salut "ilnic al indienilor. Mi-a artat drumul ctre as,ram. +sadar ne primise. Puteam rmne. M-am ndeprtat usurat si am simtit imediat diminundu-se acea tensiune pe care o percepeam n apropierea lui. M coplesise uimirea. +cest @abaji cu sigurant c nu era om. #e putere colosal- Era umne"eu sau demon! Mag sau sfnt! 4m sau extraterestru! +ceste ntrebri constituiau o urias problem de constiint pentru mine. Era dup amia", si am nceput s urc treptele abrupte ctre vrful unde se afla as,ramul. M-a depsit n fug un occidental gol-golut, de vreo EC de ani, care tremura de frig ntruct tocmai iesise din apele ng,etate ale

rului. #itisem despre prelungitele bi reci pe care le fac Iog,inii, unite cu anumite asane, pentru a stimula o serie de glande ,ormonale astfel nct s se modifice bioc,imia organismului. e altfel, tot ceea ce vedeam n jur venea s-mi confirme cunostintele pe care le dobndisem din crti5 erau lucruri pe care de ani de "ile rvneam s le pun n practic. omeniul magiei si universul Ioga aveau pentru mine atunci un sens po"itiv. Pe de alt parte, btrnul Paisie, (fntul Munte, experientele mele crestine strigau contrariul. M averti"au asupra iavolului care se transform c,iar si n nger de lumin pentru a nsela. M cltinam n ndoial, nestiind ce s cred. Era si motivul pentru care venisem n $ndia. #a s nteleg. $n vreme ce urcam scrile n acea stare de mirare si de nedumerire, am simtit apropiindu-se n c,ip nev"ut o fiint care mi-a adus alinare, linistire si sprijin, iar n acelasi timp am au"it foarte limpede n mintea mea un glas "icnd: ( nu te nc,ini la idoli si nici s le slujesti lor. Eu sunt omnul umne"eul tu si s nu ai alti dumne"ei afar de Mine. Prima porunc pe care o dduse 0les. =C, =-E3umne"eu lui Moise pe Muntele (inai

$n clipa aceea m-a cuprins o asemenea pace si am nteles att de adnc sensul poruncii nct am fost absorbit cu totul de continutul ei, fr s m mai minune" de modul neobisnuit prin care mi fusese adresat. +st"i cred c a fost vorba de un nger. $n vreme ce glasul nc rsuna n mintea mea, treptele s-au sfrsit si m-am tre"it drept n fata unui mic templu ,indus, situat n aer liber. Erau expuse acolo diferitele "eitti ale panteonului ,indus. 8nul dintre "ei avea trup omenesc si cap de elefant, altul se nftisa ca o maimut cu anumite trsturi omenesti, altul avea sase mini si patru picioare... 8n ntreg sir de astfel de statui erau venerate de ctre locuitorii as,ramului. M-am ntrebat: ) ac nici acestia nu sunt idoli, atunci ce sunt!*. >aptul constituia pentru mine o adevrat revelatie: oamenii acestia erau idolatri n toat puterea cuvntului- ntocmai precum vec,ii elini, precum popoarele dinainte de /ristos. +m nteles totodat si un lucru pe care mai tr"iu aveam s-l nesocotesc n mai multe rnduri. +nume c ortodoxia ddea dovad de verticalitate, propovduind fr ec,ivoc c nu avem absolut nici o legtur de ordin du,ovnicesc cu toti acesti nc,intori la idoli. e cealalt parte, ns, ,indusii se strduiau s pre"inte lucrurile ntr-un mod care sugera c toti am fi una si c exist doar anumiti fanatici ngusti la minte care nu vor s recunoasc acest lucru. mi devenise acum evident c aceast afirmatie a lor distorsiona realitatea. .8-ul ,otrt al crestinilor venea nu din partea vreunui oarecare preot sau clugr lipsit de minte, ci fusese pecetluit de ctre nsusi umne"eu prin poruncile pe care le-a dat prorocului Moise. 'a o simpl lectur a @ibliei se poate constata c poruncile fundamentale ale %ec,iului &estament erau orientate mpotriva politeismului si idolatriei. e altfel, versetele deja amintite sunt ele nsele cum nu se poate mai elocvente: Eu sunt omnul umne"eul tu 0les. =C, =3 si ( nu ai alti dumne"ei afar de Mine 0les. =C, E3. e ce ascundeau ,indusii acest adevr! e ce mistificau nvttura de credint a adversarilor lor! e ce struiau n a pre"enta lucrurile denaturat! espre ce pretins identitate vorbeau ei, ct vreme existau att de mari diferente! #e legtur aveau cu umne"eul %ec,iului si .oului &estament personaje ca /anuman, cu nftisarea sa de maimut, sau

Aanes,a cel cu cap de elefant! &oti acestia trimiteau mai curnd cu gndul ctre vec,iul panteon, ctre Leus si celelalte co,orte de "ei si semi"ei. .ici o legtur cu 8nicul umne"eu, >ctorul cerului si al pmntului. +sadar, pentru a intra cineva n as,ram trebuia s treac obligatoriu prin acest mic templu n aer liber. .u exista alt drum. M-au oprit si mi-au spus s-mi scot ncltrile si s strbat descult perimetrul templului, cci locul era sfnt. naintnd nuntrul templului, mi-a atras atentia o statuie neagr si strlucitoare, care ntruc,ipa n portelan un tnr solid, n po"itia lotusului. Mai tr"iu am aflat c statuia l nftisa pe @abaji si fusese reali"at de ctre discipolii si din $talia. Era venerat n rnd cu celelalte statui din templu. 4amenii din as,ram credeau c @abaji este "eu, ba c,iar Leul (uprem ncarnat, drept pentru care i se nc,inau n fiecare dimineat si sear. $n timp ce el sedea lejer la o tribun, se perindau unul cte unul prin fata lui si i se nc,inau pn la pmnt, aducndu-i totodat si felurite ofrande. 4 parte din aceste daruri erau apoi mprtite de ctre @abaji, nsotite de )binecuvntarea* lui. &oat aceast ceremonie dura mai bine de dou ore. $n diverse locuri ale as,ramului era atrnat la vedere fotografia picioarelor sale, pe care exista pretentia c se puteau observa semnele dup care l-au recunoscut ceilalti Iog,ini, ceilalti gurusi, ca dascl al dasclilor, ca un avatar, ca ncarnarea lui @abaji. &ot ceea ce vedeam eu era ns doar o perec,e de picioare grsune, si m ntrebam cte persoane detineau de fapt date concrete despre semnele pe care ar fi trebuit s le recunoasc. .u eram deloc convins c semnele respective existau neaprat n realitate, c toat istoria aceasta nu era un simplu element de recu"it, menit s ntretin credulitatea si entu"iasmul. 'a fel de abundent era expus prin ncperi si un desen ce repre"enta niste flcri care formau mpreun o inim, cu nuante de rosu aprins si portocaliu. in cte mi-am dat seama, era emblema gurului. $nstalarea n as,ram a nsemnat desprtirea de prietenele mele. 8rma s locuim n corpuri separate. +m remarcat foarte repede c occidentalii alctuiau cel putin jumtate, dac nu c,iar mai mult, din componenta as,ramului. Exista asadar un oarecare numitor comun. (-a mprtit mncarea, pe care am servit-o mprtiti pe grupuri, iar apoi am nceput s ne adunm ntr-o constructie vec,e cu aspect de ,al: avea acoperisul sprijinit pe coloane groase si era desc,is pe trei laturi. +m fost printre primii care au intrat n acest edificiu. M-au atras sunetele a dou mici tobe la care cineva cnta Hirtan, imnuri religioase ,induse. n scurt timp ne-am adunat cu totii si am umplut ntreg spatiul, stnd n picioare unul lng altul. + venit si @abaji cu grupul su, care prea s fie format ntotdeauna din aceiasi cinci-sase Iog,ini: un fel de nucleu al celor mai apropiati discipoli ai si. M-a frapat faptul c toti erau occidentali, albi. (-a ase"at la tribun, iar multimile au nceput s treac prin fata lui, s i se nc,ine si s-i aduc ofrande. Era att de iesit din comun nct nu-mi puteam lua oc,ii de la el. M cotropiser iarsi aceleasi sentimente ca si

prima dat, numai c acum m aflam la 6B metri distant de el. $$ priveam ncercnd s nteleg ce era el n realitate, s-mi conture" o prere clar despre aceast fptur neobisnuit. (orbeam fiecare amnunt din miscrile lui si fiecare cuvnt pe care l rostea. +m recunoscut multe din elementele despre care citisem n crtile de magie ca fiind utili"ate consecvent de ctre el. e altfel, c,iar n spatele lui era atrnat de perete un covor care nftisa un munte cu trei creste si un soare de o form aparte. Mi-am amintit imediat c ntlnisem aceast repre"entare ntr-o carte greceasc de ocultism. Era simbolul magiei nalte. +dorarea pe care i-o aducea fiecare mbrca si forme particulare. 4ricum, toti erau complet absorbiti de persoana sa. #ei din proximitatea lui s-au apropiat n trei rnduri de mine ndemnndu-m s merg si eu s m nc,in. .-am fcut-o. M strduiam doar s-l privesc drept n oc,i. 'a un moment dat privirile noastre s-au ncrucisat. @abaji nu m privea pe mine n mod special. (crutnd insistent sala, oc,ii si i-au ntlnit pur si simplu pe ai mei pentru o clip. Ei bine, n acea clip am pierdut contactul cu mediul nconjurtor, am c"ut n )exta"*- #a si cnd pieptul mi-ar fi devenit transparent, am v"ut prin el propria mea inim n culori vii, n flcri. &ot la fel de brusc mi-am si revenit, pstrnd ns foarte limpede constiinta a ceea ce mi se ntmplase. +m continuat s-l urmresc, cu att mai impresionat. + venit apoi iarsi cineva care mi-a spus s merg si eu naintea lui. - @ine, si ce s fac exact! - Pi, tot ceea ce-au fcut si ceilalti. #u alte cuvinte, s m nc,in lui. .u m-am dus. .u stiam cine este. M temeam... e ce trebuia, adic, neaprat s m nc,in! $n timp ce sedea acolo relaxat, @abaji s-a ridicat deodat si a luat po"itia lotusului concentrndu-se cu maxim intensitate, iar oc,ii si au devenit pregnant scnteietori, asemenea unui crbune negru strlucitor. n fata sa se afla un individ care l venera cu infinit devotiune, precum o dovedeau miscrile sale, ntregul su aspect exterior si nc,inciunile repetate pe care i le fcea pn la pmnt, fr nici o sovire. i oferea si nenumrate daruri de mare valoare. +tunci @abaji si-a atintit oc,ii asupra lui cu putere. 4mul si-a strns minile la piept si si-a lipit picioarele, devenind ca un stlp. n acelasi timp a nceput s tremure si s topie pe loc ntr-un mod cu totul suprafiresc, lsnd impresia c ar avea arcuri sub picioarele imobile. Mai mult, ncepuse s scoat niste mugete nprasnice, asur"itoare, de vac rnit si nfuriat. @abaji l-a tinut cam un minut n aceast stare. +poi l-a lsat pentru un scurt rstimp, dup care, nainte ca omul s-si revin, l-a de"lntuit din nou, mai tare de aceast dat. (e misca n fata mea ca un compresor si mugea nfiortor. &oti rmseser fr glas si priveau uluiti. Mie nsumi mi era greu s-mi cred oc,ilor n fata acestui spectacol. +poi individul s-a potolit cu desvrsire, iar lumea a continuat s treac prin fata lui @abaji, care si-a reluat obisnuita po"itie de relaxare, pe jumtate ntins. 4 tnr de lng mine s-a adresat multimii explicnd c @abaji tocmai i druise )iluminare*

acelui om- Eu ns m confruntam cu o dilem. Potrivit conceptiei ,induse, pentru ajungerea la )iluminare* - samad,i, cum mai e numit - sunt necesare eforturi ndelungate, precum si parcurgerea mai multor vieti ca Iog,in. @abaji i-o )druise* acestui om n cteva minute. i scurtase evolutia spiritual cu multe cicluri de rencarnri. .u constituia aceasta nc o dovad c @abaji era... umne"eu! .u aceasta reiesea din faptele lui! +stfel se cldea rationamentul tuturor celor pre"enti n sal. #onform punctului de vedere crestin, gurul poseda ntr-adevr nsusiri supranaturale, ntruct era demoni"at. +ltfel spus, le ngduise spiritelor demonice s locuiasc n sufletul su. Puterea care se manifesta prin el era puterea spiritual a demonilor. 4mul care l venera deci pe @abaji, i venera practic pe demonii ce locuiau nluntrul lui, si astfel le ddea dreptul de a intra si n sufletul su. +sadar, evenimentul cruia i fusesem martor era fenomenul cotropirii sufletului su de ctre demoni. #eilalti care i se nc,inau primeau doar o anumit influent demonic, a crei intensitate varia n functie de fiecare individ n parte, ns nu erau supusi demoni"rii, posedrii propriu "ise a sufletului de ctre diavoli. #are din aceste dou po"itii era cea adevrat! 4po"itia dintre ele se dovedea absolut flagrant. #e era n realitate )dasclul dasclilor*! Mag sau sfnt! umne"eu sau diavol! &rebuia s gsesc un reper pe seama cruia s m oriente", un criteriu n ba"a cruia s pot distinge. Peste putin timp ne-am ridicat cu totii s plecm. +tunci @abaji a trecut prin fata mea fr ca mcar s-mi dau seama, desi m strduisem din rsputeri s ajung n situatia de a-l privi de aproape. #nd m-am de"meticit, i-am mai putut vedea doar spatele. mi nlntuise efectiv mintea, nengduindu-mi s-l privesc n momentul n care a trecut pe lng mine. Plimbndu-m prin as,ram, m-am ntlnit cu prietena mea .. Era surprins si nelinistit. Mi-a spus c /., cealalt prieten a noastr, c"use la pat bolnav5 desi se afla n perioada ciclului menstrual, totusi pierdea o cantitate nefiresc de mare de snge si nu se putea misca. .. a adugat c toate femeile dormeau sub camera lui @abaji, si a fcut c,iar cteva comentarii indecente legate de acest fapt. .e-am desprtit apoi pentru scurt vreme. #amera n care locuia @abaji era i"olat de restul cldirii, avea intrare separat si era ornat pe fatada exterioar cu tot felul de plcute multicolore strlucitoare. Pentru gusturile mele, avea un aer foarte tignesc. 'a intrare m-a oprit un european: )+ici nu poti intra*, mi-a spus el, furni"ndu-mi nesfrsite explicatii. 4mul se simtea extrem de stnjenit, si pe deasupra mai si amortise. 4ferea ntr-adevr o priveliste ilar. &inea n mn o trestie, purta o scufie carag,ioas si avea drept scut o mpletitur de papur. $ se ncredintase sarcina de a p"i intrarea lui @abaji. (e simtea prost si cuta s se justifice. Mi-a fost mil de el. +m "bovit putin alturi de el si mi-a spus povestea lui. l cunostea de ctiva ani pe guru. %oia s promove"e n cadrul firmei la care lucra, astfel nct venise s-l roage pe @abaji s-si foloseasc

puterile sale n acest scop. )@inenteles, i-as fi putut trimite o simpl scrisoare, dar am preferat s vin eu nsumi*, spunea el. 4are de aceea i se distribuise acest rol ri"ibil! nadins l batjocoreau! (au l obisnuiau astfel cu supunerea total si si impuneau n acest mod stpnirea asupra lui!... +m dormit peste noapte ntr-o camer mare, mpreun cu alte "ece persoane. Eram de vrste apropiate si pream a avea cu totii cam acelasi mod de viat si de gndire. 8nul dintre ei mi-a spus c si cstiga pinea nvtndu-i n +merica pe oameni s respire. 'e preda adic exercitii Iog,ine de respiratie. $at c putea fi si aceasta o meserie- )ncet-ncet au s ne nvete si cum s psim*, m-am gndit. imineata m-am tre"it la rsritul soarelui si am urcat pe un deal n afara as,ramului, unde am ntlnit-o si pe .., care mi-a spus c ne aflam deja n ntr"iere si c trebuia s ajungem la slujba de dimineat naintea lui @abaji. #nd am sosit, ne-au fcut ntr-adevr observatie pentru ntr"iere5 nu era un lucru permis: dovedea o lips de respect fat de persoana gurului. e data aceasta @abaji si primea discipolii c,iar n antreul su. +m intrat si noi acolo. Era destul de strmt. M-am ase"at mai n spate si urmream totul cu interes si nedumerire. #ineva mi-a fcut observatie cu voce tare, cci exact n locul unde sedeam exista un mic templu cu fotografii si picturi de animale antropomorfe si oameni "oomorfi, de fapt "ei. >r intentie, i jignisem ase"ndu-m n interiorul templului. +m avut apoi acelasi sentiment privindu-l pe @abaji, aceast creatur att de stranie. Pe de o parte, constituia o priveliste cu adevrat nspimnttoare. Pe de alta, era doar un tnr grsan. .u-l slbeam din oc,i, ncercnd s deslusesc vreun element mai edificator asupra lui. (i acest element a survenit... #red c n general copiii mici, avnd sufletul mai curat, dovedesc un instinct mai bun dect cei mari. etectea" cu usurint sentimentele ascunse, tocmai pentru c percep lumea n special prin intermediul inimii. #reierul nu-i deturnea" prin diverse rationamente care pot s nu aib nici un fel de fundament real. +sadar, cam pe la jumtatea rndului se afla o perec,e de australieni. +veau un copilas de patru ani. @rusc, @abaji a cerut s-i fie adus copilul. ndat ce l-au apropiat de guru, micutul a nceput s plng, s "biere si s se agite, ncercnd s fug ct mai departe de el. Plansetele lui mi sfsiau inima. Printii si sedeau fr s sc,ite"e vreun gest de mpotrivire. Aurul l-a luat n brate, si-a introdus degetul mare n gura copilului iar degetul arttor i l-a pus ntre sprncene, si micutul a adormit instantaneu. .u-mi puteam da seama dac era vorba de somn sau de ,ipno", dar cert este c micutul a rmas n aceast stare pe aproape tot parcursul slujbei. >rica si refu"ul copilului m-au impresionat. Mi-am amintit Evang,elie cu ct bucurie si ncredere l mbrtisau copiii pe /ristos. din

#tiva discipoli s-au apropiat iarsi de noi, adresndu-ne acelasi insistent ndemn de a merge s ne nc,inm lui @abaji... .e-am esc,ivat din nou, att eu ct si prietena mea. #ealalt prieten a noastr era imobili"at la pat. /emoragia sa abundent era o )purificare*, o veritabil

)binecuvntare* a gurului- +ceasta fusese explicatia dat de Iog,inii as,ramului... (-au perindat cu totii prin fata lui @abaji, exceptie fcnd doar noi, dup care ne-am mprstiat. n scurt timp ne-au reperat prin multime si neau pus n vedere s prsim as,ramul. .u agreaser comportamentul nostru, ntruct refu"asem de fiecare dat s ne nc,inm lui @abaji- 8surat si c,iar fericit, prietena mea a plecat imediat s-si pregteasc bagajele. Eu am c"ut pe gnduri. Era oare bine s plec nainte de a trage o conclu"ie ferm si definitiv! oar pentru aceasta venisem n $ndia. Merita s m ntorc cu aceleasi dileme si frmntri! +m cerut s-l vd pe guru. (-au dus s-l ntrebe, si peste cteva minute s-au ntors s m conduc la el. n timp ce pseam n antreul su, miam fcut cruce si am cerut ajutorul lui umne"eu. .u stiu ce-mi fcuse @abaji de la distant, ns creierul meu deja nu mai functiona normal. Parc mintea m prsea ntr-un anume fel... M-am pomenit naintnd spre el. #nd am ajuns la doi metri n fata lui, m-am uitat dup vreun scaun, socotind c urma s stm de vorb. M-a privit cu o aversiune slbatic. (i-a unit picioarele si si-a ntors capul ntr-alt parte, ca si cnd n-ar fi vrut s m vad, ca si cnd se temea de mine, ca si cnd i era totodat scrb de mine, si a "bierat cu putere: - Aet out 0$esi afar3M pierdusem complet. '-am privit cu uimire. - Aet out 0$esi afar3- a urlat nc si mai tare. - 4nlI one Xuestion 04 singur ntrebare3..., i-am spus. - .o Xuestions ,ere 0.ici un fel de ntrebri3- Aet out 0$esi afar3M-am ntors si am plecat debusolat. Eram plin de nedumerire. #e comportament era acesta! $esind afar, m-am ntlnit cu prietenele mele. - .oi plecm oricum, tu ce faci, vii! )/ai s plec si, dac voi simti nevoia, am s revin*, m-am gndit si am pornit cu ele la drum. Prietenele mele erau feministe. #u crestinismul aveau mai degrab relatii inamicale, manifestnd ns o oarecare atitudine po"itiv fat de Ioga si magie. e aceea mi-a atras cu att mai mult atentia constatarea si mrturisirea uneia dintre ele: - >rate, ce era cu omul sta! )#a"i si nc,in-te mie-*... n timp ce religia noastr este delicat, plin de blndete... 4mul sta are ceva slbatic n el.

+m privit-o uimit. si depsise prejudectile ideologice. Pe drumul de ntoarcere ne-au tinut companie un bra,man, discipol deal gurului, si o olande" care se afla de ani de "ile n $ndia, avndu-l si ea ca mentor pe @abaji. @ra,manul si manifesta desc,is rasismul fat de indienii castelor inferioare. (-a oferit s ne g"duiasc la el acas undeva la poalele /imalaIei. Mi-a spus c femeia lui era nebun. (ocotea nebunia ca fiind sfnt. M deranjase att de tare dispretul pe care l arta compatriotilor si, nct i-am refu"at invitatia, spre marea uimire a olande"ei. n cele din urm ne-am ntors la .eK el,i. +m rmas, pltind n regim de ,otel, n as,ramul lui (,ri +urobindo. LA NE2 DELHI3 IN ASHRAMUL LUI SHRIAUROBINDO +cest as,ram se afla la periferia capitalei $ndiei. ispunea de o scoal primar, de un gimna"iu si de un liceu pentru indienii bogati. in taxele de scolari"are se obtineau venituri foarte bune n raport cu nivelul de trai al $ndiei. &uristilor ca mine le erau oferite si camere spre nc,iriere. Multi dintre membri as,ramului erau apuseni. (pre exemplu, o perec,e de olande"i, n jur de ;C de ani, fr copii, se ,otrser s rmn n $ndia, iar acum predau la scoala din incinta as,ramului. Mi-au artat un interes special aflnd c studiasem fi"ica si c pot s lucre" ca profesor. M-au condus prin toate aripile scolii si au lsat s se nteleag c mi-as putea gsi acolo de lucru, dac as vrea. +tmosfera general a locului era pasnic si relaxat. .u avea nimic n comun cu tensiunea spiritual existent la /eracan, as,ramul lui @abaji din /imalaIa. +m discutat cu locuitorii as,ramului de aici despre @abaji. Erau foarte re"ervati si aveau mai curnd o prere negativ. )#um se poate sustine c el este umne"eu!*, ntrebau ei. 8rmau calea lui (,ri +urobindo, pe care l considerau sfnt 0aceasta si nseamn )(,ri*3, anume )calea luntric*. eseori vedeam diferiti indieni si occidentali, dintre veteranii as,ramului, mergnd s se nc,ine unei pietre n form de ou care era expus la un monument n aer liber aflat n curtea as,ramului. Piatra continea cenus de-a lui +urobindo. $n as,ram lucra de asemenea un medic indian, pensionar, care si oferea gratuit serviciile compatriotilor si sraci. Era ,omeopat. 4m bun, ,indus constiincios si practicant Ioga, el mi-a vorbit n cuvinte frumoase despre %itulHas, printele ,omeopatiei n Arecia. l cunoscuse nc din tinerete si pe (atIananda, nainte ca acesta s devin cel mai venerat guru, si mi-a spus cuvinte de laud despre el si despre as,ramurile miscrii sale. $mi fusese pus la dispo"itie o camer solitar, precum solicitasem, pentru a putea reflecta mai mult la recentele evenimente, anali"ndu-le si ncercnd s desprind cteva conclu"ii. iscutam destul de des cu )profesorul* olande", care era membru al as,ramului, despre diverse teme spirituale. )+stea sunt prostii crestine*, mi-

a spus el la un moment dat n timpul unei asemenea conversatii. M-am mirat... #e cunostea el despre crestinism! .imic. Provenind dintr-un mediu protestant, luase contact cu un )crestinism* diluat, eticist, pur omenesc. esprtiti de multe secole de @iserica lui /ristos, lepdnd &ainele pe care le-a ntemeiat /ristos nsusi, protestantii au confectionat un crestinism artificial, dictat de propria lor ratiune. 'e lipseste cu desvrsire experienta u,ului (fnt, a ,arului lui /ristos. #um as fi putut asadar comunica autentic cu doctorul n atari conditii!... esigur, aspirnd ctre ceva mai nalt dect un eticism fad, el si sc,imbase religia, devenind ,indus. (e strduia acum s m cstige pentru ,induism. ) ar este cu putint s existe att de multi "ei!*, l-am ntrebat. +tunci a nceput s-mi vorbeasc despre sufiti, o grupare musulman de factur mistico-magic. #unostea o uimitoare maestr initiat care avea puteri supranaturale. ) ac ai s vrei vreodat, mergem s o cunosti*. .u m-am artat ns doritor. up ce am petrecut cteva "ile ca turisti lipsiti de griji n capitala $ndiei, am ,otrt s m despart de prietenele mele, care voiau s-si continue vacanta n .epal, nefiind amatoare de noi complicatii cu gurusi, as,ramuri si altele asemenea. Experienta cu @abaji li se pruse prea mult. si propuseser acum s se destind putin. + apucat-o deci fiecare pe drumul su, dup ce ne-am nteles s avem o ntlnire n el,i, cu putin nainte de "iua ntoarcerii n Arecia. Eu am ,otrt s vi"ite" as,ramul )mam* al gurului (atIananda, despre care aveam informatii de la )filiala* sa din Arecia. (peram s-l ntlnesc c,iar pe (atIananda, astfel nct prin contactul direct si prin comparatie cu printele Paisie, s-mi pot contura o opinie. #ei doi erau expresiile vii ale celor dou traditii spirituale, ,induismul si ortodoxia. #utam ceva ce nc nu gsisem. LA MON/0R1 ASHRAMUL LUI SAT0ANANDA up o cltorie lung de unul singur cu trenul, am ajuns la prn" n MongIr. (ituat nu departe de #alcutta, este unul din numeroasele orase-sate ale $ndiei, ntemeiat n apropierea fluviului Aange, care n acel punct era groa"nic de murdar. +pele lui gri, pline de mi"erie, formau o albie larg cu plaje extinse. Mi-era scrb s-l si privesc. $ndienii fceau baie n el, i beau apa, ba c,iar luau si pentru acas, ca )binecuvntare* de la fluviul sfnt. +m cobort din tren nfometat. Putin mai departe de gar am "rit niste cratite mari, negre, ase"ate pe o banc de lemn, sub o copertin din trestii ptat de jur-mprejur cu "oaie, adpostind nc dou mese deasupra crora roia un nor de muste. +cesta era restaurantul. M-am ndreptat n directia lui. eja m obisnuisem, desi sunt sigur c nici un european nu s-ar fi lsat convins s mnnce acolo. 'a fel procedasem si eu n primele "ece "ile. +poi, ns, foamea si epui"area mi-au nvins repulsia. +m comandat trei portii si niste iaurt... +m fost realmente multumit de mncare. &recusem n tabra cealalt, si i socoteam deja pe europeni formalisti n privinta curteniei. (tul, am pornit n cutarea unui taxi care s m duc la as,ram. +m abordat un taximetrist indian, care ns mi-a cerut un pret nebunesc, "mbindu-mi si batjocoritor pe deasupra. )+cum te am la mn, albule bogat

si ticlos, iar tu o s pltesti* - ncerca s-mi sugere"e prin ntreaga sa atitudine. si manifesta franc ostilitatea, alimentat si de o serie de motive crora le pot gsi totusi justificri. n locul lui, poate c eu as fi fost nc si mai agresiv. M-am apropiat de urmtorii taximetristi. Preturile depseau n continuare absolut orice imaginatie. Pe de alt parte, nici nu stiam drumul ctre as,ram. +sadar m-am nvoit n final cu unul dintre ei, dup ce a cobort pretul la jumtate. Gudecnd dup tarifele practicate n celelalte orase, pentru un astfel de pret m asteptam s cltorim cel putin jumtate de or. +m intrat deci n taxi. 8sa se desc,idea ca la automobilele anilor O;C. )@ine, dar mai exist ast"i fabrici care continu s produc modelele anilor O;C!*, m ntrebam n gnd. )#e se ntmpl, nu cumva le vnd occidentalii din stocuri! ar de atunci si pn acum, mai au oare stocuri!-*. +m rmas pn ast"i cu aceast nedumerire. up nici B minute, taximetristul m-a lsat n fata unei porti de fier ncuiate. ac stiam c era att de aproape, as fi mers negresit pe jos. +m reali"at dintr-o dat ct de mult m-a furat. #obornd n tcere, am avut surpri"a s vd c se ncumet s-mi cear si bani n plus. (triga si ddea din mini. M miram cum de reusisem nc s-mi pstre" calmul. n spatele portii de fier, o femeie mbrcat n rasa Iog,inilor urmrea scena. Era de partea compatriotului ei. up ce a fcut o ntreag tevatur si dup ce s-a convins c nu va obtine absolut nimic n plus, taximetristul a "mbit satisfcut, bucuros de lo"ul care i c"use n mini, m-a salutat batjocoritor si a plecat. Eram deprimat. ntlneam pretutindeni acelasi si acelasi comportament. M asteptasem ca aceast femeie ntre dou vrste, purtnd rasa portocalie de sKami, s sustin dreptatea. .-a miscat nici un deget, n-a rostit un cuvnt. +titudinea ei m de"amgise. $-am vorbit. - %reau s-l vd pe guru. Mi-a rspuns sobru si sec: - +steapt. + trimis un copilas s ntrebe ceva. Eu asteptam dincolo de poarta de fier "vort, care se afla la poalele unui deal, de jur-mprejurul cruia fuseser ridicate "iduri mai nalte dect statura unui om. +s,ramul se afla sus, pe vrful dealului5 acolo existau cteva cldiri, iar n centru se construia acum un bloc nalt. in vrf si pn la "idurile de jos nu erau dect copaci, grdini, curti si cteva ateliere. up un timp, micutul s-a ntors. (i-au spus ceva ntre ei n indian. Poarta cea mare de fier s-a desc,is, am naintat cu totii ctre o crare ce urca, iar la un moment dat ne-am oprit tcuti, asteptnd. n tot ca"ul, femeia nu m simpati"a. up vreun sfert de or a aprut un occidental, sKami si el, firav, de nltime medie si foarte pros, avnd njur de EC de ani. Purta de asemenea ras portocalie. +m intrat ntr-o camer si a nceput un mic interogatoriu: )#ine esti! e unde vii! Pe cine cunosti n Arecia! (uferi de vreo boal! $ei ceva medicamente!

>ume"i narcotice! Marijuana!*, si multe alte ntrebri. simpati"at reciproc, cu toate c rolul su era mai curnd antipatic. - %reau s-l vd pe guru (atIananda, am spus. - .u-i aici, este n +ustralia.

.e-am

.u mi-am ascuns nici mirarea, nici de"amgirea. @tusem atta drum(i totusi nu luasem n calcul aceast posibilitate- 9eactia mea i-a fcut o bun impresie. M gndeam c m-ar primi, dac nc m-as arta interesat s rmn. n cele din urm, mi-am manifestat dorinta n acest sens. Mi-a nmnat spre lectur un regulament al as,ramului, pe care trebuia s-l si pstre" n ca"ul n care as fi rmas. Mai trebuia s le predau banii, pasaportul, biletele. +poi, s nu fume" ,asis, s nu consum buturi alcoolice, s nu cree" n general probleme. n sfrsit, s pltesc 6CC de dolari pe "i. +bia am reusit s-mi reprim un strigt de indignare- #u 6CC de dolari as fi petrecut o lun si jumtate n $ndia, si ei i voiau ntr-o singur "i!- &oti banii cu care venisem din Arecia erau =BC de dolari. - .u am, i-am spus, si acesta era adevrul. - @ine, vom merge la conductorul as,ramului si el va ,otr dac te primeste sau nu, mi-a rspuns. )(per ca aceasta s fie ultima verificare*, m-am gndit. +m strbtut un coridor lung, la captul cruia am intrat ntr-o camer. nuntru erau trei sKami5 unul de vrst mijlocie, unul de EC de ani si un tnr de vreo =C. Purtau cu totii rase. M-am ase"at pe un scaun si asteptam, precum mi se spusese. +m aflat ndat un nou prilej de uimire: conductorul era tocmai tinerelul- #eilalti culegeau sfaturi si ndrumri de la el. +scultau cu deferent, i puneau diverse ntrebri si l aprobau n tot ceea ce le spunea. Era foarte slab, aproape sc,eletic, cu capul ras, cu oc,i mari, cu un c,ip mai degrab urt, dar totusi simpatic. Era prognatic: mandibula i iesea n afar. +vea un glas linistit si domol. $n timp ce le vorbea, lsnd aparent impresia c mi-ar ignora pre"enta cu desvrsire, a nceput s-si exercite anumite puteri asupra mea. +m simtit ceva nev"ut apropiindu-se de mine, ntocmai ca pe vremea cnd practicam Mind #ontrol. +m nteles imediat c eram iarsi supus unei perc,e"itii luntrice- .-aveam nimic de ascuns. +m rmas deci linistit, pasnic, fr vreo urm de mpotrivire. #eva imaterial, mental, o energie care provenea de la tnrul acela se focali"ase asupra mea si mi )cotrobia* prin minte. Era ns o cutare superficial, care ddea mai curnd trcoale mintii dect s ptrund nluntrul ei. Mai degrab se strduia s interprete"e deductiv anumite indicii, fr s poat cunoaste direct si plenar, printr-un contact profund si nemijlocit, asa cum fcea btrnul Paisie, care prin conlucrarea (fntului u, )psea* pur si simplu prin mine si ptrundea n adncurile cele mai intime ale mintii si ale sufletului meu. $ns, dac raportat la printele Paisie aceast )cotrobial* era doar o glum, n comparatie cu Mind #ontrol ea se dovedea mai intens. n orice

ca", era manifestarea cert a unei puteri iesite din comun, inaccesibil unui om obisnuit. +m fost impresionat. Primul meu contact cu tnrul guru 0pe care l numeau .iranjan3 era revelatoriu. n ce consta revelatia semnificativ! n faptul c el reusea aceast performant n timp ce continua s vorbeasc cu ceilalti si fr s depun nici un efort vi"ibil. up plecarea celorlalti doi, s-a ntors direct spre mine si mi-a spus c sunt primit n as,ram. 8rma s-mi pltesc sederea, dar nu cu 6CC de dolari, ci cu doar B rupii pe "i 0atunci un dolar ec,ivala cu 6C-l= rupii3. >oarte curnd dup aceea am ntrebat un muncitor care lucra la blocul ce se construia n mijlocul as,ramului, si mi-a spus c primea ; rupi pentru o "i de munc. Prin urmare, plteam bine pentru conditiile din $ndia. &otusi, fat de ct mi ceruser initial, m-as fi putut socoti privilegiat. up ce ne-am spus obisnuitele banalitti, m-am ,otrt s-l ntreb: - #e mi-ai fcut adineaori! - $art-m, dar era datoria mea s fac astfel, sunt conductorul as,ramului si trebuie s stiu cine intr aici, s-a aprat el. - .u-i nici o problem, i-am spus. M impresionase ns neplcut faptul c procedase pe ascuns, fr stirea si consimtmntul meu. in contr, btrnul mi cerea ntotdeauna ncuviintarea n asemenea situatii. .u mi-am putut reprima curio"itatea: - #e-ai v"ut! l-am ntrebat. - 'ucruri bune, mi-a rspuns el, fr alte detalii... + c,emat apoi pe cineva s-mi arate unde voi rmne. #amera mea se afla la parterul unei cldiri si era dotat cu o toalet interioar, un robinet si un pat de lemn, fcut din scnduri si acoperit cu o pn" mpotriva tntarilor. +vea si o saltea extrem de murdar. #u toate c eram de ceva timp n $ndia si m obisnuisem cu mi"eria, mi-a fost att de scrb nct am scos-o si mi-am ntins sacul de dormit direct pe scnduri. $n primele "ile am locuit singur. Mi-au trimis ns ulterior un tovars de camer. Era un france" de vreo =C de ani, pe nume @enoir. is-de-dimineat, o dat cu rsritul soarelui, serveam cteva buctele microscopice de ra,at si o can mare de ceai. .e mutam apoi ntr-o sal mare, unde se cntau fragmente din Aita, cartea sfnt a ,induismului, vreme de aproximativ o or. up aceea ncepea lucrul. 'a prn", pentru a primi mncarea treceam cu farfuria n mn prin fata ca"anului, exact ca n armat, dup care mneam se"nd pe jos, oriunde gseam loc liber si companie agreabil. +poi ne mprstiam la diverse activitti: treburi de tot felul, sau exercitii Ioga. Eu obisnuiam s frecvente" dup prn" cursurile unei sectii de .idra Uoga 0)Ioga relaxrii*3. n continuare, munceam pn la apusul soarelui, dup care ne adunam cu totii -brbati, femei, copii - ntr-o

sal mare pentru sadsang sau Hirtan. #ntam adic diverse imnuri cu continut religios, acompaniati de un instrument. #ineva spunea un vers, pe care ceilalti l reluau apoi n cor. Era ceva oarecum asemntor cu vecernia ortodox. %ersurile erau n ,indus si nu le ntelegeam semnificatia. Mai tr"iu am aflat c ele contineau n general cuvinte de adorare a gurului, dar si a "eilor Dris,na, (,iva, Paravati, %is,nu, si a multor alti "ei din panteonul ,indus. Eu priveam aceste cntece ca pe un simplu folclor, cci nu credeam n acesti "ei, si mi venea nc destul de greu s accept c oamenii din jurul meu erau cu adevrat politeisti, precum vec,ii greci. +sa cum noi crestinii credem n /ristos, n acelasi c,ip acestia cred n (,iva si n Dris,na, de pild. Pentru constiinta mea fusese n principiu att de improbabil, att de irational ca asa ceva s se mai ntmple n secolul PP, nct am e"itat la nceput s admit c aveam de-a face cu credinta n multi "ei strini. 8n politeism viu. %ec,ea idolatrie care supravietuieste pn n "ilele noastre- #u toate acestea, eu m ncptnam nc s o trate" ca pe o amu"ant traditie folcloric. ntr-o sear cu lun plin, au pregtit un )altar*. +u spat o groap, au mpodobit-o frumos si au aprins focul. +poi au nceput s se nvrt de jurmprejur cntnd si a"vrlind din cnd n cnd n foc cte o mn dintr-un amestec de lemnisoare, ore" si flori. '-am v"ut pe unul dintre prietenii mei acolo si m-am alturat si eu. &otul mi se prea pitoresc. .-a participat ntreaga comunitate, nici conductorul as,ramului, ci doar o parte dintre sKami. 'a sfrsit, am ntrebat pe cineva: )#e-am fcut aici, de fapt!*. Mi-a spus c fusese adus o jertf unui "eu al crui nume nu mi-l amintesc, ca s ne ajute si s ne stearg pcatele. + adugat c, potrivit traditiei ,induse, atunci cnd este lun plin se fac asemenea slujbe si oamenii si mrturisesc pcatele la lun. Este ceea ce ei numesc o )curtire*. +m rmas surprins si ncurcat. #ea care mi spunea si care credea aceste lucruri era o nemtoaic, o sKami pe nume PraHas, avnd n jur de ;B de ani. Mi-a mai spus c de multe ori pe an i vede pe localnicii din MongIr adunndu-se pe trmurile Aangelui si urmnd aceast traditie. .-am dat atunci prea mult atentie ntmplrii, nici nu m-a preocupat n mod special, ci a trecut fr s-mi prilejuiasc o problemati"are serioas. +st"i constienti"e" ns c att credinta respectiv, ct si acea form de aplicare a ei practic, vin n direct contradictie cu nvttura Evang,eliei. #onform credintei crestine, dumne"eiescul snge pe care /ristos l-a vrsat pe cruce din voia (a si din marea (a iubire de oameni, numai el are puterea de a sterge pcatele... Este nc o diferent flagrant ntre credinta crestin si cea ,indus. OAMENII ASHRAMULUI 6. #onvorbirea cu .iranjan, conductorul as,ramului. $n a doua sau a treia "i a sederii, m-am ntlnit pe coridoare cu .iranjan, conductorul as,ramului. Era prietenos si avea dispo"itie si timp pentru mine. +m nceput asadar discutia, si am ajuns repede la punctul nevralgic al problemei.

- #e prere ai despre crestini, despre mona,ii ortodocsi! l-am ntrebat. - (e afl si ei pe o crare spiritual, mi-a "is, dar sunt la un nivel sc"ut. &oate experientele mele de pn atunci s-au revoltat ntr-o replic spontan: - .u-i adevrat, nu pot accepta asa ceva, i-am rspuns si m-am strduit s-i explic. + fost att de stnjenit nct ne-am desprtit intempestiv. e atunci .iranjan n-a mai stat de vorb cu mine. (-a strduit s m conving de la distant, pe ci mai sen"ationale, dar si mai incontrolabile. 9efu"ul meu de a-i admite punctul de vedere trebuie c i-a displcut. ntre altele, si pentru motivul acesta: Iog,inii nvat c atunci cnd cineva nu manifest un atasament ptimas fat de propriile afirmatii si spune adevrul fr prtinire, cuvntul su este totdeauna primit de ctre cellalt. #unosteam din lecturi si din au"ite aceast te", pe care si n as,ram o pre"entau ca pe o )lege spiritual*. +sadar, ce se ntmpla! )Marele Iog,in*, succesorul gurului, si totodat el nsusi guru pentru discipolii si, dovedea o oarecare subiectivitate ptimas care l mpiedica s gseasc un ecou po"itiv n sufletul meu! .u stiu dac el o socotea ca fiind o neputint de moment sau o lips major n desvrsirea lui, dar n-a mai discutat niciodat despre acest subiect. .u s-a mai artat n general dispus s poarte conversatii cu mine. +st"i, dup ani de "ile, m rentorc cu gndul la rspunsul su. Este posibil ca btrnul Paisie s se afle la un )nivel spiritual sc"ut*! El, care svrseste mii de minuni, care tmduieste miraculos bolnavi de cancer, paralitici, nebuni, oameni suferin"i de toate maladiile pmntului, este la un )nivel spiritual sc"ut*! #el n fata cruia viitorul st desc,is ca o carte, cel care este capabil s-ti relate"e cele mai mici amnunte ale nensemnatei tale vieti si s prevad cu exactitate ceea ce urmea" s ti se ntmple inclusiv n viitorul pe termen lung, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care printr-o simpl mngiere te umple de ,ar si te face s percepi lumea du,ovniceasc, s poti tri pre"enta lui umne"eu, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care te salvea" din pericole de moarte, de la mii de Hilometri distant, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care se deplasea" cu trupul su material, ntr-o fractiune de secund, din (fntul Munte la &esalonic sau n Epir sau n Macedonia, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care poate comunica n limbi pe care nu le-a nvtat niciodat, este la un )nivel spiritual sc"ut*! #el care, prin simpla pre"ent alturi de tine, te transfigurea" si ti adap toat fiinta cu bucurie, pace si sigurant dumne"eiasc, se afl la un )nivel spiritual sc"ut*!-... $l comparam automat cu Iog,ina indianc pe care o ntlnisem n &esalonic. +ceasta se situa la un )nivel spiritual nalt*, era avansat - dup cum pretindeau ei... Prea cu adevrat un pigmeu, absolut inexistent n fata btrnului, indiferent ce criteriu de comparatie s-ar fi luat n calcul: cel al puterii spirituale, cel al ,arismelor, cel al puterilor miraculoase, cel al cunoasterii, sau - mai presus de toate - cel al atotputernicei iubiri. &oti

Iog,inii pe care i cunoscusem pn atunci, dar si cei din anii care au urmat, erau un )"ero* spiritual n comparatie cu btrnul Paisie. 45 P&(6(.u-i cunosc numele crestin. Era o femeie frumoas si cultivat, de origine nobil, avnd n jur de ;B de ani. (otul ei se bucura de reputatia unui om puternic si influent n Aermania, unde petreceau o viat monden, plin de receptii si cltorii. M luase sub )ocrotirea* ei si purtam adesea conversatii ndelungate. )(imteam un mare gol n felul de viat pe care l duceam. &oti erau preocupati de lucruri stupide: ce ,aine port, ct de scump este materialul, s.a.m.d.*, mi spunea ea. Pentru a-si )umple* viata cu ceva, a desc,is un maga"in alimentar speciali"at n comerciali"area produselor dietetice. ar na re"istat nici cu o astfel de activitate dect ctiva ani. (imtea un vid luntric, ncepuser, n consecint, si nentelegerile cu sotul ei. )- #e astepti de la propria ta viat! l ntrebam. - >ericire, mi rspundea el, si s ajung tare ca piatra, s nu mai simt nimic*. +sadar, credea c n viata urmtoare brbatul ei se va rencarna n... piatr, ntruct aceasta era dorinta lui. n ciuda vastei sale culturi, nu putea identifica problema sotului ei prin prisma psi,ologiei, ci prefera fuga iresponsabil ctre o explicatie metafi"ic facil, fr implicatii grave pentru pre"ent. $nsist asupra expresiei )pentru pre"ent*, ntruct consecintele pe termen lung ale unei solutii metafi"ice gresite, i"vorte dintr-o nselare, sunt uriase: distrug vieti si provoac suferinte sufletesti insurmontabile. PraHas se simtea de"golit. +spira ctre un mod si un scop mai nalt al existentei. n cutrile ei, a cunoscut Ioga, l-a ntlnit pe guru si a prsit toate lucrurile care o mai legau de trecut. (-a ras n cap, s-a mbrcat cu rasa portocalie, a devenit discipol a gurului si a nceput s practice Ioga. )#opii mei m vd o dat - de dou ori pe an. M roag s-mi las prul lung si s m mbrac normal, fiindc le e rusine cu mine*, mi spunea ea5 amu"ndu-se pe seama diferentelor dintre civili"atii. Era un suflet inteligent, plin de buntate. M simpati"a si si dorea s m vad si pe mine devenind sKami. Mi-a propus de multe ori s rmn n as,ram, strduindu-se totdeauna s-mi spulbere grijile legate de printii mei. .umai c eu adulmecasem deja adncurile ortodoxiei, n vreme ce pe ea mediul protestant german o sectuise, i nimicise potentele unei adevrate vietuiri crestine, iar sufletul ei nu se putea ,rni cu ceea ce-i oferea materialismul, cu modul occidental de viat -care nu era altceva dect un ateism practic. 75 "/&e+)l$ 8Si9(&(t'(: $n a doua sau a treia "i a sederii mele n as,ram, Iog,inii mi-au spus c exist acolo si un oarecare grec. >ireste, m-am artat interesat s-l ntlnesc, si curnd am fcut cunostint. oar c era... engle". +vea njur de EB de ani, deci era cu vreo 6C ani mai n vrst dect mine.

+bsolvise 8niversitatea, fiind de profesie electronist. >usese cstorit n +nglia. ovedise dintotdeauna o intens atractie ctre fenomenele paranormale. up niste experiente ciudate, si-a prsit patria si familia si a plecat n Arecia. +ici a trit ilegal timp cinci ani, fcnd pe profesorul de engle". $n Arecia a luat contact cu as,ramul lui (atIananda si cu practica Ioga. ntretinea legturi strnse cu Iog,inii )filialei* grecesti a as,ramului, fr s fi devenit ns membru. ntr-o "i i s-a spus c se va face o excursie n $ndia si c va putea participa si el, n msura n care l-ar fi interesat. +tunci le-a "is: ) ispun de cutare sum de bani, nu stiu dac e suficient*. n scurt timp a primit rspuns favorabil. $-a nmnat banii responsabilei @. care organi"a grupul, si, dup numai cteva "ile, a ajuns mpreun cu ceilalti n $ndia. +u stat ct au stat n MongIr si, o dat sosit "iua returului n Arecia, responsabila i-a spus c el nu se va putea ntoarce deocamdat- @anii si nu erau destui pentru a acoperi costul biletului de ntoarcere. (e vedea silit s mai rmn o vreme n $ndia#nd l-am ntlnit eu, trecuse deja un an de cnd fusese lsat aici. 4mul se afla ntr-o stare foarte proast, simtindu-se sec,estrat si escrocat ceea ce era perfect adevrat... .u contenea cu injuriile la adresa lui @., responsabila grecoaic, pe care o acu"a de sarlatanie. Povestea lui m-a uimit cu totul. .u trise deloc n afara as,ramului si avea o idee cu mult mai sumbr despre conditiile de viat din $ndia dect n realitate. +ceast imagine i-o cultivau n cadrul as,ramului, pentru a-l tineO ntre "iduri. Mie nsumi, cnd le-am cerut permisiunea de a face o plimbare n orasul vecin, mi-au spus c este foarte periculos, datorit criminalittii extrem de ridicate n regiune. Pn la urm mi-au dat voie, si am mers nsotit de (ivarat"a pe malul Aangelui, unde el s-a scldat cu o evident repulsie n apele mi"erabile ale fluviului, de culoarea "oaielor. $mi pre"enta o sumedenie de justificri pentru situatia n care ajunsese, ncercnd de fapt s-si gseasc scu"e n fata propriei constiinte. Era extrem de speriat si nu ndr"nea nici s fug din as,ram, nici s le cear socoteal. Mi-a destinuit c plnuise s le scrie unor prieteni s-i expedie"e bani pentru biletul de ntoarcere, dar nu voia ca acestia s-i fie trimisi la as,ram, ntruct se temea c nu-i vor fi nmnati. - @ine, i-am "is, dar de ce nu mergi la .iranjan s-i spui cum stau lucrurile si s-i ceri un mprumut, cu fgduinta c-i vei returna suma ndat ce ajungi n Europa, sau prin intermediul as,ramului din Arecia! - .u, nu, asta nu. .ici nu voia s aud despre o asemenea solutie. Era limpede c nu avea ncredere n nimeni. +titudinea lui mi se prea consternant. - Mi omule, i-am spus, de vreme ce n-ai ncredere n ei nici mcar n c,estiunea banilor, cum le ncredinte"i atunci trupul tu si practici diverse exercitii care produc transformri psi,osomatice, precum declar ei nsisi!

#um poti sti exact ce fel de transformri apar, si dac nu sunt periculoase! #,iar mai mult dect att: cum le ncredinte"i mintea si sufletul tu, exersnd sub ndrumarea lor! #e garantii ai c nu te vor nsela si n privinta aceasta, ntocmai ca si cu biletul! e unde stii c n-au s te aduc ntr-o stare nc si mai rea!... $l vedeam comportndu-se irational, inconsecvent si nesincer fat de ei. +devratele lui sentimente mi le de"vluia numai ntre patru oc,i, iar n tot restul timpului purta masca omului fericit, plin de buntate si supus. (e strduia n felul acesta s-i pcleasc sau s-i evite. Era mpovrat si plictisit din pricina modului de viat si a regimului culinar din as,ram. ).umai ore", ore" si iar ore". n fiecare "i mncm ore". .e spuneau c trebuie s mncm fructe, iar acum ne ndoap cu ore"*, se lamenta el ncontinuu, descriindu-mi pe larg mncrurile grecesti preferate. Mi-era mil de el, ns nu aveam bani ca s-l ajut. (ituatia lui era ntr-adevr de"olant. #um se lsase prins ntr-o asemenea curs! El si vrsa toat indignarea asupra responsabilei grecoaice care l pclise, dar este posibil ca aceea s nu-i fi cerut prerea nvttoarei ei, (,ivamurti! (i este cu putint ca .iranjan, conductorul as,ramului, s nu fi stiut nimic! e vreme ce l aveau drept gura si i se supuneau n toate, nu l-ar fi nstiintat despre aceast situatie! 9spunsurile la aceste ntrebri sunt de domeniul evidentei. #eea ce m-a frapat nc si mai tare a fost faptul c, ntr-o sear, mi-a spus c plnuieste s mearg n #ipru, cu scopul de a desc,ide acolo un as,ram si a deveni profesor de Ioga. +s,ramul din MongIr patenta profesori de Ioga. Exista o scoal special pentru aceasta, si el o urma. e ce n #ipru! l-am ntrebat.

- Pentru c mi place mult insula si pentru c exist o comunitate engle" acolo. Andindu-m ast"i la (ivarat"a, mi vin n minte cuvintele apostolului Pavel: $ar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru, rtcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi 0$$ &im. E, 6E3. +ltfel spus, individul intentiona s fac si el altora ceea ce i se fcuse lui. ;5 Be*oi& Era france", n vrst de == de ani, pompier de profesie, si practica DriIa Uoga la un nivel destul de avansat. @ine cldit, plin de ironie si neexcelnd la capitolul inteligent, era departe totusi de a fi prost. (e numra si el printre cei cu statutul de vi"itator, astfel nct pltea mult pentru sederea sa n as,ram. +m fost pentru o vreme colegi de camer. $mi amintesc c ntr-o "i am ntlnit niste Iog,ini indieni care se ndeletniceau si cu c,iromantia, ntocmai ca tiganii nostri 0care, de altfel, n $ndia si au rdcinile3. $-am invitat si eu s-mi citeasc n palm si s-mi pre"ic viitorul, lucru pentru care mi-au cerut 6C rupii. Printre altele, mi-au spus c voi cunoaste un guru care m va iubi foarte mult. #nd i-am povestit lui @enoir, mi-a mrturisit c si lui i )explicaser* c n doi-trei ani va ajunge

la samad,i. Era deci bucuros si fericit. Mi-a spus: ) e acum voi exersa nc si mai asiduu, ca s reusesc*. Mi s-a prut totusi greu de admis c niste bi"are exercitii corporale se pot solda cu un att de urias re"ultat, precum ndumne"eirea- M ntrebam: oare numai prin exercitii fi"ice va ajunge cineva la iluminare, la ndumne"eire, la samad,il +nsamblul comportamental, valorile etice, nu au nici o relevant! #ellalt poate s ucid, s nsele si s exploate"e, dar, ntruct execut ireprosabil anumite exercitii si ritualuri, va accede la ndumne"eire, la samad,il #e este omul, o simpl masin! #onstiinta nu joac nici un rol! - a, se grbea el mereu s m asigure, totul survine asa, automat, prin exercitii. 4 asemenea afirmatie mi se prea extrem de simplist si de-a dreptul stupid. Mi-a fost imposibil s o accept. Mai tr"iu aveam s-l aud si pe .iranjan exprimnd acelasi punct de vedere. Prea s fie credinta general a Iog,inilor. $n 8panis,ade, pe care ,indusii le socotesc n unanimitate crti sfinte si de mare autoritate, Ioga este considerat )magie nalt*. Ea este evidentiat si elogiat n antite" cu celelalte sidd,is 0)puteri*3 si practici, care sunt dispretuite si privite ca magii de un nivel sc"ut, cu care nu trebuie s-si piard vremea nimeni din cei initiati. Pn la urm, ns, acesti Iog,ini indieni se dovedeau a nu dispretui nici )umila* practic a c,iromantiei, dac li se ivea oportunitatea de a stoarce bani de pe urma ei-... @enoir fusese sftuit s ia drumul $ndiei de ctre dasclul su, un mag france" pe care l pltea scump si de capacittile cruia era foarte entu"iasmat. 4dat mi-a povestit c profesorul su, expert n Harate, neutrali"ase doi tineri vagabon"i 0care l atacaser cu cutitele n metroul pari"ian3 folosindu-se numai de picioare, fr s-si lase din mn vali"a pe care o purta asupra sa. +cest profesor era admirator al lui Pitagora, si continuator al aceleiasi traditii. rept consecint, @enoir se socotea el nsusi un succesor spiritual al lui Pitagora. $n urec,ile mele, astfel de istorii sunau oarecum ciudat. 8n profesor al crui nivel spiritual se pretindea att de ridicat, s recurg la violent fi"ic pentru a-si p"i portofelul... era o imagine destul de insolit. .u-mi pot reprima imboldul de a evoca o ntmplare relativ asemntoare, avndu-l ns ca protagonist pe btrnul Paisie. iferenta va fi mai mult dect elocvent. #ndva, un tnr de =C de ani care crescuse ntr-o mnstire budd,ist si care l vi"ita frecvent pe printele Paisie, a vrut s )teste"e* puterea btrnului. $ s-a strecurat asadar pe la spate si a strns cu putere n bratele sale viguroase trupul firav si suferind al btrnului. ntr-un acces de cute"ant, i-a spus cu obr"nicie: )$a s vedem, poate s te ajute acum (fntul +rsenie!*. ).umai ce am au"it acest cuvnt, povestea btrnul, si l-am simtit ca pe o blasfemie. +m fcut un gest foarte discret cu mna n aer, si s-l fi

v"ut cum a srit = metri mai ncolo si s-a lipit de perete... +poi mi-a pus metanie si l-am sftuit s-i cear iertare (fntului*. +sa am socotit si eu dintotdeauna, c pe oamenii du,ovnicesti i ocroteste umne"eu n c,ip du,ovnicesc, astfel nct n-au niciodat nevoie s recurg la lovituri si Harate - care nu numai c pot produce mari vtmri celuilalt, dar nici nu au absolut nimic n comun cu firea si purtrile unui sfnt. <5 Lo)iEra de asemenea france", discipol al lui (atIananda. %enise n as,ram cu intentia de a deveni profesor de Ioga. $i pretuiam caracterul, si nc mai coresponde" cu el sporadic. Pe atunci avea n jur de =B de ani. .u-si aroga merite de initiat. Era un tnr modest, cu suflet bun. mi amintesc c mi-a druit o cciulit de ln la scurt vreme dup ce m-am ras n cap si sufeream de frig. Era amabil, milos si lipsit de viclenie. .u ironi"a, nu invidia si nu jignea niciodat pe cineva. >ire linistit si retras, nu obisnuia s vorbeasc prea mult despre sine. &ria mpreun cu printii si ntr-un sat din sudul >rantei. .u mersese la facultate. +vea probleme cu serviciul si cu banii. Pe deasupra, si vrsa regulat o bun parte din economii n fondurile as,ramului. %oia s scape de srcie si credea c va reusi acest lucru prin... Ioga. )#nd voi face bani, am s te vi"ite" n Arecia*, mi spunea el adesea. n ciuda tuturor eforturilor mele de a-i submina aceast obsesie, a continuat s cread cu nflcrare c va deveni bogat cu ajutorul Iogi. +cum, dup "ece ani, se afl n exact aceeasi situatie, desi a devenit ntre timp Iog,in. (rac si necstorit pn ast"i, mi scrie totusi c m va ntlni n Arecia imediat ce )va face bani*. &rieste nc n acelasi sat, nsufletit de vec,ea sperant c Ioga l va ajuta s fac rost de bani. 4 credint creia i rmne la fel de consecvent, n ciuda celor "ece ani care s-au scurs fr nici un re"ultat. incolo de marea lui naivitate, i pstre" o adnc simpatie. =5 >(.i&e*( $ntr-una din cldirile as,ramului functionau o tipografie si o legtorie de crti, care angrenau o ntreag mas de oameni. (e tipreau aici exclusiv crtile gurului. 9esponsabilul acestei activitti era un sKami indian. +vea n jur de EC de ani si se numra printre cei )naintati* spiritual. $ncinta tipografiei era ntesat de mandale: ciudate combinatii de figuri geometrice colorate variat si strident, ale cror mesaje sunt adresate subconstientului, dup cum afirm Darl Gung, ntemeietorul psi,iatriei contemporane. Gung n-a ascuns legturile sale cu ,induismul, din care s-a si inspirat n elaborarea unora dintre teorii, precum el nsusi a mrturisit ctre sfrsitul vietii. +ceste mandale erau pictate de o sKami american, re"ident permanent a as,ramului. Erau ntr-adevr forme sugestive. 'ucrnd pentru cteva "ile la aceast tipografie, am simtit deodat un impuls neobisnuit ctre a desena5 am nceput deci brusc s desene", aproape mecanic, automat, fr nici un efort de imaginatie si c,iar fr nici o urm de participare personal, ci mai degrab supunndu-m unui stimul care fie emana din luntrul meu, fie era indus din afar prin sugestie. +m sc,itat astfel o suit ntreag de forme ciudate, simetrice, absolut impresionante. 'e-am artat responsabilului indian, la sugestia celor din jur.

up o scurt privire, acesta a exclamat: )(apte frun"e- (aptele este un numr ncrcat de sensuri spirituale-*. (una prietenos si c,iar ncurajator. +m continuat pentru cteva "ile s-i art desenele pe care le reali"am. +ceast stare neobisnuit m acapara "ilnic: desenam fie pe ,rtie, fie pe pardoseal, iar uneori modelam c,iar din pmnt diverse forme si figurine simetrice. +m ajuns repede la conclu"ia c aceast predispo"itie stranie a mea provenea din afar. Mai precis, de la conductorul as,ramului, .iranjan. &emeiul acestei convingeri a fost faptul c simteam exact acelasi lucru ca atunci cnd l ntlnisem pentru prima dat n biroul su. Era usor de presupus c cele numai cteva "eci de metri care ne desprteau acum nu constituiau un impediment serios n calea te,nicilor sale, c,iar dac i lipsea contactul vi"ual cu mine. $n acele "ile am cunoscut-o la tipografie pe Dabirena. Era o sKami indianc, putin mai tnr dect mine. +m intrat n vorb pornind de la niste c,estiuni concrete legate de activittile pe care le desfsuram la legtorie, si ne-am pomenit privindu-ne insistent, sur"tori si fericiti. Era ceva) neasteptat, intens, cu un substrat erotic... .e aflam n mijlocul tipografiei, n picioare, n vreme ce toti ceilalti colegi sedeau pe podea, si nu ne mai puteam stpni rsetele si bucuria. (e ntelege c am ncercat s prelungim la maximum momentul respectiv. $n "ilele urmtoare, responsabilul tipografiei a devenit agresiv n raporturile cu mine. 4dat, n timp ce cram niste cutii cu ,rtie, mi-a fcut o observatie aspr, reprosndu-mi c nu sunt )atent* la cutii. Era evident c m nedreptteste. $-am spus totusi un banc, strduindu-m s destind astfel atmosfera. M-a privit ameninttor si mi-a vorbit nc si mai dur. 4mul simtea c poate s-mi fac ru. Eram gata s riposte", cnd americana sKami, mpreun cu care cram cutiile, mi-a spus cu un aer serios si speriat: )&aci-*. >rica ei m-a convins s m supun. #e-ar fi putut s-mi fac acest Iog,in! Mar fi distrus sufleteste! (i-ar fi folosit puterile n acest scop, asa cum l simteam amenintndu-m! e ce s-a temut tnra! .e legau sentimente de simpatie, fapt pentru care am ascultat-o si mi-am continuat treaba, plecnd de acolo. Mai tr"iu, cnd am ntrebat-o de ce se speriase att de tare, mi-a spus c fusesem n pericol, pentru c )acela era un Iog,in foarte puternic*. up acest mic incident am devenit mai atent, si mi-am dat seama c )puternicul Iog,in* era gelos. si dorea, sau c,iar avea deja, un anumit tip de relatie cu Dabirena. esigur, se presupunea c n as,ram nu exist relatii sexuale. >emeile si brbatii triau separat, n cldiri diferite. Pe ascuns, ns, lucrurile stteau altfel. ntr-o "i, rmnnd linistit n camera mea, fr s mai merg la lucru precum ar fi trebuit, am au"it dou femei sKami r"nd si vorbind n soapt. 8na dintre ele i povestea celeilalte cum o urmrise un oarecare sKami si se strduise s o conving s ntretin cu el raporturi sexuale. Ea nu fusese de acord, drept pentru care l evita cu destul causticitate. #nd i-am istorisit ntmplarea lui &onI, unul dintre profesorii de Ioga cu care m mprietenisem, acesta nu numai c n-a pus la ndoial adevrul celor relatate, ci c,iar se interesa s afle o modalitate de a participa si el. +m fost nespus de uimit. Mi-a mrturisit r"nd c el se ngrijeste mereu s-si satisfac instinctele sexuale pn la satiu, ca n felul acesta s dispar treptat dorinta. (ustinea nici mai mult nici mai putin dect c modul de a

scpa cineva de dorinta sexual, pe care Iog,inii pretind la prima vedere c ar socoti-o de calitate inferioar, este s ntretii ct mai multe relatii sexuale, pn la saturatie. +plica si el n viata de fiecare "i acest principiu, care prea a fi n contradictie flagrant cu tot ceea ce citisem pn atunci n crtile Iog,inilor. esigur, &onI era profesor de Ioga, iar eu un simplu nceptor ignorant. El i cunostea pe gurusi de ani de "ile si de aproape, iar eu de putin timp si de departe. n plus, indiciile pe care le extrgeam din realitatea concret adevereau sustinerile sale. +bia dup "ece ani de "ile, cnd am avut oca"ia s citesc niste crti noi ale lui (atIananda, nedumerirea mea s-a de"legat. Aurul admitea public c exist si calea )de-a stnga* prin care se poate accede la )constiinta absolut*, anume prin intermediul experientei extatice orgiastice. +ceasta ns, spune el, nu este propovduit cu surle si trmbite. Este pstrat ntrun oarecare con de umbr, pn cnd oamenii )se coc* ndeajuns pentru a o putea primi. (e vede ast"i limpede c ntre timp oamenii s-au mai )copt*, cci Iog,inii spun acum public ceea ce n urm cu ctiva ani nvtau doar n ascuns. (i oare ce alte secrete mai ascund pn cnd ne vom )coace* deplin! +ceast ntmplare este elocvent n privinta strategiei la care au obiceiul s recurg. 'a nceput se camuflea", nu-si de"vluie adevrata fat, ci adopt o masc atractiv si usor de acceptat. #nd persoana vi"at se atasea" de ei nemijlocit, ntr-o relatie direct, ncepe s se produc sc,imbarea, ntr-un ritm lent si gradat, n asa fel nct s nu ntmpine mpotriviri. 4 dat ce omul ajunge la o rutin a supunerii psi,ologice oarbe, este socotit n sfrsit )copt* pentru nvtturile secrete, care presupun n c,ip necesar si practici de aceeasi natur. #are este de"nodmntul acestei cltorii! #are este tinta acestor oameni! #are este sfrsitul cii celei )de-a stnga*! #are este )desvrsirea* clamat de &antra Uogal .u cumva slujbele orgiastice n cinstea idolilor! +dic exact ceea ce fceau vec,ii idolatrii n urm cu =CCC de ani, slujind +froditei sau +startei! Este suficient de sugestiv exemplul lui 9ajnees,, marele guru indian care a declansat un adevrat fenomen de mase n 4ccident, i ndopa pe adeptii si cu narcotice si i mpingea la orgii n grup pentru a-i... elibera- Presa a relatat cu lux de amnunte nenumrate asemenea evenimente, iar eu cunosc personal fosti discipoli ai lui 9ajnees, care mi s-au destinuit. $n felul acesta este distrus persoana si se nimiceste c,ipul vesnic al omului. n cadrul orgiilor n grup, omul se comport si este folosit ca un animal. .u exist nici contact personal, nici sentimente. Exist numai orgia irational care devastea" structura sufleteasc, mretia si demnitatea persoanei. iavolul de la nceput a fost ucigas de oameni 0$oan <, ;;3. up cum exist practici concrete prin care cineva si poate ucide trupul, tot astfel exist practici concrete care ucid sufletul, iar omul devine mort sufleteste si se misc n aceast lume numai sub nrurirea trupului. +junge un deplorabil "ombi. #ci prin pcat a intrat moartea n lume, ne averti"ea" +postolul Pavel 09om. B, 6=3.

?5 To*@ Engle", blond, de statur medie, bine legat, inteligent. &atl su era pastor n )biserica* anglican. (tudiase matematica la 8niversitate n +nglia. (e dedicase Iogi. si prsise casa si tria prednd cursuri de Ioga pentru nceptori. e-abia si cstiga pinea "ilnic. Era adept al gurului (atIananda, si practica la rndul su DriIa Uoga. e la el am au"it pentru prima dat despre &antra si despre )activittile* sexuale ale Iog,inilor. #ltorea prin ntreaga lume si plnuia s-si petreac restul vietii ntrunui din as,ramurile gurului, oriunde i s-ar fi indicat de ctre acesta. ntr-o "i, discutnd despre @,agavad Aita, mi-a spus: - (tii, /ristos a fost un mare Iog,in- /ristos a fost Iog,in, iar (,iva este umne"eu! l-am ntrebat.

.u mi-a rspuns. +vea o preferint anume pentru "eul (,iva, ) umne"eul* distrugerii - conform teologiei ,induse. 'epdase crestinismul, si n locul icoanei lui /ristos avea atrnat n camera sa o repre"entare a lui (,iva. #ine era ntr-o mai mare msur responsabil pentru aceast stare de fapt! &atl lui, sau gresita tlcuire a Evang,eliei si strmba propovduire a lui /ristos fcut de )biserica* anglican! 9elatiile sale cu printii erau tulburi. >uma din cnd n cnd ,asis, iar de cteva ori luase si '.(. . mi mrturisise c fuma ,asis inclusiv n as,ram, mai ales nainte de sadsang, ntlnirile de grup n cadrul crora i adresam diverse ntrebri lui .iranjan. Mi-a explicat c n felul acesta avea experiente mai intense. 4 dat l-am prins n flagrant, mpreun cu alti doi Iog,ini, masturbndu-se ntr-una din camerele as,ramului. l admira pe .iranjan si i dispretuia pe ceilalti indieni care nu erau sKami. +vea complexul superiorittii britanice. Mi-a druit crtile gurului si Aita n editii engle"esti. Mai tr"iu aveam s cltorim mpreun cteva "ile prin $ndia. ALLAHABAD1 A DOUA !NTLNIRE CU BABAJI &oti Iog,inii din MongIr ai lui (atIananda erau impresionati de faptul c-l ntlnisem pe @abaji n as,ramul su din /imalaIa. %eneau asadar s-mi cear diverse amnunte. %oiau, de pild, s afle locatia exact, ceea ce era ns destul de greu de determinat. n orice ca", preau extrem de dornici s aib o ntlnire cu @abaji. Pentru ei, acesta repre"enta aproape un mit. #,iar si .iranjan, conductorul as,ramului, si manifesta oarecum fascinatia si curio"itatea. #nd mi-a spus )/e is in t,e ,ig,est level* 0)El se afl la nivelul cel mai nalt*3, am nteles c toti cei de acolo mprtseau aceeasi opinie. #ert este c )actiunile* mele crescuser n as,ram cu acest prilej. Eu stiam asadar c, n "iua cutare a lunii, @abaji va cobor pentru cteva "ile n +lla,abad, unul dintre orasele sfinte ale $ndiei, situat pe valea Aangelui. #nd am cerut asadar )permisiunea* de a merge s-l vd, am ntlnit iarsi pe c,ipurile lor fascinatie si uimire pentru faptul c urma s plec ntr-acolo tocmai n "ilele acelea. M considerau norocos, privilegiat. Miau explicat ndat si motivul. 'a fiecare doispre"ece ani avea loc n +lla,abad

o mare srbtoare religioas la care se adunau Iog,ini si gurusi din toat $ndia. (rbtoarea dura trei "ile si era nc,inat ntregului panteon ,indus. +s fi avut, prin urmare, nespusa )cinste* si )binecuvntare* s m aflu printre marii Iog,ini, si n felul acesta s fiu )ajutat* de energia si de vibratiile lor. >aptul c eu, un strin neinitiat, cunosteam locul si "iua cu pricina, a fost socotit de ctre conductor un privilegiu iesit din comun, astfel nct mi-a )ngduit* cltoria. +ltfel spus, mi-a returnat pasaportul si banii pe care mi-i retinuser la intrarea n as,ram. +m luat asadar trenul si, dup o lung cltorie, am cobort n +lla,abad. Era un oras indian clasic, cu structura si aspectul unui sat urias: drumuri mici, nguste, ntunecate si murdare, case cu dou sau trei caturi, majoritatea lor fiind construite din lemn si lut, iar cele mai moderne din beton. #um s-ar fi putut cineva descurca n acel ,aos labirintic! /rti nu existau, iar drumuri mari nici att- 4rice strin s-ar fi rtcit n mod sigur de la prima ncercare de a ptrunde n oras. +m mers la un ,otel din apropierea grii. +m nc,iriat o camer cu un singur pat, m-am odi,nit pn dup-amia", iar apoi am iesit la plimbare cu intentia de a lua si masa. +m decis ca din "iua urmtoare s-l caut pe @abaji. .u mi se prea deloc probabil s-l gsesc eu, ns credeam c va aranja el cumva lucrurile, ntocmai ca si la ntlnirea precedent. #urnd s-a nnoptat, iar eu continuam s cutreier drumurile. in loc n loc, m strecuram pe cte o ulicioar strmt si luam pulsul "gomotoasei vieti indiene. rumurile erau ticsite de lume. Problema suprapopulrii este n $ndia una incendiar. Pe toate arterele ntlnesti mari aglomerri de oameni, ve,icule foarte putine si o mi"erie de nedescris. Eram contrariat de faptul c nu i"bucneau n lant epidemii de cium sau ,oler. Purtam o perec,e de g,ete care mi mai diminuau ntructva repulsia de a fi nevoit s psesc pe asemenea drumuri. 4rasul-sat nu ddea impresia c ar dispune de un sistem de canali"are. Majoritatea indienilor mergeau n picioarele goale, clcnd direct pe stratul gros format din noroi, fecale animale si umane, "oaie si deseuri. 'uminile electrice pe aceste strdute erau rare, dar existau focuri aprinse ici si colo. $ndienii au n general obiceiul s aprind seara focuri la marginea drumului. 9esimtind puternic frigul dup arsita "ilei, se adun n jurul focului si se ntind la taifas ceasuri n sir. Multi dintre ei nici mcar nu au unde s mearg altundeva, drept pentru care dorm pe trotuare. $n acea noapte, ns, Iog,ini de toate felurile si amplasaser adposturi n cele mai diverse locuri. 8nii n cte o groap, altii n vreo curte, altii ntr-un parc, altii sub vreun copac oarecare. 4amenii se adunau n jurul lor, si scoteau ncltrile si se ase"au. 8rmau s-si petreac noaptea cntnd @,agavad Aita n ntregime. 8nii aveau si instrumente cu care acompaniau cntarea. $ndienii cei mai credinciosi sedeau n imediata apropiere a Iog,inilor, de jur-mprejurul lor. +ltii stteau mai departe, urmrindu-i n picioare, iar dup scurt timp plecau. Eu cscam gura plimbndu-m dintr-un loc n altul. M-am alturat unui grup oarecare. Uog,inul din mijloc purta rasa portocalie. Era slab, cu prul si barba albe si lungi. +vea un c,ip linistit si frumos. (edea n po"itia lotusului. n fata unei crti desc,ise, cnta cu mna

dreapt la un instrument care semna cu o mu"icut minuscul. +vea si un glas melodios. Pentru mine, constituia tipul cel mai repre"entativ al Iog,inului. #orespundea ntru totul imaginii pe care mi-o construisem despre ceea ce nseamn un )Iog,in*. +cesta prea s fie si motivul pentru care m oprisem n fata lui, asa nct m-am apucat s-l cercete" cu atentie. @rusc, am luat seama la mine nsumi, constienti"nd c mi se ntmpl ceva bi"ar: capul mi juca ncoace si ncolo, ca si cnd as fi ncercat s alung ceva care voia s se ase"e deasupra mea5 cu amndou minile mi frecam oc,ii, de parc m-as fi strduit s m tre"esc, n timp ce lumea se ndeprta din jurul meu uimit si nfricosat. 8nii dintre ei prseau c,iar definitiv adunarea. n sfrsit, mi-am revenit- '-am privit impasibil pe Iog,in. )'as-o mai usor cu mruntisurile astea ieftine-*, i-am "is n sinea mea. .u m suprasem pe el, ci pur si simplu mi pierdusem orice interes. +m plecat indiferent fat de )puterile* lui, pe care tocmai mi le dovedise. up putin timp m-am ntors la ,otel si m-am culcat. 9eflectnd mai tr"iu asupra ntmplrii, am constatat c nu-mi putusem da seama cnd anume mi-am pierdut controlul si constiinta de sine. .u reali"asem cnd a nceput exact, nici ct a durat acea stare ce m cuprinsese, nici ce am fcut n tot acel rstimp. evenisem constient abia din momentul n care am nceput s m lupt pentru a scpa. ar acela fusese oare nceputul, sau sfrsitul fenomenului! .u cumva Iog,inul nu i"butise s m ,ipnoti"e"e! .u cumva i esuase tentativa de a m supune! .u cumva se strduise numai, fr succes! 4ri poate se petrecuse tocmai contrariul! +dic, ncepusem s m mpotrivesc abia la sfrsit, dup ce m-a )lsat* el, cnd am nceput s m tre"esc! #te minute durase aceast )luare n stpnire*! Probabil c n-am s o aflu niciodat. Problema cea mai serioas era c si el intervenise asupra mea tot fr permisiunea sau consimtmntul meu. 4 fcuse pe ascuns, inopinat, cu viclenie, fr ca mcar s-l invit sau s-l provoc. Maniera n care actionase m-a edificat asupra intentiilor sale perfide. Este demn de remarcat si spaima oamenilor care fugeau. Ea dovedeste c experienta le spunea c se ntmpl ceva ru, ceva care justific teama. ac ar fi avut experiente benefice de pe urma unor astfel de ntmplri, atunci cu sigurant nu s-ar fi nfricosat, ci dimpotriv, s-ar fi bucurat, si n nici un ca" n-ar fi fugit, ci s-ar fi apropiat si ar fi se"ut. Eu m )obisnuisem* deja s fiu expus unor astfel de te,nici, fapt pentru care nu mi-a fost fric. impotriv, l socotisem pe Iog,in un diletant. esigur, nu cunosteam exact modul n care procedase. #eea ce-mi provoca ns curio"itatea era acel )lucru* care avusese tendinta clar de a se ase"a pe capul meu. .u fusese ceva vi"ibil, audibil sau palpabil, dar l simtisem nvrtindu-se mprejurul capului meu, ase"ndu-mi-se pe crestet si apoi ndeprtndu-se, iar aceasta de mai multe ori. Mi se pruse a fi o anumit energie sau un spirit. Era ca un norisor care se nvrtea n jurul meu. n tot ca"ul, nu mi-l doream prin preajm5 era apstor, sumbru, agasant, malefic, agresiv, ntr-un cuvnt - respingtor. $ar toate acestea le simtisem ca atare exact atunci, asadar ntr-o perioad cnd nc m "bteam n ignorant si confu"ie, nestiind ce se ntmpl cu mine. +st"i pot spune cu certitudine c acel individ ndreptase

asupra mea *un spirit ru, un demon care se strduia s-mi ptrund n suflet si s m aduc sub stpnirea sa, supunndu-m poruncilor Iog,inului. n acea mprejurare am reusit s evit un asemenea de"nodmnt, ns din nefericire aveam s o ptesc mai tr"iu. $n dimineata urmtoare am pornit n cutarea lui @abaji. +veam la mine o adres, care totusi nu repre"enta nimic n fata ,aosului din acest sat urias. Eram ns linistit: cel care m clu"ise pn n vrful /imalaIei trebuia negresit s-mi dea si acum o mn de ajutor pentru a m ndruma ctre el. Mncnd o banan n loc de mic dejun, am ntrebat la ntmplare un trector. Mi-a spus c trebuie s merg exact n directia opus. M-am ntors deci napoi. up ceva drum am ntrebat din nou. 4mul s-a uitat cu atentie la adres si mi-a spus c trebuie s trec de cealalt parte a liniei ferate, ntruct dedesubtul adresei era scris )civil line*. 8rmndu-i sfatul, am ajuns la gar si am traversat calea ferat. +bia atunci am nteles ntr-adevr ce nseamn )civil line*. M-am pomenit ntr-o alt lume: drumuri largi, sosele, bulevarde, parcuri uriase, case elegante, cu dou sau trei etaje, cu grdini si curti spatioase, n stil european. Pretutindeni domnea o curtenie care nu sugera nici o legtur cu orasul n care descinsesem n seara precedent. e asemenea, traficul era extrem de rarefiat. #e se ntmpla, practic! #alea ferat desprtea asa-"isul )oras* de "ona civili"at. +ceasta era regiunea n care colonistii engle"i si construiser casele si parcurile. Era desprtit de "ona indian prin liniile de tren, si numai pe cteva poduri supranltate putea cineva s accead n aceast regiune. iferenta economic era urias: de o parte foamea, srcia, lupta pentru supravietuire, de cealalt parte luxul si opulenta. ou lumi cu totul opuse. +st"i, desigur, nu mai existau engle"i. %ec,ii stpni fuseser i"goniti. n locul lor s-au instalat noii stpni, localnici. +ristocratia indian a preluat impo"antele case. +ceast )sc,imbare de gard* nu le-a adus ns nici o ameliorare a nivelului de trai celor care au fcut-o posibil prin jertfa lor de snge, anume tocmai locuitorii "onei srace. Ei si urmea" mai departe aceeasi viat mi"er si nefericit. Precum animalele - se nasc, dorm si mor pe drumuri. +cesti indieni au trit asa dintotdeauna, nedispunnd de nici un alt termen de comparatie. #e se ntmpl ns cu occidentalii, europeni si americani, care au venit aici influentati de tot felul de scriitori care au cultivat mitul $ndiei, si, o dat ajunsi aici, s-au lsat prad consumului de narcotice, si-au risipit toti banii, si-au vndut pn si pasapoartele, iar acum sunt goniti de propriile lor consulate crora le-au solicitat regulat ajutor financiar! #e se ntmpl cu acesti occidentali ajunsi la sap de lemn, care dorm n strad! n ce de"ndejde se vor fi cufundat! #um de nu si-au pierdut nc mintile! #ui i se poate imputa n primul rnd aceast situatie! #e demoni si ce oameni amgitori i-au momit prin cuvinte dulci si mincinoase, cu povesti mbietoare, cu fgduinte false! .-au oare nici o rspundere indivi"i precum /erman /esse, de pild, care prin crtile lor au trimis vapoare ntregi de tineri n $ndia! ac mi-ar fi furat cineva borseta n care aveam banii, pasaportul si biletul de ntoarcere, m-as fi aflat automat n aceeasi situatie tragic. (i sunt

sigur c multi indieni ar fi recurs la crim pentru a intra n posesia acestei borsete care continea cel putin ec,ivalentul salariului lor pe doi ani. Evitam s m si gndesc la acest aspect. Ptrunsesem asadar n +lla,abadul civili"at, cscnd gura la micile palate si la locatarii acestora. +m avut oca"ia s admir c,iar si casa lui Aand,i. $ntre timp, ns, nimeni din cei interogati nu s-a dovedit n msur s-mi locali"e"e adresa lui @abaji. +tunci m-am ase"at pe o bncut si i-am cerut mental gurului s m ajute. +m fcut c,iar o fgduint, c voi da 6C rupii milostenie unui indian oarecare. 8n tnr de vreo =C de ani trecea cu o biciclet prin fata mea. $-am fcut semn si s-a oprit. +rtndu-i adresa, mi-a spus c l cunoaste pe proprietarul casei. Era un mare si foarte bogat librar si editor, care avea legturi comerciale cu strintatea. $mobilul se afla la aproximativ E Hilometri deprtare. &nrul s-a oferit s m duc cu bicicleta sa. M-am urcat asadar pe biciclet, si dup putin timp am ajuns la destinatie: o vil a crei curte era plin de oameni. $ntruct nsotitorul meu ddea mari semne de e"itare n a m urma, iar eu m grbeam s ajung nuntru, am intrat repede de unul singur, uitnd s-i multumesc n vreun fel. M-a ntmpinat o foarte vast grdin, cu ga"on, fntn arte"ian si statui. Liua era frumoas, senin, cu un soare ar"tor. 4amenii sedeau laolalt pe ga"on. (e distingeau ucenicii apropiati ai lui @abaji, cei care l nsoteau permanent si care l purtau uneori c,iar pe brate. (e grupaser cumva separat. #eilalti nu se apropiau. '-am "rit printre ei si pe cel mbrcat n negru, pe care l nfruntasem la /eracan, cnd mi-a poruncit smi scot ncltrile si s m nc,in lui @abaji. M-am apropiat si m-am ase"at lng ei pe ga"on. +m desc,is discutia cu unul dintre ei, care mi-a prut mai simpatic, mai familiar. 8mbla tot timpul gol-golut, avnd asupra sa doar o bucat de pn" galben pe care o asternea pe jos atunci cnd voia s se ntind. Mi-a spus povestea lui. Era olande" din +msterdam. .u-i plcuse deloc viata n Europa. e aceea, pe la vrsta de =C de ani, a luat ,otrrea de a pleca definitiv n insulele tropicale >iji din 4ceanul Pacific. Pe drumul ctre >iji a trecut prin $ndia, unde l-a ntlnit pe @abaji n as,ramul /eracan din /imalaIa. Pn n acel moment nu avusese nici o legtur cu Ioga sau cu vreun alt tip de religio"itate. mi povestea: )#nd am ajuns n fata lui @abaji, m-a fcut s m simt uite att de mic 0si mi-a indicat cu degetele vreo = centimetri3, n timp ce pe el l simteam urias ct un munte. - &u vei face comert, mi-a spus cu fermitate. - Eu, comert, @abaji!- m-am mirat eu, nu fr team. a, tu, du-te acum.

Plecnd din as,ram, aveam s nc,ei foarte curnd primul meu contract comercial. Eram pe atunci doar un mic golnas cu o brum de bani. n trei ani am devenit un prosper om de afaceri internationale. #ltoream numai cu avionul si reali"am un profit anual de aproximativ un milion de dolari. @inenteles, am reusit toate acestea numai cu puterea lui. +poi @abaji m-a c,emat lng el. +m prsit totul si m-am apucat de Ioga*. - Mie nu-mi place s muncesc, i-am spus la un moment dat olande"ului. - +tunci nu munci, mi-a rspuns. #e-ti doresti, o viat linistit! - .u- %reau s aflu ce se ntmpl n aceast lume. &oate sunt un mister, si nu pot ntelege mai nimic. - Eu sunt de trei ani mpreun cu @abaji, si nc nu nteleg nimic. .u stiu cine sunt, nici ce trebuie s fac n aceast lume, nici ce nsemntate are tot ceea ce se ntmpl, tot ceea ce fac, nici directia n care merg. &u faci lucruri pe care nu le doresti! - .u, sunt liber si fac tot ce vreau. #eilalti l-au strigat si s-a ridicat s plece. - 8nde mergi! '-am ntrebat. - .e ducem s fumm. - Pot veni si eu! - /aide+m intrat ntr-o ncpere spatioas a vilei. &oti cei dinuntru aveau n jur de EC de ani. n timp ce pregteau tsilum, le-am mrturisit: - #nd m aflu n fata lui @abaji, mi-e fric. - ( nu te temi deloc, s nu-ti fie fric, mi-a spus sur"tor cel mai gras dintre ei. El a aprins primul tsilum. &rgea, trgea, trgea... fr s mai termine. #nd a expirat, n cele din urm, a umplut de fum toat camera dintr-o singur suflare- $-au urmat si ceilalti, cu aceleasi re"ultate. %enindu-mi si mie rndul, am ncercat s o fac pe gro"avul. +m tras ct am putut mai mult, dar n-am i"butit c,iar nimic, n comparatie cu ei. +m ametit ns att de tare, nct am simtit c sunt gata s lesin. 'a urmtoarele )runde* am participat numai de form. +mestecul era extrem de tare. $esind afar ametit, am ptruns n curtea interioar a vilei. e jurmprejur erau cldiri tetragonale. (e aflau aici cam trei sute de persoane, ntre care si destui europeni. +m "rit o tnr blond, mbrcat n ,aine traditionale indiene, pe care o cunoscusem n .eK el,i. (rmana, se credea femeia lui @abaji si se strduia s se comporte ca atare. Mi-a fost mil de ea,

cci o gseam absolut ridicol. .imeni n-o jignea, dup cum nici nu-i ddea vreo atentie. Prea s fi luat-o putin ra"na. (ttea de ani de "ile n $ndia si tria o ,imer. M ntrebam: n-a putut nimeni s o fac s-si revin! .-a ncercat nimeni s o aduc la realitate! #are era atitudinea gurului! Mai degrab i ,rnea nc,ipuirea, dup cum conclu"ionasem din povestirile unei prietene de-a ei din el,i. nc un element semnificativ n cartea de vi"it a lui @abaji. .u cumva avea relatii cu ea! &oti indienii manifestau o fascinatie aparte fat de albii blon"i, semintia vec,ilor lor stpni, fascinatie amestecat cu ur si invidie. ( constituie oare @abaji o exceptie! Mi-am reamintit o suit ntreag de istorii relatate de tinere care o ptiser n felul acesta cu gurusii lor... $ntre timp, toti cei pre"enti treceau prin fata lui @abaji si i se nc,inau, dup care i srutau picioarele. >at de unii se purta foarte sever, fat de altii era blnd si binevoitor. '-am rentlnit pe tnrul care m adusese pe biciclet. $nsista s merg si eu naintea lui @abaji. #uprins de temeri, am ncercat s tergiverse". (-a simtit foarte prost, fapt pentru care, nevoind s-l pun ntr-o situatie dificil, m-am dus. ndat ce am ajuns naintea lui @abaji, acesta a devenit iarsi sever. Eu am simtit din nou o fric teribil, aproape parali"ant. +bia am i"butit s soptesc n minte: )+jutor-*. Exact n acea clip, gurul s-a mai domolit. - #ine te-a adus aici! a ntrebat. - &u, i-am rspuns, neglijndu-i pe toti cei care se fcuser instrumentele vointei sale si recunoscnd n el cau"a adevrat. e unde vii! in MongIr.

$ n spatele su stteau ca niste gr"i de corp cei cu care fumasem mpreun. + fcut un semn si m-am ndeprtat usurat de presiunea si angoasa pe care le simteam n fata acestei creaturi bi"are. #e anume m nfricosa att de tare! 4c,ii si neobisnuiti! Marea sa putere! ar si printele Paisie avea o foarte mare putere, dup cum si oc,ii si deveneau neobisnuiti, mai presus de fire, ns nu m speriasem niciodat alturi de el, ci dimpotriv. e ce m stpnea totdeauna aceast apsare si fobie n fata lui @abaji! - m ntrebam eu pe atunci... + sosit si ora mesei. .e-am ase"at pe pmnt, n siruri. $ s-a mprtit fiecruia cte o frun" mare pe care urma s fie pus mncarea: cartofi, verdeat, ore" fiert si condimente din belsug. &nrul care sttea lng mine mi-a povestit c devenise de curnd patronul unei fabrici. Era asadar un indian bogat, urmnd s devin si mai bogat, de vreme ce se afla abia la nceput. si datora ntreaga situatie lui @abaji, despre care spunea c le )mparte bogtie* unora dintre discipolii si. Printre acestia se numra si editorul proprietar al vilei. ntr-adevr, costurile g"duirii erau imense, mai ales c Iog,inii aveau s rmn patru-cinci "ile n casa editorului, dup care urmau s-si sc,imbe locatia. $ar toat aceast lume trebuia s mnnce

si s doarm. >amilia eliberase camerele si le cedase integral gurului si ucenicilor si. Mrturiseau cu totii c prosperitatea material le era asigurat prin intermediul )capacittilor* lui @abaji. ) esigur, pe toate acestea le-am reali"at prin puterea lui*, era leit-motivul tuturor. Je&t,( up mas a nceput jertfa. n curte fusese amenajat un altar special, unde aprindeau focul si jertfeau. (-au adus niste tipsii cu materii unsuroase. @abaji aducea jertfa, ajutat de stpnul casei si de cei mai apropiati ucenici, care erau masati n jurul su. 'uau din cnd n cnd grsime cu o lingur mare si o aruncau n foc, n timp ce cntau diferite imnuri ctre "ei. (e rspndea un pregnant miros de carne ars. &oti ceilalti urmreau cu evlavie. +ceast slujb a durat aproximativ dou ore. 'a sfrsit, din lingura nnegrit pe care o folosiser la slujb, unul dintre discipoli 0era tocmai )amicul* meu olande"3 lua cu degetul funingine si atingea fruntile celor pre"enti, desenndu-le astfel cte o bulin ntre sprncene. M-am apropiat si eu, beneficiind de acelasi tratament. >usesem impresionat de slujb. .-am reali"at ns pe moment cui i era adresat acea jertfa. @inenteles c nu lui /ristos. 4amenii erau politeisti, idolatri. 'a nceput am sesi"at mai greu consecintele acestui aspect, deoarece, sub influenta crestinismului, mi era complet strin modul lor de perceptie a realittii. Ei ns aduceau cu adevrat jertfe idolilor, ntocmai precum vec,ii elini, orict de neverosimil mi se prea pe atunciUoga si ,induismul sunt lucruri inseparabile. si asum exact aceeasi filosofie, aceeasi credint, i"vorsc una din cealalt. /induismul nu poate fi imaginat fr "eittile sale diforme si monstruoase. Uog,inii acestia erau pur si simplu fideli traditiei, slujeau si se nc,inau idolilor lor. $at c si n secolul PP exist idolatri- Mi-am fcut astfel o idee despre cum va fi artat Arecia nainte de crestinism, cnd oamenii se nc,inau celor doispre"ece "ei ai 4limpului. esigur, indienii i ntrec cu mult pe vec,ii elini. Ei venerea" mii de "eitti, dintre care o mare parte au aspect si nsusiri de animale, iar nu de oameni - precum aveau "eii antici ai grecilor. I*+Ai*(&e( Aurul se plimba nesting,erit prin mijlocul oamenilor, fr ca cineva s cute"e a se apropia de el sau a-i atine calea. +poi a disprut nspre aripa sudic a cldirilor. Multimea a format o coad. )(e duc s treac iarsi prin fata lui, ca de obicei*, m-am gndit eu. >iindc intentionam s prsesc vila, am intrat si eu n rnd. .u pentru a m nc,ina lui @abaji, asa cum m ndemnau ei, ci doar n semn de salut. Era un simplu gest de politete. )$n definitiv, mi-au oferit ospitalitate-*, mi spuneam n gnd. (irul era lung si nu-l vedeam pe @abaji. $l ascundeau ctiva copaci. up un timp, apropiindu-m mai mult, l-am v"ut iesind din spatele copacilor. Pn s apuc s m mai ntreb cui se nc,inau atunci oamenii dac nu lui @abaji, m-am pomenit n fata unui templu cu vreo dou"eci de statuete de cte jumtate de metru nltime. +lturi se postaser grupuri de bra,mani care supraveg,eau sirul cu severitate. @abaji se ctrase pe creanga unui copac si m privea. $n fata mea mai erau trei persoane. (e nc,inau, lsau bani si plecau. M-am jenat s ies din rnd. +r fi fost un gest jignitor fat de toti ceilalti. .u aveam nici posibilitatea de a pleca discret. M-

am apropiat asadar si m-am nc,inat idolilor, fcnd n aceeasi clip si rugciune ctre /ristos. +stfel am clcat porunca lui umne"eu pe care o au"isem ntr-un c,ip att de minunat n minte atunci cnd am urcat pentru prima dat treptele as,ramului /eracan si am fcut cunostint cu idolii. Eu sunt omnul umne"eul tu. ( nu ai alti dumne"ei n afar de Mine. ( nu te nc,ini la idoli, nici s le slujesti lor. #e fcusem eu n acea "i! .u participasem la o slujire! .u m alturasem unei jertfe! .u erau ele adresate n mod evident idolilor ,indusi! .u spune prorocul avid n Psalmi c &oti idolii neamurilor sunt demoni 0Ps. 7B,B3! .u sfrsisem prin a m nc,ina idolilor! 4are nu pentru c refu"au s arunce un pumn de tmie n foc spre cinstirea idolilor si pierdeau martirii crestini avutia lor, si pierdeau persoanele iubite, si pierdeau nssi viata n gro"ave torturi suferite din partea idolatrilor! +sa refu"au ei s se supun minciunii si tatlui minciunii, (atanei. +sa se luptau pentru adevr. $ar acest adevr este cel mai nsemnat dintre toate. El nu vi"ea" cine stie ce constructie abstract sau teorie cu termen limitat, ci priveste ntreaga viat a omului, anume risipirea ei n minciun, n rtcire, sau valorificarea ei autentic prin contact nemijlocit cu realitatea, care este umne"eu. Martirii crestini se luptau cu iubire pentru adevr, pentru umne"eu, pentru semenii lor, artndu-le calea adevrat care duce la viata vesnic, strduindu-se s-i elibere"e din non-existenta propriilor ,imere, din moarte. esigur, ei nsisi au dobndit viata vesnic prin moartea trupului. +u sc,imbat cele vremelnice cu cele vesnice, cele ieftine cu cele de pret. +u primit darul iubirii si al curajului de la umne"eu, #are a fgduit ntregii lumi: 4ricine va mrturisi pentru Mine naintea oamenilor, si >iul 4mului va mrturisi pentru el naintea ngerilor lui umne"eu 0'uca 6=, <3. /ristos ne ndeamn s nu ne temem de vrjmasii (i, care au puterea s ucid doar trupul nostru, dar n-au nici o stpnire si nici o putere asupra sufletului nostru vesnic, si deci nu ne pot aduce vtmri substantiale. &rebuie s ne temem mai degrab de desprtirea de +devr si de $ubire, adic de +devratul umne"eu, desprtire care ne conduce la pierderea fericirii vesnice. e bun seam, atunci n-am reali"at ntreaga semnificatie a gestului meu. #onstiinta mea nu functiona. $n plus, eram ametit de tsilum, trt de sentimentele amicale fat de ctiva Iog,ini, nselat de formalisme politicoase. $ntrasem n rnd cu un scop, dar n final am fcut cu totul altceva. &ocmai pentru c aveam anumite )circumstante atenuante*, umne"eu m-a iertat mai tr"iu... #um m-am demoni"at up acest ultim act, lumea a nceput s se mprstie n grupuri. @abaji se retrsese. M ,otrsem s plec. Lrindu-l pe Iog,inul olande", m-am

dus s-mi iau rmas bun. M-am ase"at lng el pe ga"on si am sc,imbat cteva cuvinte. ).e vom revedea*, i-am spus si l-am lovit prieteneste peste coaps. +tunci am simtit ceva iesind din corpul su si intrnd n al meu. 4 putere mi-a inundat tot trupul. M-a privit cu uimire- (-a ridicat si a plecat precipitat, fr s mai spun un cuvnt. M-am mirat si eu de ceea ce simtisem, dar si de reactia olande"ului gol-golut. .-am nteles ce mi se ntmplase. +m pornit apoi pe jos spre ,otel, unde am ajuns abia la mie"ul noptii, dup opt ore de mers. Pe tot parcursul acestui drum, am simtit n mine o urias energie. M simteam foarte puternic. Pseam cu mndrie si arogant, netemndu-m de nimeni si de nimic. .iciodat n viata mea nu m simtisem att de puternic. Mi se prea c-i am pe toti oamenii n mn si c m pot impune n fata oricui fr nici un efort. Eram stpnul stpnilor. ).iciodat n viata mea nu am psit att de liber pe pmnt*, m-am gndit atunci. +cest sentiment de libertate i"vora din lipsa oricrei frici sau nesigurante. Eram convins c pot controla absolut orice situatie neprev"ut... iar neprev"utul n-a ntr"iat s se iveasc. (e nnoptase si intrasem pe un drum secundar, ngust si ntunecat. 'a BC de metri n fata mea am v"ut vreo "ece brbati care puneau ceva la cale, artnd ctre mine. 'e pream o victim sigur. +m naintat drept spre ei, ignorndu-i cu desvrsire. #nd ne mai desprteau 6C metri, s-au adunat buluc si au pornit ctre mine ntr-un iures mut si slbatic. .u m-am temut nici o clip, ba c,iar "mbeam arogant continund s psesc n acelasi ritm. e ndat ce au ajuns lng mine si m-au nconjurat, au nlemnit. 'e-a disprut orice urm de ndr"neal. (-au repliat nspimntati. M-am oprit si i-am privit. #ineva din lateral mi-a strigat ceva pe un ton ameninttor si injurios. M-am ntors, l-am privit si s-a oprit brusc. +poi mi-am fcut drum exact printre ei, mpingndu-i usor dar ferm, si m-am ndeprtat fr s le mai dau nici o atentie. $n mod normal acestia s-ar fi npustit asupra mea, mi-ar fi smuls pretioasa borset cu banii si pasaportul, m-ar fi trntit la pmnt, m-ar fi scuipat si m-ar fi lovit cu picioarele, cu pumnii si cu orice altceva le-ar fi dictat slbticia si ura lor. n srcia si disperarea din $ndia, astfel de incidente erau la ordinea "ilei. #e se ntmplase ns! #e v"user pe c,ipul meu, determinndu-i s cede"e terifiati! >etele lor i recomandau ca pe niste oameni lipsiti de scrupule. .u se jucau. Mai fcuser astfel de lucruri, aveau experient. #u sigurant c rmseser deodat extrem de intrigati n privinta mea. #t despre mine, stiam negresit c posed )puterea* lui @abaji, pe care o dobndisem mai degrab de la )prietenul* meu olande", la plecare. I-pit( p)te&ii Mi-am continuat drumul. (e nnoptase bine si am intrat ntr-un parc imens, unde existau vec,i constructii de mari dimensiuni. Era un templu oarecare. (tiam c asemenea locuri sunt frecventate de ,oti, dar nici mcar nu-i luam n calcul. .u mi-am luat nici un fel de msuri de precautie pentru a evita s fiu v"ut si urmrit de virtualii tl,ari. M preocupa intens un cu totul alt aspect: dispuneam de o mare putere- &riam cu adevrat puterea.

- Putere... putere- #e-i ru n asta! m ntrebam n sinea mea. - @ine, dar tu ce cauti de fapt n viat! mi replicam ntr-un dialog luntric. M-am ase"at s fume" o tigar si s reflecte" mai adnc si mai limpede. M-am ntins pe jos si am nceput s privesc stelele $ndiei. Pe fondul unei relaxri fi"ice si psi,ice, simteam amplificndu-se nluntrul meu dorinta de putere. $ncercam s-mi dau seama dac merit s m mpotrivesc acestui impuls interior. - Este ru s psesti ca un stpn, ca un suveran pe pmnt! ( nu te temi de nimeni si de nimic! (-ti fie toate la ndemn si s obtii cu usurint tot ceea ce doresti! e ce s fie ru! m ntrebam provocator pe mine nsumi. iversi indivi"i se apropiau de mine, unii trndu-se, altii psind pe lng mine cu indiferent. .umai ce-mi ntorceam fata ctre ei, si se ndeprtau instantaneu. Mi-am adus aminte de germanul n costum pe care l ntlnisem la ntoarcerea mea din as,ramul /eracan, discipol si el al lui @abaji. (e revrsa din el puterea. 4 putere stranie. Eram convins c inspiram si eu acum acelasi sentiment. .u stiu ct timp am "cut polemi"nd cu mine nsumi. #onflictul interior mbrca forma unui dialog de felul acesta: - @ine, tu ai renuntat la putere. .u te mai preocupa n mod special s stpnesti5 acum te-ai rentors la vec,ile deprinderi! - a, ns de data asta dimensiunile sunt colosale. #e-ti va mai putea sta mpotriv! Pe care femeie o vei dori si n-o vei avea! #e confort economic ti va mai lipsi vreodat! #e cunoastere vei cuta si n-o vei dobndi! iavolul mi indusese sen"atia c ar avea putere nelimitat de a-mi oferi toate acestea. a, dar n-am s gsesc prin asta iubire- m-am mpotrivit eu din nou.

- %ei avea cele mai mari satisfactii din lume, gndeste-te- a, dar pe mine m interesea" adevrul, ce important au toate celelalte! (i dac le ai, si dac nu le ai, ce-i cu asta! (unt toate desarte, stupide si ridicole... .u, nu m interesea" puterea, nicidecum$ n aceast stare m-am dus la ,otel, unde am dormit aproape pn n dup-amia"a urmtoare. + doua "i am petrecut-o reflectnd ndelung. #e se ntmplase cu mine! #e conclu"ie puteam desprinde! e partea cui erau Iog,inii, a lui umne"eu sau a iavolului! #onstituia ,induismul un drum alternativ ctre umne"eu, sau era o curs a iavolului, o perfid rtcire care i fcea pe oameni s-si iroseasc viata fr scop, fr sens! .u puteam nc rspunde acestei dileme. 9ememoram evenimentele, convorbirile, persoanele5 le-am

examinat cu atentie, cutnd s aflu n ele elementele care ar fi furni"at solutii ntrebrilor mele. &otusi, n-am i"butit s ajung la certitudini. $ntr-una din serile urmtoare l-am v"ut n vis pe @abaji. M-a luat de mn, m-a nvtat s "bor si s cnt n acelasi timp o mantr care se referea la "eul (,iva: )/are 4m .ama, (,ivaIa*. +ceast mantr mi se ntiprise puternic n minte. M-am tre"it cntnd-o. Eram animat de dorinta ar"toare de a merge la gar, cci )stiam* pur si simplu c la acea or @abaji va pleca. +m cobort scrile n toiul noptii, dar am aflat usa ,otelului ncuiat. +m strigat insistent, ns nu s-a gsit nimeni s-mi desc,id. M-am suit pe terasa ,otelului si am au"it n deprtare o multime de oameni care scandau nflcrat: )(finte printe biruitor-*... iscipolii si luau rmas bun de la gurul lor. +u strigat mai mult de o or. Mantra se lipise de mintea mea: )/are 4m .ama, (,ivaIam*. Era efectul unei interventii nemijlocite a lui @abaji. in nou, nu, mi se ceruse consimtmntul sau aprobarea... M-am gndit iarsi la ct de diferit se purta cu mine btrnul Paisie- M respecta desvrsit. .u fcea niciodat ceva fr ncuviintarea mea. $n "ori m-am dus la culcare, n timp ce mantra mi se tot nvrtea prin minte. Exista n melodia ei ceva care m atrgea. Eram ns iritat de faptul c-mi fusese implantat n minte din exterior. EVENIMENTELE SPIRITUALE up +lla,abad si rentlnirea cu @abaji, m-am ntors din nou la MongIr, n as,ramul lui (atIananda. M-au primit ca pe un cunoscut. #nd am pornit din Arecia n aceast cltorie, m ,otrsem s-mi impun o desc,idere total fat de $ndia si tot ceea ce nsemna ea. e altfel, acesta a fost si motivul pentru care mi scosesem pn si cruciulita pe care mi-o druise printele Paisie. ecisesem c trebuie s triesc $ndia cu adevrat, si nu s o observ ca un turist. +m luat parte asadar cu tot sufletul meu la viata ei. Eram desc,is de bunvoie tuturor influentelor ei. +steptam ca la sfrsit s vd ce va pstra filtrul inimii mele din toate aceste evenimente. $n aceeasi manier m-am strduit s petrec si n as,ram. >ceam totul mpreun cu ei: m sculam dimineata, mneam, munceam, discutam, fceam exercitii Ioga. Pentru a cunoaste un lucru trebuie s-l triesti, nu s-l anali"e"i pur teoretic. &riam asadar ca un membru al as,ramului. Purtam ns nluntrul meu si amprenta experientelor crestine. +sa se face c am ncercat s mbin anumite practici Iog,ine cu crestinismul. e pild, m tre"eam dimineata si ncepeam cu meditatia. 4 dat ajuns la un nivel mental mai profund al meditatiei, ncepeam s "ic rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*, asa cum o nvtasem n (fntul Munte. #red c nu exist o limb omeneasc att de bogat, de profund si de subtil pentru a descrie intensitatea extraordinar, adncimea si consistenta evenimentelor care se derulau la nivelul mintii si al inimii mele n asemenea mprejurri. #onstiinta lua act cu uimire de aceste fenomene si abia apuca s le nregistre"e. .u exista timp pentru anali" critic si evaluare rational.

M aflam asadar ntre dou influente spirituale foarte puternice. 4scilam adesea cnd ntr-o parte, cnd n cealalt. #ea mai mic nclinare a intentiei mele avea o re"onant imediat asupra efortului meu spiritual. Eram angrenat ntr-o lupt plenar, care angaja ntreaga mea fiint. Pericolele de rigoare mi amenintau nu doar modul de viat, ci ntreaga existent. +m ajuns inevitabil la epui"are. >r s m fi suprasolicitat fi"ic, depusesem totusi o strdanie sufleteasc iesit din comun. + fost mult pn si numai faptul c a trebuit s traverse" toate aceste experiente si contacte spirituale la care m-am expus. (copul pe care l urmream presupunea nsusiri de care eu personal nu dispuneam. ncercam s disting calitatea si provenienta evenimentelor spirituale, ns nu posedam criteriile pe seama crora as fi putut discerne. $mi amintesc c pn si somnul meu suferise modificri. +veam vise din cele mai stranii, nsotite permanent de sen"atia c n sufletul meu se petrec transformri neobisnuite. ac asemn sufletul cu o cas, cineva prea nu numai c-mi sc,imb po"itia mobilierului, dar drma si "idurile, construia n alt parte etc. (ocotesc c n timpul somnului eram ,ipnoti"at. +ltfel spus, m ,ipnoti"au de la distant. #ineva sustrgea c,eile constiintei mele si ptrundea n casa sufletului meu. #teodat ntr"iam s m tre"esc dimineata, adic m sculam la ora 1 n loc de ora B, de pild, iar @enoir rdea pe seama mea, pretin"nd c lenevesc. Eu m simteam ns deja obosit, cci pe durata somnului eram supus acelor transformri sufletesti. ar, protestam eu, dac ai stii tu cte lucruri mi se ntmpl noaptea... .u se poate spune tocmai c dorm... (i n timpul "ilei primeam asemenea influente. Ptimeam sc,imbri neasteptate, ca si cnd o alt minte, un spirit oarecare se suprapunea peste sufletul meu, si ncepeam s desene" tot felul de simboluri mistice stranii si expresive. 8neori le modelam din pmnt, dac se ntmpla s intru n astfel de stri n timp ce lucram la grdin. >enomenele acestea deveniser constantele permanente ale "ilelor mele, mbogtindu-se treptat cu evenimente de extrem intensitate, pe care le voi descrie ceva mai jos. +veam convingerea profund c pentru toate acestea era responsabil conductorul as,ramului. .u-l puteam gsi ns nicieri, spre a-i cere lmuriri. Pe de alt parte, m-a ajutat si umne"eu, prin rugciunile btrnului Paisie, astfel c mai puteam uneori s-mi trag rsuflarea si s m revigore" sufleteste. 4dat, pe cnd m gseam la tipografie si desfsuram o activitate de rutin stnd jos, am nceput s spun n minte rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. +m spus-o vreo jumtate de or si deodat am constienti"at cu bucurie c un vl du,ovnicesc nev"ut m nconjurase ocrotitor. (e pogorse att de gingas, de tcut si de lin, ca rou pe ln, precum spune (fnta (criptur. Era ns att de vdit pentru toate simturile mele... M-am umplut de fericire si de pace. +m remarcat n acelasi timp c Iog,inul responsabil peste tipografie m privea intens si ciudat. ar simteam o asemenea sigurant dumne"eiasc nct nu m nelinistea deloc privirea lui. up aceast ntmplare trebuie c intrasem totusi n colimatorul lor. + doua "i am surprins un Iog,in n vrst urmrindu-m pe

ascuns de pe terasa unei cldiri, n timp ce lucram n grdin. +ceasta s-a ntmplat cteva "ile la rnd. (e pare c ncepuser s simt ntr-un fel sau altul efectul rugciunilor pe care le fcea btrnul pentru mine5 ntlneau o anumit opo"itie de ordin spiritual si nu stiau cui s o atribuie. L)(&e( B* -tCpD*i&e $ntr-o "i, n jurul orei 66 dimineata, mi s-a ntmplat ceva cu totul iesit din comun... Mintea mi s-a )golit* brusc, ca si cnd eul meu ar fi disprut. ncetasem s mai fiu stpn peste sine. +ltceva sau altcineva preluase controlul mintii si trupului meu. 8ndeva n )strfunduri*, la mare )deprtare*, sub"ista o vag plpire a constiintei de sine, dar rmsesem absolut indiferent fat de evenimentele care mi se ntmplau. +m abandonat lucrul si am intrat n camera mea, teleg,idat ca un robot de ctre cineva necunoscut. M-am ntins pe pat, cu fata n sus. +m stat acolo nemiscat, fr s dorm, fr s m gndesc, fr s aud, fr s mai am mcar perceptia timpului. n lumea mea sufleteasc se ntmpla ceva care nu depindea de mine ctusi de putin. +m simtit doar ceva g,iortindu-mi nuntrul pieptului. .u mai pstram dect o palid urm a constiintei de sine. )Puterea* care m-a transpus n aceast stare s-a retras apoi putin cte putin. .u stiu exact ce a fcut n sufletul meu. Presupun c a fost ns consecinta unei strdanii a Iog,inilor de a-mi revi"ui anumite conceptii si de a neutrali"a cteva din mpotrivirile mele. .u prin convingere, ci prin fort, ntr-un deplin si perfid dispret fat de libertatea mea. ncet-ncet, am nceput s-mi redobndesc constiinta. '-am au"it pe @enoir strigndu-m de dincolo de us. nainte s mai apuc s m ridic, a intrat nuntru precipitat: e ce ai ncuiat usa! e o or m c,inui s intru.

M-am mirat. Uala era descuiat, eu nc nu m ridicasem din pat, iar membrele mi erau aproape ntepenite. - .-am ncuiat, usa era desc,is- am rspuns. - e cinci ori am ncercat s intru si era ncuiat, a protestat el iritat. &e-am strigat, nu m-ai au"it! +m privit atunci ceasul: era 6 dup-amia". M aflasem asadar n aceast stare mai bine de dou ore- +m privit si usa desc,is. Eram stupefiat. )#ine i-a tinut usa blocat lui @enoir!*, m ntrebam n tcere. )(e pare c cel care m-a si a"vrlit n pat ca pe un lemn*. @enoir avea =B de ani si un fi"ic bine antrenat si robust. +r fi fost n stare s trnteasc usa de perete fr probleme. M-am mirat de aceast putere mental care se manifestase inclusiv material att de eficient, tinndu-i usa blocat lui @enoir. +m luat n calcul si posibilitatea ca cineva s m fi ,ipnoti"at n prealabil, fr s-mi dau seama, ori poate de la distant5 dar cine i tinuse usa contra lui @enoir! /ipnoti"area mea nu putea explica c,estiunea usii )ncuiate*. Prin urmare, re"ult cu necesitate c era implicat si o alt putere... .u cumva n ceea ce au numit ei ),ipno"* se amestec si iavolul, asa cum spuneau mona,ii din (fntul Munte!

L)mi*( #ursul de .idra Uoga se desfsura la prn". n acea "i lectia trebuia s fie predat de o sKami australian blond. .e-am ntins cu totii pe podea, cu fata n sus, fr s ne atingem ntre noi, am nc,is oc,ii si ascultam vocea sKami tei dndu-ne indicatii. up relaxarea corporal, a venit rndul imaginatiei. +m nceput s ne repre"entm mental imaginile frumoase pe care ni le sugera: apusuri de soare, flori, ape curgtoare... ncetul cu ncetul, mintea noastr se desprindea de simturi si au"eam numai vocea femeii. +junsesem deja la un nivel foarte profund cnd, deodat, am v"ut n sufletul meu strlucirea unei lumini albe. #eva ca un flas,. M-am mirat, cci nu-mi indusesem o astfel de imagine, asa cum procedasem cu cele precedente, si nici sKami nu dduse vreo indicatie n sensul aceasta. (e ivise de la sine. + durat doar o clipit. .-am simtit nimic special la vederea ei, n afar de nedumerire: de unde s fi aprut! $n scurt timp, sKami ne-a readus treptat la ceea ce numim stare normal a constiintei. #tiva din clas atipiser n timpul lectiei. Ea a ntrebat atunci dac cineva dintre noi v"use cumva vreo lumin. mi era simpatic, dar nu i-am de"vluit nimic. #eilalti ar fi socotit-o ca pe un succes, ns nu voiam s ies n evident sau s strnesc curio"itatea celor din jur. +m simtit c ea a perceput ceea ce mi se petrecuse, dar voia s se conving deplin. $ntmplarea aceasta mi-a attat si mai mult egoismul, fundamentndumi convingerea c am o vocatie special pentru Ioga, de vreme ce triesc experiente deosebite la care ceilalti nu au acces. +ceast mgulire de sine actiona n fapt ca o momeal perfect. incolo de aceasta, socotesc c ntreaga )lectie* nu era dect o mostr practic de ,ipno" n grup. #t despre lumina pe care o v"usem, ea se datora de aceast dat unei simple reactii a traiectelor nervoase. (pre exemplu, dac strngem din pleoape cu putere sau dac ne presm globii oculari, vom )vedea* niste lumini, ca urmare a faptului c celulele nervoase reactionea" la aceast presiune5 tot asa, atunci cnd ne ridicm brusc sau cnd ne lovim de ceva, )vedem* uneori niste )stelute*. Este un simptom ct se poate de firesc, datorat reactiei unor stimuli nervosi. I*E(3 Pi*%(l(3 S)-A)m*( $ntr-o dimineat, pe la orele 6C, la numai cteva minute dup ce ncepusem s medite" n po"itia lotusului, am fost cotropit dintr-o dat de o putere. +m simtit ceva ca o lovitur puternic si fulgertoare. A,idat automat de aceast putere, trupul mi s-a ntins, coloana vertebral a devenit absolut dreapt si am luat - fr vreo intentie ori silint personal - po"itia lotusului perfect, fr nici un cusur. n acelasi timp am v"ut cu mintea 0cci aveam oc,ii nc,isi3 o intens imagine cromatic. 9epre"enta cele trei canale energetice de ba". Era exact ca toiagul lui +sclepios, cu cei doi serpi ncolciti n jurul su -simbolul medicilor si totodat al Iog,inilor. #analul din centru - (us,umna, cum i se spune - era mai gros si de un galben aprins, iar celelalte dou mai subtiri, rosu si albastru, se mpleteau de jur-mprejurul acestuia. $maginea a durat putin iar apoi a disprut. +m simtit imediat ca o mn puternic eliberndu-mi corpul si mintea.

esi aveam "ilnic asemenea stri de )luare n stpnire*, de posedare, aceasta a fost diferit n intensitate, anume foarte puternic. Uog,inii o socoteau indiciul unei c,emri speciale, care arta c trebuie s ncep s lucre" pe canale. Mi s-a spus: )(unt aproape desc,ise. Mai ai nevoie de putin exercitiu. #alea ta este Dundalini Uoga*. ntr-adevr, am fost impresionat. +m nceput s ntreb, s studie", s exerse" cu mai mult entu"iasm. &oate tainele preau s-si gseasc n curnd de"legarea. &raversam de fapt, fr s o stiu, unul din cele mai critice momente ale vietii mele: m aflam ntr-o teribil rtcire, la doar un pas de colaps... Atmo-,e&( -pi&it)(lC Exista, pe de alt parte, si o suit de discrepante vi"ibile ntre mine si cei din jur. Ei nteleseser c am o anumit )slbiciune* fat de /ristos. +bordam acest aspect mai ales n discutiile cu &onI si cu 'ouis, care proveneau dintr-un mediu crestin. Mai mult, tatl lui &onI era pastor n +nglia. El credea ns c /ristos a fost Iog,in. #eea ce m-a frapat ns si mai mult a fost credinta lor c (,iva este viu. +veau n camera lor postere cu (,iva. l admirau ca pe )Iog,inul cel dinti*, care descoperise calea Ioga. .u le era prea clar statutul lui (,iva, dar l plasau cu mult deasupra lui /ristos, privindu-l mai degrab ca pe un "eu. e altfel, /ristos fusese )ucenic al lui (,iva*M-am mirat c nu e"itau s-l ndumne"eiasc pe (,iva si s-l minimali"e"e pe /ristos, n conditiile n care, pe de alt parte, &onI declara c este ateu- Mai scoate-o la capt, dac poti... $n as,ram se cntau asa numitele Hirtan, imnuri cu continut religios, prin care erau venerati att "eii ,indusi, ct si gurul. Exista conceptia c aceste imnuri emit o serie de unde sonore care actionea" po"itiv asupra mintii omenesti, prin re"onant. Ele fuseser descoperite de niste oameni foarte avansati spiritual. &oti Iog,inii erau asadar ncurajati s cnte Hirtan, pentru a primi aceast influent benefic. (e considera n general c toate imnurile religioase produc astfel de re"onante, dar Hirtan erau cele mai eficiente. 4 explicatie analoag era oferit si despre mantre, aceste fra"erugciuni scurte care se repetau continuu. e obicei, ele contineau nume ,induse precum (,iva sau Dris,na, ori numele magic 4M. Practic, erau rugciuni - invocri ale lui (,iva si Dris,na. Pentru a-i nsela ns si a-i menaja pe cei care nu credeau n (,iva si Dris,na - ntruct miscarea avea multi adepti occidentali - sustineau c puterea mantrelor nu re"id n invocarea numelor "eilor, ci ntr-o oarecare und re"onant care s-ar afla continut n fiecare mantr. >urni"au astfel o explicatie aparent )stiintific*, ce putea fi mai usor acceptat de ctre un occidental, convingndu-l s nceap s repete "ilnic, de sute de ori, numele lui (,iva sau al lui Dris,na, ori sunetul 4M. Pretindeau c exist si mantre crestine, precum ) oamne, miluieste*, care produc la rndul lor influente benefice 0datorate - desigur- undei pe care o contin3. M-am ,otrt s-i pun un pic la ncercare. n loc de alt mantr ,indus, am nceput s rostesc ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. n plus, pe lng Hirtan, am nceput s-i cnt si Maicii omnului )+prtoare oamn*. e asemenea, dimineata am nceput s fac, mpreun cu

exercitiile Iog,ine, si cteva metanii. 9e"ultatele au fost ct se poate de vi"ibile. @enoir, cu care triam n aceeasi camer si pe care l-as fi putut caracteri"a drept avansat, si fcea n fiecare dimineat jumtate din exercitiile de DriIa. $nitial, a adoptat un comportament foarte sarcastic fat de )inovatiile* mele. +poi a nceput s aib probleme serioase. .u-si mai putea face exercitiile. n atmosfera spiritual se produseser sc,imbri care l mpiedicau, ntmpina dificultti pentru care m considera rspun"tor. Eu am fost absolut impresionat de re"ultatele putinei rugciuni pe care o spuneam n minte si ale putinelor metanii pe care le fceam din cnd n cnd. n cele din urm, @enoir a cerut s plece si a sc,imbat camera. ac vreodat cntam )Hirtanul crestin ctre Maica omnului cu voce tare, pe vreun ,ol sau trotuar, le strneam prin aceasta o spontan indispo"itie tuturor Iog,inilor din jur. #nd mi fceau vreo alu"ie, mi plcea s-i tac,ine" protestnd: ) ar nu spuneati c au si acestea unde binefctoare!*. +stfel m-am convins c n ciuda declaratei tolerante, a pretinsei ntelegeri profunde si desc,ideri fat de celelalte religii, n realitate nu-i puteau accepta nicidecum pe /ristos si pe Maica omnului. i deranjau nfricostor de tare. D)pC *e*)mC&(te po-eEC&i3 o (lt,el Ee555 9i'itC $n aceeasi "i, la amia", m-am ntins n camer. .u dormeam, ci "iceam cu oc,ii nc,isi rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*, folosind un sirag de mtnii indian. #ineva s-a apropiat atunci de mine foarte lin, si ceva a nceput s se sc,imbe n inima mea. Potrivit traditiei ortodoxe, n locul unde exist organul inimii se afl totodat si centrul sufletesc al omului. +colo se ntmpla acum ceva deosebit. e aceast dat eram deplin constient. (tteam nemiscat, ntins pe spate, si urmream ceea ce mi se ntmpl cu liniste si bucurie. eodat, mna mea dreapt ce tinea mtniile a "vcnit n sus. (ingur, fr ca eu s-i imprim vreo miscare- n aceeasi clip am au"it tare si foarte limpede o btaie de aripi, exact ca si cnd ar fi "burat de lng mine o pasre. Era de necre"ut- &riam ns o pace desvrsit n adncul inimii. M-am gndit din prima clip la printele Paisie. +m iesit apoi din camer, am fcut cinci pasi pe coridor si l-am ntlnit pe .iranjan. - .iranjan, l-am strigat, ce se ntmpl de la un timp! Mi se petrec attea lucruri- .u te teme, mi-a "is. - .u m tem. ar tu faci lucrurile acestea!

- +ici locul este plin de energii. +daug si energia gurului, apoi energia sKamilor, toate acestea... #u alte cuvinte, .iranjan mi-a sugerat c nu e nimeni rspun"tor pentru ele. .u exist responsabilitate sau voint personal, ci doar o energie fr constiint, fr form, fr valente morale, precum energia electric, de pild. .u poti condamna din punct de vedere moral curentul electric pentru

c ucide prin electrocutare, dup cum nu-i poti atribui merite pentru binefacerile pa care ti le aduce. .u exist voint personal si, deci, nu exist responsabilitate personal. Pe de alt parte, .iranjan era categoric o persoan, si dispunea n mod evident de niste capacitti cel putin neobisnuite pe care le utili"a ct se poate de constient. $ar eu eram tot o persoan, care, opunnd re"istent, putea fi distrus tocmai prin aceste capacitti#t despre cel din urm eveniment spiritual -aceast vi"it pe care o primisem - a fost cu totul diferit de cele care-l precedaser. l )simtisem* luntric pe btrnul Paisie alturi de mine. $nima mi se umpluse de dulceat si de iubire. (imteam c iubesc ntreaga lume, inclusiv pe conductorul .iranjan. +ceasta nu mai era ,ipno". .u avea nimic din ameteala ei si din lipsa constiintei de sine, ci dimpotriv: m aflam ntr-o stare de maxim luciditate. Printele Paisie si dovedise iarsi grija si respectul fat de mine... %enise exact n clipa n care eu, constient, lucid si responsabil, i ceream ajutorul lui /ristos - n timpul rugciunii. S(E-(*% #teodat, dup-amia"a, conductorul as,ramului se aduna mpreun cu toti Iog,inii ntr-una din slile mari ale ansamblului. (e ase"a n mijloc, iar ceilalti fceau cerc n jurul su. Era un prilej de a i se adresa orice fel de ntrebri. 'a o astfel de ntlnire, am ntrebat: - ac cineva a ajuns s nu mai aib ncredere n propria lui minte, reali"nd c explicatiile pe care aceasta i le furni"ea" sunt forme fr substant, n ce fel va mai gsi rspunsuri la ntrebrile fundamentale, de vreme ce nu crede n mintea sa si n explicatiile acesteia! #um va progresa n cunoastere! .iranjan i-a dat cuvntul unui sKami american. - Prin credint, a rspuns acesta, dar exist dou feluri... #u un gest tios, gurul l-a oprit. +s fi fost foarte interesat s aflu ce va "ice mai departe, dar .iranjan a ,otrt c trebuie s aud numai pn n punctul acela. ) ac asa stau lucrurile, dac este deci o problem de credint, atunci eu am credinta mea*, mi-am "is. Mai tr"iu am meditat asupra afirmatiilor pe care le fceau frecvent: c /ristos a fost un Iog,in, ucenic al lui (,iva, c a murit n as,ramul su din /imalaIa pe care l numise ).oul $erusalim*, c (,iva era un fel de umne"eu, cel dinti Iog,in al lumii, etc. .u-' respingeau deci cu totul pe /ristos, dar $i negau dumne"eirea si $i minimali"au nvttura, pre"entnd-o ca pe o ramificatie secundar a ,induismului. Pretindeau c ntre crestini si ,indusi nu exist diferente esentiale, dar c cei din urm se afl la un nivel spiritual mai nalt.

Mi-am amintit atunci un tropar al @isericii pe care l au"eam n anii copilriei la fiecare pra"nic al @obote"ei, cnd m ducea mtusa mea s vd cum este a"vrlit crucea n ru5 acest tropar mi-a limpe"it lucrurile: $n $ordan bote"ndu-&e &u, oamne, nc,inarea &reimii s-a artat #ci glasul Printelui a mrturisit &ie, >iu iubit pe &ine numindu-&e5 (i u,ul n c,ip de porumbel a adeverit ntrirea cuvntului. #el ce &e-ai artat, /ristoase umne"eule, si lumea ai luminat, slav &ie#um puteau ei sustine c nu ne despart deosebiri radicale, de vreme ce aici @iserica vorbeste despre (fnta &reime, despre u,ul (fnt, si mrturiseste fr ec,ivoc c /ristos este umne"eu ntrupat! #um puteau ei afirma c /ristos a fost ucenic al lui (,iva! #um puteau pretinde c suntem una, de vreme ce credem lucruri fundamental diferite! A%&e-i)*e( ,i*(lC $ntr-una din diminetile urmtoare, lucrnd n grdin n tovrsia nemtoaicei PraHas, i-am spus: - M-am ,otrt s plec n (fntul Munte si s rmn acolo mpreun cu acel ascet despre care ti-am vorbit. - a, e greu s rmi n as,ram... asta e pentru sufletele evoluate, mi-a rspuns ea vi"ibil ncurcat. in buntate, ar fi vrut s rmn n as,ram, pe care l considera un loc foarte propice )progresului spiritual*. Ea nutrea iubire si admiratie fat de guru. $ns ceilalti Iog,ini - si mai ales .iranjan - nu priveau c,estiunea cu atta bunvoint si candoare precum PraHas. i deranja ndoiala mea. %oiau s m supun cu orice pret si s m pstre"e n as,ram )viu sau mort*. #nd PraHas le-a transmis ,otrrea mea de a-i prsi si de a m ntoarce n (fntul Munte, au actionat rapid si energic. 'a prn", pe cnd m aflam singur n camer, am fost supus unei experiente terifiante, odioase, inumane, cel putin ec,ivalent cu o crim sufleteasc. (edeam pe scaun ncercnd s-mi adun gndurile, cnd brusc am trit ceva nspimnttor. Prima imagine cu care am asociat ceea ce mi se ntmpla a fost aceea, att de frecvent n filmele de cinema, a unor blocuri gigantice care se transform ntr-un morman de buctele n cteva fractiuni de secund, sub efectul unui bombardament puternic. ac cineva rulea" apoi pelicula n sens invers, vede aceast grmad de buctele ridicndu-se la loc si formnd blocurile. +stfel mi-am simtit si eu sufletul nruindu-se instantaneu. &oate )coloanele* si )grin"ile* lui s-au "drobit si au c"ut. &riam o durere de neimaginat si o fric devastatoare. .u mai aveam putere nici pentru cel mai mic lucru. ac pn n urm cu cteva clipe mi proiectasem cltoria de ntoarcere n Arecia, acum un asemenea gest mi se prea absolut ireali"abil, m temeam nu numai s m ntorc n Arecia, ci si s ies din camer- Eu, care cutreierasem ntreaga $ndie, m temeam acum s desc,id pn si usa- #,iar si numai gndul de a prsi as,ramul m

ngro"ea cu totul. M stpnea o neputint atotcuprin"toare. mi era fric de tot ceea ce ntlneam n jur... Eram asemenea unui ctelus parali"at de spaim, gata s asculte cu recunostint de stpnii si. M simteam rnit, distrus, pulveri"at. )Printe, ajutor...*, am soptit deodat. n c,iar clipa aceea, cu o repe"iciune uluitoare, sufletul meu s-a n"drvenit deplin. 4 alt putere a venit nluntrul meu si m-a ntrit mai viguros dect nainte. M simteam foarte bine si fortificat sufleteste. +m au"it apoi glasul btrnului Paisie, spunndu-mi n minte: )E nevoie de lupt, copilul meu*. Eram socat si uimit, ca n fata unei revelatii- #e puteri actionea" asupra mea! Mi-am petrecut restul "ilei n camer, c,ircit de fric. +m fcut atunci o fgduint: )Maica omnului, ajut-m s scap de aici, si ti voi drui ntreaga mea minte. Este a ta, ti apartine*. +m nceput s cnt )+prtoare oamn...*. +m iesit din camer abia n dimineata urmtoare. #a de obicei, nu circula mult lume. M-am apucat s lucre" n grdin mpreun cu PraHas. - &u ce cauti pe aici! am au"it pe cineva ntrebndu-m cu asprime. Era Iog,inul responsabil peste tipografie. - .-ai aflat c ast"i trebuie s rmnem cu toti n cldiri! - .u, am rspuns, de-abia am iesit. Era mnios. + tras-o deoparte pe PraHas, si i-a vorbit ntre patru oc,i. 'a captul scurtei lor discutii, ea mi-a explicat c ar trebui s m duc s lucre" n cldirea tipografiei, unde vom avea )protectie spiritual*. (-ar fi "is c ne aflam n toiul unui r"boi spiritual. +cesta fusese ordinul gurului. Era nervos. #eva le tulburase apele, ntr-adevr, toat lumea rmsese adpostit prin cldiri5 acolo erau )protejati*- +ceast stare de lucruri a durat nu mai putin de trei "ile. )9ugciunea btrnului le-a stricat toate socotelile, exact asa cum s-a ntmplat si atunci cnd cu initierea n Mind #ontrol*, mi-am "is n sinea mea. up cteva "ile mi-am pregtit bagajele. 8rma s plec mpreun cu &onI, engle"ul. %oiam s-mi iau rmas bun de la conductor. #el putin m primise la un pret foarte sc"ut, aproape gratis fat de ct plteau ceilalti. (au ivit ns cteva complicatii cu pregtirile, fapt pentru care ntlnirea de rmas bun a fost cumva precipitat si improvi"at. El se afla nuntru, n dreptul unei ferestre desc,ise, iar eu afar. - (ntate, .iranjan, plec(-a uitat ctre mine strngndu-si pleoapele pn cnd oc,ii i s-au fcut ca o linie. M privea cu ur- #e s fac! l-am ntrebat.

- ( iei legtura cu (,ivamurti. M-am simtit prost. Eram socat de aceast privire plin de ur. .u-i puteam ntelege temeiul. up cteva "ile i-am trimis din .eK el,i o scrisoare n care i spuneam c mi-as fi dorit s ne desprtim prieteneste. up multi ani 0ntre timp (atIananda murise, iar lider al miscrii devenise .iranjan, al crui nume era acum .iranjananda3, mi-a c"ut din ntmplare n mini un periodic al miscrii 0)$nformatiile Uoga Peania*, nr. 6Y67773. 'a pagina a doua exista un articolas pe care gurul l semna cu ntregul su titlu onorific: )Parama,amsa .iranjananda*. +m putut citi cu uimire, dar si cu satisfactie, urmtoarea sa mrturisire - care explica si ceea ce mi se ntmplase mie, fie si cu ntr"ierea acestor ani de "ile: )Aurul i ngduie sanniasinului 0Iog,inului nceptor3 s triasc mai departe n as,ram mpreun cu el. i las personalitatea proprie pentru a o folosi n nfruntarea diferitelor situatii. ntre timp ns, gurul pregteste atent si cu discretie absoluta lui nruire. Printr-o simpl actiune a gurului, eul sanniasinului dispare fulgertor*. +dic... exact ceea ce se petrecuse cu mine. .ruire sufleteasc, durere, deplin neputint. (e gseste aici mrturia limpede a faptului c n spatele tuturor acestor fenomene st gurul nsusi, nicidecum o pretins )energie* a locului, impersonal si iresponsabil, asa cum ncercase odinioar s m conving acelasi .iranjan. El continua si acum s ascund ns durerea sufleteasc de nesuportat si agonia cumplit pe care le aduce )absoluta nruire*. (i nu numai att, ci ascundea n continuare nc si faptul c, ani,ilat sufleteste, cellalt devine un rob dependent si supus n totalitate gurului. .u )sanniasin*, ci rob este numele su adecvat, ntruct caracteri"ea" cu riguroas preci"ie tipul relatiei sale cu gurul si cu cei din jur. ar .iranjan nu se opreste aici, ci merge cu mult mai departe. #rima sufleteasc la care recurge o pre"int ca pe o binefacere spiritual. )&e-am scpat, "ice el, de obstacolul sinelui tu, ti-am desc,is drumul spiritual*- +ceasta este splendida )mretie* a gurusilorMRTURIA MAICII /AVRILIA Pe maica Aavrilia, n lume +vrilia PapaIanni 06<71-677=3, am ntlnit-o n +tena, la ani de "ile dup cltoria mea n $ndia. +u"isem c trise mult timp n $ndia, c era n"estrat cu daruri du,ovnicesti si c avea un mod simplu si delicat de a si-i apropia mai ales pe tineri, ntr-adevr, mi amintesc cu emotie de felul n care m-a primit, s-a ngrijit de mine si mi-a vorbit la singura noastr ntlnire dintr-un apartament al +tenei. +rta o real preocupare fat de mine. Mai tr"iu avea s-mi trimit si dou scrisori, pe care din nefericire le-am pierdut. M-a impresionat de asemenea marele ei respect pentru printele Paisie, pe care l cunostea numai din au"ite. Eu aveam atunci =< de ani, iar ea mai bine de 1B. .e-am ase"at unul lng altul, cu capetele aproape atingndu-se, si mi-a vorbit cu nesfrsit gingsie matern, umplndu-mi sufletul de pace. +m discutat mult si despre $ndia. ntreaga istorie a vietuirii ei acolo se afl ns relatat n cartea

)+sceta iubirii*, care a fost editat dup moartea ei si s-a bucurat de un mare succes. Maica l-a cunoscut pe gurul (,ivananda, care a fost maestrul gurului (atIananda, nvttor la rndul su al actualului guru .iranjananda. +ltfel spus, .iranjan, pe care l-am cunoscut eu, era nepot spiritual al lui (,ivananda, pe care l cunoscuse maica Aavrilia. $nainte s devin mona,ie, ea a stat mult vreme n as,ramul lui (,ivananda, oferindu-si serviciile n cadrul spitalului nvecinat care l deservea. $at una din mrturiile despre maica Aavrilia, cuprins n paginile crtii amintite: )+ici a avut loc si att de nsemnata ei ntlnire cu +lain 0un tnr de =2 de ani din +ustralia3, care a repre"entat si nceputul prieteniei lor, ncununate n final prin bote"ul lui. +cest eveniment a sc,imbat complet atitudinea lui (,ivananda fat de ea, devenind cau"a focali"rii asupra ei a unor fenomene stranii, pe care ni le-a descris cndva maica nssi, la captul insistentelor noastre asidue. Merit, poate, s fie cunoscute. ntr-o noapte, pe cnd se afla n camera ei cufundat n rugciune, a desc,is pentru o clip oc,ii si... ce s vad! Patul era n alt parte- nc,ise oc,ii si continu rugciunea. Peste putin timp i desc,ise din nou si privi afar pe fereastr. .u mai vedea luna- )mi pierdusem vedereQ, povestea ea Elenei %irvu. n frmntarea aceea, am reluat rugciunea cu si mai mult putere. 'a un moment dat, m-a rpit somnul... #nd m-am tre"it dimineat, vedeam iarsi- +tunci am nteles c-mi fcuser ceva... #nd l-am ntlnit n sal pe (,ivananda, m-a ntrebat dac am dormit bine. a, i-am rspuns, foarte bine-

M-a privit cu mare atentie, s-a ndeprtat si a sc,imbat cteva cuvinte cu o mona,ie care btea ceva la o masin de scris, apoi a revenit si mi-a repetat aceeasi ntrebare, privindu-l ciudat pe mona,ul care se afla n spatele meu. $-am rspuns din nou: a, foarte bine, slav lui umne"eu-

M-a privit meditativ, fr s spun nimic... up luni de "ile am aflat c obisnuiesc s fac astfel de lucruri prin invocarea du,urilor rele, fie pentru ai speria pe cei care nu se arat cooperanti, fie pentru a-i vrji cu scopul de a-i determina s rmn acolo definitiv. #unosc o femeie german care a nnebunit dup toate cele pe care i le fcuser. Peste cteva "ile, a venit (,ivananda n persoan si mi-a propus s urc la etaj, deoarece mi se dduse o camer gresit- Eu am pstrat-o ns pe cea vec,e. e atunci au nceput cu totii s m priveasc ciudat... (imteau c #ineva mai puternic m ocroteste, iar eu - c venise timpul s plec...N*. %edem asadar c )nepotul* 0.iranjananda3 a utili"at mpotriva mea aproximativ aceleasi te,nici si metode pe care le folosise )bunicul* 0(,ivananda3 mpotriva maicii Aavrilia. #u alte cuvinte, nu este nicidecum vorba despre ntmplri i"olate, ci avem de-a face cu o ntreag traditie )spiritual* 0mai bine "is demonic3 ce se transmite din generatie n generatie.

8n alt element constant al acestei traditii este si "eificarea gurului. $at ce se relatea" pe aceast tem n cartea despre maica Aavrilia: )$ns ceea ce a uimit-o din primele "ile era faptul c n filosofia indian gurul este socotit de ctre discipolii si fidelii si drept ncarnare a lui umne"eu. l tratea" ca pe un idol n carne si oase, cad jos si i se nc,in, ntocmind slujbe sfinte n cinstea lui, asa cum procedea" si cu ceilalti "ei ai lor. mi amintesc c maica ne povestea odat n ce situatie dificil s-a aflat la aniversarea nasterii lui (,ivananda, cnd aveau loc multe manifestri srbtoresti n pre"enta a sute de )credinciosiQ. 'a un moment dat i-au oferit s bea din lig,eanul cu lapte n care tocmai si splase picioarele marele guru- >ulgertor, ea '-a rugat pe umne"eu s-i arate ce s fac. (i rspunsul a venit ndat: si-a bgat pur si simplu minile n lapte. #nd au ntrebat-o de ce nu buse precum toti ceilalti, le-a rspuns cu un aer foarte serios 0ca s nu-i rneasc3: )+sa facem noi n tara noastrQ. ntr-adevr, maica a avut un dar minunat al spontaneittii cuvntului pn la sfrsitul vietii. +cest cult al persoanei lovea ns n +devrul lui /ristos din luntrul ei. $i spunea Elenei %irvu: +m ntlnit acolo o asce" aspr, post, srcie de bunvoie, lepdare de rude. +m ntlnit ns si multe exagerri. e pild, i se nc,in gurului ca unui "eu, iar acesta accept nc,inarea fr nici o re"erv. ntr-o "i, l-am ntrebat pe unul dintre ei: - #um de acceptati asa ceva! Mi-a rspuns sec: - .u putem sparge traditia poporului-*. (i dup toate acestea, au impertinenta de a se afisa drept difu"ori de )stiint*, fcnd cu obstinatie u" de sintagme precum )universitate spiritual*, )stiinta Ioga*, si altele asemenea... Maica Aavrilia l-a cunoscut si pe gurul (ai @aba, care se declara pe sine umne"eu, superior tuturor )"eilor* cunoscuti, inclusiv lui /ristos. espre acest episod si aminteste doamna @ac,on, o vec,e prieten a sa frantu"oaic: )mi povestea c pe vremea cnd se afla n $ndia si lucra la un spital, sa ntmplat s treac pe acolo (ai @aba, nsotit de niste americani care se minunau de )trucurileQ lui magice... Producea diverse materiali"ri si transmutri ale unor bijuterii din aur si argint. #nd a v"ut-o pe maica Aavrilia, a ncercat s-i fac o demonstratie asemntoare, cu cteva pietricele de ru. mpiedicat de rugciunea ei, n-a putut face ns absolut nimic...*. $n legtur cu acest autoproclamat "eu si mesia, voi evoca n treact si o scen anecdotic pe care mi-a povestit-o maica nssi. (ai @aba si trata adeptii cu niste )prjiturele* pe care le fcea din nisipul de pe malurile rului. &oti discipolii si se minunau si ngurgitau cu mare evlavie )binecuvntrile*. (e"nd acolo si discutnd cu o strin, s-a apropiat de ea pentru a-i oferi aceeasi )tratatie*. +ceasta ns l-a refu"at cu cel mai candid

"mbet, obiectnd: )(i dac n stomacul meu vor redeveni nisip, cum o mai scoatem la capt!*. (imt nevoia s fac n acest punct o preci"are personal, tocmai pentru a nu risca cumva s fiu interpretat gresit. (impati"e" enorm poporul indian. e altfel, mi-as fi dorit mult s-i pot ajuta cumva pe oamenii de acolo, n marea lor srcie si durere. Printele Paisie afirma despre indieni c sunt un popor cu o profun"ime spiritual distinct, c manifest mbucurtoare nelinisti si cutri spirituale. (punea admirativ despre ei: )$nima nu li se umple de suruburi si table. +u dorul acela dup umne"eu, dar se afl n rtcire. iavolul i nseal si i mutilea" du,ovniceste. ac acest popor '-ar cunoaste pe /ristos, cu inima pe care o are, ar spori nespus de mult*. +m ntlnit un numr mare de indieni animati de cele mai altruiste si mai nobile sentimente. Eu m mpotrivesc exclusiv traditiei lor )spirituale*. M mpotrivesc iavolului care se ascunde n spatele abilittilor supranaturale ale gurusilor, nicidecum oamenilor nsisi, ci m rog ca /ristos s-i elibere"e din robia vicleanului lor stpn si s-i ase"e n 9ai. #ea mai ar"toare dorint si mai potrivit rugciune a mea este ca poporul indian s cunoasc ortodoxia, s-' afle pe /ristos, si s-si salve"e totodat societatea de sistemul represiv al castelor pe care l-a impus traditia bra,man. CE AM DESCOPERIT IN BIBLIOTECA LOR +s,ramul din MongIr dispunea de o bibliotec pentru u"ul membrilor si. Majoritatea crtilor din dotare erau cele ale gurului, traduse n diverse limbi. Existau foarte putini alti autori n afara celor din cercul restrns al gurului. 8na dintre exceptii era sKami %iveHananda. .u stiu dac l numrau printre naintasii lor spirituali sau i apreciau pur si simplu scrierile. +sadar, acest sKami %iveHananda a devenit celebru n 4ccident, cu precdere n +nglia si +merica, la nceputul secolului PP. (i-a petrecut viata conferentiind despre ,induism oriunde era solicitat. (-a strduit s ntemeie"e si cteva centre ,induse, bucurndu-se de ceva mai mult succes n +merica. +ceast misiune i-a fost ncredintat ca si datorie a vietii sale de ctre maestrul su, gurul 9ama Dris,na, un mare )sfnt* al ,induismului. + murit n jurul anului 67EC. #itisem cteva din crtile sale, fapt pentru care mi-a strnit un viu interes testamentul lui, pe care l-am gsit ntr-unui din rafturile bibliotecii. 4 carte cu putine pagini, pe care ns n-o mai v"usem, si nici nu mai au"isem vreodat despre ea. e altfel, n-am mai ntlnit-o pn ast"i nicieri altundeva. +m nceput deci s o citesc. >oarte curnd, am rmas stupefiat de continutul ei- Era mrturisirea existentei unui efort sistematic, concertat cu preci"ie de-a lungul mai multor etape, cu scopul sc,imbrii politice si, n cele din urm, a cotropirii lumii occidentale crestine de ctre conceptiile orientale. Punctul terminus al acestui plan era distrugerea definitiv a crestinismului. %iveHananda vorbea de o riguroas strategie care fusese initiat cu cteva generatii nainte de el si care se afla deja n curs de aplicare. n stadiul actual, se urmrea pregtirea mentalittii occidentale pentru asumarea conceptiilor orientale despre lume si umne"eu. Planul n sine era

conceput de niste fiinte spirituale superioare, n orice ca" nu de ctre oameni, din cte lsa s se nteleag textul. %iveHananda se socotea un umil slujitor al acestui plan, si se plasa pe sine ntr-o serie de nume apartinnd altor oameni care si puseser n trecut viata n slujba aceluiasi scop. Era satisfcut de felul n care se ac,itase de partea sa de datorie, si prsea aceast viat )mplinit*. M-a impresionat, pe de o parte, mrturisirea ftis a faptului c exist o veritabil strategie de cotropire religioas a lumii occidentale, iar pe de alt parte, caracterul att de pervers al acestui plan. #ine ar fi bnuit, de exemplu, c stiinta psi,iatric a fost utili"at n acest scop! Printele psi,iatriei contemporane, Darl Gung, nu face nici o descoperire novatoare, asa cum ar fi mult lume tentat s cread. El colectea" pur si simplu toate )revelatiile* ,induismului despre sufletul omenesc, despre structura si functionarea lui, converteste definitiile sanscrite ntr-un limbaj personal, simplu si accesibil, le cosmeti"ea" cu o terminologie stiintific si le pre"int societtii occidentale ca pe niste noi descoperiri. Pe msur ce ele sunt receptate cu entu"iasm n medii tot mai largi, Gung elaborea" lucrri al cror caracter metafi"ic devine din ce n ce mai explicit, pentru ca la sfrsitul vietii s-si mrturiseasc public atasamentul fat de ,induism. #t lume a fost avi"at asupra farsei jucate de Gung! 8n cititor pasionat al crtilor sale este deja influentat, acomodat cu o ntreag suit de conceptii ,induse. Este un exemplu tipic de infiltrare ocult a unor anumite tipuri de idei... emersul acesta continu cu succes n "ilele noastre. $mbrcarea ,induismului ntr-o ,ain )stiintific* l face mai usor digerabil. .u sunt prea multi oamenii care se ntreab serios ce poate avea stiintific n ea o conceptie incontrolabil prin ratiune si experient. #t de stiintific poate fi un sistem care se ba"ea" pe teoria Harmei, sau pe teoria rencarnrii! Este nimic altceva dect metafi"ic pur, credint pur, adic religie. in pcate, lumea se las usor nselat de acest ambalaj )stiintific*. +st"i, la ani de "ile dup vi"ita mea, actualul guru .iranjananda si-a bote"at as,ramul )universitate*, s-a autoproclamat )rector* al ei, si a demarat inclusiv o serie de programe )postuniversitare*. Pe deasupra, pretinde cu emfa" c )aceast universitate este cea dinti de acest fel din lume* 0nr. EY6777 al propriei reviste, p. =;3. El )uit*, desigur, c altii de teapa sa i-o luaser deja nainte, ntemeind asa-numita )8niversitate (piritual Mondial @ra,ma Dumaris*. ntregul proiect s-a i"bit atunci de opo"itia 4...8. si a 8niversittii din /amburg. &otusi, atractia occidentalilor fat de spiritualitatea ,indus este ast"i o realitate, n contextul n care catolicismul si protestantismul, aceste devastatoare ere"ii, au reusit s distrug n +pus autentica traditie spiritual crestin. nsetnd dup ceva mai profund, oamenii descoper nti Ioga, iar apoi sfrsesc prin a deveni ,indusi. Exist regiuni, precum nordul +mericii, n care Iog,inii din as,ramuri au fost dusi c,iar si la mnstiri catolice cu scopul de a-si propovdui )stiinta*. $-au invitat nsisi clugrii catolici, care au pus la dispo"itie spatiul monastic si toat logistica necesar, au adresat invitatii publicului larg si au sustinut inclusiv financiar )cursurile* de Iogae vreme ce '-au pierdut pe /ristos, fireste c se ,rnesc acum cu roscove...

+l doilea lucru care m-a impresionat a fost legat de ceea ce am descoperit ntr-un alt periodic pe care l tiprea ase"mntul. Existau aici relatri despre diverse evenimente din viata gurului. $at ce povestea la un moment dat el nsusi: )#nd eram mai tnr, cltoream prin satele $ndiei. ntr-un sat oarecare, un om pe care l ajutasem foarte mult s-a oferit s m nvete cum s c,em spiritele din lumea de jos. R...S +m mers apoi ntr-o sear la cimitir cu ctiva ucenici de-ai mei, si am aplicat cele pe care le nvtasem. ar cnd au venit spiritele, nu le-am putut tine piept, asa nct le-am ndreptat asupra uneia dintre discipolele mele, pe care au luat-o n stpnire. + fost c,inuit foarte tare si n cele din urm a murit. Pentru a m purifica de aceast fapt, am stat trei "ile si trei nopti n apele Aangelui*. #e ar trebui s mire pe cineva mai nti n aceast relatare! %i"ita nocturn la cimitir! $nvocarea spiritelor! irijarea lor mpotriva tinerei fete! #um se c,eam aceasta: spiritism, magie, satanism! 4ricum ar sta lucrurile, n nici un ca" stiint- $ar n ce priveste spiritele din lumea de jos, ce altceva puteau fi ele, dac nu demonii despre care ne previne Evang,elia! 'a fel de socant este si calitatea moral a gurului, care pentru a se salva pe sine si sacrific discipola care i ncredintase trupul, sufletul, mintea si ntreaga ei viat- +poi individul si )spal* calm si imperturbabil crima moral n... apele Aangelui- +propo, calitatea apei unui ru de a spla constiintele nnegrite si vinovate este un fapt dovedit stiintific, sau o conceptie pe de-a-ntregul religioas! in cte cunosc, rul Aange este considerat sfnt numai de ctre ,indusi. .ici musulmanii, nici budd,istii, nici taoistii, nici crestinii nu mprtsesc o asemenea credint. #u att mai putin oamenii de stiint. 4rice practicant al )stiintei* Ioga se comport n realitate ca un credincios, ca un ,indus. .e putem ntreba de ce aceste cercuri de oameni de factura lui %iveHananda ncearc s ne submine"e credinta n mod indirect si ocult, de ce si pre"int oferta sub o aparent stiintific si de ce nu se ncumet s ne propun desc,is si onest credinta lor, dndu-ne posibilitatea de a o supune n cunostint de cau" comparatiei cu credinta crestin. Evident c oamenii vicleni nu nteleg s foloseasc dect mijloace de actiune pe msur. 9tcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi, vor merge din ru n mai ru..., spune (criptura 0$$ &im. E, 6E3. ).ici un om responsabil spiritual nu poate urmri distrugerea crestinismului*. Einstein DIN NOU IN ASHRAMUL LUI SHRI AUROBINDO Plecnd din as,ramul gurului (atIananda, m-am ndreptat spre cel al lui (,ri +urobindo5 acesta murise cu ani n urm, ns as,ramurile ntemeiate de el erau continuate de ctre discipolii si, care l socoteau acum )sfnt*. Era un loc linistit, la periferia orasului .eK el,i. 'a solicitarea mea, mi s-a atribuit aici o camer pentru o singur persoan. .u aveam nc legturi

foarte strnse cu ceilalti membri, astfel c puteam rmne s reflecte" n singurtate la problemele mele. M ntrebam mai ales dac venise timpul s m ntorc n Arecia, sau ar fi fost de preferat s "bovesc nc n $ndia. (e ivise, mai nou, oportunitatea de a lucra ca profesor la scoala de care dispunea as,ramul. &riam sub impresia ultimei priviri a lui .iranjan. &rdase o ur att de crncen- Era pentru mine de nenteles. $-am trimis c,iar o scrisoare, n care i mrturiseam c sunt ntristat de felul cum ne desprtisem, c l simpati"e" si c, totusi, m speriase ura pe care o ntlnisem n oc,ii si. ntr-o dimineat am pornit de trei ori s-mi cumpr biletul de ntoarcere n Arecia, si tot de attea ori m-am ntors, sc,imbndu-mi prerea pe drum. 4 dat revenit, m-am ncuiat n camer mnios. (e fcuse mie"ul "ilei. (oarele dogorea. 'umina era att de deranjant nct m dureau oc,ii. M-am ase"at si am c"ut din nou pe gnduri. Mi-am amintit atunci de ucenicii lui @abaji, care mi spuneau adesea c n orice clip l strigi pe marele guru, el vine ndat. M-am ,otrt deci s-l c,em n ajutor. n timp ce meditam, am rostit n mintea mea: )@abaji, vino-*. +m simtit instantaneu un ntuneric de neptruns revrsndu-se peste mintea mea. esc,i"nd oc,ii, am fost cuprins de groa" v"nd c ntunericul persista si n exterior: cuprinsese ntreaga camer. 'umina soarelui de amia" mai exista doar dincolo de fereastr. #amera mea semna acum cu o pester ntunecoas. @e"na aproape m ng,itise. @iruit de spaim, am strigat disperat: - Printe Paisie, ajutor-... 4 adiere rcoroas mi-a nvluit ndat sufletul. +cel ntuneric a nceput s cede"e, retrgndu-se ntr-un fel care m-a fcut s-i simt limpede turbarea si neputinta. (e manifesta indiscutabil ca o persoan- #amera a devenit din nou luminoas. 9a"ele soarelui strbteau iarsi fereastra n c,ip firesc. +m simtit atunci ntrire si liniste sufleteasc. +m srit imediat n picioare, mi-am ncltat pantofii, mi-am luat borseta si am plecat s-mi procur nentr"iat biletul de ntoarcere n Arecia. .u mai erau necesare nici un fel de alte anali"e si comparatii$n asteptarea "borului pentru Arecia, am mai petrecut aproape o sptmn n as,ram. +m regsit printre Iog,ini o vec,e discipol a lui @abaji pe care o cunoscusem n as,ramul /eracan din /imalaIa. $-am povestit ceea ce tocmai mi se ntmplase. $ s-a prut ct se poate de normal. +vea si ea experiente asemntoare, despre care a nceput s-mi dea explicatii. - @ine, dar de ce ntuneric! am ntrebat-o. - @abaji a vrut s-ti arate ntunericul mintii tale... a conclu"ionat ea.

.-am socotit de cuviint s-i rspund. /otrt lucru, acela nu fusese ntunericul meu- .u pretind prin aceasta c as avea o minte )luminat*, ba c,iar dimpotriv, ns mintea mea n-ar fi avut n nici un ca" puterea de a tine ra"ele soarelui n afara ferestrei- +poi, am simtit cu claritate c n acel ntuneric se ascundea o persoan, c ntunericul i"vora dintr-o persoan anume. Era @abaji, pe care l si c,emasem explicit. $-am simtit n egal msur turbarea, frica si neputinta n momentul n care l-am strigat pe printele Paisie n ajutor. + cedat imediat si s-a fcut nev"ut. +cestea au fost faptele trite. Aurusii n-au dect s le ofere propria versiune celor lipsiti de experient. %or gsi totdeauna posibilitti alternative de interpretare5 sunt deja instruiti n arta de a-si pcli )cumprtorii*. e altfel, ei se bucur si de complicitatea discipolilor n aceast sarlatanie. (e confirm nc o dat proverbul grecesc: )#u ce dascl o s se"i, asa carte o s nveti*... #e primesc ucenicii ca rsplat! nlesniri sociale si financiare- +ceast adept a lui @abaji mi-a spus mai tr"iu c-i cerea gurului de la distant, mental, diverse lucruri: s-si gseasc serviciu n $ndia, s-si cumpere o cas frumoas, s-si procure anumite sume de bani, s obtin privilegii, si alte asemenea favoruri - care s-au concreti"at rapid si fr exceptie, prin puterea gurului. )+jutoare* identice constatasem c ofer si Mind #ontrol, si magia, si Ioga, si Masoneria. Pn si +ris ,ipnoti"atorul tot astfel de momeli utili"a. esigur, aceste )servicii* sunt oferite de iavol si de demonii si numai anumitor categorii de oameni, n functie de drepturile pe care le-au dobndit de la acestia, si n msura n care le-o ngduie umne"eu. #are este sc,imbul pretins pentru aceste servicii! ( devii )al lor*, s le apartii cu tot trupul si sufletul, dar n special cu sufletul. #e-i va folosi omului de va cstiga lumea ntreag, iar sufletul su l va pierde!, a ntrebat /ristos n urm cu =CCC de ani 0Matei 62, =23. 9spunsul meu a fost ntoarcerea n Arecia. Prietenele mele plecaser deja mai devreme. )+sa precum atunci cnd ve"i o viper sau un scorpion ntr-o colivie de fildes sau de aur, nu le iubesti si nici nu le fericesti datorit materialului pretios al coliviei n care stau, ci, ntruct prin firea lor pngresc si contaminea", te ntorci n alt parte si te scrbesti, tot asa cnd ve"i rutatea locuind nconjurat de bogtie, cinstiri si demnitti, s nu rmi uimit de strlucirea exterioar, ci s dispretuiesti caracterul ei mincinos*. Epictet PARTEA A CINCEA - DUP INDIA3 !NAPOI !N /RECIA REVENIREA IN S ANTUL MUNTE Era martie cnd m-am ntors n Arecia. +veam un straniu sentiment de )putere*. M simteam invulnerabil, mult mai puternic dect oamenii din jurul meu. Pot distinge cu preci"ie nceputul acestui sentiment: mi amintesc c asa m fcuse s m simt @abaji atunci cnd l-am ntlnit a doua oar, n

+lla,abad. (-a ntmplat din clipa n care acel )ceva* a iesit din corpul discipolului su si a intrat n mine. +tunci m-am sc,imbat cu totul. Prietenii mei nu puteau ntelege nimic din ceea ce le spuneam. Parc descinsesem dintr-un alt trm. +veam o serioas problem de comunicare. ntr-un fel glsuia inima mea, si altfel rsunau cuvintele mele n urec,ile celor apropiati. Mama a fost foarte suprat din pricina noului meu aspect exterior. #eea ce mi se potrivea n $ndia constituia o problem pentru Arecia. n vreme ce n $ndia treceam neobservat, n Arecia ieseam strident n evident. Mi-am sc,imbat asadar ,ainele, am nceput s port si o cciulit care s-mi ascund crestetul ras, si m-am readaptat astfel cutumelor grecesti. #u toate acestea, exista n mine ceva lesne de sesi"at de ctre un observator fin. Era ceva care m nfricosa c,iar si pe mine nsumi. #easuri n sir - dar nu totdeauna - c,ipul meu mprumuta o expresie foarte slbatic si ciudat, viclean si rea. #eva animalic. 'ucrul acesta se ntmpla de la sine, independent de vointa mea. .u-l puteam controla cu nici un c,ip. Exercitam asupra celor din jur un straniu amestec de atractie si fric. (e purtau cu mine cu maxim grij, ceea ce-mi alimenta o dat n plus vanitatea. up cteva "ile petrecute mpreun cu familia si cu prietenii, am plecat n (fntul Munte. +colo sentimentul puterii mi-a fost aneste"iat subit. ndat ce m-am apropiat de +t,os, am nceput s m simt strmtorat, ntristat, amortit. nc nu venisem n contact cu oamenii, cu mona,ii mei cunoscuti. +tmosfera du,ovniceasc a (fntului Munte m fcea s m simt astfel. #iudat a fost si ntlnirea mea cu clugrii pe care i cunosteam: m-a intrigat comportamentul lor inexplicabil. M vedeau de departe si veneau bucurosi s m ntlneasc. ns imediat ce se apropiau de mine, rmneau nuciti si ncetau s-si mai manifeste cldura sufleteasc. .u deveneau glaciali, ci doar precauti. (c,imbau n grab cteva cuvinte cu mine si se ndeprtau. +titudinea lor mi-a dat de gndit si totodat m-a ntristat. +m ncercat totusi s nu m frmnt prea mult, cci n definitiv venisem pentru btrnul Paisie. #nd am ajuns la coliba sa, btrnul era singur n curte. M-am apropiat de gardul de srm si l-am strigat. (-a ntors si m-a privit foarte aspru. - #e cauti tu aici! m-a ntrebat, cerndu-mi socoteal. Mi s-au tiat picioarele. M-am gndit: ) ac si de aici m i"gonesc, unde voi merge!*. .u aveam nici un alt loc n care s m duc, nu exista om care s m iubeasc mai mult dect printele Paisie. .u m asteptasem la o asemenea primire. @trnul m primea ntotdeauna bine: m sruta, m mngia, mi vorbea plin de buntate. e ce aceast primire!

.-am spus nimic. +m plecat capul si am asteptat ncremenit s m alunge sau s m opreasc. $ s-a fcut mil de mine. - @ine, intr un pic5 s vedem ce-o s facem acum, a "is. +m intrat bucuros si usurat n curte. + nceput s rd de mine: e ce te-ai tuns! &e-au luat n armat!

+m "mbit. - .u, printe, stiti... am fost n $ndia... - @re ntngule, cum s nu stiu! - %-am scris o scrisoare, am vrut s v-o trimit, dar am pierdut-o. - .u contea", eu am primit-o. +m se"ut si am discutat. @trnul mi desc,isese iarsi bratele sale. up o jumtate de or m-am pregtit s plec. - 8nde vei sta acum! a ntrebat. - +m s merg la printele /. - @ine... peste trei "ile vino din nou. (-a ridicat. - (tai s-ti aduc un pistol(-a ntors "mbind si mi-a adus un sirag de mtnii mic, cu EE de boabe. - +cesta trage cu gloante du,ovnicesti, iar iavolul se teme si nu se apropie, a spus vesel. Pstrea"-l, s nu cumva s-ti trebuiasc. #nd am iesit pe poart mi-a smuls cciulit, i-a fcut cruce si mi-a pus-o la loc. - ( ai si coif, mi-a spus r"nd, s nu te ispiteasc vicleanul cu gnduri... si mi-a tras o scatoalc de alint peste cap. +,, aceste lovituri- Mcar de le-as fi primit ncontinuu- .iciodat nu m sturam de ele- 'e primeam totdeauna cu fric si bucurie, stiind c prin aceste mici lovituri btrnul se strduia s-si ascund darurile du,ovnicesti pe care le mprtea, de fiecare dat n grade diferite. 8neori te )mbtai* de bucuria u,ului (fnt, ti ieseai din sine. +lteori, simteai liniste, pace adnc si sigurant dumne"eiasc: ac umne"eu este cu noi, cine este mpotriva noastr! 09om. <, E63. +lte dati, simteai eliberare din lupta cu gndurile.

/arul mbrca asadar multe si felurite c,ipuri, de fiecare dat dup cum era nevoie. (tiau umne"eu si btrnul. >olosind pretextul acestor scatoalce, printele Paisie m mpodobea du,ovniceste din belsug, cu nespus drnicie, ca pe un principe. obndeam astfel o asemenea frumusete du,ovniceasc, nct mi se sc,imba pn si nftisarea5 c,ipul meu devenea frumos, pasnic, fr nici o umbr de rutate si viclesug, ntocmai ca al unui copil. %"ndu-m n astfel de mprejurri, o prieten de-a mea care nc nu' cunoscuse pe /ristos mi spunea: - $ar te-ai sc,imbat, te-ai fcut ca un copilas. Eu stiam ns c btrnul era cel care m curtase si m mpodobise astfel. in nefericire, patimile supravietuiau totusi n sufletul meu si m trgeau apoi iarsi cu de-a sila spre obiceiurile rele, asa cum este tras catrul de cpstru. #deam n mocirl si mi murdream din nou vesmntul scump si strlucitor. +"vrleam fr minte n noroi pietrele pretioase pe care btrnul le dobndea cu mult osteneal, durere, snge si lupt du,ovniceasc, si mi le druia din belsug. 9isipeam n felul acesta imense avutii du,ovnicesti. $ns printele meu iarsi m primea, iarsi mi tmduia rnile, iarsi m spla si m mpodobea cu vesminte de pret, mi punea inel n deget 0v. 'uca 6B, ==3, m n"estra cu vrednicie du,ovniceasc, fr s mai socoteasc faptele mele dinainte, fr s-si msoare darurile. +ceasta nu s-a ntmplat numai o dat, ci de nenumrate ori. n cele din urm mi-am venit n simtire. M rusinam, nemaindr"nind s primesc astfel de daruri. (tiam c nu le voi putea p"i curate. Peste doar cteva "ile urma negresit s le pierd, dac nu cumva le pierdeam c,iar n clipa urmtoare. i mrturiseam acest lucru plngnd, dar el m mngia, mi alunga amrciunea si m curta iarsi, fr murmur, fr "grcenie, cu nobil bucurie si prisositoare iubire. (e strduia uneori s-si ascund multa dragoste, pentru a nu m determina prin aceasta s m simt cumva obligat. M-am dus asadar la printele /., ascetul la care plnuiam s rmn ca ucenic. M-a g"duit cteva "ile, desi l vedeam nelinistit si precaut. $ntr-o "i l-am ntrebat: - Printe, m veti pstra ca ucenic! - #e s-ti fac, copilul meu, cu attia demoni cti ai asupra ta! mi-a rspuns. .-am nteles atunci prea bine ce se ntmpl si despre ce )demoni* vorbea. esigur, m simteam n general foarte ciudat, dar atribuiam aceast stare experientelor intense pe care le traversasem n ultimul an. 9efu"ul, renegarea lui m-au ntristat. ns printele Paisie m primise, mi desc,isese iarsi bratele sale, si aceasta mi era de-ajuns. El m iubea cu adevrat, indiferent dac eram sntos sau bolnav, frumos sau urt, puternic sau slbnog, inteligent sau prost... El m iubea ntotdeauna, n orice

conditii... #e usurare- #e mngiere- #e bucurie- #e altceva mi-as fi putut dori! LUMIN SAU !NTUNERIC 9esimteam intim limitele ratiunii mele. Mintea nu se dovedea apt s anali"e"e o serie ntreag de evenimente care o depseau considerabil. #um, asadar, s opte" decisiv ntre cele dou ci religioase! E"itam n a lua ,otrrea definitiv pe care toti o asteptau din partea mea. +st"i constat retrospectiv c nu ratiunea era c,emat s decid, ci inima. +dic ceva mult mai profund si mai puternic, practic centrul fiintei umane. .u mintea urma s construiasc o ideologie, ci n inim trebuia s se nasc o credint. ntr-o "i l-am ntrebat pe btrnul despre Iog,ini: - Printe, nu pot s nteleg: sunt oameni inteligenti, cultivati, cu multe valente. e ce s fie ri! .-au nici un motiv- .u pot pricepe@trnul m-a privit, si-a cltinat capul si n-a spus nimic. 'a cteva "ile dup aceea, cu putin nainte de Pastele lui 67<;, s-au ntmplat urmtoarele: ntr-o dup-amia" m aflam singur n imobilul meu din &esalonic, meditnd asupra unor lecturi recente, ntr-o fractiune de secund, m-am surprins pier"nd brusc si total contactul cu realitatea nconjurtoare. .u mai aveam nici un fel de perceptii vi"uale, auditive sau tactile. #ele cinci simturi ncetaser cu desvrsire s mai functione"e. 'umea exterioar se stinsese complet n ntuneric, exact asa precum o camer se cufund n be"n printro simpl actionare a ntreruptorului electric. eturnat de la prelucrarea semnalelor sen"oriale, mintea mea fusese integral absorbit ntr-un trm du,ovnicesc. Era captiva unui eveniment spiritual. +m v"ut atunci simultan dou elemente distincte: pe de o parte, o lumin alb, lin si odi,nitoare, desi foarte intens si strlucitoare5 pe de alt parte, un ntuneric adnc si dens. 'a nceput, atentia mi-a fost atras de ntuneric. Mi-a provocat un sentiment de fric, dar si un anume fel de fascinatie. esi m cuprinseser frisoane de spaim, eram stpnit n acelasi timp de o mare curio"itate, naintnd deci cu mintea ctre acest ntuneric, am perceput dimensiunile actului n sine al negrii. #u ct m afundam mai mult, cu att mai dens devenea ntunericul, si cu att mai accentuat negatia. Exista n ea o putere urias, o anumit )mretie* - as ndr"ni s spun. Era iposta"a negativ a realittii. Pe ct de mult eram atras de lumin, pe att de tare m atrgea si ntunericul. (imteam i"vornd dintr-o parte un ocean de iubire5 din cealalt, un abis nemrginit de ur. +ltruismul la cotele lui absolute emana din acea lumin, n vreme ce ntunericul se arta generator al egoismului absolut. Prin respingerea luminii, prin aversiunea manifest fat de ea, ntunericul plsmuia un alt trm fiintial.

+m nteles dintr-o dat c toate existentele nsufletite si nensufletite din univers erau creatiile luminii. 'umina strbtea si umplea fiecare lucru si persoan din aceast lume. 4 oarecare constiint personal decisese ns, la un moment dat, s nlture din intimitatea sa fiintial lumina care o crease. 'umina a respectat ,otrrea liber a creaturii sale si s-a retras n afara ei. +stfel a aprut un trm fiintial al ntunericului. +sa a devenit ntunericul realitate. Prin negarea luminii s-a plsmuit ntunericul. (pre deosebire de lumin, acesta nu exista de la sine si prin sine, ci doar atta timp ct exista negarea luminii. ntunericul nu poate exista fr lumin. oar lumina fiintea" prin sine nssi. $ntunericul era pur si simplu re"ultatul optiunii libere a unei constiinte personale. El repre"int modul de existent pe care l-a ales o oarecare fiint din cosmos, anume iavolul. +cest act al negrii seamn ntructva cu o creatie, fr s fie ca atare. El mimea" actul creator al lui umne"eu, n sens contrar. Este tocmai consecinta neputintei ontologice a iavolului de a crea, de a "idi, de a da viat. .egnd ntreaga creatie, ntreaga lumin, ntreaga energie, ntreg ,arul lui umne"eu, iavolul a confectionat o realitate din nefiint, a )creat* moartea, ntunericul. nainte de aceast auto-separare a iavolului, nu exista nici moarte, nici ntuneric, ci toate erau pline de lumin si viat. +sadar, simteam emannd din ntunericul n care m afundasem slbticia de"lntuit, rebel, nebun, distrugtoare si autodistrugtoare a negrii pure. >r s pot vedea ceva n jurul meu, au"eam rsete grotesti si asur"itoare adncindu-se n be"n ca ntr-un ocean, naintasem foarte putin n ntuneric. #a si cnd as fi bgat numai capul n ap. +dncul oceanului doar l intuiam. +m nteles ns puterea pcatului, atractia lui, tentatia lui, substanta lui5 pe de alt parte, am nteles si non-existenta lui, impotenta lui extrem. El este nimic altceva dect o )lips*. n spet, absenta luminii. Pe ct de nfricostor devine din momentul n care te cstig, pe att este de ri"ibil si de neputincios cnd te tii departe de el prin felul n care triesti. .u poate birui dect pe cineva care cedea" de bun voie, prin liber alegere. M-am tras napoi cu groa" si repulsie. +m naintat spre lumin si am ptruns n ea, ns nu foarte adnc5 numai ce am trecut ,otarul. M aflam foarte aproape de limita desprtitoare, ns m-a mngiat att de mult, mi-a dat atta sigurant... M-a umplut de viat, de pace, de bucurie, de cunoastere. Eram coplesit de iubirea si de genero"itatea cu care mi revrsa darurile sale, pe care le ignorasem pn atunci si de care nu eram vrednic. 'a scurt timp dup aceasta, totul s-a terminat brusc, exact asa cum si ncepuse. + fost o lectie profund, de numai cteva minute. .ici un cuvnt nar putea-o explica. Mi-a revelat distinctii subtile, sensuri adnci si nsemnate, care covrsesc att limbajul comun, ct si ratiunea nssi. 4 veritabil revelatie. ar, mai presus de orice, un test prin care a fost pus la ncercare intentia mea luntric. + fost vdit dispo"itia precumpnitoare a inimii mele. in fericire, desi la nceput s-a miscat ctre ntuneric, n cele din urm inima mea a aflat odi,n n lumin. (i tot din fericire, lumina m-a primit.

#e era lumina! n Evang,elia dup $oan, /ristos spune: Eu, 'umin am venit n lume, ca tot cel ce crede n Mine s nu rmn n ntuneric 0$oan 6=, ;235 iar +postolul tlcuieste: umne"eu este lumin si nici un ntuneric nu este ntru El 0$ $oan 6, B3. +cest eveniment m-a initiat n taina liberttii de alegere a oamenilor si a ngerilor. Ei au fost n"estrati de umne"eu cu liberul arbitru, astfel nct nu sufer nici un fel de constrngeri n a se misca dup bunul lor plac n plan du,ovnicesc si n sfera moralittii. +tt ngerii ct si oamenii nclin spre bine sau spre ru ca re"ultat al unei dispo"itii si deci"ii strict personale. ntr-un anume sens, ei se plsmuiesc pe sine fr nici un fel de ngrdiri. si confer singuri un proiect ontologic, ,otrnd asupra modului n care vor exista. +ceast libertate a lor este cel mai mare dar pe care l-au primit de la umne"eu. $ntia fiint care a dat la un moment dat o rea ntrebuintare liberttii sale a fost ar,ang,elul 'ucifer. El este marele r"vrtit, )creatorul* si stpnul ntunericului. El este i"vorul, initiatorul si promotorul rului. El iatras dup sine si pe ceilalti ngeri care au devenit demoni. El i atrage si pe oameni ctre trmul su, ctre modul su de existent. 'ucifer fusese ,r"it s rmn ntr-o relatie nemijlocit cu umne"eu, s se nalte spiritual, s se mprtseasc de dumne"eiasca fericire si s-si justifice tocmai prin aceasta existenta. Era ns absolut liber, iar la un moment dat a ales lepdarea, ruperea de umne"eu, si perseverea" pn ast"i n aceast optiune. 'a fel se ntmpl cu toti oamenii care se ntorc mpotriva lui umne"eu, consfintindu-si astfel n deplin cunostint de cau" autodistrugerea. Exist o do" de nebunie n acest gest. &rebuie subliniat c ei nu au fost creati spre ru, ci singuri au decis s dea curs acestei patimi nebunesti a orgoliului. umne"eu respect ntr-att libertatea cu care El nsusi si-a n"estrat fpturile, nct n-o anulea" nici mcar atunci cnd aceasta se ntoarce mpotriva 'ui. Prefer s foloseasc alte nenumrate moduri de a le atrage din nou, cu mult gingsie, aproape de iubirea 'ui. ns iavolul, demonii, vrjitorii, oamenii ri nu vor cu nici un c,ip s se sc,imbe- Ei ajung la o asemenea pervertire nct aleg moartea n locul vietii, ura n locul iubirii, durerea n locul fericirii, rul n locul binelui. (i toate acestea fr o cau" precis, fr un motiv anume... Mintea li se clatin n fata dimensiunilor irationalului. +stfel se distrug de unii singuri, autocultivndu-si aceast nebun vanitate care sugrum sufletele. )8n oamne, miluieste s fi "is a spus cndva printele Paisie. iavolul, si umne"eu l-ar fi iertat*, mi-

)+ici, mai jos, un btrnel se ruga pentru iavol. l durea inima pentru el. si "icea n sinea sa: M>ptura lui umne"eu este si acesta. +r,ang,el a fost, si uite cum a ajunsN. +sadar, se ruga pentru el. n timpul rugciunii, i-a aprut ntr-un colt vicleanul, avnd coarne si mirosind ngro"itor, si a nceput s-i dea cu tifla si s-l ia n rs. 8ite asa i ddea cu tifla, cu amndou minile 0si btrnul mi-a reprodus gestul ntocmai3iavolul refu" totdeauna cinta.* )@trnelul* era nsusi printele Paisie, asa cum avea s mi-o mrturiseasc altcndva, mai tr"iu.

i multumesc lui umne"eu c mi-a druit s triesc aceast experient, ntruct, necre"nd mai nainte c pot exista oameni pur si simplu ru intentionati, m expuneam unor pericole care m-ar fi putut costa c,iar viata. Port nluntrul meu convingerea c prin rugciunile btrnului am primit acest dar du,ovnicesc, dobndind astfel cu prisosint rspunsul la ntrebrile pe care i le pusesem n legtur cu gurusii 0) e ce s fie ri! .-au nici un motiv...*3. $ntru El era viat si viata era lumina oamenilor. (i lumina luminea" n ntuneric si ntunericul nu a cuprins-o 0$oan 6, ;-B3. Eu sunt 'umina lumii5 cel ce mi urmea" Mie nu va umbla n ntuneric, ci va avea lumina vietii 0$oan, <, 6=3. Eu, 'umin am venit n lume, ca tot cel ce crede n Mine s nu rmn n ntuneric 0$oan 6=, ;23. 6,B3. umne"eu este lumin si nici un ntuneric nu este ntru El 0$ $oan

# oricine face rele urste 'umina si nu vine la 'umin, pentru ca faptele lui s nu se vdeasc. 0$oan E, =C3 DIAVOLUL3 !N/ERUL SI MAICA DOMNULUI .u trecuse o lun de cnd m ntorsesem din $ndia. M aflam din nou n (fntul Munte. %remea era nc,is, nnorat si rece. Ploua des n acele "ile. Primvara nu-si intrase nc n drepturi. @trnul m-a invitat asadar n ar,ondaricul su, desi n general avea obiceiul s primeasc lumea afar, n curte. Eram singur, nu existau alti vi"itatori - att datorit ploii, ct si a anotimpului 0la sfrsitul iernii toate comunicatiile cu +t,osul se ntrerup adesea, existnd pericolul ca pelerinii s rmn astfel blocati temporar n Munte5 de aceea, n aceast perioad a anului, Muntele este frecventat doar de un numr redus de studenti, sau de oameni cu probleme speciale3. Era printre primele dati cnd intram n ar,ondaricul btrnului. +m fost condus ntr-o camer mare, care avea n mijloc o sob ncins ce reusea s mprstie putin ume"eala si frigul. e jur-mprejur erau improvi"ate bnci de lemn, acoperite cu niste carpete fcute de mn la r"boiul de tesut. Pe unul din pereti atrna o fotocopie a textului profetiei pe care prorocul aniil a fcut-o despre +lexandru cel Mare, numindu-l )mpratul elinilor*. &extul era precedat de o scurt istorie a vietii prorocului si se nc,eia cu mrturia istoricului $osip, care spunea c amintita profetie fusese oferit de ctre ar,iereul $addos si preotii evrei mpratului +lexandru n persoan, cnd acesta a mers la $erusalim. Profetia descria activitatea, cuceririle, dar si destrmarea statului lui +lexandru cel Mare dup moartea sa. &oate aceste lucruri fuseser prorocite cu secole nainte de nasterea Marelui +lexandru.

@trnul mi-a spus c nu exist o dovad mai "drobitoare despre elenitatea Macedoniei si a Marelui +lexandru dect textul insuflat de umne"eu al %ec,iului &estament. +spectul merit retinut cu att mai mult cu ct n momentul acela nu se declansase nc masina de propagand a slavilor, care ncearc s u"urpe"e istoria si pmntul grecesc. +m ncins apoi o ndelung conversatie, nu-mi amintesc exact pe ce tem. e aceast dat timpul trecea fr ca btrnul s dea semne c s-ar grbi s nc,eie. (edeam pe scunel, ncovoiat att din pricina frigului ct si a strii sufletesti, si m desftam de tovrsia btrnului. Prea c asteapt ceva, cci de o bun bucat de vreme nu mai exista vreun motiv vdit care s ndreptteasc rmnerea mea acolo. >ireste, eu n-aveam ns nici o dispo"itie de a prsi c,ilia. Peste putin a sunat clopotelul, iar btrnul m-a lsat n camer si s-a dus s desc,id. + dat drumul c,eii s alunece pe srm, iar vi"itatorul a luat-o, a desc,is poarta si s-a ndreptat ctre latura din spate a casei, unde n us l astepta btrnul. Eu i au"eam din camer. - Printele meu, iubitul meu printe- s-a au"it o voce puternic, plin de emotie, nsotit de "gomotul fcut de oaspetele care c"use n genunc,i si ncerca s-i srute picioarele btrnului. $n acelasi timp se au"eau pasii printelui, grbindu-se acum s se retrag, incomodat de "id n sfortarea sa de a-l evita pe vi"itator. - .u, bre minunatule, nu...- a strigat, stnjenit si ncurcat, rugtor si totodat destul de familiar, strduindu-se s-l mpiedice cu minile sale pe musafir. Eu ascultam scena din camer. Eram uimit de evlavia pe care o manifesta vi"itatorul fat de btrn, si de modul n care se smerea pe sine la picioarele lui, de adncul respect pe care l sugera ntreaga scen. )4 fi vreun clugr tnr pe care btrnul l-a ajutat mult*, m-am gndit. $n clipa cnd n camer a intrat un brbat de BC de ani, dintre cei sobri si conservatori - precum l vdea mustata sa rsucit - nedumerirea si mirarea mea au luat proportii. #e l-ar fi putut determina pe acest brbat s se poarte ca un adolescent nflcrat! 8n astfel de comportament din partea unui asemenea om ar fi fost foarte greu de anticipat. M-a salutat usor stnjenit si ne-am ase"at toti trei. >aptul c m aflam n ar,ondaricul printelui Paisie l-a fcut pe vi"itator s bnuiasc o legtur strns a mea cu btrnul si s mi se arate extrem de amical, n pofida ciudatei mele nftisri. +m simtit nevoia s-i rspund cu aceeasi cordialitate acestui om pe care, nu att datorit vrstei, ct a temperamentului si a conceptiilor despre viat, n alte circumstante l-as fi privit cu antipatie si suspiciune. $ntreaga sa atitudine, spontaneitatea, iubirea si respectul su de"interesat fat de acest clugr btrn, srac, smerit si nenvtat, vdeau un suflet prea putin ancorat n conformism si totodat fidel unor valori pe care le pretuiam si euF la rndu-mi. +tunci am constienti"at prejudectile cu

care obisnuiam s evalue" anumite categorii de oameni. mi devenise n sfrsit limpede ct de nedrept eram adesea n aprecierile mele. up ce a primit traditionala tratatie, musafirul a nceput o discutie cu caracter general si, la scurt vreme dup aceea, btrnul m-a rugat s trec n camera alturat, unde-si avea bisericuta. Precum majoritatea covrsitoare a c,iliilor din (fntul Munte, tot asa si cea a btrnului adpostea sub acoperisul ei un mic paraclis. M-am ridicat asadar si am intrat n camera vecin, n bisericut, lsndu-l pe oaspete s se sftuiasc ntre patru oc,i cu printele. M-am nc,inat la icoane si m-am ase"at ntr-o stran, spunnd rugciunea si privind din cnd n cnd afar pe ferestruica din fata mea. Era amia"a unei "ile nnorate, cu timp nc,is. #eea ce urmea" s nftise" s-a ntmplat brusc, pe neasteptate, mai rapid dect o btaie de aripi. M-am simtit asemenea unui orb care ntr-o singur clipit si redobndeste deplin vederea. +i fi "is c un ntreruptor s-a rsucit fulgertor, fcnd s strluceasc n camer o lumin intens. +stfel, deodat, am dobndit o perceptie cu totul nou. &rupul meu era nemiscat. 'ucrurile din biseric strluceau indescriptibil. >iecare obiect prea s emit lumin din interior. Pn si peretii erau, ntr-un anume fel, luminosi. Privind pe fereastr, am constatat c si afar exista aceeasi lumin care conferea tuturor lucrurilor puritate. +cesta este cuvntul cel mai potrivit: puritate. Prin fereastr am v"ut un norisor diafan, alb, strlucitor, fr margini bine definite. 4 lumin alb, strlucitoare si imaterial se revrsa din el, miscndu-se foarte repede n jurul c,iliei... Era de fapt o fiint luminoas care "bura. +m simtit n clipa aceea o liniste profund, o pace neclintit, o deplin sigurant du,ovniceasc, o bucurie care, desi coplesitoare, era totusi ec,ilibrat. 4 veritabil )betie cumptat* - asa cum caracteri"ea" vec,ea traditie crestin acest tip de experient. .atura, calitatea si intensitatea simtmintelor nu-si gseau corespondent n absolut nimic din ceea ce cunoscusem n trecut. +m rmas se"nd linistit n stran. up putin timp, si-a fcut aparitia btrnul. M-am ntors foarte calm ctre el si i-am spus: - Printe, am v"ut un nger 0reali"e" ast"i c nici mcar nu pot explica felul cum mi se crease aceast impresie3... M-a privit cu atentie drept n oc,i, ca si cnd ar citi niste semne. - +- @ine... Mergem nuntru, a rspuns linistit. M-a introdus din nou n cealalt camer, unde astepta vi"itatorul. &erminaser discutia. +steptasem aproape dou ore si speram c ni se va sugera s ne retragem. @trnul ns nu trda nicidecum o asemenea intentie. .e-a relatat niste ntmplri presrate cu multe glume. +vea un umor de-a dreptul spumos, care mi-a provocat n mai multe rnduri ,o,ote de rs. n acest timp, musafirul sedea lng btrn, pe aceeasi banc, iar eu n fata lor pe o buturug.

'a un moment dat, printele a nceput s povesteasc despre cineva: - 8n om se dusese tocmai acolo... 0si cuta cuvntul3... n PaHistan, s "icem- +colo s-a cam ncurcat, l-au mnjit si pe fat cu ceva cenus... Mi-am amintit imediat de jertfa din $ndia si de bulina de untur ars pe care mi-o desenase ntre sprncene Iog,inul ucenic al lui @abaji, astfel nct m-am simtit direct vi"at. esi n cea mai mare parte a timpului se adresa vi"itatorului, printele m privea cnd si cnd cu subnteles. +m priceput asadar c vorbea despre mine si despre cltoria mea n $ndia. 4 fcea ns ntr-o asemenea manier nct cellalt s nu nteleag c era vorba despre mine. +m nceput deodat s simt o foarte stranie tulburare. Parc ceva anume se mpotrivea nluntrul meu. - +colo departe, deci, l-a ispitit iavolul. $ns si el spunea la rndul su rugciunea, si nu-i ddea iavolului pace. Printele si-a ntors atunci privirea ctre mine. Eu am nteles si am nceput s spun n minte rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluiestem*. .u mai eram deja atent la povestire, ci la rugciune. $n timp ce vorbea, ca si cnd ar fi rostit o fra" n cadrul povestirii, s-a ntors ctre mine si a spus: u, necurat, iesi din fptura aceasta-

(i ndat a continuat istorisirea, tinndu-l pe cellalt de mn. 'a scurt timp m-a privit din nou, rostind iarsi ca pe o parte a povestirii propo"itia: u, necurat, iesi din fptura aceasta-

#,ipul su era luminat de o strlucire tainic, ascuns, pe care ns o percepeam5 era serios, iar oc,ii si cptaser o expresie pe care arareori o mai ntlnisem. 4 expresie care revela slava ascuns a sufletului su. 4 expresie care vdea o fiint calitativ diferit de ceea ce n mod obisnuit numim )un om normal*, att de diferit nct ncepeai s te ntrebi dac este cu adevrat om. Pe c,ipul btrnului, n privirea sa, descopeream dimensiuni nebnuite ale firii omenesti. +m continuat cu nflcrare rugciunea, desi pe moment nu puteam discerne importanta a ceea ce se petrecea. (-a ntors apoi pentru a treia oar si a spus: u, necurat, iesi din fptura aceasta-

+m simtit atunci ceva imaterial iesind dinluntrul meu, de"lipindu-se si desprtindu-se de mine. +m simtit practic eliberndu-mi-se mintea si sufletul de sub intensa influent a unui alt spirit. $n acelasi timp, am dobndit si o intens perceptie, constiint, cunoastere a sufletului meu ca fiind ceva

extrem de concret si palpabil. M-am simtit usurat, ca si cnd as fi scpat de o imens greutate. +bia n clipa aceea am constienti"at n ce presiune trisem. +m simtit acel )ceva* care iesise dinluntrul meu stnd acum n spatele meu, n stnga5 o pre"ent a crei putere te bloca pur si simplu. mi ngreuna sufletul c,iar si de la acea mic distant. M-am ridicat cu intentia de a m ndeprta de aceast pre"ent si am cutat adpost la picioarele btrnului. M-am ase"at pe podea, lng genunc,ii lui. $n momentul acela, aproape simultan cu cuvintele btrnului si cu eliberarea mea, vi"itatorul m-a uimit nc o dat. + srit n picioare brusc, si a strigat uluit: - Maica omnului, Maica omnului, ce mireasm este aceasta! Printe, printe, Preasfnta este alturi4 mare bucurie l cuprinsese, facndu-l s uite de toate celelalte lucruri din jurul su. Era acea bucurie pe care o simte sufletul atunci cnd i ntlneste pe sfinti n c,ip minunat si suprafiresc, )n u,ul (fnt*. 4mul striga necontenit ntr-un acces de fericire, si ne ruga s mergem alturi n biseric. Eu am ncetat s mai simt n camer teribila si strivitoarea pre"ent a acelui )ceva* pe care, nainte de cuvintele btrnului, l purtasem n sufletul meu. 4are strlucirea slavei Preasfintei .sctoare de umne"eu alungase din sufletul meu si din camer )du,ul necurat* - precum l numise btrnul! #e altceva ar fi putut percepe sufletul att de entu"iasmat al vi"itatorului, dac nu mireasma du,ovniceasc a Preacuratei! (unt ntrebri crora simtul comun si ratiunea natural nu le pot rspunde transant. Exist ns si un alt tip de certitudine care se naste luntric prin )nstiintare dumne"eiasc*, fiind re"ultatul unei lucrri nemijlocite a lui umne"eu n adncurile sufletului omului. %eracitatea cunoasterii pe care ea o furni"ea" este de o evident intim indubitabil. Eram uimit si fascinat. Mi se ntmpla si mie exact ceea ce ntlnisem relatat att de simplu n vietile sfintilor sau, mai profund, mai elevat, n scrierile marilor asceti si sfinti ai ortodoxiei. Erau evenimente care se derulau cu o simplitate extrem, ns de o profun"ime ontic abisal, n raport cu care sufletul se nfricosea" si se bucur n acelasi timp. El simte fric sfnt si cutremur, stri sinonime celei mai coplesitoare fericiri, ntruct face pe viu experienta nemrginitei iubiri a lui umne"eu. &riam asadar o adevrat srbtoare. .e desftam de daruri tainice si ignoram deja orice lucru pmntesc. .e simteam pe ct de mici, pe att de fericiti. 9ugciunea btrnului, i"vort din inima sa nepri,nit, era cau"a acestor experiente dumne"eiesti. $ncet-ncet am intrat n biseric. %oiam s-i multumesc btrnului si mam dus )s-i pun metanie* 0s-i fac, adic, o plecciune pn la pmnt3. Ma mpiedicat oarecum stnjenit. - +colo, acolo pune metanie- si mi-a artat cu mna ctre icoana Maicii omnului din catapeteasm, pe care o privea att de transfigurat nct am avut sen"atia c n clipa aceea o vede pe Preasfnta aievea.

- +m pus, printe, mai nainte. - Pune acum, bre copilasule, cnd ti spun, a insistat el cu un amestec de ,otrre si delicatete, ndemnndu-m prin gesturi s m grbesc. +m pus asadar din nou metanie, spre marea satisfactie a btrnului, care tresalt de emotie ca un tat care si vede fiul bucurndu-se de favorurile mpratului. Mrturisesc c abia ast"i sunt n msur s reali"e" cu adevrat dimensiunile si nsemntatea acestor evenimente du,ovnicesti pe care le-am strbtut atunci ntr-o succesiune ametitor de alert. #onstienti"e" pe deplin att propria mea nevrednicie, ct si sfintenia btrnului, care, adnc ndurerat s m vad ntr-o asemenea stare de prbusire, s-a rugat lui umne"eu s m vindece cu medicamente din cele mai tari, pe msura bolii de care sufeream. $ar umne"eu, #are i ascult pe cei smeriti, i-a mplinit cererea struitoare. $ncet-ncet, btrnul ne-a scos n curte. M-a rugat s desc,id poarta, apoi s o ncui n urma noastr si s pun c,eia n minusculul vagonet improvi"at, asa nct s o poat trage napoi n cas. +m luat amndoi binecuvntare si am plecat. .e-am ndreptat mpreun spre DarIes. #rarea era pustie si serpuia urcnd printre tufe, pe sub copaci. up ce ne-am ndeprtat la vreo sut, dou sute de metri de csut, musafirul printelui mi-a spus cu nflcrare: - @re, este sfnt, este sfnt, ntelegi! a, da, i-am rspuns.

M-a apucat de mn si m-a oprit. M-a privit drept n oc,i. - $ntelegi ce-ti spun! Este sfnt- ntelegi! (ocotea comple"ent. c-i rspunsesem afirmativ dintr-un simplu act de

- a, da, cred si eu cu trie acelasi lucru- l-am asigurat. l cunosc de ceva timp pe btrn, si stiu c asa este. M-a privit iarsi ptrun"tor, s-a convins c vorbesc serios si ne-am continuat drumul. #ra n spate o vali" vec,e, mare, pe care o avea petrecut cu niste curele peste umeri. i era extrem de incomod, mai ales c vali"ele de acest fel erau dotate cu mnere voluminoase, pentru a putea fi crate de mn. Mam mirat de povara lui. ).u putea s-si ia ceva mai confortabil!*, m gndeam. e cnd ncepuse urcusul, se oprea la fiecare cinci pasi. Afia, iar c,ipul si mustata i strluceau de sudoare. Mergeam foarte ncet, n vreme ce eu insistam s-l ajut prelund vali"a pe umerii mei. 9efu"a ns cu ndrjire, continundu-si urcusul si discutia.

Eram curios s aflu ce-l determinase pe acest om s cad n genunc,i fr nici un fel de retineri si s cear cu ardoare si recunostint s srute picioarele btrnului. +poi, si cuvintele sale )Este sfnt, este sfnt-* mrturiseau despre existenta unor experiente iesite din comun. +sadar, am nceput discutia cu scopul de a afla amnunte. M-a ajutat n acest sens familiaritatea lui, faptul c trisem mpreun niste evenimente cu totul minunate, desi sunt sigur c el nici nu-si dduse seama c btrnul tocmai scosese din mine un demon, si nc unul de frunte, dintre cei care se ostenesc s-l cufunde pe om n nselare si rtcire du,ovniceasc. $n fine, tovarsul meu de drum mi-a mrturisit c vali"a sa era absolut goal si c o purta )de camuflaj*, pentru a nu-i fi remarcat infirmitatea. )+m fost ofiter superior de aviatie. .u credeam n umne"eu mai mult dect... majoritatea celorlalti. Mergeam la biseric sporadic, doar la vreo srbtoare mai mare sau la vreo ceremonie mai deosebit. >umam mult, trei pac,ete pe "i. M-am mbolnvit ru. +m fost nevoit s plec la 'ondra, unde mi-au scos trei sferturi din plmni. e altfel, mi lsaser cel de-al patrulea sfert doar pentru a mai avea cu ce s respir, ct de ct, pe parcursul celor dou sptmni pe care mi progno"aser c le mai am de trit - iar aceasta, n cel mai fericit ca". 'e-am "is c voi merge s mor acas, n Arecia. M-am ntors foarte ndurerat. Mi-a trecut apoi prin minte s merg si n (fntul Munte, unde nu fusesem niciodat. #nd am ajuns aici, am au"it despre printele Paisie si am pornit n cutarea lui. $-am gsit pn la urm coliba. Mi-a desc,is usa el singur, nainte s ciocnesc. - @un venit, imitrie- mi-a "is. &e asteptam,

$ntr-adevr, avea pregtit si tratatia. M strigase pe nume, desi m vedea pentru prima dat- +m rmas cu gura cscat de un cot. M-a ndemnat s sed, s m odi,nesc. - .u te necji, nu te necji, toate au s fie bine, mi-a "is. Eu nu rostisem nc nici un cuvnt- &oate vor merge bine- mi-a spus el, si mi-a fcut cruce de trei ori peste piept. +u trecut de atunci doi ani si jumtate. M simt excelent. .ici n-am murit n dou sptmni, asa cum ar fi fost normal, nici metasta" n-a fcut cancerul meu, nici medicamente n-am luat. (unt foarte bine. oar att, c m deplase" greu, fiindc nu mai am plmni cu care s respir...*. (punndu-mi acestea si discutnd bucurosi despre multe altele, am ajuns la mnstire. - %in din cnd n cnd s-l vd, mi "ice. .umai c n mnstire nu pot sta. $mediat ce se ncuie portile, m simt ca la nc,isoare. e aceea m duc la ,otel la DarIes, si seara mai discut cu oamenii la restaurant.

+stfel mi s-a de"legat si enigma legat de comportamentul lui. &otodat, primeam o mrturie n plus despre nc una din multele ,arisme ale btrnului, anume ,arisma tmduirii: putea s-i vindece pe oameni de orice boal. Pe foarte multe persoane, printre care si acest ofiter, le-a smuls din g,earele mortii n ultima clip. $ar celor ce vor crede le vor urma aceste semne: n numele Meu, demoni vor i"goni... peste cei bolnavi si vor pune minile si se vor face sntosi 0Marcu 62, 61-6<3. "OPERATIA$ 4m nenorocit ce sunt- #ine m va i"bvi de trupul mortii acesteia! 09om. 1, =;3 #ci precum &atl are viat n (ine, asa $-a dat si >iului s aib viat n (ine. 0$oan B, =23 $n general, problema noastr cea mai acut const n faptul c nu ne cunoastem pe noi nsine. (untem ignoranti n privinta continutului luntric al inimii noastre. $n covrsitoarea noastr majoritate, suntem stpniti de orgoliu. #u alte cuvinte, credem despre noi nsine mai mult dect ne-ar ndreptti realitatea. .e supraapreciem posibilittile. 4mul mcinat de orgoliu trieste sub imperiul imaginatiei, pier"nd astfel contactul cu cea mai intim realitate - propria sa persoan. #onsider c apogeul acestui delir al mndriei este atins atunci cnd cineva ajunge s se socoteasc pe sine umne"eu. 4mului vanitos i este inaccesibil obiectivitatea, ntotdeauna el i subevaluea" pe ceilalti n raport cu sine. Mndria este una din cele mai sumbre expresii ale orbirii spirituale. 'ucifer a cre"ut c poate deveni umne"eu prin furt si viclenie, si din ar,ang,el luminos a ajuns diavol ntunecat si lipsit de minte. n acelasi fel si nc,ipuie despre sine c sunt dumne"ei o bun parte dintre gurusii contemporani si mentorii curentului .eK +ge. >ructul orgoliului este egoismul. $ndividul nrobit egoismului gravitea" exclusiv n jurul propriei persoane, trieste numai n scopul satisfacerii instinctelor sale si ntr-un complet de"interes fat de aproapele su. El si pierde abilitatea de a-si repre"enta fie si teoretic conceptul de )jertfa*. 8n astfel de om eram eu nsumi, la ntoarcerea din $ndia. esi plin pn la refu" de rni sufletesti, m consideram posesorul multor capacitti si valente deosebite. mi percepeam pn si neajunsurile drept calitti. Pe de alt parte, darurile firesti cu care fusesem n"estrat de umne"eu mi le atribuiam mie nsumi, n vreme ce nereusitele le puneam totdeauna pe seama unor terte persoane sau factori exteriori. Erorile erau mereu datorate celorlalti. #u toate c bjbiam ntr-o adnc ignorant, pretindeam a fi dobndit )nalte cunostinte spirituale*. #nd omul ncepe s pun n practic poruncile lui $isus /ristos, i se desc,id treptat oc,ii du,ovnicesti si ncepe s perceap miscrile luntrice ale inimii, care i determin comportamentul exterior. +bia atunci i se descoper numeroasele sale plgi sufletesti. ntr-un prim stadiu, le

depistea" doar pe cele grosiere. +poi, cu ct i se fortific sntatea du,ovniceasc, cu att mai profund vede n sufletul su. +junge n final s-si constienti"e"e si s-si recunoasc desc,is toate patimile care l stpnesc. +ccept c este iubitor de plceri, lenes, vanitos, nerecunosctor, lacom, r"buntor, desfrnat, mnios, nedrept, ipocrit, si multe altele. #onfruntat cu aceast realitate brut, el ncepe s fac eforturi de ndreptare. 4mul smerit este cel care, desi nnobilat cu multe ,arisme, se consider pe sine mai prejos dect toti oamenii si nu socoteste nimic ca fiind al su, ci al lui umne"eu: &oat darea cea bun si tot darul desvrsit de sus este, pogorndu-se de la Printele 'uminilor 0$ac. 6, 613. umne"eu celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d ,ar 0$ac. ;, 23. umne"eu ngduie ca viata omului mndru s fie pus la un moment dat la ncercare, asa nct prin nfruntarea unor neca"uri sau ptimiri s-si revin, s se tmduiasc du,ovniceste. #nd ns mndria ajunge s depseasc un anumit grad, lucrurile devin complicate si primejdioase. Pentru astfel de oameni devine valabil acel cuvnt: risipiti au fost si nu s-au cit 0Ps. E;, 6B3. +ltfel spus, omul nu vrea s nvete din ncercrile vietii, nu vrea s-si accepte greselile, nu vrea s pun capt orbirii si s se smereasc. l mpiedic msura devastatoare a orgoliului, care l face s prefere autodistrugerea n locul transfigurrii prin cint. El si periclitea" astfel existenta n vesnicie, exilndu-se de bun voie n trmul ntunericului fiintial, n slasul demonilor, n iad. Este consecinta trufiei luciferice. #um poate fi ajutat un asemenea om! El are nevoie nu de un medic obisnuit, ci de unul asemenea ngerilor, n"estrat cu mult discernmnt, cu infinit iubire, cu nespus smerenie. 8nui astfel de bolnav nu-i sunt eficiente obisnuitele )medicamente* du,ovnicesti, ci i este necesar un c,irurg experimentat, care s-i efectue"e o veritabil )operatie* du,ovniceasc. Printele Paisie avea atta smerenie, nct scufunda n ea ntreaga mea mndrie, neutrali"nd-o. M lua n minile sale cu mult atentie si delicatete, ca pe o frun" uscat, foarte fragil. M ngrijea cu nemrginit iubire, ca pe un prunc n pragul mortii. (i cu adevrat eram foarte aproape de nebunie, de moarte sufleteasc. $ntr-o "i, n c,ilia sa, btrnul prea c se pornise pe glume. 'uase un cutitas si se fcea c vrea s-mi taie gtul. +m stat linistit: din mna lui acceptam inclusiv moartea. Mi-a atins atunci gtul cu partea neascutit a lamei si a nceput s m )taie*. - %rei s-ti facem operatie! m ntreb. - 4rice spuneti, printe. - &i-e fric! - .u, printe, nu-mi este. + devenit deodat serios. - @ine, nu acum, la Pasti... (i mi-a dat drumul.

+steptam linistit, bucuros si plin de curio"itate Pastele, care a venit dup cteva sptmni. n ajunul Pastelui nu s-a ntmplat nimic. +m asteptat si n noaptea de nviere, dar... tot nimic. uminic seara, n prima "i de Pasti, eram singur n cas. +i mei iesiser, iar eu urmream la televi"or un film despre /ristos. 'a sfrsitul filmului am nc,is emotionat televi"orul, m-am mutat n camera alturat, unde aveam o cruce mpodobit, am ngenunc,eat si am nceput s m rog. .espus de lin, si din ce n ce mai intens, simteam binecuvntarea btrnului acoperindu-m. l simteam n spatele meu, n picioare, binecuvntndu-m. 4 putere, o energie purttoare de viat se revrsa asupra mea din belsug, adpndu-mi ntreg sufletul si trupul. &oat fiinta mea absorbea ca un burete aceast energie plin de cldur, de vitalitate, de dulceat. Eram ptruns de o minunat uimire si recunostint v"nd cum #ineva infinit de bun si de puternic, att de puternic nct biruia moartea, mi druia viat, bucurie, pace. )(lav &ie, umne"eule-*, repetam la nesfrsit. $n c,ip tainic, mi-a fost dat s m contemplu pe mine nsumi dinaintea lui umne"eu si s-mi vd propria stare du,ovniceasc. +m fost cu totul miscat, descoperind nluntrul meu o profund tendint de respingere, de refu" al lui umne"eu. Exista o ntreag pervertire mental a realittii, o teribil orbire spiritual. Mintea mea se cufunda ntr-o betie perpetu, alimentat de plcerile ptimase care m cotropiser extrem de adnc. Mi-am simtit sufletul aproape mort, cvasiinexistent. %edeam mormntul sufletului meu, "idit din blocuri de piatr si acoperit de o stnc urias. +flat nuntrul mormntului, eram insuportabil de nefericit, neavnd loc s m misc nici mcar ctiva centimetri. .u exista c,ip s ncerc mcar s mping gigantica piatr de pe mormnt. +erul mi lipsea, de asemenea, cu desvrsire. (ufletul mi "cea neputincios, ntemnitat, gata de moarte. M cuprinsese un nfricostor sentiment de groa" si de de"ndejde. mi era cu neputint s m mntuiesc singur. Pn si gndul despre mntuire se mistuise deplin. #onstiinta mi era sfsiat de o singur ntrebare: #um am ajuns n aceast stare! #um m-am putut lsa ntemnitat de iavol n aceast cumplit nc,isoare spiritual! $at ns c energia lui /ristos se revars dintr-o dat asupra stncii. Piatra se topeste pe dat. Puterea iavolului, pcatul cel nimicitor, nu poate sta mpotriva milei si iubirii dumne"eiesti. Piatra mormntului se desc,ide, sufletul meu este eliberat... ncep s m misc, foarte ncet, amortit, sovielnic, uluit... ncep s m simt, s simt... @inecuvntarea lui /ristos m ncl"este, druindu-mi viat. 4c,ii nspriti, uscati, ferecati n sloiurile de g,eat ale sufletului meu, nu putuser s plng pn acum. +cum ns au fost eliberati si ei: i"vorau necontenit siroaie de lacrimi. 'acrimi de bucurie, de usurare, de recunostint. #ineva m nviase, adpndu-m cu viat din %iata (a. 'uase asupra (a moartea si pcatul meu. ruindu-mi viat, primise moarte de bun voie. (e mpovrase cu moartea pcatului meu si m eliberase, aducndu-m iarsi la viat. 'imba omeneasc este neputincioas n a descrie nvierea du,ovniceasc pe care am trit-o. .u folosesc metafore, ci am n vedere

sensul exact si cel mai concret al cuvintelor. (ufletul meu era mort si a nviatPrimind atunci puterea de a m cerceta pe sine n profun"ime, m-am scrbit cu adevrat de mine nsumi. mi spuneam: )#um pot pretinde s exist, cnd o fac n acest c,ip mi"erabil, ntunecat, aductor de moarte! Este ntr-adevr de nenteles ndelunga rbdare a lui umne"eu*. $nima mea a i"bucnit atunci nvalnic ntr-o rugciune revrsat ca un ru din strfundurile ntregii mele fiinte. ) umne"eul meu, cum oare m mai rab"i! $a-m, umne"eul meu, iam... .u vreau s mai exist eu, cel att de ticlos si de murdar... > s dispar aceast rutate, aceast ur, aceast mocirl n care "ac. .imicestemi toat urtenia... umne"eul meu, cum poti s m mai rab"i! M minune" de abisul iubirii, smereniei, bunttii, delicatetei, ngduintei &ale-* +veam s obosesc destul de curnd din pricina plnsului de"lntuit. Epui"at, m-am ntins pe pat. @trnul, pe care l simtisem pre"ent n tot acest rstimp, tiase ntr-adevr o bucat mare din orgoliul meu. )4peratia* sa, spre deosebire de cele obisnuite, n-a lsat n urm nici o durere, ci doar bucurie, pace, si un dor nesfrsit de a se repeta ct mai grabnic. )@isturiul* c,irurgului nu rnise, ci vindecase adnc. #elor ce sedeau n latura si n umbra mortii, lumin le-a rsrit 0Matei ;, 623. Pentru c plata pcatului este moartea, iar ,arul lui viata vesnic, n $isus /ristos, omnul nostru 09om. 2, =E3. $ar unde s-a nmultit pcatul, a prisosit ,arul 09om. B, =C3. M4( $'$E @rbatul acesta era cunoscut n tot orasul. 8nii l socoteau nebun, altii aveau dubii serioase n aceast privint. &oti cdeau ns de acord c era un om )foarte citit*. $mpresionati de strlucitele sale rspunsuri si explicatii, multi dintre concitadini exclamau: )+ nnebunit de la prea mult carte-*. #irculau pe seama sa istorii ciudate, care strneau curio"itatea multora. (e ncettenise c,iar bnuiala c era sfnt. 'ocuia la poalele muntelui, lng ultimele case ale orasului. .u avea un adpost propriu-"is, dup cum nu avea nimic al su n afar de "drentele pe care le purta att vara ct si iarna. ormea pe pmnt. Mnca orice i se ddea. #ea mai mare parte a timpului si-o petrecea n deplin singurtate. Eu mi-l amintesc nc de pe vremea cnd eram copil. ncovoiat de spate, se tra ncet-ncet, ca un melc. #opiii l iubeau si intrau c,iar n vorb cu el. #ndva, n primele clase primare, l-am ntlnit pe drum mergnd invers, cu spatele nainte, precum obisnuia adesea. nc de pe atunci era cocosat. - Mos $lie, de ce mergi invers! l-am ntrebat. umne"eu -

- Pentru c m ispiteste iavolul si nu vreau s-l vd, mi-a rspuns. 8ite, e acolo, nu-l ve"i! - si mi-a artat un punct anume. M-am uitat ctre locul pe care mi-l indicase, am simtit un fior de team, ns n-am v"ut nimic. - .u-l ve"i! a ntrebat din nou. - .u- am rspuns si m-am ndeprtat speriat. +ni de "ile mai tr"iu, pe cnd eram la gimna"iu, niste colegi mai slabi la nvttur au iesit foarte bucurosi din sala n care tocmai ddusem te"a la fi"ic. (trigau plini de bucurie. &recuser cu succes ceea ce se anuntase a fi pentru ei o mare ncercare. Povesteau cum, n ajun, Mos $lie le spusese subiectele care urmau s le fie date la dou dintre te"e. .u-i credeam, ns ei se jurau cu emfa", relatnd n detaliu convorbirea pe care o purtaser cu btrnul. +u nceput de atunci s-l vi"ite"e multi copii dornici de a li se de"vlui subiectele la diverse materii. Pe acestia ns, Mos $lie i ndemna s nvete temeinic si, dac insistau n continuare, i trimitea la icoana Maicii omnului s se roage pentru ajutor. $n general, se istoriseau multe ntmplri iesite din comun despre Mos $lie. Existau ns si multe amnunte neclare, de natur s nasc ndoieli, ntruct btrnul si mpna conversatiile cu multe cuvinte lipsite de sens ori greu de nteles. ns, n ciuda tuturor controverselor, exista un numr nsemnat de oameni inteligenti si cultivati care mergeau regulat s discute cu el. Eu cunoscusem dou situatii ale unor prieteni care atestau cu trie c Mos $lie i ajutase cu sfaturile pe care le strecurase printre cuvintele sale )nebunesti*, referindu-se la niste subiecte si probleme personale pe care ei nici mcar nu apucaser nc s i le de"vluie. 8nul dintre acestia c,iar ne asigura c fiica sa cea mic, pe atunci elev la scoala primar, devenise nvttoare exact n circumstantele pe care le pre"isese Mos $lie cu multi ani nainte. 'a fel se ntmplase si cu o problem intim a familiei lor, care dup ani de "ile a avut de"nodmntul prev"ut cu preci"ie de ctre btrnul ,oinar. Modul su de viat mi amintea de sfintii )nebuni pentru /ristos*, care renuntau la absolut toate avutiile pmntesti si cutreierau din loc n loc, supunndu-se unor mari privatiuni si simulnd n public prostia si nebunia, pentru a cunoaste toate treptele umilintei si ale nstrinrii. Era o form de asce" asumat de un numr foarte restrns de persoane, tocmai ntruct cerea total lepdare de sine si presupunea deja existenta unor foarte solide temelii du,ovnicesti. +veam s-l ntlnesc din nou pe Mos $lie ntr-o mic maga"ie, cu putin nainte de a pleca n $ndia. Mi-a povestit atunci multe lucruri din viata sa. >usese secretar ntr-un sat, nainte de 67;C. 4dat, pe cmp, mergnd dintrun sat n altul, l-au atacat cinii. + fost nevoit s se urce ntr-un copac. &oat noaptea s-a rugat acolo si a cntat imnuri ctre Maica omnului. $-a compus el nsusi o cntare frumoas, pe care mi-a psalmodiat-o. Pe timpul ocupatiei a stat n oras. ntr-una din "ile, si-a prsit slasul improvi"at pentru a re"olva niste treburi. rumul pe care l avea de strbtut

trecea pe la marginea orasului, pe lng munte. +colo i s-a artat nssi Preasfnta >ecioar. + rmas ncremenit de uimire, ntre timp, engle"ii bombardaser orasul, n ncercarea de a lovi gara unde se adpostiser multi germani. up bombardament, Mos $lie si-a continuat drumul si a ajuns la cldirea unde avea treab. $ns nu mai exista acolo nimic altceva dect o groap imens. #ldirea fusese distrus de bombardament. ac nu l-ar fi ntr"iat Preacurata, ar fi fost ucis... $n locul unde i s-a artat Maica omnului, a "idit o bisericut pe care a numit-o )Preasfnta Milostiv*. 'ng aceast bisericut alesese s-si duc mai departe traiul. Mi-a povestit apoi despre cltoria pe care o fcuse demult n (fntul Munte. e-a lungul conversatiei noastre, si lua deseori rga"uri n care rostea rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. Mi-a trecut atunci prin minte s exerse" si eu te,nicile pe care le deprinsesem n urm cu cteva luni la cursurile de Mind #ontrol. M-am convins ns cu stupefactie c nu puteam lucra practic nimic n preajma lui. .u se ntmpla absolut nimic. - ( nu te duci n $ndia, mi-a spus. +colo au s te mnnce ca pe o legum. $-am vorbit despre printele Paisie. artat c-l cunoaste bine. esi nu iesise vreodat din oras, a

- 4, acesta ne-a ntrecut pe toti cu mult- (-i spui s fac si pentru mine o rugciune. (-mi trimit si un sirag de mtnii. +m petrecut mpreun cu el vreme de trei ore, rstimp n care m-a nvtat multe lucruri despre ceea ce nseamn o adevrat vietuire crestin. .u l-am ascultat, ns, si am plecat n $ndia. $at mprejurrile n care lam ntlnit din nou, imediat dup )operatia* btrnului Paisie: Mos $lie strluceste $n dimineata urmtoare )operatiei* pe care mi-a fcut-o printele, mam tre"it ntr-o stare aproape paradisiac. @inecuvntarea btrnului era nc asupra mea. M simteam minunat, plin de pace si de iubire pentru ntreaga fptur. M-am sculat cu intentia de a merge ntr-o plimbare pe munte. '-am ntlnit n strad pe Mos $lie - )cel mai mic om al orasului*, asa cum obisnuia s se autointitule"e. Ldrentros, cu prul si barba lungi si murdare, grbovit, ase"at pe bordura unui trotuar, aprinsese focul ntr-o tinic,ea. #opiii si prsiser jocul si l nconjuraser. 'e vorbea cu capul plecat, aruncndu-le cnd si cnd cte o privire. Plin de uimire, l-am v"ut nvluit ntr-o lumin imaterial. 4 lumin asemntoare celei pe care o rspndea btrnul Paisie, doar c era mai mic n dimensiune si intensitate. (trlucitoare, translucid, suav, emannd bucurie. Era ,arul care se revrsa din el si i atrgea ca un magnet pe copii. Mi se confirma definitiv c Mos $lie era un om du,ovnicesc, care si ascundea

marea lucrare luntric sub acopermntul nebuniei, spre a fugi de laudele si cinstirea oamenilor, de slava desart5 l iubea pe umne"eu ntr-o asemenea msur nct renuntase de bun voie la toate desftrile acestei lumi. M-am apropiat de el cu bucurie si cu familiaritatea pe care mi-o inspira ,arul. - (ntate, Mos $lie- i-am strigat. (i-a ridicat surprins capul. + recunoscut ntr-o clipit binecuvntarea btrnului Paisie care era asupra mea si m-a privit cu intensitate si nedumerire. - Printele Paisie m-a fcut astfel, ieri sear, i-am spus. a- +cesta ne ntrece pe toti.

+m stat apoi putin de vorb. 'a un moment dat i-am "is: - Mos $lie, te vd strlucind. $"vorste o lumin dinluntrul tu. .-a spus nimic. (i-a plecat capul stnjenit, rusinat. 'a scurt timp ne-am desprtit, si mi-am continuat plimbarea. (? .8-' $(P$&E(&$ PE 4M.8' 8M.ELE8' &?8

+tunci $isus a fost dus de u,ul n pustiu, ca s fie ispitit de ctre iavolul... +tunci diavolul '-a dus n sfnta cetate, '-a pus pe aripa &emplului si $-a "is: ac &u esti >iul lui umne"eu, arunc-&e jos, c scris este: )ngerilor (i va porunci pentru &ine si &e vor ridica pe mini, ca nu cumva s i"besti de piatr piciorul &u*. $isus i-a rspuns: $arsi este scris: )( nu ispitesti pe omnul umne"eul tu *. 0Matei ;, l-13

8"nd de anumite fragmente din %ec,iul &estament si denaturndu-le sensul, iavolul l ndeamn pe /ristos la pcat. Mntuitorul astup gura iavolului folosind 'egea dat de ctre umne"eu oamenilor, pentru a-i p"i de pcat: ( nu ispitesti pe omnul umne"eul tu. $n %ec,iul &estament, prin gura sfintilor (i proroci, umne"eu inter"ice omului s-' pun la ncercare pe >ctorul su. 4 asemenea ispitire i-ar fi pricinuit omului nsusi multe rele, de care umne"eu (e strduieste s-l p"easc prin porunc.

$ n .oul &estament, iavolul se strduieste prin viclenie, mistificnd (cripturile, s-' ndemne pe /ristos la clcarea poruncii lui umne"eu, la pcat. Este motivul pentru care /ristos nsusi, cu propria (a gur dumne"eiasc, reactuali"ea" aceast porunc. in nefericire, este tocmai porunca pe care am omis-o din vedere, si astfel ignoranta mea, adugndu-se marii mele nerusinri, mi-a determinat cderea ntr-o nou ispit la foarte scurt timp dup marea binecuvntare a )operatiei*. up ntlnirea cu Mos $lie, am pornit asadar ntr-o plimbare pe munte. ntreaga mea raportare la realitatea nconjurtoare suferise modificri substantiale ca urmare a darului primit de la btrnul Paisie. @rusc, lumea mi-a prut mai vie. 9elatia mea cu fpturile lui umne"eu devenise mai profund, mai sincer, mai sensibil. M bucura tovrsia lor- ntelegeam modul lor de viat5 copacii, animalele, psrile, c,iar si cea mai nensemnat plant, toate mi se de"vluiau cu adevrat ca fiind vii. Era o experient nemijlocit, iar nu o simpl asumptie mental. 'e vorbeam, le mngiam, le iubeam. 'e percepeam ca pe niste tovarsi de viat. Eram ntru totul fericit. Mintea mi era extrem de limpede si linistit. evenisem capabil s deslusesc toate intentiile si imboldurile luntrice ale animalelor. &riam o negrit pace, frumusete, iubire. +ceasta era viata cea adevrat, liantul autentic al omului cu lumea. +stfel va fi fost n 9ai- +m reali"at atunci n ce orbire mi petrecusem viata pn n clipa aceea. )+stfel trebuie c este btrnul n fiecare "i*, m-am gndit. Mi-am amintit de ntmplrile pe care mi le istorisise. )Pe cnd eram la (tomiu, la mnstirea de lng Donita, au venit doi ursi n locul unde aruncam gunoaiele. Erau flmnde srmanele animale. +m cobort si le-am dat pine. %e"i, animalele nteleg felul n care se apropie cineva de ele: dac vrea s le fac ru sau dac se apropie din iubire. (i cel mai slbatic animal, dac te apropii de el cu iubire adevrat, n-o s te necjeasc.* (i-a ntins mna si a c,emat o psric cu gtul rosu care se afla n vecintatea noastr, pe crengile unui copac. Psric a venit si s-a ase"at bucuroas pe degetul lui. )%e"i, animalele se bucur de om5 ele recunosc superioritatea omului si se bucur de pre"enta lui. +sa tria +dam n 9ai. up cderea omului, s-a distrus aceast legtur si a venit slbticia: omul caut s le omoare, iar ele s-au slbticit. &otusi, animalele slbatice sunt ast"i mai aproape de adevr dect cele domestice. ac se apropie cineva de ele cu iubire, revin la relatia aceea de la nceputuri. $n sc,imb cinele, care trieste permanent n preajma omului, s-a sc,imbat mai mult. + dobndit un spirit politienesc, o anumit suspiciune. 4mul distruge animalele. 8ite, aici aveam o pisicut pe care o ,rneam. %enea la picioarele mele si torcea, se freca de mine, era foarte cuminte. ntr-o "i i-am aruncat o bucat de pine si animalul s-a tras napoi speriat. #e se ntmplase! #ineva o lovise cu pietre si i stricase MgndulN bun. %e"i! 4mul a pus nceput rului*. - Printe, c,iar e adevrat c nici cel mai slbatic animal nu-ti face nimic dac te apropii de el cu dragoste! - +devrat, bre, adevrat.

Printele mi-a povestit n continuare multe alte lucruri asemntoare, pe care acum ncepeam le nteleg mai bine, de vreme ce c,iar le triam. (i, n timp ce m aflam n aceast stare binecuvntat, mi-a trecut prin minte gndul: )#e-ar fi dac as intona vreun Hirtan ,indus sau as spune vreo mantrl 4are voi intra ntr-o alt stare, sau n-o s se ntmple nimic!*. M-a cuprins aceast curio"itate stupid, dorinta de a observa influenta pe care o va avea asupra mea aceast )practic* ,indus. 4mul cedea" mai nti la nivelul gndului, iar apoi n fapt. +m nceput asadar s cnt un Hirtan si s rostesc mantra pe care mi-o predase @abaji n somn: )/are 4m .ama, (,ivaIam*. .ici pn ast"i n-am aflat sensul ei exact. )4m* este sunetul sfnt al ,indusilor, iar )/are 4m* este salutarea religioas cu care ncep textele lor )sfinte*. #uvntul )(,ivaIam* trebuie c are legtur cu "eul (,iva al distrugerii, unul dintre )marii "ei* ai panteonului ,indus. .-am apucat bine s rostesc mantra, si ndat lucrurile s-au sc,imbat. +m simtit o transformare att n interior, ct si n exterior. 4 adiere glacial a miscat crengile si mi-a umplut sufletul de fiori. +m ncetat totodat s mai simt n vreun fel ,arul lui /ristos, care mi linistise sufletul si fcuse ca legtura mea cu lumea s fie att de armonioas, de dulce si de pasnic. &riam deja o alt atmosfer spiritual. Percepeam o nou putere manifestndu-se n jurul meu, ns ea mi aducea tensiune, ncordare. (imteam c trebuie s fiu atent. &ot ceea ce se ntmpla era ciudat si nefiresc. .u exista nici o explicatie natural pentru un vnt att de ng,etat, nici pentru timpul foarte scurt ct a durat. (unt convins c nu a fost vorba de un fenomen natural, c,iar dac a miscat crengile copacilor. Eram deja speriat si crispat. mi pierdusem degajarea, relaxarea, sentimentul de ncredere, de sigurant, de iubire - pe care le ncercasem mai devreme simtind pre"enta lui /ristos. +m fcut eforturi s m sustrag acestei influente, s redevin precum fusesem nainte. Ladarnic- @inecuvntarea de care m mprtsisem s-a ndeprtat n c,ip simtit de la mine. $ntrigat, m ntrebam cum de se putuse produce att de rapid aceast radical sc,imbare. +m reluat apoi rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*, cu mult rvn si nflcrare. .u m mai interesa s studie" diferentele, s discern diversele stri spirituale. &njeam s fiu iarsi ca un copilas n bratele lui /ristos. oream s triesc dulcea (a pre"ent, c,iar dac ar fi urmat s nu mai cunosc nimic altceva n viata mea. $ns nu se ntmpla nimic. #a efect al rugciunii, acea malefic putere care se apropiase de mine a fost ani,ilat, astfel nct nu m mai temeam. ns sufletul meu a rmas n continuare gol de pre"enta lui /ristos. M simteam pe jumtate mort, lipsit de mngiere, nsingurat, distrus, vinovat fat de #ineva care m iubea mult, n timp ce eu l vndusem, l rnisem, i ntorsesem spatele. in nefericire, nu suntem n stare s pretuim si s p"im cum se cuvine lucrurile pe care nu le-am dobndit prin osteneala noastr personal. &ocmai

ce risipisem, nesocotindu-l prosteste, marele dar al printelui meu. +veam s trag multe nvtminte din aceast greseal. >ericiti cei smeriti, care stiu s nvete din experienta altora fr s ptimeasc... &8>+ E +>$.

.u stiu cum a fost cu putint, ns desi ptimisem attea nenorociri sufletesti din partea magilor indieni, a Iog,inilor, n c,ip straniu nu eram capabil nc s constienti"e" aceast stare de fapt. esi m expusesem unor primejdii de moarte, nu reuseam s iau act de tragedia n care m aflam. $gnoram cu desvrsire consecintele faptului c acesti oameni nvliser abu"iv, grosolan si fr prejudecti asupra ipostasului meu du,ovnicesc, psi,ic si somatic. ( fi fost inclusiv aceast orbire temporar efectul lucrrii ,arului lui umne"eu, care m-a acoperit prin rugciunea btrnului, mpiedicndu-m s sesi"e" dimensiunile cderii mele tocmai pentru a nu ajunge prad celei mai nfricostoare de"ndejdi! ( fi fost pur si simplu re"ultatul superficialittii mele sufletesti si intelectuale! .u stiu. #ert este c am nceput s m problemati"e" n toate aceste privinte abia la ntoarcerea n (fntul Munte, si ndeosebi dup urmtoarea ntmplare. M aflam mpreun cu printele Paisie, la scurt timp dup ce btrnul scosese demonul din mine. Eram numai noi doi si m pregteam de plecare. $esisem afar din curte, n vreme ce btrnul se pregtea s ncuie. %orbeam despre Iog,ini, si la un moment dat i-am "is: - Printe, sunt oameni buniExact n clipa aceea, n dreapta mea, o tuf de dafin nalt de vreo doi metri a nceput brusc s se clatine si s se smuceasc att de tare, nct era gata s ias din rdcini. (e "gltia cu o slbticie de nedescris, ca si cnd cineva tbrse asupra ei cu toat ura, strduindu-se ncrncenat s o smulg din pmnt. 'a numai un metru mine, se misca singur, fr s o ating vreo mn vi"ibil, fr s sufle nici cea mai pal adiere de vnt#opacii, frun"ele, plantele, ierburile din jur erau absolut nemiscate. M-am nspimntat teribil. - Printe, ce-i asta! am strigat ngro"it. - Prietenul tu, mi-a rspuns linistit btrnul. +m plecat apoi capul rusinat. $ntelegeam acum mai limpede ce fel de )buntate* aveau Iog,inii si cti demoni trimiseser asupra mea. e asemenea, ntelegeam o dat n plus la cte lupte du,ovnicesti l supusesem pe btrn de-a lungul timpului. El trebuia s-l nfrunte de fiecare dat pe iavol pentru mine. El ridica totdeauna ntreaga mea greutate du,ovniceasc. El se afla mereu n linia nti a r"boiului du,ovnicesc, n vreme ce eu "ceam la spital, n spatele frontului. (i de cte ori nu avea s se mai ntmple acelasi lucru!... 'a un moment dat i-am spus:

- Printe, ati fcut att de multe pentru mine, ce pot s fac si eu pentru sfintia voastr! - #e spui, binecuvntatele!- &u stii ct bine mi-ai fcut! (tii cte siraguri de mtnii mi-ai adus! %oia s spun prin aceasta c fusese nevoit - n marea sa iubire - s fac nenumrate rugciuni n plus, folosind siragul de mtnii, ori de cte ori m aflam n primejdie. e fapt, si ngreuia astfel nc si mai mult programul su de rugciune si asce", care era si asa extrem de solicitant. $ar aceast osteneal, care se aduga marilor sale osteneli "ilnice, o socotea cu toat sinceritatea... folos. )Mona,ul este silire continu a firii*, spune (fntul $oan (crarul. mprtia #erurilor se ia prin strduint, si cei ce se silesc o rpesc pe ea, "ice /ristos 0Matei 66, 6=3. ntr-adevr, btrnul si silea propria fire nespus de mult, ns fcea aceasta cu toat bucuria, cci o fcea pentru /ristos, pe care l iubea infinit. El nfrunta ntotdeauna problemele ntr-o manier du,ovniceasc, avnd ca perspectiv vesnicia, mprtia lui umne"eu, dup care nseta necontenit. @?&9T.8' (&9?'8#E(&E $ntr-o "i, plecnd de la c,ilia btrnului, mi-am amintit la poart ceva care m frmnta. - Printe, Iog,inul acesta, .iranjan, scotea o lumin-... i-am spus. - #e lumin! - 8ite, asa cum sedeam toti adunati n jurul su, deodat a iesit din trupul lui si ne-a nvluit pe toti o lumin aurie, ca o sfer care se mrea continuu. +poi am simtit cum m transform cu totul, cum mi se sc,imb mintea. #e lumin era aceea! Printele si-a ridicat mna cu un gest suav, si mi-a pus-o pe cap fr s spun nimic... 4 lumin s-a rspndit pretutindeni, umplnd toat curtea. 4riunde priveam n jurul meu, vedeam aceast lumin. @trnul era i"vorul din care ea se revrsa. n ciuda intensittii ei, oc,ii nu m dureau5 era imaterial si nespus de dulce. .u m sturam privind-o. esi avea nsusiri cu totul supranaturale, nu simteam uimire, ci m bucuram de ea n c,ipul cel mai firesc. Eram mbtat de aceast lumin pe care o absorbeam cu ntreaga mea fiint, n acelasi timp, mintea mi rmsese complet lucid, receptiv la toate elementele din mediul nconjurtor. e altfel, cele cinci simturi functionau normal, cu singura deosebire c li se adugase unul nou: )vederea du,ovniceasc*. $mi amintesc c era mie"ul "ilei, cu un soare ar"tor. ns strlucirea luminii imateriale a printelui Paisie eclipsa pur si simplu lumina soarelui, covrsind-o cu mult n intensitate. Mi-e greu s estime" durata acestui fenomen. #ert este c, dup o vreme, m-am pomenit psind pe crarea ctre Mnstirea Dutlumusi. .u-mi aduc aminte exact ce s-a ntmplat ntre timp.

Eram profund sc,imbat cnd am ajuns la mnstire. #lugrii au remarcat imediat acest lucru. e la printele Paisie vii! ntrebau. a, ncuviintam cltinnd din cap.

.u pot spune c a existat un moment anume n care mi-am revenit din aceast stare. Ea s-a estompat treptat, ntiprind ns adnc n sufletul meu o pace dulce, ale crei efecte persist pn ast"i, la "ece ani de la consumarea evenimentului. &riesc nc roadele acelei tainice si profunde sc,imbri luntrice. $n felul acesta, am putut face prin experient nemijlocit comparatia ntre cele dou lumini. #e mi-ar fi putut explica btrnul prin cuvinte! (i ct as fi nteles din ceea ce mi-ar fi spus despre lumina Iog,inului! &ocmai de aceea, printele mi oferise acest dar du,ovnicesc, astfel nct s percep diferenta prin trire. (i, ntr-adevr, aceast diferent era urias, de-a dreptul incomensurabil. Pe ct difer o tinic,ea vec,e de una de aur, pe ct difer omul de umne"eu, pe ct difer minciuna de adevr, pe att diferea lumina lui .iranjan de cea a printelui Paisie. .ici mcar nu s-ar putea gsi un termen de comparatie pentru strlucirea care i"vora din btrn. esigur, cineva care n-ar fi avut experienta luminii btrnului, ar fi fost privat de posibilitatea unei comparatii. (-ar fi lsat, eventual, lesne fascinat de lumina Iog,inului, si poate c,iar s-ar fi artat dispus s-l urme"e pe calea ntunecat a rtcirii. $ns un om familiari"at cu viata du,ovniceasc, tritor al lui /ristos si cunosctor al experientelor sfintilor (i, ar fi v"ut-o n integralitatea realittii sale brute: o lumin de provenient demonic. %oi ncerca s fiu mai explicit n a descrie si lmuri aceste evenimente spirituale. (ufletul omenesc, prin nssi natura lui, poate primi fie ,arul dumne"eiesc, fie energia demonic. &otul depinde exclusiv de vointa liber a omului, de intentia lui asumat prin fapte. #nd omul se apropie de umne"eu, de /ristos, prin p"irea poruncilor 'ui si prin participarea la (fintele &aine pe care nsusi $isus /ristos le-a ntemeiat pe pmnt si le-a ncredintat ca mostenire vesnic @isericii pe care tot El a ntemeiat-o, atunci sufletul primeste nluntrul su pe umne"eu. Prin &aina (fintei mprtsanii se ntmpl ceea ce nsusi /ristos a fgduit: #el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu rmne ntru Mine si Eu ntru el 0$oan 2, B23. Prin p"irea poruncilor, /ristos si umne"eu &atl vor locui nluntrul omului care i va iubi: ac M iubeste cineva, va p"i cuvntul Meu, si &atl l va iubi, si vom veni la el si vom face locas la el 0$oan 6;, =E3. +sadar, n felul acesta omul devine teofor, adic ajunge s-' poarte pe umne"eu permanent nluntrul su. (ufletul unui asemenea om se uneste

att de strns cu umne"eu, nct devine una cu El: #el ce se alipeste de omnul este un du, cu El 0$ #or. 2, 613. (ufletul omului se ndumne"eieste si dobndeste prin ,ar nsusirile pe care umne"eu le are prin fire: nemurire, lumin, slav, cunoastere a trecutului si a viitorului, stpnire asupra materiei, si multe altele. 'umina lui /ristos care slsluieste n sufletul unui astfel de om este att de intens nct se manifest vi"ibil si la nivelul trupului, fcndu-l s strluceasc - n sens literal. #nd omul acesta doreste, din ratiuni pe care el le cunoaste, descoper slava sufletului su si altor persoane cu care intr n contact, asa precum /ristos le-a descoperit dumne"eirea (a celor trei ucenici ai (i pe Muntele &abor: $isus a luat cu (ine pe Petru, pe $acob, pe $oan, fratele lui, si i-a dus ntr-un munte nalt, de o parte. (i s-a sc,imbat la fat naintea lor, si a strlucit fata lui ca soarele, iar vesmintele 'ui s-au fcut albe ca lumina... 0Matei 61, l-=3. @iserica 4rtodox aduce drept mrturie multimile de sfinti care, de-a lungul tuturor celor dou mii de ani de existent a sa, au avut nenumrate asemenea experiente si ,arisme. &oti acesti sfinti ai @isericii adeveresc cuvintele omnului $isus /ristos: #el ce crede n Mine va face si el lucrrile pe care le fac Eu, si mai mari dect acestea va face 0$oan 6;, 6=3, dar si >r Mine nu puteti face nimic 0$oan 6B,B3. $n rndul acestor teofori se numr si printele Paisie. El vdea lumina lui /ristos prin faptele sale, prin cuvintele sale, prin ntreaga sa viat. $ar atunci cnd era nevoie, o vdea si n c,ip suprafiresc naintea ucenicilor si. 4mul, clcndu-si propria constiint - aceast lege fireasc pe care umne"eu a inculcat-o n inimile oamenilor pentru a-i clu"i spre bine 0fapta legii scris n inimile lor, prin mrturia constiintei lor si prin judectile lor - 9om. =, 6B3 - se ndeprtea" de i"vorul binelui, de lumin, de umne"eu. El se ntunec si, prin pcatele pe care le svrseste, i confer ntr-o msur variabil -drepturi asupra propriei persoane iavolului. +stfel omul se plasea" de bun voie sub influenta energiei demonice. $ar dac rmne consecvent acestei alegeri, spiritele malefice vor intra n el si l vor stpni deplin, aducndu-l n starea de demoni"are. Exist oameni 0precum vrjitorii, magii, satanistii3 care au ajuns la o asemenea pervertire a mintii nct urmresc n mod expres ca demonii s intre n ei. e aceea, l invoc regulat si explicit pe iavol, invitndu-l struitor s intre si s le ia n stpnire sufletul. Ei fac aceasta n dorinta de a dobndi putere asupra oamenilor sau de a accede la un statut care s le asigure celebritatea. #u alte cuvinte, sunt motivati de patimile iubirii de stpnire, slavei desarte, trufiei. +sadar, iavolul l transform ntr-un simplu instrument pe omul asupra cruia si exercit stpnirea. $i transmite viclenia sa demonic si o parte din capacittile pe care el, ca entitate spiritual, le are prin fire. emoni"atilor li se ntmpl frecvent s-si sc,imbe radical trsturile fetei, s vorbeasc folosindu-se de cele mai diverse si mai stranii voci, s levite"e, s intuiasc evenimente viitoare, s cunoasc faptele svrsite n trecut de oameni pe care i ntlnesc pentru prima oar, s comunice telepatic, s

miste diverse obiecte de la distant, s provoace catastrofe naturale, s.a.m.d. $ns iavolul este legat de ctre /ristos si nu poate lucra rul dect ntr-o mic msur. Printele Paisie mi spunea: )#el mai mic dintre demoni are atta putere nct ar putea distruge ntr-o clipit ntreg pmntul, dar nu ngduie umne"eu*. +ltdat btrnul mi-a "is: )+tunci cnd vorbeste la tribun Daramanlis, spre exemplu, n fata unei multimi de "eci de mii de oameni, dac ar ngdui umne"eu s apar iavolul fie si numai pentru o secund la acea tribun, ar cdea cu totii morti de fric*. 'a o alt ntlnire, povestindu-i btrnului despre luminile pe care le vede cineva atunci cnd meditea", mi-a spus: )+stfel de lumini, noi nu vrem s vedem. 'e ntoarcem spatele... 4dat, cnd eram n (inai, n pustie, mai sus de si,stria (fintei Epistimi, am iesit seara din pester si m-am suit pe creasta vecin, de unde vedeam mnstirea. +colo obisnuiam s m rog. +veam o bric,et n mn si din cnd n cnd o aprindeam, ca s vd pe unde psesc pe stnc. n acea sear, numai ce fcusem ctiva pasi de la pester mai departe, si o lumin ca de reflector a luminat toat partea aceea, ca si cnd ar f fost "iu. +m nteles imediat c era de la cel viclean, care urmrea s m pcleasc, fcndu-m s m mpiedic si s cad n prpastie. M+stfel de lumini nu vreau s vdN, mi-am "is n sinea mea, si mam ntors n pester*. +postolul Pavel spune c iavolul se preface si n nger de lumin: Pentru c unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucrtori vicleni, care iau c,ip de apostoli ai lui /ristos. .u este de mirare, deoarece nsusi (atana se preface n nger al luminii. .u este deci lucru mare dac si slujitorii lui iau c,ip de slujitori ai drepttii, al cror sfrsit va fi dup faptele lor 0$$ #or. 66, 6E-6B3. +dic (atana se strduieste s nsele inclusiv prin aparenta de nger al lui umne"eu5 tot astfel si gurusii ncearc s se disimule"e sub aparenta sfinteniei, cu ajutorul puterilor demonice. Efortul lor de a nsela se poate dovedi eficient pn cnd omul ajunge s-' cunoasc pe /ristos n u,ul (fnt. %$. E#+9E+ #9E$E98'8$ >ireste, usurarea pe care am simtit-o din clipa n care btrnul mi-a scos demonul a fost urias. (c,imbarea mea n bine, din absolut toate punctele de vedere, era de o evident mai mult dect i"bitoare. Mai aveam ns o problem serioas: simteam adesea n tot capul o durere traumati"ant. n plus, exact n mijlocul creierului, acolo unde se afl glanda ,ipofi", acu"am o durere continu, c,iar dac nu foarte intens. $mi amintesc foarte bine noaptea n care am dobndit brusc toate aceste simptome. M aflam n $ndia, n as,ramul lui (atIananda din MongIr. n timp ce dormeam, am primit din exterior un adevrat atac mental. Existau toate temeiurile pentru a conc,ide c a fost )opera* lui .iranjan, conductorul as,ramului. n somn, adic exact atunci cnd m puteam mpotrivi mai putin, m-a luat efectiv n stpnire si mi-a adus multe vtmri

sufletesti. #nd m-am tre"it, mi-am simtit creierul )sngernd*, ca si cnd ar fi fost frecat cu smirg,el. M aflam acum n coliba btrnului, n bisericut. (tteam de vorb btrnul ntr-o stran, n picioare, iar eu lng el. 'a un moment dat i-am spus: - Printe, nu sunt bine, mi-au fcut ceva la cap. $-am explicat tot ce mi se ntmplase. M-a privit cu buntate, dar n-a spus nimic. (i-a ntins doar mna si m-a mngiat pe cap. + tinut mna ceva mai mult aproape de urec,ea mea dreapt. +m simtit ndat o putere dulce iesind din mna sa si ptrun"ndu-mi n tot capul. (ufletul mi s-a umplut de liniste, de pace, de sigurant. (en"atia a durat foarte putin, doar cteva secunde, la captul crora m nsntosisem cu desvrsire. ispruser complet toate simptomele, durerile, traumele, ba c,iar si cele mai firave semne de surmenaj. M simteam literalmente posesorul unui creier nou, nefolosit, ca si cnd abia atunci m-as fi nscut. M-am bucurat nespus, fr s fiu deloc surprins. &oate aceste fenomene mi apreau deja ca fiind ct se poate de firesti. (tiam foarte bine c btrnul era mpodobit si slvit de /ristos cu multe ,arisme. .ici n-am mai simtit nevoia de a discuta cu el despre aceast ntmplare, ci am luat binecuvntare si am plecat. esigur, vorbim aici despre minuni, despre lucruri cu totul mai presus de fire. 4ricine si-ar putea nc,ipui c n mod normal ar fi trebuit s scot strigte de fericire, s sar pn n tavan, s i"bucnesc n lacrimi, n exclamatii de multumire... ns btrnul era att de simplu, se purta att de natural si de degajat, nct se pare c m-a influentat si pe mine n felul cum nfruntam toate evenimentele. e altfel, ce mare lucru era pentru +totputernicul umne"eu s m tmduiasc de orice suferint! %reau s sublinie" nc o dat caracterul radical diferit al repercusiunilor pe care le aveau asupra sufletului si trupului meu energiile Iog,inilor, pe de o parte, si energiile btrnului, pe de alta. n primul ca", re"ultatul se dovedea de fiecare dat traumati"ant5 n cel de-al doilea, primeam totdeauna vindecare de bolile sufletesti sau trupesti. >ireste, explicatiile si interpretrile Iog,inilor sunt din cele mai diverse. Ei se strduiesc s-si pre"inte metoda ca pe un foarte mare dar, ca pe un produs al evolutiei n plan spiritual, cu consecinte din cele mai benefice asupra individului. >r ndoial, sunt multi cei care ascult aceste te"e si se mrginesc s le anali"e"e strict teoretic, filosofnd inepui"abil pe seama diverselor nuante si asumndu-si la nivelul abstract, dup criterii pur subiective, o gam mai larg sau mai restrns de nvtturi Iog,ine. #ad n aceast curs cei care fie nu le-au experimentat pe viu, fie n-au avut nc privilegiul de a intra n posesia termenilor de comparatie. Este usor de urmrit si de nteles psi,ologia omului care, ntruct pe de o parte i se ntmpl lucruri neobisnuite si necunoscute, iar pe de alt parte i se serveste prompt si abil o anumit c,eie de interpretare a acestor fenomene, nu mai are timpul si dispo"itia necesare unei evaluri profunde si riguroase, tocmai

pentru c evenimentele si explicatiile se succed ntr-un ritm alert, asa nct sfrseste prin a ceda bulversat, cu convingerea c progresea" spiritual, n vreme ce el se ndreapt, n realitate, spre o tragedie poate insurmontabil. $mi amintesc de ca"ul foarte interesant al unui sKami din $ndia care nnebunise n urma practicilor Ioga. Ei afirmau cu entu"iasm c gurul l-a nnebunit pentru a-l elibera de ratiunea care i-ar fi fost o piedic serioas n calea evolutiei spirituale- #e fel de )progres spiritual* este acela n care omul se distruge cu desvrsire! Efortul du,ovnicesc al crestinilor tinteste, dimpotriv, spre dobndirea ntelepciunii si luminarea mintii, nicidecum spre accederea la nebunie, inconstient sau idioti"are... Este nc o ilustrare a variettii de pericole pe care le presupune Ioga. $n as,ram, prietena mea avea ,emoragii att de puternice nct nu se putea ridica din pat, iar ei sustineau c prin puterea gurului i se oferise aceast binecuvntare, pentru a se curta de Harma ei- Este demn de remarcat faptul c, n prim instant, am fost la un pas de a accepta o asemenea explicatie. +veam, din fericire, s ne edificm destul de curnd asupra perfidiei acestor oameni... @trnul spunea: ) iavolul nu se poate ascunde pentru mult timp5 tot va iesi vreo cornit din sac... ar el ce face! ac l ntrebi ce se vede iesind din sac, o s-ti spun c nu e o cornit, ci o vnt*. >olosea acest exemplu anecdotic pentru a atrage atentia asupra nseltoriilor la care obisnuiesc s recurg tatl minciunii, insuflatorul rtcirii, si nefericitii si slujitori. ac rul s-ar nftisa ca atare, atunci cu sigurant c majoritatea covrsitoare a oamenilor l-ar evita, mcar din dorinta de a nu se vtma pe ei nsisi. 9ul trebuie asadar s se camufle"e, s-si confectione"e ntr-un fel sau altul aparenta frumosului, a binelui, pentru ca oamenii s-l poat accepta si asuma. n acelasi fel, pentru a nu risca i"olarea, oamenii ri sunt nevoiti s se pre"inte mai nti ca virtuosi. e asemenea, ei se vor strdui ntotdeauna s-i calomnie"e pe cei cu adevrat virtuosi, pentru a-si asigura prim-planul confortabil din care s-si pun n aplicare nesting,eriti toate proiectele. +9M+&+ up ntoarcerea din $ndia, am rmas n (fntul Munte sase luni de "ile - din martie pn n septembrie. 'a nceputul lui octombrie mi se nc,eia termenul acordat pentru amnarea stagiului militar si trebuia s m pre"int n vederea recrutrii. +m prsit +t,osul cu doar "ece "ile nainte de termenul limit, ntruct m temeam c, dac as fi "bovit mai mult timp n oras, mi-as fi reluat, alturi de vec,ii mei prieteni, relele obiceiuri. e aceea am ncercat s-mi petrec cele "ece "ile stnd numai n cas5 aveam astfel si prilejul de a m vedea mai pe ndelete cu printii mei, care erau usor nelinistiti din pricina mea. $n timp ce eu evitam cu obstinatie iesirile din cas, amicii m cereau cu struint la telefon, n special niste fete cunoscute. +sa cum obisnuim s spunem, )si bga dracul coada lui*. in nefericire, ncet-ncet aveam s fiu iarsi atras spre obiceiurile cele vec,i. +cum ns cunosteam pocinta si

mrturisirea pcatelor, mergeam la du,ovnic si m ridicam iarsi pe picioarele mele. &otusi, de foarte multe ori se ntmpla s nu m pot mpotrivi pcatului. 'a cea mai mic ispit, cdeam ca un pui de gin. Prin toat viata mea din trecut, i ddusem iavolului multe drepturi de stpnire asupra mea. esi m c,inuiam cumplit, stiind c nu fac dect s m autodistrug, vointa mea ceda adesea n fata pcatului. esigur, patimile omului sunt lanturile cu care iavolul leag sufletul omenesc, iar eu eram foarte strns nlntuit. ar nu era numai aceasta, ci si altceva. e multe ori simteam n jurul meu pre"enta demonilor, nete"ind terenul pentru ca pcatul s devin mai lesne reali"abil. +lteori simteam efectiv asupra membrelor niste furnicturi cu totul neobisnuite si extrem de intense, care mi aprindeau de apetit sexual ntreg trupul, cu o fort devastatoare. Mai mult, i vedeam pe demoni provocnd simultan si altor persoane din jurul meu aceeasi predispo"itie. Evenimente cu substrat demonic mi se ntmplau aproape "ilnic. Este practic imposibil s le relate" pe toate, sau s surprind n cuvinte subtilitatea si profun"imea strilor pe care mi le induceau. %oi evoca trei situatii concludente. +. (eara, cnd n unitatea militar se ddea semnalul de stingere si soldatii se culcau, obisnuiam s m retrag ntr-un loc mai i"olat si s m rog. (puneam rugciunea mintii folosind siragul de mtnii: ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*. ntr-o sear, dup ce ncepusem rugciunea, am simtit brusc tot trupul ng,etndu-mi si mi s-a fcut realmente prul mciuc. Mi-am dat seama c un demon se apropiase de mine. +m continuat rugciunea. Pre"enta lui devenea tot mai intens, astfel nct deodat am simtit ceva strngndu-mi inima n piept si gtul. Erau ca niste mini reci si viguroase. $n groa"a care m cuprinsese, am strigat: )(finte +rsenie, ajutm-*. emonul s-a oprit ndat si a fugit de lng mine. Mi-am regsit imediat linistea luntric, si mi-am continuat bucuros rugciunea. @. + doua ntmplare este legat de o fat care se ndrgostise de mine si m urmrea cu perseverent. Eu o alungam explicit, iar ea insista imperturbabil. up nesfrsite tatonri, s-a ntors de"amgit n +merica, unde-si fcea studiile, asa nct nu ne mai v"usem de multe luni de "ile. mi imaginam c ntre timp se linistise. n acea perioad mi ndeplineam o parte din stagiul militar undeva n Evros5 mi-am luat o permisie de trei "ile si am pornit spre &esalonic, cu intentia de a-mi vedea printii. +u"ind c si btrnul Paisie se afla nu departe de oras, am mers s-l ntlnesc. .e-am bucurat amndoi de regsire, am avut o discutie ndelungat, la captul creia m-a mbrtisat si m-am pregtit de plecare. up ce m-am ndeprtat ctiva metri, btrnul m-a c,emat napoi, urmrindu-m foarte intens cu privirea. M-am apropiat de el, socotind c vrea s-mi spun ceva, ns el m-a srutat... pe gt- 4 dat n partea dreapt si o dat n partea stng, apoi m-a trimis la drum binecuvntndum.

M-am bucurat simtindu-i iarsi dragostea netrmurit, dar m stpnea si un sentiment de uimire. Mi s-a prut ciudat s m srute pe gt. $n aceeasi dup-amia", pe cnd sedeam n cas, a sunat telefonul. Era tocmai acea fat- (i, pe deasupra, se afla n &esalonic- +m fost surprins. - @ine, dar cum ai ajuns aici! .u erai n +merica! - +m simtit c "ilele astea vei fi aici, asa c am luat ieri avionul si am venit. %oiam s te vd. #e puteam s-i rspund! %enise din +merica s m vad#nd ne-am ntlnit, mi-a mrturisit c avusese o stranie certitudine c n acele "ile m va gsi n oras. >usese sigur de acest lucru, fr s si-l poat explica nici ea. +m stat apoi de vorb pe ndelete, ne-am pornit pe glume si pe rs, si ncet-ncet ntlnirea a cptat o pronuntat tent erotic. M-am strduit din rsputeri s evit un asemenea de"nodmnt, ns eram atras de o fort ire"istibil. >ata parc era beat. mi cdea invariabil n brate, o respingeam, mi se strecura din nou la piept... e la un anumit moment, am nceput s simt c nu suntem singuri. +veam si... companie. Percepeam din nou pre"enta demonului. >r s o constienti"e"e, fata se afla deja integral sub influenta lui. Era ntr-o stare de surexcitare sexual inimaginabil. .-o mai v"usem niciodat asa. esi simteam limpede pre"enta demonic si eram agresat de aceleasi imbolduri concupiscente, nu m temeam. M-am smuls din nclestarea minilor ei si am iesit afar din cas. %"nd c m urmea", am dat nconjur automobilului. .e desprtea o distant de B-2 metri. @rusc, am simtit o mn urias "gndrindu-mi organele sexuale. 4 lascivitate irepresibil m-a cuprins instantaneu. mi pierdusem controlul. >ata s-a apropiat si s-a aruncat n bratele mele, ncepnd s m srute. Eram parali"at. #edasem luntric, spusesem ) a-*. (imteam demonul lng noi sporindu-ne dorinta, dar nu m mai interesa. M predasem n stpnirea lui. $n clipa aceea, fata si-a aplecat capul si m-a srutat pe gt: o dat n partea dreapt si o dat n partea stng, exact n acele dou puncte n care m srutase cu putin timp nainte printele Paisie+m srit ca mpins de un resort, ndeprtnd-o pe fat cu putere. Eram mnios, simtind c avusese loc o profanare: mbrtisarea curat a btrnului si srutul ptimas al fetei erau dou lucruri esential ireconciliabile. #el dinti era profanat de ctre cel de-al doilea. +sadar, btrnul stiuse de la nceput tot ceea ce urma s mi se ntmple, dar nu-mi spusese nimic. + preferat s foloseasc o modalitate mai delicat de a m smulge din pcat si din minile iavolului. Pe atunci, fata respectiv nu credea n /ristos si nu avea nici o legtur cu @iserica. (e pretindea o persoan )modern* si lipsit de )prejudecti*. Mai tr"iu, dup numeroasele lucruri ciudate care i s-au

ntmplat, a nceput s se problemati"e"e, s-si mai cen"ure"e excesele, ssi sc,imbe treptat viata, si n cele din urm, prin puterea lui /ristos, a devenit si ea unul dintre mdularele vii ale &rupului omnului, ale @isericii 4rtodoxe. iscutnd cu printele Paisie despre problemele de acest gen, mi-a spus: )+tunci cnd exist o legtur strns si o mare iubire ntre dou suflete, ele pot cunoaste astfel de lucruri de departe. ns de cele mai multe ori intr iavolul la mijloc si ncurc lucrurile. Pune n gnd unui biat si unei fete s mearg n acelasi loc si s se ntlneasc acolo. +poi iarsi acelasi lucru, n alt parte, si tot asa, pn cnd cei doi ajung s spun: M#eva se ntmpl cu noi, ceva special-N, pentru ca n cele din urm s-i arunce n pcat. $spititorul este un mare regi"or si scenograf... e aceea nu trebuie s pun nimeni ba" pe asemenea ntmplri, ca s nu se rtceasc. ac ceea ce ni se ntmpl este de la umne"eu, atunci El va gsi un alt mod de a ne nstiinta, care s ne aduc deplin certitudine*. $ntr-adevr, asemenea c,estiuni necesit un mare grad discernmnt, pe care nu-l mai posed multi asceti n vremea noastr. #. #ea de-a treia ntmplare s-a petrecut n Evros, la unitatea militar. ntr-o sear, ncercnd s spun nencetat rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*, nu-mi puteam concentra nicidecum mintea, care se risipea n nenumrate alte gnduri. up ndelungi eforturi sortite esecului, mi-am "is: ) ac nu m pot ruga, atunci s fac mcar niste mtnii. Este si aceasta o rugciune a trupului, iar umne"eu mi-o va primi, v"ndu-mi neputinta*. $nainte de a apuca s fac "ece mtnii, m-a nconjurat un fel de pcl respingtoare, ros-aurie. Era un atac desc,is al iavolului. @iruit de spaim, mi-am "is: )'as, mai bine s n-o ncurc ru de tot-*, si am plecat n grab. Mai tr"iu m-am cit pentru lasitatea acestei atitudini. M temusem de lupta cu iavolul, ntruct stiam c-i desc,isesem iarsi porti largi, prin pcatele svrsite recent. in nefericire, cdeam nc destul de frecvent victim vec,ilor mele patimi. M-am ntors n dormitorul comun si m-am pregtit de culcare. #redeam c s-a terminat, c fusese o simpl furtun de moment. M nselam ns amarnic$n "ilele urmtoare nu m-am simtit bine. +cu"am o permanent si inexplicabil stare de ameteal, somnolent si sfrseal. M-am pre"entat la medicul unittii, pe care l cunosteam, si care m-a supus unei examinri riguroase. .u mi-a gsit absolut nimic n neregul. Mi-a sugerat n final, ca o msur de precautie, s efectue" si un control stomatologic. $-am urmat sfatul, ns dentistul m-a asigurat la rndul su c sunt perfect sntos. +ceste simptome au continuat totusi la fel de pronuntat si de nimicitor vreme de dou-trei luni. .u mai eram n stare s fac nimic, nu mai puteam nici mcar s m rog. +m nceput s bnuiesc ce se petrece abia dup urmtoarea ntmplare. de

ntr-o "i, am desc,is %ec,iul &estament pe care l tineam ntr-un sertar al biroului. )( citesc putin, dac tot nu m pot ruga*, m-am gndit. (urpri"a pe care am avut-o a fost ns de proportii. .u puteam distinge literele- +m simtit deodat o att de intens stare de slbiciune si de great, nct mi-am pus capul pe birou, ca s nu cad de pe scaunul pe care sedeam, constienti"nd n acelasi timp c era la mijloc o lucrare diavoleasc. Mi-am lipit %ec,iul &estament de frunte, cerndu-$ omnului un dram de mngiere. ncet-ncet mi-am revenit. +cum stiam foarte bine ce am. #utam un mod de a-l vedea pe btrnul Paisie. 4ca"ia s-a ivit la urmtoarea permisie. - Printe, f-mi o cruce- .u sunt bine deloc. M simt ca si cnd cineva m-ar fi prins ntr-un nvod si m-ar trage n jos. +metesc si am o stare de somnolent permanent. M-a apucat cu dragoste si mi-a lipit capul de pieptul lui5 mi-a fcut cruce de trei ori pe crestet, fr s spun un cuvnt. +sta a fost tot. M simteam iarsi bine si usurat. up ce i-am descris ntmplarea, l-am ntrebat cu team: - Printe, cum de are iavolul atta putere!

- .oi i-o cedm, prin pcatele noastre. Mi-am amintit rusinat de numeroasele pcate grave pe care le svrsisem n ultima vreme. M-am dus apoi si m-am spovedit. &rebuie s preci"e" c, exceptndu-i pe crestinii ajunsi la nalte msuri du,ovnicesti, marea mas a oamenilor care se vd confruntati cu atacuri demonice att de radicale este alctuit n general din cei care au dat multe drepturi iavolului prin contactul cu practici precum magia, spiritismul sau Ioga. 'a (fnta Mnstire (tavroniHita am cunoscut un om, putin mai n vrst dect mine, care fusese ani de "ile membru conductor al miscrii ,induse /are Dris,na. #nd l-am ntlnit eu, se rentorsese deja la crestinism. mi povestea ct de mult a suferit de pe urma iavolului din clipa n care s-a strduit s scape de sub tirania acestuia. #,inurile mele nu repre"entau ntr-adevr nimic fat de ceea ce ptimise el. &oate puterile sale sufletesti ajunseser la sectuire deplin. ) ac nu era printele Paisie, n-as fi putut s scap*, mi mrturisise la un moment dat. Exist ns si oameni nefericiti care prefer s se lipseasc de viata vesnic n favoarea acesteia vremelnice. 'iber consimtit, ei se nrobesc iavolului, care le ofer cel mult perspectiva unui trai plin de satisfactii n aceast viat, si se osndesc pe ei nsisi suferintei vesnice. #restinii iubitori de umne"eu sunt c,emati s se roage nencetat lui /ristos pentru aceste suflete... $n @iserica 4rtodox este te"auri"at marea experient a ascetilor si a sfintilor n r"boiul lor mpotriva demonilor. in nvttura Marelui +ntonie,

care a trit n jurul anului =BC si este socotit printele mona,ismului, merit evocate urmtoarele cuvinte: )+sadar, prin marea minune a nomenirii Mntuitorului, iavolul a fost nimicit si rmne neputincios n lucrarea sa. #u toate acestea, desi a c"ut, el este tiran si nu-si afl liniste, ci continu s ameninte, fie si numai prin cuvinte. ac i-ar fi stat n putere, n-ar fi sovit nici o clip, ci ndat ar fi svrsit rul, de vreme ce toat pornirea lui este spre ru, si mai cu seam spre lupta mpotriva noastr. R...S emonii se strduiesc ca mcar prin nc,ipuire s-i nfricose"e pe oameni. R...S #ci mare arm mpotriva iavolului este viata dreapt si credinta n /ristos. emonii se tem mai presus de toate de dreapta credint n /ristos, ntruct cunosc foarte bine ,arul care s-a dat de ctre Mntuitorul celor credinciosi. +cest ,ar a fost transmis de Mntuitorul prin urmtoarele cuvinte: $at, v-am dat putere s clcati peste serpi si peste scorpii, si peste toat puterea vrjmasului, si nimic nu v va vtma 0'uca 6C, 673* 0Everg,etinos, voi. $%, ed. gr., pp. EE6EEB3. +sadar, noi nsine, prin viata noastr neatent si pctoas, ne golim de ,arul si puterea cu care ne-a mpodobit /ristos, si astfel i dm iavolului dreptul si puterea s ne vatme. in nefericire, acest lucru se ntmpl cu att mai frecvent n "ilele noastre... @?&9T.8' P49>$9$E Exist o mare ignorant fat de comorile vii ale traditiei noastre ortodoxe. Exist, de asemenea, o sum de prejudecti cultivate printr-o bine instrumentat propagand anticrestin. Eu nsumi sunt un exemplu elocvent n acest sens. 'a primul contact direct cu modul ortodox de viat, prilejuit de ntia mea vi"it n (fntul Munte, am rmas siderat. escopeream un contrast stupefiant ntre ceea ce vedeam si triam n mnstiri, pe de o parte, si preconceptiile care mi fuseser constant inoculate despre calitatea sufleteasc, moral si intelectual a crestinilor practicanti, pe de alt parte. M ntrebam consternat: )@ine, dar prin ce mecanisme mi-am construit o imagine att de distorsionat despre lucruri pe care nu le-am cunoscut niciodat direct, si de care nici mcar n-am fost vreodat preocupat!-*. ntr-adevr, nici eu si nici vreunul dintre membrii anturajului meu nu aveam legturi sau cunostinte printre oamenii @isericii. .u studiasem si nu eram la curent cu nvtturile, ,otrrile sau diversele puncte de vedere ale @isericii 4rtodoxe. #u toate acestea, afisam o atitudine aprioric critic si ostentativ inamical fat de @iseric. #onduita mea era profund injust si stupid. + fost nevoie de un prim contact viu, de trei "ile, cu viata (fntului Munte, pentru a ncepe o reevaluare onest a opiniilor mele, tributare ntr-o msur semnificativ influentei "iarelor, radioului si televi"iunii. + fost nevoie de minunata si fericita experient a ntlnirii cu venerabili stareti si printi ai ortodoxiei, pentru a-mi destrma vlul unei ignorante care mi contamina substantial modul de perceptie a realittii. .u intentione" nici o clip s sustin c toti crestinii practicanti ar fi sfinti. Multi dintre ei se strduiesc ns realmente s devin- .u sustin c nar avea neajunsuri si scderi. @un parte dintre ei fac ns eforturi remarcabile pentru a le corija 0ceea ce nu se poate spune n nici un ca" despre dusmanii @isericii3. e asemenea, sunt departe de a sustine c nu s-

ar ntmpla si lucruri scandaloase n @iseric. &rebuie ns tinut seama de faptul c, oriunde exist oameni, se ntmpl si se vor ntmpla astfel de lucruri. n plus, realitatea dovedeste irefutabil c intensitatea si ponderea scandalurilor n @iseric este ntotdeauna infinit mai redus dect la nivelul institutiilor statului, al partidelor politice, al societtilor comerciale, al organi"atiilor non-profit, al asociatiilor sportive, s.a.m.d. (ub toate aspectele ei, diferenta este att de "drobitoare n favoarea imaginii @isericii, nct orice paralel devine cel putin ridicol. #eea ce sustin cu fermitate este c mijloacele de informare n mas manifest o tendint cvasi-general de focali"are asupra evenimentelor ecle"iastice controversate. Pe deasupra, aceste evenimente sunt destul de frecvent pre"entate trunc,iat si supralicitant, sau c,iar confectionate pur si simplu, n dispretul oricrei etici profesionale. e altfel, recu"ita acestei ostilitti mediatice este ar,icunoscut. 4 atare stare de lucruri nu trebuie s surprind. Pe ntreg parcursul istoriei, @iserica a fost r"boit fie n mod desc,is, fie pe ci insidioase. (i ntotdeauna @iserica a biruit n cele din urm, dup cuvntul lui /ristos, care i prescrisese dintru nceput cltoria triumftoare prin veacuri: Pe aceast piatr voi "idi @iserica Mea si portile iadului nu o vor birui 0Matei 62, 6<3. Exist si ast"i nenumrati preoti si mona,i a cror faim s-a rspndit pn la captul lumii pe cale oral, din om n om, fr ca vreun "iar, post de radio sau televi"iune s-i aib vreodat n atentie. Exist multi printi du,ovnicesti la care vin, ntr-un flux continuu, oameni de pe toate continentele, pentru a-i vedea, pentru a le mprtsi problemele lor, pentru a fi ajutati. Exist mii de persoane care mrturisesc amnuntit despre minunile si binefacerile pe care le-au primit de la acesti printi. 8nul dintre acesti clu"itori du,ovnicesti cu viat sfnt, care nu pot fi ntlniti nicieri altundeva dect n @iserica 4rtodox, era si printele Porfirie. #nd l-am cunoscut eu, si petrecea ultimii ani ai vietii n apropiere de MalaHasa, la aproximativ o or de +tena. Lidea pe locul acela o mnstire. Multimi nesfrsite de oameni veneau "ilnic s-l vad, astfel nct se instituise obiceiul ca toate autobu"ele s fac acolo o oprire special, devenit statia )'a btrnul*. +m ntlnit de-a lungul timpului un numr impresionant de persoane care mi-au relatat despre minunatele binefaceri pe care le-au primit prin binecuvntarea btrnului. %oi evoca succint cteva asemenea ca"uri. 8n cunoscut de-al meu suferea de tumoare pe creier. #u dou "ile nainte de a lua avionul spre +nglia, unde urma s fie supus unei foarte dificile interventii c,irurgicale, a trecut s ia binecuvntarea printelui Porfirie. @trnul l-a pecetluit cu semnul crucii si i-a spus s citeasc un paraclis ctre Maica omnului, pentru a-i vindeca tumoarea. ou "ile mai tr"iu, medicii engle"i si amicul meu au fost de-a dreptul socati constatnd c noile radiografii, efectuate succesiv, nu puteau locali"a tumoarea: dispruse cu desvrsire(-a ntors asadar n Arecia fr s mai fac vreo operatie, iar ast"i si trieste viata ct se poate de normal, fiind perfect sntos. +ceast minune a constituit si punctul din care a renuntat definitiv la filosofia ,indus si a devenit un crestin adevrat si constient.

8n alt brbat avea cancer la piept5 acesta i-a disprut imediat ce btrnul Porfirie s-a rugat pentru el si i-a fcut cruce peste piept. 4mul si-a dat demisia din serviciul su 0fusese judector3 si si-a dedicat tot restul vietii slujirii lui /ristos, devenind un ajutor de ndejde al btrnului, mai ales c nu avea alte obligatii, fiind necstorit. 4 prieten de-a mea si-a rupt gtul ntr-un accident de masin. 9adiografiile artau oasele traumati"ate ale gtului, iar medicii i-au spus la unison c nu se va vindeca niciodat. up cteva luni de alergturi pe la toate spitalele, s-a gndit s-i fac o vi"it printelui Porfirie, pentru a lua binecuvntare. @trnul a pecetluit-o cu semnul crucii si i-a spus s-si scoat corsetul din jurul gtului- ntr-adevr, fata a efectuat apoi o nou serie de radiografii, care artau c totul este n regul, spre totala bulversare a medicilor care comparau stupefiati radiografiile vec,i cu cele noi. +u trecut cinci ani de atunci, iar fata este absolut sntoas, slvind pe umne"eu si pe sfintii (i. 8n alt prieten de-al meu provenea dintr-un sat n apropierea cruia functionase n trecut o vec,e mnstire, acoperit acum de pmnt si uitat de toti localnicii. Printele Porfirie i-a dat acestui prieten indicatii exacte despre amplasamentul vec,iului complex monastic. esi nu clcase niciodat pe acele meleaguri, btrnul i furni"a detalii complete, ca si cnd ar fi avut mnstirea n fata oc,ilor. $i descria stncile, copacii, pn ce prietenul meu a nteles exact unde se afla lcasul uitat de vremuri, ntradevr, foarte curnd avea s primeasc la fata locului confirmarea spuselor btrnului. Printele Porfirie dobndise de la umne"eu nenumrate ,arisme, despre care s-a scris si probabil nc se va mai scrie mult vreme. in respect pentru persoana si memoria btrnului, voi expune si eu mrturia mea personal, n numele adevrului pe care nu putini caut s-l ngroape, ntruct le mustr viata si faptele. &ocmai ce m ntorsesem din $ndia si m aflam n (fntul Munte, unde eram g"duit pentru cteva luni n coliba unui clugr isi,ast. +colo am aflat c printele Porfirie, despre care au"isem vorbindu-se foarte mult, venise s stea pentru un rstimp oarecare n +t,os, la (c,itul DavsoHalivia. +cest sc,it este unul dintre cele mai retrase ale Muntelui, fiind situat pe un versant stncos si extrem de abrupt, cu foarte putini copaci care rsar ici si colo din granit. n jur de trei"eci de csute, dispuse la o distant considerabil una de alta si nconjurate de mici grdini, nfrunt deseori primejdia cderilor de piatr. #teodat constructiile sufer avarii serioase. 4 crare pie"is sfrseste pe trmul abrupt unde cu greutate poate acosta vaporasul, si aceasta numai atunci cnd marea este foarte linistit. %iata acolo este prin excelent aspr si plin de restrictii. Prin forta mprejurrilor, nimeni nu poate poseda prea multe bunuri. &ransporturile necesare se fac pur si simplu cu crca sau, n cel mai bun ca", cu vreun catr. #rarea ngust si prpstioas este foarte dificil de strbtut, astfel nct mona,ii de acolo sunt cliti si austeri.

Pentru a ajunge la DavsoHalivia, aveam de cltorit nu mai putin de dou "ile prin Munte. #u alte cuvinte, picioarele mele urmau s fac negresit btturi. ns dorinta mea de a-l ntlni pe btrnul Porfirie era att de nflcrat, nct am ,otrt fr e"itare s pornesc la drum nentr"iat. Eram constient c n"estrrile printelui Porfirie nu puteau fi dect foarte asemntoare celor ale btrnului meu, Paisie. %oiam deci s descopr sfintenia si ntr-o alt persoan, s vd n ce c,ip o persoan diferit, cu un alt caracter, poart nluntrul su darurile u,ului (fnt. Eram pe atunci rsftat du,ovniceste din abundent. ntruct m aflam la nevoie 0avnd nc mari probleme sufletesti datorate influentei gurusilor si numeroaselor evenimente demonice care mi se ntmplau3, btrnii mi fceau foarte des diferite daruri du,ovnicesti, spre a m tmdui si a m ajuta s nteleg prin trire deosebirea dintre experienta ,arului lui umne"eu, pe de o parte, si lucrarea demonic, pe de alta. #ele mai grave plgi luntrice pe care le acumulasem de-a lungul timpului se datoraser tocmai erorii fundamentale de a trata lucrrile demonice drept manifestri ale energiilor dumne"eiesti. .djduind asadar, n subconstient, c voi primi asemenea daruri si din partea printelui Porfirie, am pornit n cltorie. Pe tot parcursul drumului, am au"it de la diversi clugri si laici c printele Porfirie este bolnav si nu primeste pe nimeni. Esuaser deja multi n ncercarea de a-l vedea. Mi-am continuat totusi cltoria rugndu-m din rsputeri, si am ajuns ntr-un sfrsit la c,ilia btrnului. Mi-a iesit n ntmpinare un mona, brunet, avnd njur de EC de ani. - Printele nu te poate primi, este foarte bolnav- mi-a spus. up doar o fractiune de secund a mai iesit un mona,, ceva mai vrstnic dect primul, si m-a nstiintat de"olat despre acelasi lucru. - .umai Os iau binecuvntarea lui, i-am spus rugtor. $n timp ce mona,ii mi descurajau delicat, dar ferm, orice sperant, s-a au"it dinuntru glasul printelui Porfirie cerndu-le s-l ajute s ias afar. ntr-adevr, peste putin vreme au aprut ducnd de brate un btrnel care acu"a n mod vi"ibil dureri la orice miscare pe care o fcea. $ndat ce l-am v"ut pe btrn, inima mi-a tresltat si s-a umplut de o imens bucurie. .-am luat n seam scaunul pe care mi l-a oferit, ci m-am ase"at pe pmnt, lng picioarele sale. M simteam nespus de fericit, dar totodat si nevrednic s m aflu lng el, asa nct m multumeam bucuros s sed ca un ctelus lng picioarele lui. O Mona,ii se artau stnjeniti s m vad ntr-o asemenea postur si insistau s m ase" pe scaun n fata btrnului, gest pe care eu l percepeam ns ca pe o intolerabil ndr"neal din partea mea. @trnul, ntelegndum foarte bine, m-a scpat din aceast situatie delicat. - 'sati-l aici unde este- le-a spus el, curmnd astfel discutiile.

Eram att de fericit nct mi se prea c m aflu c,iar n bratele lui umne"eu, ceea ce - cu rugciunile si ,arul printelui - nu era tocmai departe de adevr... (imteam o imens iubire revrsndu-se din sufletul btrnului. (imteam o putere du,ovniceasc urias slsluind n acel trup al su, care prea pregtit deja pentru plecarea dincolo. (imteam o inepui"abil si infinit viat i"vornd din acel trup gata de moarte si transmitndu-mi-se mie, rednd viat sufletului meu aproape mort. n c,ip paradoxal, printele Porfirie, btrnul aproape muribund, m umplea de viat, att n sens du,ovnicesc ct si biologic, iar eu m adpam din el cu recunostint si bucurie. ntelegeam foarte bine amndoi ce se petrecea n acele momente, iar cuvintele erau de prisos. $mi amintesc c am discutat putin despre $ndia. M-a ndemnat ctre mult luare aminte, spre a nu fi iarsi batjocorit de iavol. Experientele prin care trecusem m expuneau n continuare unor mari pericole. e altfel, nici nu era nevoie de prea multe cuvinte. l ntelegeam foarte bine din nsesi lucrurile pe care le triam n pre"enta lui. +m sc,imbat doar cteva fra"e, dar fiecare cuvnt al su avea atta profun"ime- mi aduc aminte de cciulit de ln pe care o purta pe cap, de trsturile fetei marcate de expresia durerii fi"ice, de trupul su neputincios opintindu-se... $ar toate acestea contrastau minunat cu mretia, senintatea si pacea pe care le degaja pre"enta sa, probnd caracterul provi"oriu si neesential al materiei, peste care btrnul domnea cu adevrat. .u era loc de evaluri rationale si anali"e teoretice: n fata printelui constatam pur si simplu faptul pre"entei lumii du,ovnicesti, triam si participam la dimensiunea du,ovniceasc a lumii. .u vorbeam despre ,arul (fntului u,, nu au"eam despre darurile lui /ristos, ci le triam efectiv. - M voi ruga pentru tine. %ino s m mai ve"i, mi-a spus btrnul. +m luat binecuvntarea lui, i-am salutat pe ceilalti mona,i si m-am retras. Pe msur ce urcam crarea, bucuria mea crestea. .u doar sufletul meu, ci si ntreg trupul meu primise viat, si dobndisem atta putere nct aproape c alergam pe crarea abrupt. .u eram singur, ci btrnul m nsotea pretutindeni. l simteam nu alturi de mine, ci nluntrul meu, sau mai degrab eu eram nluntrul su. n toate "ilele urmtoare l-am avut ca )tovars* pe printele Porfirie, a crui pre"ent vie mi aducea mngiere, desftare si ti,n. 'a mai putin de o sptmn, cnd l-am rev"ut, mi-a spus: - +m fost mpreun cu tine n toate aceste "ile, ti-ai dat seama! Plin de uimire, i-am rspuns: - #um s nu-mi dau seama, printe!+r fi fost cu putint s nu constienti"e" o att de intens trire! impotriv, mi-ar fi fost mai lesne s nu observ soarele pe cer- (i toate

aceste lucruri se petreceau ntr-un c,ip att de firesc, desi se situau att de sus fat de planul firesc al realittii... Pe btrnul Porfirie aveam s-l vi"ite" cu regularitate n anul urmtor, pe durata efecturii stagiului militar n +tena. &receam prin MalaHasa si l vedeam adesea. (e ntmpla de multe ori s simt ,arul btrnului c,iar nainte de a ajunge la mnstire. @inecuvntarea lui m acoperea totdeauna si m ndulcea du,ovniceste. +lteori simteam acea pace mai presus de minte atunci cnd mi fcea semnul crucii. n c,ip uimitor si minunat, toate nevoile mele - inclusiv cele materiale - se re"olvau foarte repede si usor. (pre . exemplu, amplasamentul unittii mele militare mi permitea s iau autobu"ul pentru a ajunge la mnstire, ns nu si pentru a m ntoarce. Prin urmare, exista de fiecare dat pericolul de a ntr"ia si de a fi ncarcerat n unitate. ar se gsea ntotdeauna cte o masin care s m preia de pe sosea si s m duc pn la poarta unittii. $ar aceasta se ntmpla pe un drum de tar aproape necirculat, cu att mai mult seara tr"iu, cnd trebuia s m ntorc. +sadar, m ncredintam cu totul binecuvntrii btrnului, iar el mi purta mereu de grij. +semenea evenimente se petreceau aproape "ilnic5 m grbeam de fiecare dat s le relate" du,ovnicului meu din (fntul Munte, care n general m asculta fr s simt nevoia de a face comentarii. 4dat ns mi-a spus: - e vreme ce-l iubesti att de mult pe printele Porfirie, de ce nu-i spui s-ti vindece piciorul! +veam, ntr-adevr, o vec,e problem la genunc,iul drept, datorat unei lovituri pe care o primisem pe vremea cnd practicam intens Harate. +rticulatia se slbise, iar rotula se umfla si aduna frecvent lic,id, provocndu-mi simultan dureri care mi ngreunau miscarea. n urma exercitiilor fi"ice si a marsurilor din armat, situatia se nruttise. Medicii care m investigaser la spitalul militar pledaser pentru varianta operatiei. 'a recomandarea lor, ,otrsem s suport o interventie c,irurgical n +tena, urmnd s beneficie" apoi de patru sptmni de concediu medical. 'a putin timp dup luarea acestei deci"ii, pe cnd m aflam la btrnul Porfirie, mi-am amintit deodat de cuvintele du,ovnicului. +sadar, m-am ncumetat si i-am spus: - Printe, du,ovnicul a "is s-mi vindecati piciorul- Ei, bine, dac a "is du,ovnicul... (i-a ridicat mna neputincioas, asa cum era ase"at pe pat, si mi-a binecuvntat genunc,iul n c,ipul crucii. +m simtit atunci o putere lin pogorndu-se peste genunc,iul meu si invadndu-m apoi pn n mduva oaselor. 4 nedumerire si o curio"itate ndr"neat si-au fcut loc n mintea mea: )@ine, dar ce se va ntmpla cu moleculele de lic,id! 4are c,iar vor disprea! #um vor lucra energiile lui umne"eu!*. +cest interes )stiintific* m determina s-mi tin genunc,iul permanent sub observatie. 'a fiecare pas pe care l fceam, la fiecare cuvnt pe care l rosteam, gndurile mele se ndreptau spre starea genunc,iului. %oiam neaprat s )prind din "bor*, s )triesc integral* clipa n care umne"eu va lucra. +u trecut n felul acesta

trei "ile, si genunc,iul nu ddea semne de nsntosire. +m nceput s am gnduri de ndoial. mi controlam obsesiv genunc,iul, dar nimic... 'a un moment dat, cuprins de indignare fat de propria-mi atitudine, mi-am "is: )Mi, rtcitule, acum vrei repede si minuni! +i tu fat pentru astfel de lucruri!*. Putin cte putin, am ncetat s m mai preocup de piciorul meu. .u voi uita niciodat dimineata n care m-am tre"it n dormitorul unittii. esc,i"nd oc,ii, mi-am spus n gnd: )@re, piciorul o s te necjeasc mult timp*. +m miscat piciorul, dar n-am simtit nici o durere. Mam sculat si am nceput s sar pe loc. n mod normal, piciorul m-ar fi necjit cumplit dup cel mult dou-trei srituri. .imic, nici o stnjeneal. +m iesit n curte si am alergat vreo sut de metri, fr absolut nici o dificultate- M-a cuprins atunci o bucurie nesfrsit, si lacrimi de recunostint mi-au mijit n oc,i. Mi-am "is emotionat: )+sadar, umne"eu m-a vindecat atunci cnd am ncetat s mai cred c m voi nsntosi. $ar aceasta, pentru a ntelege foarte limpede c a fost darul lui umne"eu, si n nici un ca" re"ultatul credintei mele, cum ar fi pretins Iog,inii-*. n "ilele urmtoare, dobndisem reflexul de a-mi urmri cu atentie piciorul la fiecare miscare. (-au scurs astfel sptmni n sir, fr s mai acu" nici cea mai vag urm de durere. M fcusem bine cu desvrsire- >r operatie, fr "gomot, ci delicat si )pe ascuns* - asa cum lucrea" de obicei ,arul dumne"eiesc. +u trecut ani de "ile de atunci, iar piciorul nu m-a mai suprat niciodat. 4peratia programat n-a mai avut loc. %oi purta n trupul meu pn la moarte mrturia vie c si printele Porfirie a fost, la rndul lui, un btrn ,arismatic. +stfel, aceast binefacere trupeasc mi va deveni sprijin du,ovnicesc, si totodat prilej de amintire si cinstire a unui sfnt contemporan al @isericii noastre 4rtodoxe. (unt ncredintat c printele Porfirie m va pomeni si pe mine n rugciunile sale ctre umne"eu. .u mia fost niciodat du,ovnic, ns m-a sprijinit enorm ntr-o anumit perioad a vietii, si m-a nconjurat cu o dragoste coplesitoare. 98A?#$8.E+ ($ M+.&9+ )9ugciunea este, dup nsusirea ei, nsotirea si unirea omului cu umne"eu5 iar dup lucrare, sustintoarea lumii.* (fntul $oan (crarul 8nul dintre darurile du,ovnicesti cele mai mari pe care mi le-a fcut btrnul Paisie a fost si clu"irea mea pe crrile tainice ale rugciunii. +cest efort de initiere a nceput o dat cu prima noastr ntlnire, si a continuat pn la adormirea printelui, survenit doispre"ece ani mai tr"iu. 9ugciunea pe care o svrsea si asupra creia insista totdeauna btrnul const n repetarea cuvintelor ) oamne $isuse /ristoase, miluiestem* sau )Preasfnt .sctoare de umne"eu, mntuieste-m*. $n rugciune se ntreptrund dou entitti personale. 4mul, pe de o parte, si umne"eu, pe de alta. Este o relatie ntre persoane distincte care naintea" spre o ntlnire reciproc. rept urmare, sporirea n rugciune, naintarea pe calea acestei comuniuni, depinde att de libera voint a omului, ct si de cea a lui umne"eu. n ambele ca"uri este vorba de persoane n"estrate cu libertate absolut si inviolabil. #eea ce aduce omul este buna sa intentie, apoi ostenelile, dorinta de a se apropia, iar umne"eu

pune ,arul (u. 4rict de mari ar prea luptele ascetice ale omului, n comparatie cu darurile lui umne"eu, ele se dovedesc a fi infime si nensemnate. 4mul face un pas, iar umne"eu, pentru a micsora distanta dintre ei, face o mie. #u toate acestea, nensemnatul pas pe care l face omul ctre umne"eu este absolut necesar, pentru c tocmai prin acest pas el si arat dispo"itia, buna intentie, si prin acest pas i d )dreptul* lui umne"eu s se apropie fr s-i ncalce libertatea spiritual. (pre deosebire de iavol, umne"eu i respect omului la modul cel mai riguros libertatea cu care El nsusi l-a n"estrat- umne"eu nu-i agresea" niciodat aceast libertate, deoarece l iubeste pe om si voieste s aib cu el o relatie de iubire, iar iubirea nu se poate ntemeia dect pe libertatea deplin a persoanelor. 8nde nu exist libertate, acolo este exclus existenta iubirii. >aptul c iavolul se comport ntotdeauna tiranic este consecinta urii sale intrinseci. 9dcinile )pedagogiei* dumne"eiesti pot fi uneori amare, ns roadele sunt nespus de dulci. 'a nceput, cnd rosteam rugciunea, traversam adesea stri de oboseal sau plictiseal. +tunci, prin rugciunile btrnului, umne"eu mi trimitea anumite mngieri du,ovnicesti. (imteam n timpul rugciunii nvluindu-m ceva inefabil, ca un fel de boare, iar sufletul mi se sc,imba pe dat. Eram cuprins de o bucurie si o pace negrit, n vreme ce rugciunea devenea singura dorire si odi,n a inimii mele. +cest lucru se ntmpla destul de frecvent. 4dat, cnd s-a manifestat mai intens, am pstrat timp de dou "ile o sen"atie real de foame si sete de umne"eu- .u-mi doream nimic altceva dect s rostesc nencetat rugciunea, s m satur de umne"eu. %oiam s-' mnnc pur si simpluEra o bucurie de nedescris- #u ct m rugam mai intens, cu att se nstea n mine un dor de umne"eu mai ar"tor. i mprtseam de fiecare dat aceste experiente printelui Paisie, multumindu-i mereu cu recunostint, ntruct l stiam n bun parte )responsabil* pentru aceste daruri cu care eram coplesit. - Ei, ti-a dat umne"eu o )ciocoltic* din cofetria 'ui- Exist ns si torturi cu frisca- spunea "mbind n asemenea mprejurri. 9deam, la rndul meu, bucuros si uimit n acelasi timp. +sadar, prin aceste daruri dumne"eiesti, urcusul du,ovnicesc devenea lesnicios, iar osteneala devenea bucurie. Prindeam astfel avnt si continuam s practic cu nsufletire aceast binecuvntat lucrare a rugciunii. +lteori, cnd m nc,inam la icoanele fctoare de minuni din (fntul Munte, mi simteam inima cuprins de un freamt dulce, care mi sc,imba instantaneu n bine ntreaga stare sufleteasc. 'ucruri asemntoare mi se ntmplau si n timpul slujbelor de priveg,ere nc,inate sfintilor. 'a sfrsitul unei astfel de slujbe, btrnul mi-a soptit: - Ei, ti-a fcut sfntul o mic tratatie de pra"nicul su&rebuie spus c n prima etap a ntoarcerii mele pe calea vietuirii crestine, pe cnd eram nc tnr si nu ntelegeam prea multe lucruri, aveam

o anumit do" de ndr"neal deplasat, n virtutea creia mergeam foarte des la printele Paisie cu cererea expres de a-mi face diverse daruri du,ovnicesti. @trnul se grbea totdeauna s m rsfete cu supramsur, mprtindu-mi generos din ,arul su. +stfel, spre exemplu, mi se desc,idea mintea spre a ntelege Evang,elia n sensurile ei cele mai adnci si mai subtile5 sau triam felurite experiente du,ovnicesti de mare intensitate, a cror descriere amnuntit ar fi ncput ntre filele multor tratate de teologie. >iecare dar al btrnului era diferit. 4 dat cu trecerea timpului, nu miam mai ngduit s-i cer explicit asemenea daruri. Preferam deja s las astfel de ,otrri la deplina latitudine a btrnului. mi amintesc c, ntr-un moment mai delicat al vietii mele, m-a luat de mn si m-a ntrebat r"nd, n curtea din spatele casei, "iua n amia"a mare: - .u vrei un dar! Mi-am plecat capul rusinat. - .u stiu, printe, aceste lucruri le cunoasteti sfintia voastr mai bine. M privea "mbind cu mult bucurie si iubire, cnd am simtit deodat adevrate vpi de foc ar"ndu-mi inima si ncl"ind-o pe de-a-ntregul. (fintii Printi vorbesc despre felurite lucrri ale ,arului dumne"eiesc, care este )ar"tor* pentru nceptori, )lumintor* pentru cei de mijloc, si )ndumne"eitor* pentru cei desvrsiti. +celasi lucru este nftisat si n Evang,elie. up nviere, n drumul (u ctre Emaus, /ristos a cltorit mpreun cu doi dintre ucenicii (i, si ncepnd de la Moise si de la toti prorocii, le-a tlcuit lor din toate (cripturile cele despre El. +poi, cnd a disprut de la oc,ii lor, au "is unul ctre altul: oare nu ardea n noi inima noastr, cnd ne vorbea pe cale si ne tlcuia (cripturile! 0'uca =;, =1 si E=3. Existau si situatii cnd n timpul rugciunii simteam c se petrec lucruri neobisnuite. (pre exemplu, rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluiestem* ncepea s se depene )singur* n inima mea, fr ca eu s fac vreun efort ct de mic. $n legtur cu acest lucru, btrnul spunea: )$nima a luat-o nainte. +cestea sunt daruri ale ,arului lui umne"eu, si n astfel de clipe trebuie s ascultm linistit rugciunea care se lucrea" singur nluntrul nostru*. esigur, de-a lungul attor ani s-au ntmplat nenumrate alte evenimente du,ovnicesti iesite din comun, crora le-am pierdut sirul si numrul. %oi relata n continuare doar cteva n plus, pe care le gsesc demne de remarcat. 'a captul unei perioade de oarecare sporire n rugciunea ) oamne $isuse /ristoase, miluieste-m*, brusc mi s-a ntmplat ceva ciudat: nu mai puteam rosti absolut deloc aceste cuvinte. Mintea mi se blocase complet- Pe de alt parte, ncercnd s fac n sc,imb rugciunea )Preasfnt .sctoare de umne"eu, mntuieste-m*, am constatat c aceasta curgea extrem de usor, aproape de la sine$ntmplarea m-a problemati"at profund, si mi-am amintit c, pe vremea cnd m aflam n as,ramul lui (atIananda din MongIr, ntr-un anumit moment de spaim n fata perfidelor atacuri spirituale pe care le

primeam din partea Iog,inilor, i fcusem o fgduint solemn Preasfintei >ecioare: )Maica omnului, ajut-m s scap de aici, si ti voi drui ntreaga mea minte. Este a ta, ti apartine*. 4 rugasem atunci s-mi p"easc totdeauna trupul si mintea de intru"iunile magilor si vrjitorilor. +m simtit asadar c acel blocaj se datora Preasfintei .sctoare de umne"eu, care mi amintea astfel de datoria mplinirii fgduintei. $-am povestit totul printelui Paisie, care mi-a spus: -.u te nelinisti, este acelasi lucru... ( spui de acum )Preasfnt .sctoare de umne"eu, mntuieste-m*. Este acelasi lucru... (e ntelege c i-am urmat sfatul cu nsufletire. .-a trecut mult timp si Maica omnului mi-a fcut un foarte mare dar. ntr-o noapte, n vreme ce spuneam rugciunea stnd n picioare sub un mslin, mintea mi-a fost rpit pe neasteptate si am nceput s vd niste imagini ntr-o culoare plumburie, asemntoare unor fotografii alb-negru. Era ca si cnd m-as fi aflat sus, n cerul spiritual. #u mult deasupra mea am v"ut o lumin urias, nespus de dulce si desfttoare, care ascundea )nuntrul* su o alt lumin, mai intens n toate caracteristicile ei, care era nsusi i"vorul ntregii lumini. 'a o oarecare distant, se aflau n jur mici luminite asemntoare unor scntei. (-a nscut n mine simultan siguranta c era Preasfnta .sctoare de umne"eu si c din ea se revrsa lumina (fintei &reimi. &oat lumina (fintei &reimi trecea prin Preacurata >ecioar si se rspndea apoi ctre restul creatiei. Maica omnului poseda asadar plintatea ,arului lui umne"eu. Era mai presus dect orice alt fptur. #,iar si ar,ang,elii, mpreun cu sfintii ngeri, erau naintea ei ca niste mici scntei, asa cum este lumina unei lumnri n fata soarelui amie"ii din timpul verii. $ntre Preasfnta >ecioar si orice alt fptur exista o distant du,ovniceasc de proportiile unui abis. 4 astfel de persoan nu mai existase si nici nu va mai exista pn la sfrsitul veacurilor. +tunci am nteles de ce (fntul +ndrei #riteanul a numit-o ) umne"eu dup umne"eu*, avnd n ea toate darurile &reimii... %edenia nu cred c a durat mult timp. +ceste evenimente sunt de fapt )atemporale*, n sensul c pe durata lor esti cufundat n vesnicie. #nd am renceput s iau act n mod constient de realitatea nconjurtoare, m aflam n picioare sub mslin si era nc noapte. +m mers si i-am povestit btrnului toate cele ntmplate. (-a bucurat si s-a artat pe deplin satisfcut de interpretarea mea. +m discutat despre tot ceea ce ntelesesem n legtur cu persoana sfnt a .sctoarei de umne"eu, si mi le-a confirmat n ntregime. @trnul o v"use de foarte multe ori pe Preacurata fat ctre fat, si vorbise cu ea. +tunci mi-a relatat urmtoarea ntmplare: )Pe cnd eram n (inai, la (fnta Epistimi 0o si,strie aflat sus n munte, la o or de mnstire, unde btrnul a vietuit aproximativ trei ani ntr-o pester3, am vrut la un moment dat s m ntorc n Arecia, ns nu puteam re"olva problema documentelor, fapt pentru care m-am necjit mult.

- Maica omnului, attia oameni am ajutat n viat, iar acum nu se gseste nimeni s m ajute! ndat ce am rostit acestea, a aprut n fata mea Preasfnta >ecioar. - .u te necji, am s te ajut eu, mi-a spus. Mi-a luat documentele din mn si le-a ascuns la pieptul ei. - (i ati plecat, printe! - Ei, n cteva "ile am obtinut absolut toate aprobrile si m-am ntors n Arecia. - #um era, printe, Preacurata! - 'uminoas si mbrcat n aur*. @trnul avea s-mi destinuie de-a lungul timpului multe amnunte despre asemenea ntlniri minunate de care fusese nvrednicit. (tiu bine din experienta mea, dar si din discutiile purtate cu mona,i foarte sporiti du,ovniceste, c rugciunea este darul lui umne"eu. Ea nu se dobndeste ca urmare a efortului omenesc, care rmne totusi neaprat necesar. ns fr Mine nu puteti face nimic, ne averti"ea" /ristos 0$oan 6B, B3. +ltundeva, (criptura accentuea" faptul c toat darea cea bun si tot darul desvrsit de sus este, pogorndu-se de la Printele luminilor 0$ac. 6, 613. Precum umne"eu ne-a druit existenta, tot asa, prin rugciune, ne druieste treptat unirea cu El si cunoasterea 'ui, iar n cele din urm viata vesnic. Uog,inii, n strdania de a ajusta totul dup propriile msuri, procedea" asemeni lui Procust atunci cnd sustin c rugciunea crestin ar fi de aceeasi factur cu mantrele lor. >r ndoial c se pot stabili anumite asemnri, ns deosebirile sunt fundamentale. 'ogica Iog,inilor este aceea a unui silogism nevalid de tipul: 6. Aina are dou picioare. =. 4mul are dou picioare. E. eci, omul si gina sunt acelasi lucru-

Este momentul potrivit pentru a semnala cteva distinctii esentiale. 4rtodoxia nvat c numele ) omnul* este folosit n %ec,iul &estament n legtur cu Persoana a oua a (fintei &reimi, $isus /ristos. 'ocurile din referatul biblic vetero-testamentar n care apare acest nume sunt foarte frecvente 0mai cu seam n formule de tipul: +ceasta "ice omnul..., Eu sunt omnul umne"eul tu..., etc3. .umindu-' ) omnul* pe $isus /ristos, mrturisim c Persoana #are le-a vorbit n %ec,iul &estament patriar,ilor +vraam, $saac si $acov, #are i-a condus pe evrei prin pustie, #are a dat legea lui Moise, #are le-a grit

prorocilor, nu este alta dect umne"eu #uvntul 0'ogosul3, #el #are ntr-un moment precis al istoriei a luat trup si (-a unit cu firea omeneasc, anume $isus /ristos. .imeni nu poate s "ic: omn este $isus - dect n u,ul (fnt, spune +postolul Pavel 0$ #or. 6=, E3. #u alte cuvinte, faptul c spunem ) oamne $isuse /ristoase*, si o credem, dovedeste c ne aflm deja sub influenta u,ului (fnt, n vreme ce acela care nu recunoaste c umne"eu (-a ntrupat, c a devenit om cu adevrat, c /ristos era si om adevrat si umne"eu adevrat, adic umne"eu-om, acela nu are vreo prtsie cu u,ul (fnt. 4rice du, care nu mrturiseste pe $isus /ristos venit n trup nu este de la umne"eu, ci este du,ul lui anti,rist 0$ $oan ;, E3. Prin cuvintele rugciunii, recunoastem asadar c exist un umne"eu +devrat, Personal, n afara si dincolo de sinele nostru. +cestui umne"eu Personal i cerem mil, adresndu-$ rugmintea )Miluieste-m*. @trnul mi spunea: )$n mil sunt cuprinse toate: si iubirea, si iertarea, si tmduirea, si pocinta. &oate ncap n cuvntul MmilN*. ntr-adevr, mila lui umne"eu este cea care le lucrea" pe toate: pocinta, curtirea de patimi, luminarea mintii si, n cele din urm, ndumne"eirea. (ingurul care ne mntuieste este /ristos - unicul i"bvitor al omenirii, si nu te,nicile Iog,ine sau eforturile noastre mentale. 9estaurarea naturii umane pervertite prin pcat st numai n puterea lui /ristos, tocmai ntruct este umne"eu, pe de o parte, si ntruct si-a impropriat natura uman prin ntrupare, pe de alt parte. +cesta este si temeiul pentru care El a venit pe pmnt: s ne redesc,id calea ctre viata vesnic. $n ceea ce-i priveste pe Iog,ini, ei rostesc o serie de mantre de invocare a lui (,iva, Dris,na, 9ama, Dali, %is,nu, si a altor "ei din panteonul ,indus. ns nceptorilor, care nu sunt nc )pregtiti* pentru a se nc,ina si a sluji idolilor, le spun c beneficiile i"vorte din repetarea mantrei se datorea" unor tipuri de )unde* pe care le-ar produce rostirea acelor silabe, unor vibratii mentale care energi"ea" anumiti )centri* dinluntrul omului. Prin urmare, le furni"ea" un soi de explicatie mecanicist, ba"at pe un principiu asemntor fenomenului re"onantei din fi"ic. +sa, de pild, trece autobu"ul prin fata casei, iar undele sonore pe care el le produce fac s re"one"e si s vibre"e geamurile ferestrelor de la strad. esigur, ns, c problema existentei reale a unor astfel de )centri* si )vibratii mentale* rmne strict o c,estiune de credint. Pe de alt parte, celor care se arat nclinati s accepte mai usor explicatiile de ordin psi,ologic, Iog,inii le spun c n acest fel, prin autosugestie, se )auto-programea"*, armoni"ndu-si psi,icul cu anumite modele mentale po"itive. $n sfrsit, celor care s-au lsat deja convinsi c exist si alti dumne"ei n afar de /ristos, le spun c primesc )binecuvntarea* "eului invocat prin intermediul mantrei. &oate aceste explicatii se afl la o distant urias de adevrul crestin. #ei care ncearc s ascund sau s minimali"e"e aceast distant o fac pentru a putea recruta pro"eliti dintre crestinii serios afectati de ignorant. #ine se ascunde asadar n spatele unor nume precum Dris,na, 9ama, (,iva! Pe cine invitm de fapt s intre n sufletul nostru! +ceasta este marea mi" a problemei.

&oti idolii neamurilor sunt demoni, propovduieste umne"eu prin gura sfntului proroc avid 0Ps. 7B, B3. +sadar, rostirea mantrelor desc,ide poarta sufletului ctre demoni. Pier"nd astfel acopermntul si ocrotirea ,arului lui /ristos - #el ce a "is Eu sunt omnul umne"eul tu, s nu ai alti dumne"ei n afar de Mine 0les. =C, E3, omul se expune gradat influentei iavolului, care, aflnd teren prielnic, ncepe s-i induc diverse tipuri de imagini si fantasme, cu scopul de a-l atrage ct mai adnc n rtcire si a-l distruge deplin. 8n alt element fundamental care i distinge net pe ,indusi de crestinii ortodocsi l constituie perceptia si modul de raportare la practica mantrei, respectiv a rugciunii. $mi amintesc o discutie pe care am avut-o n $ndia cu .iranjan, care pe atunci era conductorul as,ramului central din MongIr, iar ast"i este succesorul absolut al gurului (atIananda, adic liderul miscrii pe ntreaga planet, sub noul nume de .iranjananda. $mi propusese s ncep exersarea unor te,nici )redutabile* de Ioga. - @ine, l-am ntrebat, dar cu patimile omului - iubirea de stpnire, iubirea de argint, slava desart, egoismul - ce se ntmpl! e ele nu ne preocupm! ispar exersnd te,nicile.

- #um, dispar asa, singure! m-am mirat. a, dispar automat pe msur ce exerse"i.

+m fost mai mult dect intrigat. #um este posibil ca niste exercitii corporale s determine pur si simplu disparitia unor stri sufletesti pe care cineva si le-a asumat n viata sa printr-o suit de alegeri constiente! &otusi, ,indusii insist obsesiv asupra )metodei* sau )te,nicii*. ac cineva cunoaste si aplic asa-numitele )te,nici ascunse*, i se garantea" automat obtinerea re"ultatelor. (-ar "ice c individul este un mecanism care progresea" printr-o simpl apsare de buton. +ceast perceptie mecanicist l subvalori"ea" radical pe om, deposedndu-l de cel mai pretios datum al su: libertatea vointei, caracterul autonom al intentionalittii sale. Persoana uman nu poate fi redus la sfera reflexelor mecanice ale unei masini. impotriv, ortodoxia recunoaste si respect la modul absolut libertatea si autodeterminarea omului, ca unul dintre darurile sale dumne"eiesti. e aceea, n ortodoxie, omul este ajutat s se cunoasc si s se desvrseasc pe sine ca fiint liber. &ocmai ntruct exist libertatea vointei, reactiile individului sunt imprevi"ibile si nu se supun unor seturi de legi. Este si motivul pentru care ortodoxia se arat prea putin preocupat de retetele te,nice. Mesajul ei se adresea" prin excelent inimii omului, structurii lui celei mai intime, si se vrea primit n deplin cunostint si libertate. Progresul spiritual autentic se ntemeia" n c,ip necesar pe o cunoastere mai adnc a lui umne"eu si a sinelui, n deplin libertate, fr nici un fel de constrngeri sufletesti, nselciuni si siluiri. +cestea nu au nimic

n comun cu nobletea lui /ristos, #are c,ema doar pe #el ce voieste s vin dup Mine... &e,nicile si metodele sunt apanajul robotilor, nu al persoanelor libere. (porirea du,ovniceasc este re"ultatul unor optiuni intime, libere si constiente, de ordin etic si valoric. Este re"ultatul atitudinii pe care omul se ,otrste s o adopte fat de sine, fat de semeni, fat de umne"eu. Este re"ultatul bunei utili"ri a liberttii morale de care dispune fiecare persoan. #um este cu putint s devin cineva mai bun din punct de vedere moral executnd mecanic niste exercitii fi"ice sau aplicnd niste te,nici de respiratie!Printele Porfirie, vrnd s evidentie"e enormitatea unei asemenea conceptii, a luat un papagal si l-a nvtat s rosteasc rugciunea. ntradevr, pasrea putea fi apoi au"it declamnd mecanic: ) oamne, miluieste-*. - 8ite, si papagalul poate s "ic rugciunea- #e nseamn asta! # se roag! ntreba retoric btrnul, ncercnd s sublinie"e c nu poate exista rugciune fr participarea constiintei. +m punctat succint aceste distinctii pentru a nltura orice ec,ivoc privitor la nvttura @isericii. 4rtodoxia este o traditie vie si peren, al crei adevr va dinui pn la sfrsitul veacurilor, independent de vointa omului, asa cum ne asigur nsusi /ristos umne"eu: Pe , aceast piatr voi "idi @iserica Mea si portile iadului nu o vor birui 0Matei 62, 6<3. @iserica via" vesnic, si are puterea de a da viat oricui se apropie de ea cu inim sincer. ac cineva doreste cu adevrat, @iserica i ofer toate mijloacele pentru a se sfinti. 8M.ELE$+(#+ :MP?9&?(+.$E $at, Eu sunt cu voi n toate "ilele, pn la sfrsitul veacului. 0Matei =<, =C3 Printele Paisie se strduia s se ascund pe sine ntr-un con de umbr. .u cuta gloria personal, nici nu aspira s-si atrag discipoli si ucenici. Pentru cei care se apropiau de el fcea tot ce-i sttea n puteri ca si clu"easc spre /ristos. Evita ns alipirea excesiv a ucenicilor de.persoana lui, accentund mereu c /ristos este umne"eu, c /ristos este &otul, si c el nu e dect un simplu ucenic al lui /ristos. (truinta btrnului asupra acestui aspect mi-a fost de mare folos la nceput, cnd nc m aflam sub influenta ,induismului. Este de notorietate faptul c fiecare gura se propovduieste pe sine ca fiind umne"eu, pretin"ndu-se ncarnarea )Leului (uprem*, sau cel putin a unei alte "eitti din panteonul ,indus. + existat si o perioad n care m frmntam intens, ntrebndu-m: )@ine, printele Paisie este sfnt si le poate face altora daruri du,ovnicesti, dar orice pop gras de paro,ie are putere du,ovniceasc! Este el n stare s transmit daruri du,ovnicesti! #e legtur au astfel de preoti cu /ristos!*. +veam tendinta de a-i privi pe multi dintre preoti cu ndoial si suspiciune.

+sadar, odat, n timpul (fintei 'iturg,ii, mergnd s m mprtsesc cu umne"eiestile &aine, mi s-a ntmplat un lucra dincolo de orice asteptare. ndat ce am primit (fnta mprtsanie n gur, '-am simtit pe /ristos $nsusi nluntrul meu. Mi-a cuprins n ntregime trupul, sufletul, toat fiinta. (-a unit cu mine mai strns si mai intim dect orice comuniune posibil ntre doi oameni. (ngele 'ui a devenit una cu sngele meu, iar &rupul 'ui una cu trupul meu. 4amenii rmn totdeauna desprtiti cel putin la nivel de epiderm5 pn si mamele nsrcinate au trup distinct de cel al embrionului. ns /ristos (-a unit cu trupul meu n sensul propriu al cuvntului. Pn si minile, picioarele, oc,ii, toate membrele mele erau /ristos. M umplusem de El pe de-a-ntregul. Pacea 'ui se revrsa ntru mine. (ufletul meu, profund miscat si fericit de pre"enta 'ui, tresalt de uimire: cum este cu putint s se ntmple acest lucru! up attea veacuri- up attea pcate- #e fel de bunvoint dumne"eiasc era aceasta! ndr"nesc s afirm c, pentru scurt timp, devenisem cu adevrat teofor. l purtam nluntrul meu pe /ristos, pe umne"eu, #are (e slsluise n mintea mea, n sufletul meu, pn si n trupul meu, n c,ip real, intens, ca o pre"ent extrem de vie. #um s-a ntmplat aceasta! .umai umne"eu stie. #eea ce am ajuns s cunosc din proprie experient este c lucrul acesta a fost, este, si va fi cu putint totdeauna, prin ,arul lui umne"eu. + spus-o /ristos n urm cu =CCC de ani: #el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu rmne ntru Mine si Eu ntru el 0$oan 2, B23. (i iarsi: +min, amin "ic vou, dac nu veti mnca trupul >iului 4mului si nu veti bea sngele 'ui, nu veti avea viat ntru voi. #el ce mnnc trupul Meu si bea sngele Meu are viat vesnic si Eu l voi nvia n "iua cea de apoi 0$oan 2, BE-B;3. +colo tinteste /ristos, n ceea ce ne priveste - la "iua cea de apoi, la viata vesnic. .e iubeste att de mult, nct vrea s trim mpreun cu El vesnic ca dumne"ei dup ,ar. .e numeste prietenii (i, fratii (i, si ni (e ofer pe (ine n dar la fiecare umne"eiasc 'iturg,ie. +cest eveniment du,ovnicesc m-a fcut s constienti"e" adnc ceea ce ne nvat de secole @iserica 4rtodox. Prin nvierea (a, /ristos a redesc,is pentru totdeauna calea ndumne"eirii tuturor generatiilor care au fost, care sunt ast"i si care vor fi n viitor pn la sfrsitul lumii. @iserica, pe care a ntemeiat-o /ristos n "iua #inci"ecimii si care rmne vie pn la sfrsitul veacurilor, pstrea" desc,is acest drum ctre viata vesnic. /ristos este capul @isericii, i"vorul vietii @isericii, centrul slujirii si al &ainelor @isericii. /ristos a lsat n urma (a oameni sfintiti - pe apostoli, care au constituit @iserica n "iua #inci"ecimii prin pogorrea u,ului (fnt. (lujitori ai &ainelor omnului $isus /ristos sunt oamenii care au primit o consacrare special pentru aceasta, prin ,irotonie. +cestia sunt preotii @isericii. /arul preotiei se transmite prin ,irotonie din generatie n generatie, nentrerupt, de la sfintii apostoli pn ast"i. 8n preot poate sluji &ainele @isericii fr s fie si sfnt. ns cineva care nu a primit consacrarea preotiei nu poate svrsi aceste slujbe, c,iar si sfnt de ar fi. Printele Paisie, spre exemplu, nu putea svrsi &ainele lui /ristos,

desi i sttea n putere s fac mii de minuni. si pleca si el sfntul su cap sub epitra,ilul du,ovnicului n &aina (povedaniei, si l astepta apoi cu dor pe preotul care urma s svrseasc umne"eiasca 'iturg,ie, pentru a-l mprtsi. @trnul avea permanent nevoie s se adape cu ,ar dumne"eiesc din &ainele @isericii, pentru a putea nainta n viata du,ovniceasc si a se mprtsi de darurile si binecuvntrile lui umne"eu. Era unul dintre fiii cei mai asculttori ai @isericii, fapt pentru care /ristos (i-a vdit n el lucrarea si puterea, n"estrndu-l cu virtutile sfinteniei. Minunat este umne"eu ntru sfintii (i 0Ps. 21, E23.

&+$.E'E #9E(&$.E ($ '8#9?9$'E M+A$#E #a unul care le-am experimentat din plin pe amndou de-a lungul vietii, pot aduce propria mrturie c ntre &ainele lui /ristos, pe de o parte, si lucrrile magice, pe de alta, nu exist nici cea mai infim legtur. #ele dinti se svrsesc prin puterea lui /ristos, cele din urm sunt fie lucrri de sorginte ntru totul satanic, fie re"ultatele unui amestec de nselciune si lucrare demonic. #ele dinti se svrsesc numai prin participare constient si liber, cele din urm se reali"ea" fie prin nselarea, fie prin constrngerea persoanei. Pentru ca /ristos s lucre"e prin &ainele (ale dumne"eiesti, omul trebuie s doreasc acest lucru si s se pregteasc du,ovniceste cu atentie si srguint5 altfel spus, s ia parte activ si constient. impotriv, n practicile magice este nselat si nclcat vointa liber a persoanei. %rjitorii fie si amgesc victimele ncercnd s le pre"inte negrul ca alb si rul ca bine, fie recurg, prin conlucrarea demonilor, la constrngere sufleteasc, psi,ologic, si uneori c,iar fi"ic, pentru a le determina s participe la slujbe magice. Exist un numr restrns de oameni care s-au pervertit ntr-att nct s se fac de bun voie, n cunostint de cau", slujitori ai demonilor. n lucrrile magice pe care le svrsesc diversi initiati ,indusi se ntmpl frecvent ca victimele s li se supun c,iar si fr s vrea. emonii lucrea" asupra lor automat, cu mult putere, ntruct acesti oameni au dat iavolului drepturi asupra propriilor suflete prin viata lor plin de pcate si vicii, pe care de cele mai multe ori nici mcar nu le-au constienti"at ca atare. &ainele @isericii presupun, din contr, participarea liber, constient si responsabil a omului. #ei care se apropie de aceste &aine n virtutea obisnuintei sau a ,a"ardului, fr o constienti"are profund, fr o implicare personal prin asce", rugciune si pocint, aceia nu nteleg nimic din lucrarea mntuitoare a lui /ristos si nu pot primi nici un folos du,ovnicesc real. mi amintesc c-l vi"itase cndva pe printele Paisie un mirean care se trufea prosteste pentru faptul c se mprtsea foarte des, de dou-trei ori pe sptmn, socotind c prin aceasta se sfintise automat. #"use astfel n rtcire din pricina imensului su orgoliu. @trnul i-a spus: )>ii atent aici- .are atta important ct de des se mprtseste cineva, ci mai cu seam felul n care se pregteste pe sine pentru aceasta, si ct de mult $$ pstrea" nluntrul su pe /ristos dup aceea. ac ar fi fost s se sfinteasc omul asa, pur si simplu, atunci toti preotii care se mprtsesc n cursul sptmnii si n fiecare duminic ar fi deja sfinti-*.

8nirea omului cu umne"eu se face numai n conditiile n care omul nsusi si manifest dorinta si consimtmntul su, depunnd efortul pocintei pe msura constiincio"ittii sale. +tunci umne"eu (e va apropia de cel ce se pocieste sincer, revelndu-i-(e n modul si gradul cel mai propice sporirii lui du,ovnicesti la momentul respectiv. PARTEA A SASEA - CU/ET3 DECI EXIST E>E#&E (4#$+'E +'E :.%?&?&89$$ #9E(&$.$(M E #9E $.&? :. /$. 8$(M ($

Printre practicantii Ioga si admiratorii conceptiilor orientale exist o tendint larg rspndit de a crea n jurul a tot ceea ce este legat de $ndia 0religie, cultur, civili"atie - mergnd pn la vestimentatie sau gastronomie3 un fascinant mit. E consecinta fireasc a lipsei oricrui contact cu realitatea $ndiei, fapt ce explic n bun msur neputinta de a percepe si evalua situatia de acolo. >oarte multi )maestri spirituali* ,indusi au dbiceiul de a organi"a pe teritoriul $ndiei mici cltorii destinate discipolilor lor europeni. Extrem de costisitoare financiar n raport cu nivelul de trai al trii, aceste cltorii vi"ea" o gam restrns de obiective atent selectate 0re"umndu-se adesea la vi"itarea as,ramului central al miscrii3, cu scopul de a induce artificial o imagine ct mai cosmeti"at si mai lesne )vandabil* despre realittile indiene. Practic, se procedea" n conformitate cu toate legile marHetingului si reclamei. +u ajuns de notorietate ca"uri precum cel al gurului Ma,aris,i Ma,es, Uogi, care nu s-a sfiit s lanse"e oficial guvernelor lumii occidentale propuneri de re"olvare a marilor probleme sociale, pretin"nd c, n nemrginita lui ntelepciune, a furit planul care va institui raiul pe pmnt. Este de mirare ns c toti acesti )mari luminati*, )ntelepti*, )"ei* si )semi"ei* n-au reusit s re"olve nici mcar una din aceste probleme n propria lor tar. $ndia "ace si ast"i ntr-o inimaginabil srcie, foamete si mi"erie. n orase, mii de familii au drept cas trotuarul. +colo gtesc, acolo mnnc, acolo si fac nevoile, acolo dorm - pe pn" de sac. .oaptea trotuarele sunt att de ticsite de trupuri omenesti, nct circulatia pietonilor nu se poate face dect pe carosabil(e ntmpl adesea ca printii s-si mutile"e propriii copii, smulgndule din nc,eieturi minile si picioarele, pentru a provoca astfel compasiunea trectorilor si a reusi s triasc din cersit ntreaga viat. 4rgani"atiile internationale au depistat si nregistrat pn n clipa de fat ;; de milioane de copii sub 6; ani care lucrea" la cuptoare pentru fabricarea crmi"ilor, la constructii, n mine, sau sunt angrenati n alte activitti cu grad mare de risc si de dificultate. intre ei, 6C milioane au fost cedati ca sclavi pe viat de ctre familiile lor, pentru ac,itarea unor datorii ctre persoane fi"ice.

8niunea $nternational de #ombatere a (claviei a detectat n $ndia 62 piete de sclave ale sexului, adic veritabile trguri ambulante de carne vie, unde se adun )proprietarii* si si aleg fetele destinate prostitutiei. $at un singur ca", relatat c,iar de ctre investigatorii internationali: )(onali este n vrst deF < ani. >ata i este mac,iat si bu"ele pline de ruj. #ercei lungi i atrn n urec,i. (t linistit n salonul unei case de tolerant din @ombaI. #lientului i se solicit ;C de dolari, ntruct marfa este tnr si proaspt. (onali nu se afl aici din voia sau alegerea ei, astfel nct i accept pe toti clientii impusi de matroan. &atl ei a vndut-o unui intermediar pentru ;CC de dolari, si acum ea si ofer trupul pentru a obtine banii cu care s-si rscumpere libertatea. #onform statisticilor, (onali va muri peste doar ctiva ani, n urma unei boli sau traume fi"ice*. #atastrofa poporului indian ntrece orice imaginatie. 4amenii triesc ca animalele si mor ca animalele, iar trupurile lor sunt aruncate n Aange. +m v"ut pe Aange nenumrate cadavre umane plutind n tovrsia lesurilor de animale, fapt care nu impresiona ctusi de putin pe cineva. n $ndia, viata unui om nu valorea" aproape nimic. e altfel, exist att de multi sraci, nct rata urias a mortalittii este privit ca o c,estiune aproape convenabil. e"astrul social pe care l trieste $ndia nu este nici rodul ,a"ardului, nici al vointei lui umne"eu, asa cum nvat bra,manii. Este re"ultatul asumrii si punerii n practic a preceptelor religiei ,induse, care instituie cel mai pervers, abu"iv, despotic si inuman apart,eid: sistemul castelor, rmas n vigoare de mai bine de =CCC de ani. +pare cu att mai bi"ar paradoxul de a ntlni tineri occidentali animati de conceptii politice si sociale ultraliberale - ,ipioti, anar,isti, feministe - sustinnd si c,iar adoptnd ,induismul- Este evident c oamenii n-au perceput nici mcar consecintele de ordin social ale ,induismului. +sadar, se presupune c undeva ntre anii =CC ./. si =CC d./., sistemul castelor ar fi fost elaborat si expus ntr-un codice special de ctre Mnu, un personaj mitic. esi %eda este socotit i"vorul legii 0d,arma3, n realitate legile lui Mnu sunt cele care statuea" organi"area vietii indiene pn n "ilele noastre. Exist acolo un ntreg sistem juridic, reunind norme de drept penal, drept familial, drept al obligatiilor, drept real si reguli procedurale. $ndienii se mpart n patru caste de ba". #ea dinti este a @ra,manilor 0preotilor3. #ea de-a doua este a r"boinicilor 0DsatriIa3, a nobililor si a stpnilor. #ea de-a treia este a oamenilor liberi 0%aisIa3, a comerciantilor si a feluritelor categorii profesionale. #ea de-a patra este a servitorilor 0(udrd3. 4amenii care nu apartineau nici uneia din aceste caste erau considerati paria, si condamnati s triasc la marginea satelor5 li se inter"icea s posede orice altceva n afara vaselor casnice, a cinilor si a mgarilor5 le era inter"is inclusiv splatul la cismeaua comun a satului. Membrii celei de-a patra caste aveau un statut aproape similar cu cel de paria. Menirea lor era s-i slujeasc pe membrii castelor superioare. +ccesul la cultur le era restrictionat ntr-o asemenea msur nct nu aveau dreptul nici mcar s asculte citindu-se din crti. ac dorea neaprat, un bra,man putea s ia o fat din aceast cast doar ca pe a patra sotie. n

consecint, s-a ajuns cu timpul la subdivi"ri ale castelor, care cunosc ast"i pn la ECCC de ramificatii. in casta a treia fac parte, spre exemplu, agricultorii, siderurgistii, dulg,erii, fri"erii, artistii. +u cu totii obligatia unui comportament condescendent si obedient fat de membrii castelor superioare, si li se inter"ice cu strictete orice tentativ de parvenire social. + doua cast, a r"boinicilor si a nobililor, este nsrcinat cu atributii legate de organi"area r"boaielor, asigurarea protectiei trii si a sistemului politic, colectarea birurilor si impo"itelor s.a.m.d. $n fine, bra,manii sunt cei care nvat poporul, conduc slujbele religioase, aduc jertfe "eilor si primesc darurile pentru templu. Ei se bucur de ntietate c,iar si n fata regelui si a urmasilor acestuia. 8n bra,man, fie el si copil, este considerat superior unui r"boinic sau nobil. ac svrseste o crim, el nu este condamnat la moarte, ci la exil. #el mai mare pcat este socotit uciderea unui bra,man. +cest pcat nu poate fi rscumprat dect prin moartea ucigasului. &otusi, autorul crimei va avea de ndurat si o pedeaps spiritual, rencarnndu-se ntr-un animal. ac o persoan moare neavnd urmasi, toate bunurile sale trec automat n proprietatea bra,manilor. e asemenea, dac un bra,man descoper o comoar, aceasta devine proprietatea lui. ac regele gseste o comoar, o parte din ea le este transferat obligatoriu bra,manilor. $n general, institutia castelor impus de bra,mani se fundamentea" pe trei interdictii de ba": 63 Este inter"is cstoria cu o persoan apartinnd altei caste. =3 Este inter"is orice fel de contact cu persoane apartinnd unei caste inferioare. nclcarea acestei interdictii atrage de"onoarea si oprobriul public. E3 4rice strdanie a vreunei persoane de a accede ntr-o alt cast este socotit nu numai "adarnic, ci si condamnabil, atrgnd pedepse att n viata aceasta, ct si dup moarte. &oat aceast structur social oprimant, care a produs atta suferint de-a lungul istoriei $ndiei, a fost plsmuit de ctre bra,mani pe suportul metafi"ic al religiei ,induse, sub inspiratia textelor )sfinte* ale %edelor. Prin urmare, sistemul castelor nu este considerat a fi reflexul natural al unui fenomen social, nici al unuia biologic 0de tipul superiorittii rasiale3. El tine pur si simplu de o ordine transcendental, i"vornd din c,iar teoria ,indus asupra lumii. >undamentul su l constituie legea metafi"ic a d,armei, din care decurge nevoia persoanei de a se conforma cu strictete ritmului, ordinii si ierar,iei ntregului, ceea ce presupune inclusiv asumarea resemnat a predeterminrilor sociale. Este modul prin care nsusi umne"eu a creat lumea. 4po"itia fat de acest sistem este ec,ivalent cu mpotrivirea fat de umne"eu, adic pcatul cel mai grav, aductor de osnd vesnic. +vem de-a face cu o mostr elocvent de terorism spiritual n toat mretia lui-

+deptilor, propovduitorilor si admiratorilor occidentali ai ,induismului le-ar fi util s constienti"e"e faptul c n sistemul ,indus de organi"are al ntregii societti, care este unul profund religios, ei nu se vor putea integra niciodat castelor superioare. +cesta este un drept exclusiv ereditar. Mai mult dect att, statutul lor este unul inferior si fat de paria, dac se aplic riguros vec,ea traditie ,indus. +cestea sunt prescriptiile textelor )sfinte*, )insuflate de umne"eu*. $at cum a fost posibil n $ndia stagnarea oricrei evolutii sociale si ani,ilarea puterilor creatoare ale indivi"ilor, siliti s triasc sub semnul complexelor si frustrrilor. (-a instituit inevitabil n rndul populatiei o atmosfer general de pasivitate si fatalism, pe fondul creia mi"eria si pauperitatea societtii indiene au ajuns s nregistre"e cote inimaginabile. evine cu att mai legitim ntrebarea: dac )supraoameni* si )"ei ncarnati*, precum gurul Ma,aris,i, clamea" emfatic 0inclusiv n fata guvernelor lumii3 c posed reteta magic a re"olvrii tuturor problemelor sociale, politice, economice, administrative, etc, atunci cum se explic faptul c patria lor se afl ntr-un asemenea colaps! .u cumva aceast propagand mediatic tinteste n realitate naivitatea acelorasi adepti occidentali care ntretin prin coti"atiile lor viata de super-lux a )marilor initiati*! e altfel, Ma,aris,i a sfrsit prin a se stabili n +merica, unde ,u"urul n care tria - de pe urma vn"rilor de mantreW - a fcut istorie pe toate meridianele. .u mai putin celebru este si ca"ul lui 9ajnees,, )mentorul universal* care, plecnd din $ndia srac lipit pmntului, a ajuns s posede - gratie eforturilor de )iluminare* a +mericii si Europei - multimi nesfrsite de 9olls9oIce-uri, avioane personale si vile n toate trile bogate ale lumii. (tia s-si atrag pro"eliti de genul unei renumite cntrete grecoaice care i-a cedat nu numai drepturile financiare de pe discurile sale si ntreaga sa avere, ci pn si pensia lunar pe care i-o furni"a @roadKaI-ul din .eK UorH. up un rstimp oarecare, gurul a ndeprtat-o subit din cercul ucenicilor si, iar ea a supravietuit n +tena la limita sub"istentei, trind din ajutoarele economice ale prietenilor, profund nefericit si grav traumati"at psi,ic. atorit presei si a multor mrturii individuale, este cunoscut ast"i n detaliu )activitatea spiritual* prestat de marele guru n as,ramurile sale: le administra discipolilor narcotice, ,asis, '.(. ., cocain, iar apoi i mna ctre orgii sexuale n grup. El nsusi dispunea sexual de orice femeie si orice brbat si dorea. elicatetea iubirii, cunoasterea reciproc, respectul persoanei erau coborte programatic la nivelul animalittii si al obscenittii. #ei care si-au v"ut fiintele iubite distruse fi"ic si sufleteste au depus mpotriva lui nenumrate plngeri. $ns, n cele din urm, +dministratia >inanciar a fost cea care l-a silit s-si abandone"e )proiectele spirituale* si s-si petreac ultimii ani ai vietii ascun"ndu-se de justitie, ntruct fusese condamnat pentru sustragere de la plata impo"itelor. Marele guru prospera furnd nu doar din bu"unarele adeptilor, ci si ale statului. $n mijlocul acelor evenimente, a fost ntrebat un alt guru, mai )serios*, anume (atIananda, ce prere are despre 9ajnees,. 9spunsul su nu necesit comentarii: )+, noi n $ndia i respectm si i cinstim foarte mult pe gurusi-*. e asemenea, ntr-un interviu din 61 mai 67<;, acelasi (atIananda a declarat: )+ceste dou personalitti, 9ajnees, si Ma,aris,i, au ntreprins o lucrare istoric pentru binele omenirii. +ceasta este prerea mea*. +sadar,

cei doi erau nu doar elogiati pentru practicile lor abominabile, ci si confirmati ca )gurusi*, adic oameni luminati, sfinti, clu"itori spirituali ai omenirii ctre unirea cu umne"eu. Po"itia lui (atIananda nu este ntmpltoare si nu repre"int o prere personal. Exist n $ndia o astfel de traditie, care se transmite de secole din generatie n generatie, cunoscut sub numele de )tantrismul minii stngi* 0%ama Marga3, a crei practic este centrat n jurul sexualittii si const n organi"area de orgii n grup ce urmresc nimicirea eului. nsusi (atIananda, n convorbiri avute cu discipoli europeni, a confirmat c si miscarea sa este fidel aceleiasi traditii, pe care o descoper ns numai celor )initiati*. $ndienii sunt departe ns de a constitui o exceptie printre popoarele omenirii. (i alte neamuri din +ntic,itate 0grecii, egiptenii, asirienii3, ba c,iar din perioada medieval, se dedau la slujiri orgiastice aduse unor "eitti 0+frodita, +starta, Diveli3. e pild, cultul +froditei era de tip orgiastic, principalul act de venerare a ei fiind prostitutia organi"at n locurile )sfinte*. +doratorii aduceau n temple cte o moned ca plat pentru preoteasaprostituat, asa cum relatea" Eusebiu al #e"areei si #lement +lexandrinul. n acelasi mod era adorat ionIsos, "eul betiei, al vinului si al ,omosexualittii pasive. Este ceea ce se ntmpl nc n $ndia, o tar rmas idolatr pn ast"i, orict ar prea de neobisnuit pentru europeanul contemporan tributar unei traditii crestine bimilenare. $at ns c, prin contributia )marilor initiati* ,indusi, asistm actualmente la fenomenul resurectiei idolatriei n spatiul european. Pentru a evidentia ecourile sociale ale diferentelor fundamentale de vi"iune asupra lumii n crestinism si ,induism, merit s examinm modul n care gndirea crestin a remodelat radical n istoria civili"atiei po"itia general fat de: 63 sclavie5 =3 statutul femeii5 E3 sistemul mprtirii bunurilor materiale si culturale ntre membrii societtii, adic institutia propriettii. 63 (clavia era rspndit n toat lumea antic. .u exista imperiu, stat, oras, familie bogat care s nu dispun de sclavi. #onform dreptului roman, sclavii erau tratati ca simple obiecte. Proprietarul i putea vinde, silui, maltrata sau ucide, fr s dea socoteal nimnui. .obilele romane purtau asupra lor un stilet cu care obisnuiau s-si pedepseasc sclavele, crestndule membrele sau c,iar omorndu-le, n functie de gravitatea abaterii. Polari"area societtii n sclavi si stpni s-a datorat unei profunde pervertiri a mintii si a sufletului omenesc. )Mintea desprtit de umne"eu devine fie demonic, fie animalic*, spune (fntul +ntonie cel Mare, printele mona,ismului crestin. (i, precum n-au ncercat s aib pe umne"eu n cunostint, asa si umne"eu i-a lsat la mintea lor fr judecat, s fac ce nu se cuvine. Plini fiind de toat nedreptatea, de desfrnare, de viclenie, de lcomie, de rutate5 plini de pi"m, de ucidere, de ceart, de nselciune, de purtri rele..., spune +postolul Pavel 09om. 6,=<-=73. >ireste, aceast stare de fapt a creat si intense mpotriviri. e multe ori n decursul veacurilor sclavii s-au rsculat, genernd c,iar r"boaie ndelungate. %rsrile de snge nu aduceau ns niciodat sc,imbri

notabile, cci fortele militare de stat erau ntotdeauna mai bine organi"ate si mai experimentate n lupt dect grupurile de sclavi. #restinismul a lovit sclavagismul n rdcina lui, n sufletul omului. >r r"boaie si snge. %indecnd inimile oamenilor de patimile mndriei si lcomiei, a reusit la nceput s limite"e substantial, iar dup cteva sute de ani s eradice total acest fenomen. +u contat n acest sens nvttura de credint si exemplul practic. Pe de o parte, Evang,elia propovduia c nu mai este nici rob, nici liber...0Aal. E, =<3 si c umne"eu nu caut la fata omului 0Aal. =, 23, inter"icnd asadar discriminrile comportamentale fat de cei aflati n robie. Pe de alt parte, n timpul umne"eiestii 'iturg,ii, care este c,intesenta slujirii du,ovnicesti a crestinismului, @iserica l-a ase"at pe sclav n exact aceeasi cinste cu stpnul su, punndu-i pe amndoi s se mprtseasc din acelasi potir. 4riunde se ridica o biseric crestin, era vestit cu putere egalitatea n cinste a oamenilor. @iserica a luptat cu moduri de gndire, interese si cutume vec,i de sute si mii de ani5 ns, cu pretul sngelui a milioane de martiri crestini, viata oamenilor avea s fie efectiv revolutionat. $ar ast"i, bra,manii ,indusi depun eforturi asidue pentru conservarea sistemului castelor pe care l-au impus n vec,ime. #omparatiile ntre cele dou tipuri de civili"atie sunt de prisos. $storia grieste de la sine. =3 $n lumea antic dominat de idolatrie si de filosofiile omenesti, conditia femeii era una tragic. Pn si n +tena, faimoas pentru democratia, libertatea si nivelul ei cultural, institutia sclaviei era consacrat ca un dat natural, iar femeia era practic exclus din toate activittile sociale. n afar de sclave, existau prostituatele publice si asa-numitele femei obisnuite. 'ocul celor din urm era numai n cas. Persoana femeii era devalori"at ntr-o asemenea msur, nct unii dintre gnditorii cettii ajunseser pn la punctul de a se ntreba dac femeile au suflet. @iserica a luat ve,ement atitudine si n privinta acestei discriminri, opunndu-i iarsi nvttura (cripturii, potrivit creia nu mai este nici parte brbteasc, nici parte femeiasc 0Aal. E, =<3, ci naintea lui umne"eu nu exist dect suflete, persoane de aceeasi cinste, n"estrate de ctre #reator cu aceeasi putere de a i"bndi pe calea spiritual ctre sfintenie. e altfel, nc din primii ani ai @isericii, au existat nenumrate femei care s-au sfintit, au dobndit u,ul (fnt si ,arismele 'ui, au prorocit si au svrsit minuni. Mai mult dect att, @iserica o venerea" pe Preasfnta .sctoare de umne"eu si Pururea >ecioar Mria ca pe omul care a atins treapta cea mai nalt a sfinteniei, la care nimeni altcineva nu va mai ajunge vreodat. $n alt ordine de idei, ,indusii nu le permiteau femeilor nici mcar s asculte nvtturile %edelorl @udd,a a fost cel dinti care a nclcat aceast traditie. #ednd insistentelor unei mtusi foarte dragi, el a consimtit s accepte ca ucenice si femei. Este unul din motivele pentru care a fost prigonit ca eretic de ctre bra,mani. (-a delimitat de ,induism si n cele din urm a ntemeiat o nou religie. $n clipa de fat exist multi gurusi care primesc ca discipole femei. #,iar dac putine dintre ele ajung pn la vrednicia de guru, faptul n sine

intr n flagrant contradictie cu textele )insuflate de umne"eu* ale %edelor si cu vec,ea traditie ,indus, astfel nct toti gurusii care fac asemenea concesii sunt considerati eretici de ctre ,indusii )ortodocsi*. $maginea po"itiei pe care o adopt traditia indian fat de femeie poate fi ntregit si prin evocarea acelei datini strvec,i impuse de codicele lui Mnu, anume sati, care statua n mod expres obligatia sacr ca femeile s fie arse de vii n focul n care era ars trupul sotului lor decedat, mpreun cu celelalte obiecte personale ale lui. Este inutil s mai mentionm cte "eci de milioane de femei nefericite au pltit printr-o moarte tragic si sinistr enormittile doctrinare ale repre"entatilor unei preotii odioase. in pcate, aceste realitti nu constituie de obicei un subiect de reflectie nici mcar pentru grupurile de feministe occidentale militante care se las seduse de nvtturile )exotice* ale 4rientului. $at ce ravagii poate face ignoranta lumii apusene contemporane... E3 Problema spinoas a propriettii a fost depsit cu un imens succes de ctre primele comunitti crestine prin instituirea bunurilor obstesti. +cest spirit se conserv nealterat pn ast"i n mnstirile ortodoxe, unde nu exist proprietate personal, ci toate bunurile apartin comunittii. .u exist bogati si sraci, nu exist oameni care se mbrac sau mnnc mai bine dect ceilalti. $i opreste de la aceasta nssi iubirea crestin: (-l iubesti pe aproapele tu ca pe tine nsuti 0Matei ==, E73. 4mul care nutreste iubire adevrat pentru semen nu poate accepta s posede ceva n plus fat de fratele su mai srac. $nscriindu-se n sfera relatiilor umane, att relatiile sociale ct si cele economice se articulea" potrivit cu vointa liber a omului. Ele nu fac parte din categoria acelor tipuri de relatii impuse, cum ar fi legile naturale 0legea gravitatiei, spre exemplu3. #a persoan liber, pot decide oricnd s-mi modific relatia pe care o am cu sclavul meu 0de pild, s-l elibere"3 sau cu functionarul meu. #nd omul nu duce o viat conform cu voia lui umne"eu, cnd trieste adic mpotriva firii sale, n c,ip pctos, atunci el se transform sufleteste. $ubirea sa ctre aproapele se rceste, presc,imbndu-se treptat n de"interes, eventual c,iar n ur. 4mul sfrseste prin a se iubi numai pe sine. (ingura sa preocupare devine modul n care poate ajunge s triasc mai bine, fie c,iar si n detrimentul celorlalti: cum s mnnce bine, cum s se mbrace bine, cum s doarm bine, cum s-si petreac timpul ct mai lejer si agreabil. .u concepe s fie lipsit de nimic, nu accept s mpart nimic, nu cunoaste satiu n dorinta de a-si procura noi bunuri, c,iar si atunci cnd cantitatea acestora depseste cu mult posibilittile sale de a le consuma. 4 dat cuprins de flacra iubirii dumne"eiesti, omul ncepe s se gndeasc ns si la lipsurile aproapelui su, pe care simte nevoia organic de a-l ajuta. orul su ar"tor este ca toti semenii lui s aib cele de trebuint si, cnd u,ul (fnt i aprinde inima, ajunge s prefere ca el nsusi s nu mai aib nimic, dac prin cedarea bunurilor sale i poate ajuta pe cei din jur s supravietuiasc. e aceea sunt att de numeroase exemplele de sfinti crestini care, plini de iubirea lui /ristos, si-au mprtit toate cele ale traiului lor sracilor si au ajuns ei nsisi sraci, neputnd suporta gndul c ei mai detin nc averi n vreme ce frati de-ai lor nfometea" prin cetti. Exist

c,iar ca"ul unui sfnt care, mistuit de iubirea omnului, s-a vndut pe sine ca sclav si, cu banii obtinuti astfel, a eliberat un rob. Prin exemplul si puterea virtutilor sale, i-a atras apoi la credinta n /ristos si pe stpnii si, care au renuntat de bunvoie la infamia posesiei de sclavi si, cu nespus respect, i-au cerut s devin printele lor du,ovnicesc. $at cum tria dragostei crestine biruia pn si sentimentul att de viguros al propriettii. +stfel a reusit @iserica crestin s ntemeie"e comunitti fundate pe dragostea dintre semeni n mijlocul unei societti att de neomenoase ca aceea a imperiului roman. escrierile modului de viat al primilor crestini n cadrul acestor comunitti sunt elocvente si pilduitoare: $ar inima si sufletul multimii celor ce au cre"ut erau una si nici unul nu "icea c este al su ceva din averea sa, ci toate le erau de obste... (i nimeni nu era ntre ei lipsit, fiindc toti cti aveau tarini sau case le vindeau si aduceau pretul celor vndute, si-l puneau la picioarele apostolilor. (i se mprtea fiecruia dup cum avea cineva trebuint 0>apte ;, E=-EB3. $ar toti cei ce credeau erau laolalt si aveau toate de obste. (i si vindeau bunurile si averile si le mprteau tuturor, dup cum avea nevoie fiecare 0>apte =, ;;-;B3. $n legtur cu aceeasi tem, po"itia %edelor este radical diferit. Ea poate fi re"umat astfel: (racul este srac ntruct n vietile precedente a fost un om ru, ceea ce i-a atras n viata actual o Harma rea. &ot asa, bogatul este bogat deoarece n vietile precedente a fost un om bun, fapt care i-a atras acum o Harma bun. #u alte cuvinte, bogtia sau srcia sunt inseparabil legate de valoarea moral si spiritual a persoanei. @unstarea material este considerat dovada ascendentului moral si spiritual al unui individ. (ituatia financiar devine, asadar, criteriu de stabilire a nivelului spiritual si a moralittii- +ceast perspectiv confer nedrepttii sociale o dubl legitimare: etic si spiritual. Este si motivul pentru care ,indusii nu obisnuiesc s-i ajute n vreun fel pe sraci. &rec pe lng ei nepstori, n virtutea convingerii c acestia trebuie lsati s-si rscumpere Harma prin ndurarea srciei. +sadar, nedreptatea care exist n aceast lume nu este re"ultatul lcomiei si ruttii omenesti, ci este lege divin care se cere neaprat conservat. &abloul consecintelor imediate n plan social ale ,induismului este acum complet. U4A+: 9E'$A$E (+8 (&$$.&?! ( cercetm afirmatia: )Uoga nu este religie, ci o stiint ca oricare alta*. +cest enunt a fost exprimat de ctre nsusi gurul (atIananda la =; aprilie 67<;, n incinta slii de conferinte a ,otelului (amaria din orasul /ania 0$nsula #reta3, si este inserat n cuprinsul crtii intitulate )nvtturi ale lui Parama,amsa (atIananda*, voi. %$, p. 6;<, editat de miscarea gurului din Arecia, (atIanandas,ram. Este un punct de vedere avansat n nenumrate rnduri de-a lungul timpului de ctre (atIananda, si promovat sistematic prin intermediul publicatiilor oficiale ale miscrii sale din Arecia. El constituie elementul principal al imaginii pe care urmreste s si-o cultive n exterior miscarea (atIanandas,ram. +celasi punct de vedere l-a exprimat si ntemeietorul Meditatiei &ranscedentale, Ma,aris,i Ma,es, Uogi. $naugurnd

ase"mntul pe care l-a bote"at )8niversitatea European de (tudii*, el a declarat: )+ici nu este vorba de nimic altceva dect stiint pur*. e altfel, merit mentionat c toate miscrile de tip .eK +ge se autopromovea" sub camuflajul stiintei. ( ne concentrm acum asupra afirmatiei c )Ioga nu este religie*. ).ucleul tare* al ,induismului l repre"int poporul indian si, geografic, tara $ndiei, de unde si numele. +st"i, dup o i"olare de secole, se fac eforturi sustinute pentru populari"area lui pe toate continentele: Europa, +ustralia, +merica de .ord si de (ud, +frica, inclusiv 9usia +siatic si Gaponia. /indusii sunt desprtiti n sute de ere"ii sau scoli divergente doctrinar, care pstrea" totusi ca punct comun recunoasterea autorittii @,agavad Aitei, )evang,elia* ,induismului. Este un text unanim acceptat drept )sfnt* si )insuflat de umne"eu*. +cest text este studiat sistematic de ctre Iog,ini, si cntat "ilnic ca form de adorare a "eului Dris,na. n as,ramul lui (atIananda din MongIr, n fiecare dimineat se intonau cultic timp de o or fragmente din @,agavad Aita, adaptate mu"ical. #e este @,agavad Aita! 8n dialog n form de poe"ie, ntrunind toate elementele unei teogonii, comparabil ntructva cu poemul antic al lui /esiod ce descrie nasterea "eului 4limpului, sau cu $liada lui /omer, n care r"boiul &roiei devine pretextul multor prietenii sau nvrjbiri ntre "ei si oameni. +sadar, n Aita, "eul Dris,na i descoper Ioga prietenului si ucenicului su, +rjuna. #onvorbirea dintre cei doi are loc cu putin nainte de nceperea unei mari btlii. mpratul lupttor +rjuna ntreab, iar omnul 0Dris,na3 l nvat. ( dm cuvntul textului nsusi, care este extrem de revelator: ) up cum ti-am spus si nainte, o, tu, cel fr de pat, n aceast lume exist dou ci: cea a scolii (amH,Ia cu Ioga cunoasterii si cea a scolii Uoga cu Ioga faptei*0$$$, E3. )#,iar aceast Ioga din vremea nceputului ti-am explicat-o ast"i. mi esti credincios si prieten5 aceasta este taina suprem*0$%, E3. Prin urmare, conform Aitei, Ioga nu este o descoperire sau o creatie omeneasc, asa cum este spre exemplu stiinta. Uoga este o revelatie )dumne"eiasc*, un dar pe care "eul Dris,na, ) omnul Uogi*, l ofer omenirii prin mijlocirea lui +rjuna. Mai mult dect att, Ioga este o form de adorare prin care "eul doreste s fie venerat de ctre adeptii si. Dris,na spune: )$ns oamenii cu suflet mare, care au sprijin n mine, care nu au alt gnd, o, fiu al lui Prt,a, au parte de .atura mea divin, cunoscndu-l pe #el .eclintit, 4brsia existentelor. Alorificndu-m mereu, nfrnndu-se credinciosi legmintelor, nc,inndu-mi-se, m ador cu druire, mereu concentrati* 0$P, 6E-6;3.

)Mereu multumit, Iog,inul cu sinele stpnit, care-si tine ,otrrile, n"uind spre mine cu inima si cu mintea, cel druit mie, acela mi-e drag* 0P$$, 6;3. )(i cel care va cerceta acest dialog despre 'ege dintre noi doi, acela, socot, m va adora prin sacrificiul #unoasterii* 0P%$$$, 1C3. Leul Dris,na arat deci c nu doar practicarea Ioga, ci fie si numai simplul ei studiu teoretic este socotit o form de adorare a sa- $nutil s subliniem c adorarea este un act pur religios, nicidecum stiintific. &ot n @,agavad Aita, Dris,na nvat c Ioga este o form de jertf adus lui. .u este nevoie s insistm nici asupra caracterului )stiintific* al unei jertfe. ( urmrim textul: )8nii sacrific toate activittile simturilor si ale suflurilor vitale n focul stpnirii de sine aprins de #unoastere. 8nii asceti care tin legminte aspre fac sacrificiul bunurilor materiale, sacrificiul asce"ei, sacrificiul Ioga si sacrificiul #unoasterii si al recitrii %edelor* 0$%, =1-=<3. n alte versete, "eul Dris,na se proclam pe sine umne"eu creator al cosmosului. Proclam c el este centrul si scopul n jurul cruia gravitea" si spre care tintesc toate componentele practicii ,induismului: scrierile )sfinte* 0%edele3, jertfele, slujbele, mantrele, sunetul sfnt 4M, exercitiile Ioga toate sunt... Dris,na. ( dm cuvntul textului: )Eu sunt strdania sacrificiului, eu sunt sacrificiul, eu sunt ofranda adus strbunilor, eu sunt iarba magic, eu sunt mantra, eu sunt untul sacrificiului, eu sunt focul, eu sunt jertfa. Eu sunt tatl acestei lumi, muma, ornduitorul, strbunul, ceea ce trebuie cunoscut, mijlocul de purificare, silaba sacr 4M, 9H, (aman si Uajus, #alea, sustintorul, stpnul, martorul, popasul, slasul, prietenul, nceputul si nimicirea lumii, locul, ase"area, smnta, #el .eclintit. Eu dau cldura, opresc si dau drumul ploilor5 eu sunt nemurirea si moartea, si tot eu sunt - o, +rjuna- ->iinta si .efiinta* 0$P, 62-673. $n sfrsit, s vedem care este mobilul exersrii Ioga, si totodat telul su final: )>ii cu mintea la mine, druit mie, sacrific-mi mie, cinsteste-m pe mine5 la mine vei veni, da, ti-o fgduiesc, mi-esti drag* 0P%$$$, 2B3. +sadar, scopul si punctul terminus al exercitiilor Ioga este unirea cu umne"eul Dris,na, cu inventatorul, creatorul si nvttorul Iogi- 0de altfel, aceasta si nseamn cuvntul )Ioga* - unire cu umne"eu3. Este ceea ce nvat nsusi ) umne"eul* Dris,na 0sau cel care se ascunde n spatele su3, si )cartea sfnt* @,agavad Aita#onclu"ii

Uoga, filosofia pe care ea se articulea" si din care decurg toate practicile sale, este ntemeiat pe un set de conceptii fundamental religioase: existenta si nemurirea sufletului5 metempsi,o" sau rencarnarea5 legea Harmei, care postulea" rspltirea faptelor bune sau rele ale omului de-a lungul unor vieti succesive5 existenta unui umne"eu care i clu"este pe oameni ctre El.

Aurusii stpnesc ns arta pervertirii cuvintelor si a deturnrii sensurilor. 9ationamentul lor este simplu: )n lumea occidental stiinta se bucur de autoritate, deci ar fi util s adoptm masca stiintei*. )%$+&+ +9M4.$4+(?* (+8 &E/.$#+ :.(E'?9$$ 8na din liniile directoare ale pro"elitismului ,indus n spatiul crestin este producerea si cultivarea confu"iei n mintile oamenilor. (e atentea" astfel la nssi capacitatea de gndire critic a individului, pentru a-l face infinit mai usor de cucerit. $n instrumentarul acestei strategii misionare se nscrie si practica substituirii continutului cuvintelor. ( recurgem la un exemplu sugestiv: cuvntul )/ristos*. (ensul pe care l are acest cuvnt pentru civili"atia crestin este: persoan istoric concret care a activat n regiunea Palestinei 0actualul $srael3 n urm cu aproximativ =CCC de ani5 ca >iu al lui umne"eu, a propovduit o seam de adevruri de credint, dobndind multi discipoli si ntemeind @iserica. +tunci cnd un crestin spune )M rog lui /ristos*, ntelege c se adresea" unei persoane concrete, unice, pe care o crede si o mrturiseste ca fiind ntruparea Persoanei + oua a (fintei &reimi. $at acum o mostr de pervertire a sensului acestei notiuni: Aurusii care intr n contact cu lumea crestin au ajuns s pretind c termenul )/ristos* desemnea" un plan superior al constiintei umane, ceea ce nseamn c orice om poate evolua spiritual pn la gradul ec,ivalent cu accederea la acest plan, devenind si el prin aceasta /ristos- +stfel, cnd un dascl oriental spune )M rog lui /ristos*, ntelege c se strduieste s ating acest plan superior al constiintei si s devin, fie si pentru putin timp, /ristos. Evident c ntre acest concept de )/ristos* si /ristos al Evang,eliei nu se poate stabili nici cea mai vag asemnare. ns lucrul acesta nu numai c este trecut sub tcere, ci se pretinde cu obstinatie tocmai contrariul. e ce recurg maestrii ,indusi la un astfel de artificiu! Explicatia este foarte simpl: pentru c ntr-o tar cu o puternic traditie crestin, cu att mai mult ntr-o tar ortodox, le-ar fi considerabil mai greu s conving c personaje precum $ndra, Dali, (,iva, %is,nu, Dris,na sau @ra,man sunt... dumne"ei- Pn si un crestin nepracticant si peste msur de ignorant va e"ita n prim instant s se nc,ine miilor de "eitti idolatre ale panteonului ,indus. #eea ce i se cere este mult prea exotic si nefamiliar. Prin urmare, propagatorii nvtturilor orientale se vd nevoiti s recurg la tactica drumului ocolit si n

trepte. Ei se camuflea" n spatele unor msti care ne sunt familiare. +stfel, ne vor vorbi despre )psi,ologie aplicat*. .e vor propune o )alimentatie corect*. .e vor mbia cu )exercitii de gimnastic* 0)Ioga pentru sntate si frumusete*3. .e vor recomanda )metode* si )te,nici* pentru combaterea angoasei, a nervo"ittii, a stresului si a fobiilor. .e vor sugera, n cadrul unor conferinte si seminarii, modalitti de a re"olva orice problem cu care ne confruntm "ilnic, inclusiv problema singurttii. $n acest fel, ncetul cu ncetul, ne vor transforma n discipoli ai lor, ne vor convinge s adoptm stilul de viat si modul de gndire indian, ne vor exploata economic, percepndu-ne coti"atii lunare sau cel putin taxe pentru )ntelepciunea* care se mparte la conferintele organi"ate de ei, ne vor familiari"a n cele din urm pe de-a-ntregul cu ,induismul. +ceasta este de fapt marea lor mi" si principalul lor scop. Pentru c acesti oameni nu sunt nici filosofi, nici difu"ori de stiint, nici psi,ologi, nici medici. +cesti oameni sunt ,indusi, misionari ai unei idolatrii exotice. Mai mult dect att, ei urmresc s se propovduiasc si pe ei nsisi ca dumne"ei. ( ne amintim de (ai @aba, gurul indian care se pre"int pe sine ca fiind umne"eu, infinit superior lui @udd,a, lui Ma,omed sau lui /ristos. $at ce spune (ai @aba despre el nsusi: )Prostii nu m cunosc, cnd locuiesc n trup omenesc- $gnor firea mea superioar, cci omn Preanalt sunt Eu al tuturor fiintelor...* 0extras din periodicul miscrii (atIa (ai @aba, )Pacea (uprem -Pras,anti %a,ini*, +tena 6771, p. B3. 'iderul miscrii %iata +rmonioas din Arecia, americanul @ob .a"emI, adresndu-se unor discipoli avansati, a spus despre (ai @aba: )El este pre"ent pretutindeni, atotstiutor si atotputernic umne"eu, care se afl ntotdeauna mpreun cu noi, n toate ceasurile si n toate prtile lumii* 0@. .a"emI, )&e rog, @aba, d-mi ascultare*, p. 6, +rticole din "iare si periodice, Ed. a $i-a, $liant,os3. &oti gurusii respir aceeasi mndrie demonic. @abaji era )nvttorul nvttorilor* si ) umne"eu ntrupat*. $n 67<;, un ucenic de-al lui a devenit... /ristos- + slujit c,iar )#ina cea de tain* n as,ramul su, iar apoi a plecat, fr s-l mai revad cineva vreodat. #onclu"ia implicit era c @abaji i-a fost superior lui /ristos... Ma,aradji se pre"int ca noul )Mesia*, )/ristosul epocii contemporane*, ) omnul tuturor Iog,inilor*, )(pirit preanalt si atotvenerat*, fr de care )totul s-ar distruge*. (atIananda a declarat c gurul este superior lui umne"eu. 9ajnees, a confirmat explicit aceeasi afirmatie. +mndoi primesc si dup moarte adorare din partea ucenicilor. 'ista unor astfel de personaje poate continua la nesfrsit. #e s-ar putea aduga! e-a lungul sutelor de ani, toti marii asceti crestini au spus c mndria conduce la nebunie. Ea l rupe pe om de realitate n aceast viat, si l sorteste mortii du,ovnicesti n vesnicie. umne"eu celor mndri le st mpotriv, iar celor smeriti le d ,ar 0$ac. ;, 23. 8rmarea cii unor asemenea )mentori* nseamn asumarea celor mai mari si mai serioase riscuri cu putint. (e porneste treptat, desigur, de la elemente superficiale sau cu un grad mai mic de nsemntate 0alimentatie, exercitii de gimnastic3, pentru a se ajunge la altele mai profunde

0psi,ologie, comportament, anali"a sinelui3 si, n cele din urm, la probleme de credint 0nviere sau metempsi,o", @iseric sau as,ram, /ristos sau (ai @aba3 n care mi"a este omul ntreg, si nu doar o iposta" oarecare a vietii sale. n final, omul si periclitea" extrem de grav, si poate ireversibil, att viata trectoare de acum, ct si soarta sa n vesnicie. Pentru c scopul si menirea omului este viata vesnic- .imic mai putin- >ie o va dobndi, n $isus /ristos, fie o va pierde, lsndu-se amgit de minciuni seductoare. ar s-' au"im pe /ristos #el +devrat grind prin Evang,elie: $isus a "is: Eu sunt nvierea si viata5 cel ce crede n Mine, c,iar dac va muri, va tri. (i oricine trieste si crede n Mine nu va muri n veac 0$oan 66,=B-=23. $isus a "is: Eu sunt 'umina lumii5 cel ce mi urmea" Mie nu va umbla n ntuneric, ci va avea lumina vietii 0$oan <, 6=3. #ci umne"eu asa a iubit lumea, nct pe >iul (u #el 8nul-.scut '-a dat ca oricine crede n El s nu piar, ci s aib viat vesnic 0$oan E, 623. #el ce va crede si se va bote"a se va mntui5 iar cel ce nu va crede se va osndi 0Marcu 62, 623. Pentru a ne ocroti si a ne feri de amgire, /ristos ne averti"ea" cu =CCC de ani mai nainte c vor aprea n lume oameni vicleni care se vor pre"enta drept ),ristosi* si c,iar vor svrsi minuni diavolesti cu scopul de ai nsela inclusiv pe cei alesi: %edeti s nu v amgeasc cineva. #ci multi vor veni n numele Meu, "icnd: Eu sunt /ristos, si pe multi i vor amgi... +tunci, de v va "ice cineva: iat, Mesia este aici sau dincolo, s nu-l credeti. #ci se vor ridica ,ristosi mincinosi si proroci mincinosi si vor da semne mari si c,iar minuni, ca s amgeasc, de va fi cu putint, si pe cei alesi 0Matei =;O ;OBO =E-=;3. $n acelasi timp, /ristos i ncurajea" pe toti cei care $$ caut cu sinceritate si cu inim curat, ncredintndu-i: %eti cunoaste adevrul, iar adevrul v va face liberi 0$oan <, E=3. El a fgduit s-i ajute pe toti oamenii care nsetea" dup acest adevr: #ereti si vi se va da, cutati si veti afla, bateti si vi se va desc,ide. # oricine cere ia, cel care caut afl, si celui care bate i se va desc,ide 0Matei 1, 1-<3. :.%$E9E (+8 9E$.#+9.+9E! #el ce crede ntru Mine are viat vesnic... (i Eu l voi nvia pe el n "iua cea de apoi... Eu sunt nvierea si %iata... $isus /ristos 0$oan 2, ;15 2, B;5 66, =B3 &eoria rencarnrii era mbrtisat de multe popoare antice. Prin puterea adevrului crestin, aceast rtcire a ncetat s mai tirani"e"e vietile oamenilor n multe prti ale lumii. &otusi, se ntreprind actualmente eforturi sustinute de a o )transfera* mentalittii occidentale. #onform acestei teorii, lumea este o scoal prin care sufletul trece de nenumrate ori. El renaste de fiecare dat ntr-un trup nou, fie brbtesc, fie

femeiesc, fie animal, fie c,iar si n )carcasa* oricrei specii din regnul vegetal. #onditiile noii nasteri depind de faptele vietii precedente. +stfel, dac cineva a dus o viat plin de fapte rele, cnd se va naste din nou va fi un om srac, sau un animal, sau c,iar o plant. #eea ce gurusii indieni ascund ns cu mult grij de discipolii lor este faptul c, potrivit codicelui intitulat 'egile lui Mnu, venerabila carte a traditiei ,induse care converteste nvttura %edelor n legi sociale, este mai probabil ca cineva s se rencarne"e ca animal sau ca fptur demonic, dect ca om. #artea ofer spre edificare si urmtoarea parabol: o broasc testoas trieste n adncurile mrii si scoate capul la suprafat o dat la o sut de ani. 8n inel pluteste undeva la suprafata apei. Pe ct este de probabil ca broasca s-si scoat la un moment dat capul la suprafat trecndu-si-l tocmai prin acel inel, tot pe att este de probabil ca o fiint s se rencarne"e dup moartea sa n trup omenesc. Ei bine, aceast credint este asumat de nenumrate miscri .eK +ge care vor, n acelasi timp, s se pre"inte drept stiinte- )(tiinta Ioga* - a devenit o sintagm ve,iculat obsesiv de ctre Iog,ini. Pe de alt parte, n functie de context, aceiasi Iog,ini clamea" cu ve,ement: )(i crestinii, exact ca si noi, cred c...*, sau )(titi c /ristos a fost un mare Iog,in...*, sau )ntre noi si crestini nu exist diferente semnificative...*. n felul acesta sunt cultivate cu perfidie cele mai stridente autocontradictii, pentru a-i seduce att pe ignorantii stiintei, ct si pe ignorantii crestinismului. Merit semnalat si faptul c teoria metempsi,o"ei nu a existat dintru nceput n gndirea traditional indian. +sa cum arat . D. %elissaropoulos n )$storia filosofiei indiene*, )$deea rencarnrii 0samsara3 era necunoscut arienilor. Ea a ptruns n religia si filosofia indian pentru ca morala s dobndeasc un subiect care s poarte greutatea responsabilittii faptelor dincolo de moarte. &ermenii MrenastereN sau MrencarnareN, care exprim unul si acelasi lucru, sunt oarecum nseltori. Precum vom vedea n anali"a celor sase sisteme filosofice 0dars,anas3, cel care se rencarnea" nu este sufletul empiric, ci o substant nedefinit si foarte subtil care se afl ntre atman, sufletul empiric si corp. ntr-adevr, sufletul empiric nu se rencarnea", de vreme ce este ansamblul tuturor strilor constiente. .ici atman 0fiinta eului3 nu se poate rencarna, de vreme ce, fiind absolut, nu se supune actiunii Harmei, responsabilittii morale. n fata acestei dificultti, filosofia sistematic indian a inventat materia subtil, corpul eteric, care salvea" gndirea din acest impas al absurdului, fr a o face ns mai convingtoare*. Punctul de vedere al @isericii este fundamental diferit. #reat de ctre un umne"eu &rinitar si Personal, omul are nceput, dar nu si sfrsit. (e naste la un moment dat, n timp, pentru a vietui vesnic. n aceast lume va tri o singur dat. up moarte, fiecare suflet este judecat de umne"eu si, potrivit cu faptele sale, va dobndi sau nu 9aiul. Pe parcursul acestei vieti, umne"eu i ofer omului foarte multe prilejuri de a se face vrednic de fericirea vesnic. +dresndu-se cndva unui grup de tineri, btrnul Paisie le-a spus: )+ti nteles c am venit aici ca s dm examene! ( ne punem temelia

du,ovniceasc, s cstigm 9aiul. +cum si numai acum, cci nu vor mai fi restante n septembrie-*. +lt dat, ntrebndu-l despre rencarnare, mi-a rspuns: )>ii atent aici+ceasta este cea mai mare capcan a iavolului. 4mul se gndeste c nu contea" dac nu reuseste n viata aceasta, va reusi n cealalt. +stfel se relaxea" n toate privintele si se usuc du,ovniceste. iavolul stie ns foarte bine c nu exist Mdata viitoareN. e aceea i si ntinde aceast nfricostoare curs*. M-a privit apoi si mi-a spus: )( scrii neaprat despre lucrul acesta-*. Este tocmai ceea ce propovduiesc (cripturile. +postolul Pavel spune: ... precum este rnduit oamenilor o dat s moar, iar dup aceea s fie judecata 0Evr. 7, =13. omnul $isus /ristos va fi Gudectorul tuturor oamenilor. El nsusi ne vorbeste despre (ine n Evang,elie astfel: #nd va veni >iul 4mului ntru slava (a si toti sfintii ngeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei (ale si se vor aduna naintea 'ui toate neamurile si-i va desprti pe unii de altii, precum desparte pstorul oile de capre. (i va pune oile de-a dreapta (a, iar caprele de-a stnga. +tunci va "ice mpratul celor de-a dreapta 'ui: %eniti, binecuvntatii &atlui Meu, mosteniti mprtia cea pregtit vou de la ntemeierea lumii. #ci flmnd am fost si Mi-ati dat s mnnc, nsetat am fost si Mi-ati dat s beau, strin am fost si M-ati primit5 gol am fost si M-ati mbrcat, bolnav am fost si M-ati cercetat, n temnit am fost si ati venit la Mine. +tunci dreptii $i vor rspunde, "icnd: oamne, cnd &e-am v"ut flmnd si &e-am ,rnit! (au nsetat si &i-am dat s bei! (au cnd &e-am v"ut strin si &e-am primit, sau gol si &e-am mbrcat! (au cnd &e-am v"ut bolnav sau n temnit si am venit la &ine! $ar mpratul, rspun"nd, va "ice ctre ei: +devrat "ic vou, ntruct ati fcut unuia dintracesti frati ai Mei prea mici, Mie Mi-ati fcut. +tunci va "ice si celor de-a stnga: uceti-v de la Mine, blestematilor, n focul cel vesnic care este gtit diavolilor si ngerilor lui 0Matei =B, E6-;63. 4 alt deosebire urias este dat de esenta scopurilor spirituale pe care le urmresc cele dou religii. /indusii cred c atunci cnd cineva ajunge la desvrsire si pierde persoana, prin identificarea deplin cu @ra,man iposta"a dumne"eului absolut si impersonal. Existenta omului se neanti"ea", pulveri"ndu-se n oceanul dumne"eirii impersonale. e aceea, el nu se va mai naste niciodat din nou, pentru c nici mcar nu mai exist. #restinii cred exact contrariul. Persoana uman exist vesnic, ea nu va cunoaste niciodat un sfrsit. n aceast viat, omul inaugurea" constient o relatie personal cu un umne"eu Personal, o relatie care se va pstra n vesnicie. P"ind poruncile lui /ristos, mprtsindu-se cu trupul si sngele 'ui, omul se uneste ontologic cu umne"eu, devine umne"eu prin ,ar, si n acest mod particip vesnic, ca persoan distinct, la %iata lui umne"eu. esvrsirea crestin const n reali"area acestei comuniuni personale cu umne"eu. +ceasta este menirea omului n vesnicie. +sadar, reiese o dat n plus c te"a ilicit a pretinselor )asemnri spirituale* dintre crestinism si ,induism este destinat exclusiv racolrii acelei mase de asa-"isi crestini care nu stpnesc nici cele mai elementare cunostinte despre continutul nvtturilor lui /ristos. 8nor asemenea oameni li se adresea" cuvintele (cripturii:

4ricine se abate si nu rmne n nvttura lui /ristos nu are pe umne"eu5 cel ce rmne n nvttura 'ui, acela are si pe &atl si pe >iul 0$$ $oan 6,73. la $ubitilor, nu dati cre"are oricrui du,, ci cercati du,urile dac sunt de umne"eu, fiindc multi proroci mincinosi au iesit n lume 0$ $oan ;, 63. $.>'8E.&+ P9+#&$#$$ U4A+ +(8P9+ &98P8'8$ ($ + M$.&$$ $n epoca noastr, sistemul Ioga este pre"entat ca un panaceu pentru cvasitotalitatea problemelor cu care se confrunt omenirea. Pot fi au"ite adesea lo"inci promotionale de genul )>aceti Ioga pentru sntate si frumusete-*. 'a nceput, cineva poate simti ntr-adevr o stare de bun dispo"itie si revigorare. Este imediat sftuit s atribuie aceast mbunttire unor anumite )puteri ascunse* activate prin intermediul asanelor Iog,ine. 'a fel de bine ns, aceast bun dispo"itie si revitali"are pot fi atribuite miscrii, punerii n activitate a corpului care se )tre"este* din sedentaritatea aproape cronic impus de organi"area social contemporan. e altfel, exact aceleasi simptome le are orice persoan care ncepe s practice cu oarecare regularitate jogging, not, fotbal sau orice tip de gimnastic. #u att mai mult dac acea persoan renunt la anumite obiceiuri nocive precum fumatul, pierderea noptilor, supraalimentatia, alcoolul s.a.m.d. e asemenea, trebuie subliniat c acest sentiment reconfortant nsoteste prima etap a practicrii exercitiilor Ioga. 8lterior, apar n general probleme serioase, traduse prin dureri ale ba"inului, ale coloanei vertebrale, ale genunc,ilor, ale articulatiilor. +sanele, aceste po"itii Iog,ine ciudate, sunt absolut nefiresti pentru corpul uman, ele imitnd de obicei diverse po"itii ale animalelor. nsesi denumirile lor sunt ilustrative n acest sens: (,alabasana Z po"itia lcustei, @,ujangasana Z po"itia cobrei, DuHondasana Z po"itia cocorului, 8tt,an pristasana Z po"itia soprlei, etc. 8nele dintre ele sunt mai accesibile, altele mai dificile. 4ricum, rmnerea prelungit n aceste po"itii necesit exercitiu ndelungat. #u timpul, articulatiile corpului se vor destinde, permitnd anumite contorsionri nefiresti. (unt totusi foarte multi cei care se aleg astfel cu traumatisme mai usoare sau mai grave. >aptul este adeverit, de altminteri, si de textele )sfinte*. 8panis,adele, spre exemplu, proclam c cel care se plnge sau se revolt din pricina problemelor pe care le provoac Ioga, acela nu este vrednic pentru Ioga. $n perioada n care practicam cu asiduitate aceste exercitii, s-a ntmplat s urmresc n &esalonic conferinta unui Iog,in indian. %rnd s se arate cu orice pret superior celorlalti )concurenti spirituali* care si ncep )vntoarea* cu afirmatii de genul )Ioga Z sntate Z frumusete*, el a rostit un adevr: )#ine face Ioga numai pentru a dobndi sntate si frumusete, e mai bine s fac not. .u are nici un motiv s se apuce de Ioga. Uoga este pentru cei interesati s evolue"e spiritual*. ( vedem n continuare care sunt natura si mijloacele de reali"are prin Ioga a acestui progres spiritual. &inta principal a gimnasticii Iog,ine, scopul asanelor nu este de"voltarea sistemului muscular, nici dobndirea mobilittii fi"ice. 4biectivul lor este modificarea ec,ilibrului bioc,imic al organismului uman. Prin practicarea acestor asane, se exercit o presiune constant asupra organelor interne ale corpului 0inim, ficat, plmni, intestine3, dar mai ales

asupra glandelor endocrine 0c,aHrele, asa cum sunt cunoscute n jargonul Iog,in3. +ceast presiune produce ,iperexcitarea glandelor, ceea ce determin de obicei o suprafunctionare a lor si, n consecint, o secretie mai mare de ,ormoni n corp. +lteori, ns mult mai rar, se ntmpl exact contrariul. >iecare grup de asane exercit presiune asupra anumitor glande. 8n set de po"itii excit, spre exemplu, glanda tiroid, provocnd o ,ipersecretie a ,ormonului tiroxin care se vars n snge si modific ntregul metabolism de ba" al corpului. Persoana respectiv devine ,iperHinetic, lucru pe care l socoteste ns re"ultatul unei )absorbtii de energie din centrele superioare ale universului* ca urmare a te,nicilor Iog,ine. n acelasi fel, exist asane menite s excite glandele suprarenalele, pancreasul, inclusiv ,ipofi"a - care reglea" functionarea tuturor celorlalte glande. Medicina demonstrea" c o asemenea stare de tulburare ,ormonal generali"at determin dereglri majore de perceptie la nivelul tuturor simturilor. Efectele sunt mai intense dect cele produse n urma consumului de alcool sau narcotice. $n as,ramul din $ndia al lui (atIananda, amicul meu engle" &onI mi spunea: )Exercitiile de DriIa Uoga m fac s m simt de parc as lua continuu '.(. .*. (imtea n el o energie debordant, care se cerea consumat printr-o activitate permanent si prin efort fi"ic sustinut. @ietul om nu mai putea sta niciodat locului, fapt ce i-a atras multe neplceri. e asemenea, exercitiile Ioga axate pe reprimarea prelungit a respiratiei se soldea" n majoritatea ca"urilor cu cresterea cantittii de bioxid de carbon din snge, fenomen pe care cele mai recente descoperiri medicale l conexea" cu producerea unor ,alucinatii vi"uale si auditive, ntre care sen"atia de decorporali"are, de comunicare cu entitti din alte lumi, de materiali"are spontan a unor corpuri luminoase s.a.m.d. Este foarte usor pentru cineva neexperimentat du,ovniceste s se rtceasc, n lipsa unui criteriu pe seama cruia s discearn natura evenimentului pe care l trieste. Este de provenient fi"iologic! Este o fest jucat de simturi! Este de sorginte psi,ic, precum ,alucinatiile psi,opatilor care )aud* voci si au )vi"iuni*! (au este un eveniment spiritual! $ar dac este un eveniment spiritual, de la cine provine! e la /ristos, sau de la iavol 0care are capacitatea de a lua c,ip de animal, de lumin sau c,iar de nger, asa cum arat (criptura, scrierile patristice si experienta ascetic a @isericii3! $at ce declara (atIananda, vorbind despre te,nicile Iog,ine: )mpreun cu aceast sans a eliberrii de ngrdiri si neplceri, exist pe de alt parte posibilitatea ca cineva s nnebuneasc si s-si petreac restul "ilelor ntr-un ospiciu psi,iatric. in nefericire, aceasta s-a ntmplat unor oameni care au urmat practicile Iog,ine fr povtuire sau n-au ascultat sfaturile profesorului lor* 0extras din periodicul grecesc )Uoga*, nr. 6BY67<6, pp. ;6-;=3. incolo de ncercarea evident de transfer a ntregii responsabilitti asupra discipolilor, aceast afirmatie naste ntrebarea: de vreme ce aceste exercitii sunt att de primejdioase, de ce sunt promovate abundent, fr nici un fel de preci"ri si avertismente, n periodice, crti si brosuri ilustrate care nu scot n evident dect pretinsele lor re"ultate binefctoare!

Eu nsumi, influentat de elogiile cu care o asemenea revist pre"enta aceste exercitii, am nceput s execut (uria .amasHar 0salutul soarelui3. (e spunea c este o metod care red rapid mobilitatea tuturor articulatiilor si masea" extrem de eficient toate organele interne si toti musc,ii corpului. ac se simte cineva obosit, n orice ceas al "ilei si poate redobndi vitalitatea fi"ic si mental executnd acest exercitiu. #itind c Iog,inii l practic n 6= cicluri pe "i, am fcut si eu ntocmai. up cteva "ile am nceput s simt c pieptul mi )fierbe* si ),rie*e asemenea, temperatura corpului mi crestea constant. )(-au desc,is focurile spirituale*, m-am gndit eu n naivitatea celor == de ani ai mei, profund impregnat de mentalitatea si terminologia Iog,in. +m nceput s m simt ns tot mai ru si, din fericire, m-am oprit. #e se ntmplase! (imptomele mele nu erau dect efectul unei supra-activri ,ormonale5 nimic spiritual, cum mi imaginam pe atunci. +m discutat mai tr"iu despre aceasta cu o sKami care m simpati"a. (-a artat foarte ngrijorat si m-a sftuit s renunt definitiv la astfel de practici, fr s-mi ofere alte explicatii. ar s revenim la gurul (atIananda, pentru a vedea cum justific traumele fi"ice si psi,ice pe care le poate contracta cineva prin Ioga. n continuarea textului pre"entat mai sus, el spune: ).u lsati s vi se ntmple asa ceva. ac doriti s urmati calea ctre adevrata cunoastere, trebuie s aveti un guru care s fie complet familiari"at cu aceast dimensiune aparte a constiintei. Profesorul trebuie s o cunoasc pe dinafar, trebuie ca el nsusi s fi ajuns acolo. 8n astfel de guru se numeste satguru. e ce s v multumiti cu ceva mai putin!*. n fata )concurentei* spirituale a celorlalti gurusi, (atIananda se autopropune indirect ca initiat n tainele Ioga, apt s-i clu"easc fr riscuri pe cei interesati. 9ealitatea atest ns destule ca"uri de ucenici care l-au prsit nfricosati, de"amgiti si de"ec,ilibrati psi,ic. #nd ntlneam anumiti sKami si profesori de Ioga trdnd foarte grave probleme psi,ice si solicitam explicatii asupra acestei stri de fapt, mi se spunea cu naturalete c gurul le luase pur si simplu mintea ntruct aceasta le era piedic n evolutia spiritual. $at pn unde poate merge strdania de a oculta adevrul si de a justifica moral crima sufleteasc. +celasi guru (atIananda relatea": )Multi discipoli vin si mi mrturisesc c au foarte multe probleme sexuale de cnd fac Dundalini Uoga. (e simt foarte vinovati pentru aceasta. ac nu eram eu acolo, ar fi nnebunit. 'e spun: 8itati, aceasta este o c,estiune pur fi"iologic. 'sati-o s se ntmple-* 0extras din cartea editat n Arecia )nvtturi ale lui Param,amsa (atIananda*, voi. %$, Ed. (eptembrie 67<7, p. E713. #u alte cuvinte, disfunctionalitti grave ale organismului, al cror impact se rsfrnge dramatic si la nivel psi,ic, trebuie ignorate ca niste evenimente )pur fi"iologice*- esi un asemenea punct de vedere fri"ea" dementa, el nu trebuie neaprat s soc,e"e. Este reflexul mentalittii religioase ,induse, care consider nebunia ca fiind )sfnt*. +m cunoscut n $ndia un bra,man care se mndrea c sotia lui este nebun- #omentariile sunt de prisos. (atIananda declar mai departe: ) e multe ori, persoanele care primesc aceste unde din Dundalini vor s mnnce si iar s mnnce, ca niste epicurei. Eu le spun c acest lucru este absolut n regul5 altfel, vor avea multe complexe*. $ntr-un alt context, (atIananda afirma: )&otusi, oamenii spun c tre"irea lui Dundalini este primejdioas. e ce! @inenteles, se pot ntmpla si

accidente, este posibil s sfrsiti la psi,iatrie pentru un timp. ar totul pe lumea aceasta este un risc. %iata repre"int un mare risc, si omul trebuie s fie un lupttor ndr"net, gata oricnd s riste... #e se va ntmpla dac eu exerse" Dundalini Uoga si nnebunesc! +tunci veti ncepe voi s exersati si, dac nnebuniti, va ncepe altul. n cele din urm, vom mbln"i Dundalini...* 0)Uoga*, nr. BY67<6, p. <3. Prin urmare, (atIananda nu numai c le propune de"involt tuturor Iog,inilor asumarea statutului de simpli cobai ntr-un experiment incontrolabil, ci recunoaste n plus c el nsusi, marele guru, marele iluminat, marele initiat, este expus exact acelorasi riscuriincolo de faptul c existenta lui Dundalini 0)sarpele sfnt care doarme la ba"a coloanei vertebrale a fiecrui om*3 este iarsi o convingere eminamente religioas, trebuie retinut din nou pledoaria pentru caracterul util si onorant al nebuniei, cel putin cnd ea survine n urma practicrii Ioga. Mesajul nu las loc nici unui ec,ivoc: )%om continua pn ce vom mbln"i Dundalini, indiferent dac aceasta ar nsemna nnebunirea a milioane de oameni*. 'ipsa de orice scrupul a unei atari atitudini nu este nici ea dect expresia conceptiei generale despre lume a ,induismului, care )educ* sistematic astfel de personalitti. Este relevant n acest sens si mrturia &eodorei Datelou"ou, publicat de ctre "iarul )4rt,odoxos &Ipos* n 6712: )$ntruct am aplicat intensiv timp de mai bine de doi ani metoda lui Ma,aris,i, pot afirma cu toat sinceritatea si rspunderea c relaxarea prin meditatie este o pasivitate n stil indian care parali"ea" orice putere de reactie si de lupt n viat5 este foarte ndeprtat de adevrata liniste si mplinire sufleteasc. Prin te,nica lui Ma,aris,i, si prin toate celelalte te,nici ,induse sau budd,iste, omul se auto,ipnoti"ea" si pierde orice urm de voint si de initiativ. Este o splare a creierului care se impune treptat si care are drept re"ultat final pierderea complet a personalittii. Mi-a adus si mie serioase prejudicii sub aspect mental, cci nu mai puteam s m concentre" n nici o mprejurare, si mi pierdusem toat energia. in clipa n care am ncetat s medite", mi-am putut continua fr probleme studiile... Metoda lui Ma,aris,i fcea destule victime. 8n tnr care practica meditatia transcendental s-a sinucis n timp ce urmrea un seminar al lui Ma,aris,i. 8n altul si-a pierdut definitiv vocea. 8n cpitan grec a nceput s pre"inte tulburri psi,ice din ce n ce mai grave, pn cnd l-au nc,is la psi,iatrie. Multi tineri pe care i-am v"ut cu oc,ii mei ncepeau s sc,ite"e miscri spasmodice, gesturi din cele mai bi"are, si numeroase alte reflexe pe care nu le puteau controla*. ( nc,eiem acest tablou reamintind si faptul c, de obicei, executantul exercitiilor Ioga este instruit s-si concentre"e mintea n anumite puncte concrete ale corpului, care difer n functie de exercitiu. #oncomitent, el trebuie s repete n gnd sau c,iar si cu voce tare o anumit mantr, care am v"ut deja c nu este altceva dect o formul de invocare sau adorare a uneia dintre miile de "eitti ,induse: (,iva, Dris,na, Dali, %is,nu, s.a.m.d. Este o alt prob peremptorie a caracterului profund religios al Iogi, si un avertisment asupra implicatiilor du,ovnicesti ale practicrii acestor exercitii. Pentru un crestin, consecintele sunt similare cu cele ale aposta"iei. ) 8M.ELE$$* /$. 8$(M8'8$

esi n 4ccident propaganda de tarab a ,induismului si camuflea" "eittile n mod expres, iar efortul pro"elitist al gurusilor se axea" n primele stadii pe comerciali"area Ioga ca )stiint*, n $ndia Ioga este unanim socotit si practicat ca un act pur religios, de slujire idolatr, indisolubil legat de figura unor "ei precum Dris,na 0care i-a nvtat pe oameni Ioga3, (,iva 0cel dinti si cel mai mare Iog,in3 sau Dali 0care simboli"ea" energia si latura feminin a lui (,iva3. +r fi mai mult dect edificator s procedm la o succint pre"entare a acestor )dumne"ei*, pornind tocmai de la repre"entrile lor picturale consacrate pe toat suprafata $ndiei. $maginile care se vor succeda n paginile ce urmea" sunt produsul artei religioase indiene si repre"int scene din cele dou mari epopei religioase ale ,induismului, 9amaIana si Ma,ab,arata, care se refer la viata "eilor. +ceste imagini sunt ar,ipre"ente att n templele $ndiei, ct si n as,ramuri, n maga"ine, n masini, n trenuri, n case sau n barci. Ele exprim nu doar sentimentul religios al indienilor, ci si o ntreag conceptie despre lume si viat, despre divinitate si relatia omului cu aceasta. n toate coordonatele ei, aceast conceptie este att de diferit, att de stranie, si de multe ori att de crud, de morbid, de slbatic, de inuman, nct nu poate fi asumat cu usurint de un occidental, orict s-ar fi ndeprtat el de /ristos, sau orict de fermecat ar fi de )ntelepciunea* %edelor si de )misticismul* 8panis,adelor. +ceste repre"entri ale "eilor si ale scenelor din viata lor relev un anumit nucleu al nvtturii ,induismului, pe care gurusii misionari se strduiesc s-l tin, ntr-o prim fa", ct mai departe de oc,ii pro"elitului occidental. +stfel, imaginile de mai jos pot contribui la o mai bun ntelegere a raporturilor dintre %ede, gurusi, bra,mani, Ioga, "ei, temple si acte devotionale. [ +ici demonul 9avana o rpeste pe (ita, sotia "eului 9ama, si o duce cu carul su care "boar printre nori. +cest car tras de cai aminteste de carul "eului +pollon, care n fiecare "i strbtea cerul si lumina pmntul. %ec,ii elini credeau c soarele era nsusi carul de aur al lui +pollon, si c lumina "ilei le era druit astfel de ctre +pollon. esigur, n +ntic,itate, asemenea credinte erau nc lesne de explicat si de nteles. +st"i ns ele produc cel putin stupoare unui om civili"at...

[ $n planul din spate al acestei imagini, "eul maimut /anuman transport n "bor stnci uriase pentru a construi cu ajutorul maimutelor podul peste care va trece armata ctre insula pe care se afl cetatea lui 9avana5 acolo a fost dus n robie (ita, sotia "eului 9ama. n prim-plan, "eul 9ama si fratele su 'axman aduc jertf "eilor, n fata lor se afl Gertfelnicul* mpodobit cu flori: este de fapt repre"entarea lui 'ingam si Uoni, care ntruc,ipea" organele genitale masculin si feminin si care simboli"ea" mpreun puterea creatoare. #a n majoritatea religiilor idolatre, adorarea falusului ocup si n ,induism un loc aparte.

[ Marele "eu (,iva este repre"entat aici mpreun cu sotia sa Paravati. n planul apropiat al imaginii, mpodobit cu flori si avnd ncolcit n jurul su un sarpe, se afl )jertfelnicul* -'ingam si Uoni. El simboli"ea" organele sexuale masculin si feminin ale "eului (,iva si, respectiv, ale "eitei Paravati. +sadar, n spate sunt repre"entate prototipurile 0"eii3, iar n fat simbolurile lor 0'ingam-Uoni3, care se afl expuse n toate templele ,induse. easupra acestora si las credinciosii ofrandele n timpul venerrii. e altfel, ele se gsesc de vn"are si n comert. [ $n aceast imagine, "eul 9ama, ajutat de /anuman 0"eul maimut3 si de ntreaga armat a maimutelor, se lupt cu vrjmasul su, demonul 9avana, pentru a si-o redobndi pe (ita, sotia care i fusese rpit. $storia seamn cu $liada lui /omer: Menelaos, regele micenienilor, porneste r"boi mpotriva &roiei, cu ajutorul celorlalti greci, pentru a o aduce napoi pe femeia sa, )frumoasa Elena*, pe care o rpise Paris, fiul regelui &roiei. n acest r"boi s-au implicat si "eii 4limpului, unii dintre ei sprijinindu-i pe greci, iar ceilalti pe locuitorii &roiei. &rebuie s notm ns c demonii )teologiei* ,induse sunt de aceeasi cinste si putere cu "eii. #ndva, ei c,iar conlucraser cu acestia5 de pild, atunci cnd au )btut* oceanul galaxiei pentru a o scoate pe +rmita 0exact asa cum bate cineva laptele pentru a obtine untul3. +rmita era apa cea fr de moarte, care le-a druit nemurirea att "eilor, ct si demonilor. #u acel prilej, marele "eu %is,nu a ajutat amndou taberele, adic si pe "ei si pe demoni s devin nemuritori, pentru a putea continua astfel nesfrsita lupt dintre ei. e altfel, %is,nu se ngrijeste n permanent ca aceast lupt s fie egal, pentru a se conserva ec,ilibrul cosmic. nsusi marele "eu poart nluntrul su att binele ct si rul, ceea ce l face s fie )desvrsit*. n ce const aceast )desvrsire*! @inele si rul se confund, aflndu-se n acelasi plan etic. +ltfel spus, umne"eu poate si trebuie s fie cnd bun, cnd ru. ntre cele dou valori nu exist nici o diferent de substant. #onsecintele unei astfel de conceptii asupra moralittii sunt devastatoare si se reflect din plin n de"astrul relatiilor sociale din $ndia. [ #nd n cele din urm "eul 9ama l-a biruit pe vrjmasul su si si-a redobndit sotia pe care acesta i-o furase, a primit-o cu rceal, adresndu-i urmtoarele cuvinte: )#e om cu capul pe umeri si mai ia napoi femeia care a trit mult timp n casa altcuiva!*. +tunci (ita, sotia lui, a cerut s i se aprind un foc spre a intra n el, ceea ce s-a si fcut. ns "eii care urmreau totul din cer si care cunosteau nevinovtia ei n-au ngduit flcrilor s o ard. +stfel li s-a dovedit tuturor c (ita rmsese credincioas sotului ei. +cest mare poem, 9amaIana 0epopeea lui 9ama, scris ntre secolele % si $ ./.3, n care sunt relatate si evenimentele descrise mai sus, are pentru indieni o valoare paradigmatic. %iata si faptele "eilor ncarnati sunt considerate modele de urmat. e pild, istoria (itei a constituit temeiul slbaticei traditii numite sati, care instituia obligatia ca vduvele s fie jertfite n focul n care era incinerat trupul sotului lor decedat. e asemenea, n vec,ime, sotii gelosi aveau dreptul s-si supun sotiile )probei focului*, ntocmai cum procedase si "eul 9ama, potrivit scrierilor )sfinte*. #u alte cuvinte, pentru ca femeia s-si poat dovedi nevinovtia, fidelitatea si devotamentul fat de sotul ei, trebuia s se arunce cu curaj n flcri... ac era o sotie credincioas, n-ar fi putut arde,

fiind protejat de "ei5 dac totusi femeia ardea, aceasta dovedea automat vinovtia sa... Precum lesne se ntelege, dac cineva ar fi vrut neaprat s scape de sotia sa, o putea face oricnd prin )proba focului*- e aceea, femeile erau n permanent supuse unei presiuni psi,ologice vecine cu teroarea. .-au fost deloc putine cele care au c"ut victime si acestei nvtturi )sfinte*. $at ce fel de societate, ce fel de relatii omenesti legiferea" "eii ,indusi... #t despre sceleratul obicei sati, el a fost inter"is prin lege n anul 6<=7 de ctre lordul engle" Jilliam @endinsHI, care detinea pe atunci functia de guvernator al $ndiei. #a"urile de ardere a vduvelor s-au mputinat astfel pn la a ajunge o raritate5 ns n ciuda interdictiei, exist nc vduve indiene ucise de ctre rude, adesea prin incendiere. Mai trebuie spus c traditia inter"ice recstorirea, pentru ca averea s rmn familiei. %duva nu are nici un drept si se afl n deplina stpnire a familiei sotului. Este una din formele n care sclavia pe viat si asigur si ast"i continuitatea pe teritoriul $ndiei. (ingura sans a vduvei de a se sustrage acestui statut umilitor este ca ea s devin dasi, adic s se afieroseasc slujirii "eului Dris,na. n ca"ul acesta, ea se adposteste n @rindavan 0socotit orasul natal al lui Dris,na3 si cnt ntr-unui din cele patru mii de temple, pentru dou rupii pe "i. .optile si le petrece pe drumuri sau prin cocioabe, devenind adesea victim a exploatrii sexuale din partea proprietarilor de imobile sau a preotilor ,indusi. 9evenind la "eii ,induismului, acestia cunosc vremuri de glorie si strlucire si vremuri de decdere n fata altor "ei mai populari. $n epoca noastr, "eul Dris,na este deosebit de popular n $ndia. 'a el se refer marea epopee religioas Ma,ab,arata, din care face parte si @,agavad Aita devenit practic )evang,elia* ,induismului contemporan. ntre altele, textul Aitei ni-l pre"int pe "eul Dris,na nvtndu-i pe oameni Ioga, ca form de slujire si ca asce" spiritual care i va conduce pe credinciosi la unirea cu "eul nsusi. ar pentru c faptele vorbesc mai bine dect cuvintele, s procedm la o scurt trecere n revist a vietii lui Dris,na, asa cum o atest scrierile )sfinte*5 ni se vor descoperi o serie de amnunte trecute sub tcere de ctre gurusii indieni care si vnd n occident )marfa* religioas. [ +sadar, se nvat despre Dris,na c a ntretinut relatii sexuale cu 62.CCC de femei si a dobndit 6<C.CCC de fii. n fotografia alturat este nftisat fcnd curte fiicelor de pstori dintr-un sat. #u fluierul su dulce le vrjea pe femeile care, lsndu-si n urm familiile si rusinea, alergau s-l ntlneasc. %rnd s le multumeasc pe toate, Dris,na le-a ,ipnoti"at n grup, fcnd-o pe fiecare dintre ele s cread c dansea" mpreun cu el. Dris,na a dansat ns numai cu o favorit a sa, pe nume 9ada, care era cstorit. #nd gelosul ei sot s-a apropiat cu intentia de a-i prinde n flagrant, Dris,na a luat forma "eitei Dali si astfel brbatul, n loc s asiste la o scen de adulter, a v"ut-o pur si simplu pe sotia lui rugndu-se "eitei Dalieci "eul, n timp ce i nvat pe oameni ascetismul, Ioga, devotamentul fat de el, fat de virtute, n viata personal se dovedeste obsedat sexual, iubitor de plcere, adulter, viclean, ipocrit, mincinos, gata oricnd s nsele, s destrame familii si s calce n picioare cinstea sotilor. +cestea sunt relatrile )istoriei sfinte*.

'ui Dris,na i plcea s se dedea ns si la jocuri mai )serioase*. e pild, s-a implicat n lupta pentru putere dintre principii unui regat. Principii )ri* i u"urpaser si i i"goniser pe principii )buni*. +cestia din urm si-au organi"at ulterior o armat cu scopul de a-si recupera posesiunile si demnittile. #onflictul militar se profila ca inevitabil, si c,iar risca s se transforme ntr-un r"boi civil, cu att mai mult cu ct principii erau rude. Pe toat durata pregtirii r"boiului, Dris,na a fcut un joc dublu. El a consiliat militar ambele tabere, asigurndu-se astfel c iminenta nclestare armat va fi ct mai aprig si mai devastatoare. #onform )teologiei* ,induse, acesta si este rolul "eului, care poart nluntrul su deopotriv binele si rul, lumina si ntunericul. Dris,na se vede totusi confruntat cu o problem, n persoana lui +rjuna, conductorul principilor buni, care cade pe gnduri: ) e ce s port aceast btlie! Merit s moar attia oameni pentru ca eu s ajung la putere! E bine s-i ucid pe toti nvttorii mei, pe prietenii mei din copilrie, pe rudele mele, numai si numai ca s ajung rege! .u cumva ar trebui s m sacrific eu pentru binele comun!* Prin urmare, +rjuna se frmnt ca orice om bun si rational. Exact n acest punct intervine "eul Dris,na, care este ncarnarea marelui "eu %is,nu. )&eologia* ,indus nvat c %is,nu rspunde, printre altele, de conservarea acestei lumi. (arcina lui este s pstre"e ec,ilibrul ntre bine si ru, perpetund la nesfrsit lupta dintre ele. e altminteri, %is,nu nsusi este n acelasi timp binele absolut si rul absolut 0repre"entat prin sarpele (esa3. [ Prin nvttura si sfaturile sale, Dris,na l convinge pe +rjuna s-si depseasc scrupulele morale si s lupte cu toat brbtia si ,otrrea, nelund n calcul nimic altceva dect victoria. Pe tot parcursul btliei care va urma, Dris,na i sugerea" lui +rjuna s recurg la o impresionant gam de infamii, sfatuindu-l s-si ignore toate obiectiile de ordin moral si s se concentre"e asupra unicului obiectiv important, cstigarea r"boiului. Efortul sistematic al lui Dris,na este de a-l perverti moral pe +rjuna, fcndu-l s cread c nu exist diferent ntre bine si ru si c tot ceea ce contea" cu adevrat este s-l adore pe el, "eul desvrsit, care ncarnea" att binele ct si rul, care se afl dincolo si mai presus de bine si de ru. Practic, atunci cnd cineva propune oamenilor )s urme"e drumul cel mai usor*, sau cnd nvat cu autoritatea unui guru c )nu exist diferent ntre bine si ru*, ori insinuea" exact acelasi lucru prin cuvintele )"eul desvrsit are nluntrul su att binele ct si rul*, n realitate i mpinge pe oameni pe calea rului. Este ca si cnd ar spune: ) e ce v complicati nfruntnd attea dificultti pentru a reali"a binele! e ce nu preferati svrsirea rului, care nu cere timp si efort! n final veti ajunge oricum n acelasi punct, la ntlnirea cu "eul desvrsit care adun n sine att binele ct si rul- >iti pragmatici, nu v mai preocupati de bine si optati pentru ru, cci nu exist nici o diferent...*. incolo de faptul c rationamentul de mai sus este expresia uneia dintre strdaniile cele mai vec,i si mai abile ale iavolului de a-l nsela pe om atrgndu-l spre ru, merit s mai observm c "eul Dris,na si bate joc n egal msur de combatantii cei )buni* si de cei )ri*5 singurul lucru care pare s-l interese"e cu adevrat 0asa cum reiese din cuvintele si faptele sale3 este provocarea unui mcel ct mai sngeros... ns de vreme ce nimic nu are sens, de vreme ce nu exist nici o diferent ntre bine si ru, care mai

poate fi mobilul instigrii la un asemenea mcel, n afar de satisfactia morbid a "eului! [ Lmbind multumit, Dris,na conduce carul de lupt al lui +rjuna n r"boiul fratricid. #e fel de "eu este acela care si afl satisfactia n durere, n snge, n moarte! Pn si omul cel mai ignorant 6 se va ntreba inevitabil ce diferent exist ntre nvtturile si comportamentul "eilor ,indusi si cele ale demonilor despre care vorbeste att de limpede (criptura... [ +ici este expus o fotografie )de familie*. $n mijloc st (,iva, marele "eu al distrugerii si totodat cel dinti Iog,in, ncadrat de sotia sa Paravati si de fiul su Aanes,a. +cesta din urm poart serpi ncolciti n jurul gtului, iar din capul su i"vorste rul Aange. (t ase"at pe o piele de tigru, dup cum se cuvine marilor Iog,ini. esigur, avem din nou de-a face cu o manier de percepere a divinului asemntoare celei a vec,ilor elini, care credeau c Leus s-a cstorit cu /era si l-au nscut pe +pollon, spre exemplu. +ceasta este oferta religioas a gurusilor: rentoarcerea la idolatrie, avnd ca obiect "eitti care fie copia" trsturile si modurile de organi"are social ale oamenilor, fie sunt "oomorfe sau ,ermafrodite. [ $n fotografia alturat este repre"entat "eita Dali, care ntruc,ipea" latura feminin a lui (,iva, energia lui - (,aHti, precum nvat indienii. Ea este aproape ntotdeauna nftisat clcnd pe cadavrul "eului (,iva. Poart la gt un colier de capete tiate, iar n jurul mijlocului o fust din mini tiate. 'imba lung si rosie, pe care o scoate din toate capetele sale, simboli"ea" neostoita sete de snge a "eitei. #u o mn tine un cap proaspt tiat din care picur snge ntr-o cup. Leita este mereu "ugrvit n acea stare de exaltare maniac pe care i-o provoac gustul sngelui cald+ceast iposta" a )divinului* ofer o si mai revelatorie imagine asupra a ceea ce nteleg viclenii si demonicii bra,mani cnd spun c umne"eu )este dincolo de bine si de ru*... >ireste, n 4ccident aceste lucruri sunt mult mai putin cunoscute la nivel de mase. (e consider, pesemne, c nc )n-a sosit ceasul* aducerii lor la lumin, c nu suntem nc ntru totul )pregtiti*... n pre"ent, neinitiatii sunt momiti cu discursuri despre )stiinta* Ioga, sntate, armonie, canali"area energiilor divine, si alte asemenea formule mai usor digerabile pentru un neofit occidental. +doratorii "eitei Dali sunt organi"ati n grupuri secrete. (e dedau la orgii sexuale, sacrificii umane rituale si alte practici de magie neagr. Primirea n grup este precedat de supunerea la diverse probe. )@iletul de intrare* const n aducerea unui cadavru: crima constituie o conditie de admitere sine Xua non. .umele acestei caste criminale este DapaliHa. Exist temple ascunse n care membrii ei aduc jertfe omenesti n fata idolului "eitei, intonnd imnuri din 9ig %eda si rostind anumite mantre, cu ajutorul si participarea activ a bra,manilor. [ Leul Aanes,a este n acelasi timp om, elefant si soarece. #ndva marele "eu (,iva, cel mai mare Iog,in, ntorcndu-se acas dup o meditatie ndelungat, a ntlnit un necunoscut stnd n prag si vorbind cu frumoasa Paravati, sotia lui. 4rbit de gelo"ie, si-a tras ndat sabia din teac si i-a tiat capul. Paravati i-a strigat n ,o,ote de plns: )&ocmai l-ai omort pe fiul tu-*. n de"ndejdea sa, (,iva a rete"at capul unui elefant care se

ntmpla s treac pe acolo si l-a lipit pe gruma"ul fiului su. +sa a fost plsmuit Aanes,a, potrivit )teologiei* ,induse. #e element ar trebui s frape"e mai nti n aceast povestire! .estiinta atotputernicului si atotcunosctorului (,iva! (uperficialitatea lui! #aracterul su coleric, sanguinar si revansard! Aelo"ia sa att de mundan! 4rict de ri"ibil ar prea, comportamentul "eilor ,indusi este identic cu cel uman. >aptul este ns ct se poate de firesc, ntruct acesti "ei sunt inventii ale oamenilor, ntocmai ca si cei doispre"ece "ei ai 4limpului, nscociti de vec,ii greci... $dolatrie pur, ba c,iar n sensul cel mai primitiv al cuvntului[ .arasi,ma +vatara: Marele %is,nu s-a ncarnat n "eu cu c,ip de omleu. Este adorat de femei n timp ce sfsie abdomenul unui om. +celasi mare "eu s-a mai ncarnat si n alte rnduri ca animal: MatsIa 0peste3, Durma 0broasc testoas3 si %ara,a 0porc slbatic35 binenteles, ntotdeauna pentru a pstra ec,ilibrul cosmic ntre bine si ru. [ $maginea de fat l pre"int pe /anuman, maimuta care a devenit "eu, alturi de cteva medalioane cu scene din viata sa. /anuman are meritul de a-l fi ajutat pe "eul 9ama n r"boiul purtat de acesta pentru a-si redobndi sotia rpit. Este foarte popular n $ndia. $coanele sale mpn"esc maga"inele, taxiurile, coloanele caselor... e aceea maimutele, ca si vacile, sunt socotite sfinte si sunt lsate s se plimbe pretutindeni nesting,erite, c,iar si n temple, n vreme ce oameni precum paria sau cei din castele inferioare sunt profund dispretuiti[ Uama, "eul mortii -potrivit Ma,ab,aratei, vine clare pe bivol s ia sufletul lui (atIavan. (otia lui (atIavan, (avitri, mare Iog,in, i"buteste s-l urme"e pe Uama n trmul sufletelor. +ici se strduieste s smulg bunvointa "eului recitndu-i fragmente din %ede. Mai tr"iu, va reusi s-l pcleasc si s readuc sufletul lui (atIavan n trmul celor vii. Leul cade astfel prad amgirii unei femei muritoare...

>otografia de fat reproduce o repre"entare a )teogoniei* ,induse. Marele "eu %is,nu se ntinde pe un sarpe care se numeste (esa si care se identific cu el. in buricul su i"vorste un lotus, din care rsare un alt mare "eu, @ra,ma cel cu patru capete. >emeia lui, "eita 'aHs,mi 0"eita bogtiei3, i mngie picioarele. n jurul su se mai afl alti ctiva "ei, dintre care patru sunt "oomorfi. %is,nu este socotit )p"itorul si pstrtorul a toate*, amintind ntructva de Leus, tatl "eilor din 4limp 0care cel putin nu erau "oomorfi-3. Este de-a dreptul consternant s ntlnesti oameni cultivati care cred n acesti "ei. e pild &onI, matematicianul engle", s-a lepdat de /ristos si a nceput s-l venere"e pe %is,nu. #unosc si niste greci de bun calitate intelectual care au dat jos crucea lui /ristos din casele lor, nlocuind-o cu statui ale lui (,iva. Licnd c sunt ntelepti, au ajuns nebuni - spune +postolul Pavel 09om. 6, ==3. #um este posibil ca asemenea oameni s esue"e att de lamentabil! $dolii neamurilor sunt demoni, reaminteste cu trie prorocul avid 0Ps. 7B, B3. +cesti oameni inteligenti au de nfruntat perfidia si atractia demonilor, a (atanei care se ascunde n spatele acestor

idoli. #ci lupta noastr nu este mpotriva trupului si a sngelui, ci mpotriva nceptoriilor, mpotriva stpniilor, mpotriva stpnitorilor ntunericului acestui veac, mpotriva du,urilor ruttii, care sunt n v"du, 0Efes. 2, 6=35 iar demonii nu pot fi biruiti dect cu puterea lui /ristos, #are a surpat stpnirea iavolului din iubire pentru noi. ns, de vreme ce acesti oameni s-au lepdat cu totul de /ristos, mai poate sub"ista ndejdea ntoarcerii si salvrii lor!... 'a oameni aceasta este cu neputint, la umne"eu ns toate sunt cu putint 0Matei 67, =23. #teodat tnrul )trebuie* s plece de acas, s cunoasc toate intemperiile strinttii, pentru a nvta apoi s pretuiasc si s cinsteasc iubirea printilor si. Poate c aceasta este, n definitiv, calea spre nteleptire a celor mai rebeli sau mai imaturi dintre noi... Poate c )trebuie* s cunoastem viclenia si cru"imea "eilor )exotici*, a gurusilor, a diverselor nvtturi pervers ambalate, pentru a pretui n cele din urm dragostea umne"eului #el +devrat. e bun seam, ar fi infinit mai preferabil si mai firesc s-' regsim pe /ristos fr s ne mai supunem de bun voie attor c,inuri si suferinte... $ 4'$$ .E+M89$'49 (8.& EM4.$

Eu sunt omnul umne"eul tu R...S. ( nu ai alti dumne"ei afar de Mine- ( nu-ti faci c,ip cioplit si nici un fel de asemnare a nici unui lucru din cte sunt n cer, sus, si nici din cte sunt pe pmnt, jos, si din cte sunt n apele de sub pmnt- ( nu te nc,ini lor, nici s le slujesti, c Eu, omnul umne"eul tu, sunt un umne"eu "elos. 0les. =C, =-B3 $n %ec,iul &estament, umne"eu le-a descoperit oamenilor cu toat tria c exist un singur umne"eu adevrat. Mai mult dect att, prin cele "ece porunci pe care le-a dat prorocului Moise, El a oprit cu strictete orice form de adorare a idolilor sau a vreunui oarecare fals umne"eu. #u aproximativ EBC de ani dup Moise si cu 6CCC de ani nainte de /ristos, umne"eu l-a clu"it pe btrnul proroc (amuel s-l ung ca urmas al su pe un nensemnat fiu de pstor, pe me"inul unei familii israelite srace, anume pe avid. @ucurndu-se de ajutorul permanent si de contactul nemijlocit cu umne"eu, la captul unei ntregi suite de evenimente minunate, avid se dovedeste un mare rege al statului israelit. &otodat, avnd du,ul lui umne"eu asupra sa, el devine proroc. Profetiile sale mbrac forma unor poe"ii si se numesc Psalmi, ntruct avid cnta la ,arp n timp ce rostea poe"iile profetice. Psalmii alctuiesc asadar una dintre crtile profetice ale (fintei (cripturi. Ei cunosc o foarte larg folosint, fiind cititi "ilnic n cadrul slujbelor @isericii. Prin modul de viat si prin experientele sale, (fntul proroc avid a dobndit o foarte profund cunoastere a lui umne"eu. + vestit si el cu ,otrre - iar glasul su strbate veacurile pn la noi - c toti idolii neamurilor sunt demoni 0Ps. 7B, B3. +ceeasi putere demonic se ascunde n

spatele mstilor cu felurite c,ipuri ale idolilor, cu scopul de a-i ndeprta pe oameni ct mai mult de cunoasterea si cinstirea +devratului si @unului umne"eu, determinndu-i s-l mrturiseasc pe demon ca umne"eu si sl venere"e ca atare. +ceasta este rtcirea cea de pe urm 0Matei =1, 2;3, durerea cea mai adnc, tragedia cea mai cumplit, nrobirea spiritual a omului. 'a mii de ani distant de avid si fr nici un fel de contact cu @iserica 4rtodox, oameni contemporani cu noi ajung prin propriile lor experiente la exact aceeasi conclu"ie: idolii neamurilor sunt demonii 8nii dintre oamenii acestia au fost c,iar adepti si slujitori ai idolilor fr s cunoasc nimic despre /ristos. Ei au ajuns s mrturiseasc franc c iavolul si ngerii lui se afl n spatele tuturor "eilor si religiilor mincinoase. .u este lipsit de interes s urmrim mrturia lor scris. Aermanul /einric, /arrer a plecat n &ibet nsotit de un prieten n jurul anului 67;C. up multe peripetii, au ajuns n ',assa, capitala statului teocratic budd,ist, unde au fost bine primiti de membrii clasei conductoare si au trit sapte ani ntregi. /arrer a devenit c,iar profesor al lui alai 'ama, care este socotit ncarnarea lui @udd,a si este liderul religios si politic absolut al statului budd,ist. &extul de mai jos este un fragment extras din cartea lui /arrer intitulat (apte ani n &ibet. 4racolul statului )Precum poporul de rnd le cere lamaitilor sfat si ajutor pentru problemele "ilnice, tot astfel si conductorii se sftuiesc cu oracolul statului nainte de marile ,otrri. '-am rugat la un moment dat pe prietenul meu %andg,ila s m ia mpreun cu el la o ceremonie oficial de consultare a oracolului. +sa se face c, n dimineata urmtoare, porneam n mare vite" spre mnstirea .etsung. %rednicia de oracol al statului era detinut de un mona, n vrst de 67 ani. Provenea dintr-o familie simpl, ns produsese deja o vie impresie prin capacittile sale spirituale. esi experienta sa nu era att de vast ca a predecesorului su 0care contribuise la descoperirea lui alai 'ama3, totusi se investiser n el multe asteptri. Pentru ca acest mona, s-si manifeste calitatea de oracol, trebuie s-si despart spiritul de corp, astfel nct "eul templului s-l ia n stpnire si s vorbeasc prin gura lui. +ceasta este convingerea tuturor tibetanilor, precum mi-a explicat %andg,ila pe parcursul celor < Hilometri pe care i-am strbtut pn la mnstirea .etsung. 4 dat ajunsi, ne atrag atentia acordurile unei mu"ici rsunnd stins din interiorul templului. $ntrm nuntru. Privelistea este lugubr- e pe pereti se strmb la noi msti fioroase si capete de mort5 aerul greu, impregnat de fumul de tmie, ne apas pieptul. #,iar n clipa aceea, mona,ul este adus din camera sa n sumbra sal a templului. 'a pieptul su atrn o oglind metalic rotund5 slujitorii l nfsoar n mantii colorate de mtase si l conduc pe tronul su, apoi se ndeprtea" cu totii. n afar de mu"ica nbusit, nu se mai aude nimic altceva. Mediumul si ncepe autoconcentrarea. l urmresc cu atentie, fr a-mi de"lipi oc,ii de pe el. .u-mi scap nici cea mai fin modificare a trsturilor sale. Putin cte putin, viata pare c l prseste. +cum rmne mpietrit, c,ipul lui devine o masc inexpresiv. @rusc, corpul i este "gltit ca de un trsnet. 8n murmur strbate locul: "eul l-a luat n stpnire. Mediumul tremur din ce n ce mai tare, sudoarea i picur de pe frunte. (lujitorii se apropie de el si i pun o

diadem imens. Este att de grea nct trebuie s i-o ase"e pe cap doi brbati, iar trupul descrnat al mona,ului se afund si mai adnc n tron sub greutatea coroanei. (pasmele cresc n intensitate, capul se clatin ncoace si ncolo, oc,ii sar din orbite. >ata i se umfl si devine de un rosu nefiresc. (uierturi stranii i ies printre dinti. eodat, mediumul se ridic5 slujitorii alearg s-l ajute, dar el le scap din mini si ncepe un dans extatic n acordurile oboiului. (uspinele si scrsnetele tnrului mona, sunt singurele sunete umane din templu. +cum ncepe s i"beasc plcuta lucioas de la pieptul su cu un inel mare5 "gomotul acoper sunetul nbusit al instrumentelor de percutie. $n aceast clip se nvrte ntr-un picior, sub povara coroanei pe care mai devreme o craser cu mare greutate doi brbati. (lujitorii i umplu minile cu boabe de or" pe care el le arunc multimii nfiorate a privitorilor. &oti se pleac cu smerenie. +cum se linisteste ntructva. (lujitorii l tin "dravn si un ministru se postea" n fata lui. +runc o cordelut de mtase n jurul capului ncovoiat de greutate si ncepe s pun ntrebrile. nc,eierea unui portofoliu ministerial, identificarea unei ncarnri superioare, iminenta r"boiului sau prelungirea strii de pace - pe toate acestea le va ,otr oracolul. eseori este nevoie ca o ntrebare s fie repetat insistent, pn cnd oracolul ncepe s vorbeasc. M strduiesc s extrag un sens din acele succesiuni de murmure. #u neputint- n vreme ce repre"entantul guvernului se pleac smerit, ncercnd s nteleag ceva, un mona, btrn transcrie rapid rspunsurile. Este o sarcin care i-a revenit de sute de ori n viata sa, fiind si secretar al oracolului precedent. 9spunsurile transcrise sunt ntotdeauna orientative si ambigue, dar suficiente pentru a absolvi consiliul de ministri de responsabilitatea deci"ional. ac un medium furni"a numai rspunsuri gresite, procedura era simpl: l destituiau din aceast calitate. .iciodat nam putut ntelege logica unei asemenea msuri. .u era "eul cel care vorbea prin medium! #u toate acestea, po"itia oracolului statului este extrem de invidiat, ntruct el posed rangul de alama si se bucur de statutul cel mai privilegiat din mnstire. 8ltimele ntrebri pe care le adresea" repre"entantul guvernamental rmn fr rspuns. &nrul mona, si-a pierdut puterile, sau "eul s-a mniat! Mona,ii se apropie de medium, care freamt din toate mdularele, si i ofer mici cordelute de mtase. El le nnoad cu minile tremurnde. +ceste cordelute se socotesc a fi talismane p"itoare de orice fel de pericole si nenorociri. Mediumul se strduieste s mai fac alti ctiva pasi de dans, apoi se prbuseste la pmnt si, lipsit de simtire, este transportat afar din sal de patru mona,i. >ascinat, prsesc templul si redescopr lumina soarelui. (tructura mea rationalist nu se mpac deloc cu cele pe care tocmai le-am v"ut. Mai tr"iu aveam s particip regulat la slujbe de felul acesta. Era de fiecare dat o experient ciudat s-l ntlnesc pe oracolul statului n viata de "i cu "i. .u m puteam obisnui s stau cu el la aceeasi mas si s-l aud sorbindu-si supa n rnd cu celelalte persoane. #nd ne ntlneam pe drum, eu mi scoteam plria, iar el mi "mbea, facndu-mi semn cu noblete. +tunci c,ipul su era

cel al unui tnr manierat si nu amintea cu nimic de figura umflat, rosie, a exta"ului. '-am v"ut si n prima "i a anului mpleticindu-se spasmodic pe ulite... e-a dreapta si de-a stnga era purtat de slujitori5 la fiecare EC-;C de metri se prbusea epui"at n tronul care era transportat special pentru el. &oti se ndeprtau, iar poporul se bucura n tcere de acea priveliste demonic. 4racolul statului are parte de mari onoruri si cu oca"ia asa numitei )Mari Procesiuni*, n cadrul creia alai 'ama este adus n oras pentru a vi"ita templul central, spre deosebire de procesiunea obisnuit, n care este dus la grdina de var. ',assa clocoteste. .-ai unde s arunci un ac... ntr-un colt liber este nltat un cort. Mona,i-soldati narmati cu bice tin la distant multimea curioas. +cest cort ascunde de oc,ii poporului marele secret: alama din .etsung se pregteste pentru starea de exta". 9egele-"eu se apropie ncet, purtat n lectic de E2 de persoane. Mu"ica mona,ilor nsoteste procesiunea srbtoreasc5 tromboane, basuri si timpane marc,ea" punctul culminant. +cum alai 'ama a ajuns n fata scenei oracolului. n acea clip, mona,ul iese cltinndu-se, stpnit de "eul su. >ata i este iarsi umflat si din gur scoate suierturi. (e afl pe punctul de a se prbusi la pmnt sub povara tiarei. ar, lovindu-i deodat cu slbticie pe toti cei din jur care l ajutau s se deplase"e, ia mnerele lecticii pe umerii si si ncepe s alerge, n timp ce regele se clatin primejdios. (lujitorii si purttorii lecticii o iau la goan n urma lui, ncercnd s-l ajute. up aproape EC de pasi, se prbuseste lesinat si este adus napoi n cortul su. Multimea a urmrit vrjit aceast scen fulgertoare5 deja procesiunea continu normal. .-am putut ntelege niciodat ce simboli"ea" acest ceremonial. Este posibil s repre"inte supunerea vreunui "eu protector n fata lui @udd,a cel viu. $n afar de oracol si de omul care aduce ploaia, exist n ',assa nc cel putin sase mediumuri, printre care si o femeie btrn, considerat ntruparea unei "eite protectoare. Pentru o sum modic, era gata s cad n exta", lsnd-o pe "eit s vorbeasc. Erau "ile n care cdea n aceast stare c,iar si de patru ori. &otusi, nu mi s-a prut a fi mai mult dect o impostoare destul de abil. Exist de asemenea oracole care, atunci cnd se afl n exta", ndoaie sbii uriase, curbndu-le att de mult nct le transform ntr-un fel de arcuri5 multi nobili din ',assa pstrau astfel de sbii n coltul de meditatie al caselor lor. &oate eforturile mele de a ndoi ct de putin o astfel de sabie esuaser. Practica adresrii de ntrebri oracolului datea" din perioada prebudd,ist, cnd "eii cereau jertfe omenesti, si continu aproape nesc,imbat pn ast"i. Eu nsumi eram ntotdeauna profund impresionat de aceast experient neobisnuit, dar n acelasi timp eram satisfcut s stiu c ,otrrile mele nu depindeau de oracole.* Este posibil ca istorisirile de mai sus s le par ciudate unor occidentali de secol PP. ns pentru oamenii care au trit nainte de nasterea lui /ristos, pe vremea cnd aproape pretutindeni stpnea politeismul, astfel de evenimente se nscriau n firescul vietii cotidiene. ntreg teritoriul Areciei era presrat pe atunci de oracole. Printre cele mai cunoscute se numrau cele de la elfi, odoni, 'ivadia, 4ropos. $nfluenta lor social era covrsitoare. (e

ntmpla deseori ca ele s pretind pn si jertfe omenesti. e pild, naintea marii campanii militare mpotriva &roiei, oracolul Dal,as a spus c "eii voiau s fie jertfit $figenia, fiica lui +gamemnon, conductorul grecilor. &ragedia lui Euripide ne pune n contact cu o serie ntreag de conceptii si practici sociale rspndite n epoc. ( lsm ns loc si mrturiei istoricilor. &extul de mai jos este extras din Enciclopedia Papiros-'arousse 0voi. %, p. ;B23. (unt impresionante asemnrile dintre oracolele vec,ii Elade si cele ale &ibetului budd,ist contemporan. )Pre"icerile de la elfi: #el ce voia s-i adrese"e ntrebri oracolului trebuia s ndeplineasc un ritual de purificare la i"vorul Dastalia si s plteasc o tax pentru a se aduce o jertf la marele altar al lui +pollon, fr de care nu era ngduit intrarea n templu. e obicei erau jertfite capre, cteodat porci si rareori tauri. Pentru a se considera c jertfa a fost primit, trebuia ca, n momentul stropirii animalului, acestuia s-i tremure toate mdularele5 altminteri, pre"icerea era amnat. +poi, cei care urmau s pun ntrebri ptrundeau n spatiul din fata altarului. >emeilor le era inter"is intrarea n acest sanctuar. PIt,ia fusese o tnr provenind dintr-o familie aristocratic din elfi. R...S nainte de pre"icere, svrsea si ea un ritual de curtire n Dastalia. up aceea intra n templu si tmia partea de sus a sanctuarului. +poi cobora scara ce duce la oracolul principal, si se oprea n fata trepiedului de unde pre"icea. n aceast sal se spune c exista o statuie de aur al lui +pollon, mormntul lui ionIsos si asa-numitul MombilicN. n continuare, se ase"a pe trepied, bea ap provenit din i"vorul Dassotida, mesteca frun"e de dafin si se apleca asupra ombilicului pentru a in,ala aburii ce ieseau din pmnt. &raditia spune c pretextul nasterii primului oracol l-a constituit existenta unui orificiu n pmnt din care emanau aburi naturali. #nd ciobanul Douritas a descoperit cel dinti acest orificiu, a nceput de ndat s murmure cuvinte nentelese, al cror continut a fost socotit profetic. e acest orificiu se leag aparitia primului oracol. R...S n cele din urm ajungea la un delir paroxistic, iar atunci cei interesati trebuiau s adrese"e ntrebrile cu voce tare "eului. 9spunsurile erau date de PIt,ia prin soapte neinteligibile, transcrise si traduse n form versificat de ctre preoti. #el interesat nu trebuia s ntrebe despre lucruri banale, vagi sau prea generale. 9spunsurile oracolului erau, dimpotriv, neclare si ambigue. +dresantul ntrebrilor era totdeauna nevoit s cear ajutorul tlcuitorului pentru a-i explica pre"icerea.* istanta geografic si cronologic dintre oracolele vec,ii Elade si cele ale &ibetului contemporan este urias. (imilitudinile sunt ns impresionante: a3 "eul l ia n stpnire pe oracol si vorbeste prin el5 b3 oracolul cade n exta", se comport nebuneste, rosteste cuvinte confu"e, emite sunete nearticulate ntrerupte de mugete si urlete5 c3 lng oracol se afl )secretarul* sau )tlcuitorul*, care transcrie si explic celorlalti cuvintele oracolului.

(e impun semnalate si cteva lucruri legate de cderea n exta". PIt,ia in,ala aburii care emanau din strfundurile pmntului si mesteca frun"e de dafin. Efectul narcotic era astfel dublu. &ot asa, n 4rient este foarte rspndit utili"area "ilnic a narcoticelor. $n cadrul misteriilor eleusine se folosea un microorganism para"it al grului, care are efecte asemntoare cu cele ale '.(. .-ului 0cunoscutul )lrgitor* al constiintei u"itat de ,ipioti n anii O2C-O1C, care produce ,alucinatii acustice, auditive si vi"uale3. Multi dintre Iog,inii si ocultistii pe care i-am cunoscut consumau astfel de substante. 'a un moment dat, discutnd pe tema experientelor neobisnuite pe care le intermedia" narcoticele, emostene masonul mi-a spus: )E periculos s fie folosite de ctre neinitiati, deoarece vin n contact cu puteri spirituale, cu fiinte spirituale care pot s-i nnebuneasc si s-i distrug*. esigur, toate cele de mai sus revelea" un anumit aspect al problemei, fr ns a o epui"a. ntrebarea fundamental rmne: #e sau cine este "eul care l ia n stpnire pe oracol si vorbeste prin el! 9spunsul ni-l ofer extrem de limpede (fnta (criptur. (fintii +postoli Pavel si (ila, ndemnati fiind de u,ul (fnt, veniser s propovduiasc n Macedonia. (e aflau n >ilipi, un vec,i orsel situat n vecintatea Davalei de ast"i, unde s-au ntmplat urmtoarele: 4dat, pe cnd ne duceam la rugciune, ne-a ntmpinat o slujnic care avea du, pitonicesc si care aducea mult cstig stpnilor ei, g,icind. +ceasta, tinndu-se dup Pavel si dup noi, striga, "icnd: +cesti oameni sunt robi ai umne"eului #elui Preanalt, care v vestesc vou calea mntuirii. (i aceasta o fcea timp de multe "ile. $ar Pavel, mniindu-se si ntorcndu-se, a "is du,ului: n numele lui $isus /ristos ti poruncesc s iesi din ea- (i n acel ceas a iesit. (i stpnii ei, v"nd c s-a dus ndejdea cstigului lor, au pus mna pe Pavel si pe (ila si i-au dus n piat naintea judectorilor 0>apte 62, 62-673. $at, prin urmare, c oracolele se afl cu adevrat sub posesia unui oarecare du,, potrivnic u,ului (fnt. 8rmnd porunca lui /ristos -pe demoni scoateti-i 0Matei 6C, <3 -, +postolul l-a alungat pe demonul care slsluia n acea slujitoare. +sadar, acest du,, pe care idolatrii l numesc "eu, nu este altcineva dect demonul camuflat n ncercarea de a-i nsela pe oameni. 8na dintre dorintele demonului este de a fi slujit si venerat ca dumne"eu, n locul +devratului umne"eu. ( prsim acum &ibetul si Arecia antic si s ne oprim n +frica de ast"i, pentru a ntelege nc si mai bine modul n care lucrea" iavolul n lume. $storia unui mare vrjitor care a devenit crestin Uelo a fost pn la BB de ani unul dintre cei mai mari vrjitori de pe continentul negru. Puterea (atanei se concentrase n el si se manifesta n

cele mai diverse c,ipuri. ast"i la crestinism:

espre toate acestea relatea" el nsusi, convertit

)+m vindecat multi oameni, ns n-as fi putut face nimic fr ajutorul (atanei. mi era imperios necesar s m aflu ntotdeauna cu el ntr-o legtur direct, pentru a m putea clu"i n toate actiunile mele. e fiecare dat cnd eram c,emat la un bolnav, l ntrebam n prealabil pe iavol dac trebuie s merg. 8neori mi spunea MPoti merge, cci vreau s-l vindec; pe bolnavN, si atunci porneam la drum. $ns alte dati mi rspundea: M.u vreau s-l vindecN. R Printele Paisie atrgea atentia asupra faptului c (atana nu poate vindeca dect bolile pe care le-a provocat el nsusi.S $ mi era ngduit s-i pun (atanei orice ntrebare, iar el mi rspundea. 4ri de cte ori eram ntrebat ceva n calitatea mea de vrjitor, trebuia s cer mai nti rspunsul (atanei. +bsolut tot ceea ce reali"ea" un vrjitor se datorea" puterii (atanei. ac (atana l prseste, va deveni un om obisnuit. Multi veneau la mine deoarece prin mine intrau n legtur cu o putere care era infinit mai mare dect a lor. %edeau cum vi"itam un om bolnav, i desc,ideam gura si scuipam nuntru, n timp ce l c,emam pe (atana si l rugam. Minunea se producea pe dat: (atana l ridica din pat. i uimeam pe toti ntr-o asemenea msur nct mi puteam permite orice. $n apropiere de locuinta mea se afla un vast teren de aplicatii militare, unde numai soldatilor le era ngduit s intre. #u toate acestea, eu aveam acces nerestrictionat. 4riunde mergeam, lumea si etala admiratia. Manifestau deplin obedient si obisnuiau s-mi ofere daruri substantiale. Multi dintre ei mi aduceau cu regularitate vaci, capre, gini... +m devenit foarte repede un om din cale afar de bogat. .oi, vrjitorii, ne aflam ntr-o permanent conlucrare. .e sustineam reciproc sub toate aspectele si, n acelasi timp, primeam noi membri n cercul nostru. #eilalti vrjitori m cinsteau ca pe cel mai mare. Eu conduceam ceremoniile n cadrul crora l cntam si l invocam pe (atana la initierea unui nou membru. #ntecul care se intonea" special n aceast oca"ie se numeste M+ngaN. Puneam tmie n foc. #nd fumul se nlta n v"du,, atunci sosea momentul initierii. &nrul vrjitor trebuia s se nc,ine focului si s in,ale"e tmia care fusese oferit (atanei. +tunci spiritul intra n el si (atana venea la noi toti, astfel nct vorbeam cu vocea lui. >olosea limba noastr pentru a spune ceea ce dorea. &nrul vrjitor mi ddea mna strns pumn, ca semn si fgduint c m va urma ntru totul. Eu i desc,ideam palma, luam putin din tmie si i scuipam n palm. +poi i ddeam n numele (atanei binecuvntarea de a deveni vrjitor ca si mine. +cum (atana slsluia n el. (e ntorcea acas cu o putere nou. $n satul su trebuia s aduc dovada c (atana se gseste cu adevrat nluntrul su. Proba se desfsura n ntunericul noptii. +prindeau focuri, iar el ncepea s-l roage pe (atana. up putin timp era luat n stpnire de ctre spirit, cdea n exta" si vorbea cu o alt voce. (rea n foc, n vreme ce oamenii priveau ncremeniti si strigau: )+rde, arde-*. #nd srea napoi afar din foc, lumea blestema si njura de fric, ntruct stiau cu

totii c oricine s-ar atinge de piciorul lui se va mbolnvi de moarte. &nrului vrjitor nu i se ardea nici mcar un fir de pr din cap. Era ocrotit de (atana. up o vreme, oamenii prindeau curaj si se apropiau, formnd un cerc n jurul su. 8rma cel de-al doilea test. Puneau un cutit n flacra focului si l lsau acolo pn ce devenea rosu. &nrului vrjitor i se atingeau apoi cu cutitul incandescent ambii obraji si bu"ele. .u se alegea nici mcar cu vreo bsicut de pe urma focului. Era limpede pentru toti c n fata lor se afla cineva care dobndise capacitti supraomenesti. (e temeau de el. #u toate acestea, o putere nev"ut l fcea s atrag lumea. 4amenii ajungeau s se roage spiritului care slsluia nluntrul su. >ceau tot ce puteau ca s nu trimit asupra lor blestemul si osnda. 'a vrsta de ;C de ani mi s-a ntmplat s fiu atacat de trei indivi"i. 8nul voia s-mi taie gtul, cellalt mi fixase teava unui pistol n spinare, n vreme ce al treilea le propunea s m lege de mini si de picioare si s m a"vrle n lacul cu crocodili. (-au nvoit ctre aceast ultim variant. +sadar, m trau spre lac, legat de mini si de picioare. @rusc, o entitate invi"ibil m-a rpit din minile lor si am nceput s "bor n aer ca o pasre. .u mi-am putut explica foarte limpede cele ntmplate, ns stiam c (atana mi salvase viata. #nd am devenit vrjitor, credeam c toat viata mea va fi o desftare, mai ales c puteam face orice lucru cu maxim usurint, oamenii mi se nc,inau oriunde mergeam, si deveneam din ce n ce mai bogat. ar ncetul cu ncetul am observat c (atana este un stpn lipsit de mil. (e mnia cteodat pe mine si se de"lntuia asupra mea cu slbticie. +tunci trebuia s-i cer iertare n diverse feluri, s-i aprind tmie si c,iar s suport noi ritualuri initiatice pentru a m sustrage blestemului su si a-l recstiga ca si colaborator. #u timpul, am devenit tot mai nelinistit5 nu aveam pace deloc si simteam o fric adnc. (otia mea a fost luat n stpnire de un spirit ru care spunea prin ea c pruncul pe care urma s-l nasc va muri. + nscut fr probleme, dar la scurt vreme s-a artat (atana si ne-a luat copilul pentru totdeauna. +tunci am nteles n ce stare nfricostoare ajunsesem. +m nceput n acea perioad s-' caut pe /ristos. mi doream s gsesc adevrata cale ctre umne"eu. $n cele din urm, /ristos m-a c,emat lng El. +tunci am distrus toate lucrurile din casa mea care aveau vreo legtur cu (atana. /ristos este #el care m-a clu"it si m-a ajutat clip de clip pe acest drum, cci singur n-as fi avut niciodat puterea s m ridic din prpastie. +.P. * Este impresionant constatarea c n toate colturile planetei noastre, din +ntic,itate si pn ast"i, minciuna cea vec,e, nseltorul oamenilor, sarpele cel de demult, (atana, se strduieste din rsputeri s se impun lumii ca dumne"eu n locul +devratului umne"eu.

4 astfel de strdanie poate fi identificat cu usurint si n istoria lui Dris,namurti. ( urmrim ns evenimentele cronologic, pentru a locali"a cu preci"ie rdcinile din care odrslesc asemenea )poame*. $n 6<1B, rusoaica /elena @lavatsHI si colonelul de origine evreiasc /enrI (. 4lcott ntemeia" la .eK UorH (ocietatea &eo"ofic, avnd ca obiect de activitate ocultismul. @lavatsHI era medium. $n 6<1E l-a cunoscut pe generalul +lbert PiHe, liderul a =E de loji masonice din lume. 'a sugestia /elenei, acesta impune crearea de loji destinate femeilor. &ot la propunerea lui @lavatsHI, se introduc sedinte de spiritism n cadrul tuturor acestor loji. n 6<1<, generalul PiHe acord /elenei gradul masonic EE. n aceeasi perioad, cartierul general al (ociettii &eo"ofice se mut din .eK UorH n +ndIar, o suburbie a orasului Madras din $ndia. @lavatsHI a decedat pe < mai 6<76. Evreica +nnie @esant (tein 06<1;-67EE3, fidel discipol a sa, si arog sarcina de a asigura continuitatea (ociettii &eo"ofice. 8nul dintre cei mai importanti colaboratori ai ei a fost masonul #,arles 'eadbeater, care declara c este mag alb si c reusise s-si tre"easc sarpele Dundalini. #ei doi au fost arti"anii a ceea ce as numi )marea nselciune*. $n $ndia, datorit cruntei srcii, deseori printii si vnd copiii nc de mici unor bordeluri sau unor oameni bogati. @esant si 'eadbeater au )selectat* asadar un copil mic al unei familii indiene foarte srace 0ntruct, spuneau ei, acesta ar fi avut )o aur foarte pur*3 si l-au luat mpreun cu ei pentru a-l creste ca pe un Mesia al .oii Ere. Dris,namurti a fost educat din fraged vrst pentru acest rol. esi n-a i"butit niciodat s fie admis ntr-o universitate, a )studiat* totusi n +nglia si a devenit un anglo-indian dup toate tiparele spiritului modern. $n tot acest rstimp, +nnI @esant i pregtea sistematic terenul, rspndind prin intermediul (ociettii &eo"ofice stirea c )Mesia a revenit pe pmnt*#nd Dris,namurti a ajuns la o vrst potrivit, @esant si-a adus scenariul la punctul culminant, ntemeind n cinstea acestuia misticul )4rdin al (telei*. Membri ai ordinului deveneau numai cei care credeau n noua venire a lui Mesia. Dris,namurti a fost declarat )conductor onorific* al ordinului. n 67=B, la Madras, Dris,namurti 0n vrst acum de EC de ani3 s-a proclamat oficial drept Mesia si a ales doispre"ece )apostoli* pentru a-l nsoti n cltoriile sale din toat lumea. ntreaga masinrie a acestei imense fraude spirituale fusese pus n miscare, si a functionat perfect vreme de sase ani, nglobnd un numr impresionant de persoane. $nfluenta organi"atiei crestea considerabil, pe msur ce si recruta tot mai multi adepti dintre oamenii bogati si puternici. n noiembrie 67E6, dup sase ani de "ile, minciuna bine ticluit s-a prbusit )dinuntru*. Dris,namurti, la cei E2 de ani ai si, se revolt mpotriva celor care i planificaser viata pn n cele mai mici detalii, mpotriva celor care l crescuser n aceast minciun, mpotriva celor care urmriser s dobndeasc prin micul )"eu* indian bani, putere si influent, mpotriva celor care l transformaser ntr-o simpl unealt pus n slujba

intereselor lor. +sa se face c, n timp ce se afla la sediul su central din #alifornia, Dris,namurti a refu"at s mai fie adorat ca Mesia. El a declarat textual: ).u sunt actor, refu" s port ,ainele lui Mesia*. +stfel a ndeprtat masca pe care i se impusese s o etale"e. (-a artat dornic s-si regseasc adevrata identitate si s respire ca un om liber pe acest pmnt. &ratamentul la care a fost supus Dris,namurti este cel putin odios. in cea mai fraged vrst se exercitase sistematic asupra sa o teribil splare a creierului. #antitatea si intensitatea constrngerii psi,ologice pe care a suferit-o acest om sunt nfricostoare. /itler, care - din cte se pare - fusese initiat ntr-o ramur a (ociettii &eo"ofice, a utili"at astfel de metode pentru cresterea si formarea militarilor (.(. + folosit c,iar ca emblem a sa un vec,i simbol magic ,indus, svastica sau )roata lui (,iva* - cum este cunoscut n $ndia. +stfel de proiecte se derulea" cu asiduitate si n "ilele noastre. Micii )"ei* sunt confectionati mai cu seam n 4rientul srac 0de pild Ma,aradji n $ndia, ori Moon n #oreea3. Pn unde pot ajunge acesti oameni lipsiti de orice scrupule! #ti gurusi contemporani nu se autoproclam drept )ncarnri ale lui umne"eu*! Este ns la mijloc numai nselciune! .u cumva mai exist si altceva n aceste istorii, n afar de viclenie si minciun! Printele Paisie spunea c magia este o mpletire ntre nselciune si lucrare demonic. iavolul se strduieste ntotdeauna s se disimule"e pentru a-i amgi pe oameni, ns umne"eu nu-i ngduie s se camufle"e deplin, cci altfel nimeni nu s-ar mai putea elibera din mrejele lui. ntotdeauna vor rmne expuse vreun )corn* sau vreo )codit*, asa nct oamenii s prind de veste si s se p"easc. %om identifica urmele acestei lucrri demonice n c,iar mrturiile apropiatilor lui Dris,namurti. #teva fragmente din cartea )%iata si moartea lui Dris,namurti* 0Ed. Dastanioti, 67763 scris de MarI 'utIens, membr a unui cerc foarte intim de ucenici ai ).oului Mesia*, ne vor cdnvinge c n procesul de formare si educare a lui Dris,namurti au colaborat si alte puteri, de natur metafi"ic, practic entitti spirituale dirijate asupra sa de ctre magi precum 'eadbeater si @esant. #u mentiunea c n cuprinsul crtii Dris,namurti este numit scurt si familiar Dris,na, iat ce scrie MarI 'utIens: )%estea pe care i-a dat-o 'eadbeater lui Dris,na n (IdneI l-a influentat enorm. Pe 6= august a scris ctre 'adI EmilI c n ultimele cincispre"ece "ile meditase asupra acestei vesti n fiecare dimineat cte o jumtate de or, precum si seara nainte de a se culca. Mmi voi reface vec,ea legtur cu nvttorii mei si, n tot ca"ul, acesta este singurul lucru care are important n viatN, aduga el. #inci "ile mai tr"iu, pe 61 ale lunii, a traversat o experient care a durat trei "ile si i-a revolutionat viata*. +sadar, 'eadbeater i inoculea" lui Dris,namurti ideea necesittii de a )reface* legtura cu nvttorii lui. 'a ce nvttori se refer! esigur, nu la

magul-mason si la @esant5 cu acestia se afla deja n legtur. +tunci la cine! (i n ce mod se va stabili aceast legtur! Dris,namurti se retrage cu un mic grup de intimi ai si ntr-o cas, pentru a veni n contact cu )nvttorii*, care nu sunt oameni, ci )fiinte spirituale*. +ici, el cade prad unei stri neobisnuite. (e derulea" o ntreag serie de fenomene stranii, dintre care spicuim: a3 ) omnul Jarington sedea n cellalt colt al camerei si a nteles, asa cum ne-a mrturisit mai tr"iu, c niste entitti sau energii suprafiresti strbteau trupul lui Dris,na, ca re"ultat al unor influente canali"ate asupra lui dintr-un alt trm*. b3 )Dris,na a ntrebat: M e ce m-au adus aici! .u stiu unde sunt-N. (i repeta apoi obsesiv: M.u stiu unde m aflu-N. ac cineva ncepea s se deplase"e prin cas, el aproape c srea n picioare din pat si, de fiecare dat cnd intram n camera sa, trebuia s-l averti"m n prealabil, ns n jur de ora 2, pe cnd serveam cina, s-a linistit pn ce am terminat. +poi, ntreaga cas a prut c se umple brusc de o energie terifiant, n timp ce Dris,na se comporta deja ca un demoni"at*. c3 n primele "ile ale lui octombrie, nvttorii nev"uti au nceput s lucre"e asupra oc,ilor lui Dris,namurti. Era un martiriu nspimnttor. )$n acea sear i-au spus lui Dris,na c oc,ii i vor fi purificati, astfel nct s poat s )$l* vad. Purificarea era ns o procedur nfricostoare c,iar si pentru cei care trebuiau s-i fie simpli martori. $$ au"eam pe Dris,na exclamnd: MEste ca si cnd s-ar afla cineva legat ntr-un desert, cu fata spre soare si cu pleoapele smulse-N*. $n dup-amia"a urmtoare, cnd Dris,na a iesit din baie si s-a retras sub o tulpin nalt de piper pentru a medita, le-a spus celorlalti c n acea sear vor avea un )vi"itator important*, pe )domnul MaItreIa*. )Procedura* la care a fost supus n acea noapte s-a dovedit cea mai dureroas dintre toate cele pe care le-a avut de suferit corpul lui Dris,na. ns toti au simtit n mijlocul lor, pentru o clip, )Marea Pre"ent*. Mai tr"iu, cnd .itia si 9o"alind se aflau cu Dris,na n camera lui, acesta a nceput s le vorbeasc unor persoane pe care ei nu le vedeau. d3 )@esant si 'eadbeater au atribuit experienta lui Dris,na trecerii n cea de-a treia initiere. .-au putut gsi ns nici o explicatie pentru MprocedurN. nsusi Dris,na era convins c a fost un proces absolut necesar pentru a-si pregti corpul s-l primeasc pe domnul MaItreIa, si c nu trebuia initiat nici o tentativ de a usura sau ntrerupe acest proces*. e3 )#eea ce pare sigur este c, indiferent ce anume s-a ntmplat n corpul lui Dris,na, pentru urmtorii ani l-a fcut capabil s devin canalul unei energii sau puteri colosale, care a constituit totodat si sursa nvtturilor sale ulterioare*. Pentru un crestin cu o minim experient du,ovniceasc druit de /ristos n u,ul (fnt, lucrurile sunt mai mult dect limpe"i. +vem de-a face n acest ca" cu oameni care nu sunt pur si simplu )influentati* de ctre demon, ci )stpniti* n ntregime de acesta. nvtturile lor, orict de

seductoare ar putea eventual prea, sunt inventii demonice care au drept scop ndeprtarea oamenilor de adevr si de viata adevrat, clu"irea lor pe crrile ntunecate ale minciunii si ale autodistrugerii. +cestia nu sunt altceva dect ,ristosii mincinosi despre care nsusi omnul $isus /ristos ne-a averti"at cu =CCC de ani nainte de aparitia lor: (i atunci dac v va "ice cineva: $at, aici este /ristos, sau iat acolo, s nu credeti. (e vor scula ,ristosi mincinosi si proroci mincinosi, si vor face semne si minuni, ca s duc n rtcire, de este cu putint, si pe cei alesi. ar voi luati seama. $at, dinainte v-am spus vou toate 0Marcu 6E, =6-=E3. in nefericire, Dris,namurti nu este nicidecum un ca" singular. n vremea noastr s-a umplut planeta de ),ristosi* ai .oii Ere si de )dumne"ei ncarnati*, care nseal si exploatea" milioane de oameni... ME $&+&$E ($ +8&4/$P.4L+ #e este meditatia! #um functionea" mintea uman n timpul meditatiei! #e tipuri de transformri cunosc sufletul si intelectul unui om care o exercit regulat si pentru o perioad ndelungat de timp! #um este utili"at de ctre gurusii contemporani si, n general, de ctre organi"atiile neK age-iste! #e rol joac n planurile lor! n sfrsit, are ea vreo legtur cu rugciunea crestin! .e vom strdui s conturm rspunsurile la aceste ntrebri prin apel la nvtturile gurusilor nsisi si, mai cu seam, la practicile lor - care sunt cu mult mai gritoare dect cuvintele. M voi opri, n cele ce urmea", asupra a trei practici distincte pe care le-am experiat personal. Ele sunt promovate de trei organi"atii diferite care mpn"esc n momentul de fat majoritatea trilor lumii occidentale. $maginea fiecrei organi"atii este diferit. #ea dinti, intitulat generic Mind #ontrol, si revendic o filiatie stiintific, adaptat mentalittii apusene contemporane, vi"nd racolarea unei palete largi de adepti. + doua organi"atie, cea a gurului (,ri #,inmoI, a acordat ,induismul cu preocuprile tnrului occidental, promovnd meditatia mbinat cu mu"ica, gimnastica, sportul, pictura. #entrul organi"atiei si principalul sediu al gurului se afl n .eK UorH. + treia organi"atie, cea a gurului (atIananda, avnd as,ramul central n MongIr 0$ndia3, si conserv mai riguros identitatea ,indus si evoluea" astfel cu o imagine mai )exotic* si mai autentic indian pe piata religioas. &otusi, pentru o promovare mai eficient, si revendic statutul de )8niversitate Uoga*. &oate cele trei organi"atii constituie mici segmente ale miscrii universale .eK +ge 0.oua Er3, printre ale crei obiective majore se nscriu distrugerea caracterului crestin al societtilor occidentale si impunerea conceptiilor orientale despre om, lume si umne"eu. .oua Er pregteste sub toate aspectele contextul propice aparitiei unui nou lider religios mondial care va instaura o religie mondial unic si n cele din urm se va proclama

pe sine umne"eu, instaurndu-si dictatura politic si religioas absolut. Este cel pe care poporul evreu l asteapt ca )Mesia*, iar Evang,elia l numeste +nti,rist. +paritia, dominatia temporar si sfrsitul lui +nti,rist au fost profetite de nsusi /ristos, de (fntul +postol si Evang,elist $oan &eologul, de (fntul +postol Pavel si de multi alti sfinti crestini. Primul exemplu $at ce am fost g,idati s facem n cadrul sedintelor de Mind #ontrol: (tm linistiti n fotoliile centrului de conferinte al ,otelului. (untem n jur de 1C de persoane. (curta teorie introductiv s-a terminat. .e relaxm... nc,idem oc,ii5 i vom pstra nc,isi pn la finele exercitiului... eclamm cu voce puternic si prelung cuvntul sfnt al ,indusilor, 4M... (ala vibrea" pentru aproximativ dou minute de sunetul 4M, )pentru a se purifica spiritual atmosfera* -asa cum ne explicaser deja... @inenteles, procedeul era antistiintific prin definitie5 tinea de asumarea explicit a unei credinte pur religioase, anume cea ,indus. .ici unul dintre noi n-a remarcat ns acest aspect. Executam mecanic tot ce ni se comanda, fr nici un filtru rational. n continuare, l au"im pe profesor "icndu-ne: )%oi numra foarte rar si limpede, n sens invers, de la 6C pn la 6. 'a fiecare numr imaginati-v c aveti de cobort cte o treapt, ca si cnd ati cobor o scar5 adnc, tot mai adnc... 6C... 7... <... 6... 2... coborti scara n adnc, tot mai adnc... B... ;... acum v aflati la un nivel mental mai profund, si veti cobor nc si mai adnc... E... =... coborti tot mai adnc...*, continu vocea sugestiv a profesorului. i urmm indicatiile si simtim cum coborm )tot mai adnc* pe aceast scar imaginar. n sfrsit, ajungem si la )6*. (untem cu adevrat pe jumtate adormiti: corpul greu, pleoapele grele, mintea ncetosat, ca ntr-un somn, pstrnd ns o oarecare constient. )+cum v aflati ntr-un plan profund, energetic al mintii* continu profesorul. )%reau s vedeti limpede n mintea voastr, n culori, imaginile pe care vi le voi indica: un trandafir rosu... un apus de soare... un lac... un ru... un munte acoperit de "pad... o stea... etc.* ispo"itiile sunt date ntr-un ritm foarte lent. 8n sir de imagini directionate mi traversea" mintea. M aflu parc n fata unui televi"or. #laritatea imaginilor depinde numai de nivelul de de"voltare al imaginatiei fiecruia dintre noi... n mod cert, ns, printr-un astfel de procedeu ne cultivm si ne de"voltm cu totii imaginatia. Profesorul ne cere apoi s ne construim imaginativ laboratorul nostru spiritual, n care vom intra de fiecare dat pentru a executa te,nicile. 8nul si imaginea" o pester5 altul - o vil pe vrful unui munte5 altul - un vast apartament ntr-un "grie-nori, s.a.m.d.... .i se cere s ni-l imaginm n cele mai mici detalii. 4 facem cu meticulo"itate, ntruct ni se las timp din belsug la dispo"itie pentru aceasta... $maginatia noastr lucrea" acum la maximum. .i se comand mai departe s )vedem* n mintea noastr ceva ce am dori s ni se ntmple... 8nul se )vede* pe sine frumos, altul l )vede* pe seful

su dndu-i o prim, altul se )vede* pe sine familist... orintele cele mai intime ale fiecruia sunt scoase acum la iveal. %ism n c,ip programat... up un rstimp oarecare, profesorul ne vorbeste din nou: )+cum voi numra de la 6 la 6C. 'a fiecare numr veti urca o treapt mai sus. #nd voi ajunge la 6C v veti tre"i, veti fi linistiti, absolut sntosi, odi,niti si bine dispusi. &ot atunci veti desc,ide oc,ii*. ncepe s numere lent. +junge la 6C, si desc,id la rndul meu oc,ii. #orpul mi este greu. Privesc n jur si vd oameni miscndu-se cu mult ncetineal, ca dup tre"irea dintr-un somn adnc. #apul mi este de asemenea greoi si amortit. +cu" o stare pronuntat de somnolent. Profesorul ne asigur c, lucrnd sistematic n fiecare "i asupra unei teme, n final ni se va ntmpla exact ceea ce ne dorim. - @ine, dar cum se va ntmpla asta! ntreab cineva. - #nd exersati aceast te,nic, v conectati la Mintea 8niversal care guvernea" lumea, si ea va face ca dorinta dumneavoastr s devin realitate- a survenit prompt rspunsul... #u ct mai constant exersati metoda, cu att mai repede veti ajunge s v cufundati. % veti obisnui... &rebuie s o practicati la ore regulate - dimineata, la prn", seara - fie si pentru "ece minute. Exist oameni conectati pe toat durata "ilei la nivelul alfa. (-au spus n cadrul cursurilor nc multe alte lucruri din a cror anali" se pot desprinde conclu"ii cel putin interesante. Eu mi voi concentra ns atentia asupra a trei c,estiuni. a3 +ceast practic se ba"ea" pe cultivarea metodic si exploatarea nengrdit a imaginatiei. ac se are n vedere ca"ul unei persoane care exersea" "ilnic, pe parcursul mai multor ani, aceast metod, este lesne de nteles ce amploare va dobndi capacitatea sa imaginativ, pe de o parte, dar si ct de mult timp din viata sa si-l va petrece n trmul imaginatiei sau sub influenta ei direct, pe de alt parte. b3 4 asemenea te,nic l educ pe practicant n spiritul unui pasivism si al unei obediente totale. ( ne rentoarcem asupra modului n care a fost executat metoda Mind #ontrol. (tm asadar lejer pe scaun si ne relaxm, nc,idem oc,ii si pierdem contactul cu mediul nconjurtor5 emitem monoton pentru cteva minute sunetul )sfnt*, 4M, si ne golim treptat mintea de orice gnduri. +u"im apoi vocea temperat dar autoritar a unui profesor de Ioga, care ne dictea" riguros ce s facem. .e supunem continuu, ordinele succedndu-se fr ncetare. .e conformm automat, mecanic, fr nici o cen"ur rational, ntre altele si pentru c nu dispunem de timpul fi"ic pentru a rationa5 orice efort rational presupune ntreruperea exercitiului. $i permitem s fac u" de mintea noastr dup bunul su plac, fr s fi fost preveniti despre ceea ce urmea" s ni se ntmple. .u ni s-a dat oca"ia si timpul de a ne gndi, de a discerne si de a alege liber. +m fost efectiv pusi n fata faptului mplinit. (-a exercitat asupra noastr o stpnire total, vreme de aproximativ dou"eci de minute. #nd ni se spune s ne )tre"im*, atunci ne )tre"im*, si ne simtim capul ngreuiat ca si cnd ne-am scula din somn.

Este scenariul unei sedinte tipice de ,ipno" n mas, condus de un Iog,in experimentat, cu scopul de a )sparge* barierele mentale care l mpiedic pe individ s progrese"e n auto,ipno". Pentru c obiectivul ultim al acestui seminar l constituie predarea unei te,nici de auto,ipno". .i s-a nmnat la sfrsit cte o caset audio, cu ajutorul creia s exersm la domiciliu. $ndicatiile sunau astfel: )$"olati-v ntr-o camer linistit din casa voastr si rugati s nu fiti deranjati sub nici un motiv. &rageti obloanele si stingeti toate luminile, asa nct s fie ntuneric si liniste. +se"ati-v n po"itia lotusului sau n orice alt po"itie de meditatie5 dac v e greu, atunci ntindeti-v pur si simplu pe podea. 9elaxati-v si porniti casetofonul*. #nd caseta ncepe s rule"e, se aude pentru cteva minute un "um"et continuu, asemntor cu "gomotul unui motor care functionea" monoton. +cest "um"et )pregteste* mintea 0ntocmai ca si sunetul prelungit 4M3 pentru a executa comandamentele ulterioare )fr gnduri* si reactii luntrice de mpotrivire. Lum"etul continuu )goleste* mintea de gndurile deja existente, si mpiedic totodat nasterea unor gnduri noi. 'a captul ctorva luni de practic intens, puteam deja aplica singuri metoda, fr profesor si fr caset. +junsesem la stadiul n care eram capabili s ne )autocufundm*. $nstructorii preferau s utili"e"e termenul )autocufundare*, evitndu-l cu obstinatie pe cel de )auto,ipno"*, ntruct termenul ),ipno"* provoac adesea re"erve si c,iar team, iar pe de alt parte este un termen deja consacrat care nu poate fi pre"entat ca o descoperire nou. in exact acelasi motiv era evitat, cel putin ntr-un prim stadiu, si termenul )meditatie*. c3 Marile promisiuni pe care le ve,iculea" nvttorii acestei te,nici sunt instrumentul cu ajutorul cruia i tin pe oameni n stpnirea lor. Prima promisiune care ni se face decurge din c,iar numele organi"atiei: vom nvta s ne controlm mintea si s-i valorificm puterile ascunse. +pogeul acestei promisiuni este atins atunci cnd profesorul ne spune c )Mintea 8niversal* care guvernea" ntreaga lume va face ca dorinta noastr s devin realitate5 cu alte cuvinte, orice imagine autoprogramat am derula pe ecranul mintii noastre prin te,nica pe care am nvtat-o va fi transpus n realitate de ctre )Mintea 8niversal*. .i se fgduieste c putem deveni n felul acesta bogati, frumosi, puternici, sntosi, celebri, ba c,iar putem ajunge la )progres spiritual*, )cunoastere spiritual* si, mai mult, )sfintenie*. $n continuare, suntem invitati s ne nscriem n asociatia absolventilor seminarului. %om pstra astfel un contact permanent si vom fi tinuti mereu la curent cu noile )descoperiri*. n acelasi timp, devenim membrii unui grup de oameni care se sprijin social, dobndim noi prieteni, noi cunostinte, noi posibilitti... Pe de alt parte, desigur, conductorii grupului si sporesc influenta social, pot introduce mai usor n circulatie anumite stiri si idei, si pot modela mai eficient perceptia despre lume a adeptilor lor.

$n ceea ce priveste marile fgduinte cu care publicul este atras ctre seminariile de Mind #ontrol, una din problemele majore care se cer re"olvate vi"ea" identificarea continutului notiunii de )Minte 8niversal*. ac prin acest termen este subnteles umne"eu, atunci avem de-a face cu o religie care si revendic putinta de a-i aduce pe adeptii si n contact cu ivinitatea si, n felul acesta, se nruie toate pretentiile stiintifice ale metodei. $ns /ristos ne averti"ea" c exist dou feluri de puteri spirituale: umne"eu si ngerii (i, pe de o parte, si iavolul mpreun cu demonii lui, de cealalt parte. (i, de vreme ce aceast asa-numit )Minte 8niversal* nu este /ristos, ci, dimpotriv, subminea" si maimutreste nvttura si @iserica lui /ristos, atunci este ct se poate de evident cine se ascunde n spatele acestei titulaturi#t priveste msura n care se concreti"ea" promisiunile pe care organi"atia le agit att de strident, majoritatea membrilor pe care i-am cunoscut nu si-au mbunttit radical nici situatia economic, nici starea de sntate, dup cum nici n-au devenit celebri sau super-inteligenti. #eea ce sa sc,imbat ns substantial n viata lor este conceptia despre om, despre lume si despre umne"eu. e asemenea, au suferit notabile transformri de comportament si personalitate, devenind n general mai pasivi, si n special dependenti de instructorii Mind #ontrol. (e poate vorbi ntr-adevr de un control al mintii, ns numai n sensul c mintea le este dirijat de ctre conductorii grupului. Printre acestia din urm, am constatat c exist unii care si exercit realmente puteri suprafiresti. (unt puteri spirituale care sustin si dirijea" organi"atia. 'iderii cei mai )evoluati* ntretin un contact nemijlocit cu )fiintele spirituale*, n spet cu demonii. +l doilea exemplu ( ne oprim, n cele ce urmea", asupra seminarului organi"at de )#entrul 4M* al gurului (,ri #,inmoI. #el care pred este un discipol apropiat al gurului. +fisul care ne invita la conferint purta titlul )#um veti atinge prin Ioga tintele dumneavoastr spirituale*. $at procedeul prin care am fost nvtati s meditm: ne ase"m ntr-o po"itie ct mai relaxat, nc,idem oc,ii si ne concentrm mintea asupra unui punct concret 0locul inimii, spre exemplu3. Profesorul ne propune: )$maginativ c inspirati si expirati nu prin nri, ci prin inim. (imtiti aerul trecnd prin inima voastr*. +sadar, pret de aproximativ "ece minute ne imaginm c aerul intr si iese prin inim. (e presupune c astfel ni se desc,ide )inima spiritual* si dobndim iubire. 8rmea" apoi o pau" n care profesorul ne vorbeste despre Ioga, rencarnare, Harma si despre gurul su. 'a captul peroratiei, nc,idem oc,ii si ne concentrm din nou asupra locului inimii. Profesorul ne indic acum s ne imaginm c n locul inimii exist o floare deosebit de frumoas. .e cere apoi s ne identificm cu aceasta. up ce ne las cteva minute s ne autostimulm imaginatia, ne ndrum s ne cufundm n )inima* florii, unde ar exista, spune el, un soare minuscul. )#ufundati-v n soare... (imtiti soarele cum creste si devine una cu voi...*. up aceast cufundare a mintii n imaginar, ncepe lent revenirea n lumea real. )(imtiti c iesiti din soare... (unteti iarsi n floare5 ridicati-v deasupra florii... +u"iti sunetele din jurul vostru... esc,ideti oc,ii putin cte putin*. 4 dat cu finalul exercitiului, profesorul si reia expunerea: )+ceste exercitii sunt foarte simple, dar foarte eficiente, mai ales dac le practicati

"ilnic, la ore bine stabilite... %eti putea ptrunde astfel n realitatea spiritual si veti accede la un plan spiritual superior*, ne asigur el cu convingere. $n sfrsit, ne permite s-i adresm cteva ntrebri. M grbesc s-l interpele": - omnule profesor, pe de o parte vorbiti despre o anumit )realitate* pe care meditatia ne va ajuta s o descoperim, iar pe de alt parte n toate exercitiile pe care le-am fcut ne-ati comandat s ne imaginm aceast realitate. #um stim c ea exist cu adevrat si c nu este o simpl nscocire a imaginatiei noastre! - Meditatia v va convinge de aceasta. #u ct veti exersa mai temeinic, cu att veti fi mai edificati si veti dobndi experiente despre aceast realitate. - ar dac fac n fiecare "i exact ceea ce-mi spuneti, adic m scol dimineata si medite" asupra inimii spirituale, mi imagine" c respir prin inima spiritual, c sc,imb energie cu cosmosul - si tin s sublinie" cuvntul )imagine"* - nu nseamn aceasta pur si simplu c m autosugestione"! .u voi ajunge n final, dup ani de "ile de practic, s credite" propria mea imaginatie, lund-o drept realitate! .u cumva m transpun ntr-o lume fantastic! Mai mult, nu cumva voi ajunge s confund n general realul cu imaginarul! %reau s spun c nu exist n realitate nici floarea, nici soarele n inim, nu-i asa! - a, nici floarea si nici soarele nu exist. ns dumneavoastr, prin exercitiul meditatiei, ajungeti s ncorporati calittile acestor imagini - adic frumusetea florii, lumino"itatea soarelui - si astfel sunteti ajutati s le reali"ati n viata dumneavoastr. - +sadar, este vorba de autosugestie, de autoprogramare sau programare din exterior, mai ales c dumneavoastr sunteti cel care alege aceste simboluri, n timp ce noi v executm riguros instructiunile. Practic, dumneavoastr ne programati mintile, iar noi ne conformm programului... - 8itati ce se ntmpl, ntreaga societate uman functionea" pe ba"a unor programe5 noi nu facem dect s sc,imbm un program cu altul mai bun. - (unt de acord c societatea ncepe s programe"e mintile oamenilor din c,iar clipa nasterii lor, imprimndu- le adesea valori negative - precum egoismul, agresivitatea, goana dup bani si putere, ,edonismul n toate formele lui, s.a.m.d.... Este suficient s evocm programele actuale de televi"iune, care promovea" constant sexul si violenta, ntrebarea mea este alta: e unde stim c noul program pe care ni-l propuneti este expresia adevrului! - #unoasteti dumneavoastr cumva adevrul! - .u, dar pstre" multe dubii legate de ceea ce ne propuneti, si vreau s le discutm. #e garantii exist c programul pe care vreti s-l impuneti mintii noastre este furni"or de adevr! ac el este gresit, atunci mi voi petrece tot restul vietii lund greseala drept adevr! .u e oare extrem de riscant! $n cel mai fericit ca", mi voi irosi multi ani de "ile n "adar... $ar apoi, voi mai gsi oare vreodat resursele spirituale pentru a nltura acest

program! %oi putea mcar constienti"a c acest program este gresit, de vreme ce m-am supus ani n sir unei actiuni sistematice de ani,ilare a capacittii critice a mintii! (ubit, atmosfera dintre noi a devenit glacial si profesorul a sugerat c nu mai este dispus la o prelungire a discutiei. $ntruct am participat la nenumrate sedinte de ,ipno" si am au"it gurusi celebri vorbind despre ,ipno" si meditatie, ntruct am v"ut cu oc,ii mei maestrii Iog,ini precum @abaji si (atIananda ,ipnoti"nd oameni n cteva secunde - ba c,iar am fost eu nsumi )beneficiarul* unui asemenea tratament de cinci-sase ori n $ndia, am toate temeiurile s afirm c asanumita )meditatie* Iog,in este o form de auto,ipno". e altfel, am ntlnit gurusi care admiteau implicit aceast ec,ivalent. esigur, cei care meditea" sunt de obicei dirijati n prealabil de ctre un guru, astfel nct temele sunt atent selectate dinainte. +sa se face c discipolii sunt dirijati uneori spre a-si )reaminti* vietile anterioare, ca n felul acesta s mbrtise"e credinta n rencarnare. +lteori sunt dirijati s medite"e asupra figurii gurului, sub pretextul nsusirii valorilor spirituale pe care acesta le ntrupea"5 n realitate, ns, pe aceste ci ocolite vor fi condusi spre a-l admira, adora si "eifica pe guru, devenind n final uneltele lipsite de voint ale acestuia. Prin meditatie, adic n cea mai mare msur prin auto,ipno" si autosugestie, persoana este determinat s-si mpleteasc singur lanturile spirituale cu care se va lsa trt n nselare si sclavie. Aurusii utili"ea" nssi puterea mental a persoanei pentru a o supune. Este ca si cum ar convinge-o s-si scoat oc,ii cu propriile ei mini. $ar oamenii ri si amgitori vor merge spre tot mai ru, rtcind pe altii si rtciti fiind ei nsisi 0$$ &im. E, 6E3, spune +postolul Pavel. ar cine i-a nselat pe toti acestia, pe gurusi si pe discipolii lor! #ine i-a deturnat la o asemenea distant de realitate! Exist n spatele lor o traditie spiritual multimilenar, n care se nasc si pe care o respir: vec,ea idolatrie re"ist pn n "ilele noastre, ntretinut de anumite entitti spirituale care produc valuri de evenimente si experiente suprafiresti, alimentndu-le oamenilor atasamentul fat de aceast traditie. Evang,elia nu face nici un secret din identitatea autorului si catali"atorului acestei rtciri: este balaurul cel mare, sarpele cel de demult, care se c,eam iavol si (atana, cel care nseal toat lumea 0+poc. 6=, 73. +l treilea exemplu M voi referi succint la continutul a dou conferinte-lectii sustinute de miscarea gurului (atIananda. Prima lectie este predat de nssi (,ivamurti, conductoarea filialei grecesti a miscrii. (untem njur de =C de persoane, cu vrste situate pn la =B de ani. .i se indic mai nti s facem cteva asane, pentru ca n final s ne ase"m n po"itia lotusului. - +cum nc,ideti oc,ii- obnditi cunoasterea trmului spiritual care se afl n fata persoanei voastre.

8n ntuneric se ntinde n fata mea. M strduiesc s-l pipi, s-i aflu marginile. - $maginati-v n mijloc o lumnare ar"nd. >acem eforturi serioase n acest sens. - esc,ideti oc,ii si priviti intens flacra lumnrii care arde n fata voastr. $ntr-adevr, n acest timp cineva aprinsese o lumnare de dimensiuni mari si o postase n fata noastr. up ce o privim concentrati vreme de cteva minute, ne porunceste din nou: - $nc,ideti pleoapele si pstrati imaginea lumnrii n fata oc,ilor. +cum detaliile sunt mai )palpabile*, exact ca atunci cnd, dup ce privim soarele un anumit timp si nc,idem oc,ii, pstrm n continuare imaginea soarelui pe retin, ca urmare a excitrii nervului optic. +celasi gen de )perceptie* se manifest si acum. $maginea lumnrii persist n fata noastr, fr s fac necesar un efort de imaginatie. - (trduiti-v s pstrati imaginea clar si constant n fata voastr cu oc,ii nc,isi, ne spune din nou (,ivamurti. $ntr-adevr, reusesc. - +cum strduiti-v s vedeti un frumos trandafir rosu... l vedeti ct se poate de viu, cu picturile de rou pe el... e aici ncepe deja s lucre"e imaginatia. #ontinum apoi cu succesiuni ntregi de imagini, la captul crora ni se comunic ritos: - &rmul pre"ent acum n fata voastr se numeste &sitaHas si este locul vederii spirituale. (e poate de"volta acest trm, precum si capacitatea de a primi si a trimite imagini. $n conclu"ie, ni se adresea" din partea conductorului miscrii propunerea explicit de a ne cultiva paroxistic imaginatia. #ea de-a doua lectie se desfsoar n vasta sal a unui as,ram din $ndia. Profesoar este o sKami european, vec,e discipol a gurului. Poart rasa portocalie. Printre elevi se numr n special vi"itatori oca"ionali ai as,ramului, de la copii pn la oameni de vrst medie. .idra Uoga sau )Ioga relaxrii* se adresea" prin excelent societtii contemporane. Profesoara ne invit s ne ntindem pe podea, fr s ne atingem unul pe altul, si s ne gsim o po"itie ct mai comod. - $nc,ideti oc,ii si linistiti-v, relaxati-v...

9itmul indicatiilor este lent, pentru a ne asigura tot timpul necesar executiei. n sal domneste o liniste deplin, ntrerupt numai de glasul Iog,inei. - (imtiti-v corpul devenind greu, din ce n ce mai greu... Este cu neputint s-l miscati... (imtiti punctele de contact cu podeaua... 8rmea" o pau" de cteva minute. - +cum simtiti-v corpul foarte usor, gata s-si ia "borul... 8itati acum corpul, si priviti cu mintea un minunat apus de soare... +cum o floare galben... 4 cascad frumoas... 8n soare strlucitor... $maginile se nsiruie ca la un cinematograf. Alasul profesoarei este domol si ritmat. ntregul exercitiu durea" n jur de o or. - +cum dobnditi din nou constiinta propriului corp... Miscati-v ncetncet membrele... $ntr-adevr, mi simt corpul ndeajuns de greu ct s nu pot sc,ita miscri rapide. esc,ideti-v oc,ii putin cte putin si luati act de amnuntele camerei... M ridic alene, ca dup un somn profund. Privind n jur, constat c majoritatea cursantilor par a fi proaspt tre"iti din somn... 8nii rmn ns ntinsi pe podea. +u adormit ntr-adevr de-a binelea- &re"iti-i, ne spune "mbind profesoara... +cesta a fost continutul lectiei de .idra Uoga, pe parcursul creia neam predat controlul mintii si ntreaga voint n minile sKamitei, devenind subiectii unei proceduri tipice de ,ipno" n mas. /iperstimularea imaginatiei a constituit din nou activitatea noastr principal. +m evocat cele trei ca"uri de mai sus pentru a ilustra si sub acest aspect imensa diferent dintre Ioga si ascetismul ortodox. +cesta din urm adopt o po"itie refractar fat de imaginatie, concentrndu-se asupra unei ancorri ct mai intense n realitate. #onsider imaginatia un teren extrem de primejdios, folosit prin excelent de ctre iavol. Printii asceti desemnea" frecvent imaginatia ca fiind )puntea demonilor*, iar pe iavol l numesc )mare scenograf, )regi"or* sau )nscocitor*. Prin intermediul imaginatiei, iavolul se strduieste s influente"e decisiv mintea uman. Printii disting net lucrarea imaginatiei de adevrata lucrare a ,arului dumne"eiesc. +ceast lucrare a u,ului (fnt este perceput n stare de tre"vie, n deplin cunostint, si totdeauna n afara trmului imaginatiei. ( consultm ns c,iar scrierile patristice. &extul ce urmea" apartine (fntului .icodim +g,ioritul, fiind extras din cartea sa 9"boiul nev"ut. (fntul .icodim a studiat riguros vec,ile scrieri ascetice ale Printilor crestini si le-a reunit n monumentalele culegeri intitulate )>ilocalia* si )Everg,etinos*, care au devenit cele mai citite crti n mediile mona,ale ortodoxe. mbrtisnd el nsusi acelasi mod de viat pe care si-l asumaser

Printii isi,asti si re"umnd experienta patristic a @isericii lui /ristos, (fntul .icodim scrie: ) up ce am vorbit despre corectarea simturilor noastre, urmea" a vorbi aici si despre felul cum s corectm imaginatia si memoria noastr5 cci, potrivit aproape tuturor filosofilor, imaginatia si memoria nu sunt altceva dect impresii ale lucrurilor sensibile pe care le-am v"ut, au"it, mirosit, gustat si pipit. +m putea asemna ntructva suma perceptiilor noastre cu o pecete, iar imaginatia cu imprimarea pecetii. R...S ( stii c, dup cum umne"eu este n afar de toate simturile si lucrurile ce se simt, n afar de orice form, culoare, distant si loc, ca o fiint fr form si nenc,ipuit, fiind pretutindeni si mai presus de orice, tot astfel este dincolo de orice imaginatie. Prin urmare, s stii c imaginatia este o putere sufleteasc incapabil a se uni cu umne"eu, din pricina unor astfel de neajunsuri ale ei. ( stii c 'ucifer, cel ce fusese ntiul ntre ngeri, aflndu-se la nceput mai presus de imaginatie si afar de orice form, culoare si perceptie, ca minte rational, imaterial, fr form si fr trup, mai apoi rvnind n mintea sa s devin ntru totul egal cu umne"eu, a c"ut n aceast mult divi"at, grosolan si multiform imaginatie. +stfel, din nger fr form, nematerial si neptimas, a devenit diavol, oarecum material, pluriform si ptimas. e aceea este numit de ctre dumne"eiestii Printi Mpictor a toateN, Mimitator a toateN, Msarpe cu multe c,ipuriN, Mmnctor al pmntului patimilorN, MnlucireN, si alte nume de acest fel. R...S eci, nvat din acestea, iubite, c diferitele forme ale imaginatiei, dup cum sunt inventii si nscociri ale diavolului, tot asa i sunt lui si foarte pe plac. Pentru c, dup unii sfinti, imaginatia este puntea pe care trec demonii ucigtori si se amestec n suflet, fcndu-l slas al gndurilor rele si al tuturor patimilor necurate, sufletesti si trupesti. R...S 4- ar diavolul cel ucigtor de oameni a fcut ca, ntocmai precum el a c"ut prin imaginatie, tot asa si +dam s-si nc,ipuie c poate deveni egal cu umne"eu, si prin aceast nc,ipuire s cad. +stfel, din acea viat cugettoare, ngereasc, indisolubil si statornic, a fost aruncat de diavol n imaginatia robit simturilor, multiform si nestatornic, si n starea animalelor irationale. R...S 4mul, o dat c"ut ntr-o astfel de stare, cine poate spune n cte patimi, rutti si greseli n-a fost aruncat prin imaginatie! + umplut filosofia moral cu felurite amgiri, fi"ica cu multe opinii neadevrate, iar teologia cu dogme false. #ci multi dintre cei vec,i si dintre cei noi, dorind s vorbeasc despre umne"eu si s se ocupe ndeosebi de adevrurile nalte si nenc,ipuite ale lui umne"eu, c,iar nainte de a-si curati mintea de formele ptimase si de feluritele nc,ipuiri ale lucrurilor care cad sub simturi, n locul adevrului au aflat minciuna. 9ul cel mare este c au mbrtisat aceast minciun drept

adevr. n loc de teologi, ei se arat a fi niste amgitori, bi"uindu-se pe iscusinta mintii, cum "ice +postolul. eci, frate, dac doresti s te elibere"i degrab de aceste patimi si rutti, dac voiesti s te feresti de feluritele curse si mestesugiri ale diavolului si dac iubesti a te uni cu umne"eu si a dobndi dumne"eiasca luminare, atunci lupt-te din rsputeri a-ti goli mintea de orice form, culoare si spatialitate. Pe scurt, de orice imaginatie si aducere aminte a lucrurilor bune sau rele, pentru c toate acestea sunt plgi, umbre si neguri care ntunec puritatea, nobletea si strlucirea mintii. .ici o patim trupeasc sau sufleteasc nu poate ptrunde n minte pe alt cale dect prin imaginarea lucrurilor sen"oriale. $maginatia si memoria sunt treptele nselciunii vrjmasului, dar mai cu seam imaginatia: ntr-nsa este rdcina oricrui pcat. (rguieste-te, deci, a-ti pstra mintea curat de orice imaginatie, asa cum a creat-o umne"eu.* +sadar, n vreme ce crestinii se feresc de imaginatie n timpul rugciunii, toti gurusii si neK age-istii, dimpotriv, o stimulea" si o de"volt prin diversele mijloace de )meditatie*, considernd-o )ve,icul* si mod de a se apropia de ) umne"eu*. @inenteles, ) umne"eul* lor este cu totul altul dect /ristos. $n "ilele noastre asistm la o veritabil explo"ie de organi"atii neK ageiste care cultiv sistematic imaginatia n mintile adeptilor lor. n acest fel, iavolul gseste terenul cel mai prielnic pentru a-i )duce la cinema*, cum obisnuia s spun btrnul Paisie. +cest teren extrem de fertil va fi valorificat si de ctre +nti,rist, n scopul plsmuirii falselor sale minuni. (fntul +postol Pavel scrie n cea de-a doua sa epistol ctre tesaloniceni c artarea lui +nti,rist va fi nsotit de false minuni care se vor svrsi prin lucrarea iavolului: $ar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui (atan, nsotit de tot felul de puteri si de semne si de minuni mincinoase, si de amgiri nelegiuite, pentru fiii pier"rii, fiindc n-au primit iubirea adevrului 0$$ &es. =,7-6C3. +sadar, anali"a acestor aspecte legate de meditatia oriental si rugciunea crestin revelea" o dat n plus antite"a fundamental dintre cele dou religii. Pe ct difer lumina de ntuneric si umne"eu de iavol, pe att difer @iserica lui /ristos de pgnismul ,indus si de sectele neK ageiste. EP$'4A (i au "is apostolii ctre 0'uca 61,B3 @trnul Paisie spunea c /ristos, dincolo de sirul nesfrsit al "guduitoarelor minuni pe care le-a svrsit, a lsat nadins anumite lucruri nelimpe"ite pn la capt n Evang,elie, spre a-i da n acest mod omului posibilitatea de a-si dovedi buna dispo"itie, astfel nct credinta sa s nu i"vorasc din constrngere 0spre exemplu, din multimea unor dove"i "drobitoare3, ci s fie rodul bunei sale intentii. $n acest fel, credinta devine si omnul: (poreste-ne credinta-

o lucrare proprie a omului, vrednic de laud si de rsplat din partea lui umne"eu. +semeni necredintei, nici credinta n umne"eu nu are o ba" stiintific. Este totusi adevrat c stiinta contemporan furni"ea" tot mai numeroase indicii ale existentei lui umne"eu. ns ,otrtoare n privinta refu"ului sau asumrii credintei n umne"eu rmn intentia si calitatea fiecrei persoane n parte. esigur, aceast alegere are consecinte dintre cele mai marcante pentru viata individului. 4mul n al crui suflet se naste credinta dobndeste o putere urias care l transgresea" ntr-o dimensiune spiritual vesnic. El cunoaste realitti extrem de profunde, ns nu printr-un demers rational obisnuit, ci prin credint si mai ales prin experient. #redinta determin n c,ipul cel mai firesc faptele credintei5 acestea, la rndul lor, aduc cunoastere spiritual, care clu"este la o tot mai profund si mai intens credint. +stfel este parcurs ntr-o continu ascensiune drumul credintei, pn ce omul ajunge la credinta desvrsit. Punctul crucial l constituie prima circumstant n care persoana va actiona ntr-o manier care se fundamentea" pe credint. n acest punct, omul trebuie s fac un salt semnificativ, depsindu-si ndoielile si e"itrile care de obicei sunt de natur s bulverse"e si c,iar s ne ntrerup brutal cltoria. (altul este posibil printr-o miscare sufleteasc energic, ,otrtoare, n virtutea creia omul s actione"e ba"ndu-se pe intentia sa luntric profund, si s nainte"e astfel pe cale. +cest act al su va fi motorul experientelor credintei si al cunoasterii spirituale. Mai departe, dificulttile si intensitatea luptei sufletesti vor creste analog cu progresul spiritual al lupttorului. (tac,eta se va ridica putin cte putin, pn ce atletul va ajunge la credinta desvrsit. E"itrile si ndoielile pe care suntem c,emati s le biruim prin credint sunt reale, iar primejdiile - ct se poate de palpabile. Exist vrjmasi de temut care se strduiesc s ne abat de pe calea adevrului si s ne distrug. e aceea, este vital s putem opera totdeauna distinctia ntre ,imer si realitate, ntre ntuneric si lumin, ntre rtcire si adevr, ntre credinta gresit si cea adevrat. Profun"imile credintei sunt imposibil de sondat cu instrumente rationale. 9dcina ei este dumne"eiasc, iar puterea ei de neimaginat. /ristos sublinia" acest lucru, adresndu-se tuturor generatiilor de peste veacuri: +devrat griesc vou: ac veti avea credint ct un grunte de mustar, veti "ice muntelui acestuia: Mut-te de aici dincolo, si se va muta5 si nimic nu va fi vou cu neputint 0Matei 61, =C3. esigur, astfel de cuvinte pot prea mari5 ns atunci cnd ele sunt nsotite de nenumrate fapte lipsite de orice ec,ivoc, atunci trebuie s le dm cre"are si s ni le nsusim ca atare. Minunile nfricostoare pe care le-a svrsit si le svrseste /ristos sunt ntrite prin marile minuni pe care le-au svrsit nencetat de-a lungul veacurilor si le svrsesc n egal msur ast"i cei care au cre"ut si cred nestrmutat n El, precum omnul nsusi fgduise: +devrat, adevrat "ic vou: #el ce crede n Mine va face si el lucrrile pe care le fac Eu, si mai mari dect acestea va face 0$oan 6;, 6=3.

Exist astfel un nentrerupt lant de aur care, pornind de la /ristos, se continu cu sfintii apostoli, cu printii apostolici, cu ascetii pustiurilor Egiptului, cu marii capadocieni, cu ierar,ii, mucenicii si mona,ii isi,asti de pretutindeni, si care si prelungeste "alele pn n "ilele noastre, cu nenumrati printi plini de ,arismele u,ului (fnt, precum staretul $acov sau btrnii ag,ioriti Paisie, Porfirie, $osif si Efrem. &oti acestia au svrsit o multime de minuni prin credinta n $isus /ristos: i-au tmduit cu desvrsire pe demoni"ati, pe paralitici, pe cancerosi, pe orbi, si nu o dat au nviat oameni din morti- $ar aceasta acum, n "ilele noastre, n c,iar mijlocul nostru(-au scris deja rafturi de crti reunind asemenea mrturii, extrem de riguros atestate. (i totusi, nici mcar aceasta nu este road cea mai nalt si mai rvnit a credintei. 9e"ultatul ei final, si totodat telul nostru suprem, este cel pe care ni-l revelea" (fnta (criptur, vorbind despre /ristos: #a tot cel ce crede n El s nu piar, ci s aib viat vesnic 0$oan E, 6B3. e ce exist ns oameni care, desi au au"it despre /ristos, totusi nu cred! 9spunsul ne vine si de aceast dat din partea lui /ristos: 4amenii au iubit ntunericul mai mult dect 'umina, cci faptele lor erau rele 0$oan E, 673. >ireste, printr-o asemenea atitudine, astfel de oameni se osndesc pe ei nsisi s triasc pe pmnt o viat cu totul grosier, ancorat strict n sfera materiei, rupti de i"voarele spirituale ale lumii, lipsiti de umne"eu. ac rmn consecventi acestei tragice optiuni pn la sfrsitul vietii lor, atunci prbusirea lor ontologic se consfinteste pentru eternitate, n sensul unei desprtiri vesnice de umne"eu, al unei suferinte vesnice, al unei morti spirituale asumate de bun voie. +cesta este iadul... $nvtturile lui /ristos, (fintele &aine pe care le-a temeluit, minunile svrsite de El, toate detaliile vietii (ale, desi sunt exprimate prin mijloace omenesti, ele transcend la modul absolut ratiunea uman, simturile si limbajul comun. Provin ntru totul de la umne"eu. (i, ntruct fapta lui umne"eu, socotit de ctre oameni nebunie, este mai nteleapt dect ntelepciunea lor 0$ #or. 6, =B3, nimeni nu poate scruta adncimile dumne"eiesti printr-un simplu efort mental. Prin nssi natura ei, gndirea omeneasc este inapt s investig,e"e ex,austiv tainele lui umne"eu, fapt subliniat si de apostolul Pavel: #uvntul crucii, pentru cei ce pier, este nebunie5 iar pentru noi, cei ce ne mntuim, este puterea lui umne"eu 0$#or. 6,6<3. 4mul a fost fcut de umne"eu pentru a participa la viata 'ui, pentru a deveni umne"eu prin ,ar. +ltfel spus, toate nsusirile pe care umne"eu le posed prin firea 'ui 0atotcunoasterea, atotputernicia, nemurirea, fericirea etc3, omul le va dobndi ca o ofrand a iubirii lui umne"eu, exact asa precum n dar am primit si viata pe care o trim. +ceast ndumne"eire a omului se lucrea" treptat, n msura n care inima omului, intentia lui, n"uinta lui cea mai profund se statornicesc pe calea binelui. #u ct vointa lui se las mboldit spre ru, cu att el se ndeprtea" mai mult de ,arul lui umne"eu si se ndreapt mai alarmant spre ntunericul fiintei, spre descrestere ontologic, spre iad. &ocmai datorit originii sale divine, omul poart adnc ntiprit n sufletul su dorul dup umne"eu, dorul de ndumne"eire. n absolut nimic altceva nu-si poate gsi mplinirea sufletul omenesc. .imic mai putin dect att nu este vrednic de firea lui. (i exact acest dor binecuvntat dup

ndumne"eire se strduieste s ni-l perverteasc iavolul, astfel nct s ne deturne"e de la tinta noastr. Este strategia lui predilect: de a corupe miscrile ontologice firesti ale omului. +sadar, iavolul a pervertit acest dor de ndumne"eire - nteleas ca restaurare, prin ,arul lui umne"eu, a strii omului de dinainte de cdere - n dorint de autondumne"eire. $spititorul ne sopteste cu perfidie: )(ingur, omule, vei deveni umne"eu- #e nevoie ai de umne"eu! Esti umne"eu, numai c nu o stii-*. Prin momeala autondumne"eirii 0%eti fi ca umne"eu... - >acere E, B3, iavolul i-a condus pe cei nti "iditi la r"vrtire mpotriva lui umne"eu, la i"gonirea din 9ai, la declinul spiritual, la decderea ontologic, la pierderea ,arismelor du,ovnicesti. %iata omului s-a rupt de comuniunea cu umne"eu si a dobndit o serie de nsusiri ale existentei animale: 4mul, fiind n cinste, n-a priceput5 alturatu-s-a dobitoacelor celor fr de minte si s-a asemnat lor 0Ps. ;<, 6=3. Prin cdere, el a devenit striccios, a cunoscut boala si, n cele din urm, moartea. Plata pcatului este moartea 09om. 2, =E3. $n #artea >acerii, cea dinti a %ec,iului &estament, este descris detailat acest moment fatal pentru ntregul neam omenesc. 8riasa catastrofa ontologic pe care a suferit-o natura uman prin cderea protoprintilor, si care se transmitea din generatie n generatie, nu putea fi nlturat dect de umne"eu nsusi. 4rice efort omenesc n acest sens era absolut insignifiant. rept urmare, umne"eu (-a ntrupat, asumndu-(i astfel plenar natura uman, si prin lucrarea (a, prin faptele si nvtturile (ale, dar mai ales prin (fintele (ale &aine, i-a desc,is din nou omului drumul ctre ndumne"eire. Este drumul pe care n c,ip fericit l parcurg pn la capt sfintii. e-a lungul ntregii istorii, iavolul face u" de aceeasi vec,e capcan, autondumne"eirea, pentru a reitera astfel marea cdere a omului. #e i fgduiesc fiecrei persoane n parte nvtturile orientale inspirate nemijlocit de ctre iavol si ngerii si! Exact acelasi lucru prin care iavolul i nselase pe +dam si Eva n 9ai: )%ei deveni umne"eu-*. $n ce fel! Prin exercitiile Ioga, prin te,nicile de meditatie, prin ceremoniile si jertfele aduse demonilor. Este tocmai ceea ce a dorit iavolul nsusi: s devin umne"eu. (i voi pune tronul meu mai presus de tronul #elui Preanalt, si voi fi asemenea 'ui, a gndit ar,ang,elul 'ucifer, si a c"ut cu nfricostoare cdere, devenind iavol. in ar,ang,el prealuminos, care rspndea pretutindeni n jur dumne"eiasca lumin necreat, a devenit demon preantunecat. #u aceast boal spiritual se va strdui pn la sfrsitul veacurilor s-l contamine"e si pe om. iavolul si ngerii si c"uti nu-si afl n nimic altceva mai mult satisfactie dect n a fi socotiti dumne"ei, si a fi adorati ca atare. Prin insuflarea direct a teoriilor religioase orientale, demonii urmresc asadar s-l antrene"e pe om ntr-o dubl cdere: aceea de a-i venera pe ei, si aceea de a se venera pe sine nsusi, n locul lui umne"eu. #ine le mai poate veni n ajutor celor nselati de (atana ntr-o asemenea msur! .umai +cela #are (-a fcut om pentru a-i mntui pe cei "drobiti cu inima, +cela #are (-a pogort pe pmnt ca s afle oaia cea

pierdut0I. 'uca 6B, ;3, +cela #are a venit nu ca s judece, ci ca s-l mntuiasc pe om 0v. $oan 6=, ;13, +cela #are ne-a iubit att de mult, nct a primit s (e rstigneasc pentru noi, Preabunul si +totputernicul /ristos umne"eu. El (e revelea" pe (ine omului ntr-o relatie vie, personal, n interiorul @isericii pe care El nsusi a ntemeiat-o spre a exista pn la sfrsitul veacurilor. Pentru ca omul s-si improprie"e aceast revelatie, trebuie s intre n staulul du,ovnicesc al @isericii. +ici l va ntlni pe (ingurul umne"eu +devrat, pe care l va cunoaste prin experienta nemijlocit a comuniunii personale. >elul de vietuire al omului este cel care determin profun"imile acestei comuniuni. #nd omul si armoni"ea" modul de viat cu voia lui umne"eu, cu poruncile lui /ristos, atunci ncepe s se asemene cu umne"eu, s devin umne"eu prin ,ar si prtas al celor mai adnci taine ale vietii. +ceast revelatie care se amplific gradat poate ajunge - prin rugciune - pn la vederea 'uminii necreate a (fintei &reimi, n care persoana uman se uneste ontologic, n mod constient si real, cu umne"eu. 4mul trieste n umne"eu si umne"eu trieste n om. 4mul devine teofor si cunoaste tainele lui umne"eu prin trire, participnd el nsusi la viata dumne"eiasc. #ei care au ajuns la asemenea msuri du,ovnicesti devin capabili s ne nvete si s ne transmit si nou ceea ce triesc ei, si astfel s ne clu"easc si pe noi la cunoasterea treptat si la iubirea +devratului umne"eu. 8n astfel de om a fost printele Paisie. El ne-a druit nu numai inima sa, ci si ntreaga sa experient, pus n slujba ndrumrii noastre sufletesti ctre dragostea lui /ristos. ( urmm asadar pasii btrnului si ai tuturor sfintilor de peste veacuri, si s-i c,emm nencetat n rugciuni, astfel nct fiecare dintre noi s dobndeasc experienta lui umne"eu n u,ul (fnt. +tunci toate se vor ase"a pe fgasul lor firesc: vom deosebi adevrul de minciun, realitatea de imaginar, lumina de ntuneric. #ci nu exist nimic mai nsemnat, mai de trebuint, mai nalt n aceast lume dect cunoasterea si iubirea +devratului umne"eu. Pentru c ceea ce se pierde sau se cstig la sfrsitul oricrei cltorii omenesti n aceast lume nu este nimic mai putin dect viata vesnic.