Sunteți pe pagina 1din 12

ABUZUL DE POZITIE DOMINANTA

Regulile privind concurenta cuprinse in Tratatul de constituire a Comunitatilor Europene sunt,se pare, un corolar al prevederilor comunitare relative la libera circulatie a marfurilor intrucat scopul edictarii lor este acela de a asigura o concurenta libera, nedistorsionata, care sa promoveze circulatia neingradita a marfurilor si sa impiedice aparitia unor restrictii in functionarea pietii commune, care pot sa afecteze comertul dintre statele membre, interesul general al intrepinderilor si consumatorilor. Ele se adreseaza in primul rand intreprinderilor, presupunandu-se ca statele membre au luat masuri de competenta lor stricta sau la nivel comunitar, care favorizeaza libera circulatie a marfurilor. Obiectivele mari pe care le are in vedere politica concurentei in UE sunt urmatoarele1:

Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in functie de cele mai avanta oase conditii! "rote area intreprinderilor mici si mi locii, care contribuie la mentinerea unui mediu competitiv.! "rote area consumatorilor: ma#imum de beneficii pentru consumatori! $avorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale! %ezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in plan global! Toate regulile privind concurenta isi au sorgiunea in prevederile generale ale art. & din Tratat, care

stabilesc mi loacele si caile de realizare a obiectivelor comunitare formulate la art. ' din Tratat. In, concret, ele se refera la realizarea unei politici comerciale comune (lit. b), realizarea unei piete interne, caracterizata prin abolirea intre statele membre a obstacolelor la libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor (lit c), un regim asigurand ca nu este denaturata concurenta (lit. g), apropierea legislatiilor nationale in masura necesara functionarii pietii comune (lit. *) +ceste prevederi trebuie sa se raporteze si la dispozitiile art. ,, care impune statelor si Comunitatii ca,
-

.irsan, /., Integrarea economica europeana, 0ol. II, Uniunea Europeana - relatii economice cu alte zone, Editura $undatiei C%I//, /aramures, -111, pag.,,

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

in realizarea obiectivelor comunitare, actiunea lor pentru stabilirea politicii economice sa se conformeze principiului unei economii de piata desc*ise in care concurenta este libera. %e aceea, orice acte avand scopul de a impiedica, restrange ori distorsiona 5denatura6 concurenta, deci afectarea liberei concurente, vor putea avea ca rezultat functionarea necorespunzatoare a pietii comune, crearea, de dezec*ilibre sau de discontinuitati in raporturile intracomunitare care sunt astfel concepute si adaptate incat sa satisfaca e#igentele unei economii desc*ise de piata. In acest conte#t mentionam ca, potrivit dispozitiilor art. 17 CE, in cazul in care Comisia constata ca o deosebire intre prevederile stabilite prin lege, regulamente sau actiune administrative dintr-un stat membru denatureaza conditiile de concureta in piata comuna si ca aceasta denaturare trebuie sa fie eliminate, ea procedeaza la consultarea cu statele membre interesate 5alin. -6, iar daca aceasta consultare nu are ca rezultat un acord prin care sa se elimine denaturarea respective, Consiliul, pe baza propunerii Comisiei, statuand cu ma oritate calificata, *otareste directivele necesare si, mai mutl, Comisia si Consiliul pot sa ia orice alte masuri utile prevazute in Tratat 5 alin. '62. +rt. 8' din Tratat declara ca fiind incompatibil cu piata comuna orice abuz din partea uneia sau mai multor intreprinderi de pozitia dominanata in piata comuna ori intr-o parte substantiala a ei, in masura in care el afecteaza comertul dintre state, un astfel de abuz constand in special in: a6 impunerea in mod direct sau indirect de preturi de vanzare sau de cumparare neec*itabile sau de alte conditii comerciale incorecte! b6 limitarea productiei, pietii de desfacere ori a dezvoltarii te*nice in pre udiciul beneficiarilor lor! c6 aplicare de conditii diferite tranzactiilor ec*ivalente inc*eiate cu alti parteneri comerciali, situandu-l, prin aceasta, intr-un dezavanta concurential! d) determinarea inc*eierii de contracte cu conditia acceptarii de catre celelalte parti a unor obligatii suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte3. +ceste procedee utilizate in e#ploatarea abuziva a pozitiei dominante, vor fi analizate in cadrul specificarii practicilor abuzive. Interzicerea practicilor abuzive are caracter absolut, nefiind admise nici un fel de e#ceptii. 9everitatea reglementarilor de la art. 8' se intemeiaza pe ideea ca abuzul de pozitie dominanta nu poate sa aduca niciodata o contributie pozitiva pe piata pe care se manifesta. "rin urmare, e#ceptarile individuale sau pe categorii nu sunt, in aceasta materie, posibile.
' &

O. /anolac*e, %rept comunitar, ed. +ll .ec: , ';;-, pag ''7-''< O. /anolac*e, %rept comunitar, ed. +ll .ec: , ';;-, pag. '==

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

%ar, in acelasi timp, trebuie relevat faptul ca, daca una sau mai multe intreprinderi au o pozitie dominanta la nivelul pietei comunitare, aceasta nu atrage per se atribuirea practicilor abuzive. 3u de putine ori aceasta este rezultatul unei activitati profitabile, atat pentru intreprinderile in cauza, cat si pentru beneficiari, fiind impusa de-a lungul anilor prin furnizarea de produse sau de servicii de inalta calitate si potrivit e#igentelor consumatorilor. +sa cum s-a aratat si in practica promovata de Curte, constatarea ca o intreprindere are o pozitie doninanta nu este prin ea insasi o acuzatie, ci inseamna pur si simplu ca, indiferent de ratiunile pentru care ea are o pozitie dominanta, intreprinderea respectiva are o responsabilitate speciala de a nu ingadui ca, prin comportamentul ei, sa se afecteze adevarata concurenta nedistorsionata. Tot astfel, s-a evidentiat faptul ca o intreprindere aflata in pozitie dominanta este in drept de a apara si de a castiga parti din piata, cu conditia ca ea sa ramana in limitele unui comportament competitiv normal si ale unei concurente legitime, dar art. 8' interzice unei intreprinderi dominante numai comportamentele prin care se cauta sa se elimine un alt concurent si sa-si intareasca astfel pozitia sa recurgand la alte mi loace decat cele care apartin concurentei in fond4. In cadrul prevederilor art. 8' este interzisa e#ploatarea abuziva, de catre una sau mai multe intreprinderi, a unei pozitii dominante pe piata comuna sau pe o parte substantiala a acesteia. In principiu, detinerea unei pozitii dominante nu este pro*ibita, ci numai e#ploatarea ei abuziva, cu toate ca pozitia dominanta pe piata a uneia sau mai multor intreprinderi poate sa aduca atingere concurentei. +plicarea art. 8' din Tratatul C.E. presupune indeplinirea urmatoarelor conditii5: - Detinerea de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante, care este susceptibila sa produca efecte in cadrul Comunitatii; - Exploatarea abuziva a pozitiei dominante; - Posibilitatea sa fie afectat comertul intre statele membre. In primul rand, in aplicarea art. 8', este necesara e#istenta unei pozitii dominante in piata comuna sau intr-o parte substantiala a ei. Curtea de ustitie a definit pozitia dominanta avuta in vedere la art. 8' ca o >pozitie de forta economica in care se afla o intreprindere care ii da posibilitatea sa impiedica concurenta efectiva ca sa fie mentinuta pe o piata relevanta spre a-i da puterea de a se comporta independent de concurentii sai, de clientii sai si in cele din urma fata de consumatori?. %ar, spre deosebire de situatia cand e#ista monopol sau cvasi-monopol, >aceasta pozitie nu impiedica o anumita concurenta, ci ii permite intreprinderii care profita de ea, daca nu sa determine, cel putin sa aiba o influenta apreciabila asupra conditiilor potrivit carora aceea concurenta se va dezvolta si in
, =

O. /anolac*e, %rept comunitar, ed. +ll .ec: , ';;- pag. '== Conf.univ. dr. Radu @E+/+3U 4 3ote de curs

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

orice caz sa actioneze in mare masura cu ignorarea ei cat timp acest comportament nu se manifesta in pre udiciul sau?. In acest sens s-a considerat ca detinerea unei parti a pietii intr-o proportie mai mare de 7; A apare ca o suficienta dovada a unei pozitii dominante, in afara impre urarilor e#ceptionale. C*iar si un procent mai mic poate sa fie relevant daca e#ista o diferenta semnificativa data, fata de partea din piata principalilor concurenti. Totusi, nu s-a admis e#istenta unei pozitii dominante, in afara de impre urari e#ceptionale, in cazul in care se detine intre = si si -; la suta dintr-o piata din domeniul produselor de inalta te*nicitate care, totusi, apar ma oritatii consumatorilor ca usor de substituit6. +rt. 8', in conceptia Curtii, priveste practicile care sunt susceptibile de a afecta structura pietii, unde, ca rezultat al prezentei intreprinderii in cauza, concurenta a fost de a atenuata, si care, prin recurgerea la metode diferite de cele ce carmuiesc concurenta normala cu privire la produse ori servicii bazate pe performanta comerciantilor, au efectul de a impiedica mentinerea sau dezvoltarea nivelului de concurenta inca e#istent pe piata. In afara detinerii unei mari parti din piata, intre factorii relevanti ce pot dovedi o pozitie dominanta pe piata se mai pot afla: relatia dintre partile detinute pe piata ale intreprinderilor in cauza si ale concurentilor lor, in special aceia dintre cei mai apropiati, avansul te*nologic al unor intreprinderi fata de concurentii lor, e#istenta unei retele dezvoltate de vanzari si absenta concurenmtei potentiale. 2ipsa temporara de profit ori c*iar pierderile nu sunt incompatibile cu e#istenta unei pozitii dominante. /ai mult, faptul ca pretul impus de o intreprindere nu constituie un abuz si nu sunt anume c*iar mai ridicate, nu ustifica afirmatia ca o pozitie dominanta nu e#ista. In acelasi timp, nici marimea, puterea financiara si gradul de diversificare al concurentilor intreprinderii la nivel mondial, nici ec*ilibrul care survine din faptul ca acei consumatori ai produsului sunt beneficiari comerciali e#perimentati nu au fost apreciate ca susceptibile de a lipsi intreprinderea de pozitie privilegiata pe piata in cauza7. "ozitia dominanata trebuie sa se manifeste, asa cum am mai subliniat, in cadrul pietii comune sau al unei parti substantiale din ea, in virtutea art 8'. +ceasta ne duce la concluzia ca, stricto sensu, piata comuna sau o parte substantiala a ei se refera numai la limitele ei georgrafice. %ar poate fi admis si un criteriu colectiv in sensul considerarii acestei piete sau parti substantiale, ca un spatiu de concurenta presupunand o multime de cone#iuni care nu de putine ori depaseste cadrul limitat al unui teritoriu anume. In acest sens Curtea a aratat ca atunci cand detinatorul unei pozitii dominante
7 <

O. /anolac*e, %rept comunitar, ed. +ll .ec: ,';;- pag. '=7 O. /anolac*e, %rept comunitar, ed. +ll .ec: ,';;- pag. '=<

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

impiedica accesul pe piata din partea concurentilor, el nu face nici o deosebire dupa cum un astfel de comportament este limitat la un singur stat membru cat timp el este capabil sa afecteze formele de comert si concurenta in cadrul pietii comune. "entru a caracteriza abuzul de pozitie dominanta, este necesara implicarea uneia sau mai multor intreprinderi. Curtea a interpretat e#tensiv notiunea de >intreprindere? care este destinatara regulilor de concurenta, astfel ca a inclus orice unitate e#ercitand activitati economice, indiferent de forma uridica si natura finantarii. Cand sunt in discutie mai multe intreprinderi trebuie sa se faca o distinctie intre situatiile in care intre aceste intreprinderi e#ista obligatii legale sau de fapt care fac obiectul unui acord sau al unui comportament reciproc si real armonizat si alte situatii care privesc comportamentul paralel sau suplimentar al intrepriderilor plasat intr-un oligopol 5care presupune un mic numar de intreprinderi pe piata si e#istenta unui comportament paralel si ocult semnificativ6. In primul caz este aplicat art. 8din Tratat, iar in al doilea, fiind vorba de o pozitie dominanta colectiva pe piata, va fi aplicabil, art. 8'. Intr-o alta ipoteza, cand comportamentul a doua societati dintre care una detine puterea de control asupra celeilalte si o e#ercita efectiv, este caracterizat prin unitatea evidenta de actiune fata de terti, cele doua societati trebuie sa fie considerate ca o unitate economica si comportamentul incriminat le este imputabil8. Exploatarea abuziva a pozitiei dominante este o notiune obiectiva privitoare la comportamentele unei intreprinderi aflata intr-o pozitie dominanta, care sunt de natura sa influenteze structura pietei unde, datorita prezentei intreprinderii respective, nivelul de concurenta este de a scazut, astfel de comportamente putand sa impiedice, prin mi loace diferite de cele ale unei concurente obisnuite, mentinerea nivelului de concurenta care poate sa fie inca evidentiat pe piata sau dezvoltarea acestei concurente . %upa cum se poate observa, in cuprinsul definitiei Curtii de Bustitie, accentul este pus pe modificarea situatiei de pe piata, datorata comportamentelor neconforme conditiilor firesti de concurenta ale intreprinderii care devine o pozitie dominanta. 9pre deosebire de definitia Curtii de Bustitie, in cadrul art. 8', se tine seama, cu prioritate, de actiunile intreprinderii care se gaseste intr-o pozitie dominanta, de scopurile urmarite si de rezultatele pe care ea le-a obtinut. %efinitia Curtii de Bustitie are avanta ul de a sublinia caracterul obiectiv al notiunii de
8

O. /anolac*e, %rept comunitar, ed. +ll .ec: ,';;- pag. '=8

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

e#ploatare abuziva a pozitiei dominante. Ea se intemeiaza, in esenta, pe prevederile art. & lit. g din Tratatul C.E., conform carora, activitatea Comunitatii comporta un regim care sa creeze siguranta ca, in cadrul pietei interne, concurenta nu este denaturata. +spectele de ordin subiectiv, precum intentia de a sanctiona, din punct de vedere comercial, intreprinderile care nu isi desfasoara activitatea pe baza regulilor din domeniul concurentei sau dorinta de a inlatura concurentii care, corespunzator aprecierilor intreprinderii in cauza, vand produse periculoase, nu ustifica abuzul de pozitie dominanta. Totodata, interventia Curtii de Bustitie, pe motivul sc*imbarii situatiei de pe piata, cauzata de folosirea unor mi loace necorespunzatoare de catre intreprinderea luata in considerare, este posibila nu numai in cazul atingerilor aduse, in mod direct, concurentei, ci si in ipoteza in care concurenta este afectata in mod indirect. +sa se intampla, de e#emplu, in circumstantele in care pozitia dominanta este detinuta pe o anumita piata, iar efectele negative se produc pe o piata distincta, cone#a cu prima. E#ploatarea abuziva a pozitiei dominante se poate realiza prin utilizarea unor procedee diferite, care vor fi analizate in cadrul specificarii practicilor abuzive. +rt. 8' cuprinde, asa cum am mai mentionat, patru categorii de asemenea practici, enumerarea nefiind insa limitativa9. In sfarsit, pentru aprecierea e#iztentei unui abuz al pozitiei dominante trebuie sa se afirme posibilitatea afectarii comertului intre statele membre ca urmare a unui comportament anticoncurential interzis prin Tratat. +cest element nu difera esential de cel prevazut la art.8- par. -. 9ingura deosebire, fara efect, totusi, in aplicare, este acela privind folosirea sintagmei >in masura in care poate sa afectezeC?. Interdictia abuzului de pozitie dominanta trebuie interpretata si aplicata in lumina art. & lit. g6 privitor la un regim care sa asigure ca nu este denaturata concurenta in piata interna si a art. ' privind promovarea unei dezvoltari armonioase si ec*ilibrate in ansamblul Comunitatii. In aprecierea posibilitatii de afectare a comertului prin acest abuz trebuie sa se ia in considerare nu numai practicile care pre udiciaza direct pe beneficiri, ci si pe cele care ii pre udiciaza indirect prin alterarea structurii concurentiale efective asa cum este mentionata la art. & lit g6. Cand detinatorul unei pozitii dominante, stabilit in piata comuna, tinde, prin e#ploatarea abuziva a acesteia, sa elimine un concurent stabilit in aceeasi piata, este indiferent de a se cunoaste daca acest comportament priveste activitatile de e#port ale sale sau activitatile in piata comuna propriu-zisa, de vreme ce este de observat ca aceasta eliminare va avea repercusiuni constante asupra structurii concurentei in piata comuna. +sadar, nu urmeaza sa se faca distinctie privind consecintele practicilor abuzive in functie de faptul daca o intreprindere afectata e#porta, in principal, spre terte tari, cand se demonstreaza ca
1

Conf.univ. dr. Radu @E+/+3U 4 3ote de curs

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

abuzul in cauza afecteaza structura concurentei in interiorul pietii comune10. 9-a considerat ca, spre e#emplu, diferenta intre preturi, care, prin intermediul rabaturilor de fidelitate, este posibil pentru diversi clienti ai intreprinderii sa o plateasca si care variaza dupa cum acei clienti sunt sau nu de acord sa obtina de la aceasta tot ceea ce solicita, este de o asemenea natura incat ii situeaza intr-un dezavanta concurential, cu semnificatia ce rezulta din par.' lit. c6 a art 8', adica un cumparator este lipsit sau ii este restransa posibilitatea de alegere a surselor de aprovizionare si altor producatori li se refuza accesul pe piata. In plus, sensul comportamentului in discutie este acela al unei intreprinderi ocupand o pozitie dominanta pe piata unde structura concurentei a fost afectata si, in consecinta, in cadrul domeniului de aplicare a art. 8', orice afectare suplimentara a structurii concurentei poate sa constituie un abuz de pozitie dominanta. "e de alta parte, nu este necesar sa se dovedeasca ca o conduita abuziva a afectat apreciabil, in concret, comertul dintre statele membre, ci numai faptul ca ea era susceptibila sa aiba acest efect. Specificari ale practicilor abuzive11. +rt. 8' cuprinde patru categorii de practici considerate abuzive, care sunt, cu o e#ceptie, similare categoriilor de intelegeri monopoliste intre intreprinderi de la art. 8-. Repartizarea pietelor sau a surselor de aprovizionare nu a fost reiterata in cadrul art. 8', apreciindu-se ca acestea se pot realiza doar pe baza unor intelegeri orizontale sau verticale intre intreprinderi. In practica s-a constatat, totusi, ca astfel de efecte sunt generate, in anumite situatii, si de e#ploatarea abuziva a unei pozitii dominante, c*iar daca intreprinderea in cauza nu le-a avut in vedere cu prile ul aplicarii strategicei pe piata. %e e#emplu, interdictia impusa de catre intreprinderea aflata pe o pozitie dominanta, partenerilor ei comerciali, referitoare la revanzarea unui bun, poate sa conduca la fi#area acestora pe piata locala. Omisiunea de la art. 8' nu are insa inconveniente deosebite, pentru ca enumerarea practicilor abuzive nu este limitativa. Cu toate ca la inc*eierea Tratatului C.E.E. pare sa fi fost luat in considerare, in cuprinsul art. 8', numai ,,abuzul de comportamentD si ,,de rezultatD, invocarea articolului mentionat este posibila, deopotriva, in cazul ,,abuzului de structuraD. "racticile abuzive pot sa constea, in special, in urmatoarele: a) Impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor conditii inechitabile ale tranzactiilor. "retul impus poate sa fie e#cesiv in ipoteza in care nu e#ista un raport rezonabil intre acesta si valoarea economica a prestatiei intreprinderii. %e e#emplu,
-; --

O. /anolac*e, %rept comunitar, ed. +ll .ec: ,';;- pag '7; Conf.univ. dr. Radu @E+/+3U 4 3ote de curs

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

diferentele substantiale de preturi practicate de o intreprindere pe piata unde conditiile de concurenta sunt omogene constituie un abuz de pozitie dominanta. %ependenta clientilor de produsele sau serviciile intreprinderii care detine o pozitie dominanta poate sa determine impunerea, de catre aceasta, a unor preturi e#cesive. "racticilor abuzive de la art. 8' lit. le poate fi asimilata si situatia in care o intreprindere aflata intr-o pozitie dominanta stabileste preturi foarte reduse, in scopul inlaturarii concurentilor de pe piata. "rocedeul aratat poate sa fie, eventual, subsecvent unui acord intre intreprinderi, care urmareste inlaturarea de pe piata a concurentilor care nu participa la respectiva intelegere. Conditiile discriminatorii pot sa priveasca, de asemenea, rabaturile comerciale sau termenele de livrare care sunt consimtite de intreprinderea care detine o pozitie dominanta. +rt. 8' lit. a interzice stabilirea unilaterala a unor preturi inec*itabile, in timp ce art. 8- par. lit. a, care este formulat in termeni apropiati, pro*iba restrangerea libertatii partilor la intelegerea monopolista in fi#area preturilor. +plicarea ambelor articole nu este totusi e#clusa, in eventualitatea in care o intreprindere aflata intr-o pozitie dominanta se prevaleaza de aceasta pentru a inc*eia cu unii concurenti o intelegere monopolista, iar pe ceilalti incearca sa-i inlature de pe piata prin folosirea unor mi loace incompatibile cu cerintele unei concurente obisnuite12! b) Limitarea productiei, a distributiei sau a dezvoltarii tehnice, in dauna consumatorilor. %e cele mai multe ori aceasta se realizeaza prin limitarile impuse furnizorilor sau cumparatorilor de catre intreprinderea care are o pozitie dominanta. %e pilda, Curtea de Bustitie a *otarat, intr-o afacere, ca refuzul unei intreprinderi de a livra materii prime unui client cu care se afla in concurenta privitor la produsele obtinute cu a utorul acelor materii prime, reprezinta un abuz de pozitie dominanta, daca apare riscul inlaturarii intreprinderii concurente de pe piata. +sadar, o intreprindere poate sa fie obligata sa inc*eie un contract pentru vanzarea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in eventualitatea in care nu e#ista nici un substitut real ori potential al acestora, poate sa fie evidentiata pe piata o cerere specifica potentiala, constanta si regulata a consumatorilor, iar intreprinderea in cauza are capacitatea necesara in vederea satisfacerii comenzilor pe care le-a primit. Tot astfel a fost calificata, in urisprudenta, folosirea de catre un producator a unor rabaturi de fidelitate care ii impiedicau pe concurentii din alte state membre sa comercializeze propriile lor produse similare pe piata. In circumstantele in care intreprinderea poate livra cantitati limitate de marfuri, ea trebuie sa isi
-'

Conf.univ. dr. Radu @E+/+3U 4 3ote de curs

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

stabileasca prioritatile pe temeiul unor criterii obiective, nediscriminatorii13! c) Aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente partenerilor comerciali, creandu-le astfel un dezavantaj concurential. +ceste prevederi nu sunt esential diferite de cele de la lit. a si b ale art. 8', intrucat conditiile discriminatorii pot sa se refere la preturi, rabaturi comerciale, cantitatile de marfuri livrate etc. In cuprinsul art. 8' lit. c se accentueaza insa ca orice conditii discriminatorii aplicate de o intreprindere care devine o pozitie dominanta constituie un abuz. /otivarea practicilor abuzive este, in general, similara celei a intelegerilor monopoliste, supuse dispozitiilor art. 8- par. - lit. d. In conte#tul analizarii practicilor abuzive se remarca insa, adesea, si livrarea cu intaietate a produselor catre comerciantii care vand numai marfurile producatorului, fiind dezavanta ati cei care instraineaza, alaturi de acestea, bunuri concurente importate! d) Conditionarea incheierii contractelor de acceptarea, de catre parteneri, a unor prestatii suplimentare, care nu au legatura, prin natura lor sau conform uzantelor comerciale, cu obiectul respectivelor contracte. "rin asemenea practici, intreprinderea isi consolideaza pozitia dominanta si poate sa inlature anumiti concurenti de pe piata, deoarece aceasta subordoneaza vanzarea unui bun a carui desfacere o controleaza de instrainarea altor produse supuse concurentei. In situatia in care o intreprindere cupleaza, din proprie initiativa, independent de vreun acord in acest sens, contractul principal cu o prestatie suplimentara, se aplica prevederile art. 8' lit. d! daca inlantuirea este determinata de o intelegere intre intreprinderi la care este parte vanzatorul, se iau in considerare dispozitiile art. 8- par. - lit. e. 9ubliniem totodata ca, potrivit unei *otarari a Tribunalului de prima instanta, conditionarea inc*eierii contractelor de acceptarea, de catre parteneri, a unor prestatii suplimentare, nu poate sa fie admisa cand produsele in cauza sunt disociabile 5de pilda, utila ele si cartoanele folosite pentru ambalarea lic*idelor alimentare6. In plus, contractele cuplate nu ar putea sa fie ustificate prin e#istenta uzantelor comerciale, pe o piata unde concurenta este de a afectata datorita pozitiei dominante a unei intreprinderi. Ultima afirmatie este insa susceptibila de rezerve, intrucat reglementarile de la art. 8' lit.d se iau in considerare tocmai in situatia in care o intreprindere detine o pozitie dominanta pe piata. +poi, punerea in practica a unor uzante comerciale larg cunoscute si in mod obisnuit respectate de catre partile la contracte de acelasi tip in ramura comerciala avuta in vedere, nu credem ca reprezinta un mi loc diferit de cel al unei concurente obisnuite14.

-& -,

Conf.univ. dr. Radu @E+/+3U 4 3ote de curs Conf.univ. dr. Radu @E+/+3U 4 3ote de curs

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

10

Exemple de actiuni intreprinse de Comisia Europeana privind abuzul de pozitite dominanta. Abuzul de pozitie dominanta pe piata de distributie a inghetatei Ca rezultat al unei reclamatii facute de /ars, Comisia Europeana a descoperit ca Unilever abuzase de pozitia sa dominanta. Unilever furniza congelatoare distribuitorilor din Irlanda complet gratuit, cu conditia ca acestia sa depoziteze in ele numai produse Unilever. In consecinta, consumatorii irlandezi aveau o posibilitate e#trem de restransa de a alege intre diverse sortimente de ing*tetata. Comisia Europeana a considerat aceasta cerinta de folosire e#clusiva drept un abuz al firmei Unilever, care a profitat de pozitia sa dominanta pe piata15. Folosirea abuzi a a pozitiei dominante detinute pe piata a ser i!iilor de transport aerian" o#erite de agentiile de oia$ +ctionind in urma unei reclamatii facute de 0irgin +irEaFs, in iulie -111, Comisia Europeana a descoperit ca .ritis* +irEaFs abuzase de pozitia sa dominanta. +buzul a constat in stabilirea unui sistem de rasplatire a fidelitatii fata de marca. +ceasta insemna ca piata serviciilor de transport aeriene asigurate de anumite agentii de voia britanice era inc*isa pentru concurentii firmei .ritis* +irEaFs. .ritis* +irEaFs oferea anumitor agentii de voia britanice un comision suplimentar daca ele aveau acelasi volum de vanzari ca in anul precedent, sau daca il depaseau, la biletele vandute pentru .ritis* +irEaFs. +cest sistem dorea sa duca la cresterea fidelitatii, care se termina prin inc*iderea altor piete ale serviciilor de transport aerian oferite de agentiile de voia pentru concurentii .ritis* +irEaFs si sa le descura eze intentiile de a-si oferi serviciile altor linii aeriene. .ritis* +irEaFs detinea o pozitie dominanta, astfel incat acest sistem era o adevarata bariera in calea liniilor aeriene concurente, impiedicandu-le accesul pe piata. %eoarece agentiile favorizau linia aeriana care platea cel mai mare comision, consumatorilor li se ofereau intotdeauna bilete pentru .ritis* +irEaFs, c*iar daca serviciile oferite de liniile aeriene concurente erau mai avanta oase. In consecinta, Comisia Europeana a considerat ca aceasta practica, ce afecta piata serviciilor oferite de liniile de transport aerian prin intermediul agentiilor de voia , era un caz de abuz e#ercitat intr-o pozitie dominanta. Abuzul de pozitie dominanta in organizarea %ampionatului &ondial de Fotbal
-=

EEE.ccir.ro

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

11

2a '; iulie -111, Comisia Europeana a adoptat o decizie formala impotriva comitetului francez care a organizat Campionatul /ondial de $otbal, desfasurat in $ranta in -118. Comitetul de organizare a campionatului mondial 5C$O6 detinea monopolul organizarii evenimentului, inclusiv vanzarea biletelor. Comisia Europeana a descoperit ca aran amentele vizand vanzarea de bilete pentru meciurile finalelor erau discriminatorii si constituiau un abuz e#ercitat datorita unei pozitii dominante. +ran amentele facute pentru vanzarea de bilete ii favorizau pe consumatorii care puteau da o adresa din $ranta, in detrimentul consumatorilor care erau rezidenti ai altor tari. "ersoanele nerezidente in $ranta, care doreau sa urmareasca meciurile finale, erau astfel puternic dezavanta ate in comparatie cu rezidentii francezi. In consecinta, Comisia Europeana a emis o *otarare care condamna C$O16.

'(')(*+,AF(1. *. &anola!he" /rept !omunitar" -ditia a ((( a" ed. All 'e!0 " 20011 2. %on#.uni . dr. ,adu +-A&A23 4 2ote de !urs 3. &aria 'irsan" (ntegrarea e!onomi!a europeana" 5ol. ((" 3niunea -uropeana 6 relatii e!onomi!e !u alte zone" -d. Fundatiei %/(&&" 1999
-7

EEE.concurenta .ro

%RE"TU2 EURO"E+3 +2 CO3CURE3TEI CO/ERCI+2E 4 +buzul de pozitie dominanta

12

4. 7urse internet8 999.!!ir.ro" 999.!on!urenta.ro