CURS 1 PSIHOLOGIA EDUCAIEI: OBIECTUL, METODELE DE CERCETARE I IMPORTANA STUDIERII EI Studiul acestei teme v va permite: s identificai specificul Psihologiei

i educaiei, ca disciplin psihologic; s explicai importana studierii ei pentru formarea unui educator (cadru didactic, trainer, printe); s utilizai metodele de cercetare proprii Psihologiei educaiei pentru a elabora diverse probe 1. Obiectul e !tu iu

!ermenul "Psihologie# provine din dou cuvinte grece$ti (ps%che & suflet $i logos & $tiin) $i desemneaz $tiina care cerceteaz fenomenele psihice 'e$i este o $tiin t(nr (termenul apare )n secolul *+,, la Ph Sch-arzerd $i devine uzual )n secolul *+,,,), Psihologia a evoluat rapid, $i.a multiplicat perspectiva de analiz astfel )nc(t astzi exist mai multe "Psihologii#: a muncii, a copilului, a inteligenei, cognitiv, $colar etc / aprut )ns, ca urmare a unor necesiti de ordin practic, $i o Psihologie a educaiei. Printre marile teme pe care le abordeaz, reinem: raportarea coninutului )nvm(ntului la caracteristicile psihice $i de v(rst ale elevului, dificultile aprute )n procesul de )nvare, factorii care influeneaz formarea personalitii, care susin motivarea elevului sau, dimpotriv, demotiveaz etc Deci, o putem defini ca fiind disciplina aplicativ care cerceteaz condiiile i mecanismele de formare, dezvoltare i manifestare a fenomenelor psihice n contextul educaiei. ". Met# e e cu$#%&te'e % ele(il#'

".1. Met# % #b!e'(%)iei *!i+#*e %,#,ice const )n urmrirea sistematic a manifestrilor psihocomportamentale ale elevului )n condiiile activitilor lui naturale de 0oc, )nvare $colar $i extra$colar !recerea de la observaia spontan la cea sistematic precupune respectarea unor condiii care vor asigura )nregistrrilor o precizie $i o exactitate mult mai mare: . observaia sistematic presupune stabilirea c(t mai exact a !c#*ului propus: ce urmrim s observm, ce aspecte ale comportamentului ne intereseaz, )n ce situaii sau momente specifice se manifest ele 1bservarea elevilor )n timpul desf$urrii activitilor $colare este dificil $i consum mult timp 'e aceea trebuie s decidem ce tre uie nregistrat: 1

ritmul $i frecvena de manifestare a unui fenomen sau amploarea $i tempoul lui2; prezena sau absena unei capaciti psihice sau nivelul ei de dezvoltare2 etc . realizarea unei ,'ile e #b!e'(%)ie, faciliteaz )nregistrarea $i clasificarea datelor Spre exemplu, cercettorul american 3 4 5ales, urmrind interaciunile de comuncare dintre membrii mai multor grupuri, a constat c ace$tia manifest dou categorii de comportamente: afective ()mprite, la r(ndul lor )n pozitive $i negative) $i instrumentale (concretizate )n )ntrebri puse $i )n rspunsuri a$teptate) 6n alt exemplu se poate referi la atenia unui elev: dup stabilirea listei cu aspectele urmrite (capacitatea de concentrare sau fluctuaia; mobilitatea sau ineria; volumul etc ) se constat faptele $i urmeaz un proces de conceptualizare care va )nlesni integrarea corect a acestora )ntr.un sistem de interpretare . combaterea unor #b!t%c#le ce ar putea )mpiedica realizarea unei observaii adecvate: influena orientrilor $i dispoziiilor mentale ale observatorului; tedina observatorului de a decodifica faptele observate )n conformitate cu teoria (explicit sau implicit) la care ader; tendina ca a$teptrile $i anticiprile observatorului s induc rezultate )n conformitate cu acestea 1bstacolele menionate pot fi diminuate sau chiar eliminate prin utilizarea grilei menionate, a unor mi0loace tehnice de )nregistrare, prin formarea corespunztoare a observatorului 1bservarea aceluia$i fapt de mai muli observatori $i apoi analiza comparativ a protocoalelor )ntocmite, realizarea mai multor observaii de ctre acela$i observator, pot fi utile )n pre)nt(mpinarea deformarilor observaiei (Spre exemplu, contactul prelungit cu elevii ofer profesorului posibilitatea realizrii unor observaii numeroase, )n condiii variate /stfel, se evit atribuirea unor trsturi pe baza unor observaii )nt(mpltoare, ocazionale 7u este acela$i lucru dac un elev manifest ocazional o atitudine agresiv fa de un coleg sau de un profesor sau dac aceast atitudine se manifest frecvent, )n ma0oritatea situaiilor cu care acesta se confrunt 8n primul caz, este vorba despre o manifestare pasager, care depinde )n mare msur de situaie, )n cel de.al doilea caz de manifestri constante, detrminate de structura sa psihologic !onstana comportamentului ntr"o mare varietate de situaii repezint aspectul care tre uie reinut pentru interpretare.) . observaia nu se )ncheie dup )nregistrarea datelor, ci continu cu interpretarea acestora pentru a diferenia aspectele caracteristice de cel aparente, neeseniale ,nterpretarea corect se va putea realiza numai prin raportarea unei conduite la ansamblul informaiilor consemnate 8n interpretarea observaiilor trebuie s se in seama de situaie, de atitudinile subiectului observat, pentru a nu se omite motivaia conduitelor Pentru clarificri, se poate utiliza metoda convorbirii 9xerciiu: realizai o gril de observaie care s vizeze atenia elevilor pe parcursul activitilor didactice

".". C#$(#'bi'e% este o conversaie )ntre dou persoane, desf$urat dup anumite regului metodologice, prin care se urmre$te obinerea unor informaii cu privire la o persoan, )n legtur cu o tem fixat anterior :a 2

metod $tiinific de cunoa$tere, convorbirea trebuie s fie premeditat, s aib un scop bine precizat care s vizeze obiective psihologice $i s respecte anumite regului /ceasta se poate desf$ura liber, fr o formulare anterioar a )ntrebrilor sau standardizat, c(nd )ntrebrile sunt fixate dinainte $i nu pot fi modificate )n timpul conversaiei ,ndiferent de forma sa, convorbirea trebuie sa vizeze evidenierea unor detalii referitoare la interesele $i aspiraiile elevilor, tririle lor afective, motivaia diferitelor conduite, trsturile de personalitate ale acestora :(nd se utilizeaz convorbirea, pentru a se asigura veridicitatea $i autenticitatea datelor, este indicat s se in seama de c(teva aspecte: - c($tigarea )ncrederii elevilor, eliminarea suspiciunilor; - meninerea permanet a interesului )n timpul convorbirii, prin aprobarea relatrilor, evitarea unor atitudini critice care pot provoca bloca0e sau reacii de aprare; - observarea atitudinilor $i expresiilor subiectului, pentru decodificarea sesnsului afirmaiilor $i a sinceritii rspunsurilor; - evitarea adresrii unor )ntrebri sugestive, care s influeneze rezultatele )n vederea obinerii rspunsurilor dorite; - preocuparea permanent pentru meninerea unui climat deschis, de )ncredere reciproc; - )nregistrarea convorbirii se va face cu discreie, put(nd fi folosite mi0loace tehnice de )nregistrare, dar prefer(ndu.se notarea manual, pentru a nu determina reineri )n relatare ".-. A$%li.% %cti(it/)ii e 0$(/)%'e &i % %lt#' %cti(it/)i %le ele(ului este una dintre cele mai folosite metode )n psihologia pedagogic, alturi de observaie $i teste 1rice produs realizat de elev, poate deveni obiect de investigaie psihologic Prin aplicarea acestei metode se pot obine date cu privire la: capacitile psihice ale elevilor (coerena planului mental, fora imaginaiei, amploarea intereselor, calitatea cuno$tinelor, deprinderilor, priceperilor si aptitudinilor etc ), stilul realizrii (personal sau comun, obi$nuit); nivelul dotrii intelectuale ()nalt, mediu, slab), progresele realizate )n )nvare 1 mare importan o are fixarea unor criterii dup care s fie apreciate produsele activitii: corectitudinea;incorectitudinea; originalitatea;banalitatea; complexitatea;simplitatea; expresivitatea ; inexpresivitatea produselor realizate etc 9xerciiu: 9numerai c(teva produse ale activitilor elevilor ce pot fi analizate de cadrul didactic<

".1. Te!tele sunt probe stndardizate din punct de vedere al sarcinii propuse spre rezolvare, al condiiilor de aplicare $i instruciunilor date, precum $i al modalitilor de cotare $i interpretare a rezultatelor obinute 9xist teste pentru fiecare capacitate psihic (teste de percepie, de atenie, de memorie, de imaginaie, de inteligen etc ) /plicarea lor serve$te la determinarea nivelului dezvoltrii psihice a elevilor, pentru selecia $colar sau pentru orientarea $colar $i profesional !estele care sondeaz diferite funcii psihice sunt relativ simple, at(t din punct de vedere al aplicrii c(t $i 3

al interpretrii =ult mai complicate $i mai dificile sunt testele de personalitate, care )$i propun s investigheze resorturi mai profunde ale elevilor, trsturi mai puin vizibile, adeseori mascate, necunoscute sau neacceptate de subiect Se pot distinge urmtoarele c%te,#'ii e te!te: - teste de inteligen $i dezvoltare mintal, care msoar aptitudinea cognitiv general $i nivelul atins )n dezvoltarea capacitilor intelectuale; - teste de aptitudini $i de capaciti; - teste de personalitate, care msoar )nsu$iri de temperament $i caracter, fiind )mprite )n dou categorii: a teste obiective de personalitate, care )$i propun obinerea unor date cuantificabile, c(t mai puin influenate de interpretrile subiective $i evitarea tendinei de disimulare a subiecilor )n momentul elaborrii rspunsului, deoarece ace$tia nu con$tientizeaz aspectele personalitii vizate de test; b tehnici proiective, care valorizeaz mecanismul de proiecie )n cunoa$terea psihologic a persoanei, trec(nd peste vigilena con$tiinei, )n )ncercarea de a studia incon$tientul Se numesc proiective, deoarece subiectul, )n )ncercarea sa de a structura imaginea, de a.i da un sens, de a elabora o povestire, )$i proiecteaz, )$i exteriorizeaz propriile sale trsturi de personalitate, modul su de a fi $i de a g(ndi 'e$i testele proiective sunt cele mai dificile, mai ales )n prtea de interpretare, ele rm(n cele mai eficiente instrumente de sondare a personalitii (Spre exemplu, !estul 3orschach, $i !/! ; !estul /perceptiv !ematic) 8n legtur cu utilizarea testelor )n $coal, trebuie s se aib )n vedere trei aspecte: - diagnosticul $i tratamentul dificultilor educaionale; - selecia $i repartizarea elevilor potrivit abilitilor lor $i nivelului eucaional; - validarea psihometric, identificarea testelor care pot aduce o contribuie important )n psihologia educaiei ".2. Met# % bi#,'%3ic/ !%u %$%4$e.% const )n culegerea $i analizarea datelor privind trecutul unei persoane $i modul ei actual de existen ,nvestigaia biografic ofer o mare obiectivitate informaiilor, acestea fiind oferite de subiect sau de persoane apropiate acestuia 9xist mai multe procedee specifice metodei biografice: analiza unor documente (documente $colare, fi$e medicale etc ), analiza produselor activitii (caiete de teme, desene, produse realizate )n cadrul activitilor practice etc ), analiza cursului vieii (povestirea de ctre subiect a )ntregii sale viei) $i analiza unor microuniti biografice (descrierea activitilor dintr.o zi de $coal, a unei zile libere sau a unei zile de vacan ) ,ndiferent de tehnica folosit pentru obinerea informaiilor, acestea trebuie consemnate cu precizie $i vor viza c(teva aspecte importante: starea civil a prinilor, numrul de frai, rangul copilului )n familie, situaia 4

material, atmosfera familial, antecedentele fiziologice ale copilului (na$tere, alimentaie, dezvoltare psihomotorie, boli etc ), studiul cronologic al vieii (comportarea )n familie, $coal, bilanul achiziiilor $colare, preocuprile de timp liber etc ) 5i&% e c%'%cte'i.%'e *!i+#*e %,#,ic/ /$a dup cum rezult $i din modelul pe care )l vom prezenta, fi$a cuprinde un ansamblu de seciuni indic(nd teme ma0ore ale cunoa$terii $i caracterizrii copilului, cum ar fi: datele personale (de identificare), datele familiale, datele medicale, datele privind rezultatele (performanele, reu$itele) activitii $colare $i extra$colare, date referitoare la procesele intelectuale $i la stilul activitii cognitive, date privind linia de conduit )n raport cu lecia $i )n raport cu grupul de apartenen, date viz(nd trsturile de personalitate Sunt teme care nu lipsesc din nici un model de fi$, )ntre ele exist(nd anumite tipuri de legturi interne 'e exemplu, performanele (reu$itele) $colare se explic )n bun msur prin anumite )nsu$iri aptitudinale $i prin nivelul dezvoltrii funciilor intelective, at(t )n sens general, c(t $i )n sens specific, iar acestea din urm, structurate )n contextul activitii de )nvare parcurse, instrumenteaz, la r(ndul lor, modul cum lucreaz pe mai departe elevul, condiion(nd un stil de munc intelectual $i )nvare 3eu$itele coreleaz str(ns nu numai cu variabilele cognitive dar $i cu cele motivaionale, exprimate sub forma ateniei $i interesului care pot acompania conduita de participare a elevului la lecie, sub forma s(rguinei fa de )nvtur sau sub forma atitudinii active, inventive, creative fa de sarcini 8nsum(nd aceste variabile, se poate obine o cot global a motivaiei, care explic multe aspecte ale dinamicii performanelor 6n alt exemplu: citirea datelor din rubricile care consemneaz prestaiile sociale $i manifestrile interactive din cadrul grupului furnizeaz informaii cu privire la indicele de maturizare $i integrare psihosocial, domeniu care este str(ns legat de trsturile de personalitate, )n spe de sfera emotivitii, a temperamentului $i a structurilor atitudinale (caracteriale) !oate aceste date care vizeaz dimensiuni ale lumii interne a copilului pot fi coroborate cu datele obiective despre el, care rezult $i din completarea $i din citirea rubricilor referitoare la familie, la condiiile concrete de via $i de munc, la starea sntii $i a dezvoltrii lui fizice Bibli#,'%3ie > A K :ozrescu, =, ?tefan, @ Psihologia educaiei ; teorie $i aplicaii, 5ucure$ti, 9ditura /S9, ABBC Duillermard, E @a ps%chologie F lGecole, Paris, >HIA, Programme J Eames, L , :auseries pMdagogiNue, Pa%ot, Paris, >HCI 5

C P

=ialaret, D , @a psichologie de lOeducation, P64, Paris, >HI> 7eculau, / (coord), AQ teste pentru cunoa$terea celuilalt, ed a ,,,.a, 9d Polirom, ,a$i >HHH