Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Dementa, o tulburare neurologica specifica senectutii, este recunoscuta in general printr-un cumul de simptome, precum pierderea memoriei, tulburarile de personalitate si regresul randamentului intelectual, transformari care au un impact major asupra vietii cotidiene, independentei personale si relatiilor interumane. Recent, cercetatorii au descoperit mai multe semne surprinzatoare ale dementei, care ies din tiparul clasic al bolii. De pilda, dificultatea in masticatie sau supraponderalitatea pot fi semne care anunta dezvoltarea pierderii progresive a functiilor cognitive.
Asadar, ingrjirea danturii si montarea unei proteze dentare atunci cand este necesar, nu doar ca sporesc confortul de zi cu zi si imbunatateste aspectul fizic, ci previn si dezvoltarea dementei. 2. Tulburarile motrice Stilul de mers este un alt indiciu important de prezicere a riscului de dementa. Un raport prezentat in anul 2012 la Conferinta Internationala a Asociatiei Alzheimer, ce cuprindea rezultatele mai multor studii de specialitate, a evidentiat o corelatie intre mersul lent/dificil si declinul cognitiv depistat in cadrul testelor neuropsihologice. Un studiu separat a prezentat in cadrul aceleasi conferinte o analiza a stilului de mers in randul a 19 varstnici carora li s-a montat un echipament cu senzori motorii de ultima generatie. S-a constatat, in cele din urma, ca batranii care se deplasau cu pasii cei mai mici aveau cel mai redus volum cerebral, fenomen observabil in cazul pacientilor diagnosticati cu dementa. 3. Tulburarile de somn Ciclul de somn din tinerete poate determina riscul de dezvoltare a dementei mai tarziu in viata. Un studiu publicat in luna decembrie 2011, in Analele Neurologiei, a cules date din randul unui esantion de 1.300 de femei sanatoase de peste 75 de ani, evaluate pe o perioada de 5 ani. Catre finalul studiului, circa 39% au prezentat cateva simptome de degenerare cognitiva specifica dementei. Cercetatorii au sesizat ca femeile cu un ritm circadian slab (cele care erau mai active in timpul noptii si mai putin active in timpul zilei) sunt cu 80% mai predispuse dementei, decat femeile active in timpul zilei si capabile sa se odihneasca noaptea, intr-un interval orar sanatos. 4. Supraponderalitatea Supraponderalitatea si obezitatea au fost asociate de-a lungul timpului cu o serie intreaga de afectiuni, precum diabetul de tip II, bolile cardiace sau artrita. Un studiu efectuat in anul 2011 si publicat in jurnalul Neurologia a stabilit o legatura directa intre excesul ponderal si riscul crescut de dementa. Cercetarea a analizat starea de sanatate a 8,534 de persoane de peste 65 de ani, dintre care 350 erau deja diagnosticati cu dementa si 114 erau suspecti de dementa. Cand cercetatorii au centralizat indicele de masa corporala al participantilor de acum 30 de ani, au descoperit ca 70% dintre bolnavii de dementa si suspectii de dementa au prezentat inca din tinerete probleme de greutate, de ordinul supraponderalitatii sau al obezitatii. Medicii au ajuns la concluzia ca exercitiul fizic regulat are efecte benefice directe asupra sanatatii creierului, deci implicit asupra prevenirii dementei la varste inaintate. 5. Depresia Starile anxioase si depresive pot avea si ele un impact major asupra pierderii functiilor cognitive si asupra sanatatii cerebrale in general. Depresia nu afecteaza exclusiv echilibrul emotional, potrivit unui studiu publicat in Arhivele Generale ale Psihiatriei, care a centralizat informatiile din peste 13.000 de dosare ale locuitorilor din California, timp de sase ani.
Pacientii care au suferit episoade depresive, in special in a doua parte a vietii, au prezentat sanse duble de a fi afectati de dementa, in timp ce pacientii care au suferit de dementa la varsta mijlocie, au prezentat o predispozitie de trei ori mare catre dezvoltarea dementei vasculare.