ALEGEREA NALUCII IN FUNCTIE DE CULOARE Malin Musetescu

Cand vine vorba despre culoare in pescuitul rapitorilor, risti sa starnesti polemici aprinse le ate !ie de contestarea ve"ementa a capacitatii pestilor de a poseda un simt vi#ual cromatic de#voltat, !ie le ate de e$periente imediate si aplicate mecanic%%% &i unde mai pui ca in pescuit nu e$ista re uli ' &untem tentati mereu, atunci cand este vorba despre lumea animala, sa !acem paralela dintre modul nostru de perceptie si cel al necuvantatoarelor% Ceea ce scapa perceptiei noastre este evident, mai reu de inteles% Ceea ce vedem sub apa tine de incapacitatea oc"iului nostru de a se adapta conditiilor le ate de acest mediu% Cert este !aptul ca omul are trei tipuri de receptori cromatici (pentru cele trei culori !undamentale), in timp ce pestii poseda *+ tipuri de receptori% &ub apa, viata este mai dura ' Asta inseamna ca un peste are, pentru o culoare data, posibilitatea sa decele#e, mult mai e$act decat noi, tonurile intermediare si de a le vi#uali#a de la distante mai mari% &esi#and mai putin detaliile de structura ale obiectelor, pestii anali#ea#a preponderent in!ormatiile vi#uale le ate de culoare si contrast, aproape toate speciile (cu mici e$ceptii) percepand culorile intr,un mod similar% -estii pot vana si !ara simtul va#ului, !olosindu,se e$clusiv de simtul liniei laterale si au#ului% Anali#atorul vi#ual intervine insa in !inal, reali#and evaluarea !inala a nalucii, inclu#and,o in cate oria prada (stimul po#itiv), pericol (stimul ne ativ) sau indi!erent (stimul .)% Faptul ca e$ista un dimor!ism se$ual cromatic la pesti si mai ales tendinta de a a apela la mimetism cromatic pentru a se camu!la mai e!icient in ambient, demonstrea#a importanta pe care o au culorile pentru aceste vietuitoare acvatice% Nu de putine ori, lansetistii au constatat pe %%% propria lor piele, ca o anumita culoare, la un moment dat pare sa !ie mai prin#atoare decat altele% In pescuitul cu naluci, culoarea trebuie sa tina in primul rand cont de radul de activitate al pestelui (inactiv, neutru, activ)% In al doilea rand, nu trebuie uitat ca apa are rolul unui !iltru cromatic ce selectea#a anumite lun imi de unda, in !unctie de adancime, culoare (apa ver#uie, maronie etc%) si lumina (rasarit, amia#a, apus)% Transparenta apei este un !actor ce in!luentea#a distanta

la care pot !i anali#ate in!ormatiile vi#uale si , datorita di!u#iei , a!ectea#a acuratetea separarii detaliilor cromatice direct proportional cu scaderea contrastului cromatic% -entru rapitorii inactivi sau/si neutri, naluca trebuie sa aiba culori cat mai naturale, apropiate de cele ale mediului (indirect, urmarind cromatica pra#ii)% Traind intre doua !undaluri , substrat si supra!ata apei (cer) , pestii mai putin "otarati sa raspunda apelurilor pescarului, vor !ace anali#a !inala in !unctie de dominanta cromatica pe care este proiectata silueta nalucii% In apa transparenta, cand se pescuieste in apropierea albiei (adancime mica , medie) trebuie !olosite culori maronii, inc"ise% Daca naluca este purtata in apropierea plantelor, culoarea de ba#a aleasa va !i verdele% In ambele ca#uri se va !olosi un contrast cromatic sca#ut% -escuitul in masa apei (intre ape) se va ba#a pe ale erea unor culori cat mai apropiate de albastru% Lo ica acestor ale eri tine cont de !aptul ca sol#ii pestilor, prada re!lecta lumina, o lindind de!apt dominanta cromatica a mediului% -escuitul la supra!ata trebuie sa se plie#e pe conditiile meteorolo ice pre#ente 0 cer acoperit 1 culori inc"ise 2 cer senin 1 culori desc"ise% Daca apa este relativ tulbure culoarea nalucii trebuie sa se potriveasca cu dominanta cromatica enerata de tipul de suspensii care caracteri#ea#a apa respectiva% Ast!el, intr,o apa maronie, obiectele capata o tenta rosiatica (!olositi naluci cu o dominanta rosie), intr,o apa invadata de al e ver#i nalucile ver#i sau albene vor avea sansa cea mai mare sa !ie atacate% -entru nalucile metalice (oscilante, rotative), cuprul lucrea#a cel mai bine in ast!el de conditii, indi!erent de dominanta cromatica (sedimente sau al e)% Daca apa in care pescuiti are un rad de turbiditate crescut, se pune problema daca naluca pe care o !olositi mai este vi#ibila sau nu%%% E$perienta arata ca nalucile in culori !luorescente se pretea#a cel mai bine unor ast!el de ca#uri% Adancimea la care se pescuieste isi pune amprenta in ale erea corecta a culorii nalucii !olosite% In apa mica pestii percep bine lun imile de unda lun i (rosu, oran3) iar in pro!un#ime ei vad preponderent lun imile de unda scurte (verde, albastru)%

Imp%

Lucru ar"icunoscut, lumina soarelui are dominanta

spectrala in !unctie de ora din #i la care se pescuieste% In !unctie de aceasta, la rasarit vom ale e alama si albenul, la amia#a ar intiul si albastrul iar la apus cuprul si rosul% Trebuie avut in vedere ca aceste s!aturi sunt corecte atata timp cat apa este limpede si nu intervin !iltrarile cromatice datorate turbiditatii% Daca transparenta este mai sca#uta, culoarea nalucii va !i interpretata in !unctie de dominanta cromatica enerata de !iltrarea optica a apei%

Atunci cand vorbim de culoarea unei naluci nu ne re!erim la o sin ura culoare in sine, ci la un patern dat de asocierea a trei culori sau mai multe si la un anumit desen% Acest patern are in vedere crearea unui anumit tip de contrast cromatic (in eneral asocierea culorilor complementare, daca dorim un contrast inalt), dispunerea lor cat si pre#entarea sc"ematica a unor stimuli vi#uali (oc"i, spate, sol#i, inotatoare)% Culoarea nea ra (care este de!apt o lipsa a culorii, cu rad de re!le$ie .) va contura si mai bine silueta nalucii, contribuind ma3or in desemnarea semnalului spate si oc"i% Di!eritele tipuri de desene ne re (asa cum este la !ire ti er), in enul dun ilor transversale, sunt andite ca e!ect vi#ual in miscare si potentea#a contrastul intre ului desen avut de lin ura sau vobler% Aici trebuie subliniat ca paternul are un rol ma3or c"iar in ca#ul acestor doua tipuri de naluci unde pot !i de#voltate sc"eme cromatice comple$e, care au sau nu le atura cu de!initia vi#uala a vietuitoarelor acvatice care intra in meniul rapitorilor% Nalucile din silicon (so!t plastic) sunt monocrome sau in cel mai bun ca# bicrome (eventual !la4es sau liter re!lectori#ant, incorporat in material) si cu un desen rudimentar% In e$tremis, nalucile metalice nevopsite (oscilante, rotative) nu !ac decat sa re!lecte total lun imea de unda !iltrata de apa (ar intiu, nic"el) sau partial (alama, cupru)% In acest ultim ca# numai s4irtul (!ul ii) aplicat pe ancora si culoarea elementului de lestare pe a$ vor 3uca un rol cromatic important in ampli!icarea atractivitatii acestui tip de naluci% -estii activi, cu un rad de a resivitate mare !ata de naluci, vor reactiona bine la paternuri cromatice cat mai violente% Cand pestii vor sa manance, lucrurile se simpli!ica intrucatva% Culorile mai pure (rosu, alben, alb, verde) cat si contrastele evidente (rosu,ne ru, alb,albastru, verde, alben, ne ru, alben) vor stimula rapid atacul acestor pesti% In ape tulburi, aproape de albie, !olositi alben si alb2 lan a plante, alben si la supra!ata, cat mai mult ne ru pentru a decupa clar silueta nalucii de !undalul luminos al cerului% -escuitul la adancime este e!icient daca sunt alese culori cat mai desc"ise si mai vi#ibile (alb, alben, verde !luo, nic"el)% Cu cat transparenta apei este mai sca#uta, cu atat

radul de re!le$ie al culorii si contrastul paternului trebuie sa !ie mai mare% Un alt element in alegerea culorii unei naluci este diferenta dintre transparenta mediului aerian si cea a apei. Senzatia vizuala a unei naluci in trusa, va fi diferita in apa. Corectia mentala trebuie sa o faca pescarul atunci cand se hotareste asupra unui anumit patern si lucrul acesta vine odata cu experienta. Eficienta unei culori poate fi decretata numai atunci cand se are in discutie si tipul de naluca pe care este aplicata. Incercand variante cromatice pe acelasi tip si model de naluca, va da si dreptul de a face observatii pertinente. Nu uitati, culoarea este asociata evolutiei si modului de recuperare, naluca nefiind decat o... nalucire, o suma de stimuli in miscare. Restul e bafta