RECUPERAREA SI INTEGRAREA PERSOANELOR CU DEFICIENTE DE AUZ

Pentru a ntelege despre ce este vorba n acest referat este bine ca s nelegem cuvintele cheie din titul. DEFICIENTA= absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcii (anatomice, fiziologice sau psihologice), putnd fi rezultatul unei maladii, a unui accident, a condiiilor negative din mediu etc. MALADI = boala ereditar sau dobndit. HANDICAP= dezavanta!ul social au pierderea ori limitarea "anselor unei persoane de a lua parte la viaa comunitii. REABILITARE= posibilitatea persoanelor cu deficiene s a!ung la niveluri funcionale fizice, psihice si#sau sociale corespunztoare. RECUPERAREA= restabilirea, refacerea sau reconstiuirea unei funcii umane. INTEGRAREA= trecerea, transferul unei persoane dintr$un mediu mai mult sau mai putin segregat intr$un mediu mai mult sau mai putin separat, intr$un mediu obisnuit. = ansamblul de msuri care se aplic diverselor categorii de populaie "i urmre"te nlturarea segregrii sub toate formele. = interdependena mai strns ntre membrii comunitii=% & principii esentiale' ( participarea activ la viaa comunitii ( acceptarea de ctre comunitate. )eficiena de auz face parte din categoria deficienelor senzoriale alturi de deficiena de vedere. *mbele tipuri de deficien sunt determinate de unele disfuncii sau tulburri la nivelul principalilor analizatori, cu implicaii ma!ore asupra desf"urrii normale a vieii de relaie cu factorii de mediu, dar "i a proceselor psihice ale persoanei, avnd o rezonan puternic n conduita "i modul de e+isten ale acesteia. )atorit particularitilor celor doi analizator precum si rolul fiecruia in structura proceselor psihice, este nevoie de o abordare separat a tulburrilor care pot interveni la nivelul lor. *stfel au aprut surdologia "i tiflologia, cele dou discipline responsabile de studierea, descrierea "i cunoa"terea deficienelor de auz "i de vedere. *m ales s scriu despre deficiena de auz deoarece analizatorul auditiv are o importan deosebit n dezvoltarea psihic a individului din cauza rolului pe care$l are n facilitarea comunicrii verbale "i n acumularea cuno"tinelor. ,nd deficiena auditiv este congenital sau apare la vrste timpurii provoac dificulti n nsu"irea limba!ului, iar n cazuri grave chiar muenia. ,nd apare dup achiziionarea structurilor verbale determin o involuie la nivelul activitii psihice dac nu se aplic programe educative speciale. )eficiena de auz poate fi parial (hipoacuzie$ gama de deficit auditiv ntre &-$.- db) sau totale (surditatea$ pierderea auzului de peste .- db). /n comparaie cu alte deficite, cea de auz nu este prea u"or observabil, att de catre oamenii obi"nuii "i uneori nici chiar de ctre medici. 0na din particularitie acestei disfuncii este si marea variabilitate a pierderii senzoriale, dar si momentul pierderii auzului, care la copii se leaga foarte mult de structura comunicarii verbale. ,onsecintele in planul dezvoltarii si educatiei la copii se coreleaza in mare masura cu tipul si gradul de deficit auditiv, precum si cu monentul pierderii de auz. *cestea sunt doar cateva considerate care releva cu pregnan importanta identificarii si e+aminarii cat mai de timpuriu a pierderii auzului, a protezarii, a stimularii intregului potential de dezvoltare a copilului in cauza. ,auzele care stau la baza pierderii auzului sunt cauze prenatale, perinatale si postnatale. Cauzele prenatale sunt boli infectioase, alcoolismul, diabet, iradiatii, factori to+ici.

,ele perinatale sunt leziuni anatomo$patologice in timpul nasterii. Cauzele postnatale sunt de natura infectioasa' boli, traumatisme. Pe langa aceste cause se numara si cele ereditare' copilul se maste cu malformatii care pot fi la nivelul urechii e+terne (lipsa sau deformarea pavilionului sau ale conductului auditiv e+tern), la nivelul urechii medii (infectii, acumulare de fluid) si la nivelul urechii interne (malformatii ale labirintului). Pentru a observa daca un copil este suspect de deficienta de auz se i$au anumite masuri psihopedagogice. ste necesara o depistare timpurie a surditatii deoarece acest lucru faciliteaza luarea unor masuri pentru dezvoltarea cea mai apropiata de normal prin organizarea activitatii de formare a comunicarii si de e+ersare a cognitiei. 1ipoacuziile pot fi depistate de la 2$3 luni. ,opilul reactioneaza la sunete, iar aparitia si disparitia rapida a ganguritului este un indiciu al deficientei de articulator cu sunetul si nu are semnificatie pentru cel cu disfunctie auditiva. 4a varstele mici testarea auzului se mai poate face ane+andu$i copilului un obiect care se misca, il priveste si se emite un anumit sunet (daca intoarce capul inseamna ca nu sunt disfunctii, daca nu intoarce capul atunci este prezenta surditatea). Pe la 5 ani testarea se face si cu vocea obisnuita, copilul este intors cu spatele si cu urechea acoperita. ste solicitat sa repete cuvintele spuse de e+aminator, daca repeta gresit e+aminatorul se apropie. )aca repeta la 2$3 m 6 hipoacuzie usoara$, la 7$2 m 6 hipoacuzie medie$ sub 7 m hipoacuzie grava. *stfel se testeaza gradul de surditate, dar nu si sediul ei. +ista aparate care testreaza gradul de surditat' diapazonul si audiometrul. Pe langa aceste masuri psihopedagogice mai pot fi identificate si caracterizarea anumitor procese si functii psihice care pot afecta dezvoltarea psihofizica' )ezvoltarea fizica este normala in conditii de hrana si ingri!iri corespunzatoare. )in punct de vedere al dezvoltarii motrice prezinta o usoara intarziere (mersul) din cauza absentei stimulului verbal. 8espiratia biologica este normala, iar ceea ce o priveste pe cea fonatorie se observa ca intentia de a diri!a aerul pe gura este minima. chilibrul este tulburat mai des la hipoacuziile de perceptie. 8eprezentarile nu au un anumit specific caracteristic surzilor, ei gandesc cu a!utorul imaginilor generalizate nu cu a!utorul notiunilor. Perceptia auditiva lipseste in totalitate la surzi. 9emoria este normala insa cea cognitiv$verbala este afectata. /n cazul imaginatiei se inregistreaza o specificitate vizual$motorie. 8elatiile afective si cele volitive influentate de comunicarea defectuoasa si de receptia deficitara a mesa!ului verbal determina agitatie, ncpnare, comportament dezordonat sau agresivitate, tendinta de izolare in prezenta auzitorului datorita dificultatii de a intelege si de a se face inteles. /nainte de a vorbi despre recuperarea persoanelor cu deficinta de auz o sa vorbesc despre sistemul verbal si non$verbal, deoarece limba!ul ocupa un loc important in comunicare. +ista 2 tipuri de comunicare' cea verbala, non$verbala, bilingva si totala. Comunicarea verbala se refera la utilizara limba!ului verbal, iar pentru copilul surd acest lucru inseamna un proces indelungat de invatare a limba!ului. ,a proces de comunicare verbala el utilizeaza labiolectura (citirea pe buze), dar la nivelul limba!ului apar si cateva modificari ale vocii, ale respiratiei verbale, de articulatie, de accent. :ocea reprezinta un factor determinant in realizrea vorbirii, dar si la nivelul vocii apar unele tulburari fie de inaltime, intensitate sau timbru. ,omunicarea non$verbala se refera la limba!ul gestual si la alfabetul dactilic. Limbajul ge !ual se refera la dezvoltarea unor sisteme de comunicare gestuala sau simbolica. 0tilizarea mainii ca instrument privilegiat de comunicare, inca din primii ani de viata, se e+plica prin numeroasele sale posibilitati motorii si senzitive. Pentru copilul surd gestul prezinta un mi!loc natural de e+presie si comunicare. 4imba!ul gestual nu este afectat

cu nimic de e+istenta deficientei de auz deoarece se bazeaza pe circuitul vedere$gest. 0n copil care se naste intr$o familie de surzi utilizeaza lima!ul gestual si nu va cunoaste nici un handicap in procesul de comunicare. l invata ;limba sa materna<intr$un conte+t de polisenzorialitate comun cu copilul auzitor si reuseste comunicarea. Comunicarea bilingva se refera la utilizarea a doua sisteme lingvistice total diferite (e+. limba!ul gestual si limba!ul oral). Comunicarea !o!ala desemneaza vorbirea, semnele, dar acopera si pregatirea auditiva, labiolectura alfabetului dactilic, scrierea si citirea. *cest tip de comunicare are ca scop comunicarea cu copilul surd sub mai multe forme. /nvatarea limba!ului si a comunicarii se realizeaza printr$un proces continuu care are mai multe etape' 7. 8eceptarea si intiparirea modelului verbal$acustic (foneme, structuri fonetice, cuvinte etc.). &. =ransformarea modelului acustic intr$un model verbal$motric apro+imativ (asocierea auditiv$senzorial$motrica se realizeaza treptat incepand inca din perioada ganguritului). 5. 8eproducerea apro+imativa a modelului motric pe baza modelului acustic. 2. ,ompararea modelului verbal$motric cu modelul auditiv fi+at in memorie, comparatie care prin tatonari, prin pronuntii apro+imative conduce la o asociere corecta si trainica a modelului verbal$motric ce cel acustic. 4a surzi procesul autoreglarii vorbirii pe aceasta cale este e+clus, deoarece nee+istand un model acustic, nu se poate realiza transferul in mod normal. 7. 4a surzi se realizeaza o asociere intre modelul verbal$motric cu modelul labiovizual si continutul semantic al mesa!ului. &. )upa ce ambele modele (verbal$motrc si labiovizual) sunt corect asociate si bine fi+ate in memori, componenta vizuala poate declansa miscari verbal$motrice corespunzatoare, bine inteles cu spri!inul intens al gandirii si imaginatiei. *tat limba!ul, comunicarea, cat si alte procese (demutizarea, proteze auditive) fac parte din recuperare copilului cu deficienta de auz. Pana acum am vorbit despre primele doua, dar sa vedem ce inseamna demutizrea si protezele in procesul de recuperare. )emutizarea este trecerea de al limba!ul mimico$gestual la cel gestual, de la gandirea in imagini la cea notional$verbala> se trece de la folosirea schemelor la folosirea cuvintelor pentru c (cu a!utorul cuvintelor) se faciliteaza vehicularea proprietatilor de cauzalitate si a proprietatilor esentiale ale obiectelor. Pana la etapa desavarsirii demutizarii gandirea trece prin trei faze' ?andirea vehiculeaza situatii concreate cu obiecte si imagini. ?andirea incepe sa foloseasca notiuni verbale concrete. ?andirea atinge stadiul de folosire a notiunilor si relatiilor abstracte. Parcurgerea acestor faze se face in 2 etape' tapa premergatoare demutizarii cand gandirea si limba!ul se bazeaza pe imagini. tapa inceperii demutizarii cand gandirea si limba!ul se bazeaza pe imagini si partial pe cuvinte. tapa demutizarii avansate cand gandirea se bazeaza pe cuvinte si partial pe imagini. tape infaptuirii demutizarii cand gandirea limba!ului au aceleasi caracteristici ca la auzitor. )emutizarea este absolut necesara pentru ca prin asigurarea ei se pun bazele formarii notiunilor si se faciliteaza dobandirea e+perientei cognitive. ste o activitate comple+a de inlaturare a mutitatii prin folosirea cilor organice nealterate si pe baza compensarii functionale. )emutizarea presupune receptarea vorbirii celorlalti prin labio$lectura si prin utilizarea auzului rezidual cu mi!loace tehnice sau emisia vorbirii articulate corecta cu insusirea grafemelor pentru a realiza atat comunicarea orala cat si cea le+ico$garfica. ste un

proces ndelungat n care transmisia cuno"tinelor de baz se realizeaz prin asocierea ntre cuvinte "i imagini. 9i!loace au+iliare sunt dactilologia (alfabetul dactil), limba!ul mimico$ gestual "i labiolectura. Labiolectura prin perceperea mi"crii organelor de vorbire n pronunarea vocalelor a consoanelor labiale sau labiodentale> prin analiza "i memorarea senzaiilor, vibraiilor ce se produc n timpul ,mi"crii propriilor organe de vorbire. - principalul n labiolectur nu const n perceperea izolat optic a articulaiilor fiecrui sunet ci n perceperea global a imaginii cuvintelor, propoziiilor. @ecesit mult efort, antrenament dezvoltarea ateniei vizuale astfel nct aceste deprinderi nu se formeaz la toi n aceea"i msur. *ceast asociere ntre cuvinte "i imagini "i cuvinte fr alte mi!loace intercorelate ntre imagine, gest "i cuvnt).Antre imagine "i cuvnt se intercoreleaz mai multe imagini au+iliare. 9etodologia demutizrii trebuie s permit legtura dintre cuvnt "i imaginea labiovizual precum "i semnificaia verbal astfel nct s se a!ung la stereotipii dinamice nct receptorul imaginilor labiobucale s determine declan"area articulaiilor "i nelegerea comunicrii. ,nd se trece de la limba!ul gestual la cel verbal se trece "i de la gndirea n imagini la gndirea noional$verbal. 9iestria demutizatorului se concretizeaz n funcie de rapiditatea cu care copilul asociaz imaginea cu cuvntul fr s mai treac prin alte forme. An vederea realizrii demutizrii se adopt anumite principii' respectarea caracteristicilor naturale de dezvoltare ale vorbirii, de la simplu la comple+, de la u"or la greu, n ordinea n care le nva copilul auzitor> respectarea particularitilor fiziologice "i fonetice> nvarea gradat "i deducerea sunetelor greu de pronunat din cele mai u"or de pronunat sau din alte sunete pe care le poate pronuna> nvare sunetelor, a cuvintelor "i a propoziiilor confruntnd aspectele formale cu cele semantice. Ansu"irea structurilor verbale depinde de gradul de accesibilitate a cuvintelor, de felul n care cum "tie s$l lege de coninutul concret pentru a surprinde semnificaia lui> concomitent cu emiterea verbal se percepe mi"carea laringelui "i al toracelui. 4a surdomui ntre senzaiile vizuale "i mi"crile vibratile nu este o legtur trainic la nceput iar procesul demutizrii urmeaz un drum specific, n locul fonemelor se utilizeaz articulemele (perceperea vizual) sau n locul Binesteziilor sonore se utilizeaz Binesteziile vibratile. Prin demutizare surdomuilor "i dezvoltarea vorbirii hipoacuzicilor vocabularul se mboge"te "i se perfecioneaz pronunia astfel nct cuvintele nvate nlocuiesc nvarea lor prin gesturi. ,u toate acestea vorbirea rmne deficitar (mai ales ca intonaie, ritm, articulaie) care afecteaz pe ansamblu inteligibilitatea vorbirii. Pe langa demutizare mai sunt si alte metode de recuperare a persoanelor cu deficiente de auz' protezele auditive si interventiile medicale. Protezele auditive se folosesc pentru facilitarea obtinerii comuicarii verbale si este necesar folosirea auzului rezidual care se poate realiza prin mi!loace tehnice. Proteza este un aparat destinat s mreasc intensitatea sunetului n organul auditiv al purttorului. *cest lucru se realizeaz prin captarea sunetului cu un microfon, amplificarea "i transmiterea lui la un receptor sau casc atasat la ureche. Proteza nu poate corecte deficiena, dar poate minimaliza unele efecte> nu sunt aparate de mare fidelitate, nu reproduc cu acuratee sunetele pe care le amplific "i zgomotele din !ur ceea ce scade inteligibilitatea accentund oboseala auditiv. Ce utilizeaz cu succes la hipoacuziile u"oare dar ridic probleme la cela severe. Proteza folose"te un agregat suplimentar numit D4/:E care are rolul de a fi+a proteza, care dac nu este bine fi+at produce un "uierat "i necesit s fie curaat permanent. Protezele sunt de dou tipuri, tipuri care la rndul lor sunt de mai multe feluri'

A. Proteze auditive persona e a) Proteze auditive ata"ate de corp$ sunt cele mai puternice proteze e+istente "i sunt folosite n special de copiii mici cu deficien auditiv profund. Ce mai numesc "i proteze de buzunar "i sunt formate dintr$o mic cutie ce conine prile electronice (microfon, amplificator "i butoane de control). *ceste aparate sunt mai mari "i de aceea au un raspuns de frecven mai bun "i o mai mic distorsiune n domeniul frecvenelor !oase. Pentru a fi+a proteza "i pentru a prote!a cablurile, copiii trebuie s poarte un ham sau haine special adaptate. b) Protez purtat la nivelul urechii $ sunt a"a numitele proteze ;post aurale< se poart dup ureche "i se fi+eaz cu a!utorul olivei care se introduce n urechea e+tern. An comparaie cu protezele de buzunar sunt mai practice, nu sunt e+puse deteriorrii, calitatea lor s$a mbuntit, dar nu dau performanele celor de buzunar. c) Proteza purtat n ureche$ se fi+eaz n urechea e+tern (n conductul auditiv "i uneori ocup "i pavilionul urechii e+terne). Cunt proteze mai scumpe, dar nu se recomand copiilor foarte mici deoarece urechea acestora creste repede "i fi+rea aparatului va putea crea probleme de ordin acustic. d) /mplantul cohlear$ este un tip special de protez auditiv destinat persoanelor total surde care nu pot auzi nimic chiar cu cele mai puternice proteze convenionale. Prin acest implant nervul auditive este stimulat, dnd senzaia de auz. *re componente interne si e+terne i$i d posibilitatea posesorului s$i aud vocea "i s o poat modela, pot s aud sunete neverbale ("uierturi, scrituri), ceea ce nseamn pentru ei a fi sco"i din izolare. e) Proteza cu conducie (transmisie) osoas$ pentru copiii care au urechea deformat acest tip de protez este cel mai util. ,nd o persoan aude normal, unele sunete produc vibraii n osul craniului, iar aceste vibraii stimuleaz urechea intern n mod direct ocolind traseul obi"nuit (urechea e+tern "i urechea medie). Ce fi+eaz pe osul mastoid, in spatele urechii cu o band metalidca ce trece peste cap. f) Proteze auditive cu c"ti$ se folosesc pentru cei cu pierdere de auz de natur senzorial. !. Proteze auditive de "rup# a) *mplificatoare pentru antrenament verbal$ sunt mai mici, portabile, folosesc baterii puternice sau se pot conecta la tensiuni nalte. Ce pot utiliza n interior "i e+terior, pentru conversaie, citire cu voce tare "i munc individual n general. b) Protezele auditive radio$ acest tip de protez este utilizat n mare parte de copiii care sunt integrai n scoli de mas care a!ut la reducerea interferenelor provocate de zgomotul din !ur, datorit posibilitii vorbitorului de a folosi microfonul n funcie de vocea interlocutorului. c) Cisteme infra$ro"ii 6 n locul undelor F9 ca cele ale protezelor auditive radiosupt proiectate razele infra$ro"ii' vorbitorul poat un transmitor, iar copilul un receptor. ste eficient doar n interiorul camerei sau in spaii largi (sli de cals) deoarece nu trebuie acoperit cu haine. An ceea ce prive"te vrsta, s$au creat divergene' unii spun c este mult mai bine ca ele s fie aplicate de timpuriu pentru a se obi"nui "i a facilita limba!ul, alii opteaz pentru vrstele mai mari pentru c protezele ar putea duce la deterioarea auzului. Ansa un lucru este cert, copilul trebuie nvaat "i obi"nuit s foloseasc proteza pentru c pot aprea reacii psihologice sau chiar neacceptare biologic. l trebuie s nvee s localizeze, s discrimineze sunetele cu semnificaii de cele fr semnificaii, s disting unitai verbale. ,u a!utorul aparatelor de amplificare acustic pot fi nvate mai u"or reaciile general$umane la ;vorbire<, ns posibilitatea de a nelege diferena dintre reacia cu "i fr aparat de amplificare acustic se formeaz n timp, prin e+erciii. Pe lng timp copilul cu deficien de

auz are nevoie "i de spri!inul prinilor, iar mama !oac un rol ma!or n ceea ce prive"te atenia care i se acord, dar fr a!utorul unui educator specializat n formarea copilului acest lucru nu va fi posibil. /n cazul deficienei de auz, ideal ar fi s se asigure copiului ngri!irea "i educaia auditiv specializat, care s$i permit frecventarea unei "coli de mas. 0n mare numr de astfel de copii care au primit din timp ngri!irile corespunztoare, frecventeaz ntr$adevr "coli obi"nuite la vrsta "colar normal. )in contr, alii vor avea mereu nevoie de o educaie "colar special, dar tendina de a integra ncetul cu ncetul ace"ti copii ntr$un cadru "colar normal sunt din ce n ce mai mari. /ntegrarea social "i profesional depinde de calitatea procesului instructiv$educativ recuperator, de dezvoltarea psihologic a subiectului, de motivaie, calitile voliionale de atitudine "i participarea lui activ. 0n deficient de auz poate fi integrat la fel de bine ca "i un om normal dac s$a fcut corect "i la timp procesul de recuperare> ns este nevoie "i de sfatul unui specialist dac acesta poate sau nu s fac parte dintr$un mediu normal. )in moment ce au fost integrai n "coal "i apoi n societate, deficienii de auz pot s participe si la activiti profesionale precum' croitor, tehnician dentar, tmplar, strungar, buctar$cofetar, parchetar> n toate activitatile n care auzul nu este activat la cel mai nalt nivel. *m fcut cateva documentari despre integrarea persoanelor cu handicap n munc "i LEGEA "#$%&&' spune c' *8=. & (7) Persoanele cu handicap pot fi ncadrate n munc de ctre persoanele !uridice "i fizice care anga!eaz personal salariat "i pot e+ercita profesii potrivit capacitii lor fizice "i intelectuale. Ancadrarea lor n munc se poate realiza "i prin crearea de locuri de munc prote!ate, special organizate, asigurndu$se nevoile "i adaptrile corespunztoare. *8= G. Persoanele cu handicap beneficiaz de urmtoarele drepturi de protecie special' $un termen de ncadrare de 5- de zile lucrtoare, la anga!are. $ un preaviz platit de 5- de ziule lucratoare, n cazul desfacerii contractului de munc din motive neimputabile lor. *8=. H. (&). )ireciile de munc "i protecie social vor lua msuri ca absolvenii nvmntului special (profesional, liceal, postliceal, cursuri de calificare) s fie luai n eviden imediat la prezentare, pentru a fi ncadrai ntr$un loc de munc corespunztor pregatirii "i tipului de deficient. *8=. 77 (7). Persoanele cu deficiene beneficiaz, la cerere, de pensie indelungat pentru limita de vrst, daca dovedesc o vechime n munc, dup data dobndirii handicapului, de 7G ani brbaii "i 7- ani femeile, n cazul celor ncadrai n gradul / de invaliditate, de &- gardul // de invaliditate, de &G pentru brbai "i &- pentru feme, n cazul celo incadrai n gradul /// de invaliditate. /n concluzie recuperarea "i integrarea persoanelor cu deficien n societate rmne s o facem toi cei care observa c prin prea!ma lor mai sunt si alti oameni care necesita spri!inul nostru. 0n lucru este cert Educaia trebuie s asigure copiilor cu deficiente de auz toate oportunitiile pentru a-i dezvolta personalitatea, n conformitate cu abilitie i opiunile sale individuale, astfel nct, copilul cu deficien de auz s-i poat ocupa locul cuvenit n cadrul familiei, comunitii i, mai trziu, la locul de munc !

!I!LIOGRAFIE#
$. Preda% &. '$(()*% Educia copiilor cu cerine speciale % +n Iones,u% -. ',oord*% .Edu,a/ia 0i dina1i,a ei2% Ed. 3nv4/415nut ui% !u,ure0ti% p". $678$9: ;. Popes,u% G.% P e0a% O. ',oord.* '$(()*% Handicap. Readaptare. Integrare% Ed. Pro <u1anitas% !u,uresti. =. &r4s1a0% T.% Patri,>% D.% -u0u% I. '$((:*% Integrarea n comunitate a copiilor cu CES% UNICEF 6. Revista de Educaie Special% I.N.R.E.S.P.<.% !u,ure0ti 9. Revista Recuperarea i integrarea persoanelor cu handicap % I.N.R.E.S.P.<% !u,uresti :. Revista Societate i handicap 7. Do,u1entare de pe internet de pe sait8u ???.re@erate.ro

LUNG ANCA8DANIELA ANUL I PEDAGOGIA IN&ATA-ANTULUI PREPRI-AR SI PRI-AR C uA8Napo,a