Universitatea din Oradea

CRISTINA ZDREHU

PSIHOLOGIA EDUCAIEI
Note de curs pentru uzul studenilor

(Programul de pregtire psiho - pedagogic)

Oradea

!"! CUPRINS
I. II. III IV. V. VI. STATUTUL TIINIFIC I PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI EDUCAIEI .................................................................................3 PERSONALITATEA UMAN - STRUCTUR I FUNCIONARE..............7 PERSONALITATEA PROFESORULUI..............................................................15 DEZVOLTAREA PERSONALITII UMANE................................................19 MODELE ALE DEZVOLTRII PSIHICE.......................................................... 3 !NVAREA............................................................................................................37

VII. MOTIVAIA IMPLICAT !N INVARE......................................................"5 VIII. CREATIVITATEA.................................................................................................."# I$. $. $I. ADAPTAREA COLAR I SUCCESUL COLAR........................................5" INADAPTAREA COLAR I INSUCCESUL EDUCAIONAL...................5# PROBLEME PSIHOSOCIALE ALE GRUPULUI EDUCAIONAL...............%1

$II. COMUNICAREA EDUCAIONAL..................................................................%" XIII. BAZELE PSIHOLOGICE ALE CONSILIERII COLARE................................. %7 XIV. BAZELE EDUCAIONALE ALE DEZVOLTRII PERSONALE......................%7 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................%# ANE$A. FIA ! "A#A"$!#I%A#! P&I'OP! A(O(I").....................................7&

I. STATUTUL TIINIFIC I PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI EDUCAIEI +, Psihologia -i autoritatea ei -tiini.ic/ *, Psihologia educaiei 0, Importana teoretic/ -i utilitatea practic/ a psihologia educaiei 1. P'()*+*,(- .( -/0*1(0-02- 2( .0((34(5(67 Pe parcursul unui secol de e1isten/2 8'()*+*,(- 6- .0((347 a acumulat o istorie care 3i con.er/ ast/4i o autoritate -tiini.ic/ recunoscut/, "onceptul tiin este genul pro1im 3n de.inirea psihologiei, 5om apela la o de.inire a tiinei2 3neleas/ ca 6Ansamblu sistematic de cunotine [...] dintr-un anumit domeniu [...]7 (con.orm !82 +99:2 *,2 p,+;<+)2 cuno-tine ela=orate -i veri.icate pe =a4a unor 62162071( 1(,/1*-'2 cu 9(:+*-62 ;-+(<-02 -i adecvate domeniului, C/3*.0(342+2 .0((34(5(62 se constituie ca +2,(= 02*1((= 81(36(8((= 9*<2+2 '01/60/1-+5/364(*3-+22 920*<*+*,(( <2 621620-12= '01-02,(( .( 02)3(6( -8+(6-0(;2, Psihologia poate .i de.init/ ca tiina care st !ia"# !$%&ni ' (&n$n%&n&'$) *si+$,$%*$)ta%&nta'& -i &'a-$)&a"#. '&/i0 t&$)ii0 *)in,i*ii0 %$!&'& st) ,t )a'1 ( n,i$na'&0 %&t$!$'$/ii !& ,&),&ta)& s*&,i(i,&0 st)at&/ii i t&+ni,i a*'i,ati2&. Psihologia se aplic/ 3n domeniul asistenei populaiei prin servicii de *si+$!ia/n$sti,0 *si+$t&)a*i&0 ,$nsi'i&)&0 ,$ns 'tan# i &3*&)ti"# *si+$'$/i,# (ve4i >egea nr,*+0?*;;@), Fenomenele psihice sunt accesi=ile cunoa-terii doar indirect2 prin intermediul 9-3(52'071(+*1 6*98*10-9230-+2 -i sunt studiate cu metode speci.ice psihologiei2 cum sunt testele psihiologice, Fenomenele psihocomportamentale sunt comple1e -i .uncionea4/ dup/ legi de tip pro=a=ilist, Pe parcursul unui secol2 psihologia a evoluat2 3n .uncie de dimensiunile psihice studiate -i metodologia predilect/2 pe cinci mari direcii - *1(23071( (AtAinson et all2 +99;B %late2 +99<2 *;;+2 Ciclea2 +999) (ta=elul +), T->2+/+ 1. O1(23071( 9-:*12 ?3 2;*+/4(- 8'()*+*,(2( ?3 '26*+/+ $$
C2162071( I301*'8264(*3('07 ( deceniul 1) Funciile psihice "on-tiina Incon-tientul "linic/ Introspecia Psihanali4a B2)-;(*1('07 (deceniul ) "omportamentul (relaia &-#) Dnv/area !1perimentul Psihometria A64(*3-+7 (deceniul 3) "onduita Activitatea e4voltarea O=servaia !1perimentul U9-3('07 (deceniul %) Omul concret Individualitatea Autoactuali4area "alitative Proiective Autoraportare C*,3(0(;7 (deceniul 7) &istemul cognitiv Proces/rile de in.ormaii Anali4a multinivelar/ Codelarea neuroci=ernetic/ Interpretativ Integrativ $erapeutic

F23*9232 8'()(62 '0/<(-02 M20*<2 /0(+(@-02

S6*8/1(

!1plicativ $erapeutic

"ercetare !ducaional

!1plicativ !ducaional

e4voltare personal/ "ultura relaiilor "onsiliere

Pentru a spriEini omul s/ .ac/ .a/ pro=lemelor vieii2 8'()*+*,(- -60/-+7 de4volt/ teorii -tiini.ice2 modele e1plicative2 strategii de cercetare e1perimental/2 practici diagnostice -i terapeutice tot mai ingenioase -i riguros validate .P'()*+*,(- 2</6-4(2( P'()*+*,(- -i 2</6-4(- (sau pedagogia)2 ca tiin& s$,i$1 %an& au evoluat convergent spre studiul <2@;*+071(( 821'*3-+(074(( umane prin ?3;74-12 3n '(0/-4(( 2</6-4(*3-+22 a e.icienei educaiei -i instruirii2 a organi4aiilor -i grupurilor educaionale, Am de.init deEa 8'()*+*,(- ca -tiin/ care studia4/ .enomenele psihocomportamentale, ar ce 3nelegem prin educaieF E</6-4(- poate .i de.init/ ca ansam=lul in.luenelor .ormative ale societ/ii care media4/ relaia dinte individ -i valorile culturale, Odat/ cu evoluia civili4aiei2 2</6-4(- s-a instituionali4at -i a devenit tot mai mult o activitate .ormativ/ organi4at/ -i speciali4at/ pentru instruirea -i de4voltarea personalit/ii copiilor2 tinerilor dar -i adulilor2 3n instituii de tip ,$'a). coala -i 3nv//mGntul au constituit 6domeniul privilegiat de aplicare a achiziiilor psihologiei7 (#adu2 +9H@2 p,I), e4voltat/ pe suportul sistemelor educaionale din antichitate2 educaia se schim=/2 3n evoluia sa istoric/2 su= in.luena concepiilor caracteristice .iec/rei epoci, >a de=utul secolului 882 ina!&,2a)&a &! ,ai&i 'a n&2$i'& &'&%&nta)& a'& ,$*i' ' i este sever incriminat/ (ve4i !len JeK2 3n cartea Secolul copilului2 ap/rut/ 3n +9;;)2 iar ,&),&ta)&a 3n domeniul -tiinelor educaiei se centrea4/ pe 3nv/area prin aciune proprie, Accelerarea schim=/rii socioculturale2 resimit/ 3n a doua Eum/tate a secolului 88 con.runt/ educaia cu o stare caracteri4at/ drept 61(@7 <2 3(;2+ 9*3<(-+ ("oom=s2 +9<H), "ercetarea psihologic/ a contri=uit la c/utarea soluiilor cri4ei educaiei2 la .ormarea -i de4voltarea personalit/ii prin educaie -colar/, Paul Popescu-Leveanu -i cola=oratorii (+9:H)2 su=linia4/ c/2 3n evoluia -tiinelor educaiei2 numeroase reorient/ri ale pedagogiei s-au =a4at pe descoperirile psihologiei -i c/ actele educaionale se cer fundamentate tiinific pe =a4a teoriilor psihologice ela=orate 3n domeniile 8'()*+*,(2( ,2320(62= 8'()*+*,(2( ?3;7471(( -i 8'()*+*,(2( 2</6-4(2(= 8'()*+*,(2( '*6(-+2 etc, &ecolul 88I se con.runt/ cu .enomene socio-economice -i politice care pun din nou pro=lema e.icienei educaiei -i sincroni4/rii ei la ritmul evoluiei socioculturale glo=ali4ate (Legovan2 *;;+), O cri4/ moral/ este semnalat/ 3n toate domeniile vieii sociale -i asociat/ unor 6-12342 2</6-4(*3-+2 de la nivelurile sistemului de 3nv//mGnt -i al comunit/ii, Pro=lematica lumii contemporane -i dinamica sa accelerar/ au impus cGteva schim=/ri eseniale 3n ->*1<-12- .0((34(5(67 - 523*923/+/( 2</6-4(*3-+A 12+-4(- 9-( <(3-9(67 ?3012 .0((342+2 6-12 '0/<(-@7 2</6-4(- (tiinele educaiei M *si+$'$/ia2 medicina -colar/2 sociologia educaiei2 -tiinele cognitive -i ale 3nv//rii2 neuro-tiinele dar -i statistica matematic/2 tehnologia in.ormaiei -i comunic/rii2 managementul organi4aiilor -i grupurilor etc,2 precum -i 3ntre domeniile de studiu .undamentale -i aplicativeB e1tensia preocup/rilor -i in.luenelor educaionale e1primate 3n conceptul de 2</6-4(2 8219-32307 (educaia pe tot parcursul vieii2 cu posi=ilit/i de apro.undare a preg/tirii dar -i de schim=are a unor rute vocaionale2 cu responsa=ilit/i distri=uite 3ntre toi .actorii sociali2 persoana educat/ -i societatea .iind deopotriv/ =ene.iciarii educaiei)2 utili4Gnd cuno-tinele -tiini.ice ale *si+$'$/i&i !&"2$'t#)iiB

schim=area accentului de pe 3nv/area coninuturilor pe ?3;74-12- '01-02,((+*1 <2 6/3*-.0212 .( 5*19-12- 6*98202342+*12 pe =a4a teoriilor -i modelelor *si+$'$/i&i 4n2##)iiB 2</6-12- 6*98202342+*1 '*6(-+2 de relaionare2 comunicare -i cooperare 3n domenii culturale -i interculturale2 3n scopul 3m=un/t/irii calit/ii vieii2 pe =a4a cercet/rilor din domeniul *si+$'$/i&i s$,ia'&B .undamentarea educaiei pe '01-02,(( 812;230(;2 .( '/8*10(;2 ela=orate 3n domeniul ,$nsi'i&)ii *si+$'$/i,& (educarea e.icienei personale2 spriEinirea orient/rii vocaionale2 prevenirea conduitelor riscante)B 2</6-4(- 126/821-0*1(2 .( (302,1-0(;72 pe =a4a studiilor de *si+$*&!a/$/i& s*&,ia'# -i *)a,ti,ii *si+$t&)a*& ti,&B -30123-9230/+ 821'*-32+*1 6-8->(+2 <2 ?3-+07 8215*19-347 2 =a4ate pe studiile de *si+$'$/ia !&"2$'t#)ii0 *si+$'$/i& !i(&)&nia'# i %ana/&%&nt ' )&s )s&'$) *si+$'$/i,&.

3. I98*10-34- .( /0(+(0-02- 8'()*+*,(2( 2</6-4(2( Oamenii o=i-nuii2 3n viaa de 4i cu 4i2 au .ost 3ntotdeauna preocupai de starea psihic/ -i comportamentul 3n relaiile dintre ei, Prin aceste preocup/ri constante s-a de4voltat o 8'()*+*,(2 298(1(67 ce s-a sedimentat 3n produciile culturilor tradiionaleM 3n lim=/ (3n care s-au selectat -i codi.icat doar atri=ute ce dresemnea4/ caracteristici psihice semni.icative) 3n prover=e2 =asme2 cGntece etc, -i 3n numeroase prescripii comportamentale 3n .uncie de status2 rol2 eveniment, Acestea au .ost transmise din generaie 3n generaie prin 6ereditatea cultural7 a 2</6-4(2(2 3ndeplinind2 ast.el2 .uncii ameliorative la nivel individual -i social, Aceast/ psihologie empiric/ (812.0((34(5(67) .uncionea4/ 3n viaa .iec/rui om, Unii deintre noi pot deveni2 prin e1perien/2 destul de a=ili 3n aprecierea persoanelor2 3n caracteri4area sau 3n previ4iunea conduitelor celorlali, Le 3ntre=/m2 atunci2 <2 62 ar mai .i nevoie s/ studiem o -tiin/ cum este psihologia educaieiF e-i estim/rile -i evalu/rile o=i-nuite ale oamenilor2 teoriile noastre empirice sau implicite sunt2 3n general2 operaionale2 ele sunt predispuse la distorsiuni in.ormaionale (biasri) care pot duce la erori de comportament Aceste bias-uri sunt .oarte .recvente -i necon-tienti4ate 3n mod o=i-nuit, 5ariante patrticulare ale acestora in.luenea4/ -i evalu/rile reciproce ale pro.esorului -i elevului, e e1empluM 023<(34- 81*52'*1/+/( <2 - -01(>/( elevilor responsa=ilitatea e-ecurile -colare -i de a--i asuma determinarea reu-itelor acestuia (&chopler -i >aKton2 +9H*2 apud Conteil2 +99H)B <('0*1'(*3-12- (35*19-4((+*1 (3(4(-+2 prinM o reducerea la cli-eeB o modi.icarea con.orm propriilor dorine ? p/reriB 023<(342 <2 ,2321-+(@-12 32:/'0(5(6-07 sau neveri.ica=il/B 252602 '826(5(62 <2 6*3.0((347M o falsul consens - avem impresia c/ ceilali sunt 3n mai mare m/sur/ de aceea-i p/rere cu noi decGt sunt 3n realitateB o efectul !ncadrrii - in.luena modului de pre4entare a datelor (Ilu2 +99H)B o eroarea fundamental - tendina de a supraevalua importana e1plicaiilor unui comportament prin dispo4iii ori tr/s/turi personale2 ignorGnd situaia, I

"#nainte de a trece la treab$% trebuie s$ cunoti destule !n leg$tur$ cu ceea ce te ateapt$% cu specificcitatea actorilor pe care !i antrenezi [...]. &eflecia teoretic$ 'oac$ rolul unui *)&a'a-i' pentru gestionarea nimerit$ a practicii educaionale.(nul din aceste prealabile !l constituie cunoaterea de ordin psihologic[...]) (*uco% +,,- .

P'()*+*,(- 32 8*-02 -:/0- s/ con-tienti4/m distorsiunile -i s/ 3nv//m modalit/i de .uncionare mai lucid/ -i mai e.icient/ 3n practica educaional/2 3n relaile educaionale speci.ice dintre pro.esori ?elevi2 p/rini? copii -i2 3n general2 3n e1istena cotidian/2 .amilial/2 comunitar/2 pro.esional/, R2521(342 >(>+(*,1-5(62 AtAinson2 #,>,2 AtAinson2 #,"B &mith2 !,!,2 Nem2 ,O, (*;;*), 6Psihologia ca -tiin/ -i demers umanist7, DnM .ntroducere !n psihologie2 !ditura $ehnic/2 Nucure-ti, "oom=s2 P, (+9<H), /a crise mondiale de l01ducation2 Paris2 Press Universitaire de France, "oteanu2 I,B &eche2 >,B &eche2 C, (conduc/tori) (+99:), 234. 2icionarul 35plicativ al /imbii &om6ne2 !diia a II-a2 !ditura Univers !nciclopedic2 Nucure-ti, Ilu2 P, (+99H), Abordarea calitativ a socioumanului2 !ditura Polirom2 Ia-i, JeK2 !, (+9H:), Secolul copilului2 !ditura idactic/ -i Pedagogic/2 Nucure-ti, Ciclea2 C, (+999), 7sihologie cognitiv. 8odele teoretico-e5perimentale2 !ditura Polirom2 Ia-i, Conteil2 O,PC, (+99H), 3ducaie i formare. 7erspective psihosociale 2 !ditura Polirom2 Ia-i, Legovan2 5, (*;;+), 6$endine de recon.igurare a modelelor de instruire 3n acord cu evoluia cunoa-terii despre 3nv/are7, DnM %late2 C, (coord,)2 7sihologia la rsp6ntia mileniilor2 Polirom2 Ia-i, Popescu-Leveanu2 P,2 "reu $,2 %late2 C,2 (red,) (+9:H), 7sihologie colar% Nucure-ti2 $ipogra.ia Universit/ii, #adu2 I, (+9H@), 7sihologie colar2 !ditura idactic/ -i Pedagogic/2 Nucure-ti, #adu2 I, (coord,) (+99+), .ntroducere !n psihologia contemporan% !ditura &incron, "uco-2 ", (*;;@), "uvGnt 3nainte, DnM &lvstru2 , 7sihologia educaiei, !ditura Polirom2 Ia-i, %late2 C, (+99<), .ntroducere !n psihologie2 "asa de editur/ -i pres/ 6ansa7-&,#,>,2 Nucure-ti, %late2 C, (coord,) (*;;+), 7sihologia la rsp6ntia mileniilor2 !ditura Polirom2 Ia-i, QQQ >egea nr, *+0?*;;@2 3nM Conitorul O.icial2 Partea I2 nr,@9* din ;+,;H,*;;@,

<

II. PERSONALITATEA UMAN - STRUCTUR I FUNCIONARE +, e.inire *, $eorii e1pplicative -i modele descriptive ale personalit/ii 0, !ul -i personalitatea @, Personalitate -i comportament 1. D25(3(12 Dn sensul s/u cel mai larg2 desemnGnd .iina uman/ 3n ansam=lu2 conceptul de personalitate este de.init ca /3(0-02 <(3-9(67 >(*-8'()*-'*6(*6/+0/1-+7 (Allport2 +9:+), Dn sens restGns2 conceptul de personalitate se re.er/ la 9*</+ 6-1-6021('0(6 .iec/rui individ 3n care dimensiunile psihice se organi4ea4/ -i .avori4ea4/ 6*98*10-92302 6-1-6021('0(62.
"7ersonalitatea este organizarea dinamic !n cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determin g6ndirea i comportamentul su caracteristic) (Allport% 9:;9% p.-, . "7ersonalitatea [<] este o construcie teoretic elaborat de psihologie !n scopul !nelegerii i e5plicrii = la nivelul teoriei tiinifice = a modalitii de fiinare i funcionare ce caracterizeaz organismul psihofiziologic pe care !l numim *&)s$an# %an#) (2afinoiu% +,,+% p.>9 . 67ersonalitatea &st& ceva i (a,& ceva)(Allport% 9:;9% p.-9 .

Personalitatea se mani.est/2 prin urmare ca 2B('02347 -i -64(/322 de aceea discut/m despre '01/60/1- -i 5/364(*3-12- personalit/ii, Putem reine urm/ toarelor caracteristici structurale ale personalit/iiM /'$-a'itat&a sau integralitatea caracteristicilor ce permit descrierea unei persoane ca o identitate -i unicitate psiho.i4ic/B ,$&)&na sau organi4area -i .uncionarea interdependent/ a componentelor personalit/ii2 ca un sistem .uncionalB *&)%an&na2 relativa sta=ilitate 3n timp a structurii personalit/ii care 3-i p/strea4/ identitatea ( a.inoiu2 *;;*), ,$nsist&na sau comple1itatea structurii personalit/ii, .T2*1(( .( 9*<2+2 6-12 <2'61(/ '01/60/1- .( 2B8+(67 5/364(*3-12- 821'*3-+(074(( T17'70/1( .( 5-60*1( <2 821'*3-+(0-02 Pentru ela=orarea teoriilor -i modelelor care descriu -i e1plic/ personalitatea prin 017'70/1( s-a pornit de la -01(>/02+2 +(3,;('0(62 (i*$t&"a *si+$'&3i,a'# a lui "attell2 +:@<2 apud, Cinulescu2 +99H) care denumesc 017'70/1( *>'21;-022 selectate -i conservate2 de-a lungul istoriei2 3n lim=a vor=it/, Acestea pot .i g/site 3n dicionare, Allport -i Od=ert2 3n +90<2 au identi.icat 3n lim=a engle4/ +H,9I@ de descriptori lingvistici ai personalit/ii (atri=ute lingvistice)2 din care @,I;; pentru t)#s#t )i sta-i'&, (ordon Allport a propus un model care sistemati4ea4/ tr/s/turile de personalitate 3n trei categoriiM tr/s/turi ,a)!ina'& tr/s/turi ,&nt)a'& tr/s/turi s&, n!a)&.

#e4ultatele unor teste -i chestionare de personalitate ela=orate cu aEutorul atri=utelor lingvistice au .ost prelucrate statistic prin metoda anali4ei .actoriale, &-au evideniat2 ast.el2 5-60*1( <2 821'*3-+(0-02 -i s-au ela=orat teorii -i modele .actoriale ale personalit/ii2 3mpreun/ cu instrumente speci.ice de e1plorare (02'02 8'()*+*,(62), Utilitatea metodei anali4ei .actoriale const/ 3n .aptul c/ poate o.eri un num/r relativ mic de varia=ile relevante ((a,t$)i) pentru .enomene comple1e a-a cum sunt .enomenele psihice2 personalitatea etc, T2*1(- .( 9*<2+/+ Bi/ 5i2&2 sau al celor cinci mari .actori2 3ncearc/ s/ determine un num/r minim de .actori psihici care s/ caracteri4e4e (3n di.erite proporii) orice om -i s/ e1plice la nivel teoretic .uncionarea personalit/ii, Codelul a .ost testat 3n numeroase /ri2 printre care -i #omGnia (Cinulescu2 +99H), $eoria care .undamentea4/ modelul ?ig @ive2 enunat 3n +99@ de "osta -i Cc"rae descrie o structur/ ierarhi4at/ a personalit/ii -i e1plic/ un comportament caracteristic prin motive care sunt e1presia 023<(342+*1 >-@-+2 (cei cinci .actori eseniali2 ca structuri a=stracte2 re4ultate statistic), Prin aceast teorie autorii 3ncearc s dep-easc criticile aduse reducionismului modelelor =i.actoriale sau celor centrate pe trsturi prin a=ordarea structurilor de personalitate -i a relaiilor dintre ele (.igura +),
In(' &n& &3t&)n& (norme culturale2 evenimente2 3nt/riri) I9-,(32- <2 '(32
(scheme ale eului2)

TENDINE BAZALE
6 7 5ACTORI8

A<-8071( '826(5(62 Bi$/)a(ia $-i&,ti2# (scopuri2 atitudini)(reacii emoionale2 schim=/ri semni.icative)

Arsturi de personalitate *omportamente caracteristice

M*0(;2

F(,/1- 1. S6)29- 12+-4((+*1 <(3012 6*98*32302+2 821'*3-+(074((A 023<(342+2 >-@-+2= -<-8071(+2 '826(5(62= 2B821(234- -3021(*-17 .( -60/-+7 <2 12+-4(2 - 821'*-32(= 6*98*10-92302 6-1-6021('0(62 (adaptare dup/ modelul e1plicativ al persoanei ela=orat de P,"osta2 #,Cc"rae2+99@) T23<(342+2 >-@-+2 '/30 62( 6(36( 9-1( 5-60*1( ai personalit/iiM a,ti2is% ' sau e1traversia (e5travert% vorb$re (+)B a/)&a-i'itat&a (cooperant% amabil (*)B ,$ntiin,i$"itat&a (organizat% sistematic (0) n&2)$tis ' sau sta=ilitatea emoional/ (neemotiv% neinvidios (@)B int&'&,t '0 creativitatea (intelectual% creativ (I), A<-8071(+2 6-1-6021('0(62 unei persoane sunt determinate de tendinele =a4ale dar depind de in.luenele e1terne (norme culturale% evenimente% !ntriri), in acestea decurge >(*,1-5(- real a .iecrui individ2 respectiv evenimentele -i chim=rile e1isteniale semni.icative pe care le-a trit emoional, I9-,(32- <2 '(32 (scheme ale eului% mituri personale etc,) este o proiecie a adapt/rilor caracteristice2 in.luenat/ de tendinele =a4ale -i =iogra.ia o=iectiv/, M*0(;2+22 01C'C0/1(+2 <2 812'*3-+(0-02 -i 6*98*10-92302+2 62 6-1-6021(@2-@C persoana real sunt structuri psihice relaionate 3ntre ele2 care decurg din nivelul =a4al, "ei cinci mari .actori ar putea .i utili4ai drept criterii pentru a caracteri4area unui elev2 respectiv pentru a descrie personalitatea su= aspectulM activismului 0 al relaiilor psihosociale2 al activit/ii2 al emotivit/ii -i .uncion/rii intelectule, Pentru a ne ghida mai u-or dup sugestia celor cinci .actori2 putem s a=ordm =ipolar .iecare din .actori2 .r s putem considera c avem o repre4entare integral a

personalitii (ve4i Cinulescu2 +99H), Cenionm c testarea personalitii poate .i reali4at numai de pro.esioni-ti atestai2 pe cGnd pro.esorul poate reali4a o caracteri4are =a4at pe metode ca o=servaia2 conversaia2 studiul unor documente -colare2 ceea ce limitea4 valoarea caracteri4rii pentru cunoa-terea psihologic2 dar poate .i completat cu o testare pro.esionist2 reali4at de psihologul -colar, Pe de alt parte2 caracteri4area psihologic din perspectiva pro.esorului este necesar2 chiar dac nu -i su.icient2 pentru cunoa-terea comple1 a elevului 3n scopuri educaionale, M*<2+/+ 6*3'-61-0 -+ 6*98*32302+*1 821'*3-+(074(( &tructura psihic/ a personalit/ii poate .i descris/ -i cu aEutorul unor componente ? dimensiuni principale2 respectiv cu modele mai grosiere dar mai simplu de aplicat 3n practica educaieiM t&%*&)a%&nt ' - dimensiunea dinamico-energetic/ sau regimul .uncional psiho.i4iologic al personalit/iiB ,a)a,t&) ' P constituit din atitudinile sta=ile2 respectiv evalu/rile2 prin .iltrul convingerilor2 privind orice aspect al realit/ii repre4int/ dimensiunea evaluativ/ a personalit/iiB a*tit !ini'& - dimensiunea instrumental/2 cuprin4Gnd resursele 3nn/scute2 competenele -i a=ilit/ile vocaionale ale persoanei, 'ans !KsencA consider/ personalitatea caM
"suma total a modelelor comportamentale prezente sau poteniale ale organismului% aa cum sunt ele determinate de ereditate i mediuB ea are originea i se dezvolt prin interaciunea funcional a patru sectoare principale !n care sunt organizate aceste patru mari modele comportamentaleC sectorul cognitiv (inteligena % sectorul conativ (caracterul % sectorul afectiv (temperamentul i sectorul somatic(constituia ) (3DsencE% 9:-F% p.+G .

T29821-9230/+ $emperamentul2 legat de tipul sitemului nervos -i2 3n general2 de tipul .uncional la nivel =iologic2 e1prim/ 3ndeose=i regimul psihologic .uncional de =a4/2 3nn/scut, eoarece descrie doar regimul .uncional2 de e1empluM ritmul sau mo=ilitatea activit/ii psihice2 cantitatea resurselor energetice de .actur/ psihic/2 orientarea dominant/ spre sine ori spre ceilali2 reactivitatea emoional/2 temperamentul nu e1prim/ comple1itate vieii psihice -i nici valoarea personalit/ii su= aspect sociocultural, Particularit/ile temperamentale sunt u-or o=serva=ile deoarece se e1prim/ 3n tot ce .ace o persoan/, Una din cele mai cunoscute tipologii care pune 3n coresponden/a anumite caracteristici .i4iologice cu anumite caracteristici psihologice a .ost utili4at/2 3n antichitate2 de Hipocrates% care a evideniat 029821-92302+2M san/2ini, ,$'&)i, ('&/%ati, %&'an,$'i,

enumirea temperamentelor a .ost preluat/ -i de Pavlov (+9*H)2 care2 pe =a4a unor o=servaii privind comportamentul cGinilor 3n la=orator a dedus anumite relaii 3ntre temperamente -i caracteristicile .uncionale 3nn/scute ale sistemului nervos central -i activit/ii corticale, Pavlov propune cGteva ,)it&)ii /&n&)a'& pentru de.inirea -i

di.erenierea unor ti* )i !& sist&% n&)2$s pe care le consider/ 4nn#s, t& la cGinii de la=orator2 cu posi=ile e1tensii a di.erenierii tipurilor de sistem nervos la om, "riteriile generale propuse de Pavlov pentru a di.erenia tipurile de sistem nervos corespun4/toare temperamentelor suntM ($)a sau &n&)/ia2 ca 12'/1'7 investit/ 3n activitateB de e1emplu2 temperamentul melancolic poate .i considerat astenic (o=ose-te mai u-or)2 pe cGnd celelate trei temperamente sunt energiceB !$%inana unuia sau altuia din procesele corticale2 respectiv a e1cita=ilit/ii sau inhi=iiei2 legat/ de 1(09/+ -i 8126(@(- 3n activitateB de pild/2 colericul are cel mai alert ritm -i o mare mo=ilitate psihic/2 iar .legmaticul este cel mai persistent 3ntro activitateB &,+i'i-) ' dintre procesele nervoase sau =alana e1cita=ilitate P inhi=iie2 care descrie 12-60(;(0-02- 29*4(*3-+7 -i 6*98*10-9230-+7B de e1emplu2 colericul este cel mai reactiv -i schim=/tor2 .legmaticul cel mai puin reactiv -i persistent2 iar sangvinicul este temperamentul echili=rat emoional -i comportamental, PrelucrGnd re4ultatele unor teste de personalitate2 care cuprindeau 3ntre=/ri despre di.erite aspecte ale comportamentului o=i-nuit al su=iectului2 !KsencA (+9@H) sta=ile-te un model =i.actorial al personalit/ii2 =a4at pe doi .actori =ipolariM .actorul &3t)a2&)si& (e1travert P introvert ) .actorul n& )$ti,is% (sta=il P insta=il sau nevrotic), "ei doi .actori =ipolari evideniai 3n modelul lui !KsencA conturea4/ patru cadrane care pot .i puse 3n leg/tur/ cu temperamentele (.igura +), E$TRAVERT (&AL(5ILI") STABIL (F>!(CA$I") (C!>AL"O>I") ( "O>!#I") NEVROTIC

INROVERT F(,/1- . M*<2+/+ >(5-60*1(-+ -+ 8212'*3-+(074(( DEE'236FG .( 029821-92302+2 Cenion/m .aptul c/ cei doi .actori evideniai de !KsencA se reg/sesc -i 3n modelul Nig Five, C1(0(6(+2 aduse teoriei -i metodologiei lui !KsencA menionea4/2 3ndeose=iM e-antionul insu.icient de repre4entativ pentru populaia general/B reducionismul inerent al anali4ei .actoriale2 as.el c/ .actorii e1tra-i nu acoper/ comple1itatea personalit/iiB chestionarele de personalitate nu asigur/ su.icient/ o=iectivitate2 deoarece r/spunsurile pot .i in.luenate de dispo4iia de moment ('aKes2 Orrell2 *;;0), "u toate limitele2 modelul com=inat2 ilustrat 3n .igura *, poate .i utili4at pentru caracteri4area elevului2 o.erind pro.esorului avantaEul de a sesi4a u-or elementele eseniale ale temperamentului 3n timpul activit/ii sale o=i-nuite, "unoscGnd temperamentelor elevilor2 pro.esorul poate s/ sta=ileasc/2 de e1emplu2 dimensiunea optim/ a sarcinilor -colare (3n .uncie de ritmul mediu al activit/ii 3ntr-o anumit/ clas/) sau s/ individuali4e4e activitatea de 3nv/are2 preg/tind sarcini di.erite pentru elevii cu ritm mult di.erit, +;

C-1-6021/+ H -0(0/<(3(+2 '0->(+2 "aracterul poate .i de.init ca int&/)at$) a' t)#s#t )i'$) sa atit !ini'$) sta-i'&2 care devin predilecte -i caracteristice pentru o anumit/ persoan/, up/ atitudinile e1primate de o persoan/2 aceasta este perceput/ -i evaluat/ de ceilali2 de e1empluM un om este caracteri4at ca onest ori corupt2 ca prietenos ori neprietenos2 de cele mai multe ori 3n manier/ =ipolar/2 mai rar pe un continuum, Codelul tr/s/turilor cardinale -i centrale2 propus de Allport poate ghida o caracteri4are .oarte simpl/ 3n aceast/ manier/, $eoria -i modelul cognitiv-comportamental (NecA2 +9H<2 ve4i +99I)2 a .ost de4voltat ulterior 3n terapia raional P emotiv/ -i comportamental/ de Al=ert !llis -i discipolii s/i (+9:H)2 su= .orma teoriei -i modelului ABC2 3n careM A P repre4int/ &2&ni%&nt&'& a,ti2at$a)& (activating events - stimuli care declan-ea4/ procesarea situaiei)B B P repre4int/ ,$n2in/&)i'& (beliefs) care .uncionea4/ ca .iltru al proces/rilor cognitive mai mult sau mai puin con-tienti4a=ile legate de atitudiniB C P repre4int/ ,$ns&,in&'& (conseIuences) proces/rii evenimentelor prin .iltrul convingerilor2 respectiv reacii *si+$(i"i$'$/i,& (&%$i$na'&) -i ,$%*$)ta%&nta'& (ve4i avid2 *;;<), $eoria care .undamentea4/ modelul A?* o.er/ urm/toarea e1plicaie a .uncion/rii personalit/iiM evenimentele (A) (situaii de via/ actuale sau memorate?imaginate) activea4/ procesarea semni.icaiei lor prin .iltrul convingerilor su=iective (N), #e4ultatele acestor proces/ri de4volt/ ? actuali4ea4/ o -0(0/<(32 care are -i o component/ motivaional/, 9$ti2aia2 de.init/ drept 6-/@-+(0-02 (3021372 desemnea4/ (a,t$)ii *si+i,i (motive) care declan-ea4/ -i orientea4/ consecinele mani.estate ca reaciile .i4iologice2 emoionale -i comportamentale (") 3n direcia atitudinii decise ca re4ultat al proces/rii stimulului (N), A80(0/<(3(+2 Aptitudinile sunt a=ilit/i -i competene comple1e care se de4volt/ pe un potenial ereditar de per.orman/, e aceea2 aptitudinile se evaluea4/ 3n raport cu per.ormana, Aptitudinile comple1e (aptitudinea de a concepe -i reali4a e1perimente -tiini.ice2 de a compune lucr/ri mu4icale2 aptitudinea .i4ic/ a gimnastului de per.orman/ etc) se de4volt/2 prin -30123-9230 2</6-4(*3-+ '826(5(62 pe suportul aptitudinilor simple (spiritul de o=servaie2 au4ul mu4ical2 dinamismul2 coordonarea motric/ etc,) care sunt2 3n mare parte2 3nn/scute, Int&'i/&na este -80(0/<(32- cea mai .recvent invocat/ 3n conte1te educaionale, >a nivelul simului comun2 inteligena este estimat/ glo=al2 ast.el 3ncGt o persoan/ este caracteri4at/ ca .iind mai mult sau mai puin inteligent/, Dn psihologie2 inteligena a .ost evaluat/ psihometric prin teste de per.orman/2 cu anumite sarcini de re4olvat, Inteligena este considerat/ ca un potenial 3nn/scut -i greu de schim=at2 de aceea ar putea .i diagnosticat/ psihologic precoce2 pe =a4a (3<(62+/( numit ,$&(i,i&nt int&'&,t a' (",I, sau I,R, prescurtarea 3n engle4/)2 indice de evaluare glo=al/2 care se calculea4/ dup/ urm/toarea .ormul/M V9 B1&&2 unde 5m S vGrsta mental/ (indicat/ de re4ultatele testelor) iar 5c S vGrsta V6 cronologic/, 5m -i 5c sunt e1primate 3n luni, ominana psihometriei a sc/4ut 3n ultimii dou/4eci de ani2 deoarece au ap/rut noi interpret/ri -i teorii ale inteligenei2 pe =a4a interpret/rilor -i pro=elor de tip cognitivM teoria int&'i/&n&'$) % 'ti*'& ((ardner2 +9:0)

++

 teoria t)ia)+i,# a inteligenei (inteligena analitic/2 inteligena practic/2 inteligena creativ/ ) (&tern=erg2 +9:I)B teoria int&'i/&n&i &%$i$na'& ((oleman2 +99I) -i a int&'i/&n&i s$,ia'& (*;;<) (ve4i traducerile din *;;H), 'oTard (ardner (+9:0) a .ost intrigat de .aptul c/2 3n psihologie2 per.ormana -tiini.ic/ este discutat/ 3n leg/tur/ cu inteligena2 pe cGnd per.ormana artistic/ este leg/t/ de talent, !l -i-a propus s/ clari.ice natura inteligenei ca e1presie a aptitudinilor pentru diverse domenii de per.orman/ prin 02*1(- (302+(,2342+*1 9/+0(8+22 o.erind un model unitar al aptitudinilor- modelul inteligenelor multiple. $ipurile multiple de inteligen/ sta=ilite de (ardner suntM 'in/2isti,# P legate de utili4area lim=ii2 citit2 scrisB '$/i,$1%at&%ati,# P inteligene logice2 matematice2 analiticeB s*aia'# P 3nelegerea -i manipularea relaiilor spaialeB % "i,a'# P compunerea -i interpretarea pieselor mu4icaleB :in&st&"i,# P activit/i sportive2 coregra.iceB int)a*&)s$na'# P 3nelegerea -i cunoa-terea sineluiB int&)*&)s$na'# P 3nelegerea -i cunoa-terea celorlaliB inteligena 6marilor !ntrebri7 (meta.i4ic/), Dn 02*1(- (302+(,2342( 29*4(*3-+22 aniel (oleman2 3n +99I caracteri4ea4/ acest tip de inteligen/ prin dou/ aspecteM 3nelegerea sinelui 3nelegerea celorlali Inteligena emoional/ se compune din cinci domenii distincteM cunoa-terea propriilor emoii managementul emoiilor proprii automotivarea recunoa-terea -i 3nelegerea emoiilor altora managementul relaiilor2 in.luenarea emoiilor altora, &imilar indicelui IR ("i- coe.icient intelectual)2 utili4at 3n psihometrie pentru a evalua inivelul inteligenei (generale2 3nn/scute P potenialului intelectual)2 (oleman propune coe.icieniiM !R (inteligenei emoionale) -i2 respectiv &R (coe.icientul inteligenei sociale), I302+(,234- '*6(-+72 un concept mai recent de.init de (oleman (*;;<)2 presupune capacit/i de relaionare social/ mulumitoare -i =ene.ic/, 3. E/+ .( 821'*3-+(0-02"e repre4int/ !ul 3n raport cu personalitateaF E/+ poate .i de.init ca int&/)at$) a' !i%&nsi ni'$) !i(&)&nia'& ale personalit/ii2 care con.er/ -i de.inesc identitatea psihologic/ a persoanei sau concepia despre sine (ve4i 'aKes2 Orrell2 *;;0B %late2 +999), "oncepia despre sine este structurat/ pe 012( 6*98*32302 di.eriteM Sin& &3ist&nia' P con-tiina c/ suntem separai -i di.erii de alii Sin& ,at&/$)ia' P con-tiina apartenenei la anumite grupuri (categorii) de oameni pe =a4a unor 3nsu-iri comune (vGrst/2 se12 3n/lime etc) Sin& inti% P evaluarea -i stima de sine =a4ate pe comparare social/,

+*

&pre cinci ani sunt structurate toate aceste trei componente (>eTis2 NrooAs-(unn2 +9H92 apud 'aKes2 Orrell2 *;;0), C$n,&*ia !&s*)& sin& are di.erite dimensiuniM imaginea de sine P dimensiunea perceptiv/ stima de sine P dimensiunea atitudinal/2 autoevaluativ/ idealul de sine P dimensiunea de4ira=il/2 prospectiv/ autoeficacitatea P con-tiina propriei competene identitatea de sine P identi.icarea cu status-roluri sociale sentimentul de sine P a.eciunea pentru propria persoan/, ". P21'*3-+(0-02 .( 6*98*10-9230 "omportamentul se de.ine-te2 3n sens restrGns2 ca -'8260/+ 9-3(52'0= 2B021(*1(@-0 .( <(1260 *>'21;->(+ -+ 821'*3-+(074((, O=iectul de studiu al psihologiei =ehavioriste (comportamentaliste)2 comportamentul este 3neles 3n psihologia cognitiv/ 3ntr-un sens dinamic2 interacionist2 integrGnd -i interaciunea intrapsihic/, eoarece sensul restrGns al conceptului este operaional2 3l vom pre.era din considerente didactice de claritate -i di.ereniere conceptual/, O clasi.icare cu utilitate educaional/ a comportamentelor este urm/toareaM comportamente !& ,$n() nta)& , sit aia (active) o comportamente re4olutive P orientate spre re4olvarea pro=lemelorB o comportamente asertive P orientate spre relaii adecvateB o comportamente agresive - orientate spre le4area altora sau a propriei persoane (autoagresive)B comportamente !& &2ita)& a ,$n() nt#)ii o comportamente pasive P inactiv (./r/ iniiativ/)B o comportamente eva4iveM eva4iune2 evitare2 amGnare2 negare, Dn conte1tul adapt/rii e.iciente -i a.irm/rii personalit/ii se disting comportamentele M de tip coping sau de adaptare -i control2 destinat 3ndeose=i diminu/rii stresuluiB proactiv - o variant/ a comportamentului activ2 participativ2 prin care persoana acionea4/ 3n sensul propriilor scopuri2 luGnd iniiative 3n acord cu acesteaB asertiv2 prin care o persoan/ se a.irm/2 3-i e1prim/ propriile opinii2 dorine2 scopuri 3n .orme socialmente accepta=ile, "omportamentele active de tip 81*-60(;% 12@*+/0(;2 -'210(;= au o mare pro=a=ilitate de a .i adecvate, e aceea le .avori4/m2 prin educaie2 de4voltarea -i e1primarea, Dn educaie2 pe =a4a principiului umanist care prescrie c/ .iecare persoan/ are o valoare intrinsec/ prin 3ns/-i e1istena sa2 *&)s$ana )#%;n& *&)%an&nt )&s*&,ta-i'#2 pe cGnd comportamentul poate .i evaluat -i educat (modelat2 optimi4at2 amendat2 sancionat2 schim=at etc,), R2521(342 >(>+(*,1-5(62 Allport2 (, U, (+9:+), Structura i dezvoltarea personalitii2 !, ,P,2 Nucure-ti, AtAinson2 #,>,2 AtAinson2 #,",2 &mith2 !,!,2 Nem2 ,O, (*;;*), 6Personalitate -i individualitate7, DnM .ntroducere !n psihologie2 !ditura $ehnic/2 Nucure-ti, AtAinson2 #,>,B AtAinson2 #,"B &mith2 !,!,B Nem2 ,O, (*;;*), 6$eoria -i evaluarea personalit/ii7, DnM .ntroducere !n psihologie2 !ditura $ehnic/2 Nucure-ti, +0

NecA2 A, (+99I), *ognitive AherapDC ?asics and beDond. (uil..ord Press2 LeT VorA, "osta2 P,$,2 Cc"rae2 #,#, (+99@), 6A trait Perspective on the escription and !1ploration o. Nehaviour7, J..-th 3uropean *onference of 7ersonnalitD2 Cadrid, a.inoiu2 I, (*;;*), 7ersonalitatea. 8etode de abordare clinic. Kbservaia i interviul 2 !ditura Polirom2 Ia-i2 Nucure-ti, avid2 , (*;;<), Aratat de psihoterapii cognitive i comportamentale2 !ditura Polirom2 Ia-i, !llis2 A,B rKden2 U, (+9:H), Ahe practice of rational-emotive therapD% &pringer2 LeT VorA, !KsencA2 ',O, (+9@H), 2imensions of 7ersonalitD2 #outledge W Jegan2 >ondon, !KsencA2 ',B !KsencA2 C, (+99:), 2escifrarea comportamentului uman2 !ditura $eora2 Nucure-ti, (ardner2 ', (+9:0), @rames of 8indC Ahe AheorD of 8ultiple .ntelligences 2 LeT VorAM Nasic NooAs, (oleman2 , (*;;H), .nteligena emoional2 !ditura "urtea 5eche2 Nucure-ti, (oleman2 , (*;;H), .nteligena social. Loua tiin a relaiilor umane 2 !ditura "urtea 5eche2 Nucure-ti, (olu2 C, (+990), 2inamica personalitii2 !ditura (ene4a2 Nucure-ti, Cinulescu2 C, (+99<), *hestionarele de personalitate !n evaluarea psihologic2 (arell Pu=lishing 'ouse2 Nucure-ti, Cinulescu2 C, (+99H), 6#eplicarea modelului Nig Five 3n lim=a romGn/, &peci.icul sociocultural e1primat 3n coninutul .actorilor, "hestionarul AN" P C72 3nM Vlate2 C, (coord,)2 7sihologia vieii cotidiene2 !ditura Polirom2 Ia-i, Pavlov2 I,P, (+9*H) 6$he di..erent tKpes o. nervous sKstem, Pathological distur=ances o. the corte12 result o. .unctional inter.erences7 = >ecture 85II2 3nM "onditioned re.le1esM An investigation o. the PhKsiological activitK o. the cere=ral corte12 +9*H2 !nglish translation =K (,5, Anrep (*;;0), Online version, &tern=erg2 #,O, (+9:I), ?eDond ..M. LeT VorAM CI$ Press, %late2 C, (+999), 6>ocul -i rolul !ului 3n structura personalit/iiM pro=leme controversate72 3nM %late2 C,2 3ul i personalitatea2 !diia a II-a2 !ditura $rei2 Nucure-ti,

+@

III PERSONALITATEA PROFESORULUI +, Aptitudinea educaional/ *, #olul de pro.esor 0, "ompetenele asociate rolului de pro.esor 1. A80(0/<(32- 2</6-4(*3-+7 "ercetarea educaional/ privind dimensiunile semni.icative -i cele ideale ale personalit/ii 3n rolul didactic a generat diverse modele2 pe parcursul ultimului secolM de la a=andonarea magistrocentrismului 3n concepia repre4entanilor -colii active (JeK2 +9;;B Contessori2 +9<<2 eTeK +9;*B +9+<?+9<+ -,al,) la modele ale pro.esorului ideal sau modele raportate la criterii .uncionale (ve4i JeilhacAer2 +90@2 'u=ert2 +9@<2 "harlier2 +9H;2 iar la noi LarlK2 +90:2 Oinga2 +9:*), Perspectiva psihosocial/ privind -80(0/<(32- 2</6-4(*3-+7 este valori4at/ 3n studii -i cercet/ri romGne-ti (Pavelcu2 +9<HB &tanciu2 +9<:B $riteanu2 +9H*B Potolea2 +9HIB +9H9B P,(olu2 L,Citro.an2 +9H:B L,Citro.an2 +9H<B +9HHB +9::B A,Leculau2 +9H:B I,PopescuLeveanu2 $,"reu2 +9:*B +9:IB I,#adu2 Ionescu2+9:H), Licolae Citro.an (+9::)2 u4Gnd de o metodologie comple1/ caracteristicilor de personalitate implicate 3n rolul didactic a relevatM 3n cercetarea

dimensiuni psihologiceB (3021-64(/32- 5-60*1(+*1 8'()*+*,(6( .( '*6(-+(I dimensiuni psihosocialeB raportul dintre aptitudinea pedagogic/ -i alte componente ale personalit/ii educatoruluiB 5/364(*3-12- aptitudinii pedagogice -i competenei pro.esionale ?3 -60(;(0-02'826(5(67 1*+/+/( <(<-60(6 (ve4i Citro.an2 +9::), Principalii .actori2 respectiv competenele a=solut necesare e1ercit/rii rolului de pro.esor suntM competena -tiini.ic/2 respectiv 3n domeniul didactic de aplicaie2 capacit/i psihopedagogiceB capacit/i psihosociale (Citro.an2 +9::), Dn ierarhi4area calit/ilor psihice ale pro.esorului pe scalaM a=solut necesare2 necesare2 net contraindicate -i relativ contraindicate2 6-8-6(0-02- <2 - -<*80- /3 1*+ di.erit este a-s$' t n&,&sa)# -i pe primul loc 3n categoria calit/ilor psihosocialeB (30212'/+ 81*52'(*3-+ 612'6/0 este pe primul loc 3ntre calit/ile n&,&sa)& ale personalit/ii (Citro.an2 +9::), . R*+/+ <2 81*52'*1 !1ist/ numeroase cercet/ri pe =a4a c/rora s-au ela=orat 0(8*+*,(( -+2 5/364(*371(( 6-<1/+/( <(<-60(6 ?3 1*+/+ 81*52'(*3-+ (#Kans2 +9<;2 Potolea2 +9:02 &chult4, +9:*2

+I

Nunting2 +9:@2 ragu2 +99<), e e1emplu2 an Potolea (+9:*2 apud Citro.an2 +9::) citea4/ un studiu care urm/re-rte e.ectele interaciunii pro.esor-elevi dup/ criteriul re4ultatelor 3nv//rii2 relevGnd trei tipuri de pro.esori2 asociate cu tipuri de elevi (ta=elul *), T->2+/+ . A'*6(21( ?3012 0(8/1( <2 81*52'*1( .( 0(8/1( <2 2+2;( (Potolea2 +9:*2 apud Citro.an2 +9::) Ti* )i !& *)$(&s$)i
-G impulsivi2 spontani2 interesai mai mult de idei dec3t de relaii >G autocontrolai -i sistematici 6G mai puin adaptai2 (an1io-i)

Ti* )i !& &'&2i

-G persevereni2 9*0(;-4( <2 o=inerea unor per.ormane superioare >G con-tiincio-i2 cu tendine con.ormiste 6G cu tendine de opo4iie <G an1io-i -i ?sau agresivi

atele arat/ c/M pro.esorii sistematici D>G au o=inut 12@/+0-02 >/32 cu toate tipurile de elevi2 3n special cu cei ostili -i an1io-i (d)B pro.esorii impulsivi D-G au .ostM o 25(6(234( cu elevii persevereni -i con.ormi-ti (=) o (325(6(234( cu elevii an1io-i -i agresivi (d)B pro.esorii sla= adaptai (an1io-i) D6G au o=inut re4ultate accepta=ile numai cu elevii persevereni (=), Un studiu al lui &chult4 (+9:*) urm/re-te relaia dintre stilul de 3nv/are -i climatul psihosocial din clas/, #e4ultatele arat/ c/ 81*52'*1(( ?362-167 '7 6122@2 /3 6+(9-0 '*6(*8'()*+*,(6 6*3,1/230 '0(+/+/( +*1 <2 ?3;74-12 (Citro.an2 +9::), &inteti4Gnd cercet/rile privind modul 3n care pro.esori de speciali4/ri di.erite ?.( 12812@(307 20-82+2 <2@;*+071(( 6*98202342( +*1 8'()*82<-,*,(622 Citro.an conchide c/M
"[..] sunt puine elemente de evaluare a autoformrii i autodezvoltrii% sub aspect psihologic% pe direcia sporirii competenei de educator)( 8itrofan% 9:;;% p.9;; .

Acestea se e1prim/ prinM reconsiderarea periodic/ a e1perienei cG-tigate2 mai ales cGnd pro.esorul trece de la un nivel de 3nv//mGnt la altul sau2 de la un grup de clase la altul 81-60(6- 12@*+;71(( /3*1 <(5(6/+074( <2 2B6284(2 (e1, elevi cu e-ec la 3nv//tur/2 copii cu di.icult/i -i drame .amiliale2 cu handicap moral2 sau educaia elevilor supradotai)B -3-+(@- 81*81((+*1 '67<21( -+2 25(6(2342( 2</6-4(*3-+2 .( 2;-+/-12- 5-60*1(+*1 6-/@-+(B 81-60(6- ?33*(1(( 920*<2+*1 <2 +/61/, "ercetarea .undamental/ reali4at/ de Citro.an (+9::) cu privire la -80(0/<(32pedagogic/ ne-a o.erit sugestii privind aspectele legate de *1(230-12- -0(0/<(3-+72 3ndeose=i motivaional/2 3n rolurile din cGmpul relaiilor educaionale, Principalele competene care de.inesc -80(0/<(32- 82<-,*,(67 sunt2 dup/ Citro.an (+9::)M +<

 competena !n specializare competena psihopedagogic competena psihosocial Pornind de la structura aptitudinii pedagogice sta=ilit/ de Citro.an2 ragu (+99<)2 distinge2 pe =a4a unor cercet/ri empirice pe populaie autohton/2 o 0(8*+*,(2 81*52'*1(+*12 conturGnd patru pro.iluri psihologice principale2 respectivM tipul A P e.icient2 unitar2 puternic2 valori4ant (@@2<IX)B tipul N P ine.icient2 divi4iv2 sla=2 contradictoriu -i inconstant (92@X)B tipul " P rigid2 divi4iv2 puternic2 lipsit de unitate -i coeren/ (*;2*X)B tipul P circumstanial2 unitar2 sal=2 se spraevaluea4/ (*I2:X),

3. C*98202342+2 -'*6(-02 1*+/+/( <2 81*52'*1 Dn anul *;;* s-a .inali4at ela=orarea unor standarede ale pro.esiunii didactice2 respectiv componente ale pro.esiei care sunt o=serva=ile -i m/sura=ile (ve4i (liga2 coord,2 *;;*), Principalele 6-02,*1(( <2 6*98*10-92302 a-teptate de la un pro.esor 6*9820230 au .ost organi4ate 3ntr-un 9*<2+ 0-B*3*9(6 -+ 6*98202342+*1 81*52'*1/+/(. M*<2+/+ se re.er/
"[<] doar la competenele implicate de )$' ' !& -a"# al unui profesor% acela de a conduce activiti instructiv-educative cu elevii% ls6nd deoparte celelalte roluri posibile% cum ar fi% de e5emplu% rolul de manager colar% de consilier al elevilor% de diriginte% creator de materiale curriculare etc.) (Nliga% +,,+% p.>, .

Dntr-un e1erciiu pentru de4voltarea gGndirii critice a studenilor modulului de .ormare psihopedagogic/ iniial/2 ,"reu (*;;@) modelea4/ competenele -i calit/ile pro.esorului pe dou/ coordonate =ipolareM avantaEele ? de4avantaEele pro.esieiB ce apreciem ? ce nu apreciem la pro.esori, Codelul re4ultat (ve4i ,"reu2 *;;@) cuprinde principalele competene ale aptitudinii pedagogice, !ste de reinut c/ modelul nu .ace re.erire la nici un tip de motivaie a pro.esorului2 3n schim=2 descrie2 3n categoria competenei psihopedagogice2 competena de a motiva elevii, incolo de enunurile normative2 r/mGne un cGmp vast pentru operaionali4area normelor la nivelul rolului educaional2 .ormarea adecvat/ a viitorilor pro.esori -i de4voltarea personal/ a actorilor de pe scena -colii, Dn conclu4ie2 constat/m c/ modelele normative actuale ale competenelor educaionale de tip pro.esionist2 respectiv competenele pro.esorului2 tind s/ disting/ cel puin dou/ criterii de re.erin/M +, prin raportare la standarde de *)$(&si$na'is% *, prin raportare la standarde de &3,&'&n# pro.esional/, Pre4ent/m2 3n continuare2 o sistemati4are a competenelor pro.esorului2 dup/ cele dou/ criterii, C*98202342 81*52'(*3-+2 "ompetene metodologice "ompetene de comunicare -i relaionare "ompetene de evaluare a elevilor "ompetene psihosociale "ompetene tehnice -i tehnologice

+H

"ompetene de management al carierei, C*98202342 <2 2B62+2347 e4voltarea -i meninerea relaiilor cu elevii es./-urarea instruirii centrate pe elev, Canagementul clasei Plani.icarea -i aplicarea curriculumului di.ereniat2 a programelor de .ormare "uno-tine de specialitate -i de curriculum Conitori4area re4ultatelor "omunicarea 3n comunitatea educaional/ e4voltarea programelor 3n comunitatea local/ R2521(342 >(>+(*,1-5(62 "reu2 , (*;;@), 6Pro.esorul antrenor, Integrarea scrierii 3n activit/ile didactice cu studenii72 3nM coala re.le1iv/2 5ol, +2 nr, 02 pp,+I-+9, ragu2 A, (+99<), Structura personalitii profesorului2 !, ,P,2 #, A,-Nucure-ti (liga2 >, (coord,) (*;;*), Standarde profesionale pentru profesiunea didactic 2 Cinisterul !ducaiei -i "ercet/rii2 Nucure-ti Citro.an2 L, (+9::), Aptitudinea pedagogic2 !ditura Academiei2 Nucure-ti Conteil2 O,-C,(+99H), 3ducaie i formare. 7erspective psihosociale2 !ditura Polirom2 Ia-i, &tan2 !, (+999), 7rofesorul !ntre autoritate i putere2 !ditura $eora2 Nucure-ti,

+:

IV. DEZVOLTAREA PERSONALITII I EDUCABILITATEA +, elimit/ri conceptuale - de4voltare2 cre-tere2 maturi4are2 sociali4are2 enculturaie2 educa=ilitate *, e4voltarea psihic/ - principalele caracteristici 0, Factorii de4volt/rii - erditatea2 mediul2 educaia, 1. D2+(9(071( 6*36280/-+2 P21'*3-+(0-02- este conceptul central 3n a=ordarea de4volt/rii .iinei umane, Dn .uncie de modelarea acestui concept s-au construit teoriile -i modelele de4volt/rii, O sinte4/ a acestora conturea4/ 81*>+292+2 9-:*12 ale cercet/rii psihologice a <2@;*+071(( 821'*3-+(074(( omului, &e disting dou/ <(1264((2 la 3nceput independente2 3n a=ordarea -tiini.ic/ a de4volt/riiM de4voltarea copilului pGn/ la maturitateB de4voltarea adultului p3n/ la s.3r-itul vieii, E</6-4(-= 3neleas/ actualmente ca un 81*62' 8219-3230 de spriEinire a de4volt/rii -i 3nv//rii e1tinde preocup/rile pentru de4voltarea omului pe toat/ durata vieii, S6)(9>-12- 2</6-4(2( con.orm cerinelor civili4aiei contemporane este in.luenat/ de cunoa-terea condiiilor -i posi=ilit/ilor de schim=are ? de4voltare a personalit/ii, e-i 3n acest capitol vom trata cu predilecie <2@;*+0-12- 812-<*+2'6230/+/(2 respectiv ;J1'0- .6*+-17 6*212'8/3@70*-12 ,(93-@(/+/(2 nu putem pierde din vedere aspectul integral al de4volt/rii umane2 la care vom .ace re.eririle necesare, 5om ine seama de .aptul c/ de4voltarea psihic/ nu poate .i 3neleas/ decGt 3n relaiile sale .ire-ti cu aspectele de4volt/rii somato.uncionale -i psihosociale, e aceea pre.er/m2 ca <25(3(4(2 de re.erin/ pentru pro=lematica de4volt/rii umane2 de.inirea 821'*3-+(074(( 3n sensul cel mai e1tins= ca nitat& -i$1*si+$1s$,i$, 't )a'#. D2@;*+0-12- /9-37 "onceptul de dezvoltare uman se re.er/ la .ormarea -i modelarea tuturor dimensiunilor .iinei umane supuse schim=/rilor2 pe tot parcursul vieiiM dimensiunile =iologic/2 psihic/ -i sociocultural/, M-0/1(@-12 .( 9-0/1(0-02 &tarea de 9-0/1(0-02 se de.ine-te ca stare de ( n,i$na'itat& !&*'in# a structurilor somatice2 psihice2 psihosociale2 .ormate pe parcursul procesului de de4voltare2 numit2 3n acest/ secven/ a sa2 proces de %at )i"a)&, "onceptul este utili4at 3n teoriile organiciste, Acestea se ghidea4/ dup/ principiul evoluionistM ontogeneza (.ormarea organismului individului) repet filogeneza (evoluia speciei ), Personalitatea se maturi4ea4/ 3n toate dimensiunile sale2 dar starea de maturitate este atins/2 de o=icei2 la momente di.erite pentru nivelul =iologic2 psihologic -i social, Caturitatea =iologic/

+9

Ast.el= prima care se reali4ea4/ de o=icei este 9-0/1(0-02- >(*+*,(672 =a4at/ pe procesele de ,)&t&)& -i %at )i"a)& .uncional/ a organismului, >a vGrsta de +* P +@ ani pentru .ete -i +@ P +< ani pentru =/iei2 se consider/ atins/ maturitatea =iologic/ dac/ lu/m drept criteriu principal .uncionalitatea se1ual/, Acest criteriu2 de-i semni.icativ2 nu poate .i generali4at asupra 3ntregii de4volt/ri .i4ice, "re-terea 3n 3n/lime continu/ pGn/ 3n Eurul vGrstei de *; de ani2 dar unele p/ri ale corpului continu/ s/ creasc/ pe parcursul vieii, M-0/1(0-02- 8'()(67 M-0/1(0-02- 8'()(67 are ca reper vGrsta de +: P *+ ? *I de ani2 dup/ criteriileM .uncion/rii cognitive la nivelul logico P .ormal2 a.ectivit/ii =a4at/ pe reciprocitate -i intimitate2 independenei voinei -i deci4iei care permit asumarea responsa=ilit/ii, Procesul maturi4/rii psihice este un proces de *&)s$na'i"a)& ? s$,ia'i"a)& =a4at pe i!&nti(i,a)&a progresiv/2 cu sine -i cu modelele o.erite de ceilali2 3n cadrul relaiilor socioculturale, M-0/1(0-02- '*6(-+7 M-0/1(0-02- '*6(-+7 presupune asumarea principalelor )$' )i s$,ia'& ale adultuluiM rolul pro.esional -i cele de so ? soie -i p/rinte2 3n procesul sociali4/rii, >egea cons.ine-te vGrsta minim/ de +< P +: ani pentru asumarea acestor roluri, >a nivelul sociocultural al de4volt/rii se .ace distincie 3ntre procesele de sociali4are -i enculturaie, S$,ia'i"a)&a repre4int/ in.luenele con-tiente -i voluntare e1ercitate de societate asupra individului pentru a se conforma normelor sociale, En, 't )aia se reali4ea4/ prin in.luenele incon-tiente ale mem=rilor comunit/ii culturale, Putem vor=i de o maturitate cultural/ F Dntr-un sens .oarte larg2 eventual pentru o anumit/ etap/ 3n care persoana -i-a conturat repertoriul de cultur/ .undamental/, Dn condiiile e1trem de dinamice ale societ/ii in.ormaionale conceptul devine2 3ns/2 ne.uncional, O=serv/m c/ 3n anali4a procesului de4volt/rii2 la nivelurile psihic (parial) -i sociocultural este mai di.icil2 chiar inadecvat s/ utili4/m modelul evoluionist ? organicist, "u cGt structurile .uncionale ale personalit/ii sunt mai ela=orate2 cu atGt este mai greu s/ le descriem cu un model unic2 elementar, M-0/1(0-02- 6- 821(*-<7 <2 ;J1'07 "onceptul de 9-0/1(0-02 este utili4at -i pentru desemnarea *&)i$a!&i a! 't& a vieii omului, $re=uie s/ amintim .aptul c/2 pentru vGrstele maturit/ii2 3ncerc/rile de delimitare a unor structuri stadiale sunt mult mai puin relevante2 datorit/ dinamicii comple1e a vieii adultului, &tudiile mai recente asupra 3nv//rii sugerea4/ c/ adulii continu/ s/ se de4volte intelectual2 dincolo de ultimul stadiu piagetian2 prin 3nv/are .ormativ/, Lira (ranott % (+99:)2 consider/ c/ adulii nu doar aplic/ 3n diverse conte1te ceea ce au 3nv/at ci 3-i .ormea4/ noi structuri de cunoa-tere care constituie o autentic/ de4voltare psihic/, M-0/1(0-02- .6*+-17 in perspectiva educaiei ne interesea4/ conceptul de 9-0/1(0-02 .6*+-17. Personalitatea matur/ pentru -coal/ se caracteri4ea4/ prin urm/toarele dimensiuni ale maturit/ii (dup/ Julcsar2 +9H:)

*;

T->2+/+ 3. D(923'(3( -+2 9-0/1(074(( .6*+-12

FI%I") &omatic/ -i .uncional/ #e4isten/ la e.ort "oordonarea oculomanual/ A 5OIL!I Autoreglare Autocontrol Perseveren/ &O"IA>) $re=uine de apartenen/ "onduit/ adecvat/ "omunicare CO#A>) "on-tiina datoriei "on-tiina sarcinii #esponsa=ilitate CIL$A>) Anali4/ -i plani.icare Dnelegerea normei Dnelegerea cantit/ilor
E

A"$I5I$)II $re=uina de per.orman/ "oncentrarea ateniei eprinderi de vor=ire

"#!$!#!

P!#&OLA>I%A#!

!L"U>$U#AI! I

&O"IA>I%A#!

! L $ I F I " A # !

P!#&OLA>I$A$!

CA$U#I$A$!

NIO>O(I")

P&I'I")

&O"IA>)

F(,/1- 3. R2+-4(- <(3012 -'82602+2 81*62'/-+2 H <2@;*+0-12= 9-0/1(@-12 .( 9-0/1(0-02- 6- '0-12 5/364(*3-+7 - 821'*3-+(074(( . D2@;*+0-12- 8'()(67 Pentru de.inirea comple1/ a conceptului de <2@;*+0-12 8'()(67 Pantelimon (olu (+9:I) propune urm/toarele caracteristiciM .ormarea -i restructurarea dimensiunilor psihiceB suportul ereditarB coninuturile in.ormaionale e1trase din mediul socioculturalB in.luena .ormativ/ a educaieiB activismul (de4voltarea ca re4ultat al activit/ii proprii de 3nv/are)B orientarea motivaional/B mecanismele de interiori4are P e1teriori4are, 62ezvoltarea psihic este o 2&)i/# !n lanul transformrilor care se petrec !n (nivers% o verig cu o poziie aparte% care unete naturalul i socialul !ntr-o sintez indisolubil i original) (7.Nolu% +9:I2 p,<+), *+

P1*>+292 20(62 "ercetarea contemporan/ 3n domeniul de4volt/rii acord/ mare -0234(2 !)&*t )i'$) -i -in&' i su=iecilor2 3n mare parte copii, Pro=lema etic/ cea mai di.icil/ este comunicarea pentru .actorii educaionali interesai (p/rini2 pro.esori) a conclu4iilor cercet/rilor sau activit/ii psihodiagnostice avGnd ca su=ieci copii -i 3nelegerea tuturor implicaiilor morale ale acestui demers, P1(36(8-+2+2 6-1-6021('0(6( -+2 <2@;*+071(( 8'()(62 suntM determinismul multi.actorial P de4voltarea psihic/ este determinat/ de un comple1 de condiii2 3n cadrul c/rora se pot distinge trei .actori principaliM ereditatea2 mediul -i educaiaB procesul de personali4are reali4at 3n conte1t social2 prin mecanisme de comparare2 identi.icare -i 3nv/areB dinamismul P schim=/ri pe parcursul unor stadii ? etape de de4voltare, 3. F-60*1(( <2@;*+071(( 8'()(62 H 212<(0-02-= 92<(/+ .( 2</6-4(e4voltarea uman/ este un proces comple12 determinat 3n .iecare moment al s/u de o comple1itate de .actori, intre ace-tia2 cei mai importani suntM ereditatea2 mediul -i educaia, E12<(0-02- asigur/ resursele interne ale de4volt/rii su= .orma potenialului 3nn/scut, ar chiar din timpul de4volt/rii intrauterine .actorii genetici interacionea4/ cu cei de mediu, e pild/2 cre-terea -i di.erenierea .oielor em=rionare sunt generate de int&)a,i n&a (a,t$)i'$). interni (genetici i hormonali)B e5terni ( materni% alimentari2 chimici% fizici% socioeconomici (&a=in Nurc/2 *;;;), up/ na-tere2 in.luena educaiei devine semni.icativ/, E</6->(+(0-02- este capacitatea unei persoane de a se adecva la cerinele educaionale -i a o=ine =ene.icii .ormative din situaiile educaionale, M2<(/+2 ca .actor care in.luenea4/ semni.icativ de4voltarea psihic/ este repre4entat atGt de condiiile mediului natural (ecologic) cGt2 mai ales de condiiile mediului sociocultural -i economic2 speci.ic umane, Lu putem m/sura cu preci4ie contri=uia .iec/rui .actor pe parcursul de4volt/rii psihice dar se poate susine interaciunea celor trei .actori, R2521(342 >(>+(*,1-5(62 Nurc/2 &, (*;;;), 6#olul eredit/ii 3n de4voltarea personalit/ii umane72 3nM Nonchi-2 !, (coord,) (*;;;)2 2ezvoltarea uman = aspecte psiho-sociale2 !ditura Imprimeriei de 5est2 Oradea, (olu2 P, (+9:I), #nvare i dezvoltare2 !ditura tiini.ic/ -i !nciclopedic/2 Nucure-ti, (ranott2 L, (+99:), YUe >earn2 $here.ore Ue evelopM >earning 5ersus evelopment P or eveloping >earningF7 InM Adult /earning and 2evelopment. 7erspective @rom 3ducational 7sDchologD2 !dited =K C,", &mith2 $h, Pourchot2 Lorthern Illinois UniversitK2 >ea >aTrence !l=aum Associates2 Pu=lishers2 CahTah2 LeT OerseK2 >ondon, Julcsar2 $, (+9H:), @actorii psihologici ai reuitei colare2 !, ,P,2 Nucure-ti,

**

V. MODELE ALE DEZVOLTRII PSIHICE +, &tadialitatea *, &tadii psihogenetice 0, "aracteri4area psihologic/ a vGrstelor @, Adolescena 1.S0-<(-+(0-02"aracterul '0-<(-+ al de4volt/rii a .ost studiat mai ales pe =a4a teoriilor -i modelelorM organiciste - t&$)ii'& sta!ia'& *si+ana'iti,&0 ale lui Freud2 (+9+*-+9**)2 !riAson2 (+9I9)2 -i ,$/niti2ist& ale lui Piaget2 (+90;-+9II)2 Johl=erg2 (+9<0)B cone1ioniste2 de e1emplu t&$)ia !ia'&,ti,#0 int&)a,i$nist#2 a de4volt/rii prin dialog a lui #iegel (+9HH)B modelul mecanicist -i teoriile 3nv//rii - teoriile -&+a2i$)ist& a'& 4n2##)ii ela=orate de Uattson2 (+9*H)2 &Ainner2 (+90:)B teoriile 3nv//rii sociale ale lui Nandura (+9<0) -,a2 care au contri=uit la nuanarea cunoa-terii speci.icului de4volt/rii prin 3nv/are, Pe =a4a metodologiei predilecte s-au ela=orat teorii -i modele care disting anumite 20-82 6-1-6021('0(62 3n de4voltarea personalit/ii numite sta!ii. &-au conturat2 ast.el2 dou/ <(1264(( principale de a=ordare stadial/M *si+$/&n&ti,#2 =a4at/ pe studii longitudinale2 care a ela=orat modele ale sta!ii'$) /&n&ti,& P de4voltarea proceselor -i .unciilor psihice 3n etape succesive P stadiile de4volt/rii a.ective2 cognitive2 psiho-morale2 psiho-se1uale etc,B *si+$!ina%i,#0 ela=orGnd2 cu aEutorul cercet/rilor transversale sta!ii'& <&ta*&'& !& 2;)st#2 ale de4volt/rii de ansam=lu a personalit/ii 3ntr-o anumit/ perioad/ a vieii P caracteristicile de4volt/rii comple1e (nu numai psihice2 ci -i .i4ice -i psihosociale) a copilului2 tGn/rului2 adultului2 vGrstnicului, A3-+(@- 6*98-1-0(;7 (Iaco=2 +99:) a celor dou/ modele relev/ urm/toarele as*&,t& ,$% n&M aceea-i ordine 3n apariieB divi4are 3n su=stadiiB o convergen/ descriptiv/ la maEoritatea autorilorB Aspectele !i(&)&nia'&2 mai ales e1plicative2 sunt mai numeroaseM reperele -i limitele cronologice2 periodi4area stadiilor2 sunt .oarte di.erite la diver-i autori2 cu prec/dere pentru stadiile adulteB stadiile dinamice se raportea4/ la vGrsta cronologic/2 iar stadiile genetice se raportea4/ la nivelul maturi4/rii, Prin urmareM vGrsta cronologic/ nu corespunde totdeauna stadiului genetic al de4volt/riiB *0

 acela-i stadiu ?su=stadiu de vGrst/ poate cuprinde mai multe stadii genetice (Iaco=2 +99:), . S0-<((+2 8'()*,2320(62 S0-<((+2 8'()*,2320(62 sunt modele mai a=stracte -i generale ale de4volt/rii psihice pGn/ la atingerea st/rii de %at )itat& -i se caracteri4ea4/ prinM succesiune 3n aceea-i ordineB o structur/ unitar/ -i speci.ic/B integrarea structurilor -i .uncilor stadiilor anterioare 3n stadiile noiB su=stadii de trecere -i etape de echili=rare -i destructurare pentru a trece la stadiul urm/tor, M*<2+2 8'()-3-+(0(62 $eoriile psihanalitice interpretea4/ de4voltarea omului prin prisma impulsurilor -i motivelor in,$nti&nt& care in.luenea4/ .iecare aspect al comportamentului din viaa curent/M modul cum gGndim -i simim2 cum ne 3m=r/c/m -i cum vis/m, Sta!ii'& !&"2$'t#)ii *si+$s&3 a'& P Freud &igmund Freud2 medic psihiatru viene4 care -i-a ela=orat teoria despre personalitate -i stadiile de4volt/rii ei la 3nceputul secolului 88 (+9;@ P +90:)2 a schim=at nivelul de c/utare a cau4alit/ii unor =oli psihice de la somatic la nivelul psihismului pro.und2 incon-tient, $eoria sa2 de-i deose=it de original/2 este marcat/2 totu-i2 de mentalitatea vremii2 c/reia 3ncearc/ s/-i devoale4e tabuurile. O mare parte din tr/irile pro.unde2 3n primul rGnd cele legate de conduita se1ual/2 erau inde4ira=ile social2 .avori4Gnd comple1e de vinov/ie -i ru-ine, Dn acest conte1t2 pro=lematica psihose1ual/ s-a instalat .iresc 3n centrul reocup/rilor psihanali4ei, Freud a anali4at -i e1plicat aceste mecanisme prin modelul aparatului psihic -i teoria hedonismului in.antil, &tadialitatea .reudian/ 3ncearc/ s/ e1plice cum apar impulsurile incon-tiente de natur/ psihose1ual/ -i cum a.ectea4/ ele de4voltarea copilului -i personalitatea adultului, Fiecare stadiu se caracteri4ea4/ prin centrarea interesului -i pl/cerii ( libido) pe o anumit/ parte a corpului care con.er/ -i denumirea stadiului, Freud consider/ c/ pGn/ la vGrsta de I ani2 3n .uncie de modul 3n care copilul e1perimentea4/ con.lictele speci.ice primelor trei stadii2 se .i1ea4/ coordonatele .undamentale ale personalit/ii -i se construie-te &uperego-ul (instana de cen4ur/ moral/ a personalit/ii), Sta!ii'& !&"2$'t#)ii *si+$s$,ia'& P !riAson Un alt psihanalist renumit2 !riA !riAson2 a ela=orat2 3n +9I92 o teorie -i un model stadial al de4volt/rii psihosociale a 2/+/( 3n care include -i vGrstele adulte, Fiecare stadiu este caracteri4at de un anumit tip de relaie con.lictual/ cu mediul social, Fiecare tip de relaie se 3nscrie 3ntre doi poli semni.icativi pentru modelarea individuluiM po4itiv2 valori4ant ? negativ2 devalori4ant, Pentru de4voltarea =un/ este important ca omul s/ .ie preg/tit 3n raport cu cerinele soicet/ii, !ste necesar/ re4olvarea con.lictelor stadiului anterior pentru a progresa, M*<2+/+ +/( E1(F'*3 cuprinde opt stadii ale de4volt/rii psihosociale, +,&tadiul con.lictului 4n,)&!&)& < n&4n,)&!&)&

*@

&ugarul 3-i sta=ile-te atitudinea de =a4/ .a/ de lume, Aceasta va .i 3ncre4/toare dac/ are con.ort2 siguran/ -i satisfacie. *,&tadiul con.lictului a t$n$%i& < 4n!$ia'# "opilul devine capa=il de activit/i care-i procur/ o anumit/ independen/M merge2 vor=e-te2 se 3m=rac/ singur2 3-i .ace toaleta, !l se poate simi capabil sau incapa=il 3n aceste activit/i, 0,&tadiul con.lictului iniiati2# < 2in$2#i& Pre-colarului i se cere s/--i asume mai multe responsabiliti. Dn .uncie -i de e1periena sa din stadiile anterioare2 el 3-i de4volt/ iniiativa sau se simte vinovat de nereali4area lor ori de dep/-irea unor limite admise, @,&tadiul con.lictului s;)/ in# < in(&)i$)itat& "opilul devine capa=il de activit/i care-i procur/ o anumit/ independen/2 de4voltGnduZ-i competenele prin 3nv/are2 3ndeose=i -colar/, !l se poate simi capabil sau incapa=il 3n aceste activit/i, I,&tadiul con.lictului i!&ntitat& < ,$n( "ia )$' )i'$) !levul din gimna4iu -i liceu2 adolescentul2 se con.runt/ cu multe roluri di.erite 3n di.eritele grupuri din care .ace parte, !l poate s/ se identi.ice cu ele2 integrGndu-le la nivelul & ' i ori s/ nu reu-easc/ acest lucru2 conduita lui r/mGnGnd inadecvat/ anumitor roluri pe care nu le di.erenia4/ su.icient, Se identific cu imaginile de rol se1ual2 social2 vocaional sau este con.u4 3n privina acestora, <,&tadiul con.lictului inti%itat& < i"$'a)& $Gn/rul reu-e-te s/ sta=ileasc/ relaii de prietenie -i dragoste cu alte persoane sau r/mGne i4olat, H,&tadiul con.lictului ,)&ati2itat& < sta/na)& Adultul este activ2 se autorealizeaz 3n viaa pro.esional/ -i de .amilie sau stagnea4/ 3n de4am/gire, :,&tadiul con.lictului int&/)itat& < !is*&)a)& "on.runtat cu apropierea de .inalul vieii2 vGrstnicul poate s/-l accepte integru2 cu demnitate -i cu mulumirea unui =ilan po4itiv al vieii2 sau s/ dispere, M*<2+2 6*,3(0(;2 Sta!ii'& !&"2$'t#)ii int&'i/&n&i P Piaget "el mai cunoscut model stadial al <2@;*+071(( 6*,3(0(;2 este acela ela=orat de Oean Piaget pe =a4a unor cercet/ri interdisciplinare 3n perioada +90;-+9II, "ontri=uia important/ a modelului piagetian este c/ de.ine-te int&'i/&na 3n raport cu !&"2$'ta)&a -i a,ti2itat&a, Inteligena presupune adaptarea prin interaciunea proceselor de asimilare a cunoa-terii -i a celor de .ormare2 construire2 acomodare a structurilor mentale, Inteligena se de4volt/ prin activitate, Aciunile concrete2 Eocurile copilului cu o=iectele din mediul s/u2 se interiori4ea4/ ca operaii mentale (Piaget2+9<I), "onceptul de inteligen/ se e1tinde2 ast.el2 -i asupra nivelurilor de e1plorare -i adaptare, Acestea se reali4ea4/ nu numai prin gGndire ci -i prin mi-c/ri ghidate de simuri2 prin aciuni concrete sau =a4ate pe imagini sim=olice, Pre4ent/m sintetic acest model2 cu meniunea c/ limitele de vGrst/ ale stadiilor suport/2 3n realitate2 apro1im/ri largi,

*I

M*<2+/+ <2@;*+071(( 6*,3(0(;2 ela=orat de P(-,20 cuprinde patru stadii, +,&tadiul s&n"$)i$%$t$) 1 pGn/ la * ani AcionGnd iniial prin re.le1e 3nn/scute2 copilul 3-i coordonea4/ tot mai adecvat mi-c/rile cu aEutorul simurilor2 alsensi=ilit/ii, Ast.el2 3n Eurul vGrstei de doi ani achi4iiile sale sunt maEore -i eseniale, #eali4ea4/ aciuni comple1e de mers -i vorbire. AEunge s/ reconstruiasc/ 3n mintea sa lumea din Eur2 3nlocuind o=iectele cu imaginile mentale (reprezentri2 simboluri), Aceasta 3i permite s/P-i aminteasc/2 s/ caute o Euc/rie ascuns/ ghidat de repre4entarea ei, O=iectul devine permanent% deci e1ist/ chiar cGnd este ascuns, !ste o mare deschidere spre universul interior deoarece reconstruie-te 3n minte lumea cunoscut/ -i o duce cu sine, !ste o prim/ dep/-ire a limitelor concrete spaio P temporale prin sim=oli4are mental/, *, &tadiul *)&$*&)ai$na' ? perioada preoperatorie - 3ntre * -i H ani "opilul se Eoac/2 pendulGnd 3ntre lumea e1tern/ -i cea din mintea sa2 prin interiori4are ? e1teriori4are2 respectiv sim=oli4are ? proiecie, >umea real/ -i lumea .antastic/2 proiectat/2 nu au2 la 3nceput2 granie clare ci doar propria persoan/ 3n centru (egocentrism), "u timpul2 apar di.erenierile 3ntre real -i .antastic2 3ntre perspectiva sa -i a altora (decentrare), Operea4/ 3n minte cu repre4ent/ri prototip sau "preconcepte). &e pare c/ 3n ultima variant/ a modelului2 autorul a considerat etapa preoperaional/ mai mult un su=stadiu de trecere spre operaiile concrete2 de care nu mai este separat (Iaco=2 +99:) 0, &tadiul $*&)aii'$) ,$n,)&t& - 3ntre H -i ++ ani !ste dominat de gGndirea concret/, "opilul (de regul/ -colar mic ? miElociu) poate s/ opere4e doar cu acele imagini -i cu noiuni c/rora le g/se-te un corespondent concret, #aionamentul2 rudimentar2 poate progresa cau4al, Levoia de a 3nelege lumea con.lictual/ -i contradictorie se e1prim/ 3ntr-o echili=rare 3ntre e1periena -i ideile sale, !valuarea raional/ a .enomenelor 3ncepe s/ domine percepia, Ast.el se reali4ea4/ 3nelegerea succesiv/ a conserv/rii cantitii de substan (la H-: ani)2 a greutii ( la 9-+; ani) -i volumului (la ++-+* ani) pe parcursul unor schim=/ri aparente ale acestor dimensiuni2 datorit/ capacit/ii de reversibilitate (prin inversiune a operaiilor mentale, Aceast/ succesiune a .ost pus/ 3n eviden/ de Piaget printr-un 2B821(9230 3n care copii de diverse vGrste e1plicau ce se 3ntGmpl/ cu un cu= de 4ah/r pus 3ntr-un pahar cu ap/, !i au dat e1plicaii .oarte di.erite2 3n .uncie de vGrst/M pGn/ la H ani P copiii spun c/ 4ah/rul dispare2 la .el -i gustul luiB 3ntre H P : ani P ei cred c/ 4ah/rul 3-i p/strea4/ su=stana2 dar nu -i greutateaB 3ntre ++ P +* ani P copiii sesi4ea4/ cre-terea nivelului apei -i meninerea lui dup/ topirea 4ah/rului2 deci conservarea volumului. Dn acest stadiu se .ormea4/ -i conceptul de numr2 prin e1perimentarea serierii o=iectelor concrete -i clasificrii dup/ anumite criterii, Pe =a4a reversi=ilit/ii2 a 3nelegerii conserv/rii2 copiii pot evalua critic evenimente2 relaii2 tr/iri, >imite ale gGndirii 3n acest stadiuM percepia este glo=al/2 ceea ce .ace ca anali4a s/ .ie relativ di.icil/B generali4/rile sunt limitate -i 3nc/ dependente de concretul perceput2 imediat2 care este dep/-it doar pas cu pas B contrastele sunt e1treme (nuanele2 trans.orm/rile intermediare -i alternativele nu sunt sesi4ate), @,&tadiul $*&)aii'$) ($)%a'& (propo4iional) - 3ntre ++ P +: ani

*<

Preadolescentul -i adolescentul sunt capa=ili s/ reali4e4e operaii de gGndire .ormal/2 grupate 3n structura complet/ a propriet/ilor logice, Dneleg -i e1plic/ relaiile cau4ale comple1e -i sunt capa=ili de raionamente ipotetice2 deductive, (Gndirea lor .uncionea4/ conceptual, &e aplic/ realului -i posi=ilului2 a=straciunulor ca -i e1perienei2 este capa=il/ de reversi=ilitate prin reciprocitate, #aionamentul poate parcurge -i drumul invers2 de la e.ect la cau4e, &tudiile 3n domeniul 9(61*?3;7471(( sugerea4/ asemenea structuri generative ale cunoa-terii2 la nivelul grupului social constituit spontan din *-0 participani2 3n procesul de e1plorare cognitiv/ ((ranott2 +99:), #epetarea e1perimentelor piagetiene 3n condiii di.erite au adus re4ultate mai nuanate, &-a constatat c/ pragurile de vGrst/ ale stadiilor scad semni.icativ cGnd sarcinile sunt integrate 3n 6*302B02 '*6(-+2 ( Cc (arrigle2 +9H@), e asemenea2 s-a constatat c/ 2,*62301('9/+ timpuriu al copilului nu este atGt de puternic pe cGt 3l consider/ Piaget ('ughes2 +9H@), Alte cercet/ri2 =a4ate pe teoria urmei vagi (fuzzD = trace theorD au adus dove4i opuse teoriei cognitive tradiionale, (#eKna W Nrainerd2 +99+), &-a putut constata c/ evoluia gGndirii parcurge drumul invers, Pe cGnd pre-colarii au sesi4at corect di.erenele cantitative dintre re4ultate2 ./r/ s/ mani.este &(&,t& (biasuri) !& 4n,a!)a)&2 -colarii (3ntre : -i ++ ani ) au mani.estat e.ecte de 3ncadrare care se de4volt/ ca modele ( patternuri) de /;n!i)& &2a' ati2# la cei mai mari, Piaget a cercetat -i modul cum se de4volt/ Eudecata moral/ la copii2 e1primat/ 3n atitudinile lor .a/ de reguli2 Eustiie -i aprecierea unor in.raciuni, A constatat c/ '(94/+ 9*1-+ evoluea4/ de la +&t&)$n$%i& P acceptarea regulilor impuse de aduli2 la -/0*3*9(2= cGnd copilul se conduce dup/ propriile Eudec/i morale, Sta!ii'& !&"2$'t#)ii = !&,#ii %$)a'& > %$!&' ' ' i L. ?$+'-&)/ $ot 3n s.era de4volt/rii cognitive a personalit/ii se 3nscrie -i modelul stadial al .orm/rii capacit/ii de Eudecat/ moral/ la copii2 ela=orat de Johl=erg 3n +9<02 pe =a4a unor cercet/ri cu aEutorul Ydilemelor morale)% propuse iniial unor copii cu vGrste 3ntre @ -i +< ani din &,U,A M*<2+/+ +/( K*)+>21, cuprinde trei stadii2 .iecare avGnd cGte dou/ su=stadii, +, &tadiul *)&,$n2&nti$na' (premoral P @ P < ? +; ani Pre-colarul se conduce dup/ ideile morale ale adulilor2 parcurgGnd dou/ etapeM as, 'ta)&a0 acceptarea con.ormist/ a cerinelor morale ale adulilorB +&!$nis% '2 acceptarea din dorina de a .i recompensat a.ectiv2 ceea ce-i procur/ satis.acie, *, &tadiul moralit/ii ,$n2&ni$na'& P < ? +; P: ? +0 ani colarul mic se con.ormea4/ rolului de Ycopil7 pentru a do=Gndi -i a--i menine un statut =un prinM - n&'& )&'aii P se con.ormea4/ regulilor sta=ilite de alii2 pentru a .i apro=at de ace-tiaB '&/& i $)!in& P susine vehement -i rigid respectarea regulilor deoarece le consider/ corecte -i necesare, 0, &tadiul moralit/ii a t$n$%& P +; ? +0 -i dup/ +0 ani *H

!levul din gimna4iu -i liceu re.ormulea4/ normele -i regulile morale 3ntr-un cod moral personal2 3n dou/ etapeM ,$nt)a,t a'# P accept/ -i interiori4ea4/ legile2 regulile societ/ii2 considerGndu-le democratice2 prin acceptare reciproc/B a *)in,i*ii'$) %$)a'& in!i2i! a'& P valorile morale primesc semni.icaii personale -i se constituie sistemul propriu de valori, Cenion/m c/ 3nsu-i Johl=erg a constatat o mare la=ilitate a limitelor cronologice ale stadiilor2 pe =a4a unor studii interculturale (3n "anada2 Anglia2 Ce1ic2 $urcia2 $aiTan) care au demonstrat dependena lor cultural/, T->2+/+ ". T->+*/+ '(3020(6 - 6*98-1-0(; -+ 9*<2+2+*1 '0-<(-+2 8'()*,2320(62
&tadii ale de4volt/rii 8'()*'2B/-+2 &, Freud ORAL Optimism &adism ; P + ani ANAL #etentiv !1pul4iv + P 0 ani FALIC Identi.icare 0 P < ani ! >A$!L) < P +* ani (!LI$A> +* ani &tadii ale de4volt/rii 8'()*'*6(-+2 !, !riAson DL"#! !#! ? L!DL"#! !#! ; P + ani AU$OLOCI! ? DL OIA>) + P 0 ani ILIIA$I5) ? 5ILO5)I! &tadii ale de4volt/rii 6*,3(0(;2 O, Piaget SENZORIOMOTOR ; P * ani P#!OP!#AIOLA> *P H ani OPERAII CONCRETE &tadii ale de4volt/rii :/<2674(( 9*1-+2 >,Johl=erg PREMORAL Ascult/rii 'edonismului @ P < ani CONVENIONAL Nunelor relaii >egii -i ordinii : P+; ani AUTONOM "ontractual Principiilor pers, +;-+0 ani

H- ++ ani 0 P I ani "OCP!$!L) ? OPERAII FORMALE ILF!#IO#I$A$! ++-+: ani I P +* ani I !L$IFI"A#! ? "OLFU%I! +* P +: ani IL$ICI$A$! ? I%O>A#! +: P *I ani "#!AI! ? &$A(LA#! *I - @; ani IL$!(#I$A$! ? I&P!#A#! @; ani -

3. C-1-6021(@-12- 8'()*+*,(67 - ;J1'02+*1 A=ordarea psihodinamic/ a de4volt/rii =a4at/ pe studii longitudinale se re.er/ la de4voltarea personalit/ii su= toate aspectele2 pe tot parcursul vieii2 3n etape succesive de vGrst/, Pavel Cure-an (+99<)2 a=ordea4/ etapele de 24)st# 3n relaie cu speci.icul *&)($)%an&i -i anumite domenii ale a,ti2it#ii2 pe =a4a constat/rii generale c/ vGrsta produce mai .recvent 2a)iaii n&$%$/&n& ale celor trei parametri, Ast.el2 dac/ la vGrstele mici corelaia cu anumite domenii de activitate (arte2 sport) este semni.icativ/2 la vGrstele medii -i 3naintate corelaiile au doar o relevan/ parial/,

*:

&unt mai semni.icative la aceste vGrste corelaiile cu varia=ileleM motivaie2 stil de activitate2 competena metodologic/ 3n activitatea intelectual/, (%anden% +9:I),

T->2+/+ 5. P21(*-<2+2 .( 20-82+2 <2 ;J1'07 H 128212 2</6-4(*3-+2

PERIOADE ALE VIEII PRENATAL (9 luni Intrauterin) ETAPE DE CRONOLOGIE VLRST D'0-<((G !m=rionar/ Primul trimestru Fetal/ precoce Al doilea trimestru Fetal/ tardiv/ Al treilea trimestru &ugar ? Primul an &-1 -3 Prima copil/rie 1-3 -3( (antepre-colar) A doua copil/rie 3-7 -3( (pre-colar) (<-H ani) A treia copil/rie (-colar mic) Preadolescena (elev 3n gimna4iu) ADOLESCEN ++-+:?*; ani Adolescena (elev la liceu2 -coal/ de arte -i meserii ? lucr/tor) Adolescena prelungit/(student) $inereea Adult/ precoce Adult/ miElocie Adult/ tardiv/ SENECTUTE up/ <I ani $ran4itorie Prima senectute A doua senectute Carea senecturte 7- 11-3( (H- 9 ani) (9-++ani) 11- 1" -3( (++-+* ani) (+*-+@ ani) 1"-1#-3( (+@-+< ani) (+<-+:?+9 ani) &- 5-3( (+:-*0 ani) (*0 P *Iani) 5-35 -3( ( *I-*:ani) 0I-@@ ani @I-II ani II-<I ani <<-H; ani H;-:; ani :;-9; ani Peste 9; ani REPERE ALE EDUCAIEI PERMANENTE EDUCAIA ADULILOR PRINI LOR EDUCAIA COPIILOR FAMILIAL PRECOLAR "iclul curricularM Achi4iii .undamentale COLAR H PRIMAR "iclulM achi4iii .undamentale "iclul curricularM de4voltare EDUCAIA ADOLESCENILOR COLAR H GIMNAZIAL "iclulM de4voltare "iclulM o=servare2 orientare COLAR SECUNDAR M PROFESIONAL "iclul curricularM apro.undare "iclul curricularM speciali4are PREGTIRE SUPERIOAR "iclul IA >icen/ "iclul IIM Casterat "iclul IIIM octorat &tudii postdoctorale EDUCAIA ADULILOR PERFECIONARE &peciali4are ? cali.icare ? multicali.icare ? recali.icare (postpensionare) !MPRTIREA E$PERIENEI DE VIA M

COPILRIE ; P +@ ani

ADULT *; -<I ani

Pentru psihologia educaiei consider/m c/ este operaional/,o periodi4are cu repere 3n activitatea -colar/ ( dup/ chiopu2 +99H2 ta=elul I ),

*9

". A<*+2'6234- 6- 821(*-</ <2 ;J1'07 "a stadiu social universal2 adolescena este caracteri4at/ deM pre4ena 3n toate societ/ileB preg/titrea pentru viaa adult/ prin 3nv/area rolurilor socialeB o am=ivalen/ emoional/ legat/ de dependena .a/ de .amilie in concurenta cu dorinta de emancipareB indispo4iii psihologice2 nu neap/rat dramatice sau e1primate antisocialB presiunea unor deci4ii pentru 3ntreaga via/B presiuni sociale (&chlegel -i NerrK2 +99+), Cai puin .urtun/ hormonal/ ori revolt/ social/2 adolescena contemporan/ este marcat/ de '012'/+ <26(@((+*1 2B('0234(-+2. &tudii holoculturale2 longitudinale2 au evideniat '6)(9>-12- 81*>+29-0(6(( adolescenei asociat/ schim=/rilor sociale, Pierre asen este de p/rere c/ .enomenul a, 't )ai&i (privit mai ales ca o schim=are mai mult sau mai puin rapid/ a principalelor repere culturale) este un determinant central al adolescenei sociale 3n contemporaneitate, Fenomenul $,,i!&nta'i"#)ii este evideniat 3n toate societ/ile contemporane, ca principala .orm/ de aculturaie, "ulturile locale2 mai di.ereniate etnogra.ic2 tind s/ .ie 3nlocuite2 cel puin la nivel .uncional2 de o cultura occidental/ care devine comun/ (.enomenul /'$-a'i"a)ii modului de via/ contemporan), Printre principalii .actori ai aculturaiei sunt enumeraiM introducerea -colarit/ii ('ollos -i >eis2 +9:9)B schim=/rile religioase (Uorthman -i Uhiting2 +9:H)B ur=ani4area rapid/ ( ela.osse2 Fourast\ -i (=o=ouo2 +990)B schim=area organi4/rii .amiliale (Nassitche2 +99+2 Nur=anA2 +9::)B schim=/rile socioeconomice -i in.luenele mediatice ("ondon2 +9H:-+99;), Dn acest conte1t al evoluiei civili4aiei umane2 studiile arat/ c/ adolescena este mai puin pro=lematic/ 3n societ/ile care 3-i asigur/ 6*30(3/(0-02- pe parcursul schim=/rilor2 prinM meninerea identit/ii culturale -i a valorilor relaionale2 coerena valorilor pe care le transmit instituiile sociale2 3n special .amilia, Cenion/m2 3ns/ c/2 printre principalii -,234( -( '6)(9>71(( caracteristicilor socioculturale ale adolescenei sunt chiar adolescenii, e multe ori2 ei ader/ la schim=are 3n contradicie cu e1pectanele adulilor care continu/ s/ promovete valorile tradiionale, Dn aceste condiii este nevoie de un suport educaional care s/ spriEine .ormarea unor atitudini prin care adolescentul s/ poat/ valori4a atGt asem/n/rile cGt -i deose=irile culturale, !3 6*36+/@(22 pro=lematica actual/ a adolescenei pare s/ ai=/ o mai mare pregnan/ sociocultural/, Adolescena este marcat/ de un comple1 speci.ic de tre=uineM de identitate -i identi.icare2 de independen/ -i autodeterminare2 de relaii -i de con.ormism la grup2 de individuali4are -i prestigiu 3n grup2 de a.eciune reciproc/ -i e1perieniere a intimit/tii2 0;

de cunoa-tere -i e1plorare ? e1perieniere cognitiv/ -i cultural/2 de distracie -i participare cultural/2 de 3mplinire2 autoactuali4are (dup/ (olu2 %late2 5er4a2 +99@2 pp,+@<-+I0), Cotivaia este .recvent =alansat/ de nevoi contradictorii, e pild/2 nevoia de a se individuali4a -i a--i a.irma (3<2823<234- prin negarea valorilor? normelor presta=ilite de societate2 de aduli -i aceea de a se 6*35*19- normelor ? valorilor unor grupuri de adolesceni, Adolescena este perioada care acoper/2 3n con.ormitate cu cele mai multe cercetari2 varstele 3ntre +;-+*?+@ -i +:?*; de ani, Perioada adolescenei cuprinde urmatoarele etapeM preadolescen/ adolescenta propriu-4is/ adolescenta prelungita sau tardiv/ !tapa dintre +;?++ P +*?+@ ani2 numit/ *)&a!$'&s,&n#2 este descris/ .ie ca su=stadiu al adolescenei (&tassen Nerger2 +9:<B &illamK2 +99IB+99<2 Nogdan2 *;;;)2 .ie ca stadiu psihodinamic separat P * -&)tat&a - (chiopu2 5er4a2 +9:+B+99HB (olu2 %late2 5er4a2 +99@2 )2 cum am speci.icat (ve4i ta=elul) mai ales pentru a su=linia corespondena lui relativ/ cu perioada -colarit/ii ,(93-@(-+22 care interesea4/ mai 3ndeaproape pro.esorul, Adolescena propriu-4isa corespunde apro1imativ cu perioada de educaie +(62-+7, &e acreditea4/ tot mai mult2 3n literatura de specialitate2 ca un aspect speci.ic civli4aiei actuale2 continuarea adolescenei cu stadiul a!$'&s,&n&i *)&' n/it& (3ntre +:-*; -i *@?*I de ani) P (chiopu -i 5er4a2 +99H) = corespun4/tor2 in linii mari2 etapei educationale a '0/<234(2(, P12-<*+2'6234Preadolescenta2 ca etapa a de4voltarii psihiologice este solidar/ cu pu=ertatea ca etapa a cre-terii si maturi4/rii .i4ice, Pu=ertatea este 20-8- 612.021(( .( 9-0/1(@71(( 5(@(62 care .ace trecerea de la copil/rie la maturitate dup/ criterii dominant =iologice dar interdependente cu modi.ic/ri psihologice -i sociale caracteristice vGrstei, e=utul pu=ert/ii este marcat print-un 8/'2/ <2 612.0212 3n 3n/lime -i greutate2 mai timpuriu 3n medie cu +-* ani la .ete .a/ de =/iei, &-a mani.estat2 3n ultimul secol2 o tendin/ ( tendina secular) a .iec/rei noi generaii din !uropa -i &,U,A, de a atinge pu=ertatea mai devreme decGt p/rinii, "re-terea -i maturi4area sunt accelerate prin diminuarea activit/ii timusului 3n timp ce aceea a tiroidei -i hipo.i4ei devine dominant/ -i in.luenea4/ cre-terea 3n mod speci.ic, >a de=utul pu=ert/ii cre-te ,$n,&nt)a)&a +$)%$ni'$) s*&,i(i,i s&3 a'it#ii 3n .lu1ul sanguin, Ace-ti hormoni in.luenea4/ !&"2$'ta)&a ,$)*$)a'# !i(&)&niat# a .etelor ? =/ieilor -i sunt implicai (NrooAs-(unn2+9::2 apud Nogdan2 *;;;2 p, +I*), 3nM emotivitatea agresivitatea depresia speci.ice etapei, "re-terea 3n 3n/lime a .etelor 3nregistrea4/ o rat/ ma1im/ la ++ ani2 iar a =/ieilor la +0 ani ($aKlor2 +9:;2 apud Nogdan2 *;;;2 p,+I+),

0+

"re-terea 3n greutate marchea4/ -i ea di.erene 3ntre .ete -i =/iei, ac/2 3n ansam=lu2 cre-terea 3n greutate a =/ieilor este mai mare2 apar di.erene semni.icative 3n repartiia masei corporale, "re-terea disproporionat/ (acum dinspre e1tremit/i) produce de multe ori o Y3nstr/inare7 .a/ de propriul corp care este perceput vi4ual -i proprioceptiv di.erit de imaginea .amiliar/, "re-terea accentuat/ a la=ei piciorului2 a nasului2 modi.icarea proporiilor corporale2 duc la o imagine caricatural -i la o 32'(,/1-347 a mi-c/rilor, e multe ori2 copilul nu sesi4ea4/ su.icient limitele e1tinse ale mem=relor sale -i se love-te de o=stacolele din Eur sau nu sesi4ea4/ cre-terea .orei sale .i4ice care 3l poate surprinde sau cu care poate agresa2 chiar involuntar, e aceea2 pu=erul tre=uie2 3ntr-o anumit/ m/sur/2 s/ Y3-i reia 3n st/pGnire7 propriul corp, !l are nevoie de 3ncuraEare -i o o.ert/ educaional/ de modele -i activit/i pentru armoni4area mi-c/rilor corpului dar2 mai ales2 pentru -19*3(@-12- 6*18*1-+(074(( 6/ 2/+ 8'()(6 -i integrarea noului eu corporal 3n imaginea -i con-tiina de sine, S8*10/+ -i dansul sunt miEloace recomandate pentru asigurarea unei cre-teri armonioase2 s/n/toase -i .ormarea unor structuri psihice care s/ susin/2 la rGndul lor2 de4voltarea personalit/ii -i integrarea social/B de e1empluM 3ncrederea 3n sine2 calit/ile voinei -i capacitatea de autocontrol voluntar comple12 de4voltarea aspiraiilor personale2 a capacit/ii de cooperare -i competiie2 a unor competene .i4ice -i motrice2 a e1presivit/ii corporale, M-0/1(@-12- se1ual/ este .recvent dar eronat considerat/2 de simul comun2 singura cau4/ a pro=lemelor care apar 3n adolescen/, &e1ualitatea este in.luenat/ nu numai hormonal2 ci -i sociocultural, !a este tr/it/ psihologic comple12 antrenGnd toate dimensiunile psihice -i 3ntreaga personalitate2 e1primGndu-se 3n comportamente sociali4ate -i 3n relaii parteneriale de dragoste2 tandree2 intimitate, "onduita se1ual/2 de-i are componente instinctive2 este puternic modelat/ sociocultural, e aceea2 multe pro=leme legate de ea2 au surse interdependente2 ca de e1empluM decalaEul 3n timp 3ntre maturi4area =iologic/ -i cea cognitiv/2 care .ace ca Yg6ndirea lor s nu fie tot at6t de pregtit pentru se5 pe c6t este corpul lor) (&tassen Nerger2 +9:<2 p,I;@)B climatul contemporan2 dup/ unii2 saturat 3n sugestii se1uale u-or accesi=ile vGrstelor mici2 care 3ncuraEea4/ adolescenii O s aib prea devreme prea mult e5perien se5ual ) (&tassen Nerger2 +9:<2 p,I;@)B e.ectele insu.iciente ale educaiei pentru s/n/tate dar -i precaritatea educ/rii a.ective -i a reperelor culturaleB e.ecte ale aculturaiei ( asen2 +999), A01-60(;(0-02- este impresia po4itiv/ pe care o produce propria persoan/ asupra celorlali2 mai ales asupra celor de se1 opus, Atractivitatea devine un reper principal al autoevalu/rii eului (identit/ii de gen) mai 3ntGi la .ete2 care o con-tienti4ea4/ precoce (de pe la 9 - +* ani), "eva mai tGr4iu2 de o=icei dup/ +@ ani2 ea devine semni.icativ/ -i pentru =/iei, Preocup/rile stilistice2 raportate la mod/ -i cele pentru sim=oluri de grup sunt caracteristice pentru aceast/ vGrst/, !le r/spund unor t)&- in& )&a'& de adecvare la schim=are2 de de.inire a identit/ii -i nu este e.icient s/ .ie descuraEate, impotriv/2 ele 0*

pot .i cuprinse2 .iresc2 3n conte1tul educaional -i -+(9230-02 6/ * <(;21'(0-02 <2 128212 6/+0/1-+2 <2 6-+(0-02. C12.0212- .( 9-0/1(@-12- -662+21-02 la pu=ertate a.ectea4/ uneori '0-12- 5(@(67 ceea ce poate conduce laM o=oseal/2 astenie2 le-in, Acestea se asocia4/ cu st/ri -i 12-64(( 8'()(62 deM apatie -i?sau irasci=ilitate2 insta=ilitate emoional/2 agresivitate2 depresie, >a toate acestea se pot ad/uga <(5(6/+074( '*6(-+2= 12+-4(*3-+2A atitudini protestatare2 re=ele2 accentuate 3n grupB conduite antisociale2 delingven/B con.lictuali4area vieii cotidiene -i a relaiilor interpersonale sau eva4iune2 i4olare, &e recomand/ prevenirea ? depistarea -i tratarea cau4elor2 care pot .i diverse (=iologice2 psihice2 sociale) -i2 .recvent2 asociate2 de e1empluM alungirea glo=ilor oculari2 care poate diminua dramatic capacitatea de 3nv/are2 necesit/ corectare cu ochelari sau intervenie chirurgical/B carene calorice2 proteice2 minerale sau vitaminice P de e1emplu2 anemia prin de.icien/ de .ier care este mai .recvent/ la adolescente decGt la oricare alt/ categorie a populaiei (&tassen Nerger2 +9:<) pot diminua capacitatea de e.ortB cre-terea activit/ii glandelor se=oree -i se=acee care determin/M aspectul gras al p/rului2 mirosul pregnant al corpului2 acneea Euvenil/2 pot avea e.ecte dramatice asupra stimei de sine -i relaion/rii socialeB o anumit/ de4organi4are a programului de via/ prin cre-terea timpului alocat activit/ilor pre.ereniale -i de grup2 reveriei sau computerului2 uneori 3n dauna somnului sau 3nv//turiiB iscon.ortul psihic -i sc/dere stimei de sine pot .i accentuate de .actori psihosocialiM sesi4area ? atri=uirea unor atitudini ironice ale celorlali .a/ de imaginea lui corporal/B di.erena temporar/ de 3n/lime2 .etele .iind mai 3nalte2 3n disonan/ cu e1pectanele stereotipului social care prescrie norma opus/ (Nogdan2 *;;;)B incompati=ilitatea dintre imaginea de sine real/ (sesi4at/ 3n oglind/) -i cea ideal/2 modelat/ sociocultural, e e1emplu2 inadecvarea la standardele culturale de suplee sau atractivitate care poate duce la 3ncerc/ri disperate de modelare corporal/ Yideal/7 3n an$)&3ia n&)2$as#0 .recvent/ la adolescente2 prin re.u4ul de a se hr/ni sau prin diete care antrenea4/ carene grave ce e1pun la =oli cum suntM scor=utul2 =oli ale rinichilor2 digestive etc, V(*+234- .( <2+(36;234- ?3 -<*+2'62347 !venimente pregnante pe scena social/ din ultimul deceniu evidenia4/ mani.est/ri tot mai violente cu participarea maEoritar/ a adolescenilor -i tinerilor, V(*+234- este asociat/ .uriei -i lipsei de autocontrol2 precum -i -,12'(;(074(( sau tendinei de a ataca2 de a le4a alte persoane sau de a distruge =unuri, 5iolena -i agresivitatea sunt asociate .recvent cu comportamente deviante, Printre 5-60*1(( <20219(3-34( ai devianei sunt enumerai -i .actorii de4volt/rii (Preda2 +99:), Un studiu holocultural al lui &chlegel -i NarrK (+99+2 citat de asen2 +999) a relevat c/ adolescrena este asociat/ cu a-teptarea unor .orme de comportament antisocial P din partea =/ieilor 3ntr-o proporie de @@X din societ/i iar din partea .etelor 3n+:X din societ/i P pe cGnd .orme de violen/ moderat/ sunt a-teptate de la adolesceni doar 3n +:X din societ/i -i 3n 0X din ele pemtru adolescente,

00

S293(5(6-4(- 8'()*+*,(67 - '(0/-4((+*1 2B('0234(-+2 .( 9*</+ 6/9 812-<*+2'6230/+ +2 5-62 5-47 sunt puternic in.luenate sociocultural deM atitudinea grupurilor de apartene/ (.amilie2 colegi etc) mentalit/i -i o=iceiuri .i1ate culturalB preg/tirea psihologic/ preala=il/, D2@;*+-12- '0(92( <2 '(322 prin acceptare necondiionat/ a persoanei2 3nelegerea -i suportul parinilor2 educaia conduitelor speci.ice 3n -coal/ sunt eseniale pentru acceptarea de sine -i pentru relaiile cu sine -i cu ceilali2 uneori pe termen 3ndelungat, Acestea2 la rGndul lor2 sunt legate de de4voltarea ulterioar/ a intimit/ii, A30123-920/+ adecvat -i progresiv +- 51/'01-4(( s-a dovedit esenial pentru maturi4area psihic/2 3n special pentru maturi4area a.ectiv/ -i volitiv/, e4voltarea 9*0(;-4(2( <2 612.0212 (culturale)2 a (30212'2+*1 82301/ <*923(( ;*6-4(*3-+2 -i de 8215*19-3472 a aspiraiilor spre devenire armonioas/2 a idealurilor umaniste este esenial/ 3n educarea adolescentului, &-a constatat c/ de4voltarea 9*0(;-4(2( <2 -/0*-60/-+(@-12 poate aciona .acilitator pentru reali4area personal/2 o.erind o alternativa =ene.ic/ de4volt/rii, ac/ p/rinii -i pro.esorii spriEin/ -/0*6/3*-.0212-2 6+-1(5(6-12- (<230(074(( -i '2+264(- ;-+*1(+*1 -/0230(622 .ormarea2 a.irmarea -i recunoa-terea intereselor cognitive2 a creativit/ii2 adolescenii pot dep/-i impulsurile contradictorii2 con.u4ia printr-o maturi4are care entu4iasmea4/ -i deschide perspective pe termen lung, T->2+/+ %. C-1-6021('0(6( -+2 812-<*+2'62342( MODIFICRI
B(*+*,(62 P'()(62

PARTICULARITI DE VLRST
N2;*( '826(5(62 V/+321->(+(074( C*98*10-92302 '826(5(62

0@

 D('6*35*10 5(@(6 Puseu de cre-tere

-i di.ereniere di4armonic/ (-'8260 N6-1(6-0/1-+7) #edistri=uirea masei corporale Caturi4are se1ual/ (<26-+-: 5202M>-(24()

D('6*35*10
8'()*'*6(-+

3nelegerea
schim=/rilor sigurana psihosocial/ competena psihosocial/ acceptarea neconditionat/ valori4area

astenie apatie del/sare nelini-te Een/ ingriEorare timiditate irirta=ilitate an1ietate deprimare .o=ie social/ .urie retragere violen/

I9-,(32- <2 '(32 <('5/364(*3-+7 (risc pentru anore1ie ? =ulimie) T230-4(2B821(2342+*1 (32<(02= 6/ (9812'(- <2 -662' +- '0-0/'/+ -</+0 (de=utul consumului de su=stane to1ice2 e1periene cu risc vital) I9812'(- <2 '(,/1-347 ?3 ,1/8= 6/ 1('6/+ /3*1 6*98*10-92302 2B01292A retragere2 re.u42 re4isten/ pasiv/2 negliEen/ generali4at/ opo4iie2 revolt/2 agresare ver=al/?.i4ic/2 autoagresare2 vandalism2 delincvent/ Euvenil/ CONTAGIUNE !N GRUPUL AMICAL

C*35*19('02 M 3*36*35*19('02 (imitarea modelelor generaiei ? re4istena la modelele generaiilor anterioare) I<230(5(6-12 81*,12'(;7 M 6*35/@(2 ?3 1*+A negliEare ? griE/ e1agerat/ pentru propriul aspectB inut/2 e1presii -i aciuni e1centrice C*35(19-12 81(3 6*351/30-12 8'()*'*6(-+7M provocare intergrup? asociere ingrupB

apartenena la

grupuri amicale

interesul pentru
valorile grupului amical vs, .amilial identi.icarea cu modele strategii e.iciente de coping con.irmarea identit/ii (competenei2 atractivit/ii2 puterii),

SCDEREA AUTOCONTROLULUI NESIGURAN

NEVOIA DE IDENTITATE

COMPORTAMENTE

DE IDENTIFICARE

EFECTE

R2521(342 >(>+(*,1-5(62 Antonesei2 >, (+99<), 7aideia. @undamentele culturale ale personalitii2 Polirom2 Ia-i, Nellu-Nengescu ", (*;;;), 6 rogurile P alarm/ naional/]72 3nM Ferreol2 (, (coord,)2 Adolescenii i to5icomania2 Polirom2 Ia-i, Nogdan2 ",2 6Adolescena72 3nM Nonchi-2 !, (coord) (*;;;), 2ezvoltarea uman2 !ditura Imprimeriei de 5est2 Oradea, Nonchi-2 !,2 (coord,) (*;;;), 2ezvoltarea uman = aspecte psiho - sociale 2 !ditura Imprimeriei de 5est2 Oradea, Nrihan2 A,2 (*;;;), 6Pro=leme speciale 3n adolescen/72 3nM Nonchi-2 !, (coord,)2 2ezvoltarea uman2 !ditura Imprimeriei de 5est2 Oradea, Nron.en=renner2 U,B "router2 A, (+9:0), 6$he evolution o. enveronmental models in developmental research72 3nM Cussen2 P,', (!d,)2 HandbooE of child psDchologDC Jol .. HistorD% theorD and methods. LeT VorAM UileK,

0I

Nurc/2 &, (*;;;), 6#olul eredit/ii 3n de4voltarea personalit/ii umane72 3nM Nonchi-2 !, (coord,)2 2ezvoltarea uman2 !ditura Imprimeriei de 5est2 Oradea, "osmovici2 A,B Iaco=2 >,2 (coord,) (+99:), 7sihologie colar% Polirom2 Ia-i, asen2 P,B Peregau12 ",B #eK2 C, (+999), 3ducaia intercultrural% Polirom2 Ia-i, avid2 , (*;;;), 7relucrri incontiente de informaie2 !ditura acia2 "luE P Lapoca, !riAson2 !,', (+9<0), *hildhood and SocietD2 LeT VorA2 U,U, Lorton, Ferr\ol2 (, (coord,) (*;;;), Adolescenii i to5icomania2 !ditura Polirom2 Ia-i, (olu2 P, (+9:I), #nvare i dezvoltare2 !ditura tiini.ic/ -i !nciclopedic/2 Nucure-ti, (ranott2 L, (+99:), YUe >earn2 $here.ore Ue evelopM >earning 5ersus evelopment P or eveloping >earningF7, InM Adult /earning and 2evelopment. 7erspective @rom 3ducational 7sDchologD2 !dited =K C,", &mith2 $h, Pourchot2 Lorthern Illinois UniversitK2 >ea >aTrence !l=aum Associates2 Pu=lishers2 CahTah2 LeT OerseK2 >ondon, Iaco=2 >, (+99:), 6#epere psihogenetice, "aracteri4area vGrstelor -colare72 3nM "osmovici2 A,B Iaco=2 >, (coord,)2 7sihologie colar2 Polirom2 Ia-i, Johl=erg2 >, (+9H<), 6Coral &tages o. morali4ation72 3nM >iAona2 $,(ed,)2 8oral development and behavior2 LeT VorA 'olt #inehart W Uinston, Julcsar2 $, (+9H:), @actorii psihologici ai reuitei colare2 !, ,P,2 Nucure-ti, >aAatos2 (,2 Coldovan2 C, (*;;;), K dovad c se poate2 Ni=lioteca #evistei Familia2 Oradea, Calia2 C, (+99:), Pece mii de culturi% o singur civilizaie2 !ditura Lemira, CasloT2 A,', (+9@0), 6A $heorK o. 'uman Cotivation72 3nM 7sDchologDcal &evieQ% I;2 0H;-09I, Cc"all2 #,N, (+9:0), "!nvironmental e..ects on intelligenceM $he .orgotten realm o. discontinuous nonshared Tithin .amilK .actors72 *hild development% I@2 @;:-@+I, Cc"all2 #,N, (+9:@), 6 evelopmental changes in mental per.ormanceM $he e..ect o. the =irth o. a si=ling72 3nM *hild 2evelopment% II2 +0+H-+0*+, Ciclea2 C, (+999), 7sihologie cognitiv. 8odele teoretico-e5perimentale2 !d, aII-a2 Polirom2 Ia-i, Citro.an2 I,2 (+999), 7sihoterapia e5perienial% !ditura In.omedica2 Nucure-ti, Citro.an2 I, (coord,) (*;;0), *ursa cu obstacole a dezvoltrii umane. 7sihologie% psihopatologie% psihodiagnoz% psihoterapie centrat pe copil i familie 2 !ditura Polirom2 Ia-i, Citro.an2 >, (*;;+), 7rietenia% o cale de dezvoltare i maturizare a personalitii 2 !ditura &per2 Nucure-ti, Cunteanu2 A, (+990), 6I4voarele prenatale ale psihismului uman72 3nM &evista de 7sihologie% nr,@2 +990, Panun4i-#oger L, (*;;;), 6"onstrucia identitar/ -i alter/rile sale72 3nM Ferr\ol2 (, (coord,)2 Adolescenii i to5icomania2 !ditura Polirom2 Ia-i, Piaget2 O, (+9<I), 7sihologia inteligenei% !ditura tiini.ic/2 Nucure-ti, Piaget2 O, Inhelder N, (+9<:), 7sihologia copilului2 !, ,P,2 Nucure-ti, Piaget2 O,(+9:;), Rudecata moral la copil2 !, ,P,2 Nucure-ti, Preda2 5, (+99:), 2elincvena 'uvenilC o abordare multidisciplinar% Presa Universitar/ "luEean/2 "luE-Lapoca,

0<

#eKna2 5,F, W Nrainerd2 ",O, (+99+), 6Fu44K P trace theorK and .raming e..ects in choiseM (ist e1traction2 truncation2 and conversion7, Rournal of ?ehavioral 2ecision 8aEing% @2 *@9- *<*, &tassen Nerger2 J, (+9:<), Ahe 2eveloping 7erson Ahrough *hildhood and Adolescence2 LeT VorA2 Uorth Pu=lishers2 Inc, chiopu2 U,B 5er4a2 !, (+99H), 7sihologia v6rstelor2 !diia a III-a2 !, ,P,2 #,A2 Nucure-ti, $uriel2 !, (+9:0), Ahe development of social EnoQledgeC 8oralitD and convencion2 "am=ridge2 "am=ridge UniversitK Press, %anden2 O,U,5, (+9:I), Human development2 LeT VorA2 Al.red A, Jnop.., %drehu-2 ", (*;;H), 6!lemente de psihologia de4volt/rii copilului -i adolescentului7, DnM Carcu2 5,B Filimon2 >,2 7sihopedagogie pentru formarea profesorilor2 !ditura Universit/ii din Oradea2 Oradea,

VI. !NVAREA +, e.inirea conceptului de 3nv/are *, $eorii ale 3nv//rii 0, &tiluri de 3nv/are @, Autoreglarea 3nv//rii 1. D25(3(12- 6*36280/+/( <2 ?3;74-12 in perspectiv/ educaional/2 3nv/area este o a,ti2itat& in!i2i! a'# care ,$n! ,& 'a s,+i%-#)i *&)sist&nt& 3n personalitate -i comportament, "a .enomen psihologic2 3nv/area este de.init/2 3n psihologia cognitiv/2 ca *)$,&s0 %$! !& *)$,&sa)& in($)%ai$na'# pe =a4e perceptive -i mne4ice2 3n condiii atenionale -i consum energetic (e.ort), Dnv/area este un ,$%*$)ta%&nt a!a*tati2 dar poate avea -i e.ecte de4adaptative, e e1emplu2 3nv//m s/ .um/m2 3nv//m s/ ne temem e1agerat etc,

0H

"omportamentul de 3nv/are2 prin care indivi4ii 3-i ,$%*'&t&a"# i !&"2$'t# *)$/)a%&'& &)&!ita)&2 caracteri4ea4/ atGt omul cGt -i animalele, Dnv/area uman/2 3n comparaie cu cea in.rauman/ poate .iM teleologic/ (orientat/ spre un scop) plani.icat/ mental2 utli4Gnd strategii cognitive -i metacognitive con-tient/2 =a4at/ pe 3nelegere -i autoreglare voluntar/ ver=al-sim=olic/ poate utili4a proces/ri paralele, . T2*1(( 2B8+(6-0(;2 -+2 ?3;7471(( Fiind un .enomen psihic -i o activitate comple1/2 3nv/area a .ost cercetat/ -i e1plicat/ pe =a4e e1perimentale, Primele cercet/ri au pornit de la indicatori .i4iologici -i comportamentali -i s-au des./-urat cu aEutorul animalelor de la=orator, 'ilgard -i NoTer sunt autorii unei lucr/ri monogra.ice2 de re.erin/ pentru teoriile 3nv//rii (ve4i traducerea 3n lim=a romGn/ din +9H@), Am putea a.irma c/ orice teorie a 3nv//rii are de e1plicat , % s& !$-;n!&t& n ,$%*$)ta%&nt !& satis(a,&)& a n&i t)&- in&2 .ie ea tre=uin/ de hran/2 de a.eciune2 tre=uine de a.iliere sau tre=uina de a cunoa-te (curio4itatea sau tre=uina epistemic/), $eoriile 3nv//rii pot .i distri=uite 3n trei mari categorii -i mai multe su=categorii distincte (.igura @), 1.T2*1(( -'*6(-4(*3('02 -+2 6*3<(4(*371(( "ele mai simple comportamente 3nv/ate s-au reali4at prin cone1iunea sau as$,i&)&a )&*&tat# a unor stimuli cu semni.icaie di.erit/2 care .ie pre4iceau apariia unui stimul semni.icativ2 .ie se produceau ca o consecin/ a unui anumit comportament, &e reali4ea4/2 ast.el2 un proces de 3nv/are prin ,$n!ii$na)&2 =a4at pe '&/&a &(&,t ' i .ormulat/ de $horndiAe (+:H@-+9@9)2 3n +:9:, E(&,t ' po4itiv apare ca ampli.icare a .orei cone1iunii dintre stimul -i reacia de r/spuns2 cGnd e urmat/ de satis.acie (succes), "Gnd cone1iunea este urma/ de insatis.acie (insucces)2 .ora ei scade -i e.ectul este negativ,

$eorii ale 3nv//rii

1. T2*1(( -'*6(-4(*3('02 -+2 6*3<(4(*371((M

clasice operante

.T2*1(( '*6(-+2 (3021-64(*3('02

3nv/are o=servaional/ 3nv/are prin imitare 3nv/are e1perienial 3nv/are e1perienial/

3. T2*1(( 6*,3(0(;2 3nv/are acional/ proces/ri paralele 3nv/are mediat/

F(,/1- ". S6)29- H >+*6 - 6-02,*1((+*1 <2 02*1(( -+2 ?3;7471((.

0:

T&$)ia ,$n!ii$n#)ii ,'asi,& Pe =a4a studiilor e1perimentale de .i4iologie2 Pavlov (+9*H) a ela=orat o teoria a condiion/rii care a e1plicat mecanismul de producere a unor re.le1e condiionate prin asocierea a doi stimuli, Aceast/ teorie a devenit clasic/ -i a generat numeroase de4volt/ri 3n paradigma po4itivist/ -i riguros e1perimental/2 cum este -coala comportamentalist/ (=ehaviorist/) din &UA, Dnv/area unei noi reacii de r/spuns a .ost constatat/ e1perimental2 3n .elul urm/torM dac/ unui cGine i se d/ hran/ speci.ic/ ( sti% ' n&,$n!ii$nat0 SN8) atunci cGnd aceasta aEunge 3n gura cGinelui produce o reacie salivar/B 12-64(- '-+(;-17 este un )&('&3 n&,$n!ii$nat 6RN82 3nn/scut -i se produce de .iecare dat/ 3n condiiile respectiveB dac/ se produc alte .eluri de stimuli2 cum ar .i un sunet arti.icial (al metronomului) sau aprinderea unui =ec2 ace-tia nu determin/ o reacie salivar/ din partea cGinelui2 sunt sti% 'i n& t)i2 nesemni.icativi pentru comportamentul lui alimentarB dac/2 3ns/2 acela-i sunet sau aprinderea aceluia-i =ec preced la interval de ^ de secund/ hrana2 iar aceast/ -'*6(212 '2 1282072 re.le1ul salivar se va produce la aprinderea =ecului sau la sunetul reapectiv2 3nainte s/ apar/ hrana2 ceea ce dovede-te c/2 prin asociere repetat/2 stimulul iniial neutru a do=Gndit semni.icaie pentru comportamentul alimentar al cGinelui -i a devenit2 ast.el2 sti% ' ,$n!ii$na' (sau condiionat SC)B re.le1ul salivar care se produce la stimulul condiional este un )&('&3 ,$n!ii$nat6RC82 3nv/at, $eoria condiion/rii calsice e1plic/ 3nv/area pe =a4a unor leg/tiuri temporare care se produc dup/ anumite legiM legea achi4iiei legea stingerii legea generali4/rii legea discrimin/rii L2,2- -6)(@(4(2( Achi4iia sau 3nv/area se produce 3n urm/toarele condiiiM repetarea asocierii stimulilor2 ordinea anterograd/ (numai 3n ordineaM stimul condiionat apoi necondiionat contiguitate temporal/ 3ntre stimuli (interval mic de timp3n care se succed) intensitatea percepti=il/ a stimulului condiionat importana lui =iologic/ s/ .ie mai mic/ decGt a celui necondiionat, L2,2- '0(3,21(( ac/ se repet/ de mai multe ori &" ./r/ s/ mai .ie urmat de &L2 atunci #" nu se mai produce2 se stinge, #eacia condiionat/ poate s/ )&2in# s*$ntan la o nou/ pre4entare a asocierii, L2,2- ,2321-+(@71(( #/spunsul condiionat la un anumit stimul se poate e1tinde2 prin generali4are2 la stimuli asem/n/tori, #" este cu atGt mai puternic cu cGt stimulii sunt mai asem/n/tori, L2,2- <('61(9(371((

09

oi stimuli .oarte asem/n/tori pot .i discriminai (di.ereniai) prin asocierea unuia dintre ei cu un stimul necondiionat, $eoria condiion/rii clasice a generat alte cercet/ri -i interpret/ri2 .iind reinterpretat/ 3n paradigma cognitiv/ actual/, !1perimentele pavloviene au mai determinat posi=ilitatea .orm/rii reaciilor condiionate -i pe =a4a altor reacii 3nn/scute2 cum ar .i re.le1ul de orientare, &-a mai demonstrat c/ re.le1ele tind s/ se organi4e4e 3n stereotipuri dinamice2 ast.el c/ reaciile 3nv/ate se produc mai degra=/ la ordinea stimul/rilor decGt la natura stimulilor, Acest mecanism e1plic/ -i .ormarea deprinderilor, &e pot .orma re.le1e condiionate -i la o succesiune de doi stimuli condiionali urmai de cel necondiional (condiionare de ordinul al II-lea), Pavlov considera c/ stimulii condiionali constituie un prim sistem de semnale care la om poate .i 3nlocuit cu al doilea sistem 2 sistemul ver=al, Psihologii =ehaviori-ti americani Uatson -i #aKner au demonstrat c/ 5*>((+2 sunt )&a,ii &%$i$na'& 4n2#at& (3ntr-un ca4 .o=ia s-a produs dup/ un num/r de -apte repet/ri) -i c/ se pot generali4a (3n acela-i ca42 dup/ cinci 4ile s-a constata o generali4are semni.icativ/2 ast.el 3ncGt teama ap/rea la orice stimul care sem/na vag cu cel condiionat), Psihologia cognitiv/ e1plic/ .ormarea re.le1elor condiionate prin semni.icaia anticipatorie a stimulului condiionat2 care determin/ e1pectana stimulului speci.ic, #c se produca dac/ pro=a=ilitatea apariiei &L dup/ sau concomitent cu &" este mare2 iar pro=a=ilitatea ca &L s/ apar/ neasociat cu &" este mic/ (ve4i -i Ciclea2 +999), A8+(6-4(( 2</6-4(*3-+2 "um s-ar mani.esta legile condiion/rii clasice 3n conte1t educaionalF Pe =a4a mecanismului de a,+i"ii&2 stimuli iniial neutri din mediul educaional P de e1emplu aspecte o=serva=ile ale personalit/ii pro.esorilor (tim=rul vocii2 tonul 2 nuane ale contactului vi4ual2 atitudini mani.este) B particularit/i ale materiei de studiu2 ale metodelor utili4ate 3n instruire -i evaluare care se asocia4/ repetat cu emoii pl/cute sau nepl/cute pot deveni stimuli condiionali 3n .uncie de care elevii pot achi4iiona comportamente de interes pentru o anumit/ disciplin/ sau2 dimpotriv/ o )&a,i& a2&)si2# !& ti* ($-i,, Prin /&n&)a'i"a)&a acestui comportament -i la alte situaii -colare care generea4/ stimuli similari se poate 3nv/a 5*>(- .6*+-17 (ve4i -i Popa2 *;;*), $ot generali4area poate .acilita e1tinderea 3nv//rii 3n ca4ul unor <281(3<21( necesare, Dis,)i%ina)&a sti% 'i'$) .acilitea4/ ?3;74-12- 81(3 6*98-1-4(22 centrat/ pe con-tienti4area asem/n/rilor -i deose=irilor dintre unit/ile in.ormaionale2 de e1emplu2 3n ela=orarea de.iniiilor2 3n clasi.icare etc, T&$)ia ,$n!ii$n#)ii $*&)ant& "on.orm legii e.ectului2 .ormulat/ de $horndiAe2 comportamentul este modelat de consecinele sale, &Ainner credea ca scopul psihologiei era s/ pre4ic/ -i s/ controle4e comportamentul prin sistemul de 3nnt/riri -i sanciuni, !3071(1(+2 sunt consecine care cresc pro=a=ilitatea reapariiei comportamentului2 3n dou/ moduriM ?3071(1( *$"iti2&2 care 3ncuraEea4/ comportamentele prin care s& $-in& o satis.acieB

@;

 ?3071(1( n&/ati2&2 care 3ncuraEea4/ comportamentele prin care s& &2it# o nepl/cere, Dnt/ririle pot .i naturale sau modelate educaional2 su= .orma )&,$%*&ns&'$) pentru comportamentul de4ira=il, Atunci cGnd consecinaa unui comportament este nepl/cut/2 aversiv/2 scade pro=a=ilitatea repet/rii acelui comportament, "onsecinele aversive (pedepse) pot .i2 la rGndul lor2 naturale sau modelate educaional su= .orma san,i ni'$). Prin urmare2 6*3'26(342+2 (contingenele) comportamentelor pot .iM atractive2 ca4 3n care ,)&s, *)$-a-i'itat&a reapariiei comportamentului2 aversive2 -i atunci s,a! *)$-a-i'itat&a reapariiei comportamentului, &Ainner consider/ c/ ?3071(12- -12 1*+/+ 2'234(-+ ?3 ?3;74-12, S-364(/3(+2 8*0 -;2- 6- 25260 (3)(>-12- /3/( 6*98*10-9230 (3<2@(1->(+= <-1 3/ </6 +- ?3;74-12- 62+/( <2@(1->(+. Principiile condiion/rii operante suntM %$!&'a)&a (.ormarea) P prin 3nt/rirea apro1im/rilor comportamentale succesiveB asa%-'a)&a (3nl/nuirea) P 3nv/area unor serii succesive de comportamenteB *)in,i*i ' ' i P)&%a,: P un comportament pre.erat poate deveni 3nt/rire pentru unul mai puin atractiv (de e1emplu Eocul ca o consecin/ a e.ectu/rii temelor la -colarii mici sau discuia la tele.on cu un prieten ca 3nt/rire ?recompens/ autoadministrat/ pentru studentul care a 3nv/at ce -i-a propus), E5(6(234- 2</6-4(*3-+7 - ?3071(1(( 8*@(0(;2 a .ost demonstrat/ pe =a4e e1perimentale prin 9*<2+-12- unor comportamente comple1e la animale, "omportamentul de4ira=il era .ormat prin recompensarea r/spunsurilor care se apropiau succesiv de comportamentul corect ca apro5imri succesive ale acestuia, Acest lucru este practicat 3n dresaEul animalelor -i 3n 3nv/area uman/ la vGrste mici, !1perimentele de tip .ormativ au evideniat -i in.luena tipului de program de 3nt/rire utili4at asupra 3nv//rii -i re4istenei comportamentului, Programele de 3nt/rire de tip instrumental sunt utili4ate 3n 3nv/area deprinderilor, P1*,1-92+2 2</6-4(*3-+2 <2 ?3071(12 a comportamentului pot utili4aM 3nt/rirea ,$ntin # - 3ndeose=i 3n primele etape ale .orm/rii deprinderilor2 3nt/rirea int&)%it&nt# - pentru deprinderi .ormate sau 3n curs de automati4are, Dnt/rirea continu/ presupune ca .iecare apro1imare a comportamentului corect s/ .ie recompensat/, Dnt/rirea intermitent/2 doar a unora din comportamentele corecte se poate aplicaM la intervale de timp sau dup/ un num/r de comportamente corecte mani.estate, AtGt 3nt/ririle la intervale de timp cGt -i cele raportate la un num/r de comportamente pot .i aplicate 3n .orma unor unit/i (i3& de timp sau rate comportamentale ori la intervale 2a)ia-i'& de timp (neprev/4ute) ori dup/ un num/r varia=il de comportamente, Dnt/ririle la intervale .i1e pot produce2 prin anticipare2 un e.ect comportamental restrGns doar la momentul recompensei, e e1emplu2 dac/ elevii ar .i veri.icai oral la intervale .i1e2 previ4i=ile2 ar putea aEunge 3n situaia s/ 3nvee doar unele lecii, Pe de alt/ parte2 3nt/rirea la intervale .i1e este util/ atunci cGnd este nevoie s/ 3nv//m comportamente cu o anumit/ ritmicitate2 s/ .orm/m *>(.3/(342, e e1emplu2 povestea citit/ la culcare poate 3nt/ri comportamentul de preg/tire pentru somn2 la ore regulate2 al copiilor,

@+

Dnt/rirea la intervale varia=ile este e.icient/ 3ndeose=i 3n .a4a de automati4are a comportamentului -i susine re4istena acestuia la stingere, "Gnd aplic/m 3nt/rirea dup/ un num/r .i1 de comportamente (de e1emplu2 not/m cu un punct dup/ ce elevul a o.erit trei r/spunsuri corecte) se produce o rat/ mai mare de r/spunsuri de4ira=ile dar2 comportamentul se stinge repede dup/ 3ncetarea 3nt/ririi, Dnt/rirea 3n proporii varia=ile produce o rat/ mare de r/spunsuri .oarte re4istente 3n timp, up/ cum am discutat 3n paragra.ele anterioare2 3nv/area prin condiionare instrumental/ sau operant/ este un tip de 3nv/are care poate .i utili4at/ cu succes dar nu acoper/ toat/ comple1itatea 3nv//rii umane, D2@;*+071( /+021(*-12 ale programelor de 3nt/rire au condus la metode de 3nv/are programat/2 prin care elevii pot 3nv/a independent2 din manuale care modelea4/ 3nv/area cu pa-i mici2 prin 3nt/rirea .iec/rui comportament de achi4iie corect/ (competent), .T2*1(( '*6(-+2 (3021-64(*3('02 @n2#a)& $-s&)2ai$na'# 6%$!&'a)&8 Nandura (n,+9*I) consider/ =ahaviorismul simplist2 deoarece nu numai mediul determin/ personalitatea ci -i invers2 pe principiul unui determinism reciproc, Dn conte1tul preocup/rilor sale pentru pro=lema a/)&si2it#ii2 a reali4at e1perimente prin care a demonstrat c/ 3nv/area se produce prin o=servarea -i imitarea comportamentelor altor persoane (modelare), Unul din e1perimentele lui Nandura pre4int/ unor pre-colari 3mp/rii 3n trei grupuri un .ilm cu un adult care se comport/ agresivM +, primul grup a v/4ut c/ agresorul a .ost pedepsitB *, al doilea grup a v/4ut c/ agresorul a .ost recompensatB 0, al treilea grup nu a v/4ut nici o consecin/ a acestui comportament, (rupul al II-lea2 care a v/4ut agresorul recompensat2 a mani.estat ulterior un comportament mai agresiv2 similar celui o=servat, Acest mod indirect de 3nt/rire a unui comportament a .ost denumit 4nt#)i)& 2i,a)iant#. ac/ au .ost recompensate2 toate trei grupurile au mani.estat comportamente agresive 3n proporii similare, C*3<(4((+2 9*<2+71(( 25(6(2302 suntM -0234(- P modulat/ de starea psiho.i4iologic/ -i caracteristicile situaiei stimul (de e1emplu2 un stimul colorat sau o situaie dramatic/)B 929*1-12- P su= .orma unor imagini sau descripii ver=aleB 6-8-6(0-02- <2 - 1281*</62 din memorie modelul o=servat -i a-l trans.era 3n comportamentul propriu actualB s/ poi reali4a comportamentul2 adic/ s/ ai deprinderea de =a4/B 9*0(;-4(- Himplicat/ 3n selecia modelului -i reali4area comportamentului, "omportamentele pot .i antrenate prin modelare chiar -i numai pe =a4a imaginii mentale a modelului, $eoria lui Nandura este cunoscut/ ca t&$)ia 4n2##)ii s$,ia'&, @n2#a)&a s$,ia'# se reali4ea4/ prin prin o=servarea -i imitarea modelelor din mediul social2 3n dou/ .a4eM achi4iie P cGnd se 3nva/ comportamentul modeluluiB per.orman/ P cGnd se mani.est/ -i se per.ecionea4/ comportamentul imitat,, @n2#a)& &3*&)i&nia'# @*

Dnv/area prin e1periena direct/ 3n condiii reale ori simulate este un tip de 3nv/are care conduce la de4voltare, Pentru parcurgerea unui ciclu complet de 3nv/are din proprie e1perien sunt utili4ate mai multe stiluri de 3nv/areM divergent2 asimilator2 convergent -i acomodativ, &chema pre4int/ ciclul 3nv//rii e1perieniale -i stilurile de 3nv/are corespun4toare .iecrei etape a ciclului de 3nvare con.orm modelului propus de avid Jol= (+9:+2 ve4i +9:@), (DEZVOLTARE)

!1perieniere (tr/ire - a simi)

&til acomodativ &til divergent

!1perimentare activ/ (aplicare - a face privi)

&til convergent

O=servare pasiv/ (re.lectare - a

&til asimilator

"onceptuali4are (a=stracti4are - a g6ndi)

F(,/1- 5. M*<2+/+ ?3;7471(( 2B821(234(-+2 (dup/ Jol=2 +9:@) 3. T2*1(( 6*,3(0(;2 -+2 ?3;7471(( Dn psihologia cognitiv/2 3nv/area este 3neleas/ ca proces cognitiv reali4at de sistemul psihic 3n .orme con-tiente ? incon-tiente2 e1plicite ? implicite, Principalele tipuri de proces/ri pe care se =a4ea4/ 3nv/atrea cognitiv/ sunt asociate percepiei -i memoriei2 3n condiii atenionale, Proces/rile in.ormaionale reali4ate de sistemul psihic uman pot .i mai super.iciale ori mai pro.unde2 acestea din urm/ interesGnd mai multe straturi corticale -i reali4Gnd o 3nv/are temeinic/ -i integrarea mental/ a cuno-tinelor 3ntr-un sistem coerent, S0/<((+2 920-6*,3(4(2( (#adu2 *;;;2 Lelson -i Larens2 +99@) avansea4/B de asemenea2 ipote4a multinivelar/ 3n activitatea cognitiv/ dup/ modele mai simple (=inivelare)2 dar care ar putea .i generali4ate, Aceste modele pot .i e1plicate cu trei ipote4e principaleM acceptorul aciunii = prin care control/m distana dintre scop -i satis.acieB monitorul intern - accesul direct la sursa stocat/B mecanismul de inferen ( Joriat2 +99I2 apud #adu2 *;;;) P avGnd ca re4ultat un Yinsight7 .oarte precis, COLI$O#I%A#!

@0

!stimarea gadului de di.icultate

!stimarea progresului 3n cunoa-tere

Impresia c/ -tii

Dncrederea 3n r/spunsul dat

A"'I%II! 3nainte de 3nv/are 3n timpul 3nv//rii

&$O"A#!

#!A"$UA>I%A#! c/utare 3n memorie r/spuns

Alocarea timpului Alegerea strategiei (modului de procesare) Dncheierea 3nv//rii "OL$#O>

&trategia de c/utare Dncheierea secvenei

F(,/1- %. A/0*12,+-12- -60(;(074(( <2 ?3;74-12 (dup/ Lelson -i Larens2 +99@) R2521(342 >(>+(*,1-5(62 NucAleK2 JerrK U, (+99@), _Cis=ehaviorismM $he "ase o. Oohn N, Uatson`s ismissal .rom Oohns 'opAins UniversitK_, In O,$, $odd W !,J, Corris2 8odern 7erspectives on Rohn ?. Satson and *lassical ?ehaviorism. (reenTood Press, (ranott2 L, (+99:), 6Ue >Tearn2 $here.ore Ue evelopM >earning 5ersus evelopment P or eveloping >earning72 3nM &mith2 C,",B Pourchot2 $, (!ds,)2 >!A >aTrence !l=aum Associates2 Pu=lishers2 CahTah2 LeT OerseK2 >ondon, Jol=2 , (+9:@), 35periential /earningC 35perience as a source of learning and development, Prentice 'all2 #eturn2 LeT OerseK, Lelson2 $,2 Larens2 >, (+99@), YUhK Investigate CetacognitionF7, InM Cetcla.e2 O,2 &imamura2 A, (!ds,), CetacognitionM JnoTing o. JnoTing, CI$ Press2 "am=ridge, Pavlov2 I, P, (+9*H), *onditioned &efle5esC An .nvestigation of the 7hDsiological ActivitD of the *erebral *orte5. Aranslated and 3dited bD N. J. Anrep, >ondonM O1.ord UniversitK Press, #adu2 I, (*;;;), 6&trategii metacognitive 3n procesul 3nvrii la elevi7, DnM Ionescu2 C,2 #adu2 I,2 &alade2 , (coordonatori), Studii de pedagogie aplicat$, !ditura Presa Universitar "luEean2 "luE-Lapoca,

@@

&/l/v/stru2 , (*;;@), 7sihologia e ducaiei2 !ditura Polirom2 Ia-i, &Ainner2 N, F, (+9I0), Science and Human ?ehavior, Online version %drehu-2 ", (*;;+), 6O a=ordare educaional/ a motivaiei7, DnM Analele (niversitii din Kradea2 Fascicola epartamentului pentru Preg/tirea -i Per.ecionarea personalului
idactic2 seria Psihologie- Psihopedagogie special/ P Cetodic/2 $om 52 pp,++-+<,

VII. MOTIVAIA IMPLICAT !N INVARE +, Codelarea motivaiei *, Cotivaia elevilor pentru 3nv/are 0, Cotivaia actorilor sociali 3n conte1t educaional 1. M*<2+-12- 9*0(;-4(2( Cotivaia este un concept general care acoper cau4alitatea psihologic2 respectiv .actorii psihici care declan-e42 orientea4 comportamentul -i determin deci4ia de continuare2 amGnare sau de 3ncheiere a aciunii, #elaia echili=rat dintreM motiv = scop - aciune = satisfacere este esenial pentru de4voltare2 3nvare -i sntatea psihic (%drehu-2 *;;I), 9$!&' ' *i)a%i!a' > 9as'$A @I

Pornind de la ideea c/ de4voltarea copilului se caracteri4ea4/ psihologic Y !n primul r6nd prin schimbarea motivelor activitii sale 7(/eontiev% +9<@)2 putem include 3n teoriile de4volt/rii stadiale -i teoria lui A=raham CasloT privind motivaia uman/, Codelul piramidal al .uncion/rii tre=uinelor umane poate .i interpretat din perspectiv/ educaional/ ca o succesiune stadial/ 3n de4voltare, #egulile sta=ilite de CasloT (+9@0) .uncionea4/ 3n situaiile de via/ sta=ilind o ordine clar/ a succesiunii nivelului de motivaie selectat -i activat, Acelea-i reguli pot .i interpretate din perspectiva de4volt/rii 3n modelul cel mai ela=orat al autorului2 care cuprinde -apte niveluri (CasloT2 +9I@), irecia de4volt/rii tre=uinelor este de la =a4a piramidei spre vGr., Fiecare nivel este atins dac/ tre=uinele nivelului precedent au .ost satis./cute, Acest model permite o anali4/ genetic/ -i una psihosocial/ a de4volt/rii motivaiei, AdmiGnd impulsurile primare2 3nn/scute2 ca centrale 3n primii ani de via/2 CasloT su=linia4/ o direcie de de4voltare motivaional/ prin 3nv/are, Autorul distinge 3ntre motivele de deficit (nevoile =iologice -i cele de a .i 3n siguran/) ca fiziologisme primare -i motivele de cretere2 care conduc la autoactuali4are (CasloT2 +9@0), estetice a de cunoa-tere a de autoactuali4are a T)&- in& !& ,)&t&)& de stim/ -i statut a ( do=Gndite ) de apartenen/ a de siguran/ -i con.ort a T&- in& !& !&(i,it =iologice a ( 3nn/scute ) F(,/1- 7. P(1-9(<- 012>/(342+*1 (dup/ CasloT2 +9I@) "aracteri4Gnd raportul dintre tre=uinele de de.icit -i cele de cre-tere ( metatrebuine "helcea (+990)2 arat/ c/ acestea din urm/ se =a4ea4/ pe satis.acerea nevoilor primului nivel dar s sin !&*#i)&a ' i, Lu toi oamenii aEung s/--i de4volte tre=uine de vGr., e asemenea2 tre=uinele de cre-tere2 3n raport cu cele de de.icit2 pot deveni )&'ati2 a t$n$%&, . M*0(;-4(- 2+2;(+*1 82301/ ?3;74-12 M*0(;-4(- 2+2;(+*1 82301/ ?3;74-12 se e1prim/2 la nivel metacognitiv2 prinM contiina potenialului intelectual propriuB contiina propriei eficacitiB motivaia implicat !n resursele subiectului (Lelson2 Larens2 +99@), #elaia deintre 9*0(;-4(- ?3;7471(( .( 8215*19-34- 3n rolul elevului pe de o parte -i2 concepia implicit/ -i e1plicit/ a pro.esorului -i a societ/ii2 pe de alt parte2 privind motivaia educatului2 pare s/ devin/ o plac/ turnant/ a e.icienei educaionale (Conteil2 +99H), Postmodernismul -i direciile de cercetare psihologic/ -i educaional/ 6stGrnite7 de acest curent cultural2 de4voltarea creativit/ii psihoterapeutice 3n orient/rile dinamice2 neopsihanalitice2 e1istenialiste2 gestalt-e1perieniale2 precum -i o tot mai mare independen/ a in.ormaiei .a/ de un anumit transmi/tor speciali4at2 cum este pro.esorul2

@<

readuc2 cu vigoare2 pe scena educaiei2 pre.erinele pentru modalit/i de 3nv/are activ/2 participativ/2 prin e1plorare creativ/ -i e1perieniere, 3. M*0(;-4(- -60*1(+*1 '*6(-+( ?3 6*302B0 2</6-4(*3-+ Un studiu de re.erin/ legat de tema noastr/ este reali4at de a.inoiu2 >ungu -i Pricop (+99:) intitulat 6Aspecte ale motivaiei actorilor sociali din cGmpul -colar7,2 pornind de la ideea c/ di.erenele 3n structura motivaional/ a actorilor sociali pot genera con.licte 3n cGmpul educaional, &tudiul 3-i propune s/ diagnostiche4e motivaia principalilor actori ai cGmpului educaionalM elevii2 pro.esorii2 dar -i p/rinii, I8*02@- unei +(8'2 <2 6*3;21,2347 dintre structurile motivaionale orientative ale comportamentului actorilor educaionali a .ost con.irmat/ de cercetarea empiric/, Aceasta a relevat2 3n plus2 c/ pro.esorii au cel mai mare grad de con.ort psihologic comparativ cu ceilali actori2 din rolurile complementare de elevi -i p/rini, Anali4a .actorial/ a re4ultatelor chestion/rii celor trei categorii de actori sociali a relevat .actorii motivaionali di.ereniai -i divergeni, L- 2+2;(M motivaie negativ/2 e1trinsec/2 a.ectiv/B motivaie a.ectiv/ sau dependen/ de p/rerea celorlaliB atri=uiri dominant e1terne2 privind utilitatea -colii2 atitudinea p/rinilor2 incorectitudinea evalu/rii prin noteB cri4a de timp2 tendina de selecie a disciplinelor de studiu2 nevoia meditaiilor 3na.ara -colii, L- 871(34(A 3ncrederea p/rinilor 3n eleviB ne3ncrederea p/rinilor 3n -coal/B nevoia de selecie a disciplinelor -colare, L- 81*52'*1(A 3ncrederea pro.esorilor 3n activitatea lor -i 3n capacitatea lor de a in.luena evoluia elevilorB nevoia activit/ilor de preg/tire suplimentar/2 recompens/rii elevilor -i dorina cola=or/rii cu .amiliaB ata-amentul .a/ de pro.esieB neutili4area sancion/rii elevilor, &e remarc/ o <(;21,2347 a structurii .actoriale a motivaiei actorilor 3n rolul pro.esorului .a/ de aceea autoraportat/ de actori 3n rolul elevului -i al p/rintelui, O marcant/ <(;21,2347 apare 3n aprecierea valenelor motivatoare ale evalu/rii -colare, Ast.el2 rolul motivant al evalu/rii -colare este considerat important de pro.esori -i ine.icient de c/tre elevi, e asemenea2 rolul elevului pare s/ active4e o structur/ motivaional/ relativ imatur/ 3n raport cu activitatea corespun4/toare nivelului -colar studiat2 respectiv clasele a5II-a -i a8IIa Aspectele motivaionale comparative conturea4/ -i -0(0/<(3( <(;21,2302 3n raport cu per.ormana -colar/,
"[<]e5perimentele fcute asupra leciilor ca &*is$a!& !)a%ati,&0 a at%$s(&)&i ,'as&i i * n&)ii 4n s,&n# au sugerat c arta profesorilor poate fi cultivat i perfecionat) (&ubin% 9:;9% apud 8itrofan% 9:;;% p.9FF .

@H

"Aendina motivaiilor = prin modelul persoanei profesorului = este dependent de maturitatea cu care elevii se raporteaz la unitateaC cerine obiective-stri (sentimente subiective% libertate-diri'are % de nivelul autocunoaterii de sine% de profilul cadrului didactic% de elemente informale care circul !n legtur cu acesta etc.) (8itrofan% 9:;;% p9GT .

T->2+/+ 7 . C-02,*1(( <2 9*0(;2 .( 5/364((+2 +*1 2</6-4(*3-+2

!3071(1( Dnt/riri evocate (legea e.ectului) sau consecinele deEa constatate ale comportamentului inst) %&nta' Dnt/riri promise2 pe care ni le putem imagina -i care 3nt/resc comportamentul $*&)ant (promised reinforcementsU incentives @nt#)i)i 2i,a)iant& ( indirecte) sau modul 3n care este 3nt/rit comportamentul celui o=servat (%$!&' ') S-364(/3( Pedepse primite 3n trecut? consecine estimate ? e1pectate pe =a4a e1perienei directe,

Pedepse promise (amenin/ri) ? consecine e1pectate pe =a4a imagin/rii lor, Pedepse vicariante sau o=servarea aplic/rii lor la model,

R2521(342 >(>+(*,1-5(62 a.inoiu2 >ungu -i Pricop (+99:) intitulat 6Aspecte ale motivaiei actorilor sociali din cGmpul -colar7, 7sihologia social$2 Lr,*2 @9-I:, !ditura Polirom2 Ia-i, >eontiev2 A,L, (+9<@), 7robleme ale dezvoltrii psihicului2 Nucure-ti2 !ditura tiini.ic/, CasloT2 A,', (+9@0), 6A $heorK o. 'uman Cotivation72 3nM 7sDchologDcal &evieQ% I;2 0H;-09I, CasloT2 A,', (+9I@), 8otivation and 7eronalitD, LeT VorAM 'arper W Nrothers, Citro.an2 L, (+9::), Aptitudinea pedagogic2 !ditura Academiei2 Nucure-ti, Conteil2 O,-C,(+99H), 3ducaie i formare. 7erspective psihosociale2 !ditura Polirom2 Ia-i,
%drehu-2 ", (*;;I), B#econsiderarea conceptelor motivaiei7 . DnM Analele (niversitii din Kradea% Fascicula epartamentului pentru Preg/tirea -i Per.ecionarea Personalului idactic, $om I82 +@*-+I:, !ditura Universit/ii din Oradea,

III, "#!A$I5I$A$!A
+, !voluia conceptului de creativitate *, "ontri=uia principalelor orient/ri din psihologie la e1plicarea creativit/ii 0,"ontri=uii mai recente @, Indicatori ai creativit/ii I, Codalit/i de diagno4/ -i terapie prin miEloace artistice 1. E;*+/4(- 6*36280/+/( <2 612-0(;(0-02 !timologia relev/ originea noiunii 3n cuvGntul latin creare P a na-te2 a ./uri,

@:

"apacitatea de creaie este o dimensiune permanent/ a omului pe parcursul 3ntregii sale istorii -i desemnea4/2 chiar meta.oric2 o calitate demiurgic/2 dat/2 se pare2 doar acestei specii terestre, e asemenea2 reali4area valorilor culturale (creaia) este motivul 3ntregii viei sociale2 iar omul devine 821'*3-+(0-02 doar prin educarea sa (comunicarea interuman/ pe =a4a valorilor -i modelelor culturale) 3n conte1t sociocultural, eci 821'*3-+(0-02- /9-37 este2 3n acela-i timp2 612-07 -i 612-0*-12 de cultur/, "onceptul de creativitate este impus 3n 8'()*+*,(2 de (ordon Allport (+90H)2 3n disput/ cu multe alteleM talent2 imaginaie creatoare2 gGndire creatoare2 gGndire divergent/2 re4olvare de pro=leme2 etc, &tudii ample au .ost reali4ate de "arlKle (+:@+) -i (alton (+:<9)2 iar $erman e.ectuea4/ o cercetare longitudinal/ (de-a lungul unei perioade mari de timp - din +9*;2 continuat/ -i dup/ moartea lui2 3n +9IH)2 pe =a4a c/reia scrie o lucrare monumental/M7Nenetic Studies of Nenius7, e-i saluta=il/ ca prim/ a=ordare e1perimental/ a creatvit/ii2 aceast/ cercetare a alimentat2 3ns/ -i 6 cea dint6i eroare teoretic i metodologic% cea care i!&nti(i,# 4n %$! a- "i2 ,)&ati2itat&a , int&'i/&na O (Cunteanu2 +99@2 p, *9)2 iar testele de inteligen/ devin instrumentele .avorite de investigare, &-a dovedit 3ns/ c/ acestea 6sunt o plas cu ochiuri mult prea largi72 prin care se pierd H; X din creativi2 dup/ opinia lui $orrance, Dn +9*<2 Corris "o1 -i cola=, au sta=ilit nivelul intelectual pentru 0;; de genii din di.erite domenii2 pe =a4a =iogra.iilor2 dar valorile IR oscilau 3ntre limite prea largi (+;; P *;;)2 iar corelaiile cu creativitatea au .ost nesemni.icative, Dn +9**2 &impson ela=orea4/ primele 02'02 <2 612-0(;(0-02. Al doilea r/4=oi mondial a pus 3n eviden/ importana maEor/ a capitalului uman2 ca resurs/ inepui4a=il/ de creativitate care poate schim=a -i reconstrui lumea, Dn +9I; se 3n.iinea4/ 3n &,U,A2 C*9('(- 82301/ R2'/1'2+2 U9-32 .( 82301/ P215264(*3-12= care impulsionea4/ cercet/rile 3n domeniu, >a UniversitK o. &outhern ("ali.ornia)2 (uil.ord2 pre-edintele comisiei2 iniia4/ 81(92+2 62162071( 3n 8'()*+*,(- 612-0(;(074((. F/r/ s/ scoat/ propriu 4is creativitatea de su= imperiul inteligenei (g6ndirea divergent)2 aceste cercet/ri emancipea4/ creativitatea ca domeniu autonom de studiu -i generea4/ interesul deose=it al cercet/torilor,, "ursa pentru cucerirea spaiului cosmic a impus2 ca soluie maEor/2 preocuparea pentru ;-+*1(@-12-= <2@;*+0-12- .( 2</6-12- 612-0(;(074(( ca o caracteristic/ general uman/2 independent/ de inteligen/ (mai ales de inteligena e1primat/ prin re4ultatele -colare), Psihologia creativit/ii se orientea4/ spre 821'*3-+(0-02- 612-0*-12= prin studiile lui Narron2 CacJinnon (dup/ +9<;) care a=ordea4/ creativitatea ca .uncie a 3ntregii personalit/i, Odat/ cu descoperirea -'(9201(2( 5/364(*3-+2 - 29('5212+*1 6212>1-+2= (+9:+)2 s-au de4voltat numeroasre speculaii privind 6'826(-+(@-12-O emis.erei drepte pentru .uncii creative, &tudiile riguros e1perimentale nu au con.irmat aceast/ vi4iune simpli.icatoare, Dneles 3n psihologie -i ca e.ect al .uncion/rii psihicului 3n condiii .avora=ile (Ciclea2 #adu2 +99+)2 6*36280/+ -60/-+ de creativitate se 3m=og/e-te -i prin raportarea la teoria inteligenelor multiple, PlecGnd de la acela-i tip de o=servaie ca -i $orrance2 'oTard (ardner (pro.esor la Universitatea 'arvard) a .ost intrigat de .aptul c/ muli copii inteligeni nu au re4ultate corespun4/toare la -coal/, !1ist/ 2B298+2 cele=re -i 3n cultura universal/ (S)-F2'82-12= P(6-''*= E(3'02(3= C)/16)(++ '.-.), Dn lucrarea sa monogra.ic/ asupra creativit/ii2 =a4Gndu-se -i pe contri=uia -colii r/mGne-ti de psihologie2 (Paul Popescu-Leveanu2 Al, #o-ca2 Cihaela #oco2 "armen

@9

"reu)2 Anca Cunteanu consider/ 612-0(;(0-02- * 5/364(2 - ?3012,(( 82'*3-+(074( care integrea4/ (302+(,234- 6- 5-60*1 2'234(-+2 al/turi de .actorii nonintelectuali, . C*301(>/4(- 81(36(8-+2+*1 *1(23071( <(3 8'()*+*,(2 +- 2B8+(6-12- 612-0(;(074(( P'()-3-+(@&igmund Freud (+9;:B +9+;) pune la =a4a creativit/ii s -'i%a)&a (mecanism de ap/rare al !go-ului prin deghi4area -i trans.igurarea tendinelor Id Pului 3n sim=oluri socialmente accepta=ile)2 (ve4i @reu+990B +99<), Al.red Adler (+9*H)2 consider/ creativitatea un mod privilegiat de lichidare a comple5ului de inferioritate= asigurGnd suprema adaptare a indivi4ilor de elit/ (puini) care sunt2 dup/ Adler2 -i cei mai utili societ/ii, Ali psihanali-ti consider/ creativitatea ca o 6,$ns$'a)&) in,$nti&nt# pentru servituile de4volt/rii, &unt introduse2 apoi2 conceptele deM )&/)&si& a!a*tati2# (Jris2+9I*) - proces primar de amestec al gGndurilor necon-tiente (din vis2 psiho4e2 st/ri modi.icatre de con-tiin/) care stimulea4/ gGndirea creativ/ &'a-$)a)& 1 prelucrarea materialului o=inut prin procesele primare cu gGndirea con-tient/ -i lucid/ (#oco2 *;;+)B O pro=lem/ controversat/ 3n psihanali4a clasic/ -i nou/ este contri=uia (3'0-342+*1 6*3.0((342( (incon-tient?precon-tient P con-tient) -i ale '01/60/1(+*1 821'*3-+((074(( (&ine2 !u2 &upraeu) la creativitate, ar contri=uia esenial/ a psihanali4ei 3n pro=lema creativit/ii este evidenierea rolului 5-60*1(+*1 9*0(;-4/(*3-+ H-5260(;( -i ai (3'0-342+*1 (36*3.0(2302 -i su=con-tiente, A'*6(-4(*3('9/+ Calt4mann (+9<;) -i CednicA (+9<*) consider/ creativitatea re4ultatul unui 81*62' <2 -'*6(-4(2 a unor elemente e1istente din care re4ult/ com=inaii noi2 cu atGt mai originale cu cGt elementele com=inate sunt mai diverse P ,$%-inat$)i,a, G2'0-+0('9/+ &u=linia4/ rolul int ii&i (insight) 3n creaie -i o.er/ cGmp de aciune psihoterapiei =a4ate pe e1perieniere, Psihoterapia a aplicat2 3n tehnicile de grup =a4ate pe creativitate2 ideile despre intuiie -i incon-tient (>eTin2 #ogers2 Coreno), 3.C*301(>/4(( 9-( 1262302 (ardner (+990) propune un 6-<1/ 02*120(6 <2 -3-+(@7 - 612-0(;(074(( cu urm/toarele niveluriM +, su=personal P anali4a su=stratului =iologic al creativit/iiB *, personal P anali4a interaciunii .actorilor individuali cognitivi2 motivaionali -i de personalitateB 0, intrapersonal - studiul domeniului de creaie al individului prinM analiza istorico - biografic% analiza cognitiv a evoluiei modelelor de g6ndireB @, multipersonal P anali4a conte1tului sociocultural al e1istenei creatorului,

I;

Utili4Gnd cadrul de anali4/ propus de (ardner2 putem pre4enta teorii ale creativit/ii pentru cele patru niveluri, 1. >a nivel s -*&)s$na'2 02*1(- 8'()*>(*+*,(67 a lui 'ermann (+9:*B +99<) pare s/ .ie una din cele mai comple1e teorii privind su=stratul neuro.i4iologic al creativit/ii, Codelul s/u uni.ic/ teoria speci.icit/ii .uncionale a celor dou/ emis.ere cere=rale cu modelul evolutiv pe trei niveluri a creierului uman (creier reptilian2 sistem lim=ic -i corte1) -i este repre4entat prin patru 4one cu reactivitate speci.ic/ M sistemul cortical - stGng ? drept P cu .uncie coordonatoare sistemul lim=ic -stGng ? drept P cu .uncie de 6administrator7, . >a nivelul *&)s$na'2 $eresa Ama=ile (+9:0B +99H) descrie particularit/ile psihocomportamentale al 821'*3-+(074(( 612-0(;7, Ama=ile consider/ creativitatea ca o caracteristic/ general uman/2 deoarece este implicat/ 3n deci4iile cotidiene, e asemenea2 creativitatea este asociat/ cu motivaia intrinsec/, up/ Ama=ile (+99H)2 personalitatea creativ/ are urm/toarele caracteristiciM a=ilit/i pro.esionale - cali.icarea ? speciali4area 3n domeniu - constituie "materialul individual brut) pentru creativitate -i depind de .actori ereditari -i educaionaliB a=ilit/i creative o stilul cognitiv2 o strategiile euristice2 o stilul de aciune2 tr/s/turi de personalitate o independena2 o autodisciplina2 o tolerana la am=iguitate -i .rustrare2 o orientarea spre risc2 o noncon.ormismul %$ti2aia int)ins&,# - =ucuria -i satis.acia pe care o procur/ activitatea, 3. >a nivelul int)a*&)s$na' creativitatea poate .i evideniat/2 su= aspect psihologic2 prin metode calitative =a4ate 3ndeose=i pe anali4a datelor =iogra.ice -i anali4a strategiilor -i procesului de creaie, "ercet/rile procesului creaiei au evideniat urm/toatrele etape ale acestuiaM prepararea incu=aia iluminarea (insight) reali4area veri.icarea ? evaluarea ". Livelul int&)*&)s$na' al anali4ei creativit/ii este ilustrat de 02*1(- 8'()*'*6(-+7 a lui CihalK "siAs4entmihalK (+99<)2 Autorul consider/ creativitatea un .enomen re4ultat din interaciunea a trei sistemeM setul instituiilor sociale - care evaluea4/ -i recunosc produsele creaiei ? creatorulB domeniul cultural sta=il care conserv/ -i transmite valorileB individul creator2 care aduce schim=/ri 3n domeniul respectiv, ". I3<(6-0*1( -( 612-0(;(074((

I+

Aprecierea creativit/ii se raportea4/ atGt la personalitatea creatoare cGt -i la procesul -i produsele ? per.ormanele creaiei, Nollan (+9902 apud #oco2 *;;+2 p+<@)% evidenia4/ categorii de criterii sau indicatori pentru evaluareaM -G 821'*3-+(0-074(( 612-0*-12M potenialul creativ2 veri.ica=il prin teste speci.ice -i caracteri4at prinM o .luiditate2 o .le1i=ilitate2 o originalitate2 o capacitate de ela=orareB 3nsu-irile persoanei creativeM o motive2 o atitudiniB >G 81*62'/+/( 612-0(;2 caracteri4at de M spontaneitate2 asociativitate2 .le1i=ilitate2 com=inatoric/B 6G 8215*19-342( 612-0*-012 ? re4ultatelor activit/ii creatoare2 caracteri4ate deM e.icien/2 utilitate2 noutate2 originalitate2 raritate,

P5. M*<-+(074( <2 <(-,3*@7 .( 021-8(2 81(3 9(:+*-62 -10('0(62 A3-+(@- <2'232+*1 este o metod/ important/ pentru cunoa-terea copilului pre-colar, Pe =a4a ei s-au ela=orat teste de inteligen/ nonver=ale2 teste proiective -i metode terapeutice, Iolanda Citro.an (+999) pre4int/ modalit/i -i tehnici e1presiv creative utili4ate 3n cunoa-terea2 educarea -i terapia copilului, Al/turi de pro=ele de desen ( Aestul omuleului% 2esenul familiei2 -,a) -i desenele terapeutice2 sunt recomandate e1erciiile de .anta4are2 modelaEul2 colaEul2 Eocul cu nisip2 crearea -i relatarea pove-tilor -i povestirilor2 meta.ora artistic/2 terapia prin Eocuri -i dramati4/ri,

Pro=ele de desen pot .i di.ereniate 3nM a) pro=e cu valoare dominant diagnostic/2 cum suntM testul omuleului desenul familiei. e e1empluM Aestul 6omuleului7 (F, (oodenaugh) poate indica aspecte ale nivelului de4volt/rii intelectuale 3n .uncie deM

I*

nivelul maturi4/rii psihomotriceB percepia schemei corporaleB proiectarea 3n desen2 dup/ indicatorii concrei ai desenuluiM o gradul de completitudine -i acurateeB o echili=rul generalB o =og/ia detaliilor, 2esenul familiei (CinAoTsAa2 Porot2 FuAada2 -,a) poate aduce indicii importante asupra perspectivei copilului cu privire laM sentimentele reale .a/ de mem=rii .amilieiB situaia -i statusul lui 3n .amilieB relaiile dintre mem=rii .amiliei -i impactul acestora asupra sa, Principalii indicatori care se anali4ea4/ 3n desen suntM dimensiune personaEelorB po4iia lor 3n spaiul gar.icB distanele o dintre mem=rii .amiliei o dintre ace-tia -i copilB culorile utili4ate, =) pro=e cu valoare dominant terapeutic/2 de e1empluM pictarea sentimentelor, Dn variantaM 7ictura sentimentelor din acest moment cu degetele de la mGini sau picioare este o .orm/ de e1presivitate simpl/2 u-oar/2 rela1ant/, R2521(302 >(>+(*,1-5(62 Ama=ile2 $, (+99H), *reativitatea ca mod de via, 2 !ditura tiin/ W $ehnic/2 Nucure-ti, N/dulescu2 &,C, (+99:), @ormarea formatorilor ca educatori ai creativitii 2 !, ,P,2 #,A,2 Nucure-ti, NeEat2 C, (+9H+), Aalent% inteligen% creativitate2 !ditura tiini.ic/2 Nucure-ti, "siAs4entmihalK2 C, (+99<), *reativitD2 'arper Perennial2 LeT VorA, umitru2 I,A>, (*;;;), 2ezvoltarea g6ndirii critice i !nvarea eficient 2 !d, de 5est2 $imi-oara, Freud2 &, (+99<), 7sihanaliz i art2 !ditura $rei2 Nucure-ti, Freud2 &, (+990), Aotem i tabu% !d, Cediare1, (ardner2 ', (+990), *reating minds% (An anatomD of creativitD 2 Nasic NooAs2 LeT VorA, (uil.ord2 O,P, (+9I;), 6"reativitK72 3nM American 7sDchologist% Lo,I2 pp,@@@-@I@, 'ermann2 L, (+9:*), 6$he creativ =rain72 3nM LASS7 ?ulletin% 0<, 'ermann2 L, (+99<), Ahe hole brain2 Nusiness NooAs2 Cc(roT-'ill2 LeT VorA, Jris2 !, (+9I*), 7sDchoanalitic e5ploration in art2 LeT VorA2 Univers, Press, Ciclea2 C,2 #adu2 I, (+99+), 6"reativitatea -i arhitectura cognitiv/72 3nM #adu2 I, (coord)2 .ntroducere !n psihgologia contemporan2 !ditura Y&incron72 "luE, Citro.an2 I, (+999), 7sihoterapie e5perienial2 !ditura In.omedica2 Nucure-ti, Cunteanu2 A, (+99@), .ncursiuni !n creatologie2 !ditura e, Augusta2 $imi-oara, LeTell2 A,2 &haT2 O,",2 &imon2 ',A, (+9:I), 6!lement o. a theorK human pro=lem solving72 3nM 7sDchological &evieQ% Lo,<I, Preda2 5, (*;;@), Aerapii prin mediere artistic2 Presa Universitar/ "luEean/2 "luELapoca,

I0

#oco2 C, (+9:I), Stimularea creativitii tehnico-tiinifice2 !ditura tiini.ic/ -i !nciclopedic/2 Nucure-ti, #oco2 C, (+99+), 6Pro=leme ale stimul/rii creativit/ii individuale72 3nM &evista de psihologie2 vol,0H2 nr,+-*2 pp,09-@H, #oco2 C, 6$estarea disponi=ilit/ii pentru antrenamentul creativ72 3nM &evista de psihologie2 vol,0:2 nr,*2 pp,+0I-+@@2 +99*, #oco2 C, (+99@), 6"ere=ral pre.erences and interconnections at highlK - creative designers72 3nM &evue &oumaine de 7sDchologie2 vol,0:2 nr,+2 pp,++-*@, #oco2 C, (+99H), 6"ercet/ri asupra persoanelor 3nalt creatoare din domeniul matematicii72 3nM &evista de psihologie2 vol,@02 nr,0-@2 pp,+:9-*;;2 +99H, #oco2 C, (*;;+), 6A=ord/ri psihologice despre creativitate 3n preaEma mileniului III72 3nM C,%late (coord,)2 7sihologia la rsp6ntia mileniilor2 !ditura Polirom2 Ia-i2 Nucure-ti,

I$. ADAPTAREA COLAR I SUCCESUL COLAR +, elimit/ri conceptuale *, &ucces -colar -i concepte corelative 0,Factorii care in.luenea4/ per.ormanele academice -i succesul -colar @,&timularea succesului -i prevenirea insuccesului -colar

I@

1. D2+(9(071( 6*36280/-+2 1.R2+-4(- 8215*19-342 H 6*98202342 H <2@;*+0-12 8'()(67 Pentru de.inirea conceptelor complementare de succes ? insucces -colar este necesar s/ de.inim 3n preala=il concepteleM competen -i performan2 deoarece e.ectele concrete2 o=serva=ile comportamental2 ale 3nv//rii -i de4volt/rii se mani.est/ su= .orma competenelor -i per.ormanelor, C*9820234"ompetena este o capacitate psihocomportamental/ comple1/2 do=Gndit/ prin 3nv/are2 care instrumentea4/ persoana cu posi=ilit/i multiple de trans.er -i aplica=ilitate 3n prelucrarea integrat/ a unor coninuturi diverse2 cu per.ormane =une, P215*19-34Dn sens educaional2 per.ormana este e1presia nivelului de reali4are a unei sarcini de 3nv/are dar -i a competenei speci.ice do=Gndite, Per.ormana este un indicator comportamental o=serva=il -i m/sura=il cu instrumente de evaluare educaional/, Per.ormana elevilor poate .i previ4ionat/ -i o=servat/ pe =a4a unor criterii comportamentale, e e1emplu2 *821-4(*3-+(@-12- o=iectivelor educaionale este o aciune pedagogic/ proiectiv/ prin care pro.esorul transpune previ4iunile a=stracte ale o=iectivelor generale 3n prescripiile concrete ale unor comportamente, "omportamentele e1pectate e1prim/ niveluri de per.orman/ caracteristice utili4/rii competenelor speci.ice care se 3nva/, "onceptul performan este utili4at2 uneori2 cu un sens e1tensiv2 desemnGnd orice re4ultat -colar, Dn m/sura 3n care per.ormanele -colare e1prim/ comportamental competene reale2 aceste competene2 do=Gndite prin 3nv/are asistat/ educaional sunt 3n leg/tur/ cu de4voltarea psihosocial/ a elevului, Per.ormanele -colare se e1prim/ ca -i competene speci.iceM de4volt/rii cognitive- su= .orma cuno-tinelor declarative -i proceduraleB de4volt/rii psihomotorii P su= .orma deprinderilor (competene de a reali4a aciuni automati4ate)B de4volt/rii socio-a.ective P su= .orma comportamentelor relaionale -i st/rilor emoionale, . S/662' .6*+-1 .( 6*362802 6*12+-0(;2 &uccesul ? insuccesul -colar sunt .enomene educaionale care se concreti4eat4/ prin evaluarea per.ormanelor elevilor, S/662'/+ .6*+-1 &uccesul -colar este e1presia per.ormanelor elevilor la nivelul standardelor -colare 3n preg/tirea -colar/ -i de4voltarea personalit/ii, &uccesul -colar presupune ca elevul s/ reu-easc/ s/--i .orme4e un repertoriu de cuno-tine -i deprinderi2 3ntr-un anumit interval de timp (semestru2 an -colar2 nivel de -colaritate) la nivelul ma1im al posi=ilit/ilor sale dar nu su= cel minim al standardelor de evaluare -colar/, Integrea4/ succesul educaiei .amiliale -i pre-colare2 veri.icGndu-se 3n viaa social/ -i pro.esional/, P1*,12'/+ .6*+-1 Progresul -colar e1prim/ evaluarea re4ultatelor -colare -i a evoluiei elevului !n raport cu performanele iniiale. Progresul -colar se poate aprecia -i 3n a.ara limitelor

II

standardelor comune2 de e1emplu pentru cei cu potenial sc/4ut sau pentru cei supraper.ormani, A<80-12- .6*+-17 Adaptarea -colar/ se de.ine-te operaional prin capacitatea elevului de a se adecva la cerinele speci.ice mediului -colar, Adaptarea -colar/ este un proces dinamic -i permanent, &pre deose=ire de succesul -colar2 care poate .i evaluat pentru per.ormane ? competene di.erite -i speci.ice unor domenii2 curricule2 lecii2 sarcini de 3nv/are etc,2 evaluarea adapt/rii -colare este un indicator glo=al al comportamentului elevului2 desemnGnd o pondere maEor/ a indicatorilor de .uncionare corespun4/toare 3n mediul -colar, Adaptarea -colar/ se =a4ea4/ iniial pe maturitatea colar dar se poate mani.esta inconstant de-a lungul -colarit/ii, Faptul c/ un elev este adaptat -colar2 de e1emplu 3n clasa a III-a sau 3n clasa a 5II-a2 este o premis/ important/ a adapt/rii -colare viitoare dar 3/ ,-1-302-@7 adaptarea lui la cerinele ulteriore ale -colari4/rii, e asemenea2 adaptarea -colar/ este o premis/ important/ a adapt/rii socio-pro.esionale dar nu o garantea4/, 3.F-60*1(( 6-12 (35+/2342-@7 8215*19-342+2 -6-<29(62 .( '/662'/+ .6*+-1 A=ordarea .actorial/ este utili4at/ .recvent2 deoarece este important s/ discernem .actorii de in.luen/ pentru a adecva intervenia educaional/, in p/cate2 de-i .actorii care in.luenea4/ per.ormanele -colare sunt recunoscui la nivelul simului comun2 este .recvent/ reducerea la un singur .actor2 de pre.erin/ cel mai convena=il (de e1emplu .amilia monoparental/2 un anumit pro.esor2 sistemul -colar imper.ect etc,) 3n atri=uiri stereotipe care a.ectea4/ deci4ia pro.esorului sau o canali4ea4/ univoc, &uccesul sau insuccesul -colar presupun compararea per.ormanelor elevilor cu normele -colare -i cu nivelul propriu de posi=ilit/i -i aspiraii, e aceea2 sunt condiionate -i in.luenate de dou/ mari categorii de .actori (ve4i -i Julcsar2 +9H:) care interacionea4/M .actori interniM =iologici -i psihologiciB .actori e1terniM socio-culturali -i educaionali, F-60*1(( (30213( Bi$'$/i,i '0-12- '737074((M )&/i% s$%at$1( n,i$na' (a2$)a-i' &($)t ' i !& 4n2#a)&0 sauM st/ri patologice acute sau croniceB dis.uncii sau de.iciene sen4orio-motorii (auditive2 vi4uale2 .onice2 motrice) chiar u-oare2 care2 netratate2 se pot agravaB carene nutriionale2 de somn, 8*0234(-+/+ <2 25*10, Psi+$'$/i,i -80(0/<(3( (302+260/-+2M ni2&' int&'&,t a' %&!i < s *&)i$) s*&,i(i,0 sauM

I<

 nivel intelectual sc/4ut2 ina=ilitate intelectual/ 3n domeniu -80(0/<(3( '23@*1(-+2 .( 9*01(62M a, itat& i !i(&)&ni&)& s&n"$)ia'#0 ,a*a,it#i i !&*)in!&)i %$t)i,&0 sauM tul=ur/ri sen4oriale ? motorii - de vedere2 au42 lim=aE2 motrice ;-+*1(M sist&% *)$*)i !& 2a'$)i s$,ia'%&nt& )&, n$s, t&B 2a'$)i"a)&a *)$*)i&i *&)s$an&2 sauM con.u4ie ori dependen/ de alii 3n leg/tur/ cu valorile devalori4are de sine -0(0/<(3( .( 6*3</(02 -<26;-02 .( -/0*;-+*1(@-302M atit !ini i ,$n! it& a!&,2at& i a t$2a'$)i"ant&2 sauM tul=ur/ri comportamentale2 devalori4area de sine '0(+/+ <2 ?3;74-12M &(i,i&nt0 sauM ine.icient F-60*1(( 2B0213( S$,i$, 't )a'i 5-9(+(-+( ( cei mai semni.icativi)M condiii igienico - sanitare nivel economic i cultural nivel de comunicare intra U e5trafamilial climat socioafectiv o sit aii n&,$n('i,t a'&2 sau o tensionate regim de via o san$/&n2 sauM o cu tare comportamentale ale mem=rilor .amilieiM to1icomanii2 violen/2 promiscuitate2 regim de via/ de4ordonat, E! ,ai$na'i $oi .actorii sociali2 cu prec/dere cei speciali4ai pedagogicM adecvarea educaional/ la particularit/ile de vGrst/2 socio-culturale etc,B organi4area e.icient/ a 3nv//mGntului2 a comunic/rii -i relaiilor pro.esori PeleviB climatul -colarB comunicarea -i relaiile 3n grupurile de elevi -i 3ntre grupuriB

IH

 statusurile -i rolurile -colare ? e1tra-colare ale elevilor -i pro.esorilor, ".S0(9/+-12- '/662'/+/( .( 812;23(12- (3'/662'/+/( .6*+-1 E5260/+ (3021-64(/3(( 5-60*1(+*1 &uccesul -colar este &(&,t ' int&)a,i nii a trei varia=ile esenialeM posi=ilit/ile elevului2 per.ormanele -colare2 e1igenele -colii, O1(230-12- '812 '/662' .( 9-3-,29230/+ 6*3<(4((+*1 ?3;7471(( Atri=uirile sta=ile ale reu-itei sau e-ecului pot marca o dimensiune .oarte important/ a personalit/ii2 s&nti%&nta' *)$*)i&i &(i,i&n& (self-efficacD), Acesta2 de.init ca aprecierea unei persoane asupra propriilor capacit/i de a organi4a -i duce la 3mplinire aciuni necesare pentru atingerea unei per.ormane tre=uie deose=it de stima de sine2 care se constituie ca o apreciere glo=al/ a valorii propriei personalit/i (ve4i -i #adu -i cola=,2 ), Self-efficacD este un .actor cardinal al succesului -colar, !levii care o=in scoruri mari la scalele ce m/soar/ aceast/ caracteristic/ au re4ultate -colare mai =une, $otu-i2 tre=uie spus c/ e1ist/2 de e1emplu2 copii care au un sentiment al propriei e.iciene .oarte de4voltat 3n ceea ce prive-te domeniul literaturii dar au mult mai puin/ 3ncredere 3n .orele lor c3nd e vor=a de a 3n.runta o pro=lem/ de matematic/, &entimentul propriei e.iciene poate .i ampli.icat prin atri=uiri interne ale succeselor -i prin auto-persuasiune2 dar .oarte importante r/m3n o=inerea succeselor reale -i .eed-=acA-ul pro.esorilor,

R2521(302 >(>+(*,1-5(62 Adler2 A,(+99+), *unoaterea omului2 !ditura tiini.ic/2 Nucure-ti2 +99+, "reu2 ", (+99H)2 7sihopedagogia succesului2 PO>I#OC2 Ia-i2 +99H, umitrescu2 C, (*;;@), 7sihopedagogia e5celenei. Aspecte metodologice privind identificarea copiilor supradotai2 !ditura Arves, 'eider2 F, (+9I:), $he PsKchologK o. Interpersonal #elations2 LeT VorA2 UileK, Oig/u2 C, (+99@), *opiii supradotai2 &ocietatea tiin/ -i $ehnic/2 Nucure-ti, Julcsar2 $, (+9H:), @actorii psihologici ai reuitei colare2 !, ,P,2 Nucure-ti, &avu-"ristescu2 C, (*;;H), &olul evalurii !n creterea performanelor colare2 $e4/ de doctorat2 Universitatea din Nucure-ti,

$. INADAPTAREA COLAR I INSUCCESUL EDUCAIONAL

I:

+, Insuccesul -colar -i concepte corelative *, !tapele instal/rii insuccesului -colar 0, Prevenirea re4istenei la in.luene educaionale 1. I3'/662'/+ .6*+-1 .( 6*362802 6*12+-0(;2 I3'/662'/+ .6*+-1 Insuccesul -colar este e1presia per.ormanelor elevilor su= nivelul standardelor -colare 3n preg/tirea -colar/ -i de4voltarea personalit/ii2 ast.el 3ncGt 3mpiedic/ promovarea -i parcurgerea .ireasc/ a etapelor academice, E'02 2B812'(- 32?3<28+(3(1(( 621(342+*1 .6*+-12 9(3(92. S/>12-+(@-12- .6*+-17 Presupune per.ormane su= nivelul posi=ilit/ilor personale 3n ca4ul elevilor cu aptitudini deose=ite, S/5(6(234#epre4int/ un nivel stagnant (3n 4ona notelor I-H) -i relativ sta=il al per.ormanelor (3n 4ona notelor I-H) asociat cu un nivel sc/4ut de motivaie 3n ca4ul elevilor cu potenial mediu ori superior, A3-+5->20('9/+ Anal.a=etismul este o stare de .apt -i totodat/2 un re4ultat constata=il al insuccesului -colar dar -i al insuccesului educaional, !ste un indicator important al e.icacit/ii unui sistem educaional, Anal.a=etismul este un concept care descrie2 actualmente2 o realitate mai commple1/2 di.ereniind mai multe categorii de anal.a=etism, Ana'(a-&tis% ' iniia' $)i st) ,t )a'2 respectiv incapacitatea de a citi -i scrie, Acesta se poate datora .ie lipsei instruciei primare prin ne-colari4are iniial/ ori a=andon -colar precoce2 .ie unor .actori de s/n/tate ori unor tul=ur/ri de 3nv/are2 de comunicare2 retardare mental/ etc, Ana'(a-&tis% ' ( n,i$na'2 care2 pe lGng/ ace-ti .actori poate s/ implice -i .actorii educaionali2 care in de super.icialitatea -i precaritatea modelelor cognitive2 precum -i de deprinderi de.icitare de coordonare cognitiv-comunicaional/ (logico-gramatical/), Persoanele cu anal.a=etism .uncional au un voca=ularul activ -i voca=ularul pasiv .oarte reduse2 3neleg cu di.icultate lim=aEul2 3ndeose=i termenii a=straci -i sensul .igurativ al conceptelor2 se e1prim/ simplist2 s/r/c/cios2 eliptic, &e poate distinge -i 3ntre cel puin dou/ niveluri ale anal.a=etismuluiM nivelul primar2 .undamental sau ana'(a-&tis% *)i%a)2 care presupune a=sena posi=ilit/ii de a utili4a al.a=etul unei lim=i pentru a citi -i a scrieB nivelul secundar sau ana'(a-&tis% ' s&, n!a)2 care presupune imposi=ilitatea de a utili4a a=ilit/ile de in.ormare -i comunicare actuale2 miElocite de computer, N2.6*+-1(@-12- (3(4(-+7 &ituaie a persoanelor care2 dup/ 3mplinirea vrstei legale de -colari4are (H ani ) nu au .recventat -coala elementar/, CaEoritatea acestora sunt anal.a=ei, R2820234(#epetenia este un mod de a consemna -i .ormula o.icial insuccesul -colar la s.Gr-itul unui an de studii2 cGnd un elev este declarat nepromovat2 avGnd re4ultate -colare

I9

su= standardele minime la cel puin trei discipline, !ste o situaie care reclam/ repetarea unui 3ntreg an de studii2 cu toate consecinele ce decurg din aceast/ o=ligaie, &oluia repeteniei este controversat/ -i puin agreeat/ de sistemele educaionale moderne, Formulele de consemnare ale e-ecului -colar tind s/ se nuane4e 3n .olosul de4volt/rii personalit/ii elevului deoarece sunt pre.erate .ormule secveniale2 prin care insu.iciena achi4iiilor la o anumit/ disciplin/ ori chiar la mai multe discipline s/ nu limite4e progresul constatat la altele, Pare mai raional ca elevul s/ =ene.icie4e de un program de re.acere a anumitor curricule2 ./r/ s/ .ie nevoit s/ p/r/seasc/ grupul clasei din care este integrat sau s/ repete toate celelalte discipline2 respectiv anul de studii, $otu-i2 repetenia poate .i o soluie de recuperare 3n ca4urile 3n care2 din motive deose=ite (a=andon2 =oal/ prelungit/ cu diminuarea grav/ a capacit/ii de e.ort intelectual etc,) elevul nu poate parcurge programul educaional ca atare, Pentru a decide declararea situaiei -colare de repetent este nevoie de o cGnt/rire realist/ a consecinelor posi=ile, !ste o deci4ie recomanda=il/ numai 3n ca4ul 3n care consecinele po4itive se impun cu pro=a=ilitate maEor/2 iar consecinele negative pot .i estimate ca minime, A>-3<*3/+ .6*+-1 escrie situaia de renunare la studii cu p/r/sirea -colii (3ndeose=i a celei o=ligatorii) 3nainte de a=solvire, I3-<-80-12- .6*+-17 !ste e1presia di.icult/ilor de adaptare la viaa -colar/ care decurg din tul=ur/ri ale de4volt/rii .i4ice -i psihice2 comportamentale -i relaionale datorate unor .actori interni sau e1terni, Inadapt/rea -colar/ este un indicator glo=al al di.icult/ilor -colare su= toate aspectele (de e1emplu 3n ca4ul unor tul=ur/ri de personalitate2 cognitive2 de 3nv/are sau adaptative2 de hiperactivitate2 atenie2 comunicare sau motorii a-a cum sunt consemnate 3n &C-I5-$# sau I" -+;) sau o di.icultate sen4orial/ .undamental/ care2 netratat/ educaional corespun4/tor2 3mpiedic/ adecvarea elevului la cerinele -colii (de e1emplu o di.icultate maEor/ de au4 sau de vedere etc, care nu sunt recuperate sau compensate prinM aparat auditiv2 3nv/area unuor .orme de comunicare speci.ice cum este sistemul Nraille2 antrenament psihopedagogic special etc,), Inadaptarea -colar/ generea4/ indicatori comportamentali care pot .i o=servai de pro.esor, Plasat avantaEos ca o=servator2 pro.esorul poate aEuta .oarte mult elevul -i p/rinii acestuia prin semnalarea indicatorilor de inadecvare -i cola=orarea cu psihologul -colar, iagnosticul psihoeducaional al inadapt/rii -colare nu este de competena pro.esorului2 ci se reali4ea4/ de servicii speciali4ate2 de pro.esioni-ti atestai 3n domeniu2 3ncepGnd cu psihologul -colar, . E0-82+2 (3'0-+71(( (3'/662'/+/( .6*+-1 1. E0-8- (3(4(-+7 Apar primele diminu/ri ale per.ormanelor -colare asociate cu sentimente de nemulumire -i sc/derea motivaiei pentru anumite sarcini de 3nv/are, e multe ori se mani.est/ discret2 secvenial -i din acest/ cau4/ nu sunt remediate prompt, . E0-8- (3'/662'/+/( (3'0-+-0 &e acumulea4/ lacune mari care sunt apreciate ca atare -i 3nscriu elevul pe o cur=/ descendent/ nu numai a per.ormanelor -colare ci -i a imaginii de sine,

<;

Dn aceast/ etap/ sunt activate %&,anis%& !& ,$*in/ (mecanisme prin care e gestionat stresul) !is( n,i$na'&M evitarea e.ortului de studiuB eva4iunea prin a=senteismB atitudini aversive .a/ de 3nv//tur/2 pro.esori2 -coal/B comportamente epatante2 de promovare a altor valori2 agresive2 opo4ante2 indisciplinateB retragere2 demisie2 disperare, 3. E0-8- (3'/662'/+/( 6*3'-61-0 5*19-+ "Gnd insuccesul este consemnat 3n documentele -colare ca re4ultat su= standardele minime -i devine constrGng/tor pentru evoluia ulterioar/ a persoanei, !ste perceput2 la nivel social -i2 .recvent2 personal2 ca e-ec (insucces generali4at), e aceea2 el poate avea consecine negative -i adesea pro.unde la nivel e1istenial, e e1emplu2 nereu-ita la e1amenul de =acalaureat sau nepromovarea la maEoritatea disciplinelor la .inele anului -colar (repetenia), 3. P12;23(12- 12@('02342( +- (35+/2342 2</6-4(*3-+2 Fiecare educator s-a con.runtat cu re4istena unor elevi la in.luene educaionale, e-i este considerat/ contraproductiv/2 ignorarea sau =lamarea re4istenei nu o .ace s/ dispar/, e asemenea2 nici atri=uirea ei 3n s.era tr/s/turilor de personalitate ale elevului nu re4olv/ situaia, ac/ pro.esorul accept/ e1istena lor2 iar elevul con-tienti4ea4/ re4istenele2 acesta poate .i un punct de plecare pentru trans.ormarea de4ira=il/ nu numai pentru educator ci de4ira=il/ -i din perspectiva elevului, R2@('0234- la in.luene educaionale 8*-02 5( 812;23(07 .( <287.(07 81(3A 3nv/are cola=orativ/2 con-tienti4are2 sugestii indirecte2 prescripii parado1ale -i raional-provocative, R2521(302 >(>+(*,1-5(62 "reu2 ", (+99H), 7sihopedagogia succesului2 PO>I#OC2 Ia-i2 +99H, 'eider2 F, (+9I:), Ahe 7sDchologD of .nterpersonal &elations2 LeT VorA2 UileK, Festinger2 >, (+9H+), 6$heorie des processus de comparaison sociale72 3nM Faucheu12 ",B Coscovici2 &, (\ds,)2 7sDchologie sociale th1oriIue et e5p1rimentale2 Couton2 Paris2 Couton, Conteil2 O,-C, (+99H), 3ducaie i formare. 7erspective psihosociale2 !ditura Polirom2 Ia-i, $aE.el2 ', (+9H*), 6>a cat\gorisation sociale72 3n Coscovici2 &, (coord,)2 .ntroduction V la psDchologie sociale2 >arousse2 Paris, 5KgotsAK2 >, &,2 (+9H:), 8ind in societDC Ahe development of higher psDchological processe. "ole2 C,2 Oohn-&teiner2 5,2 &cri=ner2 &,2 &ou=erman2 !, (!ds,), "am=ridge2 CAM 'arvard UniversitK Press, Ueiner2 N, (*;;;), YInterpersonal and intrapersonal theories o. motivation .rom an attri=utional perspective7, 3ducational 7sDchologD &evieQ% +*2 +-+@, %drehu-2 ", (*;;@), 3lemente de consiliere educaional% !ditura Universit/ii din Oradea,

<+

$I. PROBLEME PSIHOSOCIALE ALE GRUPULUI EDUCAIONAL +,(rupul educaional *,&tructura grupului educaional 0, inamica grupului educaional 1,G1/8/+ 2</6-4(*3-+ "onceptul ,1/8 '*6(-+ este un concept general care desemnea4/ o organi4are dinamic/ de persoane. (rupurile sociale se disting 3ntre ele prin locul pe care 3l ocup/ 3n organi4area social/ de ansam=lu -i .unciile p ecare le 3ndeplinesc, G1/8/1(+2 9(6( sunt de.inite de urm/toarele coordonateM num/rul de persoane ( mem=ri)B un scop comunB relaii interpersonale (relaii sciale directe) de interaciune -i interdependen/ organi4ate 3n .uncie de statusurile -i rolurile caracteristiceB norme -i valori caracteristice (#adu2 +99@), G1/8/+ 2</6-4(*3-+ 0(8(6 este clasa de elevi2 care .ace parte din categoria grupurilor mici2 avGnd urm/toarele particularit/iM '6*8/+ 6*9/3 o do=Gndirea unor competene prin 3nv/are sistemeatic/B 6*98*@(4(o un num/r de apro1imativ +I-0; de elevi de apro1imativ aceea-i vGrst/2 de regul/ din aceea-i -coal/B '01/60/1- D*1,-3(@-12-G o organi4area reelei de status-roluri la di.erite niveluri ierarhiceB o organi4area reelei de relaii 3ntre mem=rii grupului2 relaii .ormale2 ce decurg din organi4area instituional/2 dar -i relaii in.ormale generate de atracii2 respingeri sau lips/ de interes 3ntre mem=rii grupuluiB 5/364(*3-12-2 care generea4/ 252602 <2 ,1/8 cum suntM o coe4iunea mem=rilor o relaii de cola=orare ? competiieB o con.ormismul la normele grupului2 ca e.ect al potenialului generativ de norme2 repere4ent/ri sociale -i presiune social/B o omogenitateaB o permea=ilitateaB o sta=ilitateaB o sintalitateaB .S01/60/1- ,1/8/+/( 2</6-4(*3-+ C*362802+2 <2 '0-0/' .( 1*+ '*6(-+ %late (+9H*) evidenia4/ dou/ accepiuni ale noiunii de status a-a cum este de.init/ de eutsch -i Jrauss (+9<I), &tatusul social este 3neles ca *$"ii& social/M
"7oziia prsoanei !ntr-un sistem social de relaii care caracterizeaz acea persoan prin prisma drepturilor i obligaiilor ce apar !n urma interaciunii ei cu indivizii ce dein alte poziii) (2eutsch i Wrauss% 9:TG% p.9F-

<*

Principalele statusuri caracteristice pentru cGmpul educaional centrat pe ,1/8/+ 6+-'7 <2 2+2;( sunt statusurile complementareM elev-pro.esor, istigem 3ntre rolul social ca 6model de conduit prescris pentru toate persoanele ce ocup acelai statut7 (#oche=lave-&penle2 +9<*2 p,+*9) -i comportamentul de rol2 care este nuanat de personalitatea .iec/rui actor social, &tatus-rolul pro.esorului2 spre deose=ire de cel al elevului este unul pro.esional, &tatus-rolul de elev este instituional -i organi4aional, Un elev poate aveaM un status central2 prestigios 3n grup2 ca liderB un status mediu2 cu su.iciente relaii pre.ereniale -i de cooperare cu colegiiB un status marginal2 caracteri4at prin puine relaii pre.ereniale -i prestigiu sc/4ut, #olul pro.esorului este la un nivel ierarhic de autoritate -i e1perti4/ .a/ de rolul elevului care se asocia4/ unui nivel de per.orman/ -colar/, #elaiile .ormale ce caracteri4ea4/ clasa de elevi sunt2 3ndeose=i relaiile de colegialitate2 =a4ate pe cooperare -i competiie, #elaiile in.ormale se orientea4/ dup/ pre.erinele care pot .i e1primate ca alegeri sau respingeri la testele sociometrice, 3.D(3-9(6- ,1/8/+/( 2</6-4(*3-+ (radul de unitate -i integrare a grupului educaional poate .i e1primat pe un continuum 3ntre coe4iune -i disociere, Principalele surse ale coe4iunii grupului educaional suntM pre.erina interpersonal/B 3ncrederea mutual/2 consensul a.ectiv -i cognitiv2 succesul 3n activitatea de 3nv/areB satis.aciile vieii 3n grupul educaional2 prestigiul grupului educaional de apartenen/2 cooperarea 3n grup, #elaiile de cooperare .acilitea4/ un grad 3nalt de interaciune2 o comunicare e.icient/2 susinere din partea celorlai2 atmos.er/ prietenoas/2 organi4are e.icient/ a activit/ii prin distri=uirea sarcinilor -i resurselor2 o 3nv/are =un/ -i reducerea .ricii de e-ec, #elaiile de competiie sunt .acilitate de sistemul de evaluare prin raportare la grup, O clas/ care .uncionea4/ dominant prin relaii de competiie nu .avori4ea4/ interaciunea comunicarea2 spriEinul reciproc -i creativitatea2 generea4/ o atmos.er/ ostil/ -i o su=utili4are a resurselor2 accentuGnd .rica de e-ec (ve4i -i "ur-eu2 *;;<), Dn activitatea didactic/ este recomanda=il s/ se utili4e4e echili=rat am=ele tipuri de relaii pentru a--i compensa reciproc limitele,

<0

R2521(302 >(>+(*,1-5(62 "ur-eu2 P,I, (*;;<), (roup composition and e..ectiveness, A&"# Press2 "luE-Lapoca, oise2 U,B eschamp2 O,-",B CugnK2 (, (+99<), 7sihologie social e5perimental2 !ditura Polirom2 Ia-i, Leculau2 A, (+99<), 7sihologie social. Aspecte contemporane= !ditura Polirom2 Ia-i, #adu2 I, (coord,) (+99@), 7sihologie social2 !ditura !8! &,#,>,2 "luE P Lapoca, %late2 C, (+9H*), 7sihologia social a grupurilor colare2 !P2 Nucure-ti, %late2 C,B %late2 ", (+9:*), *unoaterea i activarea grupurilor sociale2 !P2 Nucure-ti,

<@

$II. COMUNICAREA EDUCAIONAL +, Codelul comunic/rii umane *, &peci.icul comunic/rii educaionale 0, &isteme ale comunic/rii umane 1. M*<2+/+ 6*9/3(671(( /9-32 " " "od interiori4at comun

!mi/tor
b b C C P P & O C ! " I U " A U repertoriul !!

C!&AO

#eceptor
repertoriul #

R28210*1(/ 6/+0/1-+ 6*9/3

> $

O L U # A I

A >

> U

O " !

F(,/1- #. A<-80-12 - 9*<2+/+/( ,2321-+ -+ 6*9/3(671(( /9-32 (dup/ CeKer-!ppler2 +9<0) . S826(5(6/+ 6*9/3(671(( 2</6-4(*3-+2 Un loc esenial 3n instruire 3l ocup/ organi4area !is, )s ' i !i!a,ti,, Acesta solicit/ pro.esorului ,$%*&t&na ,$% ni,ati2# ce cuprinde inteligena logic% aplicat/ in.ormaiei2 dar -i inteligena strategic (RaIues Ardoine% +9::2 dup/ *. *uco% +99<2 p,+@;) de .acilitare a 3ntGlnirii .ormative a elevului cu aceast/ in.ormaie, QP)$(&s$) ' n in($)%&a"#0 ,i ,$% ni,#C2 su=linia4/ *onstantin *uco (+99<2 p,+*9), !l .acilitea4/ -i modelea4/ comunicarea elevilor2 3-i modulea4/ propria comunicare dup/ semnalele eterogene pe care le prime-te de la auditoriu2 nu numai pe cale ver=al/ (prin dialog)2 ci -i paraver=al/ -i nonver=al/, C$% ni,a)&a !i!a,ti,# este modulat/ de, conte1tul relaiilor interpersonale -i situaiilorB diversitatea codurilor -i canalelor de comunicare (vi4ual2 comportamental2 mimico P pantomimic2 ol.activ2 etc,)B tipul relaiilor comunicativeM ierarhice sau reciproce% parteneriale. in.ormaiile de feed = bacE.

auditiv2

<I

!a este un proces viu -i dinamic% o construcie de semnificaii la care particip/ atGt pro.esorul cGt -i elevul, prin enunare -i inte-pretare. "a .orm/ speci.ic/ de !is, )s0 ,$% ni,a)&a !i!a,ti,# se reali4ea4/ mai ales prin demonstrare -i argumentare. D&%$nst)a)&a ca act de e1plicare este un demers logic2 =a4at pe raionamente deductive sau inductive raportate la valorile deM adevr% eviden% necesar -i la particularit/ile elevilor (3ndeose=i ale 3nelegerii)2 disciplinei de studiu2 leciei, A)/ %&nta)&a2 cu .uncie de convingere2 promovea4/ valorile solicitGnd a.ectivitatea -i stimulGnd motivaia elevilor,!a este un miEloc de a .orma atitudini2 de a tre4i a-tept/ri2 de a modula comportamente2 inGnd seama de e1igenele logice -i psihosociale, Ast.el2 prin comunicare2 pro.esorul nu doar descrie realitatea ci 3i con.er/ un 3neles -i o valoare, 3. S('0292 -+2 6*9/3(671(( /9-32 "omunicarea utili4ea4/ 3n principal trei '('0292 <2 '2932M ver=alB paraver=alB nonver=al, Sist&% ' 2&)-a' #epre4int/ lim=aEul natural ( 3n care este codi.icat/ atGt in.ormaia cotidian/ cGt -i cea -tiini.ic/) cu 5/364(( deM comunicare - transmitere2 adresare - de orientare a apelului spre o anumit/2 persoan/2 un anumit grup2 e1presie - care de4v/luie personalitatea vor=itorului -i modulea4/ 3nelesul mesaEului2 codi.icare sim=olic/ - metalingvistic/B poetic/ e1presivitate poetic/ a enunuluiB relaional/ - de interaciune cu auditoriul Sist&% ' *a)a2&)-a' !ste modul de ele=orare -i rostire a mesaEului, !l O!ncarc emoional ideile)% personali4ea4/ -i implic/ a.ectiv participanii prinM intonaie2 accent2 de=it ver=al2 ritm2 tonalitate2 .or/2 stil Sti' ' ,$% ni,#)ii este reopre4entat2 3n particular2 de .igurile de stil care pot e1ploata Yhaloul7 cuvGntului rostit prin semni.icaii colaterale ori alu4ii conte1tuale2 dar -i prin ascundere intenionat/ a unor sensuri ca2 de e1emplu 3n alegorii2 pentru a stimula curio4itatea2 imaginaia2 dorina de e1plorare, Aceast/ .uncie provocativ/ (care intrig/ -i

<<

provoac/ Ynevoia de sens7) poate .i nuanat/ -i prin utili4area t/cerii2 (pau4a 3n rostire2 suspendarea unor r/spunsuri sau e1plicaii) care spore-te mirarea -i .armecul dialogului, T#,&)&a poate .i deose=it de e1presiv/ -i este un miEloc educativ economic -i semni.icativ pentru a ateniona2 a mustra2 a su=linia2 etc, $/cerea (partenerului receptor) este -i o ,$n!ii& %ini%# a ,$% ni,#)ii care este .ormulat/ ca cerin/ educativ/ ce ine de disciplina comunic/rii -i de4volt/ autocontreolul elevului, Sist&% ' n$n2&)-a' Codulea4/ 3nelesurile prin in.ormaiile transmise direct2 pe canalele vi4uale, &ecvena nonver=al/ a mesaEului este modulat/ deM inuta2 postura2 mimica2 pro.esorului -i elevului gesturile M2'-:/+ 3*3;21>-+ '2 01-3'9(02 6*36*9(0230 6/ 92'-:/+ ;21>-+= ?3071(3</-( '293(5(6-4-= ;-+*-12- '-/= <(98*01(;7= <(9(3/J3<- * *1( 6*301-@(6J3<-*. e aceea2 mesaEul nonver=al este o parte a discursului -i o .orm/ de (&&!1-a,: ,$% ni,ai$na' (3n timp ce vor=im vedem e.ecte ale discursului nostru -i putem s/-l modi.ic/m imediat), &emnalele nonver=ale sunt transmise -i o=servate 3n cea mai mare parte a lor 3n mod (98+(6(0 dar pot .i con-tienti4ate dac/ ne interesea4/ sau ne atrag atenia 3n mod deose=it, e aceea2 le utili4/m con-tient 3n '6*8 a!)&sati2 sau ,$n2&ni$na' pentru a nuana comunicarea, ver=al/ ori ca .orm/ de comunicare scurt/ -i concentrat/ cu care ne putem a.irma atitudinea scurt2 sugestiv -i ./r/ s/ deranE/m activitatea, Le putem .orma <281(3<21( 81*52'(*3-+2 de transmitere -i o=servare e.icient/ a mesaEelor nonver=ale, R2521(302 >(>+(*,1-5(62 A=ric2 O,-", (*;;*),Psihologia comunicrii, !ditura Polirom2 Ia-i, Antonesei2 >,(+99<), 7aideia. @undamentele culturale ale educaiei2 Polirom2 Ia-i Nraudel2 F, (+99@), Nramatica civilizaiilor2 !ditura Ceridiane2 Nucure-ti2 vol, I "uco-2 ", (+99<), 7edagogie2 Polirom2 Ia-i CeKer-!ppler2 U,(+9<0), 6Pro=lcmes in.ormationelles de la comunication parl\72 3n *omunication et languages% Paris,

<H

DXIII. BAZELE PSIHOLOGICE ALE CONSILIERII COLARE DXIV. BAZELE EDUCAIONALE ALE DEZVOLTRII PERSONALE B(>+(*,1-5(2 126*9-3<-07 82301/ 0292+2 *84(*3-+2 N/=an2 A, (*;;;), 3ducaia pentru sntate, "luE-Lapoca, N/=an2 A, (coord,) (*;;+), *onsiliere educaional. Nhid metodologic pentru orele de dirigenie i consiliere, "luE-LapocaM !ditura Psinet, "homsAK, L, (+9<:), /anguage and 8ind, LeT VorAM 'arcourt2 Nrace2 Uorld, "oveK2 &,2 (+99H), 3ficiena !n apte trepte, Nucure-tiM !ditura A>>, a.inoiu2 I, (*;;;), 3lemente de psihoterapie integrativ. Ia-iM !ditura Polirom, rKden2 U, (ed,) (+99<), HandbooE of *ounselling, >ondonM &age Pu=lication, Ferr\ol2 (, ( *;;;), Adolescenii i to5icomania. Ia-iM !ditura Polirom, 'oldevici2 I, (+99<), 3lemente de psihoterapie, Nucure-tiM !ditura All, Jnaus2 U, (*;;@), &ational 3motive 3ducationC Arends and 2irections, #omanian Oournal o. "ognitive and Nehavioral PsKchothetapies2 vol,@2 Lo,+2 9-**, Ion2 N,-", (+99H), Actul terapeutic - !ntre manipulare i etica interveniei eficace , Dn, %late2 C, (coord,), Psihologia vieii cotidiene, Ia-iM !ditura Polirom, Oig/u2 C, (*;;+), *onsilierea carierei, Nucure-tiM !ditura &igma, Carcu2 5, (+99:), 2idactogeniile, idactica militans2 nr, +@2 OradeaM !ditat/ de "asa Personalului idactic, Cerrill2 A,#,2 Cerrill2 #,#, (+99;), *onnections. Muadrant .. Aime management, $he Institute .or Principle P "entered >eadership, Utah2 &alt >aAe "itKM Pu=lishers Press, Citro.an2 I, (+999), 7sihoterapie e5perienial, Nucure-tiM !ditura In.omedica, Curo2 O,O,2 Jottan2 $, (+99I), Nuidance and *ounseling in the 3lementarD and middle SchoolsC A 7ractical Approach, Cadison2 Uisconsin, u=udue2 IoTaM U"N, NroTn W NenchmarA Pu=lishers, Ledelcea2 ", (*;;*), .ntroducere !n 7rogramarea Leuro-/ingvistic, Nucure-tiM !ditura &P!#, 5ra-ti2 #, (*;;+), Alcoolismul. 2etecie% diagnostic i evaluare, $imi-oaraM !itura -i tipogra.ia $mpolis, 5ernon2 A, (*;;@), &ational 3motive 3ducation. #omanian Oournal o. "ognitive and Nehavioral PsKchotherapies2 5ol,@,2 Lo,+2 *0-0H, %late2 C, (*;;@), /eadership i management, Ia-iM !ditura Polirom, %drehu-2 ", (*;;@), *onsiliere psihopedagogic i K.S.7. OradeaM !ditura Universit/ii din Oradea, %drehu-2 ", (*;;@), 3lemente de consiliere educaional, OradeaM !ditura Universit/ii din Oradea,

<:

BIBLIOGRAFIE +,Adler2 A,(+99+)2 *unoaterea omului2 !ditura tiini.ic/2 Nucure-ti *,Allport2(,U,(+9:+)2 Structura i dezvoltarea personalitii2 !, ,P,2 Nucure-ti 0,Ama=ile2$, (+99H)2 *reativitatea ca mod de via2 !ditura tiini.ic/ -i $ehnic/2 Nucure-ti @,Nadea2!,(+99H)2 *aracterizarea dinamic a copilului i adolescentului (de la > la 9F-9; ani cu aplicaii la fia colar2 ed, a II-a2 !ditura $ehnic/2 Nucure-ti I,Naciu2 ,2 #/dulescu2 &,C,2 5oicu2 C,(+9:H)2 Adolescenii i familia2 !ditura tiini.ic/ -i !nciclopedic/2 Nucure-ti <,Nernat2 &,-!, (*;;0)2 Aehnica !nvrii eficiente2 Presa Universitar/ "luEean/2 "luELapoca H,NirAen=ihl2 5,2 F, (+999)2 Stresul% un prieten preiosX% !ditura (emma Press2 Nucure-ti :,Nonchi-2 !, (coord,) (*;;;)2 2ezvoltarea uman = aspecte psihosociale2 !ditura Imprimeriei de 5est2 Oradea 9,Nonchi-2 !, (coord,) (*;;*)2 Dnv/area -colar/, $eorii-modele-condiii-.actori2 !ditura Universit/ii !manuel2 Oradea +;,"oa-an2 A,25asilescu2 A, (+9::)2 Adaptarea colar2 !ditura tiini.ic/ -i !nciclopedic/2 Nucure-ti ++,"osmovici2A,2 "aluschi2 C, (+9:I)2 Adolescentul i timpul su liber2 !ditura Ounimea2 Ia-i +*,"osmovici2A,2 Iaco=2 >, (coord,) (+99:)2 7sihologie colar2 !ditura Polirom2 Ia-i +0,"oveK2&,#, (a+99H)2 3ficiena !n F trepte sau un abecedar al !nelepciunii2 !ditura A>>2 Nucure-ti +@,"reu2", (+99I)2 7olitica promovrii talentelor2 !ditura "ronica2 Ia-i +I,"reu2", (+99H)2 7sihopedagogia succesului2 !ditura Polirom2 Ia-i +<, a.inoiu2 I, (*;;*)2 7ersonalitatea, 8etode de abordare clinic. Kbservaia i interviul2 !ditura Polirom2 Ia-i +H, avid2 , (*;;;)2 7relucrri incontiente de informaie.!ditura acia2 "luE-Lapoca, +:, ragu2 A, (+99<)2 Structura personalitii profesorului2 !, ,P,2#,A,-Nucure-ti +9,Filimon2 >, (*;;+)2 7sihologiea educaiei2 !ditura Universit/ii din Oradea *;,(olu2 P, (+9:I)2 #nvare i dezvoltare2 !ditura tiini.ic/ -i !nciclopedic/2 Nucure-ti *+,(olu2 C, (+990)2 2inamica personalitii2 !ditura (ene4a2 Nucure-ti **,'ol=an2 I,(+9:H)2 *unoaterea elevului% o sintez a metodelor2 !, ,P,2 Nucure-ti *0,Ilu2 P, (+99H)2 Abordarea calitativ a socioumanului2 !ditura Polirom2 Ia-i *@,Ilu2 P, (*;;+)2 Sinele i cunoaterea lui% !ditura Polirom2 Ia-i *I,Oig/u2 C, (+99@)2 *opiii supradotai2 !ditura tiini.ic/ -i $ehnic/2 Nucure-ti *<,Julcsar2$,(+9H:)2 @actorii psihologici ai reuitei colare2 !, ,P,2 Nucure-ti *H,>inton2#,(+9<:)2 @undamentul cultural al personalitii2 !ditura tiini.ic/2 Nucure-ti *:,Carcu2 5,2 Filimon2 >, (coord,) (*;;0)2 7sihopedagogie pentru formarea profesorilor% !ditura Universit/ii din Oradea *9,Ciclea2 C,2 #adu2I, (+99+)2 22*reativitatea i arhitectura cognitiv72 3nM #adu2 I, (coord)2 .ntroducere !n psihologia contemporan2 !ditura &incron2 ("luE) 0;,Citro.an2 L,(+9::)2 Aptitudinea pedagogic2 !ditura Academiei2 Nucure-ti 0+,Cucchielli2 A, (*;;*)2 Arta de a influena2 !ditura Polirom2 Ia-i

<9

0*,Cunteanu2 A,(+99@)2 .ncursiuni !n creatologie2 !ditura Augusta2 $imi-oara 00,Leac-u2 I,(+99;)2 .nstruire i !nvare2 !ditura tiini.ic/2 Nucure-ti , 0@,Catei2 >, (+99@)2 2%@enomenul atribuirii_2 3nM #adu2I,(coord,)2 Ilu2 P,2 Catei2 >,2 7sihologia social% !ditura !1e2 "luE - Lapoca 0I,Leculau2 A,(coord) (+99H)2 *6mpul universitar i actorii si2 !ditura Polirom2 Ia-i2(pp *0+ - 0+I) 0<,Oprescu25,(+99+)2 Aptitudini i atitudini2 !ditura tiini.ic/2 Nucure-ti 0H,Peretti2 A,2 >egrand2 O,-A,2 Noni.ace2 O, (*;;+)2 Aehnici de comunicare2 !ditura Polirom2 Ia-i 0:,Preda2 5, (+99:)2 2elincvena 'uvenil2 !ditura Presa Universitar/ "luEean/2 "luELapoca 09,#adu2 I, (coord,) (+99+)2 .ntroducere !n psihologia contemporan2 !ditura &incron ("luE) @;,#adu2 I, -i cola=, (+990)2 8etodologie psihologic i analiza datelor2 !ditura &incron2 ("luE) @+,#adu2 I, (*;;;)2 "Strategii metacognitive !n procesul !nvrii la elevi)2 3nM Ionescu2 C,2 #adu2 I,2 &alade2 , (coord,)2 Studii de pedagogie aplicat2 !ditura Presa Universitar/ "luEean/2 "luE-Lapoca @*,#oco2 C, (+9H9)2 *reativitatea individual i de grup2 !ditura Academiei2 Nucure-ti @0,#oco2 C, (+99+)2 228etode de stimulatre a creativitii individuale27 3n #evista de psihologie2 nr,+-* @@,#oco2 C, (+99*)2 22Aestarea disponibilitilor pentru antrenamentul creativ72 3n #evista, de Psihologie2 nr, * @I,&tan2 !, (+999)2 7rofesorul !ntre autoritate i putere2 !ditura $eora2 Nucure-ti @<,&toica2 A, (+9:0)2 *reativitatea elevilor2 !, ,P,2 Nucure-ti @H,chiopu2U,25er4a2!, (+99H)2 7sihologia v6rstelor - ciclurile vieii2ed, a III-a 2 !, ,P,2 Nucure-ti @:,%late2C,2(+99<)2 .ntroducere !n psihologie2"asa de editur/ -i pres/ _ansa_-&,#,>, @9,%late2 C,2(+99H)2 3ul i personalitatea2 !ditura $rei2Nucure-ti I;,%late2 C,2 (coord,) (*;;+)2 7sihologia la rsp6ntia mileniilor2 !ditura Polirom2 Ia-i I+,%drehu-2 ", (*;;0)2 7robleme ale dezvoltrii copilului i adolescentului2 3nM Carcu25,2 Filimon2 >, (coord,) Psihopedagogie pentru .ormarea pro.esorilor2 !ditura Universit/ii din Oradea I*,%drehu-2 ", (*;;I-*;;9)2 7sihologia educaiei, (suportul cursului)2 Universitatea din Oradea

H;

Ane1a

Antetul -colii FIA ! "A#A"$!#I%A#! P&I'OP! A(O(I") (Codel utili4at 3n scop didactic)
*KL@.23LY.A/ (numai pentruMeeeeeeeeeeeeeeeeeee) I. DATE DE IDENTIFICARE N/92+2= 8123/92+2 2+2;/+/( eeeeeeeeeeeeeeeee eee,,,,, VJ1'0- (ani2 luni) < <-0- 3-.021((eeeeeee C+-'- RRRRRRRRP1*5(+/+ fffffffffffRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR S826(-+(@-12- RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR II. CARACTERISTICI ALE PERSONALITII T29821-9230A 6*+21(6 M '-3,;(3(6 M 5+2,9-0(6 M 92+-36*+(6 (su=liniai varianta adecvat/) In!i,at$)i ,$%*$)ta%&nta'i &eactivitatea .mplicarea !n activitate 3motivitatea Sociabilitatea DSG DSG energic astenic dinamism inerie ritm rapid ritm lent preci4ie nesiguran/ mo=ilitate persisten/ '0->(+(0-02 (3'0->(+(0-02 reactivitate sensi=ilitate (301*;210 2B01*;210 e1presiv nee1presiv comunicativ retras (Alegei 3ntre cei doi poli -i =i.ai una din variante),

D*9(3-302 -0(0/<(3-+2A In!i,at$)i &3*)i%a-i'i ( =i.ai varianta adecvat/) ;-+*1(@-12 <2;-+*1(@-12 DSG D 1G autoactuali4are ne3ncredere opo4iie in.erioritate neimplicare

Atitudinea fa de sine

Atitudinea fa de coal i autoritatea colar acceptare Atitudinea fa de activitatea de !nvare competen/

Atitudinea fa de colegi solicitudine

H+

Atitudinea fa de propria devenire Alte atitudinieee,,

identi.icare

con.u4ie

A80(0/<(3( A
foarte puin dezvoltat 1

Ni2&' ' !&"2$'t#)ii a,t a'&

puin dezvoltat dezvoltat 3 foarte dezvoltat "

T(8/1( <2 (302+(,2347 verbal-lingvistic ---------------------------------------------------------------------- logico-matematic ---------------------------------------------------------------------- vizual-spail ---------------------------------------------------------------------- muzical-ritmic ---------------------------------------------------------------------- corporal-Einestezic ----------------------------------------------------------------------- intrapersonal ----------------------------------------------------------------------- interpersonal ---------------------------------------------------------------------- nat )a'ist# ---------------------------------------------------------------------- Ometafizic) ----------------------------------------------------------------------(!valuai pe scal/ pentru toate tipurile2 marcGnd cu BB unii punctele (B) pe un gra.ic) S0(+/+ <2 ?3;74-12 8odalitatea senzorial dominant (marcai varianta adecvat/) vi4ual - spatiala auditiv-ver=ala Aineste4ica -motrica com=inatii Stilul e5perienial predilect (marcai varianta adecvat/) convergent divergent asimilator O1,-3(@-12- ?3;7471((A 25(6(2307 M (325(6(2307 &elaia efort U rezultate (marcai 3n matrice) !.ort sla= #e4ultate sla=e medii per.ormane mediu mare

acomodativ

Aipuri de recompense motivante (consemnai)ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR S0-0/' '*6(-+ ?3 6+-'- <2 2+2;( (su=liniai varianta adecvat/)M 62301-+ (lider) M 9(:+*6(/ (integrat) M 9-1,(3-+ /ider !n domeniul U domeniile (consemnai)RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR H*

S0(+ <2 6*9/3(6-12 <*9(3-30 (su=liniai varianta adecvat/)A -'210(; M 8-'(; M -,12'(;

O1(23071( <*9(3-302 -+2 821'*3-+(074(( Ni2&' ' !&"2$'t#)ii a,t a'&

foarte puin dezvoltate 1 puin dezvoltate dezvoltate 3 foarte dezvoltate "

I30212'2 - <*923((A verbal-lingvistic ---------------------------------------------------------------------- logico-matematic ---------------------------------------------------------------------- vizual-spail ---------------------------------------------------------------------- muzical-ritmic ---------------------------------------------------------------------- corporal-Einestezic ----------------------------------------------------------------------- intrapersonal ----------------------------------------------------------------------- interpersonal ---------------------------------------------------------------------- nat )a'ist ---------------------------------------------------------------------- Ometafizic) ----------------------------------------------------------------------(!valuai pe scal/ pentru toate tipurile2 marcGnd cu BB unii punctele (1) pe un gra.ic) A'8(1-4(((consemnai)ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZ ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff O1(230-12- ;*6-4(*3-+7 (consemnai corespun4/tor)M domenii predilecte ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ profesii dorite ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ coli adecvate ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ carier e5pectat ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ locuri de munc vizate H0

ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ

III. PERFORMANE COLARE !3 -3(( .6*+-1( -3021(*1( (consemnai pentru am=ele variante)M &uccese ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ 2ificulti ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ !3 -3/+ .6*+-1 6/1230 (consemnai pentru am=ele variante)M Succese ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ 2ificulti ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff A60(;(074( .( 8215*19-342 2B01-.6*+-12 126/3*'6/02 (consemnai)M RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR IV. CONTE$T FAMILIAL (eventual/ trimitere la ancheta social/)M T(8/+ 5-9(+(2( (su=liniai varianta corespun4/toare)M 9*3*3/6+2-17 M 2B0(3'7 M 9*3*8-1230-+7 M 12'01/60/1-07 M -<*80(;7 M '*6(-+7 S0-0/'/+ 5-9(+(-+ -+ 2+2;/+/( (su=liniai varianta corespun4/toare)M 9*3*5(+(-+ M ,292+-1 M 51-0213-+ (speci.icai2 dup/ ca4)M locul 3n .ratrie .rai?surori (num/r -i vGrst/)M ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff H@

C+(9-0 8'()*'*6(-+ 5-9(+(-+ (su=liniai varianta corespun4/toare)M 8219('(; M '/8*10(; M <29*61-0(6 M -/0*1(0-1 M ->/@(; M 32,+(:230 (consemnai particularit/i)Mffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff V. RECOMANDRI EDUCAIONALE (3n .uncie de particularit/ile individuale2 consemnai pentru urm/toarele domenii)M D2@;*+0-12-0(0/<(3(+*1ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff D2@;*+0-12-80(0/<(3(+*1fffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff D2@;*+0-12- '0(+/+/( <2 ?3;74-12 .( *1,-3(@-12- ?3;7471(( RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff I302,1-12- .( 8-10(6(8-12?3 ,1/8/+ 2</6-4(*3-+RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR S0(+/+ <2 6*9/3(6-12RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR O1(230-12V*6-4(*3-+7 RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR

HI

RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR RRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRRR D-0-eeeeee N/92+2 '0/<230/+/( eeeeeeeee,

H<