Sunteți pe pagina 1din 5

Rubeola a fost descrisa pentru prima data la mijlocul secolului al 18-lea.

In anul 1740, medical Friederich Hoffman facea prima descriere clinica a bolii, care a fost apoi confirmata de Ber en in 17!" si #rlo$ in 17!8. In 17!", %eor e de &aton su erea'a ca rubeola sa fie considerate o boala distincta de pojar si scarlatina. (oti acesti medici erau de ori ine ermane iar boala era cunoscuta la inceput sub denumirea de )*theln+ de la contemporanul erman )*teln,, apoi -.ojarul %erman/. Henr0 1eale, medic chirur al 2rtileriei )e ale 3n le'e, descrie inceputul unei epidemii de rubeola in India. 3l este cel care in 1844, a dat numele de/ rubella/ bolii +de la cu5antul latinesc si inseamna -punct rosu/,. In anul 1881, la 6on resul International de &edicina de la 7ondra rubeola este recunoscuta in mod oficial ca boala cu identitate proprie. In anul 1814, pe ba'a e9perimentelor de laborator reali'ate pe maimute, cercetatorul 2lfred Fabian Hess sustin teoria conform careia rubeola este cau'ata de un 5irus. &ulti ani mai tar'iu, in 18:8 cercetatorii Hiro si (osa;e confirma aceasta teorie, sustinand-o cu testul facut pe copii. 2u transmis boala de la ca'urile acute la copii folosindu-se de spalaturile na'ale filtrate. In anul 1840, pe teritoriul 2ustraliei i'bucneste una dintre cel mai mari epidemii de rubeola. <upa aceasta epidemie, oftalmolo ul =orman &c2llister %re a identificat 78 de ca'uri de cataracta con enitala la nou-nascuti. <intre acestia 48 erau copii nascuti de mame care contractasera boala la inceputul sarcinii. >n an mai tar'iu ,%re publica lucrarea cu titlul?/6ataracta 6on enitala @ consecinta a pojarului erman la mama/. In aceasta lucrare medicala descrie o serie de probleme , cunoscute a'i ca A6) + sindromul con enital al rubeolei,. #bser5a de asemenea ca problemele sunt mai mari cu cata boala este contractata de mama mai de5reme. In 184", 5irusul rubeolei este i'olat in culturi de tesut de catre doua rupuri separate de cercetatori condusi de catre medicii .ar;man si Beller. .erioada cuprinsa intre 184"-184! ,este dominate de pandemia de rubeola care i'bucneste in 3uropa si se raspandeste cu repe'iciune si catre Atatele >nite ale 2mericii. In Atatele >nite intr-un sin ur an+1844-184!, autoritatile ajun sa estime'e cifra de 1",! milioane de ca'uri de rubeola. 2cestea au condus la peste 11. 000 pierderi de sarcina sau a5orturi pro5ocate de medici si "0.000 ca'uri de sindrom con enital al rubeolei. <in acestea ".100 au murit ca nou-nascuti , 1",000 s-au nascut fara au', :.!80 erau orbi si 1.800 sufereau de retard mintal. =umai in statul =e$ Cor; , sindromul con enital al rubeolei a afecatat 1D din toate nasterile. In anul 1848, apare pe piata primul 5accin cu 5irus acti5e. 7a sfarsitul anului 1870 , este introdus triplu 5accinul de imuni'are + antipojar, antioreion, antirujeola,. Caracteristici epidemiologice ale rubeolei. )ubeola este o boala raspandita in intrea a lume. 1irusul rubeolic are tendinta de a se manifesta mai ales in perioada prima5erii in tari cu clime temperate.Inainte de introducerea 5accinului, in 1848, se inre istrau focare de infectie periodice in intrea a lume astfel in 3uropa aparea o data la :0! ani si in Atatele >nite la 4-8 ani , afectand mai ales copii cu 5arste cuprinse intre ! si 8 ani. <e la introducerea 5accinului de imuni'are , epidemiile au de5enit toto mai rare iar in 2merica s-a ajuns la intrerupe un ca' de rubeola. <eoarece 5irusul poate fi preluat in continuare cu usurinta din celelalte tari, populatia trebuie in continuare sa se 5accine'e . In acest fel emisfera 5estica isi mentine scopul de a nu a5ea nici un ca' de rubeola. Apecialistii considera ca un factor important in controlul epidemiilor de rubeola in repre'inta imuni'area uni5ersal, producand un ni5el ridicat de imunitate rupata. In 2n lia, numarul persoanelor predispuse la 5irusul rubeolic ramane destul de mare datorita lipsei administrarii 5accinului. In anul 188: s@au inre istrat numeroase focare de infectie in randul persoanelor tinere iar in 1884 boala a fost transmisa femeilor insarcinate, majoritate emi rante si predispuse la aceasta boala. <in pacate in tarile

in curs de de'5oltare, epidemiile de rubeola sunt inca foarte dese deoarece accesul la 5accin este limitat.2 ent infectios 1irusul rubeolic este membru al familiei de 5irusi (o a5iridae,ce cuprinde enurile 2ppha5iris si )ubi5irus+ 5irusul rubeolei,. Mod de transmitere? 1irusul rubeolic se transmite direct, de la persoana la persoana pe cale respirator0 prin secretia na'o-farin iana infectata cu 5irus.<upa patrunderea 5irusului acti5e in or anism ,urmea'a o multiplicare acti5e care are loc la ni5elul mucoasei rinofarin iene,urmata de mi rarea catre an lionii limfatici re ionali si in cele din urma patrunde in san e. Virus rubeolaEpidemiologie .ana in anul "010, 5irusul rubeolic era present in mai toate statele lumii.#r ani'atia de Aanatate .an 2mericana a Atatelor >nite ale 2merici, anunta in septembrie "010 ca in urma informatiilor de supra5e here, Atatele >nite si-au atins scopul ? eliminarea rubeolei.6onform datelor furni'ate, din "00! pana in "008 in fiecare an au fost raportate in medie 11 ca'uri+ rata 4-14,. <intre care apro9imati5 :0D din aceste ca'uri au fost importate sau a5eau le atura cu un ca' important.<in ca'urile importate :"D era re'identi americani care se intorceau din tari straine. (oate persoanele care nu au facut 5accinul se supun riscului de a contracta boala in momentul In care calatoresc in tari straine. <atorita trasaturilor asimptomatice ale bolii, calatorii nu pot sti daca au intrat in contact cu o persoana infectata. Diagnostic? >n ca' clinic de rubeola este caracteri'at de urmatoarele simptome? - eruptie cutanata maculopapulara acuta si enerali'anta - stare febrila + mai mare de :7,"E6, - artral ie sau artrita+ 2ceste simptome apara mai des la adult decat la copii iar femeile sunt mult mai afectate decat barbatii.=u s-au inre istrat ca'uri in care acestea sa de5ina cronice, - poliadenopatia + inflamarea an lionilor limfatici,. 2desea acesta este si urul simptom major in dia nosticarea bolii. - conjuncti5ita =umeroase boli pot imita simptomele rubeolei iar 5irusul rubeolic poate fi luat luat fara sa apara rush sau poate fi asimptomatic. <e aceea sin ura do5ada rele5ant a infectiei cu 5irusul rubeolic este anali'a de laborator. .entru dia nosticarea rubeolei se foloseste testul serolo ic, pentru a depista pre'enta anticorpilor specifici I & Fi I %. <aca re'ultatul acestui test este ne ati5 +I & ne ati5, I % ne ati5,, persoanele sunt considerate a fi susceptibile. >n ca' de rubeola este confirmat fie prin anali'a clinica sau prin dia nosticarea clasica si este apoi epidemiolo ic confirmat prin anali'a de laborator. Tratament =u e9ista un tratament specific pentru aceasta boala.(ratamentul de ba'a este cel de tip suport si se reali'ea'a la domiciliu prin i'olare+ 7 'ile,. Ae recomanda o dieta hranitoare si o hidratare foarte buna. In ca'urile de febra sau dureri musculare se recomanda administrarea de acid acetilsalicilic sau paracetamol. )epaus la pat cate5a 'ile. .entru prurit se folosesc produsele antihistaminice. In ca'ul copiilor se administrea'a ibuprofen sau paracetamol. 6a'urile atipice solicita atentia medicilor si chiar internarea in spital. &asuri de pre5entie pentru calatori Inainte de a calatorii in alta tara trebuie sa se asi ure ca sunt imuni la 5irusul rubeolic. <o5e'ile pre'umti5e acceptate ale imuni'arii contra 5irusului rubeolic, pe care toti cei care calatoresc trebuie sa le aiba sunt urmatoarele? - certificate care atesta efectuare a unei sau mai multor do'e de 5accin antirubeolic inainte sau dupa 5arsta de 1 anG - probe de laborator al imuni'arii contra rubeolei+anticorpiilor specifici I & Fi I %,G

- nascut inainte de 18!7G 6alatorii care nu indeplinesc criteriile de mai sus pentru imunitatea contra rubeolei sunt sfatuiti a se 5accine'e inainte de inceperea unei calatorii.

2nali'ele sunt importante pentru a afla daca a5eti suficienti anticorpi care sa 5a proteje'e de 5irusul rubeolei. In acelasi timp 5a ajuta sa 5erificati o infectie in trecut sau sa detectati una recenta. Cand se fac testele?rubeola Inainte sau la inceputul unei sarcini pentru a 5erifica imunitatea. In ca'ul in care o femeie insarcinata pre'inta cate5a dintre simptomele de rubeola ca febra si mancarimi. 6and un nou-nascut pre'inta simptome ale de'5oltarii anormale sau defecte din nastere care ar putea fi cau'ate de infectii dobandite in uter. #ricand trebuie 5erificata o infectie recenta cu rubeola sau cand medicul recomanda 5erificarea sistemului imunitar. (estarea se face prin recoltarea unei cantitati de san e din 5ena, din heelpric; +procedura medicala de recoltare san 5ina din calcaiul nou nascutului, sau cordonul ombilical al unui nou nascut. 3ste necesara o pre atire prealabilaH 2cest test nu necesita o pre atire prealabila. Ce se testeazaH )ubeola este un 5irus care cau'ea'a o infectie usoara, caracteri'ata de febra si mancarime, ce durea'a apro9imati5 "-: 'ile. Infectia este foarte conta ioasa dar poate fi pre5enita prin 5accinare. 2cest test identifica si masoara anticorpii din san e care sunt produsi de sistemul imunitar ca un raspuns la contactarea 5irusului.39ista doua tipuri de anticorpi pentru rubeola? I & si I %. .rimul anticorp care apare in san e dupa ce ati fost e9pus la 5irus este I &. =i5elul de proteine creste si atin e ni5elul ma9im in san e dupa apro9imati5 7-10 'ile de la contactarea 5irusului. In urmatoarele cate5a ni5elul de proteine scade in ca'ul adultilor. In ca'ul nou nascutilor, acesta poate ramane la fel timp de cate5a luni, pana la un an. 2nticorpii I % apar mai tar'iu decat cei I & insa odata aparuti raman in san e pentru tot restul 5ietii, protejandu-5a astfel de reinfectare. .resenta anticorpilor I & in san e, indica o infectare recenta, pe cand pre'enta anticorpilor I % indica o infectare trecuta sau faptul ca 5accinul anti rubeola +rujeola sau oreion, a fost facut iar acum ofera protectia necesara. 1irusul rubeolei cau'ea'a in eneral infectii usoare care pot fi identificate prin aparitia unor iritatii pe fata si at care se deplasea'a catre restul corpului. 2ceste iritatii dispar in cate5a 'ile. 1irusul este inhalat cand respiram sau prin secretiile atului iar primele simptome sunt? febra, noduli limfatici mariti, scur eri na'ale, ochi rosii si dureri ale incheieturilor. Aimptomele nu sunt foarte pronuntate, mai ales la copii, moti5 pentru care de multe ori nu sunt percepute ca fiind de la o infectie 5irala. In cele mai multe ca'uri, rubeola trece in cate5a 'ile fara un tratament anume fara a cau'a si alte probleme de sanatate.

6el mai mare moti5 de in rijorare in ca'ul infectiilor cu rubeola apare atunci cand o femeie insarcinata contactea'a 5irusul pentru prima data in decursul primul trimestru de sarcina. In aceasta perioada fatul este mult mai 5ulnerabil in fata 5irusului, iar in ca'ul in care este transmis de la mama la fat, poate cau'a a5ort spontan, nasterea unui fat mort, rubeola con enitala, sau nasterea copilului cu o serie de defecte con enitale. )ubeola con enitala poate intar'ia de'5oltarea corecta, retard mental, pierderea au'ului, cataracta, cutie craniana mai mica decat normal, probleme ale ficatului sau inimii. <in cau'a consecintelor fatale pe durata de'5oltarii fatului, o campanie nationala a fost demarata in Atatele >nite ale 2mericii, in anul 1848 in 5ederea imuni'arii copiilor si pentru eradicarea infectiei. Auccesul campaniei din Atatele >nite a fost atat de mare incat a fost preluata de majoritatea tarilor din lume. Inainte de 1848, infectiile cu rubeola apareau ca epidemii ciclice odata la cati5a ani. 6onform 6entrului de .re5enire si 6ontrol a Bolilor, in timpul epidemiei din perioada 184"-184! s-au inre istrat 1".! milioane de ca'uri de rubeola doar in Atatele >nite, dintre care "0.000 au fost copii nascuti cu rubeola con enitala. &ultumita descoperirii 5accinului si a imuni'arii populatiei, numarul bolna5ilor a sca'ut drastic.>ltimile statistici arata ca in Atatele >nite, in ultimii ani s-a inre istrat doar 14 ca'uri de rubeola. Incepand cu anul "001, au fost inre istrate, anual, mai putin de "! de ca'uri de rubeola, astfel incat in acest moment, desi boala este monitori'ata, ea fost declarata in5insa. 2cest lucru nu inseamna, totusi, ca 5accinarea copiilor nu mai este necesara. 6ei mai e9pusi in acest moment sunt indi5i'ii care, pe parcursul copilariei nu au fost 5accinarti. In acest moment atat femeile insarcinate, cat si cele care doresc sa ramana insarcinate sunt testate pentru ca medicii sa se asi ure cu pri5ire la faptul ca acestea au destiu anticorpi. )ubeola este cau'ata de 5irusul rubeolei +)ubi5irus,. Aimptomele sunt in eneral usoare, si complicatiile sunt rare+ e9ceptand ca'ul in care persoana in cau'a este de se9 feminin si insarcinata., Virusul rubeolei .rimul semn 5i'ibil al rubeolei este o erupIie roFie care apare pe faIJ Fi se mutJ Kn jos rapid pentru a acoperi Kntre corpul Kn mai putin de "4 de ore. 3ruptia durea'a apro9imati5 trei 'ile, moti5ul pentru rubeola este uneori numita si Lpojar de trei 'ile./ # febrJ scJ'utJ Fi lande umflate, mai ales la ni5elul capului +Kn jurul urechilor, si at, de multe ori KnsoIesc erupIiile cutanate. <urerile articulare si inflamatiile, uneori, pot aparea in comun, mai des la femei este frec5ent asimptomatismul M Aimptomele dispar Kn termen de trei pNnJ la patru 'ile, cu e9cepIia durerilor articulare, care pot persista pentru o sJptJmNnJ sau douJ. &ajoritatea oamenilor se 5indeca complet fJrJ complicaIii. <eFi rubeola cau'ea'a doar simptome usoare de febrJ scJ'utJ, tumefierea an lionilor, dureri articulare, precum Fi o erupIie roFie la majoritatea copiilor Fi adulIilor, aceasta poate pre'enta pericol de complicaIii ra5e pentru femei, Kn primul trimestru de sarcinJ. Bebelusii se pot naste morti , un procent ridicat nscandu-se cu defecte con enitale. &alformaIii con enitale sunt raportate la apro9imati5 !0D din femeile care au contract de boala in timpul primei luni de sarcina, "0D dintre cei care-l contracte'e Kn luna a doua, Fi 10D dintre cei care-l contracte'e Kn luna a treia. 6ele mai frec5ente defecte con enitale care re'ultJ din infecIie rubeolei con enitale sunt defecte oculare, cum ar fi cataracta, laucom, Fi orbire, surditate, defecte cardiace con enitale, Fi retard mental. 7uate KmpreunJ, aceste condiIii sunt numite sindrom rubeolic con enital +A)6,. )iscul de malformaIii con enitale scade dupa primul trimestru de sarcina, precum Fi de cJtre luna a cincea, e9istJ rareori orice complicaIii. <ia nostic 3rupIii cutanate pro5ocate de 5irusul rubeolei, iar simptomele de KnsoIire sunt atNt de asemJnJtoare cu a altor infectii 5irale, care este imposibil pentru un medic pentru a face un dia nostic confirmat pe e9aminarea 5i'uala sin ur. Ain urul mod si ur de a confirma un ca' de rubeolJ este prin 5erificarea pentru detectarea anticorpilor cu un

test de sNn e sau Kntr-o culturJ de laborator. 2tunci cNnd or anismul este infectat cu 5irusul rubeolei, se produce atNt imuno lobulina % +I %, Fi imuno lobulinJ. & +I &, anticorpi pentru a lupta impotri5a infectiei. #datJ I % e9istJ, ea persistJ pentru o durata de 5iata, dar, de obicei, anticorpii I & specialJ dispare de peste Fase luni. >n test de san e poate fi utili'at fie pentru a confirma o infectie recenta +I % Fi I &, sau pentru a determina dacJ o persoanJ are imunitate la rubeola +I % numai,. 7ipsa de anticorpi indicJ faptul cJ o persoanJ este sensibil la rubeola. (oate femeile ra5ide ar trebui sJ fie testate pentru rubeola la inceputul sarcinii, indiferent dacJ acestea au sau nu o istorie de 5accinare. <acJ femeia nu are imunitate, ea este sfJtuit sJ e5ite orice persoanJ cu boala Fi care urmea'J sJ fie 5accinate dupa nastere.