Granita dintre cultura minora si cultura majora.

Modernizare sau imitatie

http://sinklinkthink.wordpress.com/2013/06/28/granita-dintre-cultura-minora-si-cultura-majoramodernizare-sau-imitatie/ Modernizarea a nsemnat pentru poporul romn trecerea unei granie, de la o cultur minor la o cultur major, de la Orient la Occident. Acest proces de modernizare a implicat o adaptabilitate a romnului la tendinele apusene, o perpetu schimbare a valorilor morale, a conduitei i a cogniiei. Problema este formulat astfel: ce ne-a ndemnat s facem aceast schimbare? Cum putem trece de la o cultura mic a poporului romn la o cultur mare? n ce plan trebuie s ne pregtim n prim instan: n cel psihologic sau n cel intelectual? Cine ar putea s iniieze o asemenea micare i n ce circumstane? Care sunt consecinele unei schimbri de acest tip? Pentru stabilirea unor trsturi principale ale celor dou culturi m voi folosi de capitolul Cultur minor i cultur major din Geneza metaforei i sensul culturiiscris de Lucian Blaga n 1937. n cele din urm, voi trata aspectul psihologic, social i economic utiliznd textul lui Mihai Ralea, Fenomenul romnesc, scris in 1927, Constantin Noica, Ce e etern i ce e istoric n cultura romneasc, Schimbarea la fa a Romniei de Emil Cioran, Titu Maiorescu n contra direciei de astzi din cultura romn i Eugen Lovinescu Istoria civilizaiei romne moderne.

Ieim din sat i ajungem la ora n textul lui Lucian Blaga, cultura minor apare ca o cultur etnografic, iar cultura major ca o cultur monumental, acestea dou corespunznd celor dou vrste umane, copilria i maturitatea. n concepia autorului, copilria nu este numai o etap de pregtire pentru intrarea n maturitate, ci are un specific de creaie: cultura romneasc, de pild, a fost venic oglinda satului, a spaiului rural, ducndu-ne cu gndul la Amintiri din copilrie a lui Ion Creang, unde desfaurarea vieii n-avea limite temporale sau spaiale, pe cnd cultura monumentala este ntotdeauna ghidat de reguli, este influenat de normele societii, constrns de principiile morale[1]. Cu toate c Lucian Blaga a fost de partea culturilor minore i a descris ncntat spaiul mioritic, romnii au fost puternic influenai de cultura occidental, netiind exact n ce direcie s-o apuce i n ce mod ar putea trece printr-o astfel de ,,cltorie spre vestul Europei. Constantin Noica, n volumul su Pagini despre sufletul romnesc, spune un lucru foarte important despre cultura romneasc: Noi tim c suntem ce se numete o cultur minor Cultura noastr popular, dei minor, are realizri calitativ comparabile cu cele ale culturilor mari. i tim c avem n aceast cultur popular o continuitate pe care nu o au cele mari. Despre strmoii notri gei, plugari i ciobani s-a putut spune c nu aveau o cultur calitativ inferioar, ci doar formal deosebit de a grecilor; tot ce-i deosebea era c geii erau steni, nu oreni ca grecii Noi nu mai vrem s fim eternii steni ai istoriei[2].

ntrebarea mea este: Unde a rmas acea continuitatea despre care vorbea Constantin Noica, n condiiile n care noi am renunat s mai fim romni, transformndu-ne n mare parte n pseudofrancezi? Am construit pn i un Arc de Triumf n Bucureti! Dar cine a ntrebat-o, vreodat, pe ar ce vrea ? [3]

n viziunea lui Emil Cioran, culturile majore au reprezentat un destin pentru cele minore. Contiina romnilor nu permitea introducerea unor noi elemente culturale n momente de cumpn ale economiei. Modernizarea culturii romne este doar o consecin forat a dorinei de a merge mai departe, venit din partea celor ce nu cunoteau lipsa banilor. Romnia ar fi trebuit s acioneze cu mult timp n urm, s accepte c-i lipsete de fapt contiina unei misiuni. Iar misiunea Romniei trebuie s ne fie mai scump dect istoria universal, dei tim c trecutul Romniei este un timp fr istorie[4]. Tot ce au ncercat pn n prezent s fac este curenie moral i material n rndul romnilor, dar au evitat cu desvrire s fie istorie, pentru c Romnia este doar geografie, nu i istorie.[5] Avnd n vedere spusele lui Emil Cioran referitor la situaia naiunii romne, a putea aduga astfel: din moment ce lipsa de mndrie a fost, este i nc va ma fi n floare, pentru ce ne rzvrtim la auzul unei noi reforme, fie ea de ordin cultural sau economic? Este fireasc atitudinea celor sus-pui de a ncerca s acioneze superficial n vederea unei dezvoltri culturale de dragul formei, dar nu i a coninutului. Am pierdut mult timp fr s mbuntim, iar acum romnii doresc efectiv s fie la un nivel nalt pe ultima sut de metri, crend opere de mntuial. Suntem obligai s jucm roluri ce nu ni se cuvin, dar mimul luntric[6] ne face in aa fel s simim sensul a ceea ce imaginm, s devin specificul existenei noastre. Astfel, putem conchide: cea mai mare calitate a romnului este adaptabilitatea[7]. Mihai Ralea, n Fenomenul Romnesc, spune c occidentalul conduce planeta prin tehnologia avansat i prin regimul capitalism, astfel nct orientalul ajunge la o resemnare pasiv, la un proces de impunere-supunere. Adaptabilitatea, ca aptitudine inc nu este for creatoare, ci este imitare pur care ne face s recurgem la compromis.[8] Voluntarismul occidental i resemnarea oriental[9] au funcionat de-a lungul istoriei i datorit capacitii umane de a selecta ce este util pentru cultur, dar asta nu nseamn c este neaprat benefic. Resemnarea duce la nfrngere, dar adaptarea se apropie de acest voluntarism occidental. Romnia fiind aezat la intersecia tuturor influenelor europene, a ajuns la acea echidistan ntre voluntarismul activist apusean i pasivitatea fatalist oriental, la un echilibru numit adaptabilitate.[10] Concluzionm n acest capitol, c mica noastr cultur etnocentric a resimit cu timpul influenele marilor culturi occidentale, fie c am fost sau nu de acord, iar replica faimoas a lui Vod Lpuneanu se aplic pe situaia romnilor.

Religioi sau revoluionari?

Emil Cioran demonstreaz cum Romnia a fost pasiv n istorie, altfel spus, cum noi nu nu avem calitile i valorile necesare pentru a face parte din istorie. Argumentul pe care l aduce autorul este lipsa rzboaielor agresive pe motivul unei idei imperialiste.[11]Susine tot el, cum c legturile sunt puternice intre politic i cultur, altfel cum am fi putut noi s ne dezvoltm n plan cultural dac nu am dus dect rzboaie defensive sau cnd am fost chiar neutri? Ce ne-a fcut pe noi s avem idei conservatoare, naionaliste, mai mult dect att, artificial gndite am putea spune? Rspunsul pe care ni-l ofer Emil Cioram este: Religia![12] Religia ne-a impus idei i valori care nu permit mndriei sau orgoliului s influeneze aciunile umane; aceasta este de partea smereniei i srciei, traiului decent fr prea multe preocupri materiale, cu att mai mult culturale; omul este nevoit s fie simplu i s nu cerceteze. n direcia aceasta, Romnia nu a avut un spirit revoluionar, precum au avut francezii sau nemii. Odat ce cucereti noi teritorii sau impui o ideologie proprie, cultura se extinde i ea ca form i coninut.[13] S insistm nc puin asupra religiei. Emil Cioran aduce n discuie un factor esenial pentru mentalitatea romnilor. Din scrierile marilor cronicari am fost informai de afinitatea pe care o au romnii pentru religie. ntr-o oarecare msur, romnii sunt i nu sunt ataai de aceasta spiritual. Spun asta pentru c, dei nu am avut un spirit revoluionar, am avut ndrzneala s prelum i s imitm; s ne amintim c dogmele religioase spun c nu trebuie s ne bucurm de bunuri materiale sau de ale altora (ncerc s subliniez prin aceast idee cum Romnia a mprumutat elemente culturale din Frana). Practic, romnii au ales ce au vrut din religie, rmnnd neputincioi n faa modernitii reale. Grupurile de prestigiu Am neles c modernizarea a fost varianta romnilor de a trece la o cultur major, de a iei din eternitate. Acei romni care au iniiat modernitatea, erau organizati n grupuri de prestigiu in secolele XVII-XX, oameni care promovau ideea de ordine natural, in care fiecare individ s aib locul n societate n funcie de realizri personale, de carism. Aceste grupuri de prestigiu nu se aflau ntr-o relaie amiabil cu societatea modern, deoarece principiul acesteia era existena claselor sociale i a diviziunii sociale a muncii, n care apare indivdualismul colectiv ori grupurile de prestigiu triau n mijlocul opiniilor i valorilor subiective.[14] Grupurile de prestigiu au trecut prin mai multe etape: modernitatea de la 1930-1950 cnd se promova individualismul, paramodernismul in care i grupurile de prestigiu formaser o clas social, o clas intelectual.[15] Unul din marii intelectuali ai culturii romne a fost Titu Maiorescu, conductorul micrii junimiste. n 1868 acesta, public n revista Convorbiri Literare articolul n contra direciei de astzi din cultura romn, n care se declar nemulumit de dezechilibrul dintre fond i forme n societatea

romneasc.[16] Altfel spus, el considera c mania modernizrii rapide, pe deplin promovat de paoptiti i liberali s-a concretizat prin mprumutul de forme: ,,Avem politic i tiin, avem jurnale i academii, avem coli i literatur, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituiune. n lipsa unui fond, adic fr s avem resursele necesare pentru folosirea acestor forme. Astfel, este lansat teoria a formelor fr fond, teorie care va deveni o baz teoretic de interpretare a evoluiei societii romneti moderne[17]. ns n timp ce Maiorescu denun actualul proces de modernizare ca neautentic, el propune o evoluie de la fond la forme, o evoluie care nu poate fi identificat, dect cu ,,o mie de ani de subistorie[18]. Dupa 57 de ani de la publicarea articolului n contra direciei de astzi din cultura romn, Eugen Lovinescu public Istoria civilizaiei romne moderne. El susinea c n cazul unei societi ntrziate ca cea a Romniei, evoluia de la fond la forme este imposibil, rmnndu-i doar calea revoluionar, adic evoluia de la forme la fond.[19] Lovinescu declar c ,,Drumul de la cultur la civilizaie nu e ireversibil; devenind condiiile vieii noastre, aceste bunuri materiale intr n deprinderi i se prefac cu timpul, prin adaptare la unitatea noastr temperamental, n valori sufleteti; cu alte cuvinte, civilizaia se transform n cultur. n plan teoretic, Lovinescu este de acord cu ,,legea imitaiei, conform creia indivizii sau grupurile sociale inferioare vor imita valorile i comportamentele indivizilor sau grupurilor sociale superioare. Aadar civilizaia se dezvolt datorit nti simulrii, prin imitaie pur, i apoi stimulrii, prin punerea n micare a factorilor activi lateni[20]. Lovinescu sprijin ideea evoluionismului monolinear, care susinea c civilizaia a aprut n cteva centre creatoare (exemplu: Frana, Anglia, Germania) i apoi, prin difuziune i contagiune, a fost nsuit de celelalte popoare.[21] Lovinescu i clasific pe cei responsabili de modernizarea rii n dou categorii, care vor sta n antitez. Acestea sunt ,,forele revoluionare i ,,forele reacionare. Primele sunt cele care au incurajat i sprijinit procesul de asimilare a formelor Occidentului. Printre ele se numr: paoptiii, burghezia, micarea liberal. Majoritatea covritoare a forelor revoluionare i au originea n ara Romneasc. n cealalt parte (forele reacionare) Lovinescu include grupurile care au contrazis formele fr fond, forele tradiionaliste i conservatoare, i ntregi micri culturale printre care numrm: junimismul, poporanismul, smntorismul, agrarianismul.[22] Forele reacionare, dup cum putem vedea, se concentreaz mai mult n Moldova. Autorul observ c micarile literare dominante sunt impotriva liberalismului, i al tendinelor moderne. Dup perioada acestor mari ncercri de sincronism i organicism pe care le formuleaz teoretic Maiorescu i Lovinescu, au urmat vremuri tulburi n politica rii, astfel i cultura romneasc avnd de suferit. M voi ntoarce la Sorin Adam Matei, care trind mare parte din via n America, dar i n Romnia, expune problema rii noastre n prezent, ca repercusiune a ceea ce s-a ntamplat n secolele XIX-XX. n capitolul Sinecur i individualism: un nou etos romnesc, Sorin-Adam Matei vorbete despre un specific cultural romnesc, sinecura. Sinecura reprezint traiul de pe urma unei slujbe fr a depune prea mult efort care are origini nc de pe vremea fanarioilor i este de natur cultural-

instituional.[23] Aa cum domnul oferea pmnt boierului, n zilele noastre primeti o slujb din partea statului, astfel intri n funcie, privilegiezi de o pozie social nalt i de respect garantat. Sinecura a rezistat de-a lungul schimbrilor cultural-politice, fiecare perioad aducnd trsturi noi fenomenului.[24] Pe timpul comunismului, spaiul public fusese eliminat din vieile romnilor, iar dup 1989, acesta din urm si cel privat au fost hibridizate. Sinecura primete astfel noi trsturi: spaiul privat si public nu sunt n opoziie aa cum ar fi fost normal, dar n fa iese cel privat, fcndu-ne pe noi o societate paramodern, una ce pune accent pe interesele personale, pe individualism. Aadar, sinecura este o form social ciudat, in care viaa privat ncearc s fac pace cu o via public pierdut; este o schimbare radical, o consecin a istoriei romneti.[25] Cultur major imitat ntr-un final Cu toate c resursele culturale i economice au fost insuficiente, grupurile de elit au ales adaptarea la cultura occidental.Din punctul meu de vedere acesta nu a fost neaprat un pas greit, ci mai degrab, o percepie eronat a romnilor n ceea ce a privit schimbarea. Noi nu doar ne-am adaptat, ci am imitat formele culturale ce nu ne aparineau. Am ajuns s fim dependeni de forme culturale strine. Am putea compara aceast relaie de dependen cu cea a doi tineri. Romnia avnd o cultur minor, nu a reprezentat niciodata o ameninare pentru Frana.Este firesc! n ncercarea romnilor de a se lipi de cultura francez, adoptnd de la articole vestimentare, muzic, limbaj pn la creaii literare i ideologii politice, nu a fcut dect s devin dependent de aceasta.n scurt timp i fr prea mult efort depus, ne-am transformat n parazii inofensivi pentru francezi. n felul acesta nu facem dect s ne rnim orgoliul i s renunm la respectul si iubirea de sine. Observm cum numeroi factori au intervenit n procesul de evoluie a societii, factori ca lipsa de spirit revoluionar din partea romnilor, mentalitate religioas, nenelegerile de ordin cultural n rndul marilor intelectuali ai vremurilor, schimbrile politice etc. Trebuie s lum aminte c avem nevoie de inovaie, dar doar folosindu-ne de ideile altora, nu imprumutndu-le sau imitndu-le.Aceasta este soluia ideal pentru o modernizare productiv i constructiv. Trebuie s ne alturm, nu s ne trim cultura dependent de a altor ri. n final, voi cita un reprezentant de seam al colii filosofice romneti, Constantin Rdulescu-Motru, care a studiat psihologia social a poporului. Acesta spune c oricte date statistice i observaii scoase din experien am avea strnse asupra vieii sufleteti a poporului romn, ntruct lipsete contiina clar a finalitii spirituale a acestei viei, interpretarea datelor se va face n mod nesigur. Datele pot cel mult s justifice o finalitate spiritual dezvluit prin instituii precise i desvrite, dar cnd aceast finalitate nu este dezvluit, sau este dezvluit n mod fragmentar i nebulos, atunci ele pot servi cel mult ca indicii supuse discuiei. Contiina poporului romn are pn acum despre finalitatea spiritualitii sale numai indicii i nc indicii vagi[26].

[1] Blaga, Lucian (1994), Geneza metaforei si sensul culturii, Bucureti, Ed.Humanitas, pp 264. [2] Noica, Constantin (1991), Ce e etern si ce e istoric in cultura romneasc,Pagini despre sufletul romnesc,Bucureti, Ed.Humanitas. [3] Replic a lui Vod Lpuneanul n filmul ntoarcerea lui Vod Lpuneanul , regizat de Malvina Urianu [4] Cioran,Emil (1990),Schimbarea la fata a Romaniei, Bucuresti, Ed.Humanitas, pp 29 [5] Cioran,Emil(1990), Schimbarea la fata a Romaniei, Bucuresti, Ed.Humanitas, pp 38 [6] Grimaldi, Nicolas (2006), Tratat despre banalitate, Bucureti, Editura Nemira, pp 110. [7] Ralea, Mihai (1997), Fenomenul Romnesc, Bucureti, Editura Albatros, pp 74 [8] Ralea, Mihai (1997), Fenomenul Romnesc, Bucureti, Editura Albatros, pp 75 [9] Ralea, Mihai (1997), Fenomenul Romnesc, Bucureti, Editura Albatros, pp 76 [10] Ralea, Mihai (1997), Fenomenul Romnesc, Bucureti, Editura Albatros, pp 76 [11] Cioran, Emil (1990), Schimbarea la fa a Romniei, Bucureti, Ed.Humanitas, pp 8 [12] Cioran, Emil (1990), Schimbarea la fa a Romniei,Bucureti, Ed.Humanitas, pp 56 [13] Cioran, Emil (1990), Schimbarea la fa a Romniei,Bucureti, Ed.Humanitas, pp 56 [14] Matei, Sorin Adam (2004),Boierii Minii, Bucureti, Editura Compania. [15] Matei, Sorin Adam (2004), Boierii minii, Bucureti, Editura Compania. [16] Georgiu, Grigore(2007), Istoria culturii romne moderne, Bucureti, Editura Comunicare.ro, pp.125 [17] Georgiu, Grigore(2007), Istoria culturii romne moderne, Bucureti, Editura Comunicare.ro, pp.125 [18] Cioran, Emil (2008), Schimbarea la fa a Romniei, Bucureti, Ed.Humanitas, pp. 39 [19] Georgiu, Grigore(2007), Istoria culturii romne moderne, Bucureti, Editura Comunicare.ro, pp.288 [20] Piru, Alexandru(1981), Istoria literaturii romne de la nceput pn azi, Bucureti, Ed. Univers,pp 321 [21] Ibidem, pp 288 [22] Ibidem, pp. 300 [23] Matei, Sorin-Adam(2004), Boierii minii, Bucureti, Ed.Compania, pp 180. [24] Ibidem, pp.183

[25] Matei, Sorin-Adam(2004), Boierii minii, Bucureti, Ed.Compania,pp 191 [26] Rdulescu-Motru, Constantin(1999), Psihologia poporului romn, Bucureti, Editura Paideia, pp 15.

CULTURA POPORULUI ROMN sI FELUL N CARE POPORUL VEDE CULTURA

INTRODUCERE
Cultura si civilizatia reprezinta un subiect de mare interes pentru toata lumea. De-a lungul timpulu 232g61c i multi autori si multi filozofi au tratat acest subiect. Se pare ca fiecare are ceva de spus despre cultura poporului din care face parte, dar pe cte lucrari s-au scris legate de aceasta tema pe attea pareri si opinii s-au exprimat. Este normal, oarecum, ca fiecare sa aiba o parere proprie, dar n acelasi timp este impresionant. Cultura si civilizatia reprezinta un subiect extrem de amplu, care va fi abordat si de acum nainte de multi filozofi. Personal, sunt impresionata de cte scrieri am gasit legate de acest subiect si despre faptul ca, aproape fiecare autor are ceva de spus legat de cultura si chiar daca nu are un volum scris numai pe aceasta tema, in mod sigur n una din scrierile lui a aminitit ceva despre tema noastra. Sunt extrem de impresionata de acest maxim interes care exista dintotdeauna si se mentine la fel de puternic odata cu trecerea timpului, ntlnit si la autorii clasici, dar si la cei contemporani. Definitia pe care o gasim pentru cultura n Dictionarul Explicativ al Limbii Romne si care este extrem de adevarata : "Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. [1]" Numai ca lucrurile nu sunt asa de simple, aceasta definitie neputnd cuprinde coplexitatea trairilor unui popor de-a lungul istoriei, trairi din care, poate, s-a nascut nsasi cultura. In lucrarea mea voi prezenta cteva pareri ale unor autori, pe care le-am gasit mai interesante si din care putem observa marile diferente sau asemanarile dintre ideile acestora despre cultura. Personal, ma fascineaza modul transant pe care l are Emil Cioran n toate scrierile lui. Se pare ca si acest subiect a reprezentat pentru el un interes major si l-a abordat n modu-i caracteristic. Inca de la prima vedere subtitlurile lui sunt att de radicale nct te cutremura: "Tragedia culturilor mici" , "Adamismul romnesc", "Golurile psihologice si istorice ale Romniei", "Razboi si revolutie", "Lumea politicului", "Spirala istorica a Romniei". Nu sunt de acord deloc cu parerea lui legata de poporul romn, dar recunosc ca "Schimbarea la fata a Romniei" este carte pe care am parcurs-o cu cel mai mare drag si interes, fara a simti povara unei lecturi impuse, datorita modalitatii de abordare.

In opinia lui Emil Cioran istorie nseamna doar cteva dintre tari si anume Egiptul, Grecia, Roma, Franta, Germania, Rusia si Japonia, restul sunt condamnate sa fie culturi mici. Pentru el exista o clara diferenta ntre culturile mici si culturile mari, nu exista nuantari, cai de mijloc, totul este foarte clar si strict delimitat. Tragedia culturilor mici despre care vorbeste el n primul capitol se refera la lupta lor dureroasa pentru a-si nfrnge anonimatul, pentru a se desfata n minile devenirii. Citind cartea lui Cioran, te simti vinovat ca nu esti obsedat de acest subiect, asa cum afirma el n nenumarate rnduri si atunci nseamna ca nu ai inteles nimic din problema Romniei. Dupa parerea lui, noi, poporul romn, nu am fost n stare sa facem istorie, ci am asteptat sa ne faca ea pe noi. Cioran are un citat care m-a cutremurat : "daca ntelepciunea seculara care spune ca istoria nu face salturi ar avea dreptate, atunci ar trebui sa ne sinucidem cu totii pe loc". Aceste cuvinte exprima extrem de bine viziunea lui. Romnia nseamna geografie nu istorie. In aceasta privinta are dreptate, teritoriul locuit de romni este renumit pentru bogatia naturala , precum si pentru frumusetile lui, care au atras multi vizitatori si calatori straini de-a lungul vremurilor si nu dupa realizarile istorice. Lucru foarte adevarat dar nu spus in asa fel. Cioran sustine ca taranul romn a privit intotdeauna in jos, niciodata in sus si tine sa aminteasca niste cuvinte spuse de un lautar tigan: "Aveti noroc cu noi, ca de nu, ati fi ultimii". Poporul romn este cel mai intelept din Europa , dar nu din spirit ci din lipsa de curaj si afirmare. Romnia, sustine el, poate iesi in evidenta doar etalndu-si defectele, ceea ce este n mare parte adevarat, sau cel putin asa a ales poporul romn sa iasa n evidenta, n lipsa de altceva. Umilinta "este un viciu", Emil Cioran Cioran vede n taranul romn un tolerant, care le lasa pe toate sa treaca, asta fiind n opinia lui un defect. Romnia a luptat ntotdeauna pentru a-si apara granitele si nu pentru a cuceri, "Romania este, att i ajunge". Intr-adevar poporul romn nu a avut niciodata curajul sa cucereasca, el ntotdeauna a ncercat sa isi apere granitele, sa apere ce i apartine si aici s-a oprit. Nu as putea sa spun daca acest lucru este bun sau rau, dar este evident ca Cioran l vede ca pe un lucru rau. Salvarea pe care o propune Cioran este de a trai apocaliptic destinul acestei tari si de a pune febra si pasiune de sfrsit n inceputurile noastre. In extrema cealalta eu l vad pe Lucian Blaga care este mult mai blnd si mai tolerant cu destinul poporului romn, lucru de neacceptat la Cioran. Cultura minora si cultura majora nu sunt antonime, ci se completeaza una pe alta. Culturile minore sunt culturi etnografice, iar culturile majore sunt culturi monumentale. Blaga are un citat care defineste foarte bine vizunea lui : "Cultura minora ar echivala cu copilaria, iar cultura majora cu maturitatea uneia si aceleasi culturi."[2] Cultura romneasca este o cultura minora, dar asta nu reprezinta o tragedie, pentru ca, n opinia lui Blaga, cultura minora corespunde copilariei si face trimitere la viata de la sat, lucru care este caracteristic poporului romn. Lucian Blaga tine sa puna accentul pe cultura romneasca, care pune baza pe traditie si pe obiceiuri si din cauza asta cultura noastra este una minora si nu din alte motive. Att cultura majora, ct si cultura minora si au apogeele de sine statatoare. Lucian Blaga vede o clara diferenta ntre cultura si civilizatie, lucru cu care eu nu sunt de accord. Personal sunt de parere ca cele doua se completeza desi autorul afirma ca "Civilizatia ar fi sfarsitul fatal al oricarei culturi".[3] Asadar

cultura este amenintata de civilizatie, ceea ce nu e adevarat, civilizatia ar trebui sa duca la evolutie si la dezvoltare. Daca ar fi adevarat ceea ce sustine Blaga poporul roman ar fi un popor de succes si un popor admirat in toata lumea, ceea ce nu este asa. Cultura in opinia autorului repsrezinta expresia exitenta omului intru-un mister si relevare, iar civilizatia este expresia exsitentei omului intru autoconservare, confort si securitate. Se pare ca Lucian Blaga este in extrema cealalta fata de Emil Cioran, in sesul ca el pune accentul exact pe astpectele pe care nu le considera Cioran atat de importante si anume traditia, obiceiurile, si nu considera evolutia civilizatiei ca un lucru benefic pentru cultura. Horea- Roman Patapievici este unul dintre autorii de actualitate si am considerat ca ar fi potrivit sa expun si opinia lui. El pune accentual pe termenii individ, colectivitate, societate, responsabilitate sociala, cod moral asupra carora mediteaza. Fiind mai apropiat de zilele noatre exprima adevaruri incontestabile, desi de multe ori pare sa ocoleasca adevarul si face supozitii, consider ca este o tehnica de-a lui. Limbajul pe care il foloseste este extrem de elevat, foloseste multe neologisme si cuvinte imrumutate din alte limbi, ceea ce trimite la modernitate, actualitate. Unul din subiectele asupra caruia se opreste este barfa, un element al societatii in care traim si e care il trateaza cu mare seriozitate si eleganta. Barfa este in opinia lui "o consecinta inevitabilaa interesului pe care il purtam semenilor nostri".[4] H.R. Patapievici alege un mod elevat si elegant de a trata realitatea, nu este la fel de transant ca si Cioran. Textile lui nu sunt accesibile tuturor datorita limbajului pe care il foloseste, e nevoie de un anumit nivel de cultura pentru a-i intelege ideile. El a si afirmat de nenumarate ori ca nu se adreseaza unui public larg. Patapievici vorbeste din mai multe perspective, vorbeste despre istorie, despre politic, despre personalitati intr-o maniera aparte. Daca il citesti, dupa ce ai citit parca esti mai dezorinetat decat inainte de te apuca. M-au impresionat graficele de la inceputul capitolelor, lucru nemainialnit. D.D. Rosca a tratat si el subiectul in lucrarea numita "Mitul utilului" prin intermediul careia se altura intelectualilor Cantemir, Noica, Emil Cioran. Textul este plin de pragmatism si complexitate. Mitul utilului are la baza doua geneze trecutul si istoria. El pune accentual pe obiceiurile din trecut, felul in care au evoluat ele pana in prezent, si scimbarile europenizarii. D.D. Rosca propune o viziune critica asupra civilizatiei, utilul tinde sa se confunde cu adevarul. "Mitul utilului a luat nastere datorita acelorlasi nemultumiri pe care le-a avut si Cioran in "Schimbarea la fata" dar nu este la fel de radical ca si acesta, insa ii putem incadra pe acesti doi autori in aceeasi categorie. "Mitul utilului" a fost accepatat in Ardeal instinctive, fara sovaire, si spirit cristic, ca o dogma intangibila. In cultura noastra prin util se intelege utilul imediat, utilul direct deoarece taranul roman cauta un rost "imediat", cauta satisfacerea nevoilor zilnice. Romanii sunt din punct de vedere intelectual "tarani cu totii" si ne+am europeniyat in momentul in care Europa a renuntat la modelele fromative de factura spirituala. In "Dreptul la memorie" Ioan Chimet nu critica civilizatia romana si mai degraba ofera solutii in formarea unei culturi si conservarea ei in acea stare de-a lungul timpului. In opinia lui a fi cult nu inseamna a avea un numar impresionant de diplome ci sa reusesti sa imbini noul cu bogatiile unui popor, iar apoi sa

reusesti sa le pastrezi. Ioan Chimet pune foarte mare accentul pe traditie, obiceiuri , acestea resprezinta baza unei culturi. Sunt perfect e de accord cu acesta parere care il contrazice pe Blaga care considera ca civilizatia este o amenintare pentru cultura. Poporul roman are o baza perfecta pentru o cultura puternica, trebuie doar sa stim doar cum sa ne folosim de civilizatie si de evoltie pentru a construi o cultura asa cum ne dorim cu totii. Cea mai recenta lucrare pe care am ales-o eu este " Despre bucurie in est si in vest " scrisa de Anderi Plesu aparuta in anul 2006. Am considerat necesara aceasta obordare, fiind recenta si datorita faptului ca se adreseaza unui public larg, limbajul folosit este accesibil tuturor, uneori chiar banal. Alaturi de H. R. Patapievici, Andrei Plesu se adreseaza poporului roman intr-o maniera moderna dar mult mai accesibila si mai banala. El prezinta patru conferinte publice tinute la solicitarea unor institutii din strainatate, pe cale le intituleaza "eseuri". El tine sa mentioneze ca a plecat de la premise ca publicul nu este intotdeuna omogen si bine informat, de acea atatea pasaje explicative, care nu ar fi fost neaparat necesare poporului roman. Andrei Plesu pune foarte mare accentual pe diferentele dinte vest si est, pe lipsurile poporului roman in perioada comunista. Este extrem de practice, vorbeste despre mancare, caldura, curent electric. "Nu luxul ne era interzis ci firescul, traiul tihnit, nobletea calma a omenescului".[5] Mentioneaza bucuriile poporului roman la cele mai banele lucruri, felul in care vad tarile din occident toate aceste ca pe niste lucuri firesti, despre anormalitatea diferentelor atat de mari intre vest si est. Felui in care autorul abordeaza acest subiect este unul ironic, subiectul ii starneste rasul, intr-un cuvand face haz de necaz. CONCLUZIE Asadar multe sunt parerile despre cultura poporului roman, despre greselile facute in trecut, despre istorie. Exista in aceeasi masura viziuni pozitive si viziuni negative. Fiecare ganditor si-a exrimat parerea si si-a pus amprenta asupra scrierilor lui. Nu as putea spune ca sunt in totalitate de acord cu unul sau altul dintre autorii pe care i-am amintit, fiecare are dreptate intr-o anumita masura. Personal, cred ca poporul roman este un popor norocos care a avut parte de bogatii si resurse pe care putine tari le mai au, si intr-adevar cum sustine Cioran poporul roman prefera sa se resemneze si a-si accepte soarta. Nu are sufient curaj sa schimbe istoria si sa iasa din golul in care se afla. Nu a avut suficient cuarj sa iasa din anonimat si sa se faca cunoscut in lume. Curentul american este extrem de puternic si cultura si obiceiurile romanesti se pierd in fata lui. Consider ca acesta este cel mai mare dusman al nostru la ora actuala dar cred ca istoria nu a fost scrisa in totalitata si ca nu e traziu pentru schimbari nici acum. Paler -cultura nu vrea acelasi lucru ca si civilizatia-spaima metafizica.... Dimensiunile poporului roman..... Calitati ale poporului roman http://www.scritube.com/istorie/CULTURA-POPORULUI-ROMAN-SI-FEL23264.php