Lista cronologica a principalelor descoperiri astronomice pana in anul 1986

35000-30000 i.e.n.: Omul din Neanderthal deseneaza fazele Lunii pe oase Mileniile IX-IV i.e.n.: Monumente si inscriptii ramase de la populatia maya, care atesta cunostinte astronomice. 4440 i.e.n.: Inscriptii descoperite in Egipt, care consemneaza observarea unei eclipse de Luna pe vremea regelui Neherofis Mileniul IV i.e.n.: Orientarea piramidei lui Keops si observatorul de la tonehenge. 3379 i.e.n.: !" #ebruarie$ Eclipsa de Luna inregistrata de mayasi. 3000 i.e.n.: %rimele scrieri astronomice din Egipt, &abilon in 'hina. 2697 i.e.n.: 'ea mai veche scriere despre o eclipsa de soare in 'hina. 2500 i.e.n.: e stabileste calendarul solar la egipteni. 2315-2287 i.e.n.: %rimele relatari despre aparitia cometelor, in 'hina. 1100 i.e.n.: e determina inclinarea ecuatorului pe ecliptica de catre astronomul chinez 'iu Kong. Sec. VII-VI i.e.n.: e stabileste perioada ()O , de repetare a eclipselor. 585 i.e.n. 28 mai: O eclipsa de oare in (sia Mica, prezisa de *ales. 535 i.e.n.: (pare idea sfericitatii %amantului +%itagora, 466 i.e.n.: %rima observare a cometei -alley in 'hina. 433 i.e.n.: tabilirea ciclului de !. ani a fazelor lunare +Meton,. Sec. V i.e.n.: #ilolaos din 'rotona sdmite miscarea %amantului. Sec. IV i.e.n.: Eudos din 'nidos emite sistemul sferelor omocentrice. -eraclit din %ont sustine rotatia %amantului in /urul a0ei. 360 i.e.n.: (pare lucrarea 12espre cer3 a lui (ristotel, in care isi e0pune sistemul sau geocentric. 355 i.e.n.: (stronomii chinezi i en si -an -un alcatuiesc primul catalog cu 455 de stele$ originalul nu s6a pastrat. 350 i.e.n.: *eofrast din (tena scrie despre o pata in oare 301 i.e.n.: %rima relatare despre petele solare intr6o scriere chineza. Sec. III i.e.n.: Incep determinari sistematice de pozitii ale stelelor de catre (ristil si *imocharis. 265 i.e.n.: (pare ideea despre miscarea %amantului in /urul oarelui si primele aprecieri ale distantei %amant6 oare la (ristarh din amos. 240 i.e.n.: Eratostene determina destul de pr7cis dimensiunile *errei. 150-123 i.e.n.: -iparh din Niceea descopera fenomenul precesiei echinoctiilor i alcatuieste un catalog cu 4"5 de stele, impartindu6le dupa straluciri in 8 clase de marimi stelare. Sec. II i.e.n.: e construieste sfera armilara. 46 i.e.n.: (stronomul osigene din (le0andria intocmeste la ordinul lui 'ezar 'allendarul 9ulian. 28 i.e.n.: Inceputul inregistrarii sistematice a petelor solare in cronicile chineze 140 e.n.: (pare lucrarea astronomului 'laudiu %tolemeu 1Megale inta0is3 sau 1(lmagest3, continand teoria geocentrica si un catalog cu !.5:" stele, cu o precizie de !";. Sec V: avantii indieni (riabhata si <arahamihara sustin sfericitatea %amantului si rotatia sa in /urul a0ei. Sec. VII: (pare 1'osmografia3 si teoria calendarului savantului (. hira=atsi din

(rmenia. 725: *entativa de determinare a lungimii meridianului de catre astronomul chinez Nan >un6so. 807: O pata solara observata in acel an este amintita in cartea 1<iata lui 'arol cel Mare3. 827: e determina dimensiunile globului terestru prin masurari intre *igru si Eufrat de catre astronomii de la &agdad sau califul (l6Mamun. 829: Infiintarea observatorului de la &agdad. 960: (l6 ufi mentioneaza nebuloasa din (ndromeda. 964: (pare catalogul de stele al lui (l6 ufi, care tine cont de precesie. 1000: (par 1*ablele -a=emite3 ale astronomului arab (bul -asan6(li ibn aid;(bd (r )ahman ibn Iunis din 'airo. Jumatatea sec. XI: (pare tratatul despre determinarea dimensiunilor %amantului prin noi metode ale lui (l6&iruni. Lungimea meridianului ?!."55 =m. 1054: Infiintarea observatorului astronomic din &ei/ing. Sf. Sec. XI-inc. sec. XII: 'artea in versuri 1@niversul si cunoasterea sa3 de Omar Khayyam 1252: )ealizarea 1*abelelor (lfonsine3 din ordinul regelui (lfons al A6lea a 'astiliei si Leonului, supranumit 1'el intelept3. 1272: e alcatuiesc tabele ale miscarii planetelor de catre astronomul Nasredin *usi. 1279: )einfiintarea observatorului astronomic din &ei/ing distrus de un uragan. 1425: e termina constructia marelui observator astronomic de la amar=and, sub indrumarea lui @lugbe=. 1437-1449: )ealizarea unui catalog cu !.5!4 stele, pentru epoca !.?BC," si tabele cu miscarea planetelor pentru observatorul astronomic din amar=and. 1450-1461: >eorg von %urbach tipareste primele efemeride. 1471: )egiomontanus +9ohannes Muller, infiinteaza observatorul astronomic din Nurnberg, unde scoate tabelele planetare. 1490: Leonardo da <inci inventeaza luneta astronomica. 1514: (pare 1'ommentariolus3 +Micul comentariu, in care sunt e0puse pentru prima oara ideile lui 'openic. 1528: 9ean #ernel face primele masurari in Europa ale arcului meridian. 1540: (pare 1Narratio3 prima in carea )haeticus e0pune idei ale lui 'opernic. 1543: (pare lucrarea fundamentala a lui 'opernic 12e )evolutionibus orbium coelestium3. Moartea lui 'opernic. 1576: *ycho &rahe termina construirea observatorului sau astronomic de la @raniborg, pe insula -ven. 1577: *ycho &rahe si Michael Mastlin determina prima distanta pana la o cometa, dovedind natural lor cosmica. 1582 15 ct: e introduce in unele tari din Europa calendarul gregorian in cinstea papei >rigore al AIII6lea, sub indrumarea stiintifica a astronomului 'ristofer 'lavius. 1584: (pare lucrarea 12espre infinitatea @niversului si a lumilor3 a filozofului italian >iordano &runo. 1588: (pare lucrarea 12e mundiaetheriiD3 a lui *ycho &rahe, in care acesta dezvolta teoria sa originala a sistemului planetar. 1596: 2avid #abricius observa prima stea variabila E Mira 'eti. (pare lucrarea lui Kepler 1%rodomusD3 in care sustine teoria lui 'opernic. 1601: 9ohann Kepler publica un catalog cu !.55" stele. 1603: (pare atlasul stellar 3@ranometria3 a lui 9ohann &ayer, in care steleel

stralucitoare sunt notate cu litere grecesti. 1604: (pare cartea lui Kepler 1(d vitellionem paralipomenaD3 dedicata opticii. 1604-1608: e reinventeaza luneta in Olanda. 1607: Kepler observa o pata solara, crezand ca este <enus in tranzit. 1609: (pare 1(stronomia Nova3 in care Kepler enunta primele doua legi de miscare a planetelor. 1609-1610: %rimele descoperiri telescopice ale lui >alilei. 1610: (pare 1Mesagerul stelelor3 in care >alilei e0pune primel descoperiri facute de el cu luneta +pete pe oare, fazele lui <enus, ? sateliti la 9upiter, munti si vai pe Luna si o puzderie de stele in 'alea Lactee,. 1610: (pare lucrarea lui Kepler 12e 9ovis atellibus3 in care dintr6o eroare intuieste e0istenta a doi sateliti la palneta Marte. 1611: (pare lucrarea lui Kepler 12ioptrice3 in care descrie teoria lunetei. 9ohann >oldschmit #abricius +fiul lui 2avid,, >alilei, 'hristof cheiner si *homas -arriot descopera rotatia oarelui din observarea petelor. 1612: (pare prima harta a Lunii in lucrarea lui La >alla. imon Marius descrie imaginea telescopica a nebuloasei din (ndromeda. 1613: 'hristof cheiner construieste prima luneta astronomica dupa schema lui Kepler si da <inci +cu ocularul format dintr6o lentila convergenta,. 1614-1617: Fillebrord nell + nellius, propune metoda triangulatiei. 1616: Niccolo Gucchi si Marin Mersenne inventeaza telescopul reflector. 1618: 'h. cheiner construieste prima montura paralactica. 1619: In lucrarea H-armonices mundi libri <3 +'inci carti despre armoniile Lumii, Kepler publica legea a treia a miscarii planetelor. 1627: (par H*ablele )udolfine3 ale lui Kepler, bazate pe observatiile lui *ycho &rahe. 1630: 'h. cheiner descopera rotatia diferentiala a oarelui. In H)osa @rsina3, volumul sau, descrie observatiile facute asupra oarelui. 1631: (stronomul francez %ierre >assendi observa prima trecere a lui Mercur pe discul oarelui, prezis de Kepler in anul !8:.. 1632: (par H2ialoguri asupra principalelor sisteme ale lumii, %tolemeic si 'opernican3 al lui >alilei. 1638: 9ohann #oc=ens -olIarda +%hocilides, descopera periodicitatea variatiei stralucirii stelei Mira 'eti. 1639: 9eremia -orro=s observa prima trecere a planetei <enus pe discul oarelui si determina cu precizie parala0a oarelui +!?;; fata de 4;;,4 cat se adopta in prezent,. 1641: 9an -evelius construieste la >dans= un observator astronomic. 1647: (pare H elenografia3 lui 9an -evelius. 1650: (stronomul italian >iovanni &attista )iccioli din &ologna descopera e0istenta stelelor duble prin Mizar, J @ma. 1655: 'hristian -ygens descopera *itan, cel mai mare saturn al lui <enus. 1657: -uygens descoopera inelul planetei aturn. 1659: -uygens efectueaza primele determinari ale diametrelor unghiulare ale planetelor si primul desen al formatiunilor de pe Marte, care contine formatiunea H ytris Ma/or3. 1662: Isaac NeIton efectueaza primele e0periente de descompunere a luminii solare cu a/utorul prismei. 1663: Matematicianul scotian 9ames >regory propune un nou tip de telescop, cu oglinda secundara concava, elipsoidala.

1665: (stronomul amator englez &all descopera o diviziune a inelului lui aturn. 1665-1666: >ian 2omenico +ulterior 9ean 2ominiKue, 'assini descopera rotatia a0iala a planetelor Marte si 9upiter si determina perioadele respective. 1667: (drian (uzout propune micrometrul filar si 9ean %icard crucea cu fire reticulare 1668: Isaac NeIton realizeaza practic primul telescop reflector. (pare lucrarea H'ometografia3 a lui -evelius. 1671: #ondarea Observatorului astronomic din %aris, primul observator de stat E primul directorL >. 2. 'assini$ acesta descopera pe 9aphet, un satelit al lui aturn. 1672 ! 'assegrain +#ranta, propune un nou sistem de telescop, cu oglinda secundara conve0a, hiperboidala. >eminiano Montanari din %adova observa steaua variabiala (lgol +M %er,, observatie confirmata de >iovanni 2omenico Maraldi si >ottfried Kirch. 9. 2. 'assini descopera satelitul lui aturn, )hea. 1672-1675: 9. 2. 'assini, 9ean )icher si 9. %icard determina parala0a oarelui +.;;," fata de 4;;,4,. )icher descoper a variatia atractiei gravitationale cu latitudinea. 1675: 2in ordinul regelui 'arol al II6lea al (ngliei se infiinteaza Observatorul astronomic de la >reenIich E primul director si astronom regal 9ohn #lamsteed, 9. 2. 'assini descopera Hdiviziunea lui 'assini3 din inelul lui aturn. Ole )omster face prima determinare a vitezei luminii. 1679: (pare primul catalog stelar continand stelele cerului sudic, datorat astronomului englez Edmund -alley. 9. %icard scoate in #ranta publicatia H'onnaissance des *emps3, prima efemerida astronomica, care apare si azi. 1684: 9. 2. 'assini mai descopera satelitii *hetis si 2ione ai lui aturn. 1687: 9. -evelius scoate un catalog cu !."8? stele, coordonatele N si M fiind date cu precizia se :3. (pare lucrarea fundamentala a lui NeIton H%rincipiile matematice ale filozofiei naturale3, in care este dedusa legea atractiei universale. 1689: O. )omer realizeaza primul instrument meridian modern. 1692: (. (. Liubimov infiinteaza la -olmogori primul observator astronomic din )usia. 1693: 9 .2. 'assini formuleaza trei legi de miscare a Lunii. 1705: E. -alley, al doilea astronom regal, stabileste periodicitatea unei comete E cometa -alley. 1718: E. -alley descopera miscarile proprii ale stelelor. 1722: 9ohn -adley realizeaza primul telescop reflector mai mare +!" cm,. 1725-1729: 9ohn &radley, al treilea astronom regal, descopera aberatia luminii. 1731: Opticianul 9ohn -ardley realizeaza primul se0tant, imaginat de NeIton in anul 1669: 9ohn &avi0 descopera nebuloasa 'rabul. Esprit %ezenas descopera contralumina solara +>egenschein,. 1733: <assenius face prima descriere stiintifica a protuberantelor solare. 'hester Moore -all inventeaza luneta acromatica. 1747: 9. &radley descopera nutatia, fenomen care se suprapune precesiei. 1749: 9ean &aptiste 2elambre formuleaza teoria precesiei si nutatiei. 1750-1754: Nicolas Louis de Lacaille efectueaza primele observatii sistematice ale cerului sudic, scotind in !C8B un catalog cu !5.5B" stele sudice. 1755-1772: Leonhard Euler elaboreaza teoria miscarii Lunii. 1755: Lacaille remarca pe cerul sudic ?: pete nebulare. 9. &radley publica un catalog cu B.:84 stele cu o precizie de ordinul secundei de unghi. (pare ipoteza nebulara a filozofului Immanuel Kant.

1757: (le0is 'lairaut efectueaza prima determinare a masei planetelor. 1758: 9ohn 2olland realizeaza primul obiectiv acromatic. 1760: (pare lucrarea lui 9. -. Lambert H#otometria3, care, alaturi de lucrarile lui %. &ouguer, constituie bazele astrofizicii. 1761: 9. -. Lamnert publica H crisori cosmologice3 in care sustine structura infinit 6ierarhica a @niversului. :8 maiL M. <. Lomonosov descopera atmosfera planetei <enus in timpul trecerii din acel an a planetei peste discul oarelui. 1761-1769: %rima cooperare astronomica internationala pentru determinarea parala0ei oarelui prin observarea trecerii planetei <enus dupa metoda propusa de -allley in anul !8.! E rezultat 43,8C. 1766: Nevil Mas=elyne, al cincilea astronom regal +Nathaniel &liss fusese al patrulea, inaugureaza H*he Nautical (lmanac3, principala efemerida britanica, care a aparut pana in zilele noastre. 9oseph Louis Lagrange emite teoria satelitilor lui 9upiter. 1769: (le0ander Filson din >lasgoI descopera Hefectul Filson3 +de adancime, la petele solare. 1772: 9. L. Lagrange da o solutie particulara problemei celor trei corpuri. 1773: %ierre imon de Laplace demonstreaza stabilitatea mecanica a sistemului solar. 1774: N. Mas=elyne efectueaza prima determinaremasei si densitatii %amantului, din observarea abaterii firului cu plumb in apropierea unui munte. 9ohann Elert &ode scoate H&erliner astronomisches 9ahrbuch3. 1775: (pare postum o lucrare a lui 9ohann *obias Mayer consacrata Lunii. 1766-1772: 9ohann 2aniel *itius si apoi 9ohann Elert &ode descopera ceea ce azi numim Hregula +sau legea, *itius si &ode3, care da distantele planetelor mari fata de oare. 1779: 'hristian Mayer publica primul catalog de stele duble. 1781: F. -erschel descopera planeta @ranus cu un telescop mai mic. 'harles Messier publca un catalog de Hobiecte nebulare3, continand !5B asemenea obiecte. 1782: F. -erschel publica un caltalog cu :8. stele duble. 1782-1784: (matorii englezi 9ohn >oodric=e si EdIard %igott incep observarea sistematica a stelelor variabile. 1783: F. -erschel descopera miscarea sistemului solar in raport cu stelele din vecinatate si determina directia acestei miscari E ape0ul solar. 1784: e descopera variabilitatea stelei O 'ephei, reprezentanta tipica a unei intregi clase de varibile fizice. 1785: %rin cercetari asupra unor zone alese din 'alea Lactee, F. -erschel apreciza pentru prima data forma gala0iei. 1786: E. %iggot alcatuieste primul catalog cu !: stele variabile, F. -erschel publica primul catalog de nebuloase si roiuri stelare, cu circa !.555 obiecte. 1787: F. -erschel descopera pe *itania si Oberon, sateliti ai planetei @ranus. 1789: F. -erschel descopera satelitii Mimas si Enceladus ai lui aturn. )ealizeaza telescopul de !:: cm diametru. 1794: tepling din 'ehia stabileste natura cosmica a meteoritilor. 1795: e infiinteaza la %aris H&iroul de longitudini3. 1796: (pare HE0punere a sistemului lumii3, in care %. . Laplace dezvolta ipoteza sa cosmologica. 1797: -. M. F. Olbers desavarseste o metoda pentru calculul orbitelor cometelor. 1798: -enry 'avendish determina cu precizie mai mare, in urma unor e0periente celebre, masa si densitatea %amantului.

"

1799: (par primele doua volume din HMecanica cereasca3 a lui Laplace. 1800: F. -erschel descopera radiatia infrarosie a oarelui. 1801 1 ianua"ie: >iuseppe %iazzi descopera pe 'eres, prima si cea mai mare planeta mica. 1802 28 ma"tie: F. -. M. Olbers descopera pe %allas, o noua planeta mai mica. Filliam -yde Follaston descopera primele linii intunecate +de absorbtie, in spectrul solar. %. .Laplace determina prala0a oarelui +4;;,"8, din inegalitatea paralactica a Lunii. 1804:< Karl -ording descopera pe 9unona, noua planeta mica. 1807: Olbers descopera pe <esta, o noua planeta mica. 1808: K. (. 2e Fidmannstatten descopera structura cristalina a fierului meteoritic si asa6numitele Hfiguri Fidmannstatten3. 1809: Karl #riedrich >auss isi publica metoda pentru determinarea orbitelor corpurilor ceresti din trei observatii. 9ean 2ominiKue #rancois (rago observa polarizarea luminii Lunii si cometelor. 1814-1815: 9oseph von #raunhofer observa si descrie liniile de absorbtie din specrtul solar, linii care6i poarta numele. 1817: 9. #raunhofer arata ca Luna si planetele au acelasi spectru cu oarele, deoarece reflecta lumina lui. 1818: (pare volumul H#undamentel astronomiei3 a lui #riedrich Filhelm &essel, care contine si un catalog cu B.::5 stele, prin prelucrarea observatiilor lui &radley. 9ean Louis %ons descopera cometa Enc=e. 1820: e inffinteaza ocietatea regalalondoneza de astronomie. e infiinteaza Observatorul astronpmic de la 'apul &unei perante. 1822: Karl LudIing -arding publica un HNou atlas al cerului3 in carev pentru prima oara nu sunt prezentate figurile alegorice ale constelatiilor . 1827: Incepe aparitia revistei astronomice engleze HMonthlyNotices of the )oyal (stronomical ociety3. 1830: e infiinteaza Observatorul astronomic din Moscova. 1833: 2. Olmsted stabileste radiantii meteorici si periodicitatea lor. 2avid &reIster descopera benzile telurice din spectrul solar. 1834: #. &essel deduce lipsa atmosferei lunare din lipsa refractiei luminii stelelor la bordul Lunii in timpul ocultatiilor. 1835-1839: %rimele determinari reusite de parala0e stelare + #. &essel, <. truve si *h. -enderson,. 1836: e infiinteaza Observatorul @niversitatii din Kazan, dupa planul lui N. I. Lobacevs=i. 9ohn -erschel efectueaza primele masuratori fotometrice stelare. 1837: -. Olbers determina perioada de BB de ani a curentului meteoric al Leonidelor. 1839: e infiinteaza Observatorul astronomic de la %ul=ova. e infiinteaza Observatorul astronomic -arvard + .@.(.,. %rima incercare de fotografiere a Lunii, efectuata de 9. 2aguerre. 1842: e infiinteaza Observatorul astronomic al marinei, din Fashington. 'hristian 2opler descopera fenomaemul care6i poarta numele. 'h. %eters descopera fenomenul variatiei latitudinilor. 1843: (pare lucrarea HNoua @ranometrie3 a lui #r. (rgenlander, un atlas si un catalog al stelelor vizibile cu ochiul liber. 1844: #. &essel emite ideea e0istentei unor sateliti invizibili la stelele irius si %rocyon. (stronomul amator -einrich amuel chIabe descopera periodicitatea activitatii solare. 1845: e termina construirea Observatorului astronomic din Kiev. -. #izeau si L.

#acault obtin daguerotipii ale oarelui. Filliam %arsons +Lord )osse, termina construirea telescopului gigant de !4: cm diametru, cel mai mare din lume la acea data, cu care descopera structura spirala a unor nebuloase. 1846 se#t. 23: 9ohann >ottfried >alle de la &erlin descopera planeta Neptun, nu departe de locul calculat de 9. @. Le <errier si 9. '. (dams. Filliams Lassell descopera pe *riton, satelitul cel mai mare al lui Neptun. Observarea dedublarii cometei &iela. 1847: <. I. truve presupune e0istenta absorbtiei stelare a luminii. 1848: Filliam 'ranch &ond de la -arvard descopera pe -yperion, satelit al lui aturn. )udolf Folf de la Gurich introduce Hnumarul relativ3 al petelor solare +numarul Folf,. 1849: &. (. >ould fundamenteaza revista H(stronomical 9ournal3. 1850: Norman )obert %ogson stabileste scala actuala a marimilor stelare. F. i 9. &ond obtin primele fotografii astonomice reusiteL Luna si steaua <ega. 1851: Este efectuat sub cupola %antheonului din %aris celebra e0perienta a pendulului de catre Leon #oucault, care dovedeste rotaita a0iala a %amantului. F. Lassell descopera pe (riel si @mbriel, sateliti ai planetei @ranus. (le0ander von -umbolt publica statistica lui chIabe in vol. III din H'osmos3. 1851-1852: 9. Lamont, ). Folf, E. abine si (. >authier descopera legetura dintre activitatea solara si perturbatiile geomagnetice. 1854: *. &rorsen redescopera lumina antisolara +>egenschein,. 1856: 9ustus von Liebig pune la punct metoda de argintare a sticlei. 1857: Farren de la )ue inventeaza fotoheliograful. 1858: )ichard 'hristofer 'arrington descopera deplasarea petelor solare in latitudine. 1859: 'arrington si -odgeson observa prima eruptie cromosferica in lumina alba. 1962: (pare catalogul stelar H&onner 2urchmusterung3 +&2, sub ingri/irea lui #. (rgelander, care contine B:?.!44 stele pana la marimea stelara .,". 1860-1863: Inceputurile spectroscopiei stelare prin lucrarile lui Filliam -uggins +(nglia, si (ngelo ecchi +Italia,. 1860: (. ecchi si F. de la )ue obtin fotografii reusite ale coroanei si protuberantelor solare. 1861-1864: #riedrich Goliner e0ecuta lucrari de fotometrie a stelelor si planetelor dezvoltand bazele astrofotometriei moderne. 1862: (lvan 'lar= descopera satelitul lui irius, prezis de &essel. 1862-1864: (. &redihin elaboreaza teoria si clasificarea cozilor cometare. 1863-1868: (. ecchi elaboreaza prima clasificare a spectrelor stelare. 1864: e obtine spectrul unei nebuloase planetare din constelatia 2ragonul, ceea ce dovedeste natura lor gazoasa. F. -ugguns descopera liniile de emidie cerzi ale unui element necunoscut pe %amant, care capata denumirea de Hnebulium3. >. &. 2onati observa spectrele cometelor. 9. -erschel publica H>eneral 'atalogue3 +>', care contine ".5C. obiecte nebulare. 1866: 2aniel Kir=Iooh descopera lipsa asteroizilor cu perioadele e revolutie egale cu !P: si !PB din perioada de revolutie a lui 9upiter E asa6numitele Hgoluri ale lui Kir=Iood3. >iovanni <irginio chiaparelli descopera identitatea orbitelor unro curenti meteorici cu a unor comete. 1868: 9ules 9anssen in #ranta si Norman Loc=yer in (nglia imagineaza o metoda pentru observarea protuberentelor solare in afara eclipselor totale de oare E spectroscopul de protuberante. 9oseph Norman Loc=yer descopera heliul in oare. F. -uggins masoara primele viteze radiale ale stelelor prin metode spectroscopice.

1870: 'harles (ugustus Qoung observa spectrul fulger si stratul inversant al oarelui. 1871: e infiinteaza Observatorul astronomic din Odessa. 1872: e infiinteaza Observatorul astronomic din (rcetri +Italia,. -enry 2raper obtine primul spectru stelar pe placa fotografica pentru steaua <ega. Observarea ploii de stele cazatoare produsa de cometa &iela. 1873: e infiinteaza Observatorul astronomic din *as=ent. 1876-1884: (par cataloagele stelare fotometrice ale lui EdIard 'harles %ic=ering si <itold Karlovici *eras=i. 1877: (saph -all descopera cei doi sateliti ai planetei Marte. >. <. chiaparelli descopera Hcanalele matriene3 E de fapt le Hredescopera3. 1878-1883: (. )itter incearca prima teorie a structurii interne a oarelui. 1879-1881: >eroge -oIard 2arIin elaboreaza teoria mareelor. 1881: Filliam trutt +Lord )ayleigh, elaboreaza toeria difuziei luminii in atmosfera, e0plicand culoarea albastra a cerului. e infiinteaza Observatorul astronomic al @niversitatii din %etersburg. 1884: In urma unei conferinte tinute in .@.( se adopta, in :8 de tari, conventia fuselor orare. 1885: <. K. *eras=i descopera norii argintii. e observa, de catre K. E. -artIig, prima eruptie a unei stele din alta gala0ie. 1885-1891: #. Kustner si . 'handler descopera periodicitatea miscarii polilor terestri prin observatii astronomice. 1887: (pare H'anonul eclipselor3 al lui *h. Oppolzer, care contine 4.555 de eclipse pentru perioada !:45 i.e.n.6:!8B e.n. 'amille #lammarion infiinteaza ocietatea astronomica a #rantei + (#,. Incep lucrarile initiate de fratii %aul si %rosper -enry pentru realizarea unei harti fotografice a cerului. 2. I. Mendeleev observa o eclipsa se oare din balon. 1888: e infiinteaza Observatorul astronomic Lic=, pe Mount -amilton, 'alifornia, .@.(. (pare HNeI >eneral 'atalogue3 +N>', al lui 9. L. 2reyer, care contine !B.::8 nebuloase. -. (. )oIland editeaza un atlas al spectrului solar, care contine circa :5.555 de linii. 1889: E. . -olden infiinteaza ocietatea (stronomica a %acificului. (nne Maury si E. '. %ic=ering in .@.(. si -. '. <ogel si cheiner in >ermania descopera stelele duble spectroscopice. 1890: e infiinteaza ocietatea (stronomica din )usia. 1891: e inventeaza spectroheliograful de catre >. E. -ale + .@.(., si -. 2eslandres +#ranta,. 1892: EdIard Emerson &arnard descopera satelitul 9upiter <, denumit de >. #lammarion H(malthea3. (celasi &arnard descopera prima cometa pe cale fotografica 1894: (ristarh (pollonovici &elopols=i obtine dovezi spectrale asupra satructurii meteorice a inelelor lui aturn. &elopols=i descopera periodicitatea vizelor radiale la cefeide. (pare primul H'alendar astronomic3 sub egida ocietatii (stronomice )use. 1895: >eorge Ellery -ale si 9ames EdIard Keeler infiinteaza H(strophisical 9ouranl3. <. K. *eras=i determina limita inferioara a temperaturii oarelui +B."55R,. . &ailli descopera stele variabile in roiurile stelare globulare. (. (. &elopols=i si 9. E. Keller dovedesc spectroscopic constitutia meteoritica a inelelor lui aturn. 1896: e precizeaza valoarea parala0ei oarelui la 4;;,45. Maurice LoeIy si %ierre -enry %uiseu0 incep intocmirea atlasului fotografic al Lunii la Observatorul

astronomic din %aris. 1897: e infiinteaza societatea (stronomica (mericana. e fundamenteaza Observatorul astronomic Qer=es al @niversitatii din 'hicago, la care se instaleaza cel mai mare refractor din lume, opera a celebrului (lvan 'lar= +!5: cm diametru,. 1898: Filliam -enry %ic=ering descopera descopera al noulea satelit al lui aturn E %hoebe. Nic=ols + .@.(., efecuteaza primele determinari ale temperaturilor stelare. (par HMetode noi ale mecanicii ceresti3 de %oincare. 2e Fitt descopera asteroidul Eros. e infiinteaza Observatorul astronomic de la Ondre/ov, 'ehoslovacia. La !? iunie F. %auly +&ucuresti, descopera cometa !4.4 c, la numai " zile dupa 'oddington +Lic=,. 1896-1900: 9acobus Kapteyn si 2avid >ill publica un catalog cu ?"?.4C" stele. 1899: e infiinteaza erviciul International al Latitudinii. F. #. Fislicenus infiinteaza H(stronomischer 9ahresbericht3, primul indreptar bibliogafic al astronomiei mondiale. 1900: (nne 9ump 'annon elaboreaza clasificarea spectrala a stelelor, zisa Hde la -arvard3. 1903: <. K. *eras=i determina pentru prima data magnitudinea oarelui. e construieste telescopul solar H noI3 de la Observatorul Qer=es. 1903-1905: (le0ei %avlovici >ans=i determina timpul de viata si viteza granulelor solare. 1904: >. E. -ale infiinteaza Observatorul astronomic Mount Filson, 'alifornia, .@.(. e infiinteaza @niunea Internationala pentru observarea oarelui. Easton afirma ca nebuloasele spirale sunt alte gala0ii. 9ohannes #rantz -artmann descopera liniile stationare ale calciului din spectrul stelei O Orionis, deducand e0istenta norilor de calciu interstelari. 9acobus 'ornelius Kapteyn emite teoria celor Hdoua curente stelare3. 'harles 2illon %errine descopera al saselea satelit al lui 9upiter. 1905: 'h. 2. %errine descopera a$ saptelea satelit al lui 9upiter. (pare primul catalog general de stele duble +!B.8"5 obiecte, scos de herburne Fesley &urnham. 2anezul E/nar -ertzsprung si americanul -enry Norris )ussel descopera deosebirea dintre stelele pitice rosii si giganticele rosii, care va duce la alcatuirea diagramei Hspectru6luminozitate3 sau diagrama -). 1906: Karl chIarzchild elaboreaza teoria echilibrului radiativ al atmosferelor stelare. 9. '. Kapteyn propune planul Hariilor alese3 +selected areas, pentru studiul structurii sistemului nostru solar E >ala0ia. 1906$1907: 9oel tebbins efectueaza primele inregistrari fotoelectrice, punanad bazele electrofotometriei astronomice. 1907: <ictor (nestin scoate la &ucuresti revista astronomica HOrion3. )obert Emden elaboreaza teoria stelelor politropice. 1908: e inffinteaza Observatorul astronomic din &ucuresti E primul directorL Nicolae 'oculescu. e infiinteaza la imeiz o filiala a Observatorului din %ul=ovo, care dupa !.?" devine Observatorul astrofizic din 'rimeea al (cademiei @.). . . e infiinteaza ocietatea (stronomica )omana H'. #lammarion3. >. E. -ale descopera campul magnetic al petelor solare. #. Melotte descopera al <III6lea satelit al lui 9upiter. -enrietta Ian Leavitt de la -arvard descopera relatia Hperioada6luminozitate3 la cefeide. La Mount Filson se instaleaza un telescop de !"5 cm diametru. 1908-1909: >avril (drianovici *ihov incepe folosirea filtrelor colorate de lumina in astronnomie si descopera absorbtia interstelara selectiva a luminii.

1909: 2escoperirea efecului Evershed la petele solare. 1908-1910: (. I. Orlov studiaza mereele lunare asupra scoartei terestre. 1910: e infiinteaza Observatorul astrofizic in <ictoria, 'anada. 1911-1912: (pare diagrama -), de o mare importanta pentru evolutia stelara. 1912: La Mount Filson se instaleaza cel mai mare telescop turn +?" m inaltime, solar din acea vreme. <esto Melvin lipher face primele determinari de viteze radiale ale nebuloaselor spirale. -. N. )ussell elaboreaza teoria stelelor duble cu eclipsa. %e langa Observatorul din %aris se infiinteaza H&iroul International al Orei3. 1913: e infiinteaza Observartorul astronomic din IasiL primul director E 'onstantin %opovici. >. E. -ale descopera variabilitatea polaritatii petelor solare cu ciclul activitatii solare. 1914: E. F. &roIn descopera variatia seculara si neregularitatile in viteza de rotatie a0iala a %amantului din inegalitatile din miscarea Lunii si planetelor. . &. Nicholson descopera al IA6lea satelit al lui 9upiter. Falter idney (dams si (. Kolschutter elaboreaza metoda parala0elor spectroscopice. <. >. #esen=ov realizeaza prima cercetare fotometrica a luminii zodiacale si studiaza distributia prafului interplanetar. -arloI halpey si (rthur tanley Eddington elaboreaza teoria pulsatiei cefeidelor. 1915: (lbert Einstein prezice devierea luminii cu!;;,C" la marginea discului solar. F. . (dams descopera prima pitica alba E irius &. 1916: (. . Eddington incepe cercetarea teoretica a structurii interne a stelelor. 1917: (. Einstein prpoune primul model cosmologic E @niversul omogen si izotrop, stationar. 9. )itchey si -. 'urtis descopera nove in nebuloasele spirale. 1918: La Obsevatorul Mount Filson este instalat reflectorul -oc=er de :"5 cm diametru, care pana in anul !.?. va fi cel mai mare telescop din lume. -arloI hapley determina distanta de la oare la centrul >ala0iei E B5.555 ani lumina 6 si propune un model al >ala0iei. 1919: %e baza @niunii Internationale pentru cercetarea oarelui se creeaza @niunea (stronomica Internationala +@(I, E primul presedinte fiind &en/amin &aillaud. #izicianul 9ean %errin propune ca sursa a enegiei stelare transformarea hidrogenului in heliu. (. . Eddington si (. 'rommelin verifica devierea luminii in camp grvitational, gasindu6se o concordanta buna cu teoria lui Einstein. 1920: (. (. Michelson si #. %ease masoara cu interferometrul primul diametru stelar la &etelgeuse. 1920-1925: Meg Nad aha elaboreaza teoria ionizarii atomior, iar -. N. )ussell, (. Milne si '. %ayne o aplica la atmosferele terestre. 1922: (. (. #riedman gaseste prima solutie nestationara a ecuatiilor campului gravific ale lui Einstein si elaboreaza um model cosmologic nestationar. %rimul congres al @(I la )oma. 1923-1924: E. -ertzsprung, -. N. )ussell si (. E. Eddington stabilesc relatia Hmasa6 luminozitate3 pentru stele. EdIin %oIell -ubble descompune in stele zonele marginale ale nebuloasei din (ndromeda, stabilind astfel natura e0tragalactica a nebuloaselor spirale. 1923: e deschide primul planetariu al firmei 'arl Geiss. 1924: <. >. #esen=ov fundeaza revista H(stronomices=i 9urnal3. Lundmar= si Firtz folosesc Hdeplasarea spre rosu3 pentru determinarea distantelor e0tragalactice. 1925: e inffinteaza Observatorul astronomic Mount tromlo, langa 'amberra, (ustralia. -ubble elaboreaza clasificarea nebuloaselor spirale upa forma lor E

!5

Hclassificarea diapazon3. 1926: &. Lindblad + uedia, formuleaza teoria rotatiei >ala0iei si apreciaza perioada ei de rotatie. 1926-1933: -. Ganstra, 2. -. Menzel si <. (. (mbartumian elaboreaza teoria fizica a nebuloaselor gazoase. 1927: 9acob -endir= Oort descopera rotatia diferentiala a >ala0iei. Ira prague &oIen identifica liniile Hnebuliului3 din spectrele nebuloaselor cu liniile interzise ale o0igenului si azotului. 1928: >rigori (bramovici ain +@.). . ., si Otto truve + .@.(., elaboreaza metoda spectrala pentru studiul rotatieie stelelor. 1929: -ubble descopera legea Hdeplasarii spre rosu3 a liniilor din spectrelel nebuloaselor e0tragalacticeL e0pansiunea @niversului. 9ohn trong + .@.(., elaboreaza metoda de aluminizare a oglinzilor de telescop prin vaporizare in vid. 1930: )obert chmidt +>ermania, realizeaza telescopul catadioptric cu placa corectoare asferica, care ii parta numele. &ernard Lyot +#ranta, construieste primul coronograf, cu care fotografiaza coroana solara in afara eclipselor totale de oare. Karl >uthe 9ans=y descopera radioradiatia cosmica de origine galactica. -ubble si -umson determina constanta lui -ubble - gasind valoarea de "?5 =mPsPMps. 1932: e infiinteaza (sociatia @nionala de (stronomie si >eodezie +@.). . .,. &oris (le0androvici <oronintov6<eliaminov elaboreaza o metoda de determinare a distantelor nebuloaselor planetare. (pare HNoul 'atalog >eneral de tele 2uble3 +(2 , al lui )obert >rant (it=en cu !C.:55 obiecte. 1933: e infiinteaza noul Observator astornomic din 'lu/. 1934: #ritz GIic=y, Falter &aade si )udolph Min=ovs=i incep studiul supernovelor. &aade si GIic=y emit ipoteza aparitiei stelelor neutronice in urma e0plozieie supernovelor. 1937: >rotte )ebber construieste primul radiotelescop din lume de . m diametru. -annes (lfven presupune e0istenta unui camp magnetic al >ala0iei. >erard %eter Kuiper foloseste diagrama -) a roiurilor stelare deschise pentru studiul evolutiei stelare. Eri= -olmberg publica un catalog de gala0ii duble si multiple. (pare H>eneral 'atalogue3 +>', al lui &oss, cu BB.B?: stele. GIic=y descopera gala0iile compacte. 1937-1940 >. >amanov elaboreaza prima teorie a evolutiei stelare bazata pe rectiile termonucleare. 1938: . &. Nicholson descopera al A6lea satelit al lui 9upiter. )upert Fildth gaseste ca absorbtia in atmosferele stelare se datoreste ionului de hidrogen negativ. 9. %las=ett si 9. %earce descopera rotatia galactica a gazului interstelar. 1938-1939: -ans &ethe, 'harles 'ritchfield si 'arl von Feizsacher imagineaza reactiile termonucleare de fuziune a hidrogenului. 1939: e infiinteaza Obbsrvatorul astronomic Mac 2onald, la #ort 2aIis, *e0as, .@.(. 1939-1942: -. (lfven realizeaza o serie de lucrari fudamentand electrodinamica cosmica. 1940: >. (. ain studiaza izotopul '!B din atmosferele stelelor. &engt tromgren foloseste metoda modelelor in studiul atmosferelor stelare. (ndreI Mac Kellear descopera molecule in spatiul interstelar prin spectroscopie optica. (pare H(tlasul fotometric al spectrului solar3 de M. Minnaert, 2. Mulders si 9. -outgast.

!!

1940-1945: %avel %etrovici %arenago elaboreaza o metoda noua pentru studiul absorbtiei interstelare a luminii. 1941: 2. 2. Ma=sutov inventeaza telescopul cu menisc. 1942: &engt Edlen identifica liniile Hcoroniului3 cu linii interzise ale atomilor de 'a, #e, Ni, de multe ori ionizati. N. @. Mayall si 9. -. Oort arata ca Nebuloasa 'rab este o ramasita a supernovei din anul !5"?. %ol Iings propune un mecanism pentru e0plicarea luminii cometelor, bazat pe fluorescenta radiatiei solare. 1942-1944: outIort, -ey si )eber descopera radiatia oarelui. 1943: <ictor 2aimaca, profesor de matematica si astronom amator de la *argu 9iu, descopera doua noi comete. 'arl eyfert descopera descopera gala0iile care6i poarta numele. 1944: Falter &aade imparte stelele in doua grupe de Hpopulatie stelara3. -enric van de -ulst prezice e0istenta radioliniei de :!cm a hidrogenului neutru. Otto Iulievici chmidt emite ipoteza sa cosmologica. 1945: 9. -ey si 9. teIart realizeaza radiolocatia meteorilor. 1946: Infiintarea Obsrevatorului astronomic de la &iura=an, ). . . (rmeana. )adiolocatia Lunii in .@.(. si @ngaria. 2escoperirea radiolocatiei Lunii. 9. %aIsey si M. )yle construiesc primul radiointerferometru. >. >amoI elaboreaza teoria H@niversului fierbinte3 +&ig &ang,. >. %. Kuiper obtine spectrele infrarosii la planete si stele. #. GIic=y realizeaza meteori artificiali. 'u rachete se inregistreaza spectrul A si @< al oarelui. 1947: Inffintarea Observator astronomic de pe Mount se instaleaza un telescop chmidt cu placa corectoare de !:: cm diametru. Kuiper descopera pe Miranda, satelit al lui @ranus. Ni=onov, Kalinia= si Krasovs=i obtin fotografii in infrarosu ale partilor centrale ale >ala0iei. =alovs=i arata fundamentele teoratice ale posibilitatii receptionarii radioliniei de :! cm a hidrogenului neutru. -iltner, -all si 2ombrovs=i descopera polarizarea interstelara a luminii. )ichard *ousey descopera radiatia A a coroaei solare cu a/utorul rachetelor geofizice. 1949: La Observatorul Mount %alomar este dat in e0ploatare reflectorul gigant de "54 cm diametru, care pana in anul !.C" a fost cel ma mare din lume. Kuiper descopera pe Nereida, satelitul mai mic al lui Neptun. 1949-1953: I. . =lovs=i arata posibilitatea observarii in gama radio a liniilor provocate de radicalii O-, '-, si altii. ain si >aze descopera un mare numar de nebuloase gazoase. &aade descopera asteroidul Icar. 1950: -anbury6&roIn si -azard identifica o radiosursa cu o gala0ie. (lfven si -erlofson propun mecanismul de sincroton pentru e0plicarea radiatiei radio a surselor discrete. 1951: Nicholson descopera al AIIII6lea satelit al lui 9upiter. %urcell si EIen + .@.(., descopera linia de :! cm in radioradiatia cosmica$ se deduce structura spirala a >ala0iei. Lalemand construieste prima camera electronica. 1952: (ndre 2an/on inventeaza astrolabul cu prisma impersonal. &aade propune revizuirea scalei distantelor e0tragalactice. -. 2. i -. F. &abcoc= construiesc un magnetograf solar. %. F. Merill descopera linii ale tehnetiului in spectrul unor stele rosii si reci. 1953: Falter &aade si )udolph Min=ovs=i identifica prima radiosursa discreta. 1954: (udoin 2ollfus inaugureaza observatiile din baloane. 2embrovd=i descopera polarizarea puternica a luminii radiate de nebuloasa 'rab. 1955: K. #ran=lin si #. &ur=e descopera radioradiatia lui 9upiter. 1956: e decopera radioradiatia cometei (rend )oland si a planetei <enus. -anbury6 &roIn masoara diametrul stelei irius su un interferometru optic. e termina

!:

constructia marelui radiotelescop la %ul=ovo. e infiinteaza la green &an= Observatorul )adioastronomic National al .@.(. +N)(O,. e introduce secunda eferemidelor. 1957: (llan )e0 andage efectueaza o noua revizuire a scalei distantelor e0tragalactice. La 9odrell &an= +Marea &ritanie, intra in e0ploatare radiotelescopul paraboloidal azimutal de C8 m diametru. La ? octombrie, @.). . . lanseaza primul satelit artificial al %amantului. 1957-1958: (nul >eofizic International. 1958: e infiinteaza 'O %() +'omitetul pentru cercetari spatiale,. N. (. Kozirev descopera spectroscopic o activitate in craterul (lfons de pe Luna. 9ames (lfred <an (llen descopera centurile de radiatie a %amantului, care6i poarta numele. <. (. (mbartumian formuleaza ideea activitatii nucleelor gala0iilor. 1959: Incep constructiile la Observatorul National (merican de la Kitt %ea=, (rizona. In .@.(. se realizeaza radiolocatia oarelui. HLuna B3 realizeaza primele fotografii ale fetei invizibile a Lunii. 1960: e infiinteaza Obsevatorul astrofizic ehama din (zerbaid/an. La *autenburg se instaleaza cel maimare telescop cmidt din lume, cu placa corectoare de !B? cm diametru. La Observatorul din erpuhovo se instaleaza un radiotelescopde :: m. 1961: e instaleaza la Observatorul astrofizic din 'rimeea telescopul ain de :85 cm diametru, cel mai mare din Europa la acea data. La Observatorul astrofizic astrofizic &iura=an se instaleaza un telescop chmidt cu placa corectoare de ! m diametru. e instaleaza la Observatorul astronomic de la Iasi un refractor 'oude de !" cm diametru. e descopera radiatia cosmica S + .@.(.,. e determina in @.). . ., .@.(. si Marea &ritanie distanta pana la <enus prin radiolocatie. !: aprilieL Iuri (le0eevici >agarin face primul zbor cosmic orbital. K. KordyeIs=i +%olonia, descopera satelitii pulverulenti ai %amantului din punctele de liberatie. 1962: e infiinteaza Obsevatorul astronomic al @niversitatii din *imisoara. e descopera prima sursa A galactica E co A6!. 1963: Maarten cmidt descopera Kuasarii. e descopera radioliniile hidro0ilului interstelar. 1964: (nthony -eIish descopera scintialtia radiosurselor. La Observatorul astronomic al marinei #lagstaff +(rizona, se instaleaza primul telescop astrometric cu oglinda din cuart topit de !"? cm. 1965: e descopera radioradiatia remanenta cu temperatura de :,C K, care confirma ipoteza H@niversului fierbinte3 +(. %enzias si ). Filson E premiul Nobel,. andage descopera Kuasagii. e determina perioada de rotatie a lui Mercur prin antena de B55 m diametru de la (recibo E %orto )ico, se gaseste o perioada de ".,B zile terestre. 1966: (. 2ollfus descopera pe 9anus, al A6lea satelit al lui aturn. %rin radiolocatie se stabileste perioada de rotatie a lui <enus la :?B,!8 zile terestre. 1967: Instituirea timpului atomic si secundei atomice. 9. . &ell, (. -eIish si altii descopera pulsarii la radioobservatorul HMullard3 +'ambridge, Marea &ritanie,. 1968: %rin metode radioastronomice se descopera molecule in spatiul interstelar. 1969: e descopera radiolinia apei la o sursa e0tragalactica. :5 iulieL aselenizarea navei H(pollo !!3 E primii oameni pe Luna. #uzionarea obsrevatoarelor Mount %alomar si Mount Filson, formand Observatorul H>. E. -ale3. 1970: 9. King descopera polarizarea rotatorie a luminii unei stele pitice albe. 1973: onda automata H%ioneer !53 transmite imagini ale planetei 9upiter. e

!B

instaleaza un telescop de ? m la Observatorul Kitt %ea=, (rizona, .@.(. 1974: HMariner !53 descopera cratere pe Mercur si urme de atmosfera. 'harles KoIal descopera satelitul al AIII6lea al lui 9upiter. e instaleaza un telescop de ? m diametru la 'arro *ololo, in 'hile. 1975: e da in e0ploatare cel mai mare telescop reflector, cu oglinda de 8 m diametru si cu montura azimutalala Observatorul astrofizic Gelenciu=s=aia din muntii 'aucaz +@.). . .,. e mai instaleaza un telescop de B,. m diametru la yding pring +(ustralia, si de :,8 m diametru la &iura=an. 1976: H<i=ing ! si :3 cobora lin pe Marte fara a gasi viata. e da in e0ploatare radiotelescopul H)(*(N 8553 in muntii 'aucaz. e instaleaza un telescop optic de B,8 m diametru pe muntele La illa, in 'hile. (. &. evernii si colaboratorii descopera oscilatia oarelui cu perioada de : h si ?5 min. 1977: %rin observarea oculatiei stelei (O !"484C se descopera inelele din /urul planetei @ranus. 1978: La Observatorul astrofizic mithsonian se da in e0ploatare un telescop multioglinda +MM*, cu 8 oglinzi de !,4 m diametru. 9ames 'hristy descopera cu a/utorul telescopului astrometric de la #lagstaff satelitul planetei %luton. 1979: %e muntele Mauna Kea, -aIaii, se instaleaza, la ?.!C4 m altitudine, un telescop de B,8 m diametru, canado6fanco6haIaian, pentru radiatii I), un altul de B,! m american si unul de B,4 m englez. H<oyager3 descopera inelele in /urul lui 9upiter. 1980: La 'alar (lto, in sudul paniei, s6a instalat un telescop de B,8 m diametru, al Observatorului astrofizic HMa0 %lanc=3 +).#.>.,. La *ucson, cu telescopul de !," m diametru se descopera o atamosfera de metan la %luton. 1981: usan Fyc=off si %. (. Fehinger descopera la unii Kuasari un halou la limita de detectie. 1982: ct m%"ie6 )edescoperirea cometei -alley cu telescopul de " m diametru de la Mount %alomar. 1983: O noua determinare a masei >ala0iei de !,?0!5 la puterea !: mase solare$ La ? martie, prin observarea fotoelectrica a oculatiei nuei stele slabe se descopera la asteroidul %allas o atmosfera$ cu satelitul I)( se descopera probabile sitsteme planetare la stelele <ega si #omalhaut$ in octombrie astrofizicienii americani . 'handrase=ar si F. #oIler primesc %remiul Nobel pentru fizica. 1984: e descopera cea mai indepartata steadin >ala0ie E o gigantica rosie de !4m in constelatia &alanta, la ?55.555 ani lumina. 1985: ct m%"ie 6 (re loc interceptarea cometei >iacobini Ginner de o nava spatiala americana. 1986: ianua"ie E H<oyager :3 descopera !5 noi sateliti la planeta @ranus si noi inele$ ma"tie E astronave sovietice, europene si /aponeze intercepteaza cometa periodica -alley +nucleul pare a fi lung de !! =m si subtire de !6: =m, de forma neregulata,.

+In cautarea astrilor, <irgil curtu, editura (lbatros, !.48,

!?

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

!"