Sunteți pe pagina 1din 25

PROF DRD BOGDAN CONSTANTIN

ALGEBRA

Progresia aritmetica



1.Definitie
(a
n
), 1 > n se numeste progresie aritmetica daca fiecare termen al sau se
obtine din precedentul prin adaugarea unui aceluias numar r numit ratia
progresiei ( ) R r e
! 1.O progresie aritmetica e bine determinate daca se cunoaste ratia r si
termenul a
1

2.Pentru r=0 sirul e constant

2.Notatie
-
-
a
1
, a
2
, a
3
a
n


3.Formula termenului general si suma termenilor unei progresii aritmetice
a
1
=a
1

a
2
=a
1
+r
a
3
=a
2
+r=a
1
+2r
a
4
=a
3
+r=a
1
+3r
. +
.
.
a
n
=a
1
+(n-1)r
a
1
+a
2
+a
3
++a
n
=a
1
+a
1
+r+a
1
+2r++a
1
+(n-2)r+a
1
+(n-1)r+a
1
+nr
S
n
=
( ) | |
2
1 2
1
n r n a +


4.Proprietati
a
k
=
2
1 1 +
+
k k
a a
, pentru orice 3 > k , formula ramane valabila si pentru termenii
extremi egali departati de a
k


2







Progresia geometrica



1.Definitie
Un sir b
n
cu b
1
= 0, in care fiecare termen incepand cu al doilea se obtine
duin precedentul prin inmultire cu un numar diferit de 0 (q), se numeste
progresie geometrica.
q=ratia progresiei geometrice
b
n+1
=b
n q

2.Notatie
n
b b b b ... , ,
3 2 1
- -
- -


3.Formula termenul general si suma termenilor unei progresii geometrice
b
1
=b
1
.
.
.
2
1 2 3
1 2
q b q b b
q b b
= =
=
+
b
n
=b
1
q
n-1
(formula termenul general)
S
n
=b
1
+( q b
1
)+( q b
1
2
)++ b
1
q
n-1

S
n
=
1
) 1 (
1

q
q b
n


4.Proprietati
-modulul fiecarui termen al progresiei geometrice este media
geometrica a vecinilor sai:
1 1 +
=
n n n
b b b
-
n
b b b b ... , ,
3 2 1
- -
- -
, atunci b
1
b
n
=b
2
b
n-1
=b
3
b
n-2
==b
k
(b
n-k+1
)



3




Partea fractionara a unui numar real



1.Definitie
Prin partea fractionara a unui numar se intelege diferenta dintre
numar si partea lui intreaga.
{ } | | a a a =
2.Notatie
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea fractionara se pune
intre accolade: { } a , R ae
3.Proprietati
1. { } Z a a e = 0
2. { } | | 1 ; 0 e a




Partea intreaga a unui numar real



1.Definitie
Fie ae R , prin parte intreaga se intelege cel mai mare numar intreg mai mic
sau egal cu numarul dat.
2.Notatie
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea intreaga se pune intre
paranteze drepte: | | a , a R e
3.Proprietati
1. | | Z a e , v R ae
2. | | Z a a a e =
3. | | | | 1 + < s a a a






4
Modulul unui numar real



1. Definitie
Modul de a este: a daca a este mai mare decat zero sau -a daca a
este mai mic decat zero.
)
`

s
>
=
0 ,
0 ,
| |
a a
a a
a
2. Proprietati
1. ( ) R a a a a e = v , ; max | |
2. | | | | a a =
3. a. ] ; [ , 0 , | | o o o o e > s a a
b. ] ; [ ] ; [ 0 , | | e > > o o o o a a
4. 0 | | | | | | > + s + ab b a b a
5. || | | || | | b a b a > v a,beR
6.
0 ,
| |
| |
.
| | | | | | .
= =
=
b
b
a
b
a
b
b a b a a





Inductia matematica



1.Definitie
-este folosita pentru a demonstra propozitii de forma v , n ( ), n p n>n
0
, N ne
-se bazeaza pe principiul inductiei matematice:
daca o propozitie p(n) e adevarata pentru n=n
0
si daca e adevarata
pentru n=k, e adevarata si pentru n=k+1 atunci p(n) e adevarata pentru orice
N ne , n>n
0
.

2.Etape de rezolvare
1.Verificarea inductiei matematice: se arata ca p(n
0
) e adevarata
2.Demonstratia
p(k) p(k+1)
presupunem p(k) adevarata(ipoteza inductiei) si demonstram ca
p(k+1) e adevarata
5
concluzie: din (1) si (2), pe baza inductiei matematice p(n)
este adevarata pentru orice 0 > n


3.Alte egalitati care se demonstreaza prin inductie matematica
1.

=
+
=
n
k
n n
k
1
2
) 1 (

2.
6
) 1 2 ) 1 (
2
1
+ +
=
E
=
n n n
k
n
k

3.
2
3
1
2
) 1 (
|
.
|

\
| +
=
E
=
n n
k
n
k



Functii



1.Definitie
B A f : , este o functie;
A=domeniul de definitie
B=codomenuiul(domeniul in care functia ia valori)
R N f : , ( ) x x x f = 1 (legea functiei)

2.Notatie
B A f : , f(x)=y(legea functiei)

3.Operatii cu functii numerice
B A f : , R B A e , , se numeste functe numerica
1.Adunarea
( )( ) ) ( ) (
, : ,
x g x f x g f
R A R A g f
+ = +
c


2.Produsul
) ( ) ( ) )( (
, : ,
x g x f x g f
R A R A g f
=
_


3.Catul
( ) 0 ) ( ,
) (
) (
, : ,
= =
|
|
.
|

\
|
_
x g
x g
x f
x
g
f
R A R A g f


4.Paritate
* , R A _ se numeste multime simetrica in raport cu A daca A x A x e e v
6
ex: R, Z, Q, [-1;1], {-2;0;2}
Fie , , : R A R A f _ multime simetrica
Functia se numeste para daca f(-x)=f(x)
impara daca f(-x)=-f(x).
exemple de functii pare: , : R R f f(x)=|x|, sau f(x)=x
2

verificare daca f(x)=|x| este functie para:
f(-x)=|-x|=|x|=f(x) e , R x v f este functie para
exemple de functii impare: , : R R f f(x)=x
3
, f(x)=-x
verificare daca f(x)=-x este functie impara
f(-x)=(-x)
3
=-f(x), f este functie impara
Observatie:
Graficul unei functii pare este simetrica fata de dreapta OY(x=0)

Y


X


Graficul unei functii impare este simetric fata de origine(O)

Y

X



5.Imaginea unei functii
Fie B A f : , si ' A o submultime a lui A; Se numeste imaginea multimii
' A prin functia f o submultime a lui B notata ) ' (A f si egala cu f(x)/ ' A xe ,
} ' / ) ( { ) ' ( A x x f A f e = , B A f _ ) ' (
1) x 0 1 2 3 4
f(x) a a b c b
a) } { ) ' ( }, 1 ; 0 { ' a A f A = =
b) } ; ; { ) ' ( }, 3 ; 2 ; 1 { ' c b a A f A = =
c) } ; { ) ' ( }, 4 ; 0 { ' b a A f A = =

2) 2 ) ( , : + = x x f R R f
} 3 ; 2 ; 1 { ) ' ( } 1 ; 0 ; 1 { ' = = A f A deoarece 3 ) 1 ( , 2 ) 0 ( , 1 ) 1 ( = = = f f f
] 5 ; 3 [ ) ' ( ] 3 ; 1 [ ' = = A f A

R R f : se numeste imaginea functiei f submultimea lui B notata Imf si
egala cu: Imf }, / ) ( { A x x f e = Imf B _
ex: } 4 ; 3 ; 2 ; 1 { } 3 ; 2 ; 1 ; 0 { : f
x 0 1 2 3 Imf={1 ;2 ;3}
7
f(x) 1 2 2 3

! Pe grafic imaginea unei functii se obtine proiectand punctele graficului pe
axa OY




1 ) ( , ] 6 ; 1 [ : + = x x f R f
Imf=[2 ;7]







6.Imaginea reciproca
Fie B B B A f _ ' , :
Prin imagine reciproca a lui ' B (prin functia f) se intelege o submultime a lui
A notata } ' ) ( / { ) ' (
1
B x f A x B f e e =



7.Functii marginite.Valori extreme ale unei functii
Fie R A R A f _ , :
f se numeste marginita daca exista R M m e , , astfel incat A x M x f m e s s v , ) (
m,M-valori extreme
m-valoare minima(minimul functiei)
M-valoare maxima(maximul functiei)
A x e
0
pentru care f(x
0
)=m se numeste punct de minim
A x e
0
pentru care f(x
0
)=M se numeste punct de maxim
O functie poate avea mai multe puncte de minim/maxim

8.Monotonie
, : B A f , , R B A c A I _
f se numeste: strict crescatoare pe I daca oricare ar fi un x
1
, x
2 I e
,
x
1
<x
2 ) ( ) (
2 1
x f x f <
crescatoare pe I daca oricare ar fi un x
1
, x
2 I e
,
x
1
<x
2 ) ( ) (
2 1
x f x f s

strict descrescatoare pe I daca oricare ar fi un x
1
, x
2 I e
,
x
1
>x
2
) ( ) (
2 1
x f x f >
descrescatoare pe I daca oricare ar fi un x
1
, x
2 I e
,
x
1
>x
2
) ( ) (
2 1
x f x f >
Metoda de studiu a monotoniei
Fie x
1
, x
2 I e
, x
1
<x
2

Calculam f(x
1
)-f(x
2
) si stabilim semnul diferentei:+ sau
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0 1 2 3 4 5 6 7
8
Concluzie : <0f strict crescatoare
>0f strict descrescatoare
s0f crescatoare
>0f descrescatoare

Monotonia functilor multiforme
, : R A f

>
s
=
a x x f
a x x f
x f
), (
), (
) (
2
1
A ae
caz1. x
1
,x
2 a s
, x
1
<x
2
caz2. x
1
,x
2
>a, x
1
<x
2
caz3. x
1
<a, x
2
>a, x
1
<x
2

9.Functii periodice
R A R A f c , :
f se numeste periodica daca , 0 > e T A x v astfel incat x+T A e si
) ( ) ( x f T x f = + , T se numeste perioada functiei, si daca exista un T cel mai mic
cu aceasta proprietate, T se numeste perioada principala a functiei.
1.Functia Diriple:

e
e
=
Q x
Q x
x f R R f
, 0
, 1
) ( , :
functia are perioada
*
+
eQ T v
fie x 1 ) ( , = + e + e t x f Q t x Q
) 1 )( ( ) ( , 1 ) ( x f t x f x f = + =
fie x 0 ) ( , = + e + e t x f Q t x Q
) 2 )( ( ) ( , 0 ) ( x f t x f x f = + =
Din (1) si (2) ) ( ) ( , x f t x f R x = + e v
Deoarece nu exista un cel ami mic numar rational poxitiv, functia nu are
perioada principala

2.Functia parte fractionara: ], [ } { ) ( x x x x f = = are ca perioada orice numar
intreg k= 0 pentru ca:
] [ } { ) ( k x k x k x k x f + + = + = +
] [x k k x + =
R x x x e = v ], [
perioada principala este 1
Daca o functie are perioada t si x+k
*
, R k A t e e atunci f are si perioada
Z k t k e ,

10.Injectivitatea functiilor
, : B A f f se numeste injectiva daca ) ( ) ( , ,
2 1 2 1 2 1
x f x f x x A x x = = e v
la argumente distincte imafinea corespunzatoare trebuie sa fie distincta
Obs: p q q p
Definitie echivalenta cu cea de sus: o functie este injectiva daca si numai
daca
2 1 2 1 2 1
) ( ) ( , , x x x f x f A x x = = e v
9

Obs: f nu e injectiva daca ) , , (
2 1 2 1
x x A x x = e E astfel incat ) ( ) (
2 1
x f x f = , pentru a
arata ca o functie estnu este injectiva trebuie sa gasim 2 argumente diferite care
sa aiba aceasi imagine

O functie e injectiva y x f = ) ( are cel mult o solutie apartinand
domeniului.
Pe grafic o functie e injectiva daca orice paralela la axa OX intersecteaza
graficul in cel mult un punct.

11.Injectivitatea functiilor
B A f : surjectiva ), ( ), ( A x B y e E e v astfel incat y x f = ) (
f este surjectiva daca si numai daca Imf=B
f nu e surjectiva daca si numai daca ), ( B y E e astfel incat y x f A x = e ) ( ), ( v
Limbajul ecuatilor: f este surjectiva daca f(x)=y are cel puin o solutie.
Pe grafic f este surjectiva daca orice paralela la axa OX prin punctele
codomeniului sa intersecteze graficul in cel puin un punct.

12.Bijectivitate
B A f : se numeste bijectiva daca si numai daca f este si injectiva si
bijectiva
), ( B y e v ! E (exista un unic element A xe ) astfel incat y x f = ) (
f este bijectiva y x f = ) ( si y x f = ) ( are o singura solutie
f nu e injectiva daca si numai daca f nu e injectiva si/sau surjectiva

13.Functia inversa
Fie , : B A f bijectiva
Spunem ca f admite inversa daca ) : ( A B g E astfel incat ) ( , ) ( x f y x y g = =
g se noteaza cu
1
f - se numeste inversa functiei
Daca f admite inversa se numaste inversabila; f este inversabila f este
bijectiva.
Ex:
Fie
2
) ( ), ; 0 [ ) 0 ; ( : x x f f =
1.Studiul injectivitatii:
= e ) ( ) ( ], 0 ; ( ,
2 1 2 1
x f x f x x
=
2
2
2
1
x x =
)
`

e
=
2 1
2 1
2 1
] 0 ; ( ,
| | | |
x x
x x
x x
f este injectiva(1);
2.Studiul surjectivitatii:
)) 0 ; ( ( )), ; 0 [ ( e E e x y v astfel incat y x f = ) (
fie y ), ; 0 [ e = = = ) 0 ; ( ) (
2
y x y x y x f f este surjectiva(2);
Din (!) si (2) f este bijectivaf admite inversa ) 0 ; ( ) ; 0 [ :
1


f este
inversa functiei f x x f y y f = =

) ( , ) (
1 1


10
14.Compunerea functiilor
D C g B A f : , :
Prin compusa functiei g cu f in aceasta ordine se intelege o functie notata cu
, : D A f g )) ( ( ) )( ( x f g x f g =
C A f _ ) (
Imf C _
! g f f g =
elementul neutru in raport cu compunerea functiilor este functia identica
daca compunem o functie cu inversa sa obtinem functia identica

a)Compunere si paritate:
1.daca f,g sunt impare atunci f g este para
2.daca f,g sunt impare atunci f g este para
3.daca f,g au paritati diferite atunci f g este para

b)Compunere si monotonie:
1.daca f,g au aceeasi monotonie atunci f g este crescatoare
2.daca f,g au monotonie diferita atunci f g este descrescatoare

c)Compunere, injectivitate, surjectivitate si bijectivitate:
1.daca f,g sunt bijective atunci f g este bijectiva si ( f g )=
1 1
g f
2.daca f g este injectiva atunci f este injectiva
3.daca f g este surjectiva atunci g este surjectiva
4.daca f g este bijectiva atunci g este surjectiva si f este injectiva

Compunerea functilor prin acolada

> +
<
=

< +
>
=

0 , 5 4
0 , 3 1
) (
3 , 3 2
3 , 2
) (
: ,
x x
x x
x g
x x
x x
x f
R R g f

R R g f :

> < + + +
< < +
> > + +
< >
=

< +
>
=
0 , 3 5 4 ; 3 ) 5 4 ( 2
0 , 3 3 1 ; 3 ) 3 1 ( 2
0 , 3 5 4 ; 2 5 4
0 , 3 3 1 ; 2 3 1
3 ) ( , 3 ) ( 2
3 ) ( , 2 ) (
) )( (
x x x
x x x
x x x
x x x
x g x g
x g x g
x g f


) 0 ;
3
2
[
0
3 3 1
) 1 e

<
>
x
x
x


11
) ; 0 [
0
3 5 4
) 2 e

>
> +
x
x
x


)
3
2
; (
0
3 3 1
) 3 e

<
<
x
x
x


| e

>
< +
x
x
x
0
3 5 4
) 4

e +
e
e +
=
) ; 0 [ ; 3 4
) 0 ;
3
2
[ ; 1 3
)
3
2
; ( ; 5 6
) )( (
x x
x x
x x
x g f





Functia f:RR, f(x)=ax+b



Definitie:
Daca a,b sunt numere reale f se numeste functie afina;
Daca 0 = a f se numeste functie de gradul I ;
Daca 0 = b f se numeste functie liniara( 0 = a , 0 = b ) ;
Daca 0 = b f se numeste functie constanta.

Proprietati:
1)Semnul functiei de gradul I

x
a
b
+
f(x) semn contrar 0 semnul lui a
lui a

2)Monotonia functiei de gradul I
Fie
2 1 2 1
, , x x R x x < e
< = + =
<
0 ) ( ) ( ) (
0
2 1 2 1 2 1
a x x a b ax b ax x f x f f strict descrescatoare
>0 a f strict crescatoare

3)Graficul functiei de gradul I
12
Graficul functiei este o dreapta
) ; 0 (
) 0 ; (
b B OY Gf
a
b
A OX Gf



Daca a<0 atunci panta dreptei AB este negativa


B

O A






Daca a>0 atunci panta dreptei AB este pozitiva


B
A
O




Ecuatii si sisteme de ecuatii rezolvate cu
ajutorul semnului functiei de gradul I



Rezolvati sistemul :

> + +
<

0 ) 2 )( 1 (
0
) 3 (
2
x x x
x x
x

2 0 2 0
) 3 (
2
= = <

x x
x x
x
, 0 0 ) 3 ( = = x x x sau 3 0 3 = = x x

x 0 2 3 +
x-2 - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + +
x - - - - - - 0 + + + + + + + + + + +
x-3 - - - - - - - - - - - - - - - - 0 + + + +
x(x-3) + + + + 0 - - - - - - - - - 0 + + + +
E(x) - - - - - - / + + + 0 - - - - / + + + +
) 3 ; 2 ( ) 0 ; (
1
= S
0 0 ) 2 )( 1 ( = = + + x x x x sau 1 = x sau 2 = x

13
x -2 -1 0 +
x - - - - - - - - - - - - - - - - 0 + + + +
x+1 - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + +
x+2 - - - - - - 0 + + + + + + + + + + +
E(x) - - - - - - 0 + + + 0- - - 0 + + + +
+ = ] ; 0 [ ] 1 ; 2 [
2
S ] 1 ; 2 [ ) 3 ; 2 (
2 1
= = S S S
final




Functia de gradul II

1)Def:
f:R R , f(x)=ax +bx+c , a,beR , a=0 se numete funcie de grad II
Ecuaia ax +bx+c=0 , a=0 se numete ecuaie ataat funciei de grad II

ac b 4
2
= A
discriminantul ecuaiei
a
b
x x
2
,
2 1
A
=

< A
= A
> A
0
0
0

9 e
9 e
9 e
2 1
2 1
2 1
,
,
,
x x
x x
x x

2 1
2 1
x x
x x
=
=


2)Forma canonica:
(
(

A
+ |
.
|

\
|
+ =
(
(

+
+ |
.
|

\
|
+ =
(
(

+ |
.
|

\
|
+ =
|
.
|

\
|
+ + =
+ + =
a a
b
x a x f
a
ac b
a
b
x a x f
a
c
a
b
a
b
x a x f
a
c
x
a
b
x a x f
c bx ax x f
4 2
) (
4
4
2
) (
4 2
) (
) (
) (
2
2
2
2
2
2
2
2
2

A
+
|
.
|

\
|
+ =
a a
b
x a x f
4 2
) (
2
forma canonic


3)Marginire, valori extreme
Caz 1:Pentru a>0 funcia de gradul II e mrginit inferior.
Valoarea minim este
a
y
4
min
A
=
i se obine pentru
a
b
x
2
min

=

14
pentru a>0 f admite minim

Caz 2: Pentru a< 0 funcia de gradul II e mrginit superior.
Valoarea maxim este
a
y
4
max
A
=
i se obine pentru
a
b
x
2
max

=

pentru a< 0 f admite maxim

4)Graficul functiei de gradul II:
Reprezentarea grafic a funciei de grad II este o parabol cu braele n sus
pentru a>0 sau cu braele n jos pentru a<0

Etapele reprezentarii grafice:
1)Intersecia cu axele:
: Ox Gf
0 = y
0 ) ( = x f
a) 0 > A
9 e
2 1
, x x

2 1
x x =

) 0 , (
1
x A

) 0 , (
2
x B

b) 0 = A
) 0 , (
1
x A

c) 0 < A | = Ox Gf
: Oy Gf
0 = x
) , 0 ( c C


2)Calculul vrfului:
)
4
;
2
(
a a
b
V
A


3)Axa de simetrie
a
b
x
2
=
4)(Facultativ) - calculul altor puncte
5)Trasarea graficului





5)Monotonia functiei de gradul II:
Pentru a> 0 funcia de gradul II este:
strict descresctoare pe intervalul
(

\
|

a
b
2
;

strict cresctoare pe intervalul |
.
|

+ ;
2a
b


15
Pentru a< 0 funcia de gradul II este:
strict cresctoare pe intervalul
(

\
|

a
b
2
;

strict descresctoare pe intervalul |
.
|

+ ;
2a
b


6)Imaginea functiei de gradul II:
dac a> 0 |
.
|

+
A
= ;
4
Im
a
f




dac a< 0
(

\
| A
=
a
f
4
; Im













7)Tabel de variatie :
1) a> 0

x
-
a
b
2
+
f(x) = ax + bx + c
a 4
A



2) a< 0

X
-
a
b
2
+
f(x) = ax + bx + c
a 4
A






x
x
y
y
V
V
0
0
16
8)Semnul functiei de gradul II
1)a> 0











2)a< 0








0 = A 0 < A 0 > A

Caz 1: 0 < A
x - +
f(x) semnul lui a




Caz 2: 0 = A
x
-
a
b
2
+
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

Caz 3: 0 > A
x -
1
x

2
x +
f(x)
semnul lui a 0 semn contrar 0 semnul lui a
lui a





0 0
0
0 = A 0 < A 0 > A
0 0
0
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
- -
+ +
+
+
+ +
+
+
+ +
- -
x
x x
x x x
y
y y
y
y
y
17
9)Rezolvarea inecuatilor si sistemelor de ecuatii:
1) Aflai x:

> +
= s
+ +

0 9 6
) ( 0
9 4
9
2
2
2
x x
x E
x x
x


3
0 9
2
=
=
x
x

0 36 16
0 9 4
2
< = A
= + + x x

ecuaia nu are rdcini reale
0 9 6
2
> + x x

0
36 36
= A
= A
3 = x

x - -3 3 +
9
2
x
+ + + + + 0 - - - - - - - - - 0 + + + + + + +
9 4
2
+ + x x

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +
E(x) + + + + + 0 - - - - - - - - - 0 + + + + + + +
9 6
2
+ x x

+ + + + + + + + + + + + 0 + + + + + + + +


| |
( ) ( )

+ e
e
; 3 3 ;
3 ; 3
x
x

| ) 3 ; 3 = S


2) Determinai 9 e m , 0 = m astfel nct vrful parabolei asociate funciei
1 ) 2 3 ( ) 2 ( ) (
2
+ + + = m x m x m x f s fie situat sub axa Ox.

0
4
<
A

a

) (m E =

12 16 5
8 4 4 4 12 9
) 1 )( 2 ( 4 ) 2 3 (
2
2 2
2
+ + = A
+ + + + = A
+ + = A
m m
m m m m
m m m


0 12 16 5
2
= + + m m
16
240 256
= A
= A
m
m

5
6
10
4 16
1
1
=
+
=
m
m

2
10
4 16
2
2
=

=
m
m

18
2
8 4
0 8 4
8 4 4
=
=
= +
+ =
m
m
m
m a


m - -2 -6/5 2 +
12 1 5
2
+ + m m
+ + + + + + 0 - - - - - 0 + + + + + + + + + +
8 4 + m + + + + + + + + + + + + + + + 0 - - - - - - - -
E(m) + + + + + + 0 - - - - - 0 + + + + / - - - - - - - -


( ) +
|
.
|

\
|
e ; 2
5
6
; 2 m


10)Familii de parabole:
Fie familia de parabole asociat funciei:
9 9 :
m
f

2 ) 2 ( 2 ) 1 ( ) (
2
+ + + + = m x m x m x f
m
1 = m
a) Artai c parabolele
m
P
asociate funciei
m
f
trec printr-un punct fix.
2 4 ) 1 2 ( ) (
2 4 2 ) (
2 4 2 ) (
2 2
2 2
2 2
+ + + =
+ + + =
+ + + =
x x x x m x f
x x m mx mx x f
m x mx x mx x f
m
m
m

0 ) 1 (
2
= x

1 = x
1 ) 1 (
2 4 1 ) 1 (
=
+ =
m
m
f
f

) 1 ; 1 ( A
- punct fix

Obs: Pentru a determina punctul fix prin care trec toate parabolele, se
grupeaz dup m i se impune coeficientul=0.

b) S se arate c vrfurile acestor parabole se afl pe dreapta y+x=0.
8 4
8 8 4 4 16 16 4
) 1 )( 2 ( 4 ) 2 ( 4
2 2
2
+ = A
+ + = A
+ + + = A
m
m m m m m
m m m

1
2
) 1 ( 4
) 2 ( 4
4
1
2
2
+
+
=
+
+
=
A
=
+
+
= =
m
m
m
m
a
y
m
m
a
b
x
v
v


x y =


Varful parabolelor se afl pe dreapta 0 = + y x (a 2-a bisectoare).



0 = + y x

19
Obs: Pentru a determina locul geometric al vrfurilor parabolelor se elimin
parametrul m din relaiile:

A
=
=
a
y
a
b
x
v
v
4
2



m - -2 -1 +
m+2 - - - - - - - - 0 + + + + + + + + + +
m+1 - - - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + +
E(m) + + + + + 0 - - - - - / + + + + + +

) 1 ; 2 ( e m





11)Relatiile lui Vite:
1)Formula pe jumtate:
0
2
= + + c bx ax
dac b nr par b b ' = 2
0 2
2
= + ' + c x b ax
ac b ' = A'
2

a
b
x
' '
2 , 1
A
=




2)Relaiile Vite ataate ecuaiei de grad II(relaiile ntre rdcinile ecuaiei
i coeficieni)


a
c
x x P
a
b
x x S
= =
= + =
2 1
2 1



12)Suma puterilor asemenea a radacinilor ecuatiei de gradul II:

n n
n
x x S
2 1
+ = 2 , > e n N n
suma rdcinilor
produsul rdcinilor
20
1)
2 1
2
2 1
2
2
2
1
2 ) ( x x x x x x + = +

P S x x 2
2 2
2
2
1
= +

2)
) )( (
2
2 2 1
2
1 2 1
3
2
3
1
x x x x x x x x + + = +

) 2 (
2
P P S S =
) 3 (
2
P S S =
SP S 3
3
=
SP S x x 3
3 3
2
3
1
= +

3)
2
2
2
1
2 2
2
2
1
4
2
4
1
2 ) ( x x x x x x + = +


2 2 2
2 ) 2 ( P P S =
2 2 4 4
2
4
1
2 4 P P S S x x + = +
2 1
, x x
rdcini ale ecuaiei

= + +
= + +
0
0
2
2
2
1
2
1
c bx ax
c bx ax

2
2
2
1

n
n
x
x

= + +
= + +


0
0
2
2
1
2 2
2
1
1
1 1
n n n
n n n
cx bx ax
cx bx ax
3 , 0
2 1
> = + +

n S c S b S a
n n n




13)Formarea ecuatiei de gradul II (cnd cunoatem rdcinile):

Teorema:
Fie , ,
2 1
R x x e ,
2 1
x x S + =
2 1
x x P =
Atunci
2 1
, x x
sunt rdcini ale ecuaiei
0
2
= + P Sx x
Nr.
2 1
, x x
exist 0 4
2
> P S .



14)Natura si semnele radacinilor ecuatiei de gradul II:
Pentru a stabili natura rdcinilor(reale sau nu) se stabilete semnul lui A.
0 > A rdcini reale
0 < A rdcini nereale




A P S
2 1
, x x
+ + +
0
1
> x , 0
2
> x
+ + - 0
1
< x , 0
2
< x
21
+ - +
0
1
< x , 0
2
> x
1 2
x x >
+ - -
0
1
< x , 0
2
> x
1 2
x x <
+ 0 + 0
1
= x , 0
2
> x
+ 0 -
0
1
= x , 0
2
< x
+ - 0
2 1
x x = , 0
1
> x , 0
2
< x

Obs:
1)

<
>
0
0
P
P


2) problema semnului se pune A > 0

15)Ecuatii cu radacini comune:
Obs:
1) Dou ecuaii de grad II
0
0
2 2
2
2
1 1
2
1
= + +
= + +
c x b x a
c x b x a

0
0
2
1
=
=
a
a

au aceleai rdcini
2
1
2
1
2
1
c
c
b
b
a
a
= =

2) Dou ecuaii de grad II au o rdcin comun
fie o o rdcin comun
0
0
2 2
2
2
1 1
2
1
= + +
= + +
c b a
c b a
o o
o o

) (
1
2
a
a


0
0
2 1 1 2
2
2 1
2 1 2 1
2
2 1
=
= + +
c a a b a a
a c a b a a
o o
o o

+

/ ( ) 0
2 1 1 2 2 1 2 1
= + c a c a b a a b o

2 1 2 1
1 2 2 1
b a a b
c a c a

= o
, 0
2 1 2 1
= b a a b
dou ecuaii de grad II au o rdcin comun

2 1 2 1
1 2 2 1
b a a b
c a c a

= o
verific relaiile 1 i 2 unde
0
2 1 2 1
= b a a b





16)Pozitile radacinilor de gradul II fata de un parametru:
0
2
= + + c bx ax 0 = a
2 1
, x x rdcinile ecuaiei
9 e o

2 1
, x x
au acelai semn
2 1
, x x
au semne contrare
1
x

2
x

o

22
Caz 1:
o s s
2 1
x x

Caz 2:
2 1
x x s so

Caz 3:
2 1
x x s s o


Metoda 1: (cu relaiile Vite)
Caz I:

s
s
o
o
2
1
x
x

s
s
0
0
2
1
o
o
x
x

s
s
0
0
2
1
y
y

<
>
> A
0
0
0
S
P

< +
>
> A
0
0
0
2 1
2 1
y y
y y

Caz 2:
2 1
x x < <o

0
1
< o x

0
2
> o x

>
<
0
0
2
1
y
y

<
> A
0
0
P

Caz 3:
2 1
x x < < o


0
1
< x o

0
2
< x o

<
<
0
0
2
1
y
y

>
>
0
0
2
1
y
y

>
>
> A
0
0
0
S
P

Metoda 2:
Se consider f:R R c bx ax x f + + =
2
) (
Obs:
0 ) ( < o f a o se afl ntre rdcini
) (o f are semn contrar lui a
0 ) ( > o f a o se afl n afara rdcinilor

Caz 1:
o < <
2 1
x x

<
>
> A
o
o
a
b
f a
2
0 ) (
0

Caz 2:
2 1
x x < <o

1
x

o

2
x
o

1
x

2
x
23

<
> A
0 ) (
0
o f a

Caz 3:
2 1
x x < < o

>

> A
o
o
a
b
f a
2
0 ). (
0


17)Pozitia radacinilor ecuatiei de gradul II fata de doi parametrii:
Fie ecuaia 0
2
= + + c bx ax cu rdcinile
2 1
, x x ; 9 e | o,
1)

<
>
<
> A
|
|
o
a
b
f a
f a
2
0 ) (
0 ) (
0

2)

<
<
> A
0 ) (
0 ) (
0
|
o
f a
f a

3)

< <
>
>
> A
| o
|
o
a
b
f a
f a
2
0 ) (
0 ) (
0

4)

<
<
>
> A
a
b
f a
f a
2
0 ) (
0 ) (
0
o
|
o


Obs:
Condiia ca o ecuaie de grad II s aib o singur rdcin n intervalul (o,|)
este ca
0 ) ( ) ( < | o f f
.



1
x

o
2
x

|
1
x

o
2
x

|
1
x

o
2
x

|
1
x

o
2
x

|
24
18)Sisteme de ecuatii:
1)Sisteme formate din o ecuaie de grad I i o ecuaie de grad II de forma:

+ + =
+ =
c bx ax y
n mx y
2


Interpretatre geometrica :
Ecuaia 1 se reprezint grafic printr-o dreapt.
Ecuaia 2 se reprezint grafic printr-o parabol.

A rezolva sistemul nseamn a determina punctele de intersecie dintre
dreapt i parabol. Dreapta poate fi tangent parabolei, secant sau dreapt
exterioar.

Etapele rezolvarii sistemelor:
1)Se exprim o necunoscut din ecuaia 1 n funcie de cealalt (care are
coeficientul mai mic).
2)Se nlocuiete n ecuaia 2.
3)Se rezolv ecuaia de grad II obinut.
4)Se afl i cealalt necunoscut.



2)Sisteme simetrice:
Def:
O ecuaie se numete simetric dac nlocuind x cu y sau y cu x ecuaia nu
se schimb.
Un sistem se numete simetric dac e format din dou ecuaii simetrice.
Obs:
Dac
) ; (
0 0
y x
e soluia sistemului, atunci i ) ; (
0 0
x y e soluia sistemului.

Metoda de rezolvare:
1)Se noteaz x+y=S i xy=P.
2)Se transcrie sistemul n S i P i se rezolv.
3)Se ataeaz ecuaia de grad II 0
2
= + P St t i se rezolv
2 1
, t t

4)Soluiile vor fi
2 1
, t t
i
1 2
, t t
.



3)Sisteme omogene de forma:

' = ' + ' + '


= + +
d y c xy b x a
d cy bxy ax
2 2
2 2

Metoda de rezolvare:
0 = ' = d d
- sistemul admite soluie banal
25
- pentru a determina i alte soluii, mprim cu
2
x (x=0) sau cu
2
y
(y=0)
una din ecuaii.
- notm
x
y
(x=0)= t sau
y
x
(y=0)= t i rezolvm ecuaia de grad II obinut.
- revenim la notaie i rezolvm sistemul format din

=
. .
1
sist a ec cealalt
t
x
y
i

=
. .
2
sist a ec cealalt
t
x
y


sistemul admite soluia banal (0;0)
cutm i alte soluii
presupunem x=0