Metode de Cunoastere A Elevilor

PSIHOLOGIE
E D U C A T I O N A L A - SEMINAR
METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR
Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt: - cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev - de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta - ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale Prioritatile de cunoastere a elevilor: Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev , prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare diagrama instruirii agne! Esecurile scolare si ple si ultiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara. Inte!rarea copiilor cu deficiente in invata antul de diferentiate (obiective, stil, metode, strategii! asa impune crearea unor oferte pedagogice
Copilul cu carente ari de ediu" la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. "coala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale. Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.! creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. #and familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate Sti ularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal$ informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese! Orientarea si !#idarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii.
material adaptat de BELDIANU IOLANDA , dupa cursul Psihologia Educationala FPSE !!" # UNI$B%
PSIHOLOGIE
Dificultatile de cunoastere a elevilor: DI$ICULTATI SU%IECTIVE #liseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate$ folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste$ raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta!$ eludarea aspectelor de personalitate (an%ietate, emotivitate, nivel de e%pectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna! DI$ICULTATI O%IECTIVE Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv "coala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative Necesitatea de a completa tabloul cu informatii e%trascolare obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara
PSIHOLOGIE
METODE CALITATIVE DE CUNOASTERE &' METODA O%SERVATIEI &etoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in conte%tul situational in care ele apar. O&ser'atia consta in surprinderea, urmarirea si e(aminarea modi)icarilor comportamentale, considerate ca indicatori ai starilor psihice, in conditii normale de des)asurare a acti'itatii su&iectului* este o perceptie plani)icata, organi+ata, care conduce la sta&ilirea legaturilor intre )apte si de+'aluie semni)icatia acestora, Conditiile bunei observatii: o elaborarea unui plan riguros de observatie o observatia e%acta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate o ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat o alegerea unui numar optim de observatii, in conditii variate o stabilirea unor mi'loace de verificare a observatiei ( repere de control! o consemnarea e%acta(imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos o eliminarea surselor de eroare si distorsiune #aracteristici individuale observabile in scoala (indicatori!: "imptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime, greutate, conformatie etc.! "imptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul e%presiv! #onduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modela', dans etc.! #onduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii! #onduita mnezica , inteligenta )rasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial Limitele o&s,- prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului - tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea - din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre (miopia ipote+ei! (asii in o)servatie* *. stabilirea e%acta a obiectivului +. documentarea prealabila ,. alcatuirea documentului (protocolul de observatie! -bservatia trebuie precedata de ela&orarea unui ghid de observatie, care va cuprinde toti indicatorii comportamentului studiat. Prelucrarea datelor poate evidentia punctele tari si punctele sla&e ale elevului, tendintele sale de manifestare, aspecte supra carora trebuie lucrat, abilitati care pot fi valorificate .n functie de scop, informatiile obtinute pot face o&iectul anali+ei impreuna cu su&iectul sau pot fi coro&orate cu informatiile obtinute din alte surse (anamneze, teste, chestionare!
PSIHOLOGIE
/ezultatul poate fi consemnat in fisa psiho-pedagogica a elevului, alaturi de datele factuale si de evolutie scolara
Tema de seminar (PIESA DE P !T " #I$%: E(, Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca .su&iect/ al o&ser'atiei d', Fara sa inter'eniti in conte(t, o&ser'ati persoana respecti'a intr#o situatie in care i s#a trasat o sarcina de lucru 0e(, sa e)ectue+e un desen, sa ela&ore+e un program, sa )aca ordine la locul de munca1camera etc,2, Pe &a+a acestui episod, ela&orati un ghid de observatie care sa surprinda atitudinea mani)estata de su&iect in e(ecutarea sarcinii, atat in ceea ce pri'este comoportamentul non#'er&al, cat cel 'er&al insotite de semni)icatia rele'anta 0recomandare- )olositi ta&elul anali+ei comportamentale032 si 0 2 din ane(a
Data . LoculSubiectul Activitatea observata ....................................... Numele observatorului . Facultatea .......Sectia/grupa an de studii..
PROTOCOL DE OBSERVATIE
&' Atitudinea !enerala fata de sarcina de lucru + "iguranta de sine 0chilibru emotional 2roganta , agresivitate #ooperare #alm, stapanire de sine "upramotivat /ela%at , . & 0zitant, nesigur 1iperemotivitate "upunere, docilitate Necooperare .nstabil, agitat "ubmotivat #rispat
.'
Capacitatea de adaptare la situatii noi + 2daptare rapida Progres rapid , . & 2daptare greoaie Progres lent
-'
Maniera de raportare la pro)e + .ntelegere rapida a indicatiilor .nvatare rapida "trategie mintala anticipativa /igurozitate in e%ecutie rezistenta la oboseala /ezistenta la monotonie , . & 3eficit de intelegere .nvatare lenta 1aotic, incercare si eroare "uperficialitate fatigabilitate Plictiseala
,'
Evolutia randa entului * a! b! progresiv, autodepasire,ambitie , competitivitate : stationar, consecventa, rigiditate :.......... ridicata (capacitate de mobilizare!
PSIHOLOGIE
c! d! +' Rit a! b! c!
.......... scazuta (deficit de mobilizare! fluctuant, instabil regresiv (energie nervoasa insuficienta, lipsa de motivatie, superficialitate, oboseala ! ul de lucru * alert (la inceput! constant (la sfarsit! constant, mediu lent (la inceput! constant (la sfarsit !
/'
Atitudinea fata de eroare 0autocontrol" autodepasire1 a! mobilizare pentruevitarea erorilor b! constientizarea erorii si redresare rapida c! persistenta in eroare (deficit de concentrare, reactie in lant! d! deruta de eroare (miscari haotice, dezordonate, agresivitate verbala sau gestica! e! erori in lant f! bloca'e ca urmare a erorii g! frecventa mai mare a erorilor : - la inceput , - la mi'loc, - la final
Se va asocia cu rit ul de lucru indicand structura te pera entala 2' Capacitatea decizionala a! promtitudine b! latenta c! ezitari (frecvente sau rare ! d! bloca'e (frecvente sau rare! Aspecte te pera entale + 0nergie /eactii sigure si prompte Prudenta si autocenzura (ma%imizarea riscului! Nervozitate, agitatie, instabilitate 0%presivitate , e%teriorizare 4' Aspecte !enerale * + "eriozitate Perseverenta /abdare #onstiinciozitate &5' Evaluarea !lo)ala a su)iectului * , . & Neseriozitate 3elasare, tendinta spre abandon Nerabdare "uperficialitate , . & 4ipsa de energie /eactii ezitante .mprudenta, atractie catre risc (minimalizarea riscului! #alm, concentrare, constanta .ne%presivitate, nee%teriorizare
3'
PSIHOLOGIE
.' METODA CONVOR%IRII 4on'or&irea este o discutie des)asurata intre pro)esor si ele'ul1ele'ii in'estigat0i2 cu scopul de a o&tine in)ormatii in legatura cu atitudinea, opiniile, credintele, moti'atiile prin care se preci+ea+a sistemul sau de 'alori, con'ingeri, )ilo+o)ia de 'iata, Conditii de aplicare: - aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul fa5a in fa5a - pozitiile profesor subiect pot fi intersan'abile - conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie - implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv - necesita un nivel sporit al e%presivitatii verbale, fluenta verbala, vocabular Surse de distorsiune: - tendinta de a face o buna impresie, respectul fata de autoritate, nesinceritatea - statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera rela%ata, elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare, respingere, rezistenta etc.! a'anta5 : acces la subiectivitatea elevului (fa5a nevazuta! de+a'anta5 : faptele fundamentale pot ramane nedepistate(insuficient clarificate Tipuri de convorbire : - c' Li)era apropiata de psihologia simtului comun, se poate centra pe o tema, dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba, face greu sortabila(cuantificabila informatia$ e importanta capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului - c' Se idiri6ata precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa, chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata$ criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat$ presupune un inceput de standardizare - c' Diri6ata - este stricta, cu grad redus de libertate, toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine$ este structurata, tematica, permite o buna masurare si ordonare a informatiilor - c' Situationala presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant, evidentiaza motivatii, opinii, contributii prin care faptul social poate fi reconstituit$ riguros, obiectiv, operationabil$ se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa - c' Li)era de !rup scoate la suprafata caracteristici atitudinale, comportamentale, de gnadire, creativitate, dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin )rainstor in!! 2lte tipuri de convorbire: - psihoterapeutice: psihanalitica, nondirectiva, clinica - ancheta pe baza de interviu relevanta in evidentierea realizarilor, operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul
PSIHOLOGIE
Tema de semina (PIESA DE P !T " #I$%Ela&orati un scurt ghid de interviu (convorbire% pe care sa#l puteti aplica intr#o situatie in care parintele unui ele', 'a solicita a5utorul, intru#cat &anuieste ca &aiatul sau este consumator de droguri 0sau orice alta pro&lema a adolescentei2, pro&lema care il ingri5orea+a, dar pentru care nu este capa&il sa gaseasca singur o solutie, Dialogul tre&uie sa se des)asoare intre d', in calitate de diriginte si ele'ul suspectat, Formulati "#3! intre&ari rele'ante, ast)el incat sa determinati cola&orarea ele'ului si a)larea cat mai multor in)ormatii cu pri'ire la situatia concreta,
-' METODA %IO7RA$ICA SI ANAMNE8A -'&' A N A M N E 8 A )ermen preluat din medicina, .nvestigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea e%plica evolutia si situatia actuala: o 6olile mai importante din copilarie o 3atele dezvoltarii generale (fizica si psihica! o 0venimentele ma'ore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre!scolare este un inter'iu diri5at asupra trecutului celuilalt in legatura cu: o fie o stare de fapt (insucces scolar, tulburari de conduita etc.! o fie o afectiune (tulburari instrumentale, traumatisme etc.! %IO7RA$IA
-'.' -
utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de in)ormatii rele'ante despre cele mai importante e'enimente de 'iata, care au a'ut semni)icatie pentru persoana )ormata, sau in curs de )ormare incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala o este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor ( informatiilor o se asociaza cu analiza cursului vietii, interviul, analiza produselor activitatii o permite insertia in: planul motivational, al intereselor, convingerilor, aspiratiilor, a modului de organizare a timpului, vizeaza un cadru general (viata! sau restrans (faptul! cand evolutia formarii 0u-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii biografia se transforma in auto)io!rafie ('urnal intim! o in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor e%emplare si are relevanta dubla: o pune in evidenta si popularizeaza reali+arile de e(ceptie ale )ostilor ele'i ai scolii o reliefeaza reali+arile actuale ale ele'ilor, care s-au remarcat (cercuri de creatie, olimpiade, concursuri etc.!
Tema de seminar (PIESA DE P !T " #I$1*

"
PSIHOLOGIE
Dupa ce anali+ati continutul standar al unei )ise de anamne+a3,respectand modelul dat, completati fisa de anamne&a, cu re)erire la propria d',persoana incercand sa )iti cat mai precis in in)ormatiile transmise sau , concepeti o lista de intre&ari care sa 'a a5ute sa o&tineti de la un ele' toate in)ormatiile continute in )isa de aname+a
$ISA
DE
ANAMNE8A
*. date o)iective 0de identificare!: numele si prenumele data si locul nasterii domeniul de activitate (ocupatia! .' date privitoare la ediul fa ilial o parintii : numele, data nasterii ( varsta , ocupatia o fratii: numele, data nasterii ( varsta , ocupatia o conditii de locuit, resurse financiare, climatul familial -' date privind sanatatea * antecenente heredo-colaterale boli, interventii chirurgicale accidente, traumatisme ,' situatia fa iliala 0daca e9te cazul1 o starea civila o varsta si profesia sotului(sotiei! o copiii : varsta, se% +' date referitoare la perioada scolaritatii evolutia scolara performante (materii preferate! preocupari e%trascolare /' inte!rarea in ediul social o integrarea in familie, o integrarea in mediul pofesional o integrarea in mediul social o integrarea sporti'a la ce clu&uri a acti'at, ce sporturi a practicat, relatia cu antrenorii relatia cu sporti'ii din echipa 2' aspiratii profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa familiale : cum isi creioneaza viitorul, sau daca este multumit de situatia actuala social: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicarii sporti'e - la ce ni'el 'rea sa practice sportul
PSIHOLOGIE
6, traseul individual in sport 0'ala&il pentru studentii de la EFS2 o ce moti'atii au stat la &a+a practicarii sportului o la ce competitie a participat o ce per)ormante a o&tinut o aprecierea indi'iduala a per)ormantelor 0care e 'aloarea sa- )oarte &un, mediu, sla&2 4 referitoir la ti pul li)er* preocupari, hobb7-uri &5' date o)tinute din o)servatie directa in ti pul derularii interviului (comportament, tinuta, limba', atitudini, dominante ale personalitatii!
,' METODA (RODUSELOR ACTIVITATII elevul este 'udecat dupa ceea ce face, nu dupa ceea ce spune insusirile si capacitatile psihice se e%teriorieaza atat prin functia e%presiva cat si prin cea proiectiva (compuneri, desene, creatii literare, programe de calculator, constructii tehnice, obiecte confectionate etc.! a'ua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se incon'oara sau pe care le-a produs nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse valoarea probata in timp au: o desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv o compunerea literara (poezia, eseul, 'urnalul nevoia de confesiune, de autostructurare, sublimare lirica desprins de individ, produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a creatorului!
PSIHOLOGIE
STRUCTURA :I DINAMICA (ERSONALIT;<II Personalitatea este un sistem supraordonat cu func5ie integrativ-adaptativ8 a omului, care presupune e%isten5a structurilor biologice 9i fiziologice dar nu-i o prelungire a acestora. Personalitatea este un produs calitativ distinct care se elaboreaz8 :n cadrul evolu5iei social-istorice a omului, al interac5iunii acestuia cu situa5iile sociale. "tructura 9i dinamica personalit85ii umane este dat8 de e%isten5a 9i de interac5iunea subsistemelor acesteia : "ubsistemul sau latura dinamico-energetic8 a personalit85ii = te pera entul$ "ubsistemul(latura instrumental-opera5ional8 a personalit85ii aptitudinile$ "ubsistemul(latura rela5ional valoric8 a personalit85ii caracterul TEM(ERAMENTUL = SU%SISTEMUL DINAMICO>ENER7ETIC AL (ERSONALIT;<II )emperamentul e%prim8 dinamica general8 a personalit85ii dat8 de propriet85ile generale ale "N# ale individului )ipul de activitate nervoas8 superioar8 (2N"! formeaz8 baza neurofunc5ional8 a temperamentului. )emperamentul se e%prim8 :n: i presiona)ilitate ad;ncimea 9i t8ria cu care sunt tr8ite fenomenele psihice, :ndeosebi cele senzoriale 9i afective$ dup8 capacitatea de recep5ie a stimul8rilor 9i profunzimea impresiilor produse, precum 9i dup8 ecoul lor :n :ntrega fiin58 a subiectului, unele persoane sunt mai ad;nc impresionabile iar altele doar superficial, pu5in impresionabile, cu variantele posibile :ntre cele dou8 e%treme$ i pulsivitate care se refer8 la caracterul brusc al r8spunsurilor, la desc8rc8ri sacadate :n desf89urarea proceselor ori, dimpotriv8, :nregistr;nd perioade de laten58 m8rite, desf89ur8ri domoale cu intensitate redus8$ rit ul reac?iilor @i al trAirilor interioare ne :nf85i9eaz8 alternarea lor uniform8 sau neuniform8, modific8rile accelerate sau :ncetinite, o anumit8 regularitate$ te poul = frecven5a fenomenelor :ntr-o anumit8 unitate de timp$ sub acest aspect, e%ist8 indivizi cu modific8ri abundente, cu frecven58 mare :n unitatea de timp 9i av;nd, deci, un tempou tumultos, ridicat, 9i indivizi cu o frecven58 de evenimente psihice 9i tr8ri reduse, manifest;nd un tempou sc8zut pe aceea9i unitate de timp$ indicele e9presivitA?ii psi#ice = care, :n descifrarea temperamentului apare :n intona5ia vorbirii, :n debitul 9i viteza limba'ului, :n mi9c8ri, :n e%presiile emo5ionale 9i mimice, :n scris, :n actele voluntare comple%e etc.
<ncerc8ri de e%plicare a temperamentului 9i de stabilire a unor tipologii temperamentale:
1%
PSIHOLOGIE
- 7alenus 9i Bipocrates considerau c8 diferen5ele de manifestare dinamico-energetic8 s-ar datora predominan5ei uneia din cele = umori organice (s;nge, limf8, bila galben8 9i bila neagr8! care se :nt;lnesc 9i se amestec8 (temperament > amestec! :n organismul uman. Predominan5a uneia sau alteia :n acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic, limfatic (flegmatic!, coleric 9i melancolic. - I'('(avlov, manifest8rile temperamentale trebuie raportate la specificul activit85ii nervoase superioare a creierului. <n baza unei laborioase cercet8ri neurofiziologice pe animale 9i oameni, acesta pune :n eviden58 trei :nsu9iri fundamentale ale sistemului nervos, :nsu9iri ce se e%prim8 :n activitatea nervoas8 superioar8: > for?a sau ener!ia, dependent8 de substan5e func5ionale constitutive neuronului$ > o)ilitatea, e%primat8 :n viteza cu care se consum8 9i se regenereaz8 respectivele substan5e func5ionale$ > ec#ili)rul const;nd :n reparti5ia egal8 sau inegal8 a for5ei :ntre cele dou8 procese nervoase de baz8 e%cita5ia 9i inhibi5ia, :n caz de neechilibru neput;nd s8 intervin8 dec;t predominarea for5ei e%citative #oncret, la fiecare individ cele trei :nsu9iri de baz8 prezint8 grada5ii :ntre e%tremele: puternic slab, echilibrat neechilibrat, mobil inert - C'7'Cun! introduce 9i anumite particularit85i psihologice :n delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. 0ste vorba de orientarea predo inantA spre lu e e9ternA sau internA" ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit" a )ivert" e9travertit' > B'C'EDsencE" ad8ug;nd acestor caracteristici gradul de nevrotis 0insta)ilitate @i sta)ilitate1" integreaz8 :ntr.o structur8 unitar8 cele patru tipologii, eviden5iind corela5iile dintre ele. 2stfel, el demonstreaz8 c8, de regul8, flegmaticii 9i melancolicii sunt introverti5i iar colericii 9i sangvinicii sunt e%traverti5i, dup8 cum melancolicii 9i colericii au un :nalt nivel de nevrotism sau instabilitate , iar sangvinicii prezint8 un nivel sc8zut de nevrotism, deci sunt stabili. (ORTRETE TEM(ERAMENTALE COLERICUL tip de 2N" - puternic" neec#ili)rat>e9cita)il$ tipul coleric este un tip combativ prin e%celen58, lesne 9i repede e%citabil (Pavlov!$ este e%citabil 9i inegal :n toate manifest8rile sale, cu oscila5ii :ntre cele dou8 e%treme fie n8valnic, nest8p;nit, fie deprimat sau cuprins de team8 9i panic8 (evolu5ie ciclotimic8!$ din copil8rie este zburdalnic, neast;mp8rat, prefer8 'ocurile dinamice care implic8 competi5ie 9i mult8 mi9care$ copii sunt prea vioi, agita5i, dispun de mult8 energie pe care o consum8 neeconomicos, :i caracterizeaz8 o vorbire e%ploziv8, g;ndirea lor se poate concentra mai greu, mi9c8rile sunt abrupte, ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplin8 :n educa5ie$ starea de e%altare care :l caracterizeaz8 pe coleric este :ntre5inut8 mult 9i de :ncrederea deosebit8 pe care o are :n sine, de valoriziraea pozitiv8 cu tendin58 spre supraevaluare$ :nclina5ia spre e%agerare :ntr-un sens sau altul pericliteaz8 echilibrul emo5ional, reac5iile (e%ploziile! sale afective fiind puternice 9i greu de st8p;nit, indiferent dac8 este vorba de bucurie sau furie$ are sentimente puternice 9i durabile dar este inegal :n manifest8ri, se las8 u9or cuprins de st8ri de alarm8 sau furie$ :n general este sociabil 9i are rela5ii durabile 9i intense :n prietenie 9i dragoste dar 9i :n du9m8nie$ :nva58 u9or dar are dificult85i :n a se concentra 9i a-9i men5ine stabil8 aten5ia :n sarcini monotone$ la coleric predomin8 fantezia 9i intui5iei asupra logicii 9i activit85ii analitice$ :n dependen58 de semnifica5iile activit85ii sale, de idealul de via58, se poate afirma ca om al marilor ini5iative, capabil de mari anga'8ri :n ac5iuni de lung8 durat8$ activitatea voluntar8 domin8 cu caractere variate, unii prezent;nd o energie neobosit8 9i continu8, al5ii sunt autoritari, al5ii lupt8tori, opzan5i, combativi$ ardoarea permanent8 a colericului :l face cura'os 9i m;ndru iar starea de neechilibru-e%citabil :l face ca :nt;i s8 reac5ioneze 9i apoi s8 g;ndeasc8$
11
PSIHOLOGIE
limitele sale ma'ore sunt m;nia 9i orgoliul$ f8r8 o bun8 educa5ie 9i o armonizare a unor tendin5e, colericul este de multe ori susceptibil, iritabil, sectar, brutal$ dac8 are superiorit85i mentale 9i morale, el apare ca un organizator neobosit, creator de ordine 9i armonie colericii sunt e%traverti5i, foarte comunicativi, sunt orienta5i mai mult spre prezent 9i viitor: e%emple de mari personalit85i ce se :ncadreaz8 :n acest tip: #asanova, 6eaumarchais, 3anton, 4. 6eethoven, iar la noi N.4upu, ).2rghezi, ..4.#aragiale, 4. /ebreanu etc.
Do inanta peda!o!icA trebuie s8 fie orientat8 pe formarea capacit85ii de autocontrol, pe formarea unor interese cognitive stabile, care s8-l orienteze, s8-i canalizeze 9i s8-i consume eficient energia, pe con9tientizarea tendin5ei de a se pripi 9i pe formarea r8bd8rii, pe contracararea tendin5ei de a se manifesta dominator 9i agresiv, pe controlul prin con9tientizare a reactivit85ii pentru a evita conduitele inadecvate.
SAN7VINICUL tip de 2N" - puternic" ec#ili)rat" o)il$ Fsangvinicul este un creator infierb;ntat, un element foarte activ, dar numai c;nd are mult de lucru 9i este interesat de acesata, adic8 atunci c;nd e%ist8 o e%cita5ie permanent8$ c:nd acest8 condi5ie lipse9te el devine plictisit, indolent(Pavlov!$ :n copil8rie a fost ceea ce se chiam8 un copil bun, echilibrat, adaptabil, care nu a dat prea mult8 b8taie de cap p8rin5ilor$ este volubil, hiperactiv, cu mentalitate :n genere concret analitic8 9i :n unele variante cu dezvoltare optim8 a activit85ii fantastice 9i creatoare$ se caracterizeaz8 prin ritmicitate, echilibru 9i acestea :n condi5iile vioiciunii, rapidit85ii mi9c8rilor 9i vorbirii, printr-o mare efervescen58 emo5ional8$ este temperamentul bunei dispozi5ii, al adaptabilit85ii promte 9i economicoase$ stabile9te cu mare u9urin58 contacte cu alte persoane pentru c8 are tehnici sociale variate 9i eficiente$ se integreaz8 rapid 9i bine :n grup, :i place s8 lucreze cu al5ii, coopereaz8 eficient$ dincolo de vioiciunea 9i e%uberan58, se descoper8 st8p;nirea de sine$ sangvinicul poate a9tepta f8r8 o :ncordare chinuitoare 9i poate s8 renun5e f8r8 a suferi este viguros, e%agerator, imaginativ, optimist, entutiast, 'ovial$ :i place s8 circule, s8 se mi9te , s8 comunice, s8 se dezvolte$ este amabil, binevoitor, satisf8cut de el :nsu9i$ are o bun8 imagine de sine, realist8 9i are :ncredere :n for5ele sale de a duce la bun sf;r9it o sarcin8$ este generos, sincer dar unora le lipse9te profunzimea$ are u9urin58 :n toate 9i posibilit85i de adaptare$ e%trema mobilitate sangvinic8 :ngreueaz8 uneori fi%area scopurilor, consolidare intereselor 9i pre'udiciaz8 persisten5a :n ac5iuni 9i rela5ii$ ca 9i colericii, sangvinicii sunt e%traverti5i, orienta5i mai mult spre prezent 9i viitor$ e%emple de mari personalit85i ce se :ncadreaz8 :n acest tip: ?r. /abelais, ?r. 6acon, @oltaire, oethe, 6alzac, iar la noi .. )eodoreanu, . 0nescu, N. rigorescu, . #o9buc etc. Do inanta peda!o!icA :n rela5iile cu sangvinicul trebuie s8 fie orientat8 pe fi%area scopurilor, pe formarea unor interese cognitive stabile 9i, :n mod deosebit pe persisten5a :n rela5ii. $LE7MATICUL tip de 2N" - puternic" ec#ili)rat" inert$ flegmaticul este :n via58 un muncitor lini9tit, totdeauna egal, insistent 9i perseverent (Pavlov!$ este :nainte de toate un om lent :n tot ceea ce face 9i totodat8 neobi9nuit de calm$ dispune de ceea ce se nume9te r8bdare natural8 9i, de aceea, prin educa5ie, poate atinge performan5e :n perseveren58 voluntar8, meticulozitate 9i temeinicie$ nu se pierde prea u9or cu firea$
12
PSIHOLOGIE
gesturile sunt rare, m8surate, egale 9i lente, vorbirea t8r8g8nat8 9i monoton8, mersul lini9tit, mi9c8ri pu5ine, mimic8 ine%presiv8$ inteligen5a este analitic8 9i ra5ional8, imagina5ia rece$ opus colericului, flegmaticul mai :nt;i g;nde9te 9i apoi reac5ioneaz8$ dac8 personalitatea este slab8, flegmaticul tinde c8tre inac5iune, neprevedere, desfr;u, lene$ dac8 posed8 superiorit85i mentale 9i morale atunci va eviden5ia e%act8 posedare de sine :nsu9i, prevedere, fidelitate, metod8, eficien58$ este mai pu5in sociabil, se adapteaz8 mai greu unor schimb8ri (este conservator! 9i, :n general nu manifest8 ini5iativ8 :n rela5iile interpersonale$ de9i pare indiferent afectiv, el a'unge la sentimente e%trem de consistente 9i durabile$ flegmaticul este caracterizat de fidelitate, regularitate, sobrietate 9i r8bdare$ este prudent 9i con9tiincios :n tot ceea ce face, de la modul de anga'are :n sarcin8 la maniera :n care abordeaz8 o rela5ie interpersonal8$ nu stabile9te repede 9i u9or prietenii dar pe cele pe care le are le p8streaz8 pentru mult timp, unele toat8 via5a$ are un sim5 al datoriei dezvoltat 9i, de regul8, duce lucrurile la bun sf;r9it$ sunt persoane onorabile pe care se poate conta$ stabilitatea 9i concentrarea sunt calit85ile aten5iei tipice flegmaticului, de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implic8 rezisten58 la monotonie, izolare 9i ritm mai lent $ este mai greoi, are o caden58 lent8 :n :nv85are dar este prudent 9i con9tiincios, de aceea face pu5ine gre9eli, inclusiv :n activit85ile psiho-motorii$ de regul8 sunt introverti5i, :nchi9i :n sine, pu5in comunicativi (din ei se delimiteaz8 taciturnii! 9i orienta5i mai mult spre trecut$ e%emple de mari personalit85i ce se :ncadreaz8 :n acest tip: 0rasmus din /oterdam, ..Aant, B.4ocCe, 2. ?rance, iar la noi &. "adoveanu etc.
Do inanta peda!o!icA :n rela5iile cu flegmaticii trebuie s8 fie orientat8 spre dezvoltarea sociabilit85ii 9i a fle%ibilit85ii. 4a acest8 categorie temperamental8, profesorul trebuie s8 dea dovad8 de mult8 r8bdare mai ales :n fazele de adaptare la sarcini noi, s8 :ncura'eze perseveren5a 9i calitatea muncii flegmaticilor 9i s8 nu le repro9eze 9i s8 nu-i sanc5ioneze pentru faptul c8 nu sunt prom5i :n r8spunsurile orale pentru c8 ei au un ritm mai lent al reactivit85ii generale. MELANCOLICUL tip de 2N" - sla)$ temperamentul melancolic reprezint8 tipul de sistem nervos evident inhibabil$ se vede c8 pentru melancolic fiecare fenomen din via58 devine un agent inhibitor, din moment ce el nu crede :n nimic, nu sper8 nimic, peste tot vede 9i a9teapt8 numai r8ul 9i pericolul (Pavlov!$ melancolicul este temperamentul hipotonic care v8de9te un tonus sc8zut 9i reduse disponibilit85i energetice, de unde, pe de o parte, sensibilitatea 9i emotivitatea deosebit8, iar, pe de alt8 parte, :nclinarea spre depresiunea :n condi5ii de solicitare crescut8$ are mari dificult85i :n adaptarea social8, aceasta 9i datorit8 unor e%agerate e%igen5e fa58 de sine 9i a redusei :ncrederi :n for5ele proprii$ este timid 9i inhibat, st;ngaci :n rela5iile cu ceilal5i, cu at;t mai mult :n prezen5a unor persoane pe care nu le cunoa9te sau de care se teme$ nu-9i manifest8 intens reac5iile afective dar este :nclinat spre interiorizare$ neechilibrat emo5ional, reac5ioneaz8 la situa5iile neprev8zute prin retragere, descura'are, panic8$ este hipoinstinctiv dar hipersensibil, schizoid, romantic, sugestibil, schimb8tor, nestatornic, cu frecvente crize de depresiune$ inteligen5a poate fi bine 9i mult dezvoltat8, dar duce u9or la crize de epuizare 9i la obsesii$ nu are mare rezisten58 la st8rile de :ncordare 9i suprasolicitare, :n schimb este capabil de ac5iuni analitice de mare fine5e 9i care necesit8 mult8 r8bdare 9i gri'8 pentru detalii$ :nva58 mai greu, cu multe gre9eli, av;nd :n permanen58 nevoie de :ncura'are din partea celor apropia5i$ e%emple de mari personalit85i ce se :ncadreaz8 :n acest tip: ?r. #hopin, B.B./ousseau, N. ogol, P...#eaiCovsCi, 2ristotel, alileo alilei, iar la noi &. 0minescu, 2l. @lahu58, 4.6laga etc.
13
PSIHOLOGIE
Do inanta peda!o!icA trebuie orientat8 pe dezvoltarea :ncrederii :n for5ele proprii, a stimei de sine 9i a abilit85ilor sociale$ :ncura'8rile 9i climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune dec;t atitudinea e%igent8 9i atmosfera :ncordat8.
Tema seminar (PIESE DE P !T " #I$% 3, 'CI(E S$(T E$)* 7 scrieti ! de propo+itii care incep cu .EU SUN$,,,,/si continua cu o caracteristica personala care 'a de)ineste, Identi)icati o caracteristica pe care doriti sa o schim&ati, raspun+and la rtei inrte&ari- daca $8EBUIE, daca %8E$I, daca PU$E$I sa )aceti schim&area 9 , +hid de temperament 0Belo'2 7 dupa ce 'a autoaplicati ghidul, ela&orati o schita de portret a temperamentului dominant
GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)

Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________ In tabelul urmator sunt listate o serie de enunturi care fac referire la diverse tipuri de comportament . in dreptul fiecareui enunt , in casuta cu punct va trebui sa treceti cifra care va reprezinta ca raspuns , dupa cum urmeaza : ! daca acel comportament va este cracteristic in mod constant (intotdeauna) " ! daca acel comportament va este specific doar in anumite con#uncturi (uneori) $ ! daca acel comportament nu va caracterizeaza de loc (niciodata )
Nr. *. +. ,. =. D. E. F. G. H. *I. **. *+. *,. *=. *D. *E. *F. *G. *H. +I. +*. ++. +,. +=. +D.
3escrierea comportamentului ?ara astampar, agitat @esel, optimist #alm, cu sange rece )imid .mpulsiv, irascibil 0nergic si intreprinzator #onsecvent si serios in ceea ce face "e pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii Nerabdator Nu duce un lucru la bun sfarsit Prudent si echilibrat 3ificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii 2spru si sincer in relatiile cu oamenii .nclinat sa se supraaprecieze "tie sa astepte (rabdator! Neincrezator in propriile forte 1otarat si plin de initiativa #apabil sa sesizeze noul )acut "uporta usor singuratatea .ncapatanat Nestatornic in interese si inclinatii @orbeste calm, cu opriri, fara mimica 3eprimat si dezorientat dupa esec .ngenios in discutii
14
PSIHOLOGIE +E. +F. +G. +H. ,I. ,*. ,+. ,,. ,=. ,D. ,E. ,F. ,G. ,H. =I. =*. =+. =,. ==. =D. =E. =F. =G. =H. DI. D*. D+. D,. D=. DD. DE. DF. DG. DH. EI. E*. E+. E,. E=. ED. EE. EF. EG. EH. FI. F*. F+. F,. F=. FD. FE. FF. FG.
"uporta usor neplacerile si esecurile "uporta ironiile la adresa sa 2re tendinta de a se inchide in sine 4ucreaza in salturi "e adapteaza usor la diferite impre'urari Nu-si cheltuieste inutil fortele -boseste repede .nclinat spre risc &anifesta receptivitate fata de nou /especta cu strictete un anumit regim de viata @orbeste incet si rar, pana la soapta Neranchiunos, nesuparacios "e calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate .si reprima usor pornirile "e adapteaza greu la caracterul interlocutorului @orbeste repede, cu intonatie si cu pasiune "e deprinde usor cu o munca noua 0ste putin sensibil la laude si mustrari ?oarte impresionabil .nclinat spre actiuni hazarde (riscante! "uporta greu monotonia, activitatile migaloase #onstant in relatii si interese 0%agerat de receptiv la laude si do'eni "candalagiu si agresiv #omunicativ si serios "e incadreaza lent intr-o activitate noua 0%igent fata de el si fata de cei din 'ur Neintelegator fata de lipsuri /abdator si muncitor 0gal in raporturile cu cei din 'ur Predispus la neincredere si suspiciuni 2re o mimica agresiva @orbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza Punctual si ordonat ?oarte sensibil #apabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide .si pastreaza calmul in situatii limita "e adapteaza greu la o situatie noua ?oarte vulnerabil Nazuieste spre nou )otdeauna este plin de viata 0ste inert, greoi, indiferent .nchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile ?ace miscari violente, bruste 2doarme si se trezeste usor "tie sa se stapaneasca Nu prea activ si cam fricos Perseverent in realizarea scopului propus "e pricepe cand trebuie sa ia o hotarare .si controleaza pornirile 3ocil, ascultator .si schimba brusc dispozitia )rateaza lucrurile cu superficialitate
PSIHOLOGIE FH. GI.
3uce pana la capat o treaba inceputa )inde sa starneasca compasiunea celor din 'ur )-)24 N-)0 ")2N32/3
La )inalul testului se )ace totalul pe )iecare coloana in parte, 4oloana pe care se o&tine suma cea mai mare de)ineste temperamentul dominant, 4 7 coleric , S# sang'inic , F# )legmatic, :# melancolic
METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE

+' METODA TESTELOR Testul cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician, este o proba standardizata din punct de vedere al: - sarcinii identice propuse spre rezolvare, - al instructa'ului, - al conditiilor de aplicare - al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor elaborarea unui test presupune: constructie, (re!etalonare, studii de validare standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare, validitate, fidelitate
1!
PSIHOLOGIE
A'anta5e& se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt & informatiile sunt consistente, precise, cuantificabile si obiective & informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate & faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic & evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon $ipuri de teste de inteli!enta si de dezvoltare intala masoara potentialul cognitiv general de aptitudini si capacitati de personalitate (obiective, tehnici proiective, de e%presie! surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii de cunostinte (docimologice2 evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu asigura feed-bacC obiectiv asupra eficientei activitatii didactice Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii: & cu dificultai scolare: esec, demisie (abandon!, delicventa & cu tulburari somatoforme (dureri de cap, oboseala cronica etc.! & cu tulburari de personalitate (an%ietate, dizarmonie, tulburari de conduita, probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala! Domenii de competenta ale psihologului1consilierului scolar: & orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati! & scoli a'utatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale(motrice & alegeea celui mai potrivit nivel de educatie & depasirea unor probleme de invatare, adaptare, integrare /eactii antitest: & invazie in subiectivitate, intimitatea oamenilor & etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala & sporeste riscul de profetie autoimplinita & faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa, se%, cultura, clasa sociala -rientarea actuala: rafinarea puterii lor diagnostice, fi%area de standarde etice corespunzatoare, evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa! /' METODA CBESTIONARULUI C#estionar* - set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte e%tinsa, pe un numar mare de persoane, ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate metoda cantitativa, ce presupune probleme speciale de constructie, aplicare, prelucrare, interpretare sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist 4aracteristici tehnice : & reprezentativitatea esantionului & constructia chestionarului & tipurile de intrebari 0ite ii1 & formularea si ordinea intrebarilor
1"
PSIHOLOGIE
&
anchetarea cu sau fara operator
)ipuri de chestionare: & de opinie metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii, atitudini, compoirtamente pentru a evidentia opinii, atitudini, pareri despre ei, depre lume sau situatii specifice & de interese relevante in orientarea si selectia profesionala, printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini! & factuale formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica A'anta5e: & & & releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ, pe un numar mic de domenii foloseste autoraportarea- valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii! standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica
De+a'anta5e& poate genera reactii de prestigiu: tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana! efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati! negativism (nu raspunde la toate intrebarile! originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta! & daca chestionarul este rau alcatuit: & sugereaza raspunsuri, & stimuleaza raspunsuri dezirabil, & intrebarile se induc reciproc Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. 0%. stilul de conducere evaluat prin indicatori* orientarea (spre sarcina, spre individ, neprecizat! luarea de decizii(unilateral, in consens, la intamplare! ritm de lucru (sustinut, suprasolicitare, ritmic, la voia intamplarii! calitatea relatiilor interpersonale (tensionate, pozitive, indiferenta!
Seminar# pre+entarea unor modele de teste de atentie, memorie, inteligenta non'er&ala, intelegere 'er&ala, intuitie tehnica etc, chestionar de autoe'aluare, de stres, de opinie etc, teste de personalitate, de temperament etc,
2' METODA SOCIOMETRICA 3in punct de vedere situational, omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii: A actioneaza asupra lui % % are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si(sau C "uportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala afilierea si socializarea - care se manifesta in trei forme: tre&uinta de inclu+iune nevoia de contact, de comunicare, de a fi ingri'it, de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins! tre&uinta de control de a isi e%ercita autoritatea si de a fi prote'at tre&uinta de a)ectiune regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate
1#
PSIHOLOGIE
.nterinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate! sau microscopic (grup mic! Socio etria studiaza matricea sociometrica, care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie, antipatie, indiferenta! Metoda socio etrica desemneaza un ansamblu de tehnici e%perimentale si matematice, destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup. Testul socio etric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor, a centrelor de infuenta, a liderilor, a gradului de coeziune etc.! )ehnica aplicarii testului - se cere subiectilor sa e%prime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva! in legatura cu perticiparea la o actiune comuna #onditii de aplicare : *. crearea unui climat )a'ora&il (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup, tteama de a-si e%prima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el +. subiectii trebuie sa se simta direct implicati in e%periment, moti'atia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti ,. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale, sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun! =. numarul criteriilor poate creste in functie de comple%itatea lor, de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor D. numarul de alegeri poate fi: nelimitat mai veridic si mai spontan, dar mai greu de evaluat si interpretat limitat inhiba spontaneitatea E. componenta a)ecti'a si cea cogniti'a testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale
e,- intrebari3, numeste doi colegi pe care#i consideri cei mai potri'iti pentru a conduce grupul , numeste doi colegi pe care#i consideri cei mai nepotri'iti pentru a conduce grupul 3, cu cine doresti sa lucre+i in grupa de practica9 , cu cine nu doresti sa lucre+i in grupa de practica9 3, alege trei colegi cu care ti#ai dori sa pleci in e(cursie , alege trei colegi cu care nu ti#ai dori sa pleci in e(cursie
fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-! pana la plus(J! la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (e%. *,+,, colegi! - notarea se face astfel : J+ (cea mai mare atractie!
1$
PSIHOLOGIE
J* (atractie mai redusa! -* (respingere mai redusa! -+ (cea mai mare respingere! - se poate lucra si cu culori "ubiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare "K6.0#).. A . C D E " )otal alegeri )otal respingeri -+ -* -+ *(+! ,(D! +(=! *(*! J+ J+ +(,! *(*! J+ -* J* -+ -* =(F! J* =(E! *(*! ,(,! +(,! J+ -* -+ -+ -* J* J+ J+ J* -+ J* -* J* A % C D E $
pe orizontala (randuri2 se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului pe verticala (coloane; se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect 0adica puncta5ul cumulat al alegerilor sau
e%. 3 0 2 7 o alegere1respingere cu intensitatea respingerilor2
#alcule (prelucarea datelor! a. INDICELE DE STATUT (RE$ERENTIAL ALE7ERI > RES(IN7ERI
IS( G
N=& ."P poate fi : pozitiv, negativ, nul b. INDICELE DE COE8IUNE
2%
PSIHOLOGIE
ale!eri reciproce 9 .
Ic G
N0N=&1
Knde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului! * este indicele ideal, cu cat se indeparteaza de * scade gradul de coeziune 2@2N)2B0. - permite evidentierea: lanturilor, perechilor, triunghiurilor - indica rapid : liderii, e%clusii, izolatii - prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului 30L2@2N)2B0: - surprinde structura grupului la un moment dat - are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale SOCIO7RAMA - figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor e%istente intre membrii grupului Preferinte unilaterale ( 2 il prefera pe 6! Preferinte reciproce ( 2 il prefera pe 6 si invers! /espingeri unilaterale /espingeri reciproce
Tema de seminar : Formati un grup din < persoane si sta&iliti o actiune comuna, in cadrul careia tre&uie sa 'a e(primati optiunile in ceea ce pri'este cola&orarea 0doua alegeri, doua respingeri2 dupa modelul anterior, Ela&orati sociomatricea si sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coe+iune
3' MODALITATI DE ORIENTARE SCOLARA SI (RO$ESIONALA a. prin continutul ateriilor din programa de invatamant, tanarul vine in contact cu omenii de activitate diverse si isi formeaza o serie de interese de cunoastere, preferinte etc.$ disciplinele scolare contribuie la dezvoltarea cunostintelor, aptitudinilor si capacitatilor individului b. in orele de diri!entie sau in actiunile distincte de popularizare, se realizeaza o informare cat mai comple%a despre lumea profesiilor: domenii de activitate, forme de calificare in reteaua scolara si alte forme post-scolare, perspectivele carierei c. vizite de docu entare ale elevilor in diferite intreprinderi si institutii ocazioneaza un contact direct, intuitiv, cu continutul concret sl profesiilor, despre aspecte specifice unor munci
21
PSIHOLOGIE
d. practica in productie este nu numai modalitate de formare a deprinderilor profesionale ci si un prile' pentru tanar de a-si confrunta reprezentarile despre profesie, aspirartiile si motivatiile cu realitatea concreta a propriilor performante e. psi#odia!nosticul este o actiune comple%a de ghidare a autocunoasterii prin mi'loace specifice psihologiei$ sunt evaluate aptitudinile si intreaga personalitate a elevului, potentialul lui de dezvoltare, de catre psihologi specializati in domeniu si sunt oferite sfaturi si indrumari care sa-l a'ute pe tanar in alegerea sa f. evaluarea peda!o!ica (concretizata in fisa psihopedagogica! cuprinde atat aspectele psihologice susmentionate cat si interpretarea evolutiei scolare si a comportamentului elevului in ansamblul sau cu scopul de a furniza tanarului si familiei o imagine cat mai completa a posibilitatilor sale.
INVENTARUL DE (RE$ERINTE VOCATIONALE 0BOLLAND1 rupeaza profesiile (mediile de munca dupa E dimensiuni: R - realiste (stiinte e%acte! I - intelectuale A - artistice S - sociale E > antreprenoriale C - conventionale
fiecare profesiune avand *-, dimensiuni preponderenta 0e(, 'an+atorul este situat in categoria ES4 7 antreprenorial, social, con'entional2 1olland considera ca alegerea profesiei este o e%presie a personalitatii: )iecare persoana tinde sa#si aleaga o ocupatie1pro)esie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale/, o profesie in care: sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile, sa-si e%prime atitudinile si valorile, sa 'oace roluri agreabile sa le ocoleasca pe cele dezagreabile, sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala. Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii.
Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale

TI(UL DE (ERSONALITATE !EA#IST (motor% I(TE#ECT$A# (lingvistic% A!TISTIC (estetic/ creativ% INTERESE ?orta fizica, coordonare motrica, miscare, agresivitate, concret .ntelegere, e%plicare, studiu, rezolvarea de probleme 2ctivitati nestructurate care solicita creativitate si e%presie personala DOMENII OCU(ATIONALE )opograf, mecanic, activitati fizice in aer liber, mestesuguri manule 3omenii stiintifice informatica! (chimist, fizician, biolog,
&uzica, limbi straine, arte plastice, literatura, publicitate, decoratiuni interioare, fotografie,
22
PSIHOLOGIE
(indirecta! S CIA#
televiziune Profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtator de cuvant, reporter @anzator, agent de vanzari, manager, mic intreprinzator, lider
/elationare cu ceilalti, a e%plica altora (a preda!, a a'uta, a comunica @anzare ( cumparare, negociere, organizarea activitatii altora, initiativa, coordonare si conducere 0%ecutie, ordonare, finalizare, conservare, loialitate
I(T!EP!I(0AT !
C (" !1IST
#ontabil, secretara, functionar, administrator, bibliotecar, arhivist
4' METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR (RO$ESIONAE SI OCU(ATIONALE P! "I#$# C$PATI (A#
Profilul ocupational este o descriere sistematica a unei ocupatii, cuprinzand urmatoarele aspecte: &' Continutul uncii ( ce mi se cere sa facM #are este sarcina pe care trebuie s-o indeplinesc in acest locM! .' Unelte H instru ente de lucru (ce am la dispozitie pentru a indeplini sarcina M cu ce trebuie (pot sa lucrez pentru a face ceea ce trebuie sa fac!
23
PSIHOLOGIE
-' Atri)utii si responsa)ilitati ( ce trebuie sa fac pentru a indeplini sarcina M ce carinte trebuie sa respect M #are sunt limitele mele M ! ,' (ro!ra de lucru (care este perioada de timp pe care o am la dispozitie M cat timp lucrez zilnic M! +' Mediul de activitate (in ce conditii (unde trebuie sami indeplinesc sarcina M! /' Situatii de risc ( la ce ma e%punM ..conditii speciale de lucru: zgomot, radiatii, inaltime etc ! 2' Cerinte pentru e9ercitare 0 edicale si pi#olo!ice1 (cum trebuie sa fiu ca sa pot face ceea ce mi se cere M caracteristici fizice si psihice pe care trebuie sa le intrunesc! 3' Deprinderi transfera)ile (ce din ceea ce stiu de'a sa fac pot sa folosc in ceea ce trebuie sa facM! 4' Cerinte de educatie si pre!atire profesionala (care este nivelul de scolarizare pecare trebuie s-l am ca sa pot avea acces laacesta munca M! &5' Salarizare" pro ovare" alte avanta6e ( cati bani primesc pentru munca pe care o facM #e mai primesc in afara de bani M! &&' Dina ica ocupationala pe piata uncii ( cat de cautata este munca asta pe piatza M cat de usor(greu pot sa gasesc un loc de munca similar cu pregitirea(e%perienta pe care o amM &.' Ocupatii inrudite" specializari ( ce altceva mai pot face cu pregatirea si e%perienta acumulate M cum pot sa ma perfectionez in domeniuM! Ktilizarea profilelor ocupationale : in informarea despre ocupatii si profesii in compararea caracteristicilor si competentelor unei persoane cu ceNrintele unei ocupatii ( profesii dorite (consilierea profesionala!
Te a se inar (PIESA DE P !T " #I$1* 0laborati o fisa de profil ocupational pentru profesia(meseria pentru care va pregatiti ca actuali studenti
$ISA (SIBO>(EDA7O7IC; SI VALOAREA EI (ENTRU (ROCESUL INSTRUCTIV>EDUCATIV "e atribuie denumirea de fis8 acelui instrument de lucru care serveste organiz8rii si prezent8rii informatiilor referitoare la o persoan8, privit8 :n totalitatea sa, sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. Printr-o bun8 organizare a informatiei, fisa prezint8 un avanta' deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp :ndeplineste un rol de directionare a activit8tii de cunoastere a persoanei. 2l8turi de notiunea de fis8 se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic, care se poate defini ca fiind forme de organizare a activit8tii de cunoastere a elevului, destinat8 necesit8tilor actiunii pedagogice, adic8 obiectivelor de formare a personalit8tii copilului, sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizic8, dezvoltarea psihic8, fond informational, integrarea social8. ?isa destinat8 studiului individualit8tii elevului privit8 in interdependenta factorilor :n care se integreaz8 poate fi definit8 ca un document cu valente practice care permite desf8surarea unei actiuni programate, :n scopul des8v:rsirii personalit8tii elevului prin intermediul procesului de inv8t8m:nt. 0ficienta nu trebuie c8utat8 :n
24
PSIHOLOGIE
valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate, ci :n rolul ei de factor dinamizant al procesului de :nv8t8m:nt. Caracteristicile fisei psi#o>peda!o!ice 2lc8tuirea fisei se spri'in8 pe c:teva principii, dintre care mention8m: considerarea unitar8 a personalit8tii copilului, cercetarea variabileleor de personalitate :n interdependenta lor, distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate, de mediu si de educatie, abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in e%plicare aprocesului de formare a elevului. 2ceste principii, precum si metodele de studiere a tr8s8turilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice: -caracteristica de fisA de concluzii" deoarece contine rezultatele preluc8rii informatiei, realizeaz8 cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor, e%prim8 generalul si caracterisiticul din fapte$ - caracterul sintetic, priveste copilul multilateral: fiziologic, psihologic, pedagogic si social, -evidentiazA ele entul caracteristic: scoate :n relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun, ceea ce este permanent de ceea ce este accidental, e%plic8 persoana prin dominantele sale psihologice, pedagogice, sociologice. -per ite o prezentare dina icA, contine date din analiza procesului de adaptare, integrare, familie, scoal8, societate, urm8reste copilul in procesul de formare, sesiz:nd modul de cristalizare a anumitor tr8s8turi, e%plic8 structura psihologic8 prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului, prin factorii care intervin ( de s8n8tate, de mediu, de scolaritate!. -are un caracter directional: permite o actiune programat8 :nn formarea copilului, contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv, educativ c:t si datele referitoare la orientarea scolar8 si profesional8$ -are un caracter e9plicativI este rezultatul actiunii de :ntelegere a copilului, contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite$ -are un caracter de continuitate : oglindeste permanent situatia copilului, urm8reste elevul in toate etapele de :nv8t8m:nt, se definitiveaz8 pe parcurs.-are un caracter de accesibilitate, poate fi completat8 si utilizat8 de orice cadru didactic$ -prezintA usurintA Jn parcur!ere* contine numai informatii utile, caracterisitice, prezint8 o anumit8 sistematizare a datelor. evidentiaz8 elementele
-constituie un docu ent secret , comunicarea datelor se face cu gri'a de a nu crea elevilor conditii de stres.
Kntoc irea fisei de caracterizare psi#o>peda!o!icA - privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne ofer8 posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualit8tii elevului: ..3ate personale:*.3ate despre starea civil8 +."colile frecventate de elev si localit8tile in care a avut domiciliul ...3ate asupra st8rii de s8n8tate *.accidente ereditare si conditii de mediu nocive, +.antecedente personale, defecte fizice, deficiente senzoriale. ,.starea general8 a s8n8t8tii$ =.mentiuni medicale cu important8 pentru procesul de :nv8t8m:nt
PSIHOLOGIE
....3ate asupra mediului familial *. ?amilia (tabel sintetic! +. #aracterisiticile vietii de familie ,. radul de integrare a elevului in familie =.2tentie acordat8 form8rii copilului D..nfluente e%trafamiliale E.2ctiuni de colaborare a scolii cu familia .@. 3ate asupra scolarit8tii *. "ituatia scolar8 (tabel sintetic! +. radul de integrare a elevului :n scoal8 ,. 4ocul si rolul :n organizatia de tineret =. "uccese deosebite :n competitii D. 2ctivitate :n cercurile de elevi E. Preocup8ri :n afara scolii F. ?actorii e%plicativi ai reusitei sau nereusitei scolare G. /ecomand8ri pentru ameliorarea nivelului de preg8tire si educatie @. 3ate asupra structurii psihologice *.#aracteristicile proceselor intelectuale +.2fectivitate, temperament, caracter ,. 2ptitudini, interese =. 2specte :n care este necesar s8 se intervin8 @.. 2precieri sintetice *. 6iogram8 psihopedagogic (prin aprecieri :n raport cu totalitea elevilor! +. Profil
@... 3ate referitoare la orientarea scolar8 si profesional8 *.2spiratiile elevului +. 3orintele p8rintilor ,. 2precierea profesorului diriginte =. 2ctiuni formative directionale
Te a se inar (PIESA DE P !T " #I$1* #ompletati fisa psi#opeda!o!ica (ane%ata! pentru o cunostinta aflata in sistemul de invatamanta (gimnazial sau liceal!
Liceul / Scoala Localitatea.. Judetul.
FISA PSIHOPEDAGOGICA I.
1.
DATE PERSONALE
Nu ele !i "#e$u ele ele%ului
2!
PSIHOLOGIE
2. 3. 4. . !.
clasa
Na!cut i$ anul..luna.'iualocalitatea.. Do iciliul .str..nr. este in aceasta scoala din anul (clasa..) s&a trans*erat de la scoala localitatea..in anul din motivele .. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmea'a +
,n anul La scoala -edia generala la absolvire .bs.date/ situatii deosebite (ga'da/ camin/ naveta)
".
a"#ecie#ea &e$e#ala a!u"#a ele%ului din partea scolii de la care s&a trans*erat sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este trans*erat)
II DATE DESPRE SIT'ATIA FA(ILIALA

). Tatal (a a *. Ti"ul de +a ilie, Pa#i$tii numele varsta pro*esia Locul de munca
Familie obisnuita 1arinti vitregi+ Alte situatii +
0
mama vitrega
0 0 0
tata vitreg
0 0 0
ambii parinti vitregi copil in*iat
0 0
*amilie monoparentala mama decedata
parinti divortati tatal decedat
ambii parinti decedati
-.. Situatia +#atilo# Numar de *rati mai mari ..numar de *rati mai mici Sora/*rate Anul nasterii 1regatirea scolara .bservatii (resurse materiale/ in*luente
11. alti e /#ii ai +a iliei care locuiesc cu copilul (daca aceste personae au o in*luenta po'itiva sau negative asupra copilului)
2"
PSIHOLOGIE
.. -0. at o!+e#a !i cli atul educati% di$ +a ilie a. b. c. relatii dintre parinti relatia dintre parinti si copil. atitudinea parintilor *ata de problemele de educatie ale copilului . . ............... 13. co$ditiile de %iata !i de u$ca ale ele%ului (camera personala/ biblioteca/ program sistematic organi'at/ studiul particular al limbilor straine/ conditii igienico&sanitare) .. 14. i$+lue$te e1t#a+a iliale (prieteni/ antura2)
III RE2'LTATELE ACTIVITATII ELEV'L'I

1 . Situatia scolara clasa -edia anuala -edia la purtare clasi*icare Discipline pre*erate Discipline cu re'ultate slabe
1!. concursuri si cercuri scolare si e3trascolare clasa 4oncurs/cerc re'ultate Alte activitati
1". Acti%itati "#e+e#ate i$ ti "ul li/e# si in*luenta lor asupra elevului Lectura (domeniul) Arte plastice Altele
0
Sport
-atematica
Fi'ica&c5imie
Lucrul la calculator
4olectii (ce *el6)
7e5nica
0 -u'ica (ce *el6) 0
0 .
-). Facto#ii e1"licati%e ai #eu!itei !au $e#eu!itei !cola#e (capacitate/ interes/ conditii de studio/ starea de sanatate/ re'istenta la e*ort) ..
2#
PSIHOLOGIE
IV CARACTERI2AREA ELEV'L'I
-*. NIVEL DE INTELIGENTA Foarte bun
0 0 0
bun
0 0
mediocru
0 0 0
slab
0 0
0.. SPIRIT DE OBSERVATIE Foarte bun bun mediocru slab
0-. ATENTIE Foarte buna mediocra
0 0
slaba
00. RIT('L ACTIVITATII 8apid
destul de mobil
incetinit
lent
0 0
lipsit de incredere
03. INCREDERE IN FORTELE PROPRII ,ncre'ator
0 0
destul de incre'ator
mai putin incre'ator
0 0
04. INDEPENDENTA independent mani*esta uneori independenta
0 0
mai mult sablonar
dependent
05. ECHILIBR'L E(OTIONAL calm
controlat
emotive
agitat
06. FIRE comunicativ
*oarte sociabil
putin sociabil
0 0 0
07. TE(PERA(ENT coleric
sangvinic
*legmatic
0 0
melancolic
0). LI(BAJ vocabular bogat
e3primare *rumoasa
e3primare usoara/corecta
cocabular si redare greoaie
vocabular redus/ e3primare incomplete
0*. alte t#a!atu#i "o8iti%e ..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... .. 3.. alte t#a!atu#i $e&ati%e ..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... .. 3- i$te#e!e "#o+e!io$ale !i a"titudi$i !"eciale ..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... .. 30. a"#ecie#i de a$!a /lu
2$
PSIHOLOGIE
..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... ... 33. #eco a$da#i "e$t#u !coala !i +a ilie ..................................................................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................... .. 34. o#ie$ta#e !cola#a !i "#o+e!io$ala 9,-NA:,; aspiratiile elevului dorintele parintilor recomandarea scolii L,4<;
a)........................................................ a) ............................................................. b)....................................................... c).................................................... .. b) .............................................................. c).............................................................
Nu ele !tude$tului
Facultatea
G#u"a
(ortofoliu se inar (SIBOLO7IE EDUCATIONALA

&' AUTOCUNOASTEREA > 'CI(E S$(T E$)* a' instructa6 : scrieti ! de propo+itii care incep cu .EU SUN$,,,,/si se continua cu o caracteristica personala care 'a de)ineste )' cerinta* identi)icati categoriile de caracteristici- )i+ice, psihice, sociale, )iloso)ia de 'iata si speci)icati numarul celor po+iti'e 1negati'e, Identi)icati o caracteristica pe care doriti sa o
3%
PSIHOLOGIE
schim&ati, raspun+and la trei inrte&ari- daca $8EBUIE, daca %8E$I, daca PU$E$I sa )aceti schim&area .' (ROTOCOLUL DE O%SERVATIE Alegeti un prieten sau o persoana apropiata ca .su&iect/ al o&ser'atiei d', Fara sa inter'eniti in conte(t, o&ser'ati persoana respecti'a intr#o situatie in care i s#a trasat o sarcina de lucru 0e(, sa e)ectue+e un desen, sa ela&ore+e un program, sa )aca ordine la locul de munca1camera etc,2, Pe &a+a acestui episod, completati protocolul de observatie care sa surprinda atitudinea mani)estata de su&iect in e(ecutarea sarcinii, atat in ceea ce pri'este comoportamentul non#'er&al, cat cel 'er&al insotite de semni)icatia rele'anta 0recomandare- )olositi ta&elul anali+ei comportamentale032 si 0 2 din ane(a -' CONVOR%IREA # Ela&orati un scurt ghid de interviu (convorbire% pe care sa#l puteti aplica intr#o situatie in care parintele unui ele', 'a solicita a5utorul, intrucat &anuieste ca &aiatul sau este consumator de droguri 0sau orice alta pro&lema a adolescentei2, pro&lema care il ingri5orea+a, dar pentru care nu este capa&il sa gaseasca singur o solutie, Dialogul tre&uie sa se des)asoare intre d', in calitate de diriginte si ele'ul suspectat, Formulati "# 3! intre&ari rele'ante, ast)el incat sa determinati cola&orarea ele'ului si a)larea cat mai multor in)ormatii cu pri'ire la situatia concreta, ,' ANAMNE8A > respectand modelul dat, completati fisa de anamne&a, cu re)erire la propria d',persoana incercand sa )iti cat mai precis in in)ormatiile transmise +' TEM(ERAMENTUL # +hid de temperament 0Belo'2 7 dupa ce aplicati testul, ela&orati o schita de portret a su&iectului testat , indicand temperamentului dominant /' CERINTE OCU(ATIONALE > Ela&orati o )isa de profil ocupational 0)isa postulu2 pentru pro)esia1meseria pentru care 'a pregatiti ca actuali studenti 2' $ISA (SIBO(EDA7O7ICA > 4ompletati fisa psihopedagogica 0ane(ata2 pentru o cunostinta a)lata in sistemul de in'atamanta 0gimna+ial sau liceal2
Nota portofoliu * > fiecare piesa din portofoliu elaborata corect si complet va fi cotata cu *,, puncte 02 piese 9 &"- p G 4 1 > * punct din oficiu Portofoliile se vor preda in cadrul seminarului din pri a sapta ana de dupa vacanta de iarna. )oate piesele din portofoliu se vor preda intr-un dosar cu sina (plastic, carton etc! pe coperta (sau pe prima pagina ! scriindu-se citet : > (ORTO$OLIU > (SIBOLO7IE EDUCATIONALA > NUMELE H (RENUMELE STUDENTULUI > $ACULTATEA H ANUL H 7RU(A
31

Metode de Cunoastere A Elevilor

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de Cunoastere A Elevilor

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOLOGIE

METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

Tema de seminar (PIESA DE P !T " #I$1*

<ncerc8ri de e%plicare a temperamentului 9i de stabilire a unor tipologii temperamentale:

GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)

PSIHOLOGIE FH. GI.

METODE CANTITATIVE DE CUNOASTERE

anchetarea cu sau fara operator

e%. 3 0 2 7 o alegere1respingere cu intensitatea respingerilor2

#alcule (prelucarea datelor! a. INDICELE DE STATUT (RE$ERENTIAL ALE7ERI > RES(IN7ERI

Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale

#ontabil, secretara, functionar, administrator, bibliotecar, arhivist

4' METODELE DE CUNOASTERA A CERINTELOR (RO$ESIONAE SI OCU(ATIONALE P! "I#$# C$PATI (A#

Liceul / Scoala Localitatea.. Judetul.

II DATE DESPRE SIT'ATIA FA(ILIALA

Familie obisnuita 1arinti vitregi+ Alte situatii +

ambii parinti vitregi copil in*iat

*amilie monoparentala mama decedata

parinti divortati tatal decedat

ambii parinti decedati

III RE2'LTATELE ACTIVITATII ELEV'L'I

4olectii (ce *el6)

0 -u'ica (ce *el6) 0

0.. SPIRIT DE OBSERVATIE Foarte bun bun mediocru slab

0-. ATENTIE Foarte buna mediocra

00. RIT('L ACTIVITATII 8apid

03. INCREDERE IN FORTELE PROPRII ,ncre'ator

mai putin incre'ator

04. INDEPENDENTA independent mani*esta uneori independenta

mai mult sablonar

05. ECHILIBR'L E(OTIONAL calm

06. FIRE comunicativ

07. TE(PERA(ENT coleric

0). LI(BAJ vocabular bogat

cocabular si redare greoaie

vocabular redus/ e3primare incomplete

(ortofoliu se inar (SIBOLO7IE EDUCATIONALA

S-ar putea să vă placă și