Sunteți pe pagina 1din 23

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.

Notiuni generale 1) Elemente de extraneitate : Lat. extranes = strain Raportul juridic are 3 elemente : obiect, continut, subiecte. Raportul juridic civil are aceleasi elemente, fiind caracterizat prin 3 trasaturi : - raport social - raport volitional - in raportul civil, partile se afla pe picior de e!alitate. "ri de cate ori in raportul juridic apare un element strain se paraseste taramul #drept international privat$ dreptului civil si se intra pe taramul dreptului international privat. %x : un cetatean roman se casatoreste cu un cetatean strain pe teritoriul Romaniei. %lementul strain este cetatenia straina a unuia dintre viitorii soti. Elementul strain la care se refera &.'.(. reprezinta orice imprejurare de fapt din cauza careia relatiile de drept privat intra in contact cu mai multe sisteme de drept. %lementul strain nu este parte componenta a structurii raportului juridic, ci el este o imprejurare care se lea!a de oricare dintre cele 3 #subiecte$ elemente : subiect, obiect, continut. 'ntr-un raport juridic pot exista unul sau mai multe elemente de extraneitate. %x : ). raportat la subiectele raportului juridic rezulta ca pentru persoana fizica exista urmatoarele elemente de extraneitate : cetatenia, domiciliul sau resedinta in strainatate pentru persoanele juridice ca elemente de extraneitate intalnim : nationalitatea, sediul sau fondul de comert. *. raportat la obiectul raportului juridic +locul situarii bunului #in strainatate$ 3. raportat la continutul raportului juridic +locul inc,eierii actului juridic in sens de ne!otium juris #ex: o firma romana inc,eie in strainatate un contract cu o firma straina, in vederea prestarii de catre aceasta din urma a unor servicii pe teritoriul Romaniei$ +locul intocmirii inscrisului constatator #instrument probatoriu al actului juridic care poate fi intr-un alt stat decat cel in care s-a realizat acordul de vointa$ - locus re!it actum +locul unde urmeaza sa-si produca efectele un contract #locus executionis$ +locul producerii faptului illicit cauzator de prejudicii #lex loci delicti comissi$ le!ea locului unde se produce accidentul ..raportat la problemele de procedura +locul solutionarii liti!iului este in strainatate #* soti romani casatoriti divorteaza in 'talia$ De initia elementului de extraneitate : /onsta intr-o imprejurare de fapt in le!atura cu un raport juridic careia acest raport intra in contact cu mai multe sisteme de drept. 'n doctrina se apreciaza ca prezenta elementului de extraneitate intr-un raport juridic produce * efecte : +elementul de extraneitate constituie criteriul de delimitare a raporturilor de &.'.( fata de orice raport civil +elementul de extraneitate determina conflictele de le!i, fie aplicarea normelor materiale interne sau unificate. 0ceasta situatie conduce la concluzia ca &.'.( are o metoda de re!lementare specifica diferita de cea a dreptului civil. )

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) 0ceasta metoda este dupa caz #este$ metoda conflictuala sau metoda aplicarii nemijlocite a normei materiale #substantiale$ !) Ra"orturile #uridi$e de DIP : 0rt.) alin.* din Le!ea )123)44* cu privire la re!lementarea raporturilor de &'( prevede urmatoarele : in intelesul prezentei le!i, raporturile de &'( sunt raporturi civile, comerciale, de munca, de procedura civila si alte raporturi de drept privat cu elemente de extraneitate. %ste vorba de raportul de drept civil in intelesul lar! al cuvantului. 'n concluzie, obiectul &'( ca ramura de drept este alcatuit din raporturi juridice de drept civil in sens lar! care cuprind unul sau mai multe elemente de extraneitate. Raporturile juridice de &'( reprezinta raporturile juridice de drept civil in intelesul lar!. %) &etoda de reglementare a DIP: a) metoda $on li$tuala poate fi rezolvata astfel : ori de cate ori instanta are de solutionat un liti!iu cu privire la un raport juridic cu un element de extraneitate si sunt * sau mai multe sisteme de drept susceptibile de a se aplica, trebuie sa se recur!a la norma conflictuala a forului #la propriul sistem de &'($ si sa se aplice le!ea desemnata de aceasta. 5orma conflictuala prezinta urmatoarele caractere : +utilizarea metodei inseamna ale!erea le!ii competente, intrucat, in principiu, norma conflictuala este bilaterala +in prezenta unor sisteme de &'( diferite, judecatorul forului aplica mereu propria norma conflictuala +le!ea aplicabila desemnata de norma conflictuala este le!ea forului sau le!ea unui stat strain. 6etoda conflictuala a fost criticata in doctrina, invocandu-se urmatoarele aspecte : +este o metoda complexa cu dificultati in aplicarea practica +este incerta si imprevizibila deoarece in unele state normele conflictuale cu ori!ine jurisprudentiala si nu le!ala +aceasta metoda aplica raportului juridic de &'( o le!e interna, facand abstractie de faptul ca este un raport cu un element de extraneitate 'n ciuda acestei critici, metoda conflictuala este cea mai potrivita in solutionarea conflictelor de le!i. ') metoda a"li$arii nemi#lo$ite a normei materiale. 'n afara sistemului de drept exista norme care se aplica in mod firest raportului juridic, excluzandu-se astfel, atat conflictul de le!i cat si aplicarea dreptului strain. 0ceste norme se numesc norme #sau le!i$ de a"li$atie imediata.

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) /u alte cuvinte, normele de aplicatie imediata apartin sistemului de drept intern al statului forului si se aplica raportului juridic cu un element de extraneitate, care are o anumita le!atura cu tara forului, prin aceasta inlaturandu-se conflictul de le!i si aplicarea dreptului strain. 6etoda aplicarii imediate a normelor materiale are caracter prealabil utilizarii normei conflictuale si se particularizeaza prin urmatoarele : +normele de aplicatie imediata exclude aplicarea normei straine. 7pre deosebire de aceasta, norma conflictuala presupune o optiune intre le!ea straina si le!ea tarii +ridica problema aplicarii locului in spatiu +au caracter unilateral, fiind si obli!atorii. 5ormele conflictuale sunt de re!ula bilaterale "bservatie : 'n doctrina straina, alaturi de aceste * metode de re!lementare a raportului &'( se sustine si existenta unei a 3 metode #proper la8$ care presupune desemnarea le!ii aplicabile pentru fiecare speta in parte, ceea ce conduce la aplicarea unor le!i diferite c,iar in aceeasi materie. () Domeniul DIP : 'n doctrina, atat cea romaneasca cat si cea straina s-au exprimat opinii cu privire la materiile care intra in cuprinsul &'( : a$conceptia care limiteaza &'( numai la conflictele de le!i b$conceptia conflictelor de le!i si a conflictelor de jurisdictie c$conceptia conflictelor de le!i si a conditiei juridice a strainului d$conceptia extensive care cuprinde si cetatenia in &'(. )) I*+oarele DIP: 'n material &'( coexista * cate!orii de izvoare : izvoare interne si izvoare internationale. (rincipalele izvoare interne sunt : Le!ea )123)44* Romania materie civila, comerciala din statele 9% "9: )4.3*11* - re!imul strainilor din Le!ea actelor de stare civila Le!ea );<3*11* - competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania in Le!ea cetateniei romane

Le!ea cu privire la re!imul pasapoartelor in Romania. 'zvoarele internationale sunt constituite de /onventiile internationale #tratate, acorduri$ bilaterale sau multilaterale prin care se re!lementeaza probleme de &'( si la care Romania este parte. %xista * cate!orii de izvoare internationale :

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) +izvoare internationale care contin norme conflictuale. %x : /onventia prin care se re!lementeaza conflictul de le!i si jurisdictie in materie de despartire si separatiune de corp " serie de tratate de asistenta juridica, in materie civila, penala. +izvoare internationale care contin norme materiale. %x: /onventia privind obtinerea pensiei de intretinere in strainatate /onventia cu privire la drepturile copilului /onventia %uropeana in domeniul informarii asupra dreptului strain /onventia asupra protectiei copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale /onventia asupra rapirii internationale de copii /onventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta conventie #Roma, . mai )421 in cadrul /onsiliului %uropean$ ratificata in Romania prin Le!ea 313)44. /onventia cu privire la recunoasterea atestatelor obtinute in invatamantul superior in statele din re!iunea %uropei #Lisabona$ ratificata de Romania prin Le!ea )<*3)44; /onventia cu privire la suprimarea cerintei suprale!alizarii actelor oficiale straine #=a!a, )42)$ Le!ea 2*3*111. 0laturi de izvoarele interne si cele internationale &'( mai cunoaste inca * izvoare : +cutuma internationala +uzantele internationale. ,utuma este o re!ula de conduita stabilita in practica vietii sociale si respectate un timp indelun!at in virtutea deprinderilor, ca norma sociala obli!atorie. 'n dreptul international vine sa completeze sau sa interpreteze normele juridice de &'( -*antele sunt o conduita a partilor care reprezinta un rezultat al unei atitudini exprimate in mod expres au tacit, constant, o anumita perioada de timp, cu caracter !eneral sau special. 6ajoritatea autorilor romani considera ca acesti termeni sunt sinonimi, insa in practica ei sunt diferiti. Ra"orturile dintre i*+oarele interne si internationale 0rt.)1 din L! )12 consacra principiul conform caruia /onventia internationala priveaza fata de le!ea interna. 'n aceste sens, s-a pronuntat si /onstitutia Romaniei in art.*1 alin.*1 : daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si le!ile interne au prioritate re!lementarile internationale cu exceptia cazurilor in care /onstitutia si le!ile interne contin dispozitii mai favorabile. Norma $on li$tuala : 1. De initie : 5orma conflictuala specifica &'( este norma de drept care solutioneaza conflictul de le!i, adica desemneaza le!ea interna compententa sa carmuiasca raportul juridic cu un element de extraneitate. .

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) 5orma conflictuala nu stabileste in mod direct intinderea drepturilor si obli!atiilor ce rezulta din raportul juridic cu un element de extraneitate, acest rol revenindu-i normei materiale. 5orma conflictuala arata doar le!ea competenta sa solutioneze raportul juridic de &'(, mai exact, care dintre sistemele de drept aflate in conflict !uverneaza fondul raportului cu un element de extraneitate. 0sa cum s-a aratat in literatura de specialitate, cu ajutorul normei conflictuale se ale!e dintre sistemele de drept aflate in concurs sau in conflict care trebuie aplicat, deci le!islatia interna a acelui stat. &in acest moment in care s-a stabilit sistemul de drept intern aplicabil, rolul normei conflictuale inceteaza, urmand a se aplica in continuare norma de drept intern #norma de drept civil, comercial, procesual$ care va carmui raportul juridic cu un element de extraneitate. (rin urmare, norma conflictuala este o norma de trimitere sau de fixare la sistemul de drept aplicabil, avand un caracter prealabil aplicarii normei materiale. %x: art.); : conditiile de fond cerute pentru inc,eierea casatoriei sunt determinate de le!ea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. art.)4 : forma inc,eierii casatoriei este supusa le!ii statului pe teritoriul caruia se celebreaza. 'n privinta formei procedurii inc,eierii casatoriei, art.)4 indica le!ea forului, adica le!ea romana, adica /odul familiei, Le!ea ))4 > metodolo!ia nr.)

!) Delimitarea dintre norma $on li$tuala si $ea materiala : 5orma conflictuala are o aplicare anterioara prealabila, fata de norma materiala, astfel, in cazul in care o instanta romaneasca este sesizata cu solutionarea unui liti!iu sau, in !eneral, cu orice problema nascuta dintr-un raport juridic de &'(, ordinea lo!ica si necesara a operatiunilor de aplicare a dreptului #in sistemul de drept$ este urmatoarea : instanta #autoritatea sau forul, indiferent de natura lui$ isi va verifica conform le!ii, competenta, solutionand in acest mod conflictul de jurisdictii daca instanta este competenta sa solutioneze cauza va solutiona conflictul de le!e pe baza normelor conflictuale proprii #lex fori$ pentru a desemna le!ea materiala competenta 5orma conflictuala nu re!lementeaza pe fond raportul juridic cu un element de extraneitate, ci numai indica sistemul de drept aplicabil acestui raport #in cuprinsul sistemul de drept sunt incluse si normele lui conflictuale care pot sa faca trimitere la un alt sistem de drept, aparand astfel institutia retrimiterii$. %) .tru$tura normei $on li$tuale : 2

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) ).?.R.(opescu : norma conflictuala este alcatuita din 3 elemente : continut, ordinea si le!ea aplicabila #lex causae$ *.'.(.@ilipescu, 7itaru : norma conflictuala este alcatuita din * elemente : continut si le!atura. ,ontinutul reprezentat de totalitatea raporturilor juridice la care norma conflictuala se refera #continutul normei are in vedere ipoteza normei$. /ontinutul normei determina campul de aplicare in spatiu a unei le!i. Legatura indica le!ea aplicabila raportului juridic in cauza prin raportare la un anumit element de extraneitate #dispozitia normei conflictuale$ Le!atura normei conflictuale se materializeaza prin punctul de le!atura care constituie elementul concret si direct prin care se stabileste conexiunea dintre raportul juridic #continutul normei$ si un anumit sistem de drept #ce constituie le!ea aplicabila fondului raportului juridic cu elementul de extraneitate, adica lex causae$. () Pun$tul sau elementul de legatura : De initie : elementele prin care se stabileste le!atura dintre un raport juridic #cu unul sau mai multe elemente de extraneitate$ si un sistem de drept. 0sadar, indicarea sistemului de drept aplicabil de catre norma conflictuala se face pe baza le!aturii existente intre un raport juridic si un sistem de drept. (rincipalele puncte de le!atura sunt : +cetatenia - care este punctul de le!atura pentru urmatoarele cate!orii de raportui juridice : statutul persoanelor fizice, adica starea civila, capacitatea si raporturile de familie #art.))-34$ pentru raporturile succesorale referitoare la bunurile mobile #art.AA lit.a$ pentru jurisdictia competenta in unele cazuri prevazute de le!e #art.)21 pct ) si *$ +domiciliul sau resedinta pentru : starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice in subsidiar fata de cetatean conditiile de fond ale actelor juridice #art.A4 si <<$ pentru jurisdictia competenta conform re!ulii auctor seBuitur forum rei #art.).4$. +sediul social pentru persoane juridice +locul situarii bunului #pentru mostenirea imobiliara$ +pavilionul navei sau aeronavei : +locul inc,eierii contractului #lex locis contractus$ +locul executarii contractului #lex locis executoris$ +autoritatea care verifica validitatea actului #auctor re!it actum$ A

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) +locul unde se produce actul juridic illicit +locul producerii prejudiciului +instanta sesizata #lex fori$ ,lasi i$area "un$telor de legatura : ).punctele de le!atura constante #fixe$ care nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept. %x : locul situarii bunului imobil, locul producerii faptului ilicit. *.punctele de le!atura variabile #mobile$ pot fi deplasate in spatiu, intrand in contact cu mai multe sisteme. %x : cetatenia, domiciliul sau resedinta, locul inc,eierii contractului. 'n vederea desemnarii le!ii este necesara localizarea acestor puncte de le!atura. Le!ea la care trimite norma conflictuala lex causae este acel sistem de drept cu care se face le!atura prin punctul de le!atura. )) ,lasi i$area normelor $on li$tuale %xista * criterii de clasificare : )$dupa felul punctului de le!atura : norme conflictuale unilaterale sunt cele care determina in mod expres campul de aplicare a le!ii materiale nationale, i!norand astfel cazurile in care le!ea straina este competenta. %x : art.A3 din le!ea )12 dreptul de autor si de proprietate individuala industriala ale persoanei fizice si persoanei juridice straine sunt ocrotite pe teritoriul Romaniei conform le!ii romane si conventiilor internationale la care Romania este parte norme conflictuale bilaterale #complete sau duble$ care determina atat domeniul de aplicare al dreptului national cat si cele ale dreptului strain. 6ajoritatea normelor conflictuale din le!ea )12 intra in aceasta cate!orie. *$dupa continut : norme cu privire la persoane #fizice, juridice$. %x : art ); si urmatorele norme cu privire la bunuri. %x : art..4 si urmatoarele norme cu privire la mostenire. %x : art.AA si urmatorele norme cu privire la actul juridic. %x : art.A4 si urmatoarele 'ndiferent de forma lor, bilaterale sau unilaterale, normele imbraca . forme : ).alternative *.cumulative 3.exclusive ..in cascada #ex : art.*1 cuprinde astfel de norme$.

<

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) %fectele casatoriei sunt supuse succesiv, ierar,izate urmatoarelor le!i : le!ii nationale comune le!ea domiciliului comun le!ea #resedintei$ statului pe teritoriul caruia au ori cerut resedinta comuna le!ea statului cu care sotii intretin cele mai stranse le!aturi "C7: normele conflictuale nu se confunda cu normele de aplicatie #!enerala$ deoarece ultimele le exclude pe primele. 5ormele de aplicatie sunt norme materiale care apartin dreptului intern al statului forului si care datorita caracterului lor imperativ se aplica cu prioritate raportului juridic. %x : art.)4 alin.* cuprinde o norma de aplicatie imediata care exclude aplicarea art3)4 alin.) si anume : 'n cazul in care cetateanul roman, aflat in strainatate, inc,eie o casatorie aceasta se in fata a!entului diplomatic sau consular #al celebreaza : in fata autoritatii locale competente Romaniei sau al statului stain$. 0ceste dispozitii inlatura de la aplicare norma conflictuala cuprinsa in art.)4 alin.) care prevede ca forma inc,eierii casatoriei este supusa le!ii unde se celebreazaD Normele materiale : 7e aplica raporturilor cu elemente de extraneitate. 0plicarea normei materiale este influentata de norma conflictuala care trimite la un anumit sistem de drept. 'n toate cazurile norma materiala solutioneaza in mod nemijlocit problemele de fond a cauzei. ,lasi i$are : Norme de drept substantial si norme de drept procesual. Delimitarea dintre norma $on li$tuala si $ea materiala 'n sistemul de drept romanesc cele mai multe norme materiale re!lementeaza conditia juridica a strainului si efectele ,otararii judecatoresti si arbitrale in Romania. %x: art.)A2 );1 din Le!ea )123)44*. 'n momentul in care trebuie sa facem delimitarea intre norma conflictuala sic ea materiala trebuie sa avem in vedere * aspecte : )$5orma conflictuala are o aplicare prealabila, anterioara fata de norma materiala. 0stfel, dupa ce instanta se decalara competenta asupra unui raport de &'( se determina mai intai sistemul de drept aplicabil #cel roman, francez, etc$ si apoi se determina din acest sistem de drept le!ea materiala #/./iv, /.fam, Le!ea adoptiei$. %x : in cazul adoptiei unui copil cetatean roman cu domiciliul in Romania de o familie straina cu domiciliul in strainatate se procedeaza astfel : +instanta romana isi verifica propria competenta in materie juridica pct.* indica solutia art.)2)

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) +instanta romana determina sistemul de drept aplicabil adoptiei #art.31 din le!ea )123)44*$ : le!ea nationala a adoptatorului #le!ea straina$ si le!ea nationala a adoptatului #sistemul de drept romanesc$ +autoritatea va determina le!atura materiala aplicabila din fiecare sistem de drept #Le!ea *<* in Romania$. 5ota : art.)2< prevede : instanta sesizata verifica din oficiu competenta sa de a solutiona raporturile de &'(. *$5orma conflictuala rezolva o problema prejudiciala si anume copnflictul de le!i. 5orma materiala carmuieste pe fondul problemei c,iar raportul juridic. 'n exemplul dat cu adoptia conflictul de drept apare intre sistemul de drept roman sic el strain.

Teoria $on li$telor de legi / $ali i$area si $on li$tul de $ali i$ari / I) Notiune si de initie. 'n cazul unui raport juridic cu element de extraneitate pentru a afla ce le!e carmuieste efectele juridice ale acestuia trebuie sa determine cu care le!e are le!atura. 'ndicatia o sa ne-o ofere acest raport, punctul de le!atura care localizeaza sistemul de drept. (entru a localiza si a determina punctul de le!atura trebuie sa se determine continutul sau, adica raporturile juridice re!lementate de norma conflictuala. 'n acest scop in &'( se utilizeaza cate!orii de puncte de le!atura : persoane, succesiune, bunuri. /ontinutul acestor puncte de le!atura difera de la un sistem de drept la altul. 0stfel spus, aceeasi notiune juridica nu are acelasi continut in mai multe sisteme de drept. %x : prescriptia dreptului la actiune este o notiune ce apartine dreptului material, pe cand in sistemul an!losaxon este o notiune de drept procesual. 0 califica un fapt, o relatie in raport inseamna in care din cate!oriile si notiunile juridice existente se incadreaza acesta pentru a deveni : un fapt juridic un raport juridic un act juridic ,ali i$area este operatiunea lo!ico-juridica de descifrare a sensurilor notiunii juridice care explica continutul si le!atura normei conflictuale, fiind si o interpretare a diferitelor notiuni in raport cu un sistem de drept. 4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) 0cest demers de a defini o notiune prin raportare la un sistem de drept se numeste calificare. 7e distin!e intre : le!ea care defineste calificarea si le!ea care rezulta in urma calificarii. ,on li$tul de $ali i$ari presupune situatia in care notiunile din continutul sau, al normei conflictuale, au intelesuri diferite aflate in coliziune #contact$. /alificarea este determinate de urmatorii factori : notiunea are intelesuri diferite in sistemul de drept. %x : prescriptia dreptului la actiune unele notiuni sunt necunoscute in anumite sisteme de drept #trust$ diferite sisteme de drept incadreaza situatiile similare in cate!orii deosebite. %x : ruperea lo!odnei - este considerate a fi !uvernata fie de re!ulile din material raspunderii contractuale, fie a raspunderii delictuale. II) Anali*a s"etelor $itate in mod traditional in do$trina. 1) .u$$esiunea malte*ului : * soti - Cart,olo s-au casatorit in 6alta la sfarsitul sec.E'E #);<1-);;1$. 0ici au avut primul domiciliu conju!al, dupa care emi!reaza in 0l!eria, unde sotul dobandeste bunuri imobile dupa care decedeaza. 7otia introduce actiune in instanta franceaza, solicitand o parte din bunurile imobile. 7peta a fost solutionata prin prisma naturii pretentiilor patrimoniale ale reclamantei, s-a facut o calificare a pretentiilor reclamantei. &upa le!ea malteza, pretentiile reclamantei erau considerate un avataj matrimonial, adica efecte ale re!imului matrimonial, ceea ce insemna ca reclamanta avea dreptul la un sfert din masa succesorala. 7e aplica le!ea malteza pentru ca acolo s-a aflat domiciliul conju!al si tot aici s-a inc,eiat o conventie matrimoniala. &upa le!ea franceza, pretentiile reclamantei erau calificate ca fiind un drept succecoral al sotiei suprevietuitoare si se aplica le!ea situarii bunuluil 'n concluzie, le!ea aplicabila era le!ea franceza. Fustitita franceza a aplicat le!ea franceza si cererea reclamantei a fost respinsa, mostenirea revenind statului francez. !) Testamentul olande*ului. 9n olandez a intocmit un testament olo!raf. Le!ea olandeza interzice acesta forma, iar le!ea franceza o admite. &aca forma testamentului are prioritate in sensul ca, testamentul olo!raf pune in discutie o problema de forma, atunci le!ea aplicabila este le!ea locului redactarii testamentului, adica testamentul este valabil. )1

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) &aca forma testamentului este considerate o problem ace tine de capacitatea testatorului, atunci se aplica le!ea persoanala #le!ea olandeza$ si rezulta ca testamentul nu este valabil. 0ceasta speta nu are decat valoare istorica, pentru ca din )4;* in "landa se recunoaste valabilitatea testamentului olo!raf. %) ,asatoria gre$ului. 9n !rec se casatoreste in @ranta cu o femeie cetatean francez. 7olutia este diferita in functie de calificarea data locului inc,eierii casatoriei. &aca se considera ca e o conditie de forma a casatoriei se aplica le!ea locului #le!ea franceza$ si rezulta ca aceasta casatorie este valabila. &aca se considera ca fiind o conditie de fond, se aplica le!ea nationala a sotilor si rezulta ca aceasta casatorie este nula pentru cetateanul !rec. III) Legea du"a $are se a$e $ali i$area in dre"tul roman. 0rt.3 din Le!ea )123)44* prevede cand determinarea le!ii aplicabile depinde califificarea ce urmeaza sa fie data unei instituii de drept sau unui raport juridic, se ia in considerare calificarea juridica stabilita de le!ea romana. 0sadar, calificarea se face dupa le!ea forului. 'n le!atura cu textul citat trebuie sa facem * precizari : termenul de institutie de drept trebuie inteles in sensul lar!, incluzandu-se si notiunile juridice exceptiile de la art.3 sunt de stricta interpretare. 0rt.)24 alin.* prevede : le!ea romana stabileste si daca o anumita problema este de drept procedural sau material. 0sadar, calificarea unei probleme ca fiind de drept procedural sau material se face dupa le!ea romana. Re!ula conform careia calificarea in &'( se face dupa le!ea forului este solutia adoptata in majoritatea sistemelor de drept. 0vantajele acestei solutii : normele de &ip apartin forului si, deci si calificarea trebuie facuta dupa le!ea forului calificarea dupa le!ea forului se impune lo!ic, deoarece, pana nu se solutioneaza conflictul de calificari nu se poate cunoaste sistemul de drept aplicabil. IV) Ex$e"tiile de la $ali i$area 0lex ori1. )$ /alificarea data de parti. ))

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) 'n materiile in care functioneaza lex voluntatis partile pot determina, ele insele, contin notiunile utilizate intr-un contract. *$ /alificarea le!ala. %ste posibil ca anumite norme de &'( incluse in le!ile interne sau tratate internationale sa ofere definitia anumitor notiuni juridice din cuprinsul lor. 0cest inteles este aplicabil numai acelor acte normative. 3$ /alificarea secundara. 'ntervine dupa ce s-a facut calificarea primara care determina le!ea competenta. %x : a determina daca un contract are un caracter civil sau comercial este o problema de calificare secundara. 0sa fiind, ea se realizeaza dupa lex causae, fiind o problema de drept intern. .$ /alificarea institutiilor juridice necunoscute in tara forului. 7e realizeaza potrivit sistemului de drept strain care le re!lementeaza. %x : prin trust - este un contract in virtutea caruia o persoana transmite un bun alteia cu obli!atia acesteia din urma sa dispuna in folosul unui tert beneficiar desemnat de prima persoana. &in dreptul !erman, aufenbun! - cauze de desfacere a casatoriei care au existat anterior inc,eierii acesteia. 2$ /alificarea notiunii din norma conflictuala straina in caz de retrimitere. /alificarea se face dupa le!ea la care se retrimite.

Retrimiterea : 1) Pre$i*ari "reala'ile. 5ormele conflictuale au un caracter national. &in particularitatile fiecarui sistem national decur!e consecinta diversitatii normelor conflictuale care pot da nastere la * tipuri de conflicte ale normelor conflictuale. a) ,on li$t "o*iti+. 'ntr-o situatie juridica data, fiecare dintre normele conflictuale in prezenta atribuie competenta propriei le!i interne. %x : un cetatean !erman, cu ultimul domiciliu in @ranta, moare in @ranta, iar masa succesorala este formata din bunurile mobile. /e re!im se aplica succesiunii G /onform le!ii nationale #le!ea !ermana$ sau le!ea ultimului domiciliu #franceza$. 5orma conflictuala !ermana atribuie competenta le!ii nationale a decujusului #!ermana$. &aca problema este pusa in fata judecatorului francez,

)*

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) conform normelor conflictului francez se aplica le!ea ultimului domiciliu al decujusului #deoarece sunt bunuri mobile$ le!ea franceza. /onflictul pozitiv exclude retrimiterea. ') ,on li$tul negati+. @iecare dintre normele conflictului national se declara necompetenta in re!lementarea raportului de &'( si trimite la sistemul de drept al celuilalt stat ori la dreptul unui stat tert. 0ceasta situatie da nastere retrimiterii. %x : statutul personal al unui en!lez domiciliat in @ranta este supus le!ii sale nationale conform sistemului de drept francez. /onform normelor conflictuale en!leze, le!ea aplicabila en!lezului in strainatate este le!ea domiciliului. &aca liti!iul apare in fata judecatorului francez, acesta aplica propria norma conflictuala care trimite la le!ea persoanala a cetateanului, adica le!ea nationala. /onflictul ne!ativ este prima conditie a existentei retrimiterii. 0 doua conditie este dreptul forului, adica sa trimita la intre!ul sistem de drept, inclusiv la normele sale conflictuale. De initie. Retrimiterea este acea institutie de &'( provocata de conflictul ne!ativ dintre normele conflictuale in coliziune, cu privire la un raport juridic cu element de extraneitate, in sensul ca fiecare norma conflictuala confera celeilalte competenta de a carmui raportul juridic in speta. 0 aparut in urma unui caz celebru : speHa for!o.

."eta 2orgo. 9n copil din afara casatoriei - @or!o s-a nascut in Cavaria. La 2 ani se muta in @ranta. (e teritoriul @rantei moare la A; de ani, lasand o importanta avere pentru care nu a intocmit testament. 5u avea descendenti. Rudele colaterale dupa mama #fracti, surori ale mamei, nepoti$ au introdus actiune in fata instantei franceze, solicitand mostenirea. &upa le!ea franceaza, dezbaterea succesiunii mobiliare se face dupa le!ea ultimului domiciliu al decujusului. &omiciliul decujusului era in Cavaria, deoarece nu a indeplinit procedura de a avea un domiciliu le!al in @ranta. Le!ea franceaza a forului trimite la le!ea bavareza. /onform le!ii bavareze, succesorilor le!ali dupa mama le revenea o parte din mostenire. 7tatul francez a facut recurs, sustinand ca norma conflictuala bavareza supune succesiunea mobiliara domiciliului de facto. 0sadar, le!ea bavareza trimite la le!ea franceza. /onform le!ii franceze, succesiunea este vacanta in consecinta revenind statului francez, 2elurile retrimiterii. )3

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) )$ Retrimiterea de gradul 1, atunci cand norma conflictuala a forului desemneaza competenta dreptului strain a carui norma conflictuala, la randu-' atribuie competenta le!ii forului. *$ Du'la retrimitere, exista atunci cand norma conflictuala straina aplicabila in virtutea normei conflictuale a forului atribuie competenta sistemului de drept a unui stat tert. Retrimiterea in DIP roman. 0rt.. daca le!ea straina determinate conform dispozitiilor #aplicate$ ce urmeaza, retrimite la dreptul roman, se aplica le!ea romana, afara de cazul in care le!ea prevede expres altfel. 0lin.* retrimiterea facuta de le!ea straina la dreptul altui stat este fara efect. 'n &'( se aplica numai retrimiterea de !radul ). Ex$e"tii : Le!ea )12 prevede cateva exceptii cand nu este admisa retrimiterea. %x : art.<3 : contractul este supus le!ii alese prin consens de parti. art.;2 : le!ea straina aplicabila contractului cuprinde dispozitiile sale de drept material. Ordinea "u'li$a si rauda la lege 3 $a*uri in $are legea straina $om"etenta nu se a"li$a 4eneralitati. 0plicarea le!ii straine !asita conform normelor conflictuale poate fi refuzata de instanta de judecata daca forul considera ca le!ea straina contravene principiilor fundamentale ale ordinii juridice a tarii forului sau daca a devenit competenta prin frauda. 0rt.; aplicarea le!ii straine se inlatura intr-una din situatiile : daca incalca ordinea publica de &'( roman daca a devenit competenta prin frauda. 'n cazul inlaturarii le!ii straine se aplica le!ea romana. Ordinea "u'li$a Notiune. 'n &'(, dero!area de la aplicarea le!ii straine are un caracter exceptional. 6area parte a doctrinei moderne este de acord ca nu se poate stabili concret continutul de ordine publica in &'(. 0sa fiind, instanta de judecata va stabili pentru fiecare caz in parte daca le!ea straina normal competenta, contravene sau nu oridinii publice de &'( din tara forului. ).

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) 7e admite totusi ca notiunea de ordine publica in &'( intra acele norme fundamentale pentru sistemul de drept al instantei care nu permit aplicarea re!ulilor straine, desi acestea din urma sunt competente conform normelor conflictuale ale forului. %xceptia de ordine publica apare in &'( ca un instrument de protectie a ordinii juridice interne impotriva aplicarii le!ii straine care ar putea astfel compromite interesele vitale ale tarii forului. Elementele s"e$i i$e ale ordinii "u'li$e in DIP. "rdinea publica apare ca un $ore$ti+ exceptional in aplicarea le!ii straine, intrucat desi le!ea straina este competenta ea nu se va aplica. &.p.d.v procedural ea se concretizeaza printr-o exceptie de fond, invocate de orice persoana interesata sau c,iar din oficiu. &aca exceptia de ordine publica este admisa se inlatura producerea efectelor le!ii straine normal competente in tara forului. 0ceasta situatie nu afecteaza le!ea straina in fiinta ei. "rdinea publica in &'( determina aplicarea in mod subsidiar a le!ii forului. ,ara$terele ordinii "u'li$e in DIP. )$ "rdinea publica de &'( are un caracter +aria'il : in timp deoarece difera din punct de vedere al continutului in cadrul aceluiasi sistem de drept. %x : fie le!ea straina care inainte contravenea ordinea publica a forului devine dupa modificare conforma acesteia, fie le!ea straina care inainte nu era conforma ordinii publice sa devina astfel. in spatiu deoarece se interpreteaza prin prisma dreptului roman. %x : in unele tari nu se admite desfacerea casatoriei prin divort. /onform art.** din le!ea )12 : daca unul dintre soti este cetatean roman, iar celalat cetatean strain pentru care divortul este admis, se va aplica le!ea romana. *$ /aracter a$tual - se ia in considerare continutul ordinii publice din momentul liti!iului, daca in perioada cuprinsa intre nasterea raportului juridic si ivirea liti!iului, continutul ordinii publice se sc,imba. ,om"aratie intre ordine a"u'li$a si alte institutii #uridi$e. 1. Ordinea "u'li$a de DIP si ordinea "u'li$a de dre"t international Asemanari : )2

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) d.p.d.v. al scopului, ambele urmaresc protectia juridica ale statelor member ale forului dupa izvor, au acelasi izvor si anume dreptul international d.p.d.v al finalitatii, inlatirarea aplicarii unei le!i. %x : pentru ordinea publica din &'(, le!ea straina nu-si produce efectele, iar pentru ordinea publica din dreptul international se cenzureaza actele juridice le!al inc,eiate care au putere de le!e pentru parti. Deose'iri : d.p.d.v al functiei : ordinea publica de drept international stabileste limitele principiului libertatii conventionale statul forului dupa sferele celor * notiuni : nu toate normele de ordine publica in dreptul international sunt de ordine publica in &'(. 'n sc,imb toate normele de ordine publica din &'( pastreaza acelasi caracter si in dreptul international !. Ordinea "u'li$a si normele de a"li$atie imediata. Asemanari : ambele au menirea de a apara principiile fundamentale ale forului finalitatea este aceeasi, neaplicarea le!ii straine si aplicarea le!ii forului. Deose'iri : ordinea publica de &'( presupune in prealabil o le!e straina si apoi invocarea exceptiei de ordine publica 5orma de aplicatie imediata intervine fara a se desemna le!ea straina intrucat se presupune ca raportul juridic exprima interese sociale atat de importante ca nu se poate aplica decat lex fori. /u alte cuvinte ab initio desemnarea le!ii straine este exclusa, iar conflictul de le!i este exclus. E e$tele in+o$arii ordinii "u'li$e de DIP. 0rt.; din le!ea )12 rezulta ca ordinea publica in &'( are * efecte : un efect ne!ativ, le!ea straina este inlaturata ca aplicare un efect pozitiv, in locul le!ii straine se aplica le!ea romana. 2rauda la lege Notiune : )A ordinea publica de &'( indica limitele aplicarii le!ii straine in

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) Iec,iul ada!io strain fraus omnia corumpit este inlaturat in toate disciplinile juridice. "peratiunea prin care partile unui raport juridic uzand mijloacele le!ale de &'( isi creeaza in mod voit conditiile pentru a se sustra!e de sub incidenta le!ii normal competente, recur!and la dispozitiile altei le!i convenabile lor. ,onditiile raudarii legii in DIP : 7tructura fraudei la le!e este alcatuita din * elemente : un element material, care se refera la sc,imbarea punctului de le!atura un element intentional, evitarea aplicarii le!ii normal competente. (entru a exista frauda la le!e in &'( se cer a fi indeplinite cumulative . conditii : )$ sc,imbarea voluntara si frauduloasa a punctului de le!atura. 0ceasta conditie este valabila numai pentru pactele de le!atura variabile. %x: sc,imbarea cetateniei, domiciliului. *$ utilizarea unor mijloacelor care prin ele insele sunt licite. %x : persoana juridica sc,imba sediul in alt stat decat cel initial 3$ intentia frauduloasa ori de cate ori partile utilizeaza norma conflictuala in scopul de a se sustra!e le!ii normal competente. (artile creaza in mod voit conditii care sa duca indirect la incalcarea normei conflictuale a forului prin determinarea acestei norme de la scopul ei firesc. .$ rezultatul obtinut prin interventia partilor sa fie illicit, in sensul ca datorita acestei interventii se ajun!e la un rezultat care contravene normei conflictuale competente. &oduri de raudare a legii in DIP: ).'n materia statutului persoanei fizice si al persoanei juridice. %x : prin sc,imbarea cetateniei in scopul evitarii unei incapacitate prevazute de le!ea nationala sau a unei interdictii cu privire la divort, in material stabilirii filiatiei unui copil din afara casatoriei. ."eta 5au remont #beau froid monde$. (rintesa Cauffremont divorteaza pentru a se casatori cu Cibescu. Le!ea franceza interzice divortul. %a si-a sc,imbat cetatenia, avand aceeasi cetatenie ca si C'bescu. Le!ea franceaza a considerat ca sc,imbarea cetateniei s-a facut in frauda le!ii franceze si a constat : nulitatea divortului si nulitatea casatoriei cu printul C'bescu. ."eta 5ertola. /etateni italieni cu domiciliul in Cucuresti. 0u introdus actiunea de divort care a aplicat lex patriae si a respins actiunea pentru ca le!ea italiana interzicea acest lucru. (entru a divorta, cei doi soti Certola au renuntat la cetatenia italiana si astfel au devenit apatrizi. 7-au adresat instantei romane in calitate de apatrizi si facandu-se aplicarea dispozitiilor de &'( roman #art.* alin.* /.civ$ s-a aplicat le!ea romana a domiciliului. )<

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) ."eta &i6aes$u. " femie cetatean roman a nascut in @ranta un copil din afara casatoriei. 0ctiunea in stabilirea paternitatii a fost adresata instantei franceze. #le!ea franceza admitea o astfel de actiune spre deosebire de le!ea roaman care declara inadmisibila o asemenea actiune$. 'nstanta franceza a facut aplicarea le!ii personale a copilului si a respins actiune. 6ama copilului a obtinut cetatenie franceza pentu copil inainte ca procesul sa ajun!a inaintea instantei superioare. 'nstanta franceza admite actiunea, avand in considerare ca atat paratul cat si reclamantul sunt cetateni francezi. *. 'n material statutului real : prin sc,imbarea locului bunului dintr-un stat in altul. 3. 'n privinta actului juridic : prin sc,imbarea locului inc,eierii actului prin sc,imbarea locului executarii obli!atiilor. .an$tionarea raudei la lege 0ceasta problema a !enerat discutii in literature de specialitate, ea extinzandu-se si asupra altor c,estiuni: materiile din dreptul international privat in care trebuie sanctionata frauda la le!e natura sanctiuni si intinderea efectelor. 1. &aterii in $are tre'uie sa ie san$tionata rauda la lege trebuie sa intervina numai in cazuri strict limitate, si anume in forma actului juridic frauda la le!e trebuie sanctionata indiferent de material in care intervine. !. Natura san$tiunii si intinderea e e$telor nulitatea actului inc,eiat in frauda le!ii romane inopozabilitatea actului fraudulos inc,eiat in sensul ca nu ' se recunoaste actului respective niciun efect juridic. Nulitatea a$tului 7e face distinctie dupa cum nulitatea inc,eiata pe le!ea romana este sau nu recunoscuta in strainatate. &aca actul inc,eiat in frauda le!ii romane este considerat valabil in strainatate el nu va produce niciun effect dupa dreptul roman, ceea ce inseamna ca rezultatul va fi ca in cazul inopozabilitatii. &aca actul inc,eiat in frauda le!ii romane nu este valabil in strainatate #nulitatea actului este recunoscuta in strainatate$ vom avea un act nul cu toate consecitele juridice. Ino"o*a'ilitatea );

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) &aca inopozabilitatea priveste intre! actul juridic atunci nu se vor produce niciun fel de efecte juridice. &aca inopozabilitate priveste numai consecintele urmarite prin inc,eierea lui atunci efectele sanctiunii sunt limitate. %x: speta 5au remont. 7e pune intrebarea ce a fost fraudulos, divortul sau sc,imbarea cetatenieiG 6ajoritatea autorilor privesc actul juridic in totalitate. Relatiile in tim" si s"atiu ale sistemelor de dre"t 1. ,on li$tul de legi in tim" si s"atiu a. Notiune /onflictul de le!i in timp si spatiu presupune un conflict intre le!i sub imperiul careia s-a nascut dreptul subiectiv si le!ea locului unde acesta se invoca. /onflictul este in timp intrucat intre momentul nasterii dreptului sic el al invocarii lui trece un interval de timp. /onflictul este in spatiu deoarece ambele sisteme juridice #cel in cadrul in care s-a nascut dreptul subiectiv si sistemul forului$ coexista spatial. '. 2ormele $on li$tului de legi Raportul juridic se naste #se modifica sau se stin!e$ in cadrul dreptului intern al unei tari si se invoca in alta tara &e ex., doi cetateni francezi se casatoresc in @ranta #problema de drept intern$ iar apoi solicita in Romania recunoasterea efectelor juridice ale casatoriei. /onflictul apare in momentul invocarii dreptului subiectiv si este un conflict in timp si spatiu. Raportul juridic se naste #se modifica, se stin!e$ in cadrul dreptului international privat al unei tari si se invoca apoi in alta tara. &e ex., un cetatean francez si un 'talian se casatoresc, iar ulterior solicita Romaniei recunosterea efectelor casatoriei. $. ,onditiile e i$a$itatii internationale a unui dre"t in Romania dreptul sa fi fost creat #modificat sau stins$ conform le!ii competente care poate fi: fie le!ea straina a statului unde s-a dobandit dreptul fie le!ea competenta desemnata de norma conflictuala a statului unde se invoca dreptul. )4

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) dreptul sa fi indeplinit toate cerintele prevazute de le!ea starina competenta dreptul dobandit intr-o tara va produce efecte intr-o alta tara daca intre timp nu s-a creat in tara forului un drept nou care il include sau exclude pe cel creat in strainatate. d. E e$tele e i$a$itatii unui dre"t straina 1. 'n principiu, dreptul dobandit in strainatate produce toate efectele pe care ' le confera le!ea respectiva !. 9n drept dobandit conform le!ii starine nu poate produce in Romania mai multe efecte juridice decat in tara in care a fost dobandit %. &reptul dobandit conform le!ii straine nu poate produce efecte juridice intr-o alta tara daca s-ar incalca ordinea publica. 0rt. 4 din le!ea )123)44*: drepturile casti!ate in tara straina sunt respectate in Romania afara numai adca sunt contrare ordinii publice de drept international privat roman. ,on li$tul mo'il de legi 1. Notiune 7untem in prezenta conflictului mobil de le!i atunci cand un raport juridic este supus succesiv la doua sisteme de drept diferite intrucat se sc,imba punctele de le!atura. &e ex., un cetatean spaniol dobandeste cetatenie franceza. 7e pune probleme daca statutul sau personal si actele inc,eiate anterior naturalizarii in @ranta #divortul in 7pania$ vor fi supuse le!ii franceze ca le!e npua sau le!ii spaniole ca le!e vec,e. &e ex., un autoturism este instrainat pe teritoriul :ermaniei, iar formalitatile de vanzare cumparare sunt indeplinite conform dreptului !erman mai putin exi!ent decat cel elvetian. 'n cazul introducerii autoturismului in %lvetia, care sJstem de drept va fi aplicat efectelor vanzarii cumparariiG &in fericire, le!ea federala de drept international privat elvetiana re!lementeaza expres solutionarea conflictului mobil de le!i. 'n aceasta situatie, vanzarea cumpararea isi va pastra valabilitatea timp de 3 luni dupa care efectele instrainarii nu vor mai fi recunoscute in %lvetia. /onflictul mobil de le!i prezinta particularitati sub doua aspecte: afecteaza le!ea interna aplicabila si nu norma conflictuala avuta in vedere sursa acestui conflict este vointa partilor de a sc,imba punctual de le!atura si nu vointa le!iuitorului. !. ,om"aratie intre $on li$tul mo'il de legi si alte institutii #uridi$e *1

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

a. conflictul mobil si cel in timp si spatiu; Asemanare: in ambele cate!orii coexista in spatiu doua sisteme de drept care au incidenta in mo succesiv asupra aceluiasi raport juridic. Deosebire: in cazul conflictului de le!i in timp si spatiu punctual de le!atura nu se sc,imba, ceea ce nu se aplica in conflictul mobil de le!i. '. conflictul mobil de legi si conflictul in timp al legii interne Asemanare: ambele presupun doua le!i care se aplica succesiv raportului juridic. Deosebiri: conflictul mobil apare intre sistemele de drept a doua state diferite, iar in cazul conflictului de le!i intern conflictul exista in intervalul sistemului de drept pt. conflictul mobil ambele le!i raman in vi!oare pe cand, in cazul conflictului intern, numai o le!e ramane in vi!oare. %. Domenii in $are "ot a"area $on li$te de legi 5umai punctele de le!atura mobile pot !enera conflicte mobile de drept. &omeniile sunt urmatoarele: 7tatutul personal: cetatenia 7tatutul persoanei juridice: sc,imbarea sediului 7tatutul real mobiliar prin deplasarea in spatiu a bunurilor mobile @orma testamentului supusa le!ii nationale a testatorului daca le!ea se sc,imba inaintea decesului acestuia. (. .olutionarea $on li$tului mo'il de legi (otrivit le!ii de drept international privat in Romania, conflictul mobil de le!i se solutioneaza conform normelor sistemului de drept roman #fie norme conflictuale, fie alte norme juridice$. a. 7olutia conflictului mobil difera de la caz la caz, aplicandu-se fie le!ea vec,e, fie le!ea noua, fie se indica momentul pna la acre se produc efectele le!ii vec,i si apoi momentul de la care se aplica le!ea noua. Se da prioritate legii vechi *)

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) &e ex., art. *1 alin. *: in cazul in care unul dintre soti isi sc,imba cetatenia sau domiciliul efectele casatoriei sunt !uvernate in continuare de le!ea nationala comuna sau le!ea domiciliului comun art. *;: filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit le!ii nationale a copilului de la data nasterii sale, indiferent de cetatenia pe care o are copilul la data recunoasterii de paternitate ori a stabilirii pe cale judecatoreasca a paternitatii art. *2, etc. Se aplica legea noua &e ex., art. AA lit. a: mostenirea bunurilor mobile este supusa le!ii nationale pe care o avea decujusul la data mortii #un cetatean roman dobandeste bunuri mobile, ulterior devine cetatean strain si dobandeste bunuri mobile, de unde rezulta ca le!ea aplicabila este le!ea noua, aceea straina$ art. AA lit. b. Se aplica fie legea noua, fie legea noua %ste cazul intocmirii, modificarii sau revocari testamentului care sunt valabile daca testamentul respecta conditiile de forma aplicabile fie la data intocmirii, modificarii sau revocarii, fie la data decesului testatorului, conform oricareia dintre le!ile urmatoare: Le!ea nationala a testatorului Le!ea domiciliului acestuia Le!ea locului unde testamentul a fost intocmit, modificat sau revocat. &e ex, art. A;, alin. 3. '. 7e aplica principiul le!ii mai favorabile. &e ex., art. )2: apartenenta unei persoane la o noua le!e nationala nu aduce atin!ere majoratului dobandit potrivit le!ii care ii era anterior aplicabila. ,on li$tul in tim" al normelor $on li$tuale 0cest tip de conflict este !enerat de aparitia intr-o tara a unor norme conflictuale noi care determina aplicarea le!ilor in spatiu in mod diferit in raport cu normele anterioare. 'n Romania, un astfel de conflict a aparut prin intrarea in vo!oare a le!ii )123)44*, prin abro!area dispoitiilor art. * /od civil. 7olutionarea acestui conflict se face prin analo!ie cu solutionarea conflictului de le!i in timp din dreptul intern, respectandu-se principiul constitutional al neretroactivitatii le!ii si numai in masura in care le!ea noua nu prevede, in mod expres, o alta modalitate de solutionare. /onflictul in timp al normelor conflictuale sau materiale poate sa afecteze si dreptul strain care constituie lex causae. **

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.) /onflictul apare atunci cand norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in care au intervenit modificari ale dreptului material sau ale dreptului conflictual, intre momentul nasterii raportului juridic si cel al liti!iului. 6ajoritatea autorilor de specialitate pledeaza pentru rezolvarea conflictului normelor conflictuale sau materiale straine prin aplicarea normelor dreptului tranzitoriu strain la care trimite dreptul forului. 0r!umentul de text il reprezinta art. 2 care prevede: in cazul in care le!ea straina apartine unui stat in care coexista mai multe sisteme le!islatie, dreptul acelui stat determina dispozitiile aplicabile. %ste posibil ca modificarile le!islative intervenite in dreptul strain sa nu aiba nicio le!atura cu sistemul de drept sub imperiul caruia raportul juridic a luat nastere, caz in care le!ea straina nu se aplica. 9n ultim caz este cel in care partile prevad expres in contract ca acesta va fi supus le!ii romane in vi!oare la data inc,eierii actului, indiferent de modificarile le!islative intervenite in executarii contractului. cursul

*3