Sunteți pe pagina 1din 2

Traim vremuri interesante pentru industria gazului, in Romania si in Europa.

Datorita crizei (datorita caci e in un lucru pozitiv pentru industia gazului ca energia regenerabila a devenit mai putin rentabila) si din cauza implementarii pachetelor legislative la nivel european si national (din cauza caci multe industrii prefera sa aiba parte de cat mai putina reglementare) lucrurile de reaseaza in industria de profil. ai intervine totodata, in Europa in general, dar si in Romania in special, o batalie fratricida intre gazul traditional (al carui principal e!ponent e oscova, prin "azprom) si cel de sist (al carui principal fan e #ashingtonul $ cu varii companii, in Romania prioritara fiind %hevron). &n acelasi timp, in plan intern, va fi interesant de monitorizat efectul noii legi a energiei, in termeni de preturi (scumpite, in ciuda scopului declarat al legii) dar si de consecinte asupra pietei. Daca, in general, interesul consumatorului e legat de pret si cam atat, poate fi util de vazut in ce directie merge 'ocul european al energiei (componenta gaz(, din care Romania, indiferent ca vrea sau nu, face parte. Daca de departe cel mai fascinant 'oc al momentului e actiunea )ru!ellesului vizavi de "azprom, e de observat ca o soarta mai nesigura, desi mai discreta putin, o are gazul de sist. Europa vrea sa dea o lectie oscovei, via "azprom, ca regulile europene trebuie respectate. E mesa'ul (re)transmis acum cateva zile de comisarul german, *ettinger, la +ilnius (detalii disponibile aici). Daca e o chestiune de principiu, de pret sau de semnal politic, ramane de vazut. %ert e ca nici ,remlinul nu a ramas cuminte in banca sa, reactionand legislativ, rapid, pentru prote'area companiilor sale strategice (companii, ma'oritatea detinatoare de resurse, care trebuie sa obtina aprobarea guvernamentala inainte sa trimita informatii autoritatilor straine). Totodata, ambasadorul rus la -E, %hizhov, a aratat, diplomatic, pisica unui razboi al gazelor )ru!ellesului. &n paralel cu mesa'ul tare de la oscova, compania si(a declarat dorinta de o coopera cu autoritatile europene, pe modelul bad cop(good cop. E interesant de observat ca edvedev al "azpromului a reiterat planurile companiei de a(si dubla capacitatea de stocare subterana in Europa ("azprom are de'a ../ miliarde de metri cubi la 0aidach, in 1ustria). De altfel, mesa'ul acesta e transmis periodic de companie, ca sa nu uite nimeni de el, inclusiv tarile de tranzit, posibil dispensabile in viitor. Daca tot vorbim de stocare, "azprom s(a aratat interesat de constructia de depozite subterane de gaze in Romania, tara a carei capacitate de stocare poate asigura alimentarea intregului continent (detalii aici $ propunerea de atunci venind, potrivit companiei rusesti, din partea partii romane). * alta stire este utila in conte!t, pentru a sublinia ca Romania este clar importanta, caci altfel nu s(ar deran'a oamenii sa ceara prin %omisia Europeana implementarea a doua conventii vizand punerea la dispozitie a capacitatii ma!ime disponibile pe conductele de gaz pe teritoriul tarii noastre. Relevant totodata e ca "azprom incepe sa 'oace in industrii cone!e, parand interesat de *ltchim (azi, 'oi .2 septembrie, e termenul de depunere a ofertelor). Romania e atractiva, alaturi de 3olonia, si pentru fratele sist al gazului. 1ici insa compania americana %hevron are la randul sau inca niste chestiuni de rezolvat. E important un plan convingator, dincolo de atractiile gazului de sist , caci in Europa nu va fi la fel de usor ca in 4-1. 5ranta si "ermania se arata reticente, doar Estul Europei pare a fi destinatia boom(ului de profil. * decizie in Romania se asteapta dupa alegerile parlamentare (ca si in cazul Rosia ontana), dar ea nu poate fi fundamental diferita de situatia macro la nivel european, unde se transmit deocamdata semnale mi!te (e!presia lobb6(urilor concurente e, de e!emplu, ca nu se pun de acord, %omisia de industrie cu cea de ediu a 3arlamentului European, fiecare adoptand saptamana aceasta cate un raport cu mesa'e divergente). %ert e ca tensiunea intre gazul clasic si cel de sist va creste, caci miza este atat securitatea energetica a -niunii Europene (diversificarea surselor de energie si a distribuitorilor e cheie la

acest capitol), cat si un remi! de bani, mediu si influenta geopolitica. 3e moment gazul rusesc e avanta'at, caci parghiile impotriva sa sunt financiare (la cifra sa de afaceri o amenda sanatoasa e floare la ureche(, nu de mediu (ca in cazul sistului)7 insa, situatia evolueaza pe zi ce trece, pe masura ce se contureaza mari coalitii. 8egocierile ruso(europene vor fi salvate, cel mai probabil, miraculos, in prag de decembrie, caci altfel se poarta o negociere in frig9 iarna in continuare nu e ca vara. &ntre timp, gazul arde la foc mic si pret mare: iar in Romania se va simti asta.