Sunteți pe pagina 1din 0
Ce ne aşteaptă odată cu intrarea în Uniunea Europeană? • învierea sau reinventarea afacerilor româneşti
Ce ne aşteaptă odată cu intrarea în Uniunea Europeană?
• învierea sau reinventarea afacerilor româneşti
• în mod cert trebuie să devenim competitivi
• globalizarea informaţională începe la nivelul fiecărei organizaţii
1

ERP: un nou mod de viaţă

o prezenţă obişnuită în marile corporaţii şi în companiile multinaţionale Un subiect extrem de popular (fierbinte), o industrie în care sunt vehiculate sume importante Un domeniu care oferă multiple oportunităţi pentru cariera profesională

2

În România vorbim de alfabetizare ERP

în altă parte se schimbă cu repeziciune generaţii de aplicaţii ERP.

Creşterea şi succesul implementărilor ERP în noul mileniu depind de măsura în care suitele tradiţionale se pot extinde şi integra module din categoria Customer Relationship Management (CRM), Supply Chain Management (SCM) sau alte aplicaţii specifice Internet,

Lumea hight-tech evoluează şi trage şi mediul organizaţional după ea

3

Ce este ERP?

Vorbim de o soluţie software integrată, care asigură schimbul de informaţii între toţi angajaţii din întreprindere, prin crearea şi exploatarea unei baze de date centralizate. ERP elimină barierele departamentale prin integrarea tuturor faţetelor activităţii într-o singură sursă de informare, accesibilă oricui.

4

Ce este ERP?

•ERP sprijină, automatizează procesele economice •ERP integrează toate informaţiile •ERP partajează toate informaţiile

5

Definiţii, definiţii

ERP

1. pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile

funcţionale: planificare, producţie, vânzare, marketing, distribuţie, contabilitate,

financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţinere, logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă a modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii într-o manieră transparentă.

2. o soluţie software completă şi atotcuprinzătoare pentru o întreprindere.

6

Definiţii, definiţii

ERP

3

o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor necesare

pentru preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în firmele de producţie, distribuţie ori servicii.

4. un pachet de aplicaţii care promite integrarea completă a tuturor informaţiilor

din cadrul unei organizaţii.

5. o bază de date, o aplicaţie, o interfaţă unificată pentru întreaga întreprindere.

7

Schema conceptuală a unui sistem ERP

C

L

I

E

N

Ţ

I

Vânz ări şi Distribu ţie

Service

post-vânzare

Aplica ţii "front-office"

Rapoarte pt conducere

Baza de date unic ă

Personal-

Salarizare

Financiar

Contabilitate

Produc ţie

Stocuri

Aplica ţii "back-office"

F

U

R

N

I

Z

O

R

I

8

Elementele unui sistem ERP

BAZE DE DATE BAZE DE DATE PROGRAME PROGRAME Comunicare Comunicare Stocare Stocare Culegere Culegere Prelucrare
BAZE DE DATE
BAZE DE DATE
PROGRAME
PROGRAME
Comunicare
Comunicare
Stocare
Stocare
Culegere
Culegere
Prelucrare
Prelucrare
DATE
DATE
F
F
U
U
N
N
C
C
Ţ I I
Ţ
O N A L I T
O N A L I T
ĂŢ I
ĂŢ I

9

De ce ERP?

• din raţiuni tehnologice (cum a fost Y2K)

• din raţiuni competitive (pentru a rămâne între cei buni)

• din raţiuni de eficienţă şi productivitate (prin reproiectarea proceselor)

• din raţiuni strategice (ridicarea calităţii sau fidelizarea clienţilor)

10

ERP - o noua fază în evoluţia integrării aplicaţiilor

Anii '60

Aplicaţii pentru controlul stocurilor

Anii '70

Material Requirements Planning (MRP)

Anii '80

Manufacturing Resources Planning (MRP II)

Anii '90

Enterprise Resource Planning (ERP)

Anii 2000

Extended ERP (xRP sau ERP II)

•MRP – un set de tehnici care utilizează inventarul, datele despre stocuri şi programul de producţie pentru a calcula necesarul de materiale, a lansa aprovizionarea şi a urmări asigurarea acestuia pe parcusul procesului de fabricaţie.

•MRP II – planificarea operaţională a necesarului care susţine procesele de producţie, dar şi pla- nificarea financiară, inclusiv elaborarea de scenarii sau simulări “ce-ar fi dacă?”.

11

 

Avantaj

 

Mod de concretizare

 

Informaţii de calitate

 

Bază

de

date

unică

(date

consistente

şi corecte),

 

rapoarte îmbunătăţite

 

Evitarea redundanţei datelor şi operaţiunilor

Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de actualizare (introducere şi modificare)

Scăderea timpului de răspuns

Rapoarte şi informaţii ad-hoc oferite de sistem

 

Adaptabilitate

 

Schimbările în procesele economice se reconfigurează uşor în sistemul ERP

Scalabilitate

Structura modulară a sistemului facilitează adăugarea de noi componente

Sistem

de

întreţinere

Contractul de întreţinere pe termen lung cu furnizorul ERP nu este facultativ, ci face parte din proiectul ERP

îmbunătăţit

Dimensiune colaborativă

Module precum CRM sau SCM extind şi deschid sistemul către furnizori şi clienţi

Deschidere către e-business

Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de aplicaţii e-business

12

Idei false despre ERP

• Implementarea unui sistem ERP este soluţia tuturor problemelor unei firme.

• Dacă o suită ERP a reuşit la o firmă, atunci aceeaşi suită are succes garantat la o altă firmă cu acelaşi profil.

• Furnizorul ERP ne spune ce ne trebuie, pentru că ştie cel mai bine ce înseamnă ERP.

13

Ce nu este ERP?

• ERP nu este un instrument magic, care transformă totul peste noapte.

• ERP nu se vinde cu garanţia succesului (se pot citi destule istorii de implementări eşuate).

14

Dezavantaj

 

Mod de combatere/diminuare

Proiecte consumatoare de timp

 

Implicarea activă a managementului, obţinerea consensului şi acceptului general

Costuri mari

Dificil şi nerecomandat

Neconformitatea modulelor

 

Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură şi componente corespund proceselor economice, culturii şi obiectivelor strategice ale organizaţiei

Dependenţa de furnizor

 

Analiza atentă a celor două alternative: furnizor unic sau mai mulţi furnizori, prima însemnând implicarea furnizorului pe termen lung, a doua oferind şansa alegerii soluţiilor "best of breed"

Complexitate

Selectarea doar a modulelor care sunt absolut necesare

Necesitatea

extinderii

şi

Poate fi eliminat, dar va reduce potenţialul sistemului, care va deveni la un moment dat ineficient

15

dezvoltării ulterioare a sistemului

 

Beneficiile ERP

• integrarea datelor

• informaţii în timp real în toate ariile funcţionale

• acurateţea datelor din sistem (standardizare)

• disponibilitatea informaţiilor, acces rapid şi eficient, cu obţinerea rapoartelor dorite

• impune aplicarea celor mai bune practici

16

Caracteristici ERP

• structură modulară;

• bază de date unică;

• integrarea modulelor, astfel încât să fie asigurat fluxul de date între module, iar interfaţa standard să mărească

• transparenţa operaţională;

• flexibilitate – posibilitatea de a adopta şi integra soluţii catalogate drept "best business practices";

• exploatare în timp real, dar şi cu opţiune de prelucrare pe loturi;

• deschidere către soluţii/aplicaţii Internet.

17

Dezavantajele ERP

• Consum mare de timp

• Costuri exorbitante

• Dependenţa de furnizor

• Complexitate

• Nevoia de investiţii pe termen lung

18

ERP înseamnă:

• echipamente

• software

• oameni

• funcţiuni

• procese

19

Reprezentare sistem ERP

C

L

I

E

N

Ţ

I

Front-Office

Vânzări şi

distribuţie

Service şi întreţinere

Raportări şi analize

ie Service ş i între ţ inere Raport ă ri ş i analize Baza de date

Baza de date centrală

Resurse umane

Back-Office

Financiar-

Contabilitate

Producţie

Logistică&

Stocuri

F

U

R

N

I

Z

O

R

I

20

Costurile ERP

Costul total depinde de:

•mărimea întreprinderii •complexitatea proceselor economice •numărul de module instalate •metoda de implementare

21

Costurile ERP

• Investiţia iniţială: echipamente + software

• Pregătire şi instruire personal

• Consultanţă

Plaja costurilor: 50.000 USD - 100.000.000 USD (software, hardware, servicii consultanţă, training, plata personalului implicat, ca şi a angajaţilor temporar)

22

Costurile ERP

Software: preţul este, de regulă, calculat pe modul (între 10,000 şi 100,000 USD)

Echipamente: în funcţie de infrastructura tehnologică existentă şi planurile de viitor

Conversia datelor: pot fi preluate din vechiul sistem ori re-introduse manual în sistemul nou

23

Costurile ERP

• Costuri de customizare (adaptarea la specific) - sunt costisitoare pe termen lung

• Costuri întreţinere - contract separat (aprox. 10% din costul software; include actualizare şi upgrade)

Pregătire şi instruire personal - se recomandă alocarea a 25% din costul software (10,000 USD/zi !!)

24

Costurile post-implementare

ERP nu este o destinaţie, ci o călătorie.

Sunt adesea “uitate” ori subestimate. Includ:

Help Desk pentru utilizatori

• cursuri de instruire pentru utilizatori

upgrade (pentru aplicaţii şi/sau echipamente)

• adaptarea aplicaţiilor

25

Exemplu Calcul cost proiect ERP

Se decide achiziţia următoarelor module:

• Financiar-Contabilitate (contabilitate generală, debitori, creditori, mijloace fixe, contabilitate de gestiune)

• Producţie (planificare, programare, operaţional) • Vânzări (previziuni, comenzi, facturare, analiză)

• Logistică (gestiune stocuri, aprovizionare)

26

Exemplu Calcul cost proiect ERP

Preţul se calculează în funcţie de numărul de utilizatori. Pentru 50 utilizatori, costul licenţelor pentru 4 module este 300.000 USD. Pentru fiecare utilizator în plus se taxează 5.000 USD. Licenţele pachetului Tools and Utilities (generator de rapoarte, editor GUI, configurator aplicaţii, instrumente drill down): 30.000 USD (50 utilizatori)

27

Exemplu Calcul cost proiect ERP

Costuri consultanţă (economic, tehnic, instructor personal): 4.200 USD/zi SAU 125.000 - 175.000 USD cost total. Costuri customizare - se evaluează după stabilirea modificărilor necesare. Costuri întreţinere - 15% din costul licenţelor software (upgrade, actualizare şi asistenţă post-implementare)

28

Personalizarea soluţiilor ERP

Adesea, aplicaţiile nu se potrivesc perfect cerinţelor beneficiarului şi sunt solicitate modificări. Modificarea aplicaţiilor este costisitoare (bani+timp) şi adesea se face în detrimentul firmei şi din dorinţa utilizatorilor de a nu schimba nimic. Soluţiile ERP sunt gândite şi mulate pe practicile economice cele mai eficiente, iar organizaţiile trebuie să-şi reproiecteze procesele (BPR).

29

Personalizarea soluţiilor ERP

Principiul călăuzitor: “sistemul dorit îndeplineşte cel puţin 95% din cerinţele critice ale organizaţiei?” De cele mai multe se impune reproiectarea proceselor (trecând peste protestele oamenilor) şi nu modificarea aplicaţiilor!

(într-un studiu Forrester Research, doar 5% din firme au

spus că au modificat aplicaţiile fără să schimbe procesele,

iar 41% au spus că au reproiectat

)

30

Durata unui proiect ERP

• 9 - 12 luni pentru o firmă mică

• 12 - 14 luni pentru o firmă mare

• 3 ani pentru companiile transnaţionale, cu locaţii răspândite geografic

31

Apariţia beneficiilor unui sistem ERP

După implementare urmează “perioada de stabilizare”, ce durează între 3 şi 10 luni şi în care apare chiar diminuarea performanţei firmei.

32

Vedere funcţională a ERP

Funcţional, modulele ERP acoperă:

• Planificarea producţiei

• Gestiunea achiziţiilor

• Gestiunea stocurilor

• Interacţiunea cu furnizorii

• Gestiunea relaţiilor cu clienţii

• Urmărirea comenzilor

• Gestiunea financiară

• Gestiunea resurselor umane

33

Arhitectura sistemului aplicaţiilor de întreprindere

Aplicaţii E-Business Suita ERP Financiar-Contabil şi/sau Producţie şi/sau Resurse umane etc. Alte aplicaţii
Aplicaţii E-Business
Suita ERP
Financiar-Contabil şi/sau Producţie
şi/sau Resurse umane etc.
Alte aplicaţii
economice
PLATFORMA SGBD
SISTEM DE OPERARE
HARDWARE

34

Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP

Nivelul prezentare

Nivelul aplicaţiei

a unui sistem ERP Nivelul prezentare Nivelul aplica ţ iei Nivelul bazei de date Sta ţ

Nivelul bazei de date

Staţii de lucru

Servere de aplicaţii

Server de baze de date

35

Funcţiile celor 3 straturi

• Nivelul prezentare – constă din interfaţa grafică utilizator sau programul de navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor sistemului

• Nivelul aplicaţie – cuprinde regulile afacerii, logica şi funcţiunile sistemului, programele care asigură transferul datelor la/de la serverele de baze de date

• Nivelul bazei de date - asigură gestiunea datelor organizaţiei, inclusiv a meta-datelor – cel mai adesea se regăseşte un SGBD relaţional dintre cele standardizate industrial care include şi un modul SQL

36

set de componente principale

Nomenclatoare

forma

şi

(fişiere de bază)

de clienţi, furnizori, personal sub

fişiere care reunesc toate datele de descriere a acestora

cu oricare modul care se serveşte de aceste date;

unor

interfaţează

Contabilitate generală, numită şi componentă financiar-contabilă, tocmai pentru că asigură conducerea evidenţei contabile şi gestiunea financiară. Funcţionalităţile vizează: automatizarea înregistrării informaţiilor financiar-contabile preluate din documentele primare, cu preluarea automată a datelor din alte aplicaţii ale sistemului ERP şi realizarea evidenţei contabile complete, la nivel sintetic şi analitic.

37

De cele mai multe ori, această componentă acoperă doar cerinţele contabilităţii financiare, asigurând în primul rând obţinerea doc, contabile de sinteză cerute de legislaţia în vigoare (bilanţul contabil, raportări de TVA, taxe şi impozite către buget) şi a celor de evidenţă contabilă (note contabile, registru jurnal, fişe de conturi, registru de casă, jurnale de vânzări şi cumpărări, balanţa de verificare etc.).

Poate fi completată printr-una de analiză, tip Tablou de bord, care oferă informaţii privind performanţele firmei. Pe baza datelor din contabilitate sunt calculaţi diferiţi indicatori ce ilustrează rezultatele financiare: veniturile şi cheltuielile pe produse/ servicii, situaţia disponibilităţilor financiare ale întreprinderii (analize de cash-flow) etc.

38

Încasări-plăţi – gestionează încasările şi plăţile, efectuate pe baza mai multor tipuri de documente care creează obligaţii de plată sau încasare. Sunt urmărite termenele de plată (scadenţele) facturilor şi sunt întreţinute situaţiile facturilor restante la încasare sau plată. Evidenţa multi-valută este asigurată. Această componentă poate apare sub forma a două module: Debitori şi Creditori, care gestionează şi înregistrează creanţele şi datoriile întreprinderii;

Salarizare – componentă legată adesea de cea de resurse umane, având ca obiect calculul şi evidenţa salariilor. Sunt automatizate calculul taxelor, a contribuţiei la bugetul statului şi al asigurărilor sociale. Date fiind condiţiile diferite în care se calculează salariile în firme, trebuie să se asigure un grad înalt de parametrizare şi personalizare;

39

Resurse umane - componentă care sprijină crearea unei politici de personal, susţinând activităţile de recrutare şi selecţie a personalului, analiza şi urmărirea forţei de muncă, instruirea şi dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de apreciere a performanţelor. Asigură gestiunea salariaţilor prin stocarea tuturor datelor despre aceştia, realizează managementul personalului şi sprijină procesul decizional;

Planificare producţie – fiecare sistem are o modalitate specifică pentru identificarea activităţilor de producţie desfăşurate: plan de producţie, ordin de lucru, comandă etc. Planificarea vizează executantul, termenul, articolele de realizat, costul programat şi detaliile tehnice;

40

Imobilizări – gestionează mijloacele fixe, dar şi obiectele de inventar sau activele necorporale. Gestiunea acoperă întreaga durată de utilizare a activului şi se poate afla în orice moment care este starea acestuia şi operaţiile efectuate asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din funcţiune – casare). Oferă multiple posibilităţi de calcul şi înregistrare a amortizării (liniară, degresivă, accelerată). Componenta realizează şi contarea operaţiunilor, inclusiv amortizarea. Deosebit de utile sunt rapoartele generate, impuse de legislaţia în vigoare (registrul inventar, balanţele analitice şi de amortizare) sau necesare conducerii (de exemplu, situaţia mijloacelor fixe după diferite criterii de interogare – locaţii, grupe de clasificare, perioade, planul de amortizare etc.);

41

Urmărire producţie (uneori livrat într-o singură componentă împreună cu Planificarea) – înregistrează preluarea notelor de predare şi a rapoartelor de lucru, analizează şi compară comenzile lansate, oferă rapoarte cumulate ori detaliate ale producţiei, pe faze ori pe produse/ lucrări, ca şi rapoarte de costuri;

Gestiune date tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile tehnice ale produselor şi tehnologiilor de fabricaţie (pentru fiecare variantă tehnologică se au în vedere planul de operaţii, timpii alocaţi şi consumul pentru fiecare operaţie);

Planificare

necesare,

de

de materiale

– determină automat cantităţile

de fabricaţie

necesar

pe baza datelor

despre procesul

(tehnologia

fabricaţie) şi planul de producţie aprobat ;

42

Planificare şi urmărire consumuri şi costuri – întocmeşte bonurile

de

zează

detaliate

realizate;

consum şi preia datele despre consumuri de la magazii, centrali-

aceste date pentru calculul costurilor, generează rapoarte

sau

centralizate cu privire la consumurile

planificate şi

Managementul proiectelor – are ca obiect proiectele de investiţii, activităţile interne sau lucrările efectuate de terţi: planificarea (bugetarea), finanţarea şi urmărirea executării acestora;

43

Stocuri – gestiunea cantitativă (controlul automat al nivelului stocurilor, gestiunea tranzacţiilor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri, inventar) şi calitativă a stocurilor (garanţie, termene de valabilitate)

şi

recepţie,

automată

a documentelor contabile (note de intrare-

note

de transfer);

generarea

bonuri

de consum, avize de expediţie,

Gestiunea depozitelor (inclusă adesea în modulul de Stocuri) –

defineşte

tipurile de inventar şi subinventar, depozite, magazii, locaţii, modul

de

din punct de vedere organizatoric unităţile

de stocare:

localizare a stocurilor;

44

Aprovizionare (Furnizori) – gestionează procesele de aprovizionare prin evidenţa cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofertă, a ofertelo de la furnizori şi a comenzilor transmise acestora, ca şi a facturilor primite. Componenta depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de gestiune, fiind un instrument de optimizare a aprovizionării, care poate determina realizarea de economii. În structurarea pe care am prezentat-o, această componentă nu poate funcţiona fără informaţiile din fişierele de furnizori (sunt suite în care acestea două sunt incluse în acelaşi modul). De asemenea, Aprovizionare se leagă de componenta Stocuri. Alte funcţiuni vizează: alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilo de preţ, condiţii de plată şi de livrare, urmărirea contractelor încheiate cu furnizorii pe durate determinate;

45

Vânzări – gestionează activităţile specifice procesului de vânzare:

gestiunea clienţilor (foloseşte datele din fişierele de bază), gestiunea nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi comenzilor, procesul de livrare şi facturare;

Transport (Logistică) – permite planificarea şi gestionarea activităţilor logistice din procesele de vânzare şi distribuţie;

Service/Servicii – urmăreşte garanţiile şi serviciile post-vânzare;

Soluţii specifice fiecărei industrii. Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie destinată controlului utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale;

46

Analiză – componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile complexe din această categorie sunt acum denumite Business Intelli- gence), destinată analizei datelor din sistem, ca suport în procesul de luare a deciziilor. Modulul preia datele din baza de date, realizează diferite analize şi furnizează informaţiile în forma dorită de utilizator (rapoarte detaliate ori rezumate, grafice de orice tip). Cele mai puter- nice opţiuni sunt analizele multi-dimensionale (OLAP), simulările, scenariile şi prognozele;

Generator de rapoarte – utilizatorii obţin rapoartele dorite în cadrul fiecărui modul funcţional folosind datele din baza de date a sist ERP. Conţinutul rapoartelor (datele, ordinea acestora, nivelurile de grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator.

47

Pentru performanţă, modulele prezentate trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva accesului neautorizat la date. Securitatea este realizată la nivel de utilizator, la nivel de sub-componentă şi la nivel de funcţionalitate (pe operaţii: vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);

scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o configuraţie de bază, adăugând apoi alte module, în funcţie de resurse şi necesităţi;

48

portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în principal la nivelul aplicaţiilor cu bazele de date;

trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă, dar şi a tuturor prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;

securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care reglementează drepturile şi restricţiile utilizatorilor pe module, funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul câmpurilor din baza de date;

parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare) permite definirea regulilor şi convenţiilor de bază specifice modului în care fiecare beneficiar îşi desfăşoară activitatea.

49

Arhitectura extinsă

Portal pentru conducerea executivă

Tabloul de bord al conducerii

   

Depozit de date şi aplicaţii BI

   
 

CRM

SCM

E-Proc.

Apl. W eb

Altele

 
 

Financiar

Distribuţie

Resurse umane

Producţie

 

Hardware

 

Reţele

SGBD

E-mail

Porţi Internet

Depozite trans-funcţionale

Aplicaţii avansate

Aplicaţii ERP tranzacţionale

Infrastructura tehnică

50

Module funcţionale SAP R/3 System

Module de baz ă în structura SAP R/3 System

Module de bază în structura SAP R/3 System

Module de baz ă în structura SAP R/3 System

Financiar- Contabilitate Gestiunea proiectelor Resurse umane Planificarea producţiei Gestiunea investiţiilor

Control Workflow Mentenanţă Gestiunea materialelor

Gestiunea capitalului fix Soluţii industriale Managementul calităţii Vânzări şi distribuţie Trezorerie

Module în versiunea Internet mySAP.COM

Module în versiunea Internet mySAP.COM

Module în versiunea Internet mySAP.COM

mySAP Workplace mySAP Supply Chain Management mySAP Customer Relationship Management mySAP Financials

mySAP E-Procurement mySAP Product Lifecycle Management mySAP Business Intelligence mySAP Mobile Business

mySAP Human Resources mySAP Marketplace mySAP Hosted Solutions mySAP Technology

(sursa: www.sap.com)

51

Cu ochii spre viitor

Zilele în care întreprinderile erau considerate a fi salvate din punct de vedere IT dacă dispun de pachete ERP au trecut

Azi, piaţa ERP este martora a 2 tendinţe majore:

1. cererea crescândă pentru aplicaţii personalizate,

verticale şi transversale, astfel încât să fie acoperite toate ariile de desfăşurare a afacerii

2. integrarea în pachetele existente a soluţiilor SCM, CRM şi e-procurement

52

Arhitectura ERP II este mai complexă, bazându-se pe mai multe straturi tehnice şi funcţionale. Pentru a accentua natura diferită a noilor sisteme ERP, ele sunt considerate neconvenţionale.

Sistemele ERP convenţionale vizează creşterea flexibilităţii, transparenţei şi eficienţei proceselor economice din organizaţie.

Atributul principal al noilor sisteme este colaborarea inter-organizaţio- nală, în crearea unui lanţ valoric eficient. Dezideratul este crearea unui "ecosistem" bazat pe colaborare care permite organizaţiilor să partajeze cunoaştere. ERP II a evoluat odată cu creşterea ponderii şi dependenţei de bunuri intangibile şi instituirea managementului cunoştinţelor.

53

54
54
54
54

54

ERM şi BPI sunt concepte care evidenţiază rolul important al econo- micului, predominant sau preponderent peste software şi se referă la ansamblul de tehnici şi instrumente pentru gestiunea resurselor întreprinderii.

ERP reprezintă doar una din aceste multe resurse ale întreprinderii. Sub forma unei egalităţi am putea scrie

ERM = ERP + funcţiunile economice

BPI = ERP + e-Business+ Knowledge Management.

55

ERM = integrare + module software funcţionale + funcţiuni economice

Partea funcţională a ERP vizează fluxurile şi procesele economice şi se regăseşte în module de aplicaţii specializate.

Partea de integrare asigură conectarea, punerea în legătură a funcţiu- nilor economice. Integrarea poate fi privită aici ca o tehnică de comu- nicare, iar tehnologia are un rol semnificativ în asigurarea ei. Mijloace obişnuite de realizare a integrării în sistemele ERP sunt:

codul sursă, reţelele locale de calculatoare, Internet, poşta electronică, protocoale şi baze de date.

56

ERM este considerată o soluţie completă de întreprindere care constă din sistemul ERP şi activităţile funcţionale care se desfăşoară în cadrul fiecărui modul (cu referire la management, decizii, instruire, documentare, comunicare etc.), asigurând îmbinarea armonioasă a acestora.

57

Aplicaţii ERP clasice versus ERP II

Optimizarea întreprinderii

Producţie-distribuţie

Producţie, vânzări şi distribuţie, procese financiare

Interne, ascunse

Web-aware, închisă, monolitică

Generate şi consumate intern

ROL

DOMENIU

FUNCŢIE

PROCESE

ARHITECTURĂ

DATE

Integrarea în lanţuri valorice, posibilităţi collaborative-commerce

Toate sectoarele/segmentele

Procese verticale, transversale, aplicaţii industriale personalizate

Conectare externă inclusiv cea cu furnizorii şi clienţii

Bazată pe web, deschisă modulară

Publicate şi partajate intern şi extern

Sursa: Gartner Research

58

ERP II este o strategie competitivă care integrează sistemul ERP de bază (esenţial) cu soluţii specializate CRM, SCM, BI

Arhitectura ERP II este mult mai complexă, organizaţia devine o comunitate socială care adună, sintetizează şi difuzează cunoaştere.

59

Arhitectura ERP II

Arhitectura ERP II 60

60

Structura unui sistem ERP extins

Server de aplicaţii CRM/SCM

unui sistem ERP extins Server de aplica ţ ii CRM/SCM I N T R A N
unui sistem ERP extins Server de aplica ţ ii CRM/SCM I N T R A N

I

N

T

R

A

N

E

T

Server de aplicaţii ERP

Server Web

Portaluri Web

Server de e-mail

ţ ii ERP Server Web Portaluri Web Server de e-mail Aplica ţ ii de întreprindere I

Aplicaţii de întreprindere

I

N

T

E

R

N

E

T

Web Server de e-mail Aplica ţ ii de întreprindere I N T E R N E

Browser Web Aplicaţii e-mail

Client

61

Industrie Industrie sector Q clasa A Industrie X ERP declarate moarte Industrie ERP II segment
Industrie
Industrie
sector Q
clasa A
Industrie
X
ERP declarate
moarte
Industrie
ERP II
segment Y
EAS
Infrastructură
Extended ERP
tehnologică
Funcţionalităţi
personalizate
ERP
Conectivitate externă
îmbunătăţită
MRP II
Funcţionalităţi
extinse
MRP
Trendul aplicaţiilor ERP
62

1. Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer’s Guide for Success, Resource Publishing, 2000

2. D. Hooiman, Inventory Planning & Optimization: Extending Your ERP System,

www.technologyevaluation.com, 2003

3. Davenport, T.H., Putting the enterprise into the enterprise system, în Harvard Business Review, nr. 4/1998

4. Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: global opportunities and challenges,

Idea Group Publishing, 2002

5. Kalakota, R., Robinson, M., e-Business Roadmap for Success, Addison-Wesley, Boston, 1999

6. Surmacx, J., Mix and Match ERP, www.cio.com, 2002

7. Norris, G., s.a., E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley & Sons, New York, 2000

8. O'Leary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000

9. Shields, M.G., E-Business and ERP: Rapid Implementation and Project Planning, J. Wiley & Sons, New York,

2000

10. Tadjer, R., Enterprise Resource Planning, în Internetweek, aprilie 1998

63

Adrese web:

http://www.intelligententerprise.com

http://www.technologyevaluation.com

64