Sunteți pe pagina 1din 3

Cu colinda la bunica de Emilia Plugaru O cciul uguiat i-o broboad cafenie, S-o colinde pe bunica, Au pornit de la chindie.

Merg cu greu cci drumul este Prea nzpezit i ninge, Iar broboada cafenie Una, dou-ncepe a plnge:

- Vai, troianul e ct mine, Ia-m-n brae, bade Nic. Ce nvalnic neaua vine, Iar eu sunt aa de mic...

Nic nu-i cu mult mai mare, Doar cu-n an i jumtate. O ridic n spinare, Vrea s-o duc dar nu poate...

Picii plng, cci vor la buna. Nici nu vd cnd nspre ei Se ndreapt-un mo cu plete: -ncotro, mi voinicei?

V-ai pornit cu colindatul? Hai, luai-m cu voi. Da-i mnuele ncoace. S pornim la pas vioi.

Ca s vezi, minune mare, Le-a ieit n cale-acum, Nu un mo ca oriicare, Ci chiar moul Mo Crciun!

La glas seamn cu bunul, Moul, ns-i negreit, Mai btrn, e alb ca neaua i-i cu mult mai grbovit.

mbrcat n hain lung, Cu stelue argintii, Moul i ridic-n brae i-i srut pe copii.

- Iei afar, bunicuo, Strig picii chiar din drum, Cnd ajung la poarta bunei L-am adus pe Mo Crciun!

S-ar putea să vă placă și