http://www.sdeshare.

net/uhan2/58909174-
rogramatcambromanengrefr
BOGDAN FICEAC
TEHNICI DE MANIPULARE
n piesa vieii, fiecare dintre noi ar vrea s-i scrie rolul i s-i
interpreteze destinul n aa fel nct s ajung la un final conform cu
propriile sale dorine. Dar pentru c suntem fiine sociale, monologul nu este
o soluie. Treuie s ne alegem replicile astfel ca ele s se integreze unui cor
anume. !neori, sau c"iar adesea, este foarte posiil ca replicile imaginate de
noi s fie disonante sau s nu fie acceptate de ceilali actori. De aceea este
nevoie de un #egizor care s-i asume rolul de a pune n acord toate rolurile
personale. $upunndu-ne lui, ne pierdem autonomia i ne integrm
sistemului. %u timpul, nu mai putem spune ct anume din destinul personal
l-am scris noi nine i ct a fost scris de alii. &u mai putem preciza cu
e'actitate ct din fiina noastr ne reprezint (ul i ct este rezultatul
sfaturilor, antrenamentelor, educaiei, sugestiilor, recomandrilor sau
ordinelor pe care ni le impun ceilali. &u mai tim unde se termin rolul pe
care ni l-am scris noi nine i unde ncepe cel scris de alii. &u mai putem
spune cine, de ce i cnd a scris scenariul care ne comand ce s gndim,
ce s facem, ce s simim. )ar de multe ori se ntmpl ca vreun #egizor s-
i depeasc simpla condiie de dispecer ailitat s pun ordine ntr-un
sistem i ncepe s se cread demiurg, s-i socoteasc pe ceilali simpli
figurani ntr-o pies scris de el, pentru el, care lor, evident le este strin.
n astfel de cazuri, mai devreme sau mai trziu, piesele se transform n
tragedii oriile...
*ceast carte se ocup tocmai de #egizorii care se cred demiurgi, de
modul n care i scriu scenariile i de te"nicile prin care transform actori
talentai n figurani fr voie. (ste un domeniu care, dincolo de impresia
ocult pe care o degaj, are reguli precise. %ei mai muli dintre noi, prad
impresiei une pe care o avem despre propria noastr persoan, nu credem
c putem deveni prea uor victimele artizanilor manipulrii. Dar lucrurile
stau cu totul pe dos. ncercrile de manipulare vin tot timpul, de
pretutindeni. +i cele mai uoare victime sunt cei care nu vor s cread...
('ist nenumrate sfaturi, e'erciii i algoritmi de a induce individului
rezistena fa de presiunea celor care ncearc s-i remodeleze gndirea,
simurile, comportamentul, conform intereselor lor. Toate ns au la az
cunoaterea te"nicilor de manipulare. ,iind avertizat de presiunile ce se
e'ercit permanent asupra lui, tiindu-le sustratul i finalitatea, fiecare
individ i poate gsi propria sa cale de a rezista, de a se regsi pe sine
nsui n orice mprejurare, de a nu deveni un simplu figurant...
*ceast carte nu este un manual. &ici nu i propune s fie aa ceva. (a
se adreseaz ceteanului oinuit, celui supus n permanen manipulrilor.
*naliza te"nicilor de influenare i a efectelor acestora, cu e'emple
ar"icunoscute sau aia sesizaile, din istorie sau din zilele noastre, poate
reprezenta un avertisment. -.no/ledge is po/er- 0%unoaterea nseamn
putere1, spunea cndva filozoful englez ,rancis 2acon. %unoscnd te"nicile
de manipulare putem s rezistm n faa lor. 3utem evita rolul de figurani n
propria noastr via...
n acelai timp, o astfel de carte este e'trem de necesar cititorului
romn. n #omnia, suiectul a fost tau timp de aproape o jumtate de
secol. %uvntul manpuare nici mcar nu e'ist n Mcu Dc[onar
Enccopedc. )ar n Dc[onaru Expcatv a Lmb Romne este prezentat
doar semnificaia sa te"nic. 4otivele sunt lesne de neles, dar golul treuie
umplut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut...
*m reuit conturarea acestei cri dup ce am urmat cursurile %atedrei
de psi"ologie social de la !niversitatea $tanford din %alifornia. 5eciile
predate studenilor de profesorul 3"ilip 6imardo, eful %atedrei, precum i
referinele iliografice indicate de Domnia sa mi-au fost de un real folos.
,aptul c am putut studia la !niversitatea $tanford se datoreaz ,undaiei
#euter din 5ondra, care mi-a acordat o urs de un an de zile, precum i
3rogramului de urse .nig"t de care am eneficiat la $tanford. 4ulumesc
tuturor celor care m-au ajutat ca aceast carte s poat aprea i s ajung
la cititori.
Argument cu regizori i figurani
n seara de Haoween (31 octombre) a anuu 1938, n Statee Unte, un
program de rado ce transmtea muzca spanoa a fost ntrerupt de un
buetn de tr n cadru carua se anun[a observarea unor expoz
neobnute pe paneta Marte. Dupa care, programu muzca a contnuat.
Ceva ma trzu, dn nou o ntrerupere, pentru a transmte n drect un
reporta| dn Grover's M, o mcu[a ocatate dn statu New |ersey, unde un
"cndru ura" a ovt Pamntu "cu o for[a terba". Se pare ca n ace
moment, crca un mon de amercan ascutau emsunea. Curoztatea a fost
nocuta treptat de teama atunc cnd reporteru, e sperat, a nceput sa
descre cum se deurubeaza capatu exteror a cndruu (n dfuzoare se
auzeau nte scrnete cu adevarat ugubre) dn nteroru "manare"
apar nte creatur urae, scptoare, cu tentacue mense och ca de
arpe.
Pe masura ce contnua "reporta|u de a fa[a ocuu", panca se
raspndea. nfrcoa[, reporter reatau cum aceasta "avangarda a
nvadatoror de pe Marte" a nceput sa cucereasca New |ersey, sa ucda pe
orcne ar f ncercat sa se opuna sa se ndrepte spre nma New Yorkuu.
n cadru emsun se auzeau tot ma des apeur ae autorta[or catre
popua[e, pentru evacuarea unor ntreg zone.
n stude sae consacrate efecteor aceste emsun de rado, pshoogu
amercan Hadey Cantr a observat ca sute de m de oamen au ntrat n
panca mu[ dntre e -au parast ocun[ee pentru a scapa de nvaza
"mar[enor".
Ce se ntmpase de fapt? n fecare an, n noaptea de Haoween,
amercan se deghzeaza n fantome, montr, vampr ate fgur de
groaza. Sarbatoarea provne dntr-un vech obce cet, care urmarea
mbunarea sprteor ceor mor[. Datna s-a raspndt n Statee Unte,
Canada tertore brtance, devennd un pre| de carnava dstrac[e.
Cop merg cu condu, deghza[ n fantome, "amenn[a" gazdee ca e vor
face surprze nepacute daca nu vor mbuna cu ceva ducur, ar adu[ se
ntrec n pacae. n noaptea de 31 octombre 1938, Orson Wes, ce care
avea sa devna unu dntre ce ma vest[ regzor actor amercan, s-a
gndt sa adapteze radofonc ceebru roman tn[fco-fantastc #zoiul
lumilor, scrs de H.G. Wes. mpreuna cu coeg sa, actor de a Mercury
Theater, au nterpretat extrem de reast momentee dramatce ae
"nvadar" Amerc de catre hdoasee "creatur mar[ene". Efectee specae
au fost mprovzate ee cu foarte muta abtate, reund ampfcarea
tensun nducerea sentmentuu de panca. Spre exempu, pentru a reda
sonor ceebra deurubare a cndruu, tehncen au gast un borcan cu
capac, pe care -au deschs n baznu WC-uu pentru a da o rezonan[a
specaa scrneteor.
Cum de au cazut att de mu[ amercan prada pacae? n prmu rnd
trebue amntt ca pesa a fost transmsa n 1938, dec nante de "era
teevzoruu". Pe atunc, radou era unca sursa de muzca, dvertsment,
pese de teatru, dar de tr de utma ora. Apo, pesa copa foarte exact
sstemu de transmtere a tror a reporta|eor n drect, n pus, foarte
mu[ dntre ascutator perdusera nceputu cnd emsunea fusese car
prezentata ca o adaptare radofonca a romanuu #zoiul lumilor. Orson
Wes a aes ora nceper emsun cu pu[n nante de fnau unu foarte
ndragt spectaco radofonc, %"arlie 4c%art"7, ce se desfaura pe un at
post de rado. Ma|ortatea ascutatoror au ateptat fnau aceu spectaco
aba dupa aceea au comutat pe frecven[a postuu de muzca spanoa,
perznd astfe prezentarea dn debutu emsun.
Dncoo de aceste expca[, ma exsta o ata [nnd de structura
pshcuu uman, de pshooga socaa. Auznd acee "reporta|e"
nfrcoatoare, dar aproape ncredbe, foarte mu[ dntre ascutator au
cautat sa vada cum se comporta ce mpreuna cu care audau emsunea.
Cum to[ erau ngr|ora[ spera[, orce ndoaa a dsparut. &e-am srutat
unii pe alii pentru c ne ateptam s murim dintr-o clip n alta, amntea
un ascutator, ctat de Cantr.
Mu[ dntre ce convn ca tot ceea ce aud a rado se ntmpa cu
adevarat au gast char coresponden[e n reatatea medata, nterpretnd
nstnctv, "n chee propre", observa[e, pentru a se potrv cu ceea ce se
transmtea n dfuzoare. &e-am uitat pe fereastr i 87oming *venue era
negru de maini. 4i-am dat seama c oamenii ncercau s fug, s scape...,
spunea un ascutator, pentru ca atu sa adauge: 3e strada mea nu se zrea
nici o main. 4-am gndit c drumurile erau locate de amuteiaje, din
cauz c foarte multe ci de acces fuseser distruse de invadatori. (Cantr)
Fenomenu care a produs o asemenea pshoza n masa (a fost denumt
%ontagiune1 prntr-un paraesm cu termenu medca ce semnfca
raspndrea une epdem. n pshooga socaa, contagiunea repreznta
transmterea rapda a nveu mu[mor de oamen, a emo[or a
manfestaror de comportament. De fecare data cnd un ndvd se afa ntr-
o stua[e ambgua, e ncearca sa se adapteze reac[or ceora[. Dn
pacate, ntr-o astfe de stua[e confuza, nc cea[ nu tu ma mut dect e.
Dn cauza contagun, pshozee n masa capata, uneor, propor[ ncredbe.
n acea tmp, efectee emsun radofonce #zoiul lumilor arata ct
de puternce, dar, uneor, percuoase, pot deven sursee de nforma[e
atunc cnd ee sunt manpuate ntr-un anume scop. n acea noapte a u
1938, foarte pu[n au fost ceta[en care nu au crezut n ceea ce auzeau a
rado au ncercat sa afe amanunte de a ate postur radofonce. Dar nu au
gast ncaer vreo tre refertoare a respectvu "evenment". Au teefonat
dverseor cunotn[e, dar nc acestea nu aveau nforma[ supmentare,
sngura sursa refertoare a "nvaze" fnd, pentru to[, postu ce transmtea
"reporta|ee de a fa[a ocuu". Lpsa dateor supmentare, "tacerea"
ceorate postur au sport deruta. Fapt ce demonstreaza ca exsten[a une
sngure surse de nformare poate ampfca a maxmum efectee manpuar.
Cazu emsun u Orson Wes este doar un exempu partcuar, ma aes ca
s-a petrecut n cond[e exsten[e unu numar consderab de postur
radofonce. Lpsa nforma[or supmentare a generat confuza a factat
raspndrea pshoze.
Cu mut ma puternca nsa este nfuen[a une surse de nforma[e n
cond[e n care nu exsta o aternatva. Un exempu edfcator consttue
revou[a romna dn decembre 1989, cnd teevzunea na[onaa
reprezenta sngura sursa ma|ora de nformare. Nmen nu avea posbtatea,
atunc, sa verfce daca ntr-adevar exstau ce "azec de m de mor["
despre care se vorbea pe post. La fe, zvonure despre terort care "trag
dn toate poz[e", despre mnenta aruncare n aer a Combnatuu
Petrochmc de a Ptet, despre otravrea ape potabe .a.m.d. erau
mposb de verfcat. nsu faptu ca prncpau obectv vzat de ce care au
partcpat a revou[e, dar ma aes de ce care au dr|at-o, a fost
Teevzunea Romna, demonstreaza rou vta a m|oaceor de nformare n
masa, a aceste teevzun n speca, n canazarea energor umane spre
un anume scop. n an urmator, mneradee, ce au afectat grav magnea
Romne n ume, au fost posbe tot dn cauza pastrar teevzun na[o-
nae ca sngura sursa de nformare a mar ma|orta[ a popua[e.
Prezentarea vot dstorsonata a evenmenteor pe postu na[ona de
teevzune a ndus o anume pshoza n masa, pregatnd terenu pentru
evenmentee regretabe ce au urmat.
Trebue reamntt totu ca nu doar studerea mecansmeor de propagare
a pshozeor n masa consttue obectu aceste car[, c ma aes tehnce
prn care, cu buna tn[a, ee sunt nduse a nveu unu grup de oamen ct
ma arg, de un grup restrns de ndvz care urmarete un anume scop.
Ramnnd n sfera crear pshozeor n masa, merta amntta o ata
stere coectva de propor[, care, a o anaza ma atenta, poate parea o
guma prosteasca, fara nc o ansa de reuta. totu, a vremea
respectva, sute de m de oamen s-au asat antrena[ n ceea ce ma trzu
va f consemnata n tratatee de pshooge socaa drept (pidemia
ciupiturilor de parrize din $eattle.
n utma decada a un marte dn 1954, n zaree dn Seatte au nceput
sa apara tot ma mute nforma[ despre avarerea parbrzeor de automobe
dn prcna unor cuptur foarte fne a unor mc bue aparute n stca. Pna
atunc, nmen nu remarcase fenomenu va[a decurgea n nte. Dupa ce
au ctt respectvee reatar dn zare, ma to[ posesor de automobe dn
Seatte au descopert ca, ntr-adevar, parbrzee e erau cupte presarate
c-coo de bue mnuscue. n urmatoaree tre saptamn, s-a raspndt
zvonu ca respectvee strcacun erau produse de nte bande de vanda
care terorzau orau. Teefoanee crcumscrp[or de po[e au nceput sa
sune contnuu. M de ceta[en raportau no strcacun a parbrzee or, ar
a[ chemau po[a pentru a- prnde pe vanda care tocma dsparusera
"dupa co[u straz". Po[a s-a dovedt depata de evenmente, ma aes ca
nu reuse sa prnda nc un bandt. Pe 15 apre, prmaru dn Seatte a
decarat ca strcacune raportate sunt mut prea numeroase pentru a ma
ncredn[a cazure po[e a cerut guvernatoruu statuu Washngton (a
caru captaa este Seatte), precum preednteu Stateor Unte, Dwght D.
Esenhower, sa a masur urgente. Oamen au nceput sa- acopere
parbrzee cu zare sau cuvertur, or sa e [na numa n gara|e. Nefnd
depstata nc o banda de vanda, a nceput sa se raspndeasca zvonu ca
cupture ar f produse de un praf meteorc sau de cadere radoactve ce au
urmat unor testar ae bombe cu hdrogen efectuate cu pu[n tmp n urma.
Cteva saptamn ma trzu, tot zaree au fost cee care au aratat ca tot
ceea ce se ntmpa n Seatte nu era dect o stere coectva, provocata de
faptu ca, pentru prma data, oamen au fost determna[ sa se ute cu
aten[e a parbrzee manor (ntotdeauna cupte cu bue mnuscue), n
oc sa prveasca prin ee, aa cum fac de obce. (pidemia ciupiturilor de
parrize din $eattle a dsparut a fe de brusc precum aparuse. Nu se ma te
cne a avut nastrunca dee de a provoca respectva pshoza. Atunc a fost
vorba de un rengh |ucat cttoror. Tehnca nsa ramne vaaba. Ea a fost
va ma f utzata de artzan manpuar n scopur mut ma grave dect o
smpa farsa.
Fmu Triumful voinei, reazat de Len Refenstah, nfa[eaza
grandoasa manfesta[e cu care debuta Congresu Partduu Na[ona
Socast German dn septembre 1934. Fmu ncepe cu o vedere
panoramca a ceruu de un abastru spendd. Apo, dnspre mun[ tv[ cu
nor ab, apare un avon argntu. Dedesubtu sau, camera ncepe sa
nregstreze turnure zdure maestuoase ae unu ora medeva:
Nrnberg. Umbra avonuu trece peste o cooana uraa de oamen n cama
brune, afata n mar. Apar ate ate straz, toate pne cu rur de oamen
maraund. n cee dn urma avonu aterzeaza se oprete ntr-un oc
fastuos amena|at. Dn cabna sa scptoare, ca o zetate coborta dn cerur,
apare Adof Hter. O mu[me n extaz vne n ntmpnare.
De reazat n scop de propaganda, Triumful voinei con[ne magn
reae, ocante, ce dezvaue unee dntre metodee fooste pentru
manpuarea pe scara arga a coectvta[ umane, precum rezutatee
cutremuratoare ae aceste manpuar. Crca un mon |umatate de
ceta[en s-au strns a Nrnberg, n septembre 1934. nu au fost adu cu
for[a. Asemenea urae adunar de oamen, care partcpau a procesun n
umna tor[eor, asstau aparade mtare mpresonante, ascutau dscursur
ncendare, [nute de a na[mea unor trbune grandoase, pavoazate cu
ggantce nsemne nazste, scandau a unson urae precum: $ieg "eil9,
reprezentau o componenta vtaa a "no ordn" pe care nazt o mpusesera
Germane, dupa ce au preuat puterea n 1933.
Dncoo de asemenea manfesta[ grandoase de prezentarea unor
fme precum Triumful voinei, propaganda nazsta a pus a punct numeroase
ate metode de ndoctrnare. Pctura, arhtectura, teatru, radou, zaree,
muzca, toate au fost supuse une cenzur strcte, pentru a putea f utzate
cu maxmum de efcen[a n controu gnduror, emo[or
comportamentuu fecaru ceta[ean dn ce de-a Treea Rech. Un vast
sstem de manpuare a fost construt pentru a putea supraveghea dr|a
permanent fecare m|oc de exprmare.
Studerea acestu sstem anaza tehncor utzate n cadru sau pot
ofer un posb raspuns a ntrebarea: "Cum a fost posb ca nazt sa
a|unga a putere n Germana sa decaneze ce ma devastator confct
armat dn stora omenr?"
La rndu or, regmure comunste au apcat, n n generae, aceea
metode de manpuare precum cee utzate de nazt a caror duman de
moarte erau. n fond, fascsmu comunsmu sunt deoog totatare, ce
presupun strateg asemanatoare de preuare a puter apo de men[nere a
acestea.
Spre exempu, manfestare grandoase ce marcau dscursure u Adof
Hter fac parte dn aceea categore cu spectacoee ce acompanau
cuvntare u Km Ir Sen sau ae u Ncoae Ceauescu. Doar recuzta era
dferta.
Un at eement comun, dn pacate, repreznta dezastru nenumaratee
vctme umane pe care e asa n urma praburea regmuror totatare.
ara, dn pacate prea trzu, apar ntrebar de genu: "Cum a fost posb ca
astfe de ucrur sa se ntmpe?" Unu dntre captoee aceste car[
radografaza tocma mecansmee ntme utzate de propovadutor
totatarsmuu pentru a remodea gndrea ceor pe care conduc.
n campana eectoraa dn vara u 1988, n Statee Unte,
vcepreedntee George Bush se stua mut n urma guvernatoruu Mchae
Dukaks n cursa pentru fotou de a Casa Aba. Ma|ortatea observatoror
erau convn ca avanta|u u Dukaks era mposb de ntrecut. totu,
spre surprza generaa, n numa cteva un, George Bush a redus
handcapu, -a anuat a ctgat aegere. Ce ma mu[ anat potc
sunt de parere ca We Horton a |ucat rou prncpa n aceasta
spectacuoasa rasturnare de stua[e. Revsta Time denumea: %el mai
valoros juctor din ec"ipa lui :eorge 2us".
Cne era acest We Horton? Nu facea parte dntre ce care au sus[nut
fnancar campana eectoraa a u Bush nc nu se numara prntre
conser vtoruu preednte. De fapt, ce do nc nu se ntnsera
vreodata.
We Horton era un dencvent afro-amercan, care fusese eberat dntr-o
nchsoare dn statu Massachusetts, nante de termen, n cadru unu
program de reabtare. Imedat dupa eberare, e a fugt n statu Maryand,
unde a voat o femee dupa ce -a rant concubnu. Mchae Dukaks era
guvernator n Massachusetts atunc cnd a fost n[at respectvu program de
reabtare.
Bush -a acuzat pe Dukaks ca ac[oneaza prea "moae" atunc cnd se
pune probema combater crmnata[. Echpa u Bush a pregatt medat o
sere de cpur eectorae pentru teevzune, precum artcoe pubctare
pentru presa, n care era prezentata fgura u Horton, n cee ma snstre
postur. De asemenea erau transmse magn cu dencven[ ntrnd end
n voe prn ua turnanta a une nchsor.
Asemenea cpur artcoe au atns coarda sensba a mutor amercan,
care se temeau de escaada voen[e, au ndus n rndure opne pubce
sentmentu ca |ust[a amercana este prea bnda cu crmna char
favorzeaza n detrmentu ceta[enor obnu[. Pe de ata parte, faptu ca
Horton era negru a resusctat anumte pre|udeca[ rasae n rndure abor,
care totu consttue ma|ortatea eectoratuu.
Evdent, n toate cpure, Dukaks era facut raspunzator pentru
sus[nerea programeor de reabtare a de[nu[or, programe ce aveau ca
rezutat ate no crme.
n repca, Mchae Dukaks a vent cu o mpresonanta canttate de
statstc argumente. E a subnat ca Massachusetts era numa unu dn
mutee state n care se ntrodusesera programee de reabtare ca nsu
guvernu federa (n cadru carua George Bush era vcepreednte) eberase
de[nu[ nante de termen. Dukaks a demonstrat cu date concrete ca
respectvee programe erau efcente. Dn ce cnczec tre de m de
de[nu[ ebera[ nante de termen n 1987, foarte pu[n au recdvat. Pe
nga toate aceste argumente n favoarea reabtar crmnaor, Dukaks -
a contnuat campana eectoraa cu numeroase ate promsun: patru sute
de m de no ocur de munca, reducerea masva a taxeor, creterea
numaruu de po[t pe straz .a.m.d.
Dar amercan erau satu de statstc de promsun a modu genera.
Daca Dukaks ar f avut un conser specazat n pshooga socaa, acesta -
ar f putut spune ca oamen sunt profund ngr|ora[ char furo dn cauza
faptuu ca e sau ce care e sunt drag pot f ataca[, batu[ char omor[
n pna strada, ca nu sunt nteresa[ de statstc, grafce sau date generae,
c de aegerea ca preednte a unu tp "dur", care sa e asgure ntea. Aa
cum promtea sa faca George Bush...
Nmen nu poate spune daca George Bush a fost un preednte ma bun
dect ar f putut sa fe Mchae Dukaks. Cert este nsa ca e a avut o ma
buna echpa de specat n campan eectorae, o echpa care a tut cum
sa nfuen[eze decsv opne eectoratuu, specundu- starea de sprt
specund momentu.
Faptu ca oamen sunt ma pu[n nteresa[, n momentee decsve, de
anaza a rece a dateor a fenomeneor, prefernd sa se ghdeze dupa
sm[ur dupa ceea ce e dcteaza nstnctu de conservare este demonstrat
de un at exempu, care, a prma vedere, ar parea n contradc[e cu
concuze trase n urma campane eectorae descrse ma sus. n utmee
doua decen, n Statee Unte s-a desfaurat o campane vasta mpotrva
fumatuu. n acea tmp, compane producatoare de [gar au pus n |oc
urae sume de ban pentru pubctate.
Campana antfumat se axa pe prezentarea a numeroase date statstc
refertoare a boe grave cauzate de fumat a efectee devastatoare ae
acestora. n repca, producator de [gar au ansat cpur artcoe
pubctare, n care [gare erau asocate cu dstrac[a, cu aventura, cu
dragostea, cu tnere[ea. Nmc despre date, nmc despre statstc. totu
adversar fumatuu au avut succes. n doua decen, numaru fumatoror
amercan s-a n|umata[t. Contradc[a cu confruntarea Bush-Dukaks este
doar aparenta. De campana antfumat utza statstc date concrete,
esen[a e se referea a nsa suprave[urea ndvduu. Iar pentru foarte
mu[, sanatatea va[a s-au dovedt ma pre[oase dect aventura or
dstrac[e.
n acea tmp, nu trebue neg|at faptu ca antfumator au foost, pe
nga numeroasee date medcae, cpur de teevzune n care se facea
ape a cee ma profunde sentmente umane, precum dragostea
preocuparea pentru cop, pentru sanatatea vtoru or. Spre exempu, unu
dntre aceste cpur, avansat ca mode n ma toate manuaee destnate
agen[or de pubctate, prezenta un bae[e o fet[a, n podu une case.
Cop descopera un cufar vech scot dn e hanee de mr ae parn[or.
Fet[a mbraca rocha aba, mut prea mare pentru ea, nca[a pantof ura
a mame ncepe sa se macheze cu stngace, n fa[a une ognz vech.
Baatu, a fe, pune pe e hanee arg ae tatau, apo vne nga fet[a
se prvesc amndo n ognda. Cpu nu are nc o expca[e. Aba n fna, pe
ecran apare un text apdar: %opiii tind s-i imite prinii. Dumneavoastr
fumai; Statstce au demonstrat ca prezentarea acestu cp a avut efecte
sensb ma mar dect toate ceeate cpur refertoare a urmare negatve
ae fumatuu asupra sanata[.
Acest utm exempu ustreaza unu dntre pu[nee cazur n care
tehnce de nfuen[are a opne pubce sunt utzate n scopur nobe. Dn
pacate, ce ma adesea, manpuarea n masa este exerctata de un grup
restrns, n foosu propru n detrmentu ntereseor ceor mu[. nsa,
ndferent de scop, tehnce ramn aceea...
Despre Guyana, opna pubca mondaa nu are prea mute cunotn[e.
Stuat n nordu contnentuu sud-amercan, statu are cea ma mare parte a
suprafe[e acoperta cu matn padur tropcae de nepatruns. Pu[n peste
apte sute de m de oamen traesc n ocata[e de pe coasta. Numee
statuu a capatat a un moment dat o oarecare popuartate datorta car[
fostuu ocna-evadat Papon, n rest va[a guyanezor este nvauta de un
anonmat depn. totu, n noembre 1978, Guyana a a|uns brusc n
aten[a ntreg um. Zaree, posture de rado teevzune aveau ca
prncpa subect o nexpcaba tragede petrecuta undeva n |unga
ncon|urata de matn. Pe 18 noembre, n ace an, noua sute unsprezece
oamen, adep[ a secte Templul poporului, s-au snucs n cadru une
ceremon bzare. Secta era condusa de pastoru |m |ones, care a murt
mpreuna cu adep[ sa.
Povestea u |m |ones ncepuse cu peste doua decen n urma, n Indana,
unde e a fondat Templul poporului. Pe atunc, |ones propovadua toeran[a
nterrasaa, ar adep[ sa a|utau pe sarman, hraneau, e gaseau uneor
ocur de munca. Pe masura ce congrega[a sa cretea, |m |ones a nceput sa
pretnda tot ma mut devotament supunere adep[or sa. n 1965, urmat
de crca o suta de oamen, s-a mutat n Caforna. Secta a nceput sa se
dezvote, au fost nfn[ate nucee no, ar Carteru Genera s-a stabt a San
Francsco.
Dncoo de magnea sa pubca, de der sprtua foarte ubt de adep[,
mtnd pentru armona nterrasaa, "parntee" |ones a nceput sa-
construasca n cadru secte sae magnea unu Mesa, vent ca o
bnecuvntare n m|ocu oamenor. E -a determnat pe adep[ sa sa-
venereze sa se nchne n cadru unor rtuaur tot ma sofstcate. n
acea tmp, se foosea de numaru tot ma mare a membror secte,
precum de supunerea or desavrta n fa[a ordneor sae, pentru a-
spor nfuen[a potca.
Templul poporului a capatat ampoare. Pentru a avea puterea absouta
asupra supuor sa, |m |ones e-a cerut o oatate absouta, a n[at un
sstem foarte rguros de dscpnare a "ratac[or" a nceput sa prezca, n
cuvntare sae, sfrtu um n urma une mnente catastrofe nuceare.
Evdent, sngur care ar suprave[u hoocaustuu ar f ce care credeau
sncer n e. n mute dn predce sae ataca rassmu sstemu captast,
nsa cee ma vruente atacur erau ndreptate mpotrva namcor
Templului poporului , ma aes, mpotrva aceor adep[ care se ma ndoau
de caracteru sau mesanc.
Secta a nceput sa- ngr|oreze tot ma mut pe ocutor dn San
Francsco. Rudee ceor racoa[ faceau ape a autorta[, zaree pubcau tot
ma mute artcoe defavorabe u |ones, ar tensunea a atns punctu
cumnant o data cu o vertaba batae |urdca n urma carea |m |ones
amenn[a sa ob[na custoda asupra unu bae[e de ase an, n cuda
opoz[e rudeor acestua.
Predcatoru a sm[t ca zee secte sae sunt numarate n Caforna, de
aceea a hotart sa pece, mpreuna cu aproape o me dntre adep[, n
Guyana. Acoo, zoa[ n |unga ncon|urata de matn, au construt aezarea
|onestown.
Foarte pu[ne nforma[ au ma a|uns n Statee Unte despre ceea ce se
petrecea n "comuntatea socasta cretna" dn |onestown, dupa cum o
denumea nsu pastoru. Ce care doreau sa paraseasca secta, sau doar se
ndoau de |ones, erau supu unor pedepse severe, mergnd de a umrea
pubca pna a bata crncene.
n noembre 1978, Leo Ryan, membru a Congresuu Stateor Unte, a
pecat spre Guyana spre a verfca nforma[e conform carora, n |onestown,
oamen erau [nu[ mpotrva von[e or. Ryan a uat cu e c[va zart
cteva rude ngr|orate ae unora dntre sectan[. A|un a |onestown, au
petrecut acoo o seara nceputu ze urmatoare, ascutndu- pe membr
comunta[ cum auda va[a paradsaca. To[ exprmau dorn[a ferma
de a ramne acoo. totu, doua fam au reut sa- strecoare u Ryan
mesa|e n care mporau sa- a cu e a pecare. Dupa ncheerea vzte, n
tmp ce Ryan, echpa sa "eretc" se pregateau sa urce n avon, c[va
pstoar dn garda u |m |ones au deschs focu au ucs cnc oamen,
ncusv pe Leo Ryan.
n tmp ce dnspre psta de aterzare se auzeau mpucature, |ones a
adunat toata comuntatea, e-a spus oamenor ca namc sunt pretutnden
ca este tmpu sa treaca a "snucderea revou[onara", aa cum o
exersasera, teoretc, de nenumarate or pna atunc. Oamen de ncredere a
u |ones -au uat armee pentru a supraveghea ma bne rtuau. Un bo
mare de crsta, con[nnd suc de fructe n care se turnasera sedatve
canura, a nceput sa crcue prntre oamen. Adu[ au fost sfatu[ sa- ucda
nt cop, apo sa- a e va[a. C[va au protestat, nsa reac[a mu[m
-a redus a tacere.
Ace utm dscurs a u |m |ones, ntrerupt de nterven[e unora dntre
adep[, a fost mprmat pe casete audo a a|uns apo a cunotn[a opne
pubce. Este haucnant ce s-a ntmpat acoo, n numa cteva mnute...
|ones: 4i-am dat toat silina s v asigur o via mai un. Dar n ciuda
tuturor ncercrilor mele, o mn de oameni, cu minciunile lor, ne-au fcut
viaa imposiil. Dac nu putem tri n pace, atunci s murim n pace9...
(mu[mea apauda)... *m fost att de crunt nelai... n urmtoarele cteva
minute unul dintre oamenii din acel avion l va mpuca pe pilot... +tiu asta...
&u am plnuit-o, dar tiu c se va ntmpla... &u avem scpare... *a c
prerea mea este s fii lnzi cu copiii, s fii lnzi cu trnii i s luai
poiunea aa cum o fceau vec"ii greci. $ trecei dincolo n linite, pentru
c noi nu ne sinucidem, acesta este un act revoluionar... &u mai e'ist cale
de ntoarcere. Doar dumanii se vor ntoarce pentru a spune alte i alte
minciuni...
O femee: $imt c att timp ct mai e'ist via, e'ist i speran...
|ones: +i totui, cndva fiecare treuie s moar...
Mu[mea: *a este9 *a este9
|ones: %e au fcut i ce fac acei oameni, ce ne pregtesc ei nseamn o
via mai rea dect iadul... 3entru mine, moartei nu este un lucru
nspimnttor... <iaa este cea lestemat... &u merit s trim cum vor
ei...
Femea: Dar mi-e fric s mor...
|ones: &u cred. &u cred c i-e fric...
Femea: %red c sunt prea puini cei care ne-au prsit, pentru ca o mie
dou sute de oameni s-i dea vieile pentru ei... 4 uit la toi copiii acetia
i cred c ei merit s triasc...
|ones: (u cred c merit mai mult... merit linitea. %el mai un lucru pe
care l putem face este s prsim aceast lume lestemat... (mu[mea
apauda n der)
Un barbat: $-a terminat, surioar... *m trit o zi minunat... (apauze)
A doea barbat: Dac ne spui c treuie s ne dm vieile acum, suntem
pregtii... (apauze)
Peste [petee copaor for[a[ sa nghta otrava, vocea u |ones se aude
nsstnd asupra necesta[ snucder, grabndu- pe oamen...
|ones: < rog, luai doctoria. (ste simplu, foarte simplu. &u vei avea
convulsii... &u v fie team s murii... *ltfel vei vedea curnd oameni
ateriznd aici... <enind s ne tortureze poporul...
* doua femee: &u treuie s ne ngrijorm. ,iecare s-i pstreze calmul
i s ncerce s-i liniteasc pe copii... (i nu plng de durere, ci numai pentru
c gustul poiunii este puin amar...
A trea femee: &u este nimic de plns. ( ceva care ar treui s ne
nveseleasc... (apauze)
|ones: < rog, pentru numele lui Dumnezeu, s trecem mai repede peste
asta... (ste o sinucidere revoluionar. &u este o simpl sinucidere menit s
ne distrug... (voce se roaga: -Tat..-= apauze)
A treea barbat: Tatl ne-a adus att de departe. (u aleg s merg cu (l
mai departe...
|ones: Treuie s murim cu demnitate. 4ai repede, mai repede, mai
repede... Treuie s ne grim... ncetai istericalele. 4oartea este de un
milion de ori mai preferail dect s trim nc o zi din viaa asta
lestemat... Dac ai ti ce v ateapt, ai fi fericii c trecei dincolo n
noaptea asta...
A patra femee: * fost o mndrie s merg alturi de voi n aceast
permanent lupt revoluionar... nu mi mai pot dori altceva dect s-mi
dau i viaa pentru socialism, pentru comunism. i mulumesc, Tat, pentru
tot...
|ones: Doamne, primete-ne vieile... &u ne sinucidem. ,acem un act
revoluionar de sinucidere, pentru a protesta mpotriva unei lumi inumane...
A doua z, cnd echpee trmse de autorta[ au a|uns n |onestown, au
descopert acoo o prvete terfanta. Sute de cadavre zaceau n |uru
podumuu de pe care e vorbse |m |ones. Sectan[ mursera mbra[a[ sau
[nndu-se de mna. Doar c[va se pare ca rezstasera, motv pentru care
s-a turnat otrava cu for[a pe gt or s-a n|ectat. Cadavru u |m |ones se
afa prntre cee ae adep[or sa.
ntreaga ume a fost ocata de ceea ce s-a ntmpat n mcu[a aezare
dn |unga Guyane. Nmen nu putea n[eege cum au a|uns sute de oamen
smpe maronete, cum -au urmat deru fara sa ra[oneze, cum au a|uns
sa- ndepneasca dorn[ee sa se supuna ntr-att, nct sa- omoare
cop apo sa se snucda. Aceasta carte propune sa dea un posb
raspuns a astfe de ntrebar. Ma aes ca tot ceea ce s-a ntmpat a
|onestown nu repreznta un caz snguar. Char daca numaru vctmeor nu a
atns asemenea dmensun ca n Guyana, stora s-a repetat, n n mar, cu
secta davdenor, n 1993.
Davd Koresh, conducatoru secte, a refuzat sa permta autorta[or
accesu n vertabu fort pe care construse, dn emn, n apropere de
ocatatea Waco, dn Texas. Oamen eg voau sa verfce unee zvonur
conform carora membr cutuu matratau cop. For[nd ntrarea n fort,
patru agen[ federa au fost uc n cadru unu schmb de focur cu sectan[
barcada[ n nteror. A urmat un asedu de cnczec una de ze. De un
dntre membr cutuu au parast fortarea[a, Koresh a refuzat sa se predea.
n cee dn urma, po[t au hotart sa dea asatu decsv, precedat de
aruncarea unor grenade cu gaz acrmogen n ncnta fortuu. n upta ce a
urmat, cadre au fost cuprnse de facar mstute compet n ma pu[n de
trezec de mnute. Cercetare uteroare au demonstrat ca focu fusese pus
de davden, dupa ce, ma nt, -au ucs cop, ntr-un gest dsperat de a
refuza sa se predea. Nmen dntre ce afa[ nauntru nu a scapat dn
ncendu. Dupa ce s-au stns facare, au fost descoperte rama[ee a
aptezec cnc de persoane. dn nou au aparut ntrebar de genu: "Cum
a fost posb sa se ntmpe aa ceva?"
n 1995, de data aceasta n Europa, opna pubca a fost dn nou ocata
de snucderea coectva a unora dntre adep[ secte Templul soarelui, ae
caror trupur au fost gaste ntr-o va zoata dn Eve[a. exempee pot
contnua.
nsa cazure amntte pna acum repreznta doar urmare duse pna a
extrem ae unor ncercar de remodeare totaa a gndr umane, n cadru
unor secte, care, a nceput, par cu totu nofensve. Numeroase ate
exempe, fara conota[a tragca a ceor de ma sus, dar genernd o
ngr|orare a fe de mare, apar aproape a tot pasu. Adep[ cutuu >are
.ris"na au dezvotat tehnc extrem de subte de manpuare, nu numa
pentru a face no proze[, c cu scopu de a strnge fondur pentru secta,
pe strada, de a trecator obnu[. Membr secte 2iserica !nificrii, conduse
de sud-coreeanu Sun Myung Moon, partcpa perodc, pe stadoane, a
ceremone unor casator n masa. M de cupur sunt unte n acea tmp,
fara ca mr sa se f cunoscut vreodata. Cupure sunt acatute de Moon
de suta sa. Adep[ secte %opiii Domnului, conduse de Davd Berg,
doneaza de buna-voe ntreaga avere bserc, n fapt conducatoruu
acestea. n Romna, conform reataror dn presa, tner adep[ a une
pseudosecte, conduse de un anume Gregoran Bvoaru, partcpa a org
sexuae n grup, a|ungnd char sa accepte un rtua n care beau unu
atua urna, convn fnd de deru or ca aceasta repreznta un "zvor de
sanatate".
Dn nou apar ntrebar de genu: "Cum este posb?"
Trebue amntt, ca o rone a sor[, ca atunc cnd echpee trmse de
autorta[ au sost a ocu tragede dn |onestown au vazut deasupra
podumuu ncon|urat de sute de cadavre, de unde |ones [nuse
dscursure, o pancarta pe care scra cu tere de-o choapa: "ACEIA CARE
NU I AMINTESC TRECUTUL, SUNT CONDAMNA|I SA-L REPETE".
Tocma pentru a nu se repeta un astfe de trecut, nu numa de aceea, o
asemenea carte este necesara...
Tehnce de manpuare sunt dntre cee ma dverse, de a foarte smpe
a extrem de sofstcate, de a cee cu efecte medate pna a cee ae caror
urmar se vad dupa an de ze sau char dupa decen, de a unee utzate
pentru nfuen[area une anumte persoane, ntr-o anumta mpre|urare, pna
a atee axate pe remodearea une ntreg soceta[.
Pe nga exempee de pna acum, cu arga rezonan[a, este nteresant de
amntt un caz de manpuare dn cee aparent fara prea mare mportan[a.
n 1736, Ben|amn Frankn martursea ca a utzat nva[amntee dn
n[eepcunea popuara ca stratege potca. Epsodu va f cunoscut ma
trzu, dupa preuarea sa ca exempu, n manuaee de pshooge socaa,
drept: "Manpuarea Ben Frankn". Despre ce este vorba?
Pe cnd era membru n foru egsatv a statuu Pennsyvana, Frankn
era tot tmpu contrat de un oponent potc, care parea char sa-
antpatzeze. Stua[a devense enervanta, motv pentru care Ben Frankn a
nceput sa se gndeasca tot ma des a o sou[e prn care sa- reduca a
tacere pe respectvu oponent. a gast-o. Iata- povestnd sngur n ce mod
a ac[onat:
&u m ncnta ideea s-i ctig favorurile manifestnd un respect servil
fa de el, aa c am folosit o alt metod. *uzind c are n ilioteca lui o
carte foarte rar i valoroas, i-am scris un ileel n care mi e'primam
dorina de a citi cu atenie respectivul volum i l rugam s-mi fac favoarea
de a mi-l mprumuta pentru cteva zile. 4i l-a trimis imediat, iar eu i l-am
restituit peste vreo sptmn mpreun cu un alt ileel n care mi artam
recunotina pentru favoarea pe care mi-o fcuse. %nd m-a ntlnit din nou
la %amer, s-a apropiat de mine i mi-a vorit 0ceea ce nu fcuse niciodat
nainte1, folosind un ton e'trem de civilizat. *poi, n toate ocaziile i-a artat
unvoina n a m servi, aa c am devenit uni prieteni, iar prietenia
noastr a durat pn la moartea lui. *cesta este un alt e'emplu al
adevrului cuprins ntr-o vec"e zical, pe care am nvat-o i care spune?
-%el care i-a fcut odat o favoare, este mult mai disponiil s te ajute din
nou dect acela care i este oligat."
Sceptc ar putea f ncna[ sa creada ca succesu u Frankn fusese
determnat, n mare masura, de farmecu sau persona ma pu[n de
stratega apcata. Pentru a carfca probema, do cercetator n pshooge,
|on |ecker Davd Landy, au magnat, n 1969, un experment care sa
determne ct ma obectv efectu "Manpuar Ben Frankn". E au propus
une grupe de studen[ sa partcpe a un test oarecare, n prezen[a unu
expermentator. De pe urma testuu fecare student a ctgat o anumta
suma de ban. Ceva ma trzu, expermentatoru a abordat o treme dntre
studen[, expcndu-e ca a fnan[at testu dn propru sau buzunar ca nu
ma are nc un fe de fondur pentru a contnua cercetare. La sfrt -a
ntrebat: %a o mare favoare pentru mine, ai fi dispui s returnai anii pe
care i-ai ctigat; Aceea cerere a fost facuta cee de-a doua trem
dntre studen[ (dferte de prma), nsa de aceasta data ce care a formuat-o
nu a ma fost expermentatoru, c secretaru Catedre de pshooge, care e-
a expcat studen[or ca ban provn dn fondure unversta[, care au a|uns
a mta nferoara. Restu de studen[ (a trea treme) nu au prmt nc o
soctare n ceea ce prvete ban. n cee dn urma, fecare student a fost
rugat sa ma competeze un chestonar, care cerea, prntre atee, sa-
acorde o nota ntre 1 10 expermentatoruu.
Meda noteor acordate de "neutr" (ce carora nu s-a poment de
returnarea fonduror) a fost 5,8. Meda noteor date de ce carora favoarea
e-a fost ceruta de catre secretaru Catedre a fost de 4,4. Ce care au fost
ruga[ de expermentator sa returneze ban -au dat note cu o mede de 7,2,
convn fnd ca este un tp smpatc merta sa fe a|utat.
Expermentu a dovedt ca "Manpuarea Ben Frankn" nu depnde de
farmecu ceu care o apca, c are un caracter strct obectv...
Pe 4 noembre 1991, n &e/ @orAer aparea o scurta tre: n ultimele
dou sptmni, n tunelurile metroului din &e/ @orA au fost ucii un
ceretor, un lucrtor de la ntreinere i un cine. &ouzeci de oameni au
telefonat la *utoritatea de Tranzit pentru a-i e'prima ngrijorarea n
legtur cu soarta cinelui, ns numai trei apeluri au fost n legtur cu
lucrtorul. &imeni nu s-a interesat de ceretor.
trea ustreaza eocvent fenomenu dezumanzar. n termen
pshooge socae, dezumanzarea nseamna actu de a percepe vctmee ca
fn[e nonumane. Dezumanzarea sabete sentmentu de respngere
nstnctva a voen[e facteaza escaada acteor de agresune, sub
dversee or forme.
nca un exempu care demonstreaza ca, dn nefercre, fenomenu de
dezumanzare nu este deoc rar. Conform artcoeor aparute n presa
romneasca, ce preuau date furnzate de Insttutu Medco-Lega dn
Bucuret, n tmpu ceor doua saptamn de vsco puternc dn noembre
1995, crca o suta cnczec de oamen -au perdut va[a pe straz, n marea
or ma|ortate ceretor ceta[en fara ocun[e. O tragede de propor[, care
nu a decanat nsa nc o reac[e. Ofcata[e au consemnat faptu ca pe
ceva obnut n astfe de peroade cu vreme rea, potcen nu -au dat nc
cea ma mca mportan[a, dar ce ma ngr|orator este faptu ca nc macar
opna pubca nu a reac[onat n vreun fe. Vctmee au fost cataogate drept
"ceretor", "vagabonz", "be[v" .a.m.d., extrem de pu[n fnd ce care e-
au prvt ca pe nte fn[e umane, ca pe nte semen, ndferent de starea or
materaa, de vrsta sau de eventuaee vc, pentru care, ntr-o mare
masura, socetatea este responsaba. O suta cnczec de oamen au murt pe
straz, n cteva ze, fara ca semen or sa se snchseasca sa ceara macar
construrea unu bana az de noapte pentru adapostrea vtreg[or de
soarta.
Fenomenu dezumanzar exsta e este ngr|orator de raspndt. nsa
mut ma ngr|orator este faptu ca artzan manpuar pot nduce
expoata a maxmum, prn tehnc specfce, atunc cnd nteresee or o cer.
Iar efectee sunt nspamntatoare. Extermnarea ceor ase moane de
evre n a doua confagra[e mondaa, ansarea bombeor de a Hroshma
Nagasak, masacree ce au provocat contnua sa provoace moane de
vctme n toate razboaee de pe gob, me de ve[ dstruse n atentatee
terorste, nenumaratee vctme ae regmuror totatare mute ate
atrocta[ au fost sunt posbe prn apcarea tehncor de dezumanzare
a adresa namcuu. Nazt ucdeau evrei nu oamen, comunt ucdeau
dumani ai poporului, nu oamen, comandoure terorste arabe ucdeau
ageni ai imperialismului, nu oamen .a.m.d.
Prma etapa n a determna oamen obnu[ sa- ucda sau sa-
prgoneasca semen este dezumanzarea poten[aeor vctme prn tehnc
specfce de manpuare, pe care se bazeaza ntregu sstem propagandstc
ment sa decaneze sa sus[na confctee...
Iata numa cteva argumente care fac necesar studu tehncor de
manpuare a contn[eor. Pentru a putea rezsta ceor care doresc sa
perverteasca mn[e semenor or, transformndu- n smpe maronete sau
ntr-o masa de manevra, pentru a putea rezsta char ncercaror mnore
de a f for[a[ sa acceptam sau sa facem ucrur care nu ne sunt n fre,
cunoaterea unor asemenea tehnc este un prm pas...
Scurt ca!ificare a mani"urior
Stua[e socae exercta un contro semnfcatv asupra
comportamentuu uman. Ac[une reac[e ndvduu a stmu dntr-un
anumt medu soca sunt determnate de for[e constrnger specfce
aceu medu, ntr-o masura mut ma mare dect ar f de ateptat daca s-ar
avea n vedere doar personatatea ntma a ceu n cauza. Char aspecte
care par banae, nesemnfcatve, pot determna schmbar ma|ore n compor-
tamentu persoaneor afate ntr-o anume stua[e socaa. Cuvnte, etchete,
oznc, semne, reguamente, eg , ntr-o mare masura, prezen[a ceora[
sunt factor cu o mare putere de nfuen[a asupra ndvduu, dr|ndu-
reac[e comportamentu uneor char fara ca respectvu sa- dea seama.
n termen pshooge socae, putem vorb de manipulare atunc cnd o
anume stua[e socaa este creata premedtat pentru a nfuen[a reac[e
comportamentu manipulailor n sensu dort de manipulator.
Manpuare pot f casfcate n func[e de dverse crter. Profesoru Php
Zmbardo, de a Unverstatea Stanford, Caforna, utzeaza drept crteru
amptudnea modfcaror efectuate ntr-o anumta stua[e socaa. Astfe
"manpuare mc" sunt cee ob[nute prn schmbar mnore ae stua[e so-
cae. Trebue remarcat ca, de n aceasta accep[une manpuare pot f
casfcate ca mc, med mar, consecn[ee or nu respecta o
coresponden[a strcta cu amptudnea modfcaror n[ae. Spre exempu,
schmbar mc pot avea consecn[e ma|ore nvers.
4anipulrile mici, ob[nute prn modfcar mnore ae stua[e socae, pot
avea, uneor, efecte surprnzator de ampe. De pda, dona[e pot crete
sm[tor atunc cnd cererea este nso[ta de un mc servcu, aparent
nesemnfcatv, de un ape a bnecuvntarea cereasca sau char numa de
nfa[area ceu care formueaza cererea. Membr secte >are .ris"na au
pus a punct un sstem extrem de smpu de efcent pentru adunarea
fonduror. Un membru a secte, ras n cap nvemntat n specfca toga
aba, se paseaza n saa de sosr a unu aeroport ateapta pe caator cu
o foare n mna. Cnd aceta ncep sa asa, ochete medat o "vctma"
ofera foarea nsstnd sa fe prmta fara nc o obga[e, doar aa, ca
semn a bucure de a tra a ubr fa[a de semen. Daca daru este
acceptat, medat membru secte scoate o mca revsta a cutuu o ofera
pe aceasta, dar de asta data contra une... mc dona[. Foarte pu[n sunt ce
care peaca numa cu foarea, fara a face vreo dona[e. La fe, ce care aduna
fondur pentru dverse ac[un de prote|are a meduu, de pda, roaga pe
trecator sa semneze ntr-un regstru voumnos, despre care se afrma ca va
consttu unu dn "argumentee" respectve organza[ n ac[une de
convngere a autorta[or. De asemenea, semnataruu se ofera o nsgna
sau o mca panta. Aba a sfrt se formueaza cererea pentru o dona[e
"nesemnfcatva". Dn nou, foarte pu[n sunt ce care, dupa ce au semnat
au prmt nsgna, peaca fara sa- sub[eze portmoneu.
Ceretor utzeaza e nenumarate trucur pentru a stmua sprtu
cartab a trecatoror. La cert sunt trm ma aes cop, dezbraca[ arna,
pngnd vara, uneor muta[ nten[onat pentru a spor ma ceta[enor.
Sume mportante sunt patte ceor care compun versure muzca unor
cntece deosebt de acrmogene, gen: ,r mam, fr tat... Sarbatore de
arna sunt expoatate cu saptamn de ze nante sau dupa, prn ngnarea
de conde care sa sensbzeze poten[au donator etc. Sume ncredb de
mar sunt adunate de spaator de parbrze, care deghzeaza ceretora
sub aparen[a unor servc ute ceor afa[ a voan. n Bucuret, pentru ma
pu[n de trezec de secunde ct dureaza cura[atu unu parbrz, se prmete,
n mede, o suma echvaenta cu ctgu unu munctor n trezec de mnute.
nsa foarte pu[n dntre ce care dau ban se gndesc a acest ucru.
n 1966, Scott Fraser |onathan Freedman au magnat un experment
care a demonstrat obectvtatea unor asemenea tehnc de manpuare
mnora. Despre ce era vorba? ntr-un carter obnut, casee au fost uate a
rnd fecaru propretar s-a propus sa permta nstaarea, n fa[a cur[
sae, a unu panou mens pe care scra %onducei cu pruden. De s-a facut
ape a sprtu or cvc, numa aptesprezece a suta au acceptat sa-
umbreasca gazonu cu aa ceva. O a doua grupa de expermentator s-a
depasat ntr-o ata zona a carteruu a condat casee cerndu-e
propretaror sa semneze o pet[e n favoarea ntroducer unor regu strcte
de crcua[e preventva. Aproape to[ au acceptat sa- depuna semnatura pe
un act ce nu e atragea vreo obga[e. Doua saptamn ma trzu, echpa a
vztat dn nou propretar ce semnasera pet[a, propunndu-e nstaarea
panouu. De data aceasta, procentu ceor care au acceptat a fost de tre or
ma mare fa[a de prmu caz. Dec pentru a determna oamen sa accepte o
concese ma|ora, este convenab sa se preznte ma nt o cerere
nesemnfcatva, dar de aceea natura, carea aproape fecare va da curs,
pentru ca aba dupa aceea sa se vna cu cererea avuta n vedere de a bun
nceput. Dupa cum arata rezutatee expermentuu descrs anteror, ansee
de reuta se vor trpa utznd respectva tehnca, denumta de pshoog:
3iciorul-n-u. De tehnca se bazeaza pe stmu soca mnor, efectee e
pot f extrem de puternce, uneor a nveu une soceta[ ntreg.
Un mnm contact soca poate determna de asemenea schmbar
semnfcatve de comportament. Spre exempu, pe pa|a, un necunoscut se
adreseaza "vecnuu de cearaf: < rog s v uitai puin la lucrurile mele.
5ipsesc doar cteva minute. n momentu apar[e unu ho[ care aduna
respectvee ucrur fuge, ceta[eanu rugat sa e pazeasca pornete de cee
ma mute or n urmarrea ho[uu se agta pentru a determna prnderea
u. Lucru care s-ar ntmpa cu o probabtate mut redusa n cazu n care
rugamntea nu ar f fost facuta. Uneor, ho[ utzeaza asemenea trucur
pentru a- |efu tocma pe ce rugat sa aba gr|a de ucrure unu necunoscut.
Mce manpuar pot avea efecte de o extrema gravtate a nveu
ntreg soceta[. Spre exempu, n 1992, n Romna, teevzunea na[onaa
a prezentat ma mute ze a rnd nforma[ ofcae prvnd o mnenta crza
de pne, dn cauza pse de gru. S-a ndus astfe un sentment de panca a
nveu ntreg soceta[. Cteva ze ma trzu, oamen au rasufat uura[
afnd, tot de a teevzune, ca guvernu a rezovat stua[a prn acceptarea
unor masve mportur de gru. Aba mut ma trzu, n presa au nceput sa
apara materae prvnd substratu ocut a afacer. Crza fusese artfca
creata pentru a |ustfca masvee mportur, aducatoare de comsoane
fabuoase pentru ce care e-au deruat benefcnd de compctatea
guvernuu. n reatate, [aran dn Romna aveau sufcent gru pentru a
satsface necesaru a nve na[ona, nsa pre[u de achz[e care e-a fost
ofert era rdco de mc, tocma pentru a- determna sa refuze
comercazarea stocuror n ateptarea unu pre[ ma bun. Pre[u gruu
mportat a fost de tre or ma mare dect ce propus [aranor, dar afacerea
s-a deruat pentru ncasarea respectveor comsoane. Efectee s-au regast
att n creterea generaa a pre[uror, ct n deterorarea stua[e
fnancare a mcor propretar agrco, care nu au avut posbtatea sa-
vaorfce recotee pentru a ob[ne surse de fnan[are a ucraror dn an
urmator. O stratege smara a fost foosta pentru generarea unor ate
crze artfcae precum cea a ueuu, a zaharuu, a orezuu etc. Numeroase
fabrc de ue sau zahar dn Romna au fost aduse premedtat n stare de
fament pentru a permte mporture aducatoare de comsoane fabuoase.
Crzee amntte pot f prezentate ca rezutate grave ae unor manpuar
mnore, dar pot f reuate n subcaptou maror manpuar, daca se
anazeaza ntreg contextu ce e-a facut posbe. Spre exempu, pastrarea
deberata a teevzun na[onae ca unc m|oc de nformare pentru marea
ma|ortate a ceta[enor, ucru ce a facut, ntre atee, posba nducerea
panc generae prn comuncate prvnd mnenta crza de pne, nu ma
ntra n categora manpuaror mnore, c a ceor de anvergura.
O ata tehnca de manpuare este?Trntitul-uii-n-fa. De tota opusa,
ca esen[a, cu 3iciorul-n-u, etectee sunt aceea. Prn aceasta tehnca,
oamen sunt determna[ sa accepte o anume concese, prezentndu--se n
preaab o cerere mut ma mare, de aceea natura, care are toate ansee
sa fe refuzata. Aba dupa aceea se vne cu cererea avuta n vedere de a bun
nceput. Aceasta are toate ansee de a f acceptata, deoarece, prn
compara[e cu soctarea nacceptaba de dnante, pare foarte rezonaba.
n 1975, pshoogu Robert Cadn coeg sa au magnat un
experment ment sa anazeze efectu aceste tehnc. E -au ntrebat pe
eev unu coegu daca accepta sa nso[easca sa supravegheze un grup de
cop handcapa[, pentru doua ore, ntr-o vzta a gradna zooogca. Numa
asprezece a suta dntre ce ntreba[ au acceptat. Unu at grup de eev s-
a prezentat, n preaab, o propunere mut ma ampa. n mod oinuit,
recrutm voluntari dintre elevi, pentru a lucra fr plat, n calitate de con-
silieri la %entrul de detenie a minorilor, a spus expermentatoru. Apo a
contnuat: $erviciul const n dou ore de munc pe sptmn, timp de doi
ani. %ine se ofer; Dupa cum era de ateptat, nmen nu a acceptat un
anga|ament pentru o peroada att de unga. n urma refuzuu,
expermentatoru a facut o a doua propunere, cea refertoare a nso[rea
copor handcapa[. Crca cnczec a suta dn eev au acceptat. Dec n
cazu tehnc Trntitul-uii-n-fa, ca n cazu 3iciorului-n-u, ansee de
ob[nere a une conces au crescut de tre or, n compara[e cu cazure n
care cererea a fost normaa.
Ca o scurta recaptuare, 3iciorul-n-ua consta n ob[nerea preaaba a
une mc conces, care sa determne sporrea dsponbta[ ceu vzat de a
accepta o concese ma mare, Trntitul-uii-n-fa, a rndu sau, consta n
prezentarea preaaba a une cerer aproape mposb de acceptat, prn
compara[e cu care urmatoarea soctare sa para mut ma rezonaba sa
aba mut ma mute anse de a f acceptata.
Trebue preczat nca o data ca asemenea tehnc pot apar[ne categore
mcor manpuar, dar a fe de bne pot consttu componente ae unu
sstem de manpuare pe scara arga. Ee pot f utzate pentru a nfuen[a
decze une sngure persoane sau pot sa genereze efecte puternce a
nveu ntreg soceta[, aa cum se va vedea dntr-un studu de caz ce
face subectu unu capto aparte a voumuu de fa[a.
4anipulrile medii se refera a modfcar mportante ae stua[or
socae, cu efecte care, uneor, depaesc n mod dramatc ateptare, tocma
pentru ca enorma putere de nfuen[a a stua[or socae asupra
comportamentuu uman este subevauata n cee ma mute cazur.
Cu doua decen n urma, Staney Mgram a n[at o sere de expermente
cu rezutate de-a dreptu ocante n ceea ce prvete supunerea ndvduu
fa[a de o anume autortate.
n cadru expermentuu standard, se propunea vountaror sa partcpe
a un test ment sa studeze capactatea de memorare nfuen[area aceste
capacta[ prn admnstrarea unor pedepse n caz de greeaa. Vountaru era
ntrodus ntr-o ncapere aezat a o masa pe care se afa puptru de
comanda a unu aparat de generat ocur eectrce. Prntr-un geam de stca,
vountaru vedea o ata ncapere, n care un tp de patruzec apte de an,
uor suprapondera, cu o nfa[are agreaba, edea pe un scaun, conectat a
eectroz ce urmau sa admnstreze ocure. n aceea camera cu prmu
vountar, care va f denumt "profesoru", se afa un expermentator sobru,
care ncepea prn a spune ca persoana afata dncoo de geam se oferse tot
de buna-voe pentru testare.
Testu consta n ctrea unor perech de cuvnte pe care ce cu eectroz,
numt "eevu", trebua sa e memoreze. Apo "profesoru" ncepea sa spuna
cte un cuvnt, ar "eevu" sa raspunda cu perechea u. Pentru fecare
greeaa, "profesoru" trebua sa- admnstreze "eevuu" un oc eectrc
ncepnd cu cncsprezece vo[ putnd a|unge pna a patru sute cnczec
de vo[, n trepte de cte cncsprezece vo[. Pentru a- avertza pe
"profesor" asupra a ceea ce urma sa- faca "eevuu", expermentatoru
apca, demonstratv, prmuu un oc de patruzec cnc de vo[, destu de
dureros.
Testu ncepe. Prmee raspunsur ae "eevuu" sunt corecte. Apo, a
prma greeaa, "profesoru" admnstreaza cncsprezece vo[, provocndu-
o tresarre evdenta. Urmeaza nca o greeaa un oc de trezec de vo[.
Treptat, pe masura ce tmpu trece ocure cresc n ntenstate, sufern[a
"eevuu" devne tot ma evdenta, ar "profesoru" ncepe sa aba mustrar
de contn[a. Dar a fecare eztare a acestua, expermentatoru ndeamna
sobru: < rog, continuai. Peste aptezec cnc de vo[, "eevu" ncepe sa
[pe de durere, a o suta cnczec ura pentru a f asat sa pece, acuznd
durer de nma, a o suta nouazec cnc strgatee devn nsuportabe.
"Profesoru" este e nnebunt, sperat, darmat. Insa a fecare eztare,
vocea sobra a expermentatoruu ndeamna: ('perimentul v cere s
continuai, apo: (ste asolut esenial s continuai, dupa care urmeaza: &u
avei alt alegere, treuie s continuai. Daca, totu, "profesoru" nca ezta,
vaznd ca pna marca|ee de pe puptru de comanda ndca percou
extrem a vota|uu a care s-a a|uns, expermentatoru adauga: +ocurile sunt
dureroase, dar im produc nici o ran. %ontinuai, v rog. n caz ca
"profesoru" vrea sa se opreasca pe motv ca "eevu" nu ma suporta,
expermentatoru spune: )ndiferent dac celuilalt i place sau nu, treuie s
continuai pn va memora corect perec"ile de cuvinte. < rog, continuai.
La doua sute aptezec de vo[, "eevu" ncepe sa agonzeze, ar "profesoru"
este ngrozt. totu, a ndemnure sobre ae expermentatoruu, contnua
sa mareasca vota|u ocuror sa apese pe comutator...
Trebue men[onat ca, de fapt, "eevu" este n n[eegere cu
expermentator pentru a mma foarte bne efectee ocuror eectrce, pe
care, n reatate, nu e prmete. Studu capacta[ de memorare este doar
un pretext pentru adevaratu scop a expermentuu, acea de a vedea pna
a ce mta a cruzm pot merge oamen obnu[ sub presunea une
autorta[, reprezentate de expermentatoru ce sobru. Este necesar sa
adaugam ca, n afara ndemnuror permanente de a contnua, nc o ata
presune nu s-a facut asupra ceu afat n postura "profesoruu". E putea
orcnd sa se rdce sa pece.
ntrebarea: "C[ ar accepta sa mearga pna a mta de patru sute
cnczec de vo[?" a fost pusa, n cadru unor chestonare, ma mutor
grupur, ce ncudeau att oamen obnu[, ct studen[ sau pshoog.
Raspunsu a fost aproape unanm: "Crca unu a suta". Nmen nu- putea
nchpu ca mta bunuu-sm[ a unu comportament genera uman ar
putea f depata.
nsa rezutatu expermentuu a nfrmat dramatc toate aceste prevzun:
62,5 a suta dntre vountar pu n postura de "profesor" au admnstrat
ocure maxme de patru sute cnczec de vo[, ar 80 a suta au contnuat
sa apese comutatoru dupa ce "eevu" a nceput sa ure de durere sa
spuna ca poate sufer de a o cpa a ata un atac de cord!
Nenumarate ntrebar au fost generate de rezutatee terfante ae
acestu experment, ma|ortatea egate de cauzee cruzm nexpcabe de
care au dat dovada nte oamen obnu[, afa[ sub permanenta presune
pshca a "autorta[" reprezentate de expermentator.
Pentru a gas motva[e ntme ae generar unu comportament numan
n cazu oamenor obnu[, Mgram a reuat expermentu n ate varante.
Tre "profesor" au fost ntrodu smutan n aceea ncapere. Do erau n
n[eegere cu expermentator , a un moment dat, au refuzat sa ma
contnue testu. n astfe de stua[, numaru ceor care au mers cu ocure
pna a mta maxma s-a dmnuat de peste ase or! Ceea ce nseamna ca
sentmentu de supunere necond[onata fa[a de autorta[ scade drastc
atunc cnd ndvdu vede ca sunt a[ care gndesc asemenea u
ac[oneaza n sensu consderat de e drept a f corect.
ntr-o ata varanta, expermentatoru ese a un moment dat dn ncapere
ocu sau este uat de un at "vountar" care repeta "profesoruu"
obnutee ordne de a contnua. n asemenea cazur, numaru ceor care au
mers pna a vota|u maxm a scazut de tre or. Fapt ce dovedete ca atunc
cnd ce care ntruchpeaza autortatea nu este prezent, sprtu de supunere
necond[onata, dn nou, scade sm[tor.
O ata varanta s-a desfaurat cu do expermentator un "profesor". n
momentu n care "eevu" a nceput sa [pe "de durere", expermentator au
n[at o dscu[e n contradctoru asupra oportunta[ de a contnua testu,
asnd decza a voa ceor afa[ n postura de "profesor". Nmen nu a ma
contnuat admnstrarea ocuror.
Trebue remarcat faptu ca, n nc una dntre varante, decza
"profesoror" de a paras expermentu nu a fost determnata de reac[e
"eevuu", c de comportamentu expermentatoror ce ntruchpau
autortatea. n acea tmp, revennd a utma varanta a expermentuu,
trebue observat ca, n momentu n care capactatea autorta[ de a stapn
o stua[e devne dscu-taba, ar "ce de |os" refuza sa se ma supuna
urmeaza propra or contn[a propre or nterese.
Utma varanta a expermenteor u Mgram a fost cea n care
partcpan[or s-a spus ca pot merge pna a mta maxma a vota|uu,
pentru ca sunt o mu[me de ucrur nteresante de studat a fecare etapa,
apo au fost asa[ sa ac[oneze sngur. Numa 2,5 a suta au mers pna a
mta maxma, procent foarte apropat de ce ob[nut n chestonaree ceor
ntreba[ despre posbee rezutate ae unu asemenea test.
Expermentee u Staney Mgram repreznta o forma aproape abstracta
de studere a unora dntre tehnce de manpuare mede. Avnd n vedere
concuze testeor descrse pna acum, se poate face o paraea reveatoare
cu cazur reae, precum ce a revou[e romne dn decembre 1989.
n Romna aceu an, autortatea suprema era reprezentata de Ncoae
Ceauescu. Cutu personata[ fusese n asemenea masura dezvotat, nct
dstan[a dntre e restu erarhe comunste era mensa. Comtetu Potc
Executv, spre exempu, crea mpresa une adunar de maronete a caror
unc ro era de a apauda de a aproba decze dctatoruu. n acest
context, trebue remarcat faptu ca debutu revou[e s-a produs a
Tmoara, exact n zee n care Ceauescu se afa ntr-o vzta n Iran. Lpsa
autorta[ supreme dn [ara a facut mut ma uoara rdcarea maseor n
numee redobndr acee berta[ mut vsate. Ampoarea evenmenteor de
a Tmoara, datorta carora mu[ a[ ocutor a Romne au vazut ca sunt
a[ care gndesc asemenea or au cura|u de a refuza supunerea necon-
d[onata, a uurat extnderea a nve na[ona a ac[unor de protest,
urmndu-se oznca bne cunoscuta *zi n Timioara, mine-n toat ara.
Revent de urgen[a a Bucuret, Ceauescu a convocat un mare mtng
popuar, ce s-a transformat ntr-un vertab buto cu pubere carua psea o
sngura scntee. aceasta a vent dn partea unu mc grup, ae caru
ac[un au determnat expoza mu[m fuga precptata a dctatoruu. nsa
char fugart, smpa u prezen[a era o amenn[are, aa ca, dupa ce a fost
capturat, s-a uat masura emnar sae fzce, n urma unu proces extrem
de sumar. O data cu e a fost mpucata Eena Ceauescu, deoarece, n
utmu tmp, dctatura devense de fapt bcefaa trebua ca ambee capete
sa dspara, pentru ca smpa or prezen[a putea avea efecte greu de
controat pentru noua conducere a [ar.
Peste o me de oamen au fost uc n revou[a romna fara ca autor sa
fe descoper[. Pna n 22 decembre, stua[a s-a caracterzat prntr-o anume
confuze. Pu[n dntre ce descoper[ ca au tras sus[n ca nu au facut dect
sa execute nte ordne, ar ce care au dat respectvee ordne sus[n ca nu s-
au refert, de fapt, a emnarea fzca a manfestan[or. S-a creat astfe o
fragmentare a ac[unor de ucdere, nct nmen sa nu aba ntreaga
responsabtate a crmeor, de a ordn, pna a execu[e.
Acea ucru s-a ntmpat n nenumarate ate cazur, a scara ma mare
sau ma mca. Staney Mgram amntete ca pna u Echman se facea
rau atunc cnd vzta agaree de extermnare. Dar de fecare data e se
ntorcea a masa de ucru contnua sa prtoceasca hrte ce con[neau
panur ae unor no ac[un de ucder n masa. n acea tmp, gardanu care
arunca pastee de Cycon-B n cameree de gazare |ustfca ac[une pe
baza faptuu ca nu facea atceva dect sa se supuna ordneor. n acest mod,
nvocndu-se anumte dstorsun n transmterea ordneor sau n
recep[onarea or, responsabta[e se restrngeau, ar persoana care ar f
trebut sa urmareasca actu crmna de a un capat a atu sa raspunda
att pentru ndepnrea u, ct pentru consecn[e, nu ma exsta.
n regmure totatare trebue anhata pna mpresa ca ar putea
exsta, n struc[ure superoare, persoane care sa poata f facute
responsabe de vreo ac[une cu consecn[e negatve asupra popua[e.
Servce specazate n deznformare au, prntre atee, msunea de a
sus[ne zvonu ca, de s-ar putea sa exste unee aspecte negatve, cu
sguran[a efu regmuu nu e cunoate. Deoarece daca e-ar cunoate, ar
ua medat masur, contnua argumenta[a zvonuu. De fapt, conducator
regmuror totatare sunt extrem de bne nforma[, char despre stua[ care
scapa aten[e ceta[eanuu de rnd. Astfe se expca men[nerea or a
putere dncoo de orce ra[une.
Starea de confuze creata n tmpu revou[e romne, deruta nevoa de
a gas ct ma repede o autortate care sa o nocuasca pe cea veche, pentru
a reordona sstemu soca pentru a restrnge haosu, zvonure despre
terort despre traged mnente, toate a un oc au sport starea de
tensune au nhbat ra[unea, determnnd oamen, atfe obnu[, sa
ucda semen. Stranu este faptu ca, de autortatea suprema dn Romna
a fost naturata de a putere pe 22 decembre, totu marea ma|ortate a
vctmeor s-a nregstrat dupa aceasta data. Nu s-a ofert o expca[e ofcaa
coerenta care sa motveze aceasta cuda[ene. Exsta doar parerea neofcaa
ca numaru mare de mor[, de care era facut responsab fostu dctator, a
avut rou de a egtma rapd, n fa[a ntreg um, nou regm de a Bucuret.
Revou[a romna repreznta un matera faptc de excep[e pentru
dentfcarea nenumarateor tehnc de manpuare ce au func[onat perfect,
ncepnd cu razbou radoeectronc sfrnd cu rou decsv a teevzun
n magnetzarea maseor. Snguru ucru care psete, dupa ase an, este
dentfcarea ofcaa, cara, a ceor care au magnat pus n func[une tot
acest mecansm. nsa char men[nerea une permanente ncordar repreznta
o tactca menta sa vunerabzeze ndvdu sa- faca mut ma uor de
manpuat.
Pe nga tehnce mente sa nduca sentmentu de supunere fa[a de
autorta[ sau, dmpotrva, sa decaneze revote puternce, ate exempe de
manpuar med pot f cee prn care se urmarete dezumanzarea
vctmeor sau dezndvduazarea atacatoror, n vederea ncura|ar
sprtuu agresv.
Dupa cum s-a preczat anteror, aceste tehnc pot ntra n categora
manpuaror med, datorta faptuu ca, de sunt reatv smpe, efectee or
depaesc orce ateptar.
n prncpa, tehnce de dezumanzare a namcuu se utzeaza pentru a
face posba extermnarea acestua fara eztar fara remucar dn partea
executan[or, ma|ortatea proven[ dntre oamen obnu[.
Scopu fundamenta a tehncor de dezumanzare este cura[area magn
namcuu de orce trasatura umana, prezentarea u drept un monstru
nedemn percuos pentru speca umana, dentfcarea u prn porece sau
prn orce ate denumr care nu trebue sa ma pastreze nc o conota[e
omeneasca. La nevoe, nsu sensu cuvnteor este pervertt pentru a nu
asa vreo fsura prn care vtor agresor sa seszeze ca, de fapt, namc e
sunt semen ntru ra[une. La modu concret, metodee utzate n
propaganda de dezumanzare a namcuu constau n mpunerea prn mass-
meda a unor carcatur orbe, a unor soganur agresve, a unor materae
de presa fasfcate, n care namc sunt prezenta[ drept nte trogod[
voen[ percuo.
Pshoogu Eot Aronsor povestete o ntmpare eocventa n ceea ce
prvete efectee aceste propagande. Cu ma mu[ an n urma, a anga|at un
zugrav pentru a- renova casa. Omu era foarte ntt pacut. ntre atee,
-a spus ca, dupa termnarea coeguu, se nroase n armata uptase n
Vetnam. Dupa asarea a vatra se apucase de zugravt devense un
mesera prceput onest. Lu Eot facea o reaa pacere sa ucreze cu e
sa dscute pe dverse teme. La un moment dat, n tmpu une pauze de
cafea, au abordat probema confctuu dn Vetnam ac parere or s-au
dovedt a f tota contradctor. Zugravu sus[nea ca razbou era |ust urma
sa faca umea ma sgura pentru democra[a n pna dezvotare. Eot -a
contrazs, spunndu- ca uptee erau murdare, provocnd moartea, mut-
area arderea cu napam a m de oamen nevnova[, ndeoseb cop,
feme batrn, care nu aveau nc o egatura cu potca sau cu razbou.
Ceaat -a prvt ung, apo a surs cu sncertate: 5a naia, doctore, ia nu
sunt oameni, ia sunt vietnamezi9 Toate cuvntee au fost spuse pe un ton
deschs, fara urma de vehemen[a. Eot a ramas perpex. &u reueam s
pricep cum putea s ai o asemenea concepie omul acela lnd, manierat
i sincer. %um putea el s e'clud o ntreag naiune din rasa uman, va
amnt Eot ma trzu. Peste cteva ze, cu pre|u ator dscu[, zugravu -a
spus ca ucsese e cv n cadru unor ac[un n Vetnam. Eot a n[ees ca
putea sa rezste asatuu remucaror doar contnund sa nu- consdere pe
vetnamez fn[e umane...
Dezndvduazarea este o tehnca mut ma smpa, dar cu efecte a fe
de ocante. n accep[a pshooge socae, dezndvduazarea este defnta
ca un sentment a perder n anonmat. Eberarea de sub constrngere
nerente, mpuse de un comportament norma s corec[ n socetate,
eberare ob[nuta prn aceasta cufundare n anonmat, conduce a o cretere
a agresvta[, a manfestaror devante.
Cercetatoru Bran Muen a pubcat n 1986 rezutatu cercetaror pe
care e-a facut asupra a azec de cazur de na|, savrte n Statee Unte
ntre 1899 1946. Cruzmea, s-a constatat, era cu att ma mare, cu ct
cretea numaru partcpan[or a asasnatu coectv.
n 1973, Robert Watson a efectuat un studu asupra a douazec patru
de cutur, n ceea ce prvete caracterstce or etnografce. S-a dovedt ca
razbonc care schmba nfa[area, vopsndu- chpu sau corpu, or
punndu- mat nante de a peca a upta, comt mut ma mute acte de
sadsm, asasnate, mutar, dect ce care nu se mascheaza.
Dezndvduazarea prn ascunderea chpuu n spatee unor mat se
regasete n numeroase cazur att dn store, ct dn reatatea medata.
Membr organza[or Ku Kux Kan poarta mat n tmpu ntrunror
ac[unor. Membr unor secte satance, de asemenea. Char ntroducerea
unforme are prntre scopure e crearea unu sentment de unformtate,
care sa cufunde ndvdu n anonmat, pentru a- face mut ma dsponb
pentru comterea unor acte numane, precum ucderea namcuu.
Pe de ata parte, perderea sentmentuu dentta[ are rou de a face
ndvdu mut ma uor de manpuat. De aceea unee regmur totatare
pretnd supuor sa se mbrace a fe. n Chna sau n Coreea de Nord, [nuta
obnuta a ceta[enor era un so de "unforma munctoreasca", menta sa
unformzeze ct ma mut masa de manevra...
Un at exempu de manpuar med poate f gast n dosaree refertoare
a expermentee strct secrete de controare a mn[ umane. Programu MK-
ULTRA, n[at a cteva decen dupa sfrtu ceu de-a doea razbo
monda, consta n expermentarea unor tehnoog neconven[onae, precum
hpnoza, stmuarea eectrca a creeruu sau admnstrarea de drogur,
respectv LSD, pentru a ob[ne un contro tota asupra gndr
comportamentuu subec[or. Numero savan[ de renume au fost coopta[
de buna-voe n cadru acestu program. De mute or, experen[ee
desfaurate de e nu numa ca voau etca profesonaa, dar depaeau orce
mta a egata[ a morata[, provocnd nfrmtatea sau char moartea
unora dntre ce supu testeor. Rezutatee nu au corespuns ateptaror, dar
ceea ce umete este uurn[a cu care numeroase somta[ ae tn[e, cu o
reputa[e de nvdat, au consm[t sa se anga|eze n asemenea expermente
char sa provoace moartea unor semen a or...
4anipulrile mari sunt reprezentate de nfuen[a ntreg cutur n m|ocu
carea ve[uete ndvdu. Sstemu de vaor, comportamentu, feu de a
gnd a ndvduu sunt determnate n prmu rnd de normee scrse
nescrse ae soceta[ n care traete, de subcuture cu care vne n contact.
Neg|nd aceasta permanenta uraa nfuen[a, ndvdu poate face mut
ma uor |udeca[ grete sau poate f esne de manpuat.
n acea tmp trebue observat ca, tocma datorta ac[un contnue a
manpuaror mar asupra noastra, prezen[a or a devent ceva obnut, fnd
mut ma dfc de dentfcat. Pentru foarte mu[ este uor de remarcat o
manpuare mnora, de genu "trucuror" eectorae, spre exempu, dect una
ma|ora, cum ar f, de pda, faptu ca rou co de a transmte eevor un
baga| de cunotn[e ct ma mare are o mportan[a secundara n compara[e
cu ceeate scopur, prn care copu, adoescentu de ma trzu, este
antrenat pentru a se ntegra n respectva socetate.
Dupa cum subna pshoogu eve[an |ean Paget, nante de a f un
m|oc de comuncare a cunotn[eor necesae vtoruu adut, coaa
obnuete pe eev cu spiritul de suordonare fa de autoriti,
reprezentate n prmu rnd a nveu sau de educator, profesor, nspector,
coms de examnare. Ma trzu va f mut ma smpu sa se conformeze
egor dverseor regementar socae, sa se supuna dn nstnct efor de
a vtoru sau oc de munca autorta[or statuu. n a doea rnd, eevu
este obnut cu simul responsailitii, prn obga[a de a- face temee
ntr-un anumt nterva de tmp, de a prezenta rezutatee studor sae a
termene bne stabte, n cadru unor examnar perodce, de a- ordona
tmpu metodee de studu n aa fe nct sa depaeasca succesv
"obstacoee" reprezentate de extemporae, teze, examene, ucrar de
absovre. Astfe, ca adut, e se va ntegra foarte uor n sstemu soca dn
care face parte, va ndepn n mod fresc obga[e famae, profesonae
socae, se va preocupa contnuu de rezovarea unor sarcn probeme de
care depnde succesu n carera pe care -a aes-o, precum accesu spre
un standard superor de va[a. Cea de-a trea menre a sstemuu educa[ona
o repreznta obnurea eevuu cu necesitatea respectrii unui program
strict. Faptu ca trebue sa fe prezent a coaa, n fecare z, a aceea ora,
cu avertzarea ca orce mnut de ntrzere poate aduce penazar, ca
ec[e pauzee au o durata bne stabta, ntotdeauna aceea, ca ntreg
anu coar este mpar[t n peroade de studu vacan[e, toate acestea
obnuesc cu acceptarea freasca a programuu de ucru de ma trzu cu
respectarea u nstnctva. n a patruea rnd, sstemu educa[ona
promoveaza spiritul de competiie. Notee, preme de a sfrtu fecaru an,
dverse ate recompense, partcparea a ompade sub presunea ceor dn
|ur creeaza vtoruu adut obnun[a de a se zbate pentru promovarea
profesonaa spre trepte saarae superoare, pentru prme ate dverse
onorur, pentru ob[nerea unor rezutate care sa- aduca respectu ceora[
sa- sporeasca respectu de sne.
n afara acestor caracterstc generae, sstemu de nva[amnt este n
aa fe acatut, nct sa modeeze comportamentu gndrea vtoruu
adut n conformtate cu deooga regmuu afat a putere. n sstemee
totatare, unforma coara standard este obgatore, deoarece nduce
sentmentu de dezndvduazare, facnd mut ma uoara dscpnarea
manpuarea ndvduu. n sstemee democratce, obgatvtatea purtar
unor unforme standard nu exsta, tocma pentru a permte dezvotarea
personata[ ndvduae. totu, unee nsttu[ de nva[amnt, partcuare
n marea ma|ortate a cazuror, e mpun eevor studen[or purtarea de
unforme specifice, tocma pentru a- deoseb de eev studen[ unor
nsttu[ smare. Se creeaza astfe sentmentu apartenen[e a un grup
soca, care se dorete de eta sentment ce va arata roadee ma trzu,
cnd fot eev sau studen[ se vor sus[ne a|uta ntre e, tocma datorta
acestu sentment. Ceea ce nu se poate ntmpa n soceta[e n care
absout to[ fot eev au purtat o unforma standard.
Ramnnd a anaza sstemuu de nva[amnt ca nstrument de
manpuare ma|ora, trebue observata structura subectva a programeor
de studu char a manuaeor n sne. Regmure totatare potzeaza
programa coara ncepnd cu prmee case, prn ntroducerea unor obecte
care urmaresc nocuarea doctrne respectve, de a cea ma frageda vrsta,
n mntea vtoruu adut. De asemenea, manuaee de studu a mb
materne, de fozofe, store, geografe .a.m.d. sunt strct cenzurate pentru
a educa eevu n sprtu doctrne domnante. De ma pu[n strdenta,
manpuarea prn construrea unu sstem de nva[amnt specfc exsta n
soceta[e democratce. De fapt, fecare sstem potc soca educa
ceta[en n sprtu propruu sau sstem de vaor, a propror sae eg
reguamente. Nu exsta [ara, orct de nensemnata, n care structura
educa[onaa sa nu nduca un comportament de fdetate fa[a de na[une
de stat, de respect fa[a de stora na[onaa, prezentata cu o subectvtate
evdenta pentru un observator neutru, n aa fe nct sa motveze sa
sus[na doctrna promovata de regmu afat a putere.
Avnd n vedere rou sstemuu de nva[amnt, dar ntreaga
compextate a egor reguamenteor specfce une anumte soceta[,
comportamentu gndrea ceta[enor obnu[ sunt n aa fe modeate,
nct sa se conformeze sa accepte cu naturae[e concep[e standartee
care defnesc ce este bne ce este rau, ce este perms ce nterzs, ce
este mora ce mora, ce este vaoros ce este pst de mportan[a, ce
este adevarat ce este fas.
Manpuare ma|ore stau a baza raspndr dferteor curente de opne,
formeaza trad[ obceur, contureaza mentata[, determna curente "a
moda" sau char ampe manfestar protestatare.
Readucnd n aten[e expermentee u Mgram, se poate observa ca
reac[e "profesoror" au survent ca urmare a unor manpuar reatv
scazute ca mportan[a, dar nu ar f fost posbe fara exsten[a maror
manpuar, reprezentate de nfuen[a ntreguu sstem soca, conform
carua, ceor care au |ucat rou "profesoror" s-a nocuat de a o vrsta
frageda refexu supuner fa[a de autorta[, ndferent care ar f acestea.
Studu comparat a cuturor ofera concuz extrem de nteresante. Spre
exempu, dn punctu de vedere a mentata[, ocutor Europe Centrae
de Est sunt mut ma asemanator asatcor dect amercanor, de, a
prma vedere, mpresa este tota opusa. ntreaga mentatate a amercanuu
obnut se bazeaza pe dezvotarea respectuu de sne, a depne ncreder
n for[ee propr. Poate datorta faptuu ca actuaa democra[e amercana
s-a dezvotat ntr-un spa[u cu totu nou, pe un tertoru ce a fost cucert cu
arma ntr-o mna cu Bba n ceaata, ntr-o [ara descoperta uata n
stapnre de oamen aspr, obnu[ sa nu atepte a|utor de a nmen, pentru
ca un astfe de a|utor era n ma|ortatea cazuror nexstent sau uzoru, n
tmp ce upta pentru exsten[a se dadea pe va[a pe moarte.
Istora Stateor Unte, aa cum este ea prezentata n T"e 8orld *lmanac,
ce ma raspndt compendu despre "starea na[un", reactuazat n fecare
an, ncepe a 1492, dec are pu[n peste cnc sute de an n cazu Coaste de
Est crca un seco |umatate pentru Coasta de Vest. nante de a contnua,
trebue observat ca trecutu popoareor ce au stapnt acee [nutur nante
de venrea u Crstofor Coumb nu este uat n cacu, dovada ca pna n
sstemee cu o democra[e avansata prezentarea store are o tenta
subectva. n cazu Stateor Unte, aceasta omsune urmarete, prntre
atee, accentuarea sentmentuu de egtmtate a na[un, sentment care
ac[oneaza ca un ant soca absout necesar, genereaza patrotsmu evta
cupabzarea cu efecte mprevzbe a ceta[enor obnu[ pentru faptee
ma pu[n corecte ae unora dntre nanta. Revennd a stora n sne,
con[nutu e restrns, aatur de nexsten[a trad[or , n genera, a unu
context soca prestabt, a facut posba crearea une soceta[ cu totu no,
pste de "povara" trecutuu, n cadru carea s-a dezvotat o mentatate
aparte. Una dntre caracterstce aceste mentata[, spre exempu, este
absen[a sentmenteor na[onaste, tocma pentru ca psete cauza or.
Dar esen[a mentata[ amercane, spuneam, este dezvotarea
respectuu fa[a de sne. De a cea ma frageda vrsta cop sunt nva[a[ sa
gaseasca sngur sou[a orcare probeme. Cnd trec prn momente gree, ce
par fara ere, sunt sfatu[ sa nu atepte a|utor de a nmen, c sa caute
puterea de a depa crza doar n e n. Pentru a e dezvota tneror acest
sentment de ncredere n for[ee propr, profesor respecta cu strcte[e
anumte regu. Spre exempu, orct de stupde ar f ntrebare sau
raspunsure unu eev, ncodata dascau nu- va spune "et prost", "nu
reuet sa prcep un ucru att de smpu" sau "daca merg tot aa, n-o sa
asa nmc de capu tau", c va foos doar expres de genu "ntrebarea nu e
buna" or "raspunsu e foarte bun", care nu fac nc o referre a persoana
eevuu sau a capactatea u de nva[are. ntotdeauna eevu este ce ma
bun, ce ma detept, ntmpndu-se ca doar ntrebare sau raspunsure u
sa fe, uneor, proaste.
n soceta[e asatce sau de sorgnte atna, ucrure stau cu totu atfe.
Dn frageda prunce, cop sunt nva[a[ sa [na seama permanent de trad[,
de parere fame sau de ae ceor dn |ur. Cnd se afa n stua[ de crza, e
ateapta a|utor dn afara, dn partea parn[or, a pretenor, a ceor n
m|ocu carora traesc.
Specat amercan n pshooge socaa comparata au efectuat cteva
expermente reevante, refertoare a dferen[a de mentatate dntre
amercan |aponez. Acea chestonar a fost mpar[t unu grup de studen[
amercan unu grup de studen[ |aponez. Una dntre ntrebar era: "Cte
ucrur bune cte ucrur ree a[ facut n va[a?" n raspunsure studen[or
amercan, numaru fapteor bune era ncomparab ma mare dect ce a
fapteor ree. n raspunsure |aponezor, erau reatv egae. Un at eement
studat a fost tmpu n care s-au competat chestonaree. Amercan au
raspuns medat, ma|ortatea fara sa puna ntrebar supmentare. |aponez
au avut nevoe de un tmp ma ndeungat de gndre, ar mu[ dntre e au
pus ntrebar de genu: "n ce sens ucrur bune, pentru mne, pentru fame,
pentru socetate sau pentru toate a un oc?" Nu exsta un adevar absout
conform carua sa se afrme ca o mentatate este ma buna dect ata
Sngura evauare posba poate f facuta avndu-se n vedere efectee
respectveor mentata[ asupra dezvotar socae, dar ndvduae dn
cadru unu anumt tp de socetate. n rest, toate ceeate nterpretar nu pot
f dect subectve. Spre exempu, |aponez, dn punctu or de vedere, pot
acuza pe amercan de egosm. La rndu or, amercan pot acuza pe
|aponez de sabcune nehotarre. Asemenea acuze nsa apar ca urmare a
aprecer unu sstem de vaor prn ntermedu standardeor unu sstem de
vaor dfert.
Studu mentata[or este necesar pentru stabrea unor contacte
nterumane mportante. De pda, cunoscnd obceure, trad[e, feu de a
gnd de a se comporta a parteneror, un oamen de afacer pot ghda
negocere n aa fe, nct sa ob[na un proft maxm. Astfe ce care duc
tratatve n [are arabe tu ca acoo dscu[e mportante se poarta nantea
mese, ar musafr, pentru a f potco, trebue sa se rdce de a masa sa
pece nante de sfrtu acestea. La fe, oamen de afacer arab, afa[ a
un dneu ofca n Europa sau n Statee Unte, tu ca ar f nepotcos sa
nceapa tratatvee nante de masa sau sa pece medat dupa termnarea
acestea.
Daca n ceea ce prvete mentata[e unor mar grupur cuturae este
mposba acaturea unu "top" a vaor absoute, cu totu atfe se preznta
stua[a n cazu comparar ceor doua mar ssteme socae - totatar
democratc. nsu faptu ca soceta[e democratce au suprave[ut tuturor
convusor se dezvota n contnuare, n tmp ce sstemee totatare s-au
prabut de a sne, dupa o peroada ma scurta sau ma unga, demonstreaza
superortatea democra[e fa[a de totatarsm.
Un efect tuburator grav a mar manpuar exerctate prn ntegrarea
ndvduu ntr-un anumt sstem este fenomenu de anomie, ce apare n
cazu sesmeor soca-potce de anvergura, atunc cnd ntregu sstem de
vaor, de concep[ standarde socae se prabuete brusc.
Conceptu de anome (dn grecete: a nomos B fara ege) a fost ntrodus,
n 1893, de profesoru Eme Durkhem, ntemeetoru co franceze de
socooge, n ucrarea sa 5a division du travail social 0Diviziunea muncii
sociale1. Anoma desemneaza un fenomen soca anorma, patoogc, generat
de psa de regu morae |urdce mente sa organzeze va[a economca
socaa. Lpsa acestor norme se resmte a nveu omuu obnut prn
apar[a accentuarea unu sentment de nsecurtate dfuza, de teama
permanenta, ce duce a ac[un revendcatve n parae cu creterea
agresvta[. Cu ate cuvnte, o ntreaga socetate devne bonava atunc cnd
regue, trad[e ege se modfca brusc, dspar sau se ntrze nocurea
or a tmp. Lps[ de vechu sstem de vaor prn care se raportau perma-
nent a stua[e socae, oamen devn vunerab, dezorenta[, nervo.
Dezvotnd conceptu, Dsertor Pazza observau ca dezordnea
pshopatoogca de a nveu coectvta[ este provocata de schmbare
rapde ae normeor socae pe care ndvdu nu e poate asma cu aceea
vteza. Efectu consta n creterea numaruu de agresun, snucder, aenar
mbonavr pshce.
Durkhem a studat apar[a efectee fenomenuu de anome n
peroada Revou[e Franceze. Dar observa[e sae se regasesc n anaza
tuturor sesmeor socae. Spre exempu, n 1994, un sonda| a Centruu de
Stud Cercetar pentru Probeme de Tneret dn Romna arata ca optzec
opt a suta dntre tner ntre cncsprezece douazec noua de an
sufereau de anome! O vertaba genera[e de sacrfcu, pe care psa de eg
reguamente, precum apcarea defectuoasa a ceor exstente n
peroada medat urmatoare revou[e dn decembre '89 au facut-o sa-
parda ncrederea n vtor sa se adapteze foarte greu prezentuu.
Depand cadru anaze sstemeor socae, se pot face dverse specua[,
nu pste de nteres de mportan[a, refertoare a nsu rou spece
umane. Dezvotarea umanta[, n utmee men ma aes n utmee
secoe, s-a facut pe baza progresuu tn[e a tehnc. Exsta nsa parer
care sus[n ca un asemenea curs a dezvotar repreznta o "varanta fasa" a
evou[e, prn care se creeaza tot ma mute "proteze" ce mteaza
posbta[e naturae ae omuu.
Parere se bazeaza pe nforma[ controversate (nsufcent dovedte, dar
mposb de contestat) prvnd putere "supranaturae" pe care e-ar
dobnd, spre exempu, un asce[, n urma unor ung peroade de exerc[.
Se au n vedere fenomene nexpcabe, unee de|a confrmate, precum
hpnoza, atee deocamdata doar potetce, cum ar f teepata, carvzunea,
teekneza, evta[a etc. n acest context, se emte poteza ca toate fn[ee
umane ar f capabe de asemenea performan[e tuburatoare, dar
eventuaee ncercar de a e actva sunt nhbate de stu de va[a a care s-a
a|uns. Spre a da un exempu smpfcat pna a vugartate, se poate
presupune ca teepata nu este stmuata deoarece exsta teefonu
ceeate m|oace de comuncare, evta[a este nhbata de foosrea
nenumarateor m|oace de ocomo[e, eventuaee capacta[ teeknetce nu
ma sunt necesare dn cauza dezvotar a tot feu de mecansme aparate
artfcae .a.m.d.
Adep[ acestor teor utzeaza argumentu nsufcente cunoater a
creeruu uman, a caru cercetare n contnuare ar putea ofer surprze de
nebanut. n acea tmp sunt vehcuate exempee unor engmatce
cvza[, de mut dsparute, ae caror vestg sunt mposb de expcat n
contextu dezvotar comunta[ umane aa cum este ea cunoscuta astaz.
Foarte uor se pot nate specua[ de genu: n trecut, speca umana a urmat
ate varante de evou[e, dferte de cea actuaa, varante n cursu carora
a atns performan[e uutoare, fara a se foos de tn[a tehnca n
accep[unea or actuaa. Nu se te ce a determnat dspar[a respectveor
cvza[, aa cum nu se poate spune ct de aproape de extnc[e a fost
umantatea n utm an, nca ma este, n eventuatatea decanar unu
catacsm nucear, a une epdem nca necunoscute, sau dn cauze ce scapa
prevzunor fret. Nu trebue sa utam ca, nu demut, au fost nterzse
expermente prom[atoare ce vzau ob[nerea unor bacter care sa
transforme ceuoza n hdrocarbur. De astfe s-ar f rezovat crza de
combustb pentru o unga peroada de tmp, exsta percou ca bactere sa
scape de sub contro, sa se mutpce rapd sa transforme padure Terre
n acur nesfrte de petro, ucru ce ar f putut duce char a dspar[a ve[
de pe Pamnt.
Evdent, n fna apare ntrebarea: "Ce , poate, cne a determnat
actuaa varanta de evou[e a spece umane?" ncercarea de a da un
raspuns ar marca de|a trecerea a o categore superoara de manpuar, cee
planetare, ce ntra, deocamdata, n domenu fc[un pure.
Orct de fantezste ar parea astfe de poteze, ee sunt anazate cu toata
seroztatea de catre coectve mpresonante de cercetator. Mare puter, n
speca Ununea Sovetca Statee Unte, au creat nsttute specae au
aocat fondur substan[ae pentru studerea "fenomeneor neconven[onae"
([nnd, ma aes, de parapshoogc). Marea ma|ortate a acestor stud a
urmart apca[ mtare, ar o parte dntre concuz au fost utzate n
magnarea unor tehnc extrem de sofstcate pentru manpuarea vrtuaor
namc sau a maseor de manevra.
S-ar putea merge ma departe cu potezee. Academcanu romn
Eugen Macovsch a magnat o teore conform carea unversu ncon|urator
este structurat pe ma mute nveur. Prmu, ce fizic, este reprezentat de
matera fara va[a. A doea, iosic, este reprezentat de matera nsufe[ta,
respectv de pante anmae. Nveu noesic apar[ne fn[eor cu ntegen[a,
respectv oamenor. Dferen[a, data de ntegen[a, dntre un om un cne
este a fe de mare nsurmontaba precum cea dntre un cne o patra,
de pda.
De ce ar f numa tre nveur ntr-o asemenea structura? Logca arata ca
este foarte posb sa exste un a patruea nve, ce denumt de Macovsch
enisic, precum nveur supraenisice. Conform aceste teor, entta[e
enisice ar putea f att de deosebte de oamen, superoare omuu, cum este
omu fa[a de cne. Iar capacta[e or nc macar nu pot f magnate de catre
oamen, aa cum daru ntegen[e umane nu poate f n[ees de un cne.
Anmaee pantee se foosesc de medu ncon|urator pentru a suprave[u.
Oamen se foosesc de anmae, utzn-du-e ca hrana, a dverse munc sau
ca matera pentru experen[e, fara ca "dobtoacee" sa- poata da seama.
Oare entta[e enisice manpueaza speca umana fara ca ea sa fe
contenta? Iata poteze tuburatoare, ce ntra dn nou n domenu fc[un
pure...
Revennd a manpuare de|a cunoscute casfcate, n speca a cee
de mare anvergura, anaza or, adusa a cunotn[a ct ma mutor oamen,
nu are doar menrea de a avertza ndvdu asupra presunor ce determna
comportamentu modu de gndre, dar poate ofer sou[ benefce n
cazu unor stua[ de crza.
Este vorba de sou[ reae, care sa modfce structure sstemee
socae n aa fe, nct sa fe favorabe tuturor categoror de oamen, nu de
acee rezovar fase, n nteresu grupuu afat a putere, concretzate n
reeducarea, pedepsrea, ncarcerarea, dscrmnarea, excuderea sau
execu[a ceor care nu se comporta n sprtu normeor mpuse. n soceta[e
moderne, cu adevarat democratce, acuzarea vctmeor a devent
anacronca. Acooc, sarac, omer nu pot f facu[ vnova[ n ntregme de
stua[a n care se afa. n prmu rnd trebue dentfcate cauzee socae ae
sarace, ae pse de ocur de munca sau ae mpre|uraror ce determna
pe oamen sa bea sau sa se drogheze. Doar ac[onnd asupra cauzeor se
poate dmnua ampoarea unor fageur precum saraca, oma|u, acoosmu
sau consumu de drogur...
Stu#iu #e caz$ %Tr&ntitu'uii'(n'fa% i amuirea "re!ei
in#e"en#ente
n toamna u 1995, o data cu reuarea dscutar nouu Cod Pena n
Paramentu Romne, partdu de guvernamnt -a renceput presune
pentru ntroducerea n cadru artcoeor 205, 206, 238 239 a unor pedepse
specae pentru zart n cazu comter nfrac[unor de caomne, ofensa
adusa autorta[ etc. Cum rezsten[a reprezentan[or prese ndependente
era foarte puternca, fnd sus[nuta de ma|ortatea partdeor dn opoz[e,
forma[unea de guvernamnt s-a gndt a o stratege de manpuare ab
conceputa, pentru a- ndepn scopu.
nante de a trece a descrerea stratege propru-zse a feuu n care
ea a fost pusa n apcare, se cuvn totu cteva preczar pentru a contura
ntreg contextu respectveor evenmente.
1) Dn opne reprezentan[or prese, facute pubce att n pagne
zareor ndependente (neanate), ct cu ate numeroase pre|ur, reeea
car ca opoz[a fa[a de respectvee artcoe ae nouu Cod Pena, precum
fa[a de n[erea une eg a prese, nu era rodu dorn[e de a putea caomna
n voe, de a mproca pe orcne cu noro, de a pune n crcua[e tr vot
fase or tenden[oase, fara nc o teama de posbe urmar. De fapt,
asemenea ucrur nc nu erau posbe, char cu Codu Pena n vgoare a
acea data (de fapt n momentu n care sunt scrse aceste rndur), acesta
con[nnd de|a pedepsee pentru nfrac[une de caomne, utra| etc.
2) Opoz[a fa[a de artcoee mprcnate sau fa[a de o ege a prese
rezda rezda nca n Romna tocma n ngr|orarea - |ustfcata de
nenumarate exempe - ca aceste eg pot f apcate nterpretate ntr-un
sngur sens, anume de a ngrad ct ma mut bertatea prese, char de a o
anha pentru a nu ma deran|a Puterea pe a sa cen[.
3) Presa ndependenta (neanata), ea sngura, nu repreznta un perco
pentru Putere. Teama cea mare consta n auden[a e n rndu popua[e.
Moane de oamen ctesc znc zaree ndependente, patesc pentru a e ct,
tocma pentru ca e refecta opne, e raspund unor ntrebar spnoase, e
arata modu n care ce ae ndepnesc sau nu ateptare eectoratuu, e
desuesc mecansmee ntme ae ve[ socae, economce potce dn
Romna de astaz. Daca cttor ar sm[ ca tot ceea ce se spune n zaru pe
care cumpara contrazce reatatea, contravne propror or observa[,
propror or de sau sentmente, s-ar orenta medat spre un at zar, ar ce
care e-a neat ateptare ar da fament. Dec for[a zareor ndependente
sta n prmu rnd n cttor pe care repreznta cu care, a un moment
dat, se dentfca. De fapt, acest ucru refecta tocma rou pe care trebue
sa- aba presa, acea de a f un vertab cne de paza a democra[e. n
consecn[a Puterea nu se teme de presa ndependenta, c de moanee de
oamen care au acces a aceasta sursa de nforma[e ce nu poate f
controata. Pentru ca opna pubca sa fe manpuata n voe, trebue sa aba
acces a o sngura sursa de nforma[e, afata tota sub controu Puter (spre
exempu, teevzunea na[onaa). O sursa de nforma[e care sa nu
amnteasca nmc de corup[e, de ncompeten[a, de magnea proasta a
Romne n ume, ca urmare a mneradeor a prezen[e extremtor a
guvernare n anumte momente .a.m.d. O sursa care sa preznte numa
ntnr ofcae, zmbete, edn[e de ucru sus[nute, momente na[atoare
dn actvtatea productva etc. Aa cum, spre exempu, era pe vremea u
Ceauescu. Ma aes ca acea profesont de atunc au contnuat sa ucreze
dn pn dupa revou[e. Amnt[-va ca regmu absurd, pe care o ntreaga
[ara ura, nu a putut sa cada pna nu a fost preuat controu asupra
nforma[or, respectv asupra teevzun na[onae. Amnt[-va, dn nou, ca
mneradee poate nu ar f exstat fara manpuarea exerctata prn
ntermedu teevzun. Manpuarea efcenta a opne pubce se poate
reaza numa prn mnmazarea sau anharea surseor alternative de
nforma[e, dec a prese ndependente.
4) Un motv prncpa vehcuat n permanen[a de Putere pentru a mpune
ege mpotrva prese este ca aceasta pubca tr fase, tenden[oase or
acuza[ nsufcent fundamentate. Este adevarat nsa n ma|ortatea cazuror
ca vna nu apar[ne zartor, c pse de transparen[a a autorta[or, a
dveror func[onar pubc, char a ceor obga[, prn natura munc or, sa
nformeze opna pubca. ntr-o democra[e vertaba, este un drept
fundamenta a contrbuabuu sa fe nformat corect, n mod drect sau, ma
aes, prn ntermedu prese, despre cum sunt chetu[ ban, despre
actvtatea autorta[or sau a nsttu[or pe care e fnan[eaza dn buzunaru
sau, despre comportamentu actvtatea aeor sa. Probab nmen nu ar
f protestat daca, n acea tmp cu o ege a prese, s-ar f adoptat egea
func[onaruu pubc, egea raspunder mnsterae, egea partdeor
.a.m.d., macar pentru a- da posbtatea zarstuu acuzat de pubcarea
unor tr fase sau tenden[oase sa acuze a rndu sau func[onaru pubc or
autorta[e, care au refuzat sa- raspunda a ntrebar, pentru psa de
transparen[a sau comportament abuzv or arogant. Respectvee eg nsa
nc macar nu au fost uate n dscu[e. S-a aprobat n schmb Legea
secretuu de stat de servcu, care ngradete ma mut accesu a
nforma[ de nteres pentru opna pubca, dar ncomode pentru Putere a
sa cen[.
5) Faptu ca modfcarea artcoeor 205, 206, 238, 239 dn Codu Pena nu
avea nmc de-a face cu dorn[a Puter de a mpune soceta[ romnet
norme fret de conduta, de moratate, c erau orentate doar mpotrva
prese ndependente, reese evdent dn exempu ofert de pubca[e
Preedn[e Guvernuu. Ee au aparut dn dorn[a respectveor nsttu[ de
a nfuen[a opna pubca, dar ca o modatate de a sonda n ce masura
eectoratu ma este sau nu de acord cu potca or.
Tra|u nfm refecta nencrederea popua[e fa[a de amnttee nsttu[,
dar nu acesta este subectu anaze de fa[a. Important este faptu ca n
amnttee pubca[ c[va mercenar a scrsuu pubca frecvent n|ur
grosoane, gratute, mut ma grave dect unee excese dn presa
ndependenta (excese aparute de cee ma mute or dn dorn[a dsperata de
a atrage aten[a asupra unor stua[ ntoerabe, n cond[e une apat
totae dn partea ceor ndrtu[ sa e sou[oneze, conform egor
Consttu[e [ar), n respectvee gazete apar frecvent nsute grosoane a
adresa unor personata[ potce sau cuturae de prm rang, ndezrabe
Puter. Instaurarea morata[ att de dorte - n dscursur - de Putere s-ar
putea reaza, n aceste cazur, prn smpa desfn[are a respectveor gazete.
De fapt, ntr-un stat democratc este nepermsa anomaa ca Guvernu sa
fnan[eze dn fondur pubce un zar n care sa- fe ataca[ adversar potc.
6) Evdent, trebue remarcat faptu ca ofensva Puter mpotrva prese
ndependente a concs cu decanarea campane pentru aegere dn 1996.
Avnd n vedere stua[a exstenta, creonata n cee de ma sus, sa
vedem stratega prn care Puterea -a propus sa- atnga, ntr-o forma sau
ata, scopu. Dupa cum s-a vazut n captou anteror, o tehnca de
manpuare a par[ adverse, frecvent utzata n cadru unor negocer, este
"Trnttu-u-n-fa[a". Reamntm, pe scurt, n ce consta ea.
Adversaror se pun de a bun nceput n fa[a nte cond[ tota
nacceptabe, cu care n[ator nc nu se ateapta ca partea adversa ar
putea f de acord, pentru ca apo, pe parcursu negoceror, sa se a|unga a
punctu n care cond[e dorte, de fapt, de n[ator, sa fe acceptate de
adversar. Ma mut, adversar ramn cu mpresa ca au ob[nut o vctore
prn faptu ca, de defavorabe or, noe cond[ sunt mut ma bnde fa[a
de cee propuse a nceput de n[ator.
Dar, pentru adevara[ profesont a manpuar, ucrure nu se opresc
ac. Pentru ca succesu sa fe depn, prn dverse canae, ce nc macar nu
pot f suspectate de egatura cu n[ator, se sugereaza char adversaror
textu noor cond[, apo se creeaza o stare artfcaa de panca, n sensu
ca termenu fna a negoceror nu ma poate f amnat "ceva trebue pus
n ocu nacceptabeor cond[ n[ae". Astfe adversar a|ung e n sa
faca propunere dorte de n[ator, convn fnd ca sunt excusv rodu
gndr or. Ma trzu, cnd tensunea dspare anazee ucde arata
stua[a de nferortate n care s-au pus adversar - pastram aceasta
denumre generca -, orce protest dn partea or este nut, repcndu--se
ca e au fost ce care au facut propunere.
Sa traducem teora de ma sus n ceea ce s-a ntmpat n toamna u
1995, n rea[a dntre presa ndependenta Putere. Reprezentan[ Puter
au "trntt" de a bun nceput artcoee cu prcna n nou Cod Pena. Au
urmat, cum era de ateptat, protestee prvnd neconsttu[onatatea or,
proteste vente dn partea zareor ndependente, sus[nute de for[e dn
opoz[e, de sndcate, de o mare parte a opne pubce .a.m.d. Imedat,
Puterea, prn dverse decara[ ma mut sau ma pu[n ofcae, s-a aratat
dspusa a conces. n acest tmp, prn canae ocute s-a raspndt sugesta
ca totu "ceva trebue pus n ocu huteor artcoe". A fost eaborat char
textu unu nou artco (doar unu, fa[a de ceeate patru pe care era ment sa
e nocuasca, pentru a sugera dn start o noua concese), artco prn care
era defnt pasb de pedeapsa aa-numtu "dect de presa". Respectva
"nada" a fost canazata spre medu gazetaresc a nceput sa crcue pe
dverse ca, fnd preuata transmsa de a un a a[, pna ce s-a perdut
tota urma ceor care au ansat-o.
Manevra a dat roade, n sensu ca, dupa pu[n tmp, c[va gazetar de a
un mportant cotdan na[ona au facut pubca propunerea pentru nocurea
ceor patru artcoe ncrmnate dn nou Cod Pena cu artcou prvnd
"dectu de presa", convn fnd ca e sunt autor textuu ca astfe ofera o
sou[e pentru erea dn mpas.
n parae, Puterea a nocuat atent o atmosfera de tensune, de graba,
convocnd medat drector prncpaeor cotdane a o "utma" "decsva"
ntnre cu preedntee partduu de guvernamnt, pentru "hotarrea
fnaa". Sub presunea tmpuu, gazetar care au propusat "dectu de
presa" nu au ma avut tmpu une anaze ucde care sa e demonstreze ca
nou artco nu numa ca nu prote|eaza zart, dar creeaza dsponbtatea
de a f ncrmnate char persoanee dspuse a martursr sau decara[
ncomode. O astfe de anaza arata car ca ntroducerea "dectuu de presa"
n nou Cod Pena ar f reprezentat o vctore mportanta a Puter n ofensva
mpotrva prese ndependente.
Dar, cum spuneam, ntnrea dntre reprezentantu de marca a Puter
zart nu ma asa tmp pentru dscu[ anaze. Evdent, se atepta ca
propunerea cu "dectu de presa" sa vna dn partea zaruu care -a
prezentat n pagne sae. "Dectu..." ar f fost medat ntrodus n Codu
Pena pentru a nocu ceeate patru modfcar orcare proteste uteroare
ar f fost contracarate cu nonaan[a: <oi l-ai cerut, noi n-am fcut altceva
dect s v acceptm dorina.
Spuneam ca stratega apcata de profesont Puter n acest caz avea
ate efecte, mut ma greu deceabe, dar de mare mportan[a. Antcpnd
eforture prese ndependente de a se apara de atacure Puter, prn a
demonstra ca cee ma grave caomn nu apar n pagne e, c n revstee
extremste, artzan manpuar ncura|au, prn dverse canae ocute,
popuarzarea confctuu exstent a acea vreme ntre deru Partduu
Romna Mare preedntee Romne, sugerndu-se ca neg|area u -ar
putea da apa a moara deruu extremst. De asemenea, znc, prese se
ofereau no decara[ becoase pentru a medatza nefresc de mut ace
confct. Rezutatu a fost contrar ateptaror gazetaror, dar conform cu
ateptare manpuatoror: att Ion Iescu, ct Vadm Tudor au nregstrat
creter de popuartate, n detrmentu personata[or dn opoz[e. n pus,
preedntee Romne a reut performan[a de a benefca de o magne
favoraba n ma toate cotdanee ndependente, fnd pus permanent n
antteza cu deru extremst. O nesperata ba aba n perspectva aegeror
dn anu urmator.
Revennd a manevra cu modfcare Coduu Pena, trebue amntt ca,
de a fost construta cu cea ma mare fne[e, ea nu a reut. Drector
prncpaeor cotdane s-au ntnt, n seara de dnantea dscu[or "fnae"
cu preedntee partduu de guvernamnt, s-au n[ees sa renun[e a
deea cu "dectu de presa" sa nu cedeze nc une presun dn partea
Puter. Ceea ce, a doua z, s-a ntmpat.
Ar ma ramne de spus ca medat dupa aceea nou Cod Pena a cazut a
vot n Parament, fnd trms spre reformuare...
Remo#earea g&n#irii (ntr'un !i!tem totaitar
n teore, doctrnee bazate pe egatarsm au ctgat numero adep[. n
practca nsa, ee s-au dovedt famentare. Daca ar f sa uam doar exempu
Revou[e Franceze, desfaurate sub devza 5iertate, (galitate,
,raternitate, vedem ca dupa toata acea eufore n[aa a maseor a urmat
sngeroasa peroada a teror. Conducatoror revou[e, dupa preuarea
puter, e-a devent tot ma car ca nu pot pune n apcare dee utopce n
numee carora au rdcat mu[mea. Pentru a se men[ne a putere nu au avut
aternatva; au nstaurat o domne a teror, cu mut ma crncena ma
absurda dect constrngere exstente n socetate anteror venr or a
conducere. n n mar scenaru s-a repetat n ma toate soceta[e n care s-
a ncercat apcarea sstemeor bazate pe dee socasmuu utopc. Pentru
ca doctrna socasta a fost, este va ramne utopca.
Egatatea ntre oamen, psa propreta[ prvate, psa unu sstem
concuren[a autentc n econome, socetate sau potca anheaza nsa
esen[a fn[e umane, dstruge ndvduatatea, sabete socetatea pna a
trecerea n nefn[a. O superba povestre scence-fcton ncepea cu o
constatare dureroasa: 4i-au tiat aripile. Pe o paneta potetca, ocuta de
oamen cu arp, un adevarat parads, au vent membr une exped[, tot
oamen, care au taat arpe ma mutor ndvz, for[ndu- sa se zbata
contnuu, a nesfrt, pentru a suprave[u. De expermentator pareau a
nceput nte agen[ a rauu, n tmp - cnd pe paneta respectva au
nceput catacsme devastatoare, pe care e e prevazusera - adevaratu
sens a msun or a et a veaa. Oamen cu arp, nenva[a[ cu upta dura
pentru exsten[a, au murt unu cte unu, dar speca a suprave[ut prn ce
carora se taasera arpe, pentru ca e devensera mut ma rezsten[, ma
nventv, ma creator.
Povestrea, ntr-un fe, duce cu gndu spre destnu tragc a mperor
precoumbene. Inca dezvotasera un sstem soca ntructva asemanator
ceor magnate de adep[ socasmuu utopc. ntreaga suprafa[a a statuu
era mpar[ta n tre: o parte apar[nea soareu, produsee ob[nute de pe
aceasta "treme sacra" fnd fooste pentru ntre[nerea preo[or pentru
|ertfee rtuae, a doua apar[nea suveranuu, ar a trea poporuu. n ceea ce
prvete cutvarea pamntuu, fecaru barbat nsurat se repartza o bucata
de pamnt de o anumta suprafa[a (aproxmatv aceea pentru to[), numta
tupu. De asemenea, daca avea cop, pentru fecare baat se ma repartza
un tupu, ar pentru fecare fata, o |umatate de tupu. Recota era strnsa a
comun se mpar[ea ea tot n tre par[ egae. O treme mergea a
depoztee de stat, ce apar[neau suveranuu, depozte dn care erau pat[
mtar, constructor de drumur ceta[, func[onar. Tot dn aceste
depozte era ntre[nuta Curtea mperaa. A doua treme era dusa n
depoztee "sacre", de unde erau aprovzona[ preo[. A trea parte era
mpar[ta n mod ega tuturor ceor care muncsera pamntu, n raport cu
numaru parceeor pe care e cutvase fecare. n cazu unor caamta[
naturae, ce nu permteau ob[nerea unor recote sufcente pentru toata
umea, depoztee de stat erau deschse pentru a se aprovzona dn
rezervee or poporu. Acea sstem era apcat n cazu creter
turmeor de ame. n afara obga[or fa[a de stat, concretzate n munca pe
cmp, satsfacerea staguu mtar, ceta[en aveau obga[a de a presta
un anumt numar de ze de munca n foos obtesc (a construc[, n mne, a
sstemee de rga[ etc). Ce nap[ de munca, vaduvee batrn prmeau
de a stat toate cee necesare trauu. De asemenea, oamen trecu[ de
azec de an erau scut[ de munca, ar ce ce mpnsera cnczec de an
munceau ma pu[n. De, n urma cucerror, mute grupar etnce fusesera
stramutate dn ocure de batna amestecate cu atee, acest sstem de
va[a, n tmp, a dus a deosebr mnme ntre ceta[en de rnd a mperuu.
Nu exstau ban, nu exsta propretate prvata, nu exstau ceretor,
ceta[en obnu[ aveau aceea stare materaa, motv pentru care nu se
raspndsera nc "maad" precum acoma, nvda, egosmu. Se pot scre
stud ntreg despre compara[a unu asemenea sstem ce func[ona aproape
mpecab tpu de socetate ntrevazut de adep[ socasmuu. Trebue
remarcat ca socetatea ncasa nregstra o egatate aproape perfecta doar a
nveu ceta[enor de rnd. Deasupra acestora, se afa o ntreaga erarhe de
func[onar a statuu, membr a fame mperae, preo[, care se bucurau
de prveg urae, dar acestea foarte bne defnte mbnate cu obga[
prvnd buna func[onare a statuu. nsa nu despre o asemenea paraea
dorm sa dscutam. Sstemu nca, ndferent ct de neobnut ar parea,
a|unsese aproape de perfec[une n ceea ce prvete func[onarea sa. La fe,
de dferen[ee sunt semnfcatve, Imperu Aztec, pe contnentu nord-
amercan, tndea spre perfec[une (tot n ceea ce prvete func[onarea). nsa
perfec[unea a condus spre o anumta degenerare, spre o vunerabtate tot
ma accentuata a ntreg soceta[. Aceasta este una dntre cauzee, poate
char cea fundamentaa, pentru care cteva sute de conchstador au reut
sa dstruga doua cvza[ uutoare, sa provoace moartea a moane de
oamen.
Unformtatea, psa motva[or, nvearea sstemeor umane genereaza
vunerabtate. nca un argument ar putea f adus n spr|nu aceste
afrma[. Progresee genetc, ae ngnere genetce, vor face n curnd
posba reazarea "har[ genetce" a fecaru ndvd. Se va putea cunoate
astfe, char nante de natere, daca noua fn[a umana va sufer de vreo
boaa congentaa sau va f predspusa une maad sau atea. Ingnera
genetca va permte nu peste mut tmp char corectarea unor asemenea
defcen[e. Ma mut, se va putea a|unge char a "modearea" fecaru nou-
nascut conform dorn[e parn[or, ncepnd cu sexu termnnd cu
fzonoma, cuoarea ochor sau a paruu. Dncoo de optmsmu generat de
asemenea perspectve tuburatoare, oamen de tn[a au nceput de|a sa-
puna ntrebar extrem de grave. Prncpaa probema este aceea a une
prevzbe extrem de daunatoare saracr a fonduu genetc uman, n cazu
n care se va permte "modearea" nou-nascu[or. Spre exempu, daca
ma|ortatea parn[or vor dor cop bonz, cu och abatr, este foarte
posb ca n scurt tmp sa dspara tota tpure umane care nu ar corespunde
standardeor de frumuse[e ae momentuu. Iar dspar[a unor astfe de tpur
ar sarac grav motenrea genetca a omenr, facnd-o extraordnar de
vuneraba n cazu apar[e unor maad nca necunoscute, dar genernd
no "bo" ae soceta[, ce ar putea duce, n utma nstan[a, a dspar[a
spece umane.
Poate am mers prea departe cu argumenta[a. Ideea nsa era de a
demonstra ca suprave[urea spece umane dezvotarea acestea se pot
face numa n cadru unor ssteme, soceta[, ecossteme care sa ncte
creatvtatea, sprtu de compet[e, dversfcarea actvta[or umane.
Practca a dovedt ca sstemee cee ma favorabe sunt aceea n care
berta[e ndvduae sunt ncura|ate mbnate ct ma armonos cu
berta[e coectve. Socasmu, care propusese naturarea sarace,
bunastarea generaa, egatatea ntre to[ ceta[en ate asemenea
obectve mare[e a dat fament. Democra[e occdentae n care socetatea
a ncura|at compet[a afrmarea vaoror, dncoo de taree sae, tot ma
restrnse pe masura dezvotar sstemuu soca, au suprave[ut s-au
consodat. Ma mut, n [are cu democra[e avansata, nveu de tra a
ceta[eanuu obnut este cu mut peste ce nregstrat n [are foste
comunste, char n trecutee momente de vrf ae econome socaste. nca
o dovada ca sstemu concuren[a s-a dovedt ce vab, n compara[e cu
sstemu centrazat, care, dupa unee succese de nceput, a degenerat spre
teroare.
Spre deosebre de membr de rnd a partdeor comunste, dntre care
mu[, a nceput, au crezut sncer n "superortatea" "bnefacere" une
vtoare soceta[ perfecte, teoretcen comunsmuu au n[ees, tot de a
bun nceput, ca deooga or va trebu mpusa prn for[a , ma mut, va
trebu men[nuta prn for[a. De aceea au n[at o stratege extrem de bne
pusa a punct, perfec[onata contnuu, de manpuare a contn[eor. Ceea ce
umete este cnsmu acestor "ntemeetor", aeru or superor, eforture
depuse n a modfca structura pshca a sute de moane de fn[e umane
pentru a e supune von[e or. E tau ca socasmu , ma apo,
comunsmu vor ramne deoog utopce , n oc de a cauta ate sou[
pentru a ven n ntmpnarea dorn[eor necesta[or fret ae oamenor,
au pus n mcare un ntreg mecansm a manpuar teror pentru a-
aduce pe oamen n stua[a unor maronete care sa popueze unversu pe
care -au magnat e.
Anaza metodeor de creare ntre[nere a unu sstem totatar reeva
faptu ca mncuna era nca ma este (n unee zone ae gobuu) doar una
dntre armee ceor afa[ a putere. E cazu sa vorbm de sstemee totatare
n genera, ndferent ca a conducerea or s-au afat comunt, nazt, sau
dver a[ dctator, der de cut, fundamentat etc. etc. Nu are rost sa ne
mtam doar a comunt, pentru ca asemanare ntre toate aceste ssteme
totatare, de orgn foarte dferte, uneor char opuse deoogc, sunt
zbtoare. Mncuna, spuneam, era poate arma de baza a ceor care au mpus
deooge totatare. nsa procesu de manpuare a contn[eor, de
ctgare a controuu asupra mn[or umane este cu mut ma compex...
Unctatea spece umane, dar a fecaru ndvd n parte, este data de
armona n care se mpetesc ntegen[a, contn[a afectu. Integen[a ne
da capactatea de a nva[a, de a ne amnt de a magna. Datorta
contn[e ne dam seama de rea[e noastre cu umea exteroara, putem
face dstnc[a ntre eu nostru ume, ntre unversu nostru nteror
reata[e exteroare. Afectu ne ofera baza pentru a percepe experen[ee
ntr-o nfntate de nuan[e subte, dar compexe, dncoo de smpa
sufern[a sau pacere.
Imensa capactate de a nva[a ne permte nu numa sa proftam de
propra noastra experen[a, c sa ne construm va[a bazndu-ne pe
experen[a atora, nmagaznata n panur, memor, documente, stor
scrse. Abtatea de a magna aternatve, de a propune varante, de a
antcpa consecn[e ne da posbtatea sa construm scenar dntre cee ma
ndrazne[e despre vtor, depand char ogca neara. Capactatea de a ub,
de a tra emo[ ntense, ne determna sa ne mpcam tota n va[a de fecare
z.
Pentru ca atrbutee trpete ntegen[a-contn[a-afect sa func[oneze
perfect n sensu dezvotar ndvduu, trebue ca e sa aba o vzune foarte
bne nchegata a temporata[, a ceea ce nseamna trecut, prezent vtor,
a mportan[e acestor no[un. Numa astfe fn[a umana dobndete
demonstreaza superortatea: devennd tota mpcata n ceea ce a fost, n
ceea ce este n ceea ce va f.
Cnd une asemenea fn[e umane pure este adaugat, mpus,
mpementat, cum vre[ sa spune[, un sstem de norme morae, etce, atunc
comportamentu sau va f determnat de contn[a a ceea ce s-ar putea
ntmpa n anumte cond[ date, comparatv cu ceea ce ar trebu sa se
ntmpe, n sensu ndepnr sau nendepnr respectveor norme.
Memora da omuu sentmentu de contnutate a euu de-a ungu
tmpuu, n cadru soceta[, conturndu- astfe personatatea. Trecutu
amenteaza prezentu cu standarde, crter de compara[e, experen[e,
trad[, refexe, determnnd reac[e dn experen[a medata. Sentmentee
repreznta o punte de egatura specaa cu cea[ oamen, de mute or mut
ma efcenta ma rapda dect rezutatee unor anaze rec, bazate pe
ra[onamente pure. Iubrea sentmentu de ncredere pot crea egatur mut
ma puternce ma stabe dect orce |udecata. Imagna[a ofera omuu
puterea de a depa greee trecutuu, de a corecta prezentu de a
constru varante ma bune ae vtoruu. Ca un coroar a acestu mecansm
apar no[une de bne rau, co-rect-ncorect, apo, n cadru soceta[,
sstemu de eg.
Omu este o fn[a socaa. Pentru a se dezvota, e are nevoe de cea[.
n cadru soceta[ se regeaza raportu ntre nteresee personae, dreptur,
prveg, dar obga[e ce stau a baza bunuu-sm[. Oamen au nevoe de
oamen pentru a se sus[ne recproc, pentru a evoua, pentru a rezsta
percoeor.
Avnd n vedere aceasta extrem de schematca prezentare a esen[e
umane sau, ma bne zs, a moduu n care este ea perceputa de pshooga
socaa, e mut ma esne de n[ees modu n care ac[oneaza ce care doresc
sa aba controu tota asupra semenor or.
Prncpau scop a deror unu sstem totatar nu este de a stapn prn
for[a sau de a- dstruge adversar, c de a- determna supu sa
gndeasca sncer aa cum vor e, conducator. Nou sstem soca creat de
dctator are ca untate reprezentatva omul nou, cu o gndre tota dferta
de a predecesoror. For[a este foosta ca un auxar, n cadru unu ntreg
sstem de recreare a contn[eor, sstem n care manpuarea, ma precs
mncuna, are rou determnant.
Mncuna este nstrumentu foost n restructurarea concep[or, n
modfcarea experen[eor, n deformarea rea[or nterpersonae, n
dstorsonarea proceseor magnatve, n recrearea sstemeor de norme
morae etce, n rescrerea store, n dezvotarea unor no crter de
evauare, n remodearea sentmenteor. Mncuna este nstrumentu de baza
prn care se creeaza omul nou.
Propovadutor regmuror totatare, spuneam, aveau au un tota
dspre[ fa[a de fn[a umana, vaznd oamen ca pe o masa amorfa,
depersonazata, gata de a f remodeata pentru a da natere ruror de
supu perfec[. Credn[a propovadutoror n posbtatea de a controa
mn[e oamenor, de a e stapn, era totaa. Iata ce spuneau tre dntre e,
refertor a acest subect:
Dai-ne un copil de opt ani i v garantez c va fi olevic toat viaa.
(Lenn, cuvntare n fa[a comsaror educa[e, 1923)
)ndividul treuie s accepte lipsa de importan a propriei sale persoane,
s se integreze unei puteri superioare i s fie mndru c este parte din
fora i gloria acestei puteri superioare. (Hter, 4ein .ampf 1933)
,r nici o e'agerare treuie spus c nsui viitorul comunist al patriei
noastre depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologico-educative 0...1
Treuie s facem din fiecare unitate colar un puternic centru de educaie
n spirit socialist i comunist a copiilor i tinerilor. (Ceauescu, 3rogramul
3%# pentru muntirea activitii ideologice, 1971)
n cartea sa, #eforma gndirii i psi"ologia totalitarismului, R.|. Lfton
dentfca opt ca de ac[une pentru remodearea gndr, n scopu ob[ner
controuu asupra mn[ maseor de oamen. Acestea sunt: %ontrolul
comunicaiilor umane, 4anipularea -mistic-, %erina de puritate, %ultul
confesiunii, +tiina sacr, #emodelarea limajului, Doctrina mai presus de
oameni Delimitarea social. n toate aceste drec[, mncuna |oaca un ro
prmorda. Char daca, n reatate, deooge totatare nu au utzat o
combna[e perfecta ntre cee opt "ca", char daca unee metode de
remodeare a gndr au fost expermentate ntr-o propor[e ma mare dect
atee char exacerbate, casfcarea u Lfton ramne vaaba, pertnenta
uta n ncercare de radografere a orcaru sstem totatar, ndferent ca
este de sorgnte comunsta, nazsta, fundamentast-regoasa .a.m.d.
%ontrolul comunicaiilor umane este m|ocu fundamenta de ac[une n
remodearea gndr umane. n cartea sa, CDEF. cea strct nterzsa de
regmure comunste, George Orwe magna un sstem totatar ce tndea
spre perfec[une. Teza de baza a deror aceu regm era: %ine controleaz
prezentul, controleaz trecutul. %ine controleaz trecutul, controleaz
viitorul. O uraa armata de oamen ucra pentru modfcarea trecutuu.
Permanent, n func[e de ce care se succedau n posture de conducere sau
cadeau n dzgra[e, n func[e de necesta[e momentuu, stora era
rescrsa. Car[e, artcoee dn zare, documentee erau reformuate noe
varante e nocuau n arhve pe cee vech, care erau dstruse, pentru a nu
ramne nc o urma despre ceea ce se ntmpase cu adevarat cndva sau
macar despre care fusese utma versune agreata de conducator. De fapt
nmen nu ma ta exact ce se ntmpase n reatate. Trecutu era adaptat
pentru a motva ac[une dn reatatea medata, dar pentru a |ustfca
ac[une dn vtor. n acea tmp, o ata armata de oamen ucra a
recrearea prezentuu. Pentru a |ustfca o ac[une sau ata, permanent erau
nventa[ namc, confcte, dezastre. Nmen nu ma ta exact ce se
petrecea cu adevarat. Reatatea nsa fusese anhata nocuta cu o
aparen[a de reatate.
n cartea sa, $tructura minciunii, Potr Werzbck se ocupa de anaza
amanun[ta a mncunor dn sfera nforma[or. Prncpu esen[a de
nformare ntr-un sstem totatar, spune Werzbck, are forma urmatoareor
drectve: %e treuie s tie poporul %e treuie s nu tie poporul.
Pentru ndepnrea prme drectve se pune n mcare un ntreg sstem
de propaganda care sa nduca n contn[a pubca deea ma apo
convngerea ca ar f "cea ma buna dntre um". Ac[unea nsa are anse
foarte mtate de reuta, att tmp ct oamen au acces a ate surse de
nforma[e. De aceea, partea cea ma grea este magnarea m|oaceor prn
care a ureche poporuu sa nu a|unga nforma[e ce ar putea afecta reuta
actvta[ de propaganda.
Metodee prezentate n $tructura minciunii au fost expermentate n
Romna aproape o |umatate de seco. Refertor a ceea ce se petrecea n
[ara, presa, teevzunea, radou erau obgate sa preznte doar "mare[ee
reazar", ma mut, modu de prezentare cuprndea, uneor, exagerar
mncun ce frzau absurdu. Suprafa[a raportata ca recotata depaea
suprafa[a araba a [ar, naugurarea unor no obectve ndustrae se facea
cu mute un nante de fnazare doar pentru a f bfate n panu de
nvest[, bunure nu se scumpeau, c numa "pre[ure se reaezau", n
Romna nu exstau bonav de SIDA, handcapa[, case de cop orfan
.a.m.d. n acea tmp, toate nforma[e ce veneau dn exteror erau
cenzurate deformate pentru a arata "degradarea soceta[ captaste
afate n putrefac[e", pentru a mpedca "raspndrea concep[or
retrograde, reac[onare".
Iata cteva fragmente dn cuvntarea u Ncoae Ceauescu dn 1971, cu
prvre a programu PCR pentru mbunata[rea actvta[ deoogce. Nc un
segment dn sfera nforma[e sau a cutur n genera (care are un efect
decsv n crearea mentata[ ndvduae, dar coectve) nu era neg|at.
...radioteleviziunea treuie s pun n centrul emisiunilor prolemele
educaiei socialiste 0...1, pe aceast cale s fie iciuite fr cruare
moravurile retrograde, s fie promovate normele socialiste de convieuire.
0...1 ,ilmul s devin un puternic mijloc de educaie socialist a maselor9 0...1
3e scena teatrelor noastre, a operei, treuie s-i fac loc 0...1 lucrri
contemporane, cu caracter revoluionar, militant. 0...1 %asele de cultur,
cluurile i cminele culturale treuie s desfoare o activitate cultural-
artistic multilateral, s cuprind milioane de oameni, ndeosei tineretul,
contriuind n mod activ la educaia socialist a maselor. 0...1 6iarele i
revistele treuie s desc"id larg paginile lor prolemelor educaiei
socialiste. 0...1 (le treuie s promoveze cu curaj e'periena naintat, s
critice oiceiurile i moravurile napoiate. 0...1 %riticii de art treuie s
acioneze ntotdeauna n spiritul principiilor mar'ist-leniniste. 0...1 (ste
necesar ca organele i organizaiile de partid s acioneze pentru unirea
tuturor forelor de care dispune societatea noastr n direcia realizrii
"otrrilor partidului privind muntirea activitii politico-educative,
formarea contiinei socialiste, care s devin o uria for n nfptuirea
programului general de furire a societii socialiste multilateral dezvoltate
n #omnia.-
ndepnrea tuturor acestor "ndca[ pre[oase" se reaza prntr-un mens
mecansm a mncun nsttu[onazate, radografat mnu[os n cartea u
Potr Werzbck.
Ca n romanu u Orwe, remodearea trecutuu consttua o metoda de
baza pentru crearea unu ntreg eafoda| de crter, standarde obnun[e
mente sa motveze ac[une dn reatatea medata a conducatoror
regmuror totatare. De|a, n anaza trecutuu, propovadutor
totatarsmuu ncep sa opereze dstnc[. Nu ma exsta un sngur trecut, ce
consemnat de store, c ma mute. Dntre acestea doar unu trebue pastrat,
ampfcat, gorfcat. Ncoae Ceauescu accentua car aceasta dstnc[e n
"ndca[e" adresate responsabor dn nva[amntu potco-deoogc:
Dar n afar de aceste trecuturi B ca s spun aa B de trist amintire,
mai e'ist i un alt trecut? este vora 0...1 de trecutul glorios al micrii
revoluionare i comuniste, de trecutul anilor construciilor socialiste, care a
ridicat patria noastr la un nalt grad de dezvoltare n toate domeniile
activitii economico-sociale. *cest trecut glorios st la aza dezvoltrii
viitoare a poporului nostru, n centrul politicii educative9
n scopu remodear trecutuu au fost puse n mcare coectve ntreg
de "cercetator", "storc", "scrtor". Astfe ntreaga store a fost rescrsa.
Venrea comuntor a putere, prn for[a, mpu de sovetc, a fost
prezentata ca un rezutat a von[e ntreguu popor romn, toate
evenmentee trecutuu au fost renterpretate pentru a foos doctrne
comunste, pna numee ocata[or sau ae domntoror au fost
modfcate, personata[e store na[onae s-au trezt brusc, n fruntea or,
ca o apoteoza, cu fgura deruu Ncoae Ceauescu. Bografe u Ncoae
Eena Ceauescu au fost rescrse, rou or mnor n cadru mcar comunste
fnd exacerbat a dmensun mesance. Pe baza aceste reconstrur a
trecutuu s-a rdcat, treptat-treptat, absurdu cut a personata[.
Dn pacate, mecansmu mncun nsttu[onazate nu a dsparut o data
cu revou[a dn decembre '89. Protestatar cafca[ de Ceauescu drept
"hugan" afa[ n soda "agenturor strane" au devent, dupa revou[e,
"goan" "anmae", rapoartee optmste ae Comse Na[onae de
Statstca sunt n permanenta contradc[e cu nveu de tra tot ma scazut a
ma|orta[ popua[e. O ata contradc[e fagranta a fost seszata ntre con-
cuze roz ae raportuu ceor tre an de guvernare a cabnetuu Vacarou
concuze ngr|oratoare ae sec[un economce dn raportu SRI, prezentat
de drectoru respectve nsttu[ n Parament.
Exempee pot contnua a nesfrt. Cea ma mportanta concuze nsa
trebue sa rezde nu n ct de extns poate a|unge sstemu manpuar
contn[eor, c n metodee de contracarare efcenta a acestua. Cond[a
fundamentaa a orcare democra[ este asgurarea de aeger bere
corecte. Dar corecttudnea aegeror nu nseamna doar mpedcarea
fraudeor eectorae, c, n prmu rnd, crearea cond[or ca fecare ceta[ean
sa voteze n depna cunotn[a de cauza. Iar acest dezderat se reazeaza
numa prn naturarea controuu asupra nforma[or. Fecare ceta[ean
trebue sa aba acces ber a surse de nforma[e aternatve, pentru a putea
f contracarate nfuen[ee subectve ae unua sau atua dntre m|oacee de
nformare n masa. Procurndu- nforma[e dn ct ma mute surse,
ceta[eanu poate avea o magne ct ma apropata de reatate poate vota
n consecn[a. Evdent, n competare, trebue ca mass-meda sa se bucure
de o totaa bertate.
Controu comunca[or umane se refera nu numa a cenzura
nforma[or pe care e prmete ndvdu dn exteror, c a comuncarea cu
e nsu. Permanenta dscordan[a perceputa ntre presunea fasta[or
exteroare sm[amntee nteroare provoaca ndvduu o stare de
nesguran[a, perceperea une profunde amenn[ar a adresa autonome sae.
Pentru a e dn aceasta stare, ncontent, ndvdu ncearca sa se detaeze,
sa prveasca reatatea ca pe ceva ce nu are o egatura apropata cu e. Acest
ucru nsa nu scutete de a f profund afectat n capactatea u de a ma
n[eege ce este bun, adevarat reevant n umea exteroara, dar n
nteroru sau. Permanent, ma mut sau ma pu[n, e se va sm[ vctmzat
de ce afa[ a controu soceta[. Acest ucru este foarte bne tut de der
soceta[or totatare. E cauta sa nceapa procesu de reeducare n prmu
rnd cu tnara genera[e. n Ununea Sovetca, n Chna, n Cambodgea,
cop au a|uns sa- tradeze parn[ char sa ceara condamnarea or a
moarte pentru "crma de a gnd"...
4anipularea -mistic-, cea de-a doua cae de remodeare a mn[ umane,
consta n crearea une aure aproape mstce n |uru grupuu conducator, a
ac[unor concep[or u. Acest ucru, ndferent ca se face prn m|oace de
un cnsm revotator sau prn propovadurea unu deasm aproape pur, are
aceea efecte: nduce n rndu maseor un anume tp de comportament,
creeaza refexe obnun[e n sensu dort de der. Ideoog totatarsmuu
renun[a aparent a deea men[ner a putere, sus[nnd ca ac[une or sunt
ndreptate spre un scop ma presus de orce atceva. E sunt dspu char sa
recunoasca manpuarea, |ustfcnd-o ca pe o necestate n atngerea
mare[uu scop. n acea tmp, pe e n se preznta drept "ae" (de catre
store, Dumnezeu sau ate for[e supranaturae) mandata[ sa conduca
socetatea spre ndepnrea [euu respectv (comunsmu, spre exempu).
Propovadund "noua rege", dctator n, precum apropa[ or, se
nvaue n aceea aura "mstca". Caracteru or mesanc nu poate f pus a
ndoaa, orce ac[une, orct de bzara, cnca sau absurda se desfaoara n
vrtutea unor ra[un superoare, greu de n[ees sau char naccesbe
ceta[enor de rnd. Orce ncercare de a e pune a ndoaa autortatea,
buna-credn[a sau competen[a nu este dect manfestarea egosmuu, a
|osnce sau a dumane unor ndvz meschn. Indferent daca ncercare
de a ntroduce n mn[e oamenor deea guvernar n numee unor scopur
nobe reuesc sau nu, efectu acestora este n foosu conducatoror. Pentru
ce care cred, manpuarea apare ca o bnecuvntare, datorta aure de
mstcsm. E accepta cu bucure msteru, gasesc pacerea char n
sufern[a, se smt ut n ndepnrea aceor scopur ma presus de n[eegere.
Dar ce care nu cred devn a fe de manevrab. Sm[nd ca nu pot sa
scape de sub apasarea unor for[e ma puternce dect e, ncearca sa se
adapteze. nva[a sa cteasca prntre rndur, sa antcpeze dverse
evenmente, sa- canazeze energa n a descfra mersu ucruror, pentru a
se fer de necazur. Ma mut, sfatuesc pe a[ cum sa se fereasca de
necazur, cum sa suprave[uasca. Pe nesm[te, a|ung e n agen[ a
manpuar. Astfe, ndferent daca ndvdu accepta cu bucure manpuarea,
daca o suporta prn constrngere sau una, ata, e merge cu vau, nu
se opune.
Cutu personata[ are prncpaa expca[e n dezvotarea aceste ca
de manpuare. Nu numa corecttudnea scopuror propuse nu ma poate f
pusa a ndoaa, dar nc macar autortatea competen[a ceu aes sa e
ndepneasca nu ma sunt subect de controverse. Conducatoru devne o
fgura mesanca, o bnecuvntare a store, depoztaru adevaruror
absoute, snguru capab sa conduca ntreaga socetate, precum fecare
sector n parte. Pentru a- venera se creeaza spectacoe grandoase, chpu
u este mortazat n pctur scuptur, se nchna ode poez, fgura se
dentfca treptat cu partdu, cu na[unea, cu ntreaga [ara, bografa este
mboga[ta cu no eemente care sa demonstreze ca dn frageda prunce s-a
dovedt predestnat sa conduca destnee [ar, poporuu sau char ae um
ntreg. Dntre der comunt, Km Ir Sen a fost ce care a benefcat de
reuta aproape totaa a unu asemenea cut. Ceauescu a fost ce care a
dort ntotdeauna sa fe a fe de sncer venerat.
n crearea ampfcarea aure de mstcsm, de mster, de grandoare,
artzan sstemeor totatare au n[at vertabe rtuaur, dn ce n ce ma
fastuoase. Cuvntare u Hter, spre exempu, erau acompanate de
manfesta[ grandoase, de procesun mense a umna tor[eor, de decorur
ggantce. Tendn[a spre megaomane devenea domnanta. Treptat, ea
depaea manfestare grandoase, spectacoee omagae cu zec sute de
m de fguran[, cutu personata[ a|ungea sa se refecte char n
restructurarea arhtectonca a unor ntreg orae, ma aes captae. La un
moment dat, grandomana trecea de mtee absurduu. Ceauescu a
demoat cartere ntreg, a dstrus sute de bserc de monumente storce,
pentru a constru no cartere munctoret, dar, ma aes, Centru Cvc a
Bucuretuu. Ca un gest suprem de megaomane a ordonat rdcarea aa-
numte Case a Poporuu, care a devent a doua cadre ca marme, dn ume,
dupa Pentagon. Dupa caderea regmuu comunst, nmen nu poate gas
acestu coos o ntrebun[are. Nc macar nu se te exact cum ar f avut de
gnd Ceauescu sa utzeze nenumaratee mensee e ncaper. Poate nc
nu avea un pan anume, rostu Case fnd acea de a domna Bucuretu, de
a f un ggantc tempu a deooge comunste, a cutuu ceaust...
%ererea de puritate se bazeaza pe demtarea strcta ntre bne rau,
ntre pur mpur. Pentru deoog totatarsmuu, cae de m|oc nu exsta.
%ine nu este cu noi, este mpotriva noastr B suna soganu comuntor, dar
nu numa a or. "Corecte" "pure" sunt, evdent, numa dee, sentmentee
ac[une ce concorda cu deooga cu potca totatara. Orce atceva
poate f rapd cataogat drept "rau" "mpur". Urmeaza apo ac[une de
naturare de anhare a "mpurta[or". n numee deauror nentnate se
pot desfaura cee ma crunte prgoane sau cee ma crude opresun. "Omu
nou" nu trebue sa ma aba nc o egatura cu nfuen[ee nefaste ae
trecutuu. Trebue sa aba purtatea soceta[ comunste pe care o
construete n care va tra, trebue s rup definitiv cu mentalitile i
practicile din trecut. (N. Ceauescu)
Ideoog totatarsmuu tu ca o asemenea "purtate" precum cea
propovaduta de e este mposb de atns n va[a reaa a ceor pe care
conduc. Dar e pornesc razbou tota mpotrva "mpurta[or" tocma pentru
a crea o ume a vnova[e omnprezente. Standardee mpuse ndvzor fnd
mposb de atns, fecare va avea, ma mut sau ma pu[n nstnctv, un
sentment de vnova[e sau char de rune. De asemenea e se va atepta
ca, ma devreme sau ma trzu, sa fe pedepst pentru "vna" sa.
Sentmentu de vnova[e poate f expoatat n aa fe, nct sa se a|unga a
acceptarea de catre ceta[en obnu[ a dverseor epurar, ba ma mut,
poate deven un factor n decanarea compet[or pubce axate pe
atngerea unor standarde ae "purta[". Pe de ata parte, ndvz sunt
determna[ sa se zbata permanent pentru a suprave[u, pentru a se fer de
pedepse. Aceasta preocupare contnua nu e ma asa tmp pentru a gnd
ber, pentru a |udeca daca sstemu n care traesc este norma sau nu.
Totodata, atunc cnd ce recactran[ ntra n contact drect cu nsttu[e de
represune, sentmentu de vnova[e combnat cu nstnctu prmar de
suprave[ure pot sta a baza une vtoare coaborar ntre ce "vnova[" ce
care sunt pu sa- controeze. Sau, daca aceasta coaborare nu se poate ega
dn cauza une rezsten[e puternce a "vnovatuu", orcum ce n cauza se va
comporta mut ma prudent pentru a nu ntra dn nou n confct cu normee
mpuse de deoog totatarsmuu. Un dntre e a|ung char sa accepte
sstemu sa se adapteze, n acea tmp, er|area conducatoror n
|udecator suprem a bneu rauu e da acestora posbtatea de a |onga
cu pedepsee, dar ma aes de a- exercta capactatea de a "erta". Pot
atrage astfe, de partea or, ndvz dntre ce ma recactran[, brusc
recunoscator pentru faptu ca nu au fost pedeps[ aa cum ar f cerut-o
"vna" or.
Pentru a trece a apcarea compexa a cern[e de purtate, regmure
totatare -au dezvotat un sstem foarte compex extns de po[e
potca. mpetnd aura de mster, de mstcsm, a ceor pe care su|eau, cu
teroarea dezan[uta n numee purfcar soceta[, po[e potce -au
dezvotat ee nsee un ntreg sstem de ac[une, n care tortura fzca
pshca, anta|u, amenn[are [eseau un paen|en aproape ndestructb.
Dn pacate, char dupa praburea unu sstem totatar precum
comunsmu, efectee subte ae unu asemenea gen de manpuare a
contn[eor, precum ce decanat n numee cern[e de purtate, ac[oneaza
nca mut tmp. Indvz care au trat n asemenea soceta[ se dezobnuesc
foarte greu sa mparta totu, strct, n "bne" "rau", sa accepte nuan[ee,
sa- redobndeasca sensbtatea nteroara menta sa- faca mut ma
receptv a compextatea morata[ umane. Mu[ dntre e ramn pentru
totdeauna adep[ nvountar a unor deoog totatarste.
%ultul confesiunii apare n strnsa egatura cu propovadurea cern[e de
purtate. ntr-un anume sens, este o consecn[a a acestea. n cazu
sstemeor totatare de sorgnte regoasa, confesunea este ncura|ata pe
motv ca ea purfca sufetu, face posba cunoaterea de sne, nesnete
ununea sprtuaa cu dvntatea venerata. Adep[ unor astfe de reg a|ung
sa smta o vertaba uurare n momentu confesun, o eberare de vno-
va[, de ndoe, de rune. De asemenea, martursrea ceor ma ascunse
gndur sentmente eaga sufetete de ce asemenea or, de der, fac
sa se parda n maree curs a Mcar.
Cu totu atfe stau ucrure n sstemee totatare opresve, precum
comunsmu or fascsmu. Ac confesunea, martursrea vne, atrage dupa
sne mnen[a pedepse. Indvz fac efortur pentru a- ascunde gndure
trare. n momentu n care sunt for[a[ sa marturseasca, spun totu n afara
ucruror mportante. petrece un vertab fenomen de dedubare a
personata[. Ce care martursete, "actoru", ncearca prn orce m|oace
sa- prote|eze pe ce acuzat, "adevaratu eu". Astfe, n acest caz, cutu
confesun are un efect cu totu opus fa[a de cazu sstemeor regoase.
Indvdu ncearca toate metodee pentru a- nmormnta n adncu euu
sau secretee, n oc de a se ebera de ee. nsa toata va[a secretee
personae se vor afa ntr-o permanenta opoz[e cu presunea nteroara de a
e destanu de a scapa de povara or. Ideoog totatarsmuu tocma asta
urmaresc: accentuarea acestu confct nteror, ce face tot ma vunerab
ndvdu. Ma mut, e nascocesc permanent no motve de "vna", care, a
rndu or, sa creeze mereu ate secrete, astfe nct ndvdu sa fe macnat
de un confct nteror perpetuu, egat de vence ntrebar: "Ce secrete
trebue pastrate n contnuare care pot f marturste? Care dntre cee
marunte ar trebu spuse pentru a e ascunde pe cee grave?"
n cee dn urma, exacerbarea confctuu nteror aduce ndvz n
stua[a de a nu ma f n stare sa men[na echbru ntre demntate
umn[a. Pentru a scapa de zbucumu sufetesc, e ncearca sa mprumute
pshooga ceor care controeaza. Devn e n, n func[e de stua[e,
caa vctme. Um sab fa[a de ce care controeaza, arogan[
puternc fa[a de ce asemenea sau nferor or.
Pornnd de a acest cut a confesun, combnat cu drec[e de apcare a
cern[e de purtate, po[a potca a sstemeor totatare a expermentat
dezvotat o uraa nsttu[e a anta|uu. Confctu nteror a ndvduu era
dubat de un confct exteror, generator de presun cu mut ma puternce
ma efcente. Astfe s-a dezvotat practca anta|uu prn dosare. Secretu
ndvduu devenea cunoscut de catre ce desemna[ sa- controeze, dar
nu a|ungea pubc. Se crea o anume compctate, domnata de spama, prn
care ndvdu era controat tota.
n prmee ze ae revou[e romne am avut posbtatea sa vad acee
dosare de cadre strct secrete, dn fetee brouu organza[e de baza PCR
dntr-un sector a Bucuretuu. Umrea a fost totaa. n cazu prmr n
partd a unu membru obnut, canddatu era trecut prntr-un ftru extrem
de sever. Nu se admteau "mpurta[" a dosar precum rude n stranatate,
rude preo[, fot chabur, egonar sau membr a partdeor storce, nu se
admteau antecedentee penae, ma aes cee de natura potca. Studnd
dosaree ceor afa[ n func[e de conducere ae partduu, dar n postur
de raspundere n dverse sectoare ae econome sau ae ve[ socae, am
descopert cu o mensa surprndere ca marea ma|ortate a nomencatur
avea, n fee personae, "pete", care, n cazu membror de partd obnu[,
erau nadmsbe. Aproape fecare actvst superor sau drector de
ntreprndere avea o ruda n stranatate, un tata fost chabur or un unch
egonar; erau cazur n care e n fusesera condamna[, n studen[e,
pentru ac[un mpotrva orndur socaste .a.m.d. Atunc am n[ees
ampoarea extraordnara a anta|uu pus n apcare de sstemu comunst.
Sute de m de oamen aveau dosaree competate cu cee ma ntme
amanunte ae ve[ or. n func[e de conducere au fost promova[ ce
"mpur", pentru a putea f permanent controa[ readu a ordne n caz de
nesupunere. Dupa ce s-au nva[at cu prvege oferte de func[, cu un
anume standard de va[a, cu ntea reatva a unu camn, prea pu[n se
ncumetau sa ncace regue sau sa nu respecte "ndca[e". Dar nu numa
or se ntocmeau dosare, c ator moane de oamen, dntre care, a orce
moment, se puteau v contestatar a sstemuu. Motvee de a ncerca
sentmentu de vna erau att de numeroase, nct nmen nu ma putea f
sgur daca nu ncacase cndva vreo norma, ncacare ce putea f anexata n
dosar. Astfe numa deea exsten[e dosaruu facea posb anta|u, char
daca ndvdu era curat.
Dupa revou[a dn decembre '89, "mpurta[e" de a dosar, care
generau sentmentee de vna sau rune, au devent, n unee cazur, motve
de mndre. Potca anta|uu se afa n perco de anhare. nsa deoog
fostuu regm, afa[ n aceea structur de conducere, au gast medat no
metode de a perpetua anta|u, una dntre cee ma efcente metode de
manpuare a ndvduu. Aa cum ceea ce fusese "rau" nante a devent
"bun", acum recproca putea f vaaba. Dosaree au fost pastrate a
secret, pentru a nu se t n contnuare ce con[n, ar decara[e date a
securtate, vountar sau for[at, nu conteaza, au devent noe eemente de
anta|.
+tiina sacr se manfesta prn crearea une aure de sacratate n |uru
dogmeor de baza ae deooge totatarste. Aceasta deooge este
prezentata drept sngura n masura sa asgure "dezvotarea penara" a fn[e
umane, n cadru une soceta[ perfecte, guvernate de o moratate absouta.
Sacratatea se manfesta n prmu rnd prn nterdc[a, ma mut sau ma
pu[n expcta, de a se pune n dscu[e fundamentee deooge respectve.
Acestea sunt ma presus de orce ndoaa, repreznta adevaru absout, ar
contestarea or ar f un adevarat sacregu. Ma mut, ee sunt prezentate
dfuzate n rndu maseor drept rezutate ae ceor ma evouate stud
cercetar tn[fce n domenu fozofe, tn[eor socae, econome etc.
Aceasta "pecete" tn[fca da posbtatea propovadutoror de a- cafca
pe ce care ndraznesc sa crtce sstemu nu numa drept mora
reac[onar, c depoztar a unor mentata[ retrograde, obscurantste, n
totaa opoz[e cu progresu tn[fc.
Trebue sa facem o mca paranteza pentru a accentua dferen[ee de
esen[a ntre cee doua ca, +tiina sacr 4anipularea mistic. +tiina sacr
are n vedere sacrazarea doctrne, n tmp ce 4anipularea mistic
propune sa- dvnzeze pe conducator ce ac[oneaza n numee respectve
doctrne.Fecare n parte presupune crearea unu ntreg sstem care sa
vegheze a convertrea ceta[enor n adep[ fde. Nmen nu trebue sa se
ndoasca nc de "superortatea" sstemuu, nc de caracteru mesanc a
ceor care mpun.
Revennd a +tiina sacr, acest amestec permanent ntre mstcsm
adevarur "tn[fce" ma presus de orce ndoaa face sa dspara gran[a
dntre ogca credn[a, perm[nd crearea unu sentment speca a
ncreder n superortatea sstemuu. Propovadurea no deoog a toate
nveure, ncepnd cu prmee case de coaa, dau o aura de omn-
prezen[a omnpoten[a. Ce care se ndoesc devn dsden[ demn de
dspre[, ncapab sa n[eeaga mare[a no doctrne, caracteru e absout. E
sunt supu oprobruu pubc, cafca[ drept dsden[, excu dn socetate
char pedeps[ pentru "ereza" or, pentru "crma de a gnd". n nteroru
unor asemenea ndvz apare o upta permanenta ntre rezsten[a mn[ or
de a accepta de n care nu cred permanentu sentment de teama n a-
exprma pubc parere. Aceasta upta face vunerab, ce pu[n unu dntre
obectvee manpuatoror ndepnndu-se astfe.
Teoretcen totatarsmuu opereaza cu concepte de|a cunoscute, dar e
pervertesc, e ofera n[eesur cu totu no, care sa serveasca doar deooge
or. Spre exempu, n vzunea u Enges, moraa capata brusc caracter de
casa, dupa cum observa Potr Werzbck n $tructura minciunii. Bnee
obnut nu ma exsta, c apar bnee adevrat bnee aparent. Nc
adevaru obnut nu ma exsta, e fnd nocut de adevaru cu adevrat
obectv de ce doar aparent obectv. La fe nu ma exsta democra[e n
genera, c democra[e adevrat democra[e fals, drepture omuu se
mpart acestea n fictive reale .a.m.d.
Redefnrea mba|uu, anuarea ogc deformarea reata[ permt
nocuarea noor teor prvnd superortatea totaa a nouu sstem fa[a de
cee anteroare. Nou sstem acorda "adevaratee" berta[ ndvduae
coectve, e permte crearea "omuu nou", asgura bunastarea, conduce
omenrea spre "cee ma nate cum de cvza[e progres". Tot ceea ce nu
corespunde no deoog repreznta manifestri i mentaliti oscurantiste,
napoiate, despre lume i via, 0...1 concepii strine, mentaliti ale vec"ii
societi urg"ezo-moiereti, 0...1 influene strine concepiei noastre
revoluionare despre lume i via. (Ncoae Ceauescu - #aport la
%ongresul al G)))-lea al 3%#1 Evdent, to[ ce care pun ntrebar cu prvre
a |uste[ea deooge comunste sunt nte napoa[, eventua agen[ a
"agenturor strane". Aceta a[ asemenea or, nc macar nu merta sa
se demonstreze n ce consta superortatea no orndur. n genera acest
ucru nu se dscuta, pentru ca este de a sne n[ees. Dscutarea u, cum
spuneam, ar reprezenta un sacregu.
Char cee ma absurde aser[un sunt nvete n aceea aura de
sacratate, pentru ca stupzena or sa fe prezentata drept adevar
eementar, pe care soceta[e dn trecut -au gnorat dn rea-credn[a. Spre
exempu, atunc cnd voc tot ma mute ma rezonante au nceput sa se
rdce mpotrva ncacar drepturor fundamentae ae omuu n Romna,
Ceauescu a modfcat radca erarha acestor dreptur ae omuu, trecndu-
e sub tacere pe cee ce erau ncacate fagrant aducnd n prma poz[e
aa-numtu "drept a va[a" (o no[une care, ntr-o [ara cvzata, ntra n
frescu ucruror, cum ar f, de pda, "dreptu" de a respra, nemafnd
necesara statutarea u, dn moment ce toata umea respecta n mod
natura). n numee acestu "drept a va[a" a tuturor oamenor de pe
paneta au nceput apo, n Romna, urae manfesta[ procesun n
favoarea pac mondae, dar ma aes de venerare a crmacuu care nu se
gndea numa a soarta propruu sau popor, c a soarta ntreg omenr.
Treptat, att "dreptu a va[a", ct upta pentru pace au fost trecute pe
panur secunde, au fost utate, ar manfestare procesune s-au
concentrat n |uru savr "genuu carpatn", a rouu sau mesanc, "storc",
n conducerea Romne.
Dn pacate, aceasta metoda de remodeare a gndr, +tiina sacr, are
efecte mut ma puternce dect s-ar putea crede a prma vedere. Char
dupa naturarea de a putere a regmuror totatare, foarte mu[ oamen
ramn pentru toata va[a przoner unora dntre conceptee de baza, "ma
presus de ndoaa" veh-cuate de deoog totatarsmuu.
Spre exempu, un dntre ce care au fost mpotrva u Ceauescu -au
acuzat ca, n megaomana u, a comproms "deaure comunsmuu", a[
afrma ca deooga comunsta ar f perfecta, dar ramne utopca, neputnd f
apcata n va[a de z cu z. Prea pu[n nsa, raportnd a nveu ntreg [ar,
sunt ce care pun n dscu[e bazee doctrne comunste. Char dupa an de
ze de a coapsu sstemuu. asta pentru ca tmp de aproape o |umatate
de seco, probeme fundamentae, dn punct de vedere fozofc, erau tota
gnorate n numee "adevaruu absout" propovadut de deoog
comunsmuu. Este ace egatarsm dc, reprezentat de prncpu "de a
fecare dupa capacta[, fecarua dupa nevo", benefc pentru dezvotarea
umanta[? Sau doar permanenta compet[e poate genera progresu? Iata
ntrebar pe care +tiina sacr nu e admtea. Ea postua prncpu egata[
perfecte, fara a- dscuta.
Ma mut, pentru a remodea gndrea oamenor, conceptee
rezutatee experen[e erau amestecate rearan|ate pentru a foos
propagande propr. De nveu medu de tra dn democra[e occdentae
era mut ma nat dect ce dn [are socaste, nforma[e ce veneau dn
exteror se ftrau cu gr|a, pentru a f evden[ate doar aspectee negatve:
crmnatate, oma|, greve, prosttu[e etc. reprezentau "adevarata fa[a a
mperasmuu". n acea tmp, de pda, nu se spunea nmc despre
Sstemu de protec[e socaa dn democra[e occdentae, care asgura
orcaru omer o va[a decenta, a standarde superoare cee duse de
ma|ortatea ceta[enor cu "drept a munca" dn soceta[e socaste. Ca sa
nu ma vorbm de toate ceeate berta[ dreptur ceta[enet despre care
nu se spunea nc un cuvnt.
Totodata, dncoo de rdcarea n sav a "mare[eor reazar" dn toate
domene "construc[e soceta[ socaste mutatera dezvotate", erau
tota nterzse nforma[e nterne refertoare a crmnatate, ceretor,
handcapa[, cop orfan .a.m.d. Conform prncpuu "despre ce nu se
vorbete, nu exsta", deoog comunsmuu ncercau acredtarea de ca
asemenea fenomene negatve nu se ntnesc n socetatea socasta, ee
fnd specfce doar captasmuu.
Prn asemenea tehnc de manpuare, n care mncuna avea un ro
prmorda, nc nu se ma anazau, comparatv, concep[e fundamentae n
vrtutea carora au fost construte cee doua ssteme, ce democratc ce
totatar, c se admtea doar dscutarea efecteor. Insa aceasta dscu[e era
tota pervertta, pentru ca dn nteror a|ungeau a cunotn[a maseor numa
nforma[e poztve, exagerat poete, ar dn exteror veneau numa nfor-
ma[e negatve, exagerat ngroate.
Char dupa coapsu comunsmuu, foarte mu[ oamen au ramas n
capcana foste deoog, mtndu-se a dscutarea efecteor nocve asupra
soceta[ pe care e-au avut mncuna, demagoga megaomana fotor
der comunt, fara a ncerca sa carfce daca nsa bazee ntreg doctrne
erau adevarate sau fase. Iar aceasta psa a n[atve de carfcare provne
tocma dn sstemu de promovare a +tiinei sacre, care avea ca prncpaa
menre dezobnurea oameno de a pune de a- pune ntrebar
fundamentae.
#emodelarea limajului are ca obect condensarea ntreg compexta[ a
probematc umane ntr-un numar redus de categor, strct demtate,
cura[ate de nuan[e, conform prncpuu "purta[", exprmate prn cee
verbae uor de rostt de memorat, care vor f repetate a nfnt, pna ce
vor patrunde n mntea ndvduu drept concepte ae "tn[e sacre". Efortu
nteror de anazare a acestor no[un va f ntr-o eterna contradc[e cu
presune dn umea exteroara, unde este permsa numa foosrea ceeor,
fara "gree" de exprmare ce ar atrage dupa sne dverse pedepse. Char
daca rezsten[a nterna nu este anhata, foosrea respectveor "no[un" a
nesfrt, n va[a de z cu z, de catre ndvd, are un efect consderab
asupra subcontentuu sau. Indvdu a|unge sa nu ma gndeasca, c doar
sa ncerce permanent sa se adapteze foosr unor termen abstrac[, care
reduc ntreaga compextate a um exteroare a cteva cee.
"Lmba de emn", pentru ca despre ea este vorba, devne m|ocu ofca
de comuncare. Cum spuneam, termen foos[ de ea nu asa oc
nterpretaror sau nuan[eor. Spre exempu, sntagma "mentata[ burgheze"
a|unsese sa repreznte tot ce era ma rau, ma retrograd, ma nocv pentru
dezvotarea fn[e umane. Respectva no[une fusese tota gota de conota[
precum posbtatea ndvduu de a se exprma ber, adesea crtc, a adresa
unor de potce sau a unor oamen potc, de a cauta aternatve etc. S-a
a|uns ca numa cuvntu de "mentatate", fara nc un at atrbut, sa aba o
rezonan[a negatva. La fe, de pda, nterdc[a de a se dscuta concep[e a
ndus o conota[e negatva cuvntuu "a nterpreta". Expresa "nu vreau sa
se nterpreteze ce am spus" nu ma era urmata de expctarea "n bne" sau
"n rau", pentru ca nsa ac[unea de a interpreta reprezenta un fenomen
negatv. "Omu nou" nu nterpreteaza, e crede. Numa ce cu "mentata[
burgheze" nterpreteaza cauta nod n papura.
Exempe de cee ae "mb de emn" se pot da a nesfrt. Ma
mportant nsa ma grav este efectu pe care utzarea acestor cee are
asupra ndvduu. Lmba|u este prncpau m|oc de comuncare a omuu,
prncpaa u egatura cu semen n cadru soceta[, prncpau m|oc de a
percepe nterpreta experen[a exteroara. ngustarea mba|uu, rgdzarea
u, reducerea a cteva no[un ce exprma doar "bnee" "rau", fara
posbta[ de nuan[are, sunt percepute de ndvd ca o permanenta
amenn[are a adresa ntmta[ sae. Dn nou se poate produce o dedubare a
personata[, n sensu ca, n nteror, demee au ampoare, ar n exteror
omu ncearca permanent sa- adapteze mba|u char gndrea noor
regu. Rezutatu este un profund sentment de frustrare care accentueaza
vunerabtatea ndvduu.
La fe, evadarea dn aceasta "capcana ngvstca" este extrem de grea.
Utzarea for[ata a unor termen, tmp de decen, a dus a un sentment
nstnctv de aversune fa[a de unee cuvnte, a caror sens a fost pervertt
evdent. No[une de "patre" "patrotsm", de exempu, au fost n
asemenea masura tocte de propaganda comunsta, pentru a f confundate
cu "partdu" "dragostea pentru crmac", nct a an de ze dupa caderea
sstemuu comunst, oamen nca ma utzeaza cu fereaa astfe de cuvnte
Fret, pentru a nu f cataoga[, prntr-o anaoge nstnctva, drept
comunt. Iata ca tergerea efecteor "mb de emn", revenrea a un mba|
norma, pst de n[eesur abuzv mpuse unor cuvnte, este un proces dfc
ndeungat, care poate dura an de ze.
Doctrina mai presus de oameni se afa n strnsa nterdependen[a cu
toate ceeate tehnc de remodeare a gndr umane, dar ma aes cu
+tiina sacr. Aceasta dn urma are ca obectv, dupa cum spuneam, crearea
une aure de sacratate n |uru deooge totatare. Ideooga nu poate f
pusa a ndoaa, ea repreznta adevaru absout ofera sngura "cae de
progres" a fn[e umane. Pentru a natura orce umbra de ndoaa cu prvre
a aceste postuate, este apcat mecansmu de manpuare, schematc numt
Doctrina mai presus de oameni, prn care ntreaga experen[a umana este
subordonata prncpor doctrnare.
Astfe, char daca deooga este perfecta, trebue totu sa se ntegreze
perfect n reatate, sa fe motvata perfect de trecut sa determne n mod
fresc vtoru. n acest mod, orce ndoaa cu prvre a for[a corecttudnea
e este naturata. nsa potrveaa ntre doctrna totatara reatatea une
comunta[ umane e foarte greu, daca nu mposb de atns. Cum doctrna
este perfecta, evdent reatatea e cea care trebue modfcata pentru a ven
n concordan[a cu deooga. Atfe spus, doctrna este "sacra", perfecta, n
tmp ce oamen sunt mperfec[, ar coectvtatea umana trebue remodeata
pentru a se putea bucura de "bnefacere" promse de noua deooge.
La nve de socetate, stora este rescrsa compet, evenmentee dn
trecut sunt renterpretate tota sau, atunc cnd acest ucru este mposb,
sunt trecute sub tacere utate, deror sstemuu totatar se
confec[oneaza bograf mesance .a.m.d. ntreg trecutu e recreat pentru a
motva apar[a mpunerea no doctrne n respectva comuntate umana.
Apo urmeaza recrearea prezentuu, prn m|oacee de|a descrse, pentru a
se cupa perfect cu "ogca" doctrne. Drept urmare confgurarea vtoruu va
[ne seama de aceasta noua "reatate" conforma cu deooga se va
ntegra perfect n vzunea propovaduta de der sstemuu totatar.
Am putea concuzona ca aceasta tehnca de remodeare a gndr
umane are ca obectv nocuarea de ca doctrna, dncoo de aura e sacra,
este ma adevarata, ma "reaa" dect nsa reatatea. Iar ce care nu
n[eeg nu pot f dect ndvz cu "mentata[ burgheze", ndvz
neadaptab, devan[, care nu doresc sa accepte "noe, reata[".
Delimitarea social consta n mpar[rea ndvzor n doua categor
dstncte: de o parte sunt ce a caror drept a exsten[a trebue recunoscut,
ar de ceaata ce care nu au nc un drept. %erina de puritate nu accepta
nuan[ee sau ndvz nempca[. De aceea mpar[rea soceta[ se face
conform prncpuu "cne nu este cu no, este mpotrva noastra". Cae de
m|oc nu exsta. De o parte se afa adep[, de ceaata "oe ratacte". Sau, n
vzunea totatarsmuu comunst, de o parte sunt marea ma|ortate a
"tovaraor", "oamen no", "constructor conten[ a socasmuu
comunsmuu", de ceaata parte sunt ndvz cu "mentata[ ae vech
soceta[ burghezo-moeret", "ache mperasmuu", ba char
"reac[onar", "hugan" sau tcao afa[ n su|ba "agenturor strane".
Menrea soceta[, a partduu consta n cura[area sa de asemenea
"mpurta[". Efectee ac[unor de epurare se manfestau att a nveu ceor
doc, ct a nveu dsden[or. Pentru doc, char daca n adncu or nu
credeau n noua deooge, permanenta amenn[are ca dreptu a exsten[a e
putea f uat a cea ma mca abatere consttua o motva[e sufcenta pentru
a se ntegra sstemuu. Sstemee totatare au redus chntesen[a exsten[e
umane de a ceebra teza cartezana "cuget, dec exst", a o constatare mut
ma pragmatca: "ma supun, dec exst".
n ceea ce prvete "devan[", dupa peroadee de execu[ n masa,
sstemu s-a perfec[onat, oferndu-e acestora posbtatea de "reeducare",
ca aternatva a sentn[a de condamnare a moarte sau a temn[a grea.
Vara[un ae acestor opt prncpae metode de manpuare a contn[eor
au fost, sunt vor f ntnte n ma toate sstemee totatare. n acea
tmp, ca orce anaza, cea care a condus a casfcarea "caor" de
remodeare a gndr are o anumta doza de arbtrar, depnznd de ce care
propune radograferea deoogor totatare a metodeor de mpunere a
acestora. Evdent, exsta ate modata[ de abordare a subectuu. n
$tructura minciunii, Potr Werzbck a [nut sa- competeze expct anaza
mncunor ofcae cu o constatare extrem de mportanta: sstemu comunst
nu putea rezsta numa prn dezvotarea unu mens aparat a deznformar,
c prn competarea acestua cu un sstem a fe de extns a represun.
O constatare recenta dn domenu pshooge socae reeva faptu ca
remodearea mn[ umane nu se face prn for[a sau prn ndoctrnare
excesva. La orcte tortur fzce sau pshce ar f supus, orcte ec[ de
ndoctrnare ar urma, omu nu a|unge sa creada cu adevarat ntr-o deooge
care este strana, c, ce mut, consmte sa se conformeze, sa- ascunda
reac[e fret, sa mnta pentru a suprave[u. Pentru a se produce o
schmbare ma|ora n gndre, trebue ndepnte doua cond[ esen[ae.
Indvdu trebue sa aba senza[a ca depnde numa de e daca accepta sau
nu sa se comporte sa gndeasca ntr-un mod ce contravne credn[eor
concep[or u anteroare. Apo, presunea a care este supus pentru a
accepta nou comportament sau mod de gndre trebue sa fe permanenta,
dar sufcent de moderata pentru a nu- determna a o respngere nstnctva.
Prn ac[unea con|ugata a acestor do factor, ndvdu a|unge sa- modfce
radca attudnea, deoarece se ofera posbtatea de a- crea o motva[e
nteroara pentru gestu sau, prn acea aparen[a a berta[ de decze.
Spre exempu, dupa teroarea prmor an char a prmeor decen
comunste, care nu au reut sa schmbe mentata[, c doar sa mpuna prn
for[a acceptarea deooge comunste n rndure ceor care erau ost, a
urmat peroada "destnder", n care manpuarea contn[eor a trecut a
ac[un subte.
Persecu[e voente au ncetat, agaree au fost desfn[ate, torture
prgoana au scazut consderab n ntenstate , n parae, a nceput
dezvotarea "potc" de anta|. Daca ndvdu se conforma deooge, putea
promova n carera, putea avea acces a unee prveg, putea duce o va[a
ntta char cu unee satsfac[. Char admterea a doctorat trecea ma
nt prn ftru partduu. Nu se mpunea nmc prn for[a - daca ndvdu nu
se manfesta pubc mpotrva regmuu. Dmpotrva, totu sau aproape totu
era a bera aegere a ceta[eanuu. Putea sa se conformeze sa aba unee
satsfac[ sau sa nu se conformeze sa ramna cufundat ntr-o exsten[a
anosta, cenue. Treptat, char daca nu era ntru totu de acord cu noua
deooge, ndvdu a|ungea a concuza ca este ma bne pentru e sa se
supuna. Urmau apo avanta|ee. , treptat, noua deooge nu se ma parea
char att de nefreasca, ba char acceptaba n anumte prvn[e. Faptu ca
n Romna regmu ceaust a cazut prntr-o revou[e s-a datorat ntr-o mare
masura neg|ar aceste tactc n utm an de "domne" a u Ceauescu.
Presune asupra ceta[enor au devent mut prea puternce pentru a e ma
da senza[a une berta[ de aegere. Foametea, teroarea frguu n fecare
arna, ntunercu dn ocun[e, psa orcaru gen de dvertsment macar a
teevzune, toate a un oc au depat cu mut barera mnme rezsten[e
efectu a fost contrar ceu ateptat. Osttatea s-a ampfcat a nveu
ntreg soceta[ sstemu a cazut. Ce care nu cred ntr-o asemenea teore
sunt nvta[ sa se gndeasca bne ct de des au auzt, dupa revou[e, n
rndure ceta[enor obnu[, fraze de genu: "Daca Ceauescu dadea
mncare a oamen dupa ce a patt datore, ma era acum a putere..."
nante sa ncheem aceasta scurta ncercare de a radografa sstemee
totatare, se cuvne sa raspundem a doua ntrebar.
%are este, de fapt, sursa intim a ideologiilor totalitare;
O asemenea ntrebare mpca, poate, cea ma profunda ma compexa
probema egata de esen[a fn[e umane. Dncoo de fundamentee orcare
deoog totatare s-ar putea sa fe eterna dorn[a a omuu de a cauta un
ghd, un suport omnpotent (fe ca este vorba de o for[a supranaturaa, de o
dee fozofca, de un mare conducator sau de o tn[a precsa unversa
vaaba) care sa permta sodarzarea defntva a tuturor oamenor sa
emne teroarea reprezentata de moarte de nmcnce. Aceasta
permanenta cautare este prezenta, ntr-o forma sau ata, n ma toate
mtooge rege, n stora umanta[, dar n va[a fecaru ndvd n
parte.
Radacne tendn[e ndvduae spre totatarsm ar putea f cautate n
copara fecarua. Sentmentu de nea|utorare a ceor mc mpresa de
putere de autortate pe care e-o nspra parn[ se pot manfesta ma
trzu prn tendn[a de a cauta un suport puternc, omnpotent, care sa
facteze rezovarea tuturor probemeor. De asemenea, sentmentu de haos
ncercat de un n copare poate nduce, a maturtate, un sentment de
ntoeran[a fa[a de haos. Parn[ prea autortar fac pe cop, ma trzu,
sa doreasca un sstem bne defnt, n ab-negru, de vaor .am.d. Cum
asemenea star se regasesc n copara ma tuturor, poten[au pentru
dezvotarea acceptarea tendn[eor ma apo a deoogor totatare se
men[ne aproape constant. La maturtate, n crcumstan[e favorabe, e
poate f reactvat ntr-o forma mboga[ta prn experen[a personaa. n
soceta[e echbrate, tendn[a spre totatarsm este mut atenuata, pentru
ca sentmentu de nsecurtate personaa este foarte restrns. nsa n
peroadee de crza cuturaa sau de schmbar storce rapde, sentmentu de
nvunerabtate crete o data cu e crete s tendn[a de a cauta sau de a
accepta o for[a omnpotenta care sa aduca savarea. Revou[a comunsta dn
Rusa a avut oc n tmpu prmuu razbo monda, nazsmu a aparut medat
dupa aceea prma confagra[e mondaa, nstaurarea comunsmuu n
ceeate [ar europene s-a produs medat dupa ce de-a doea razbo
monda. exempee pot contnua.
O concuze a aceste expca[ aproxmatve ar putea f: stabtatea
favorzeaza democra[a, ar nstabtatea - totatarsmu.
A doua ntrebare: %are este, de fapt, rolul acestor studii referitoare la
sistemele totalitare;
De data aceasta raspunsu e smpu: .no/ledge is po/er 0+tiina
nseamn putere1, dupa cum spunea fozofu engez Francs Bacon.
Ideooge totatarste, char daca trag radacne dntr-o permanenta
zbatere a fn[e umane de a gas o for[a ma presus de n[eegerea comuna,
care sa- uneasca sa- prote|eze mpotrva spameor unversae, n practca
s-au dovedt famentare. Pentru ca ee au fost magnate tot de oamen sau
de grupur de oamen, care au vrut sa se dentfce cu acee for[e supreme ,
nevtab, -au depat cond[a, ar pentru a se men[ne a putere au apeat
a constrnger a teroare. nceputu, dezvotarea decnu sstemeor
totatare au fost nso[te de traged sodate cu nenumarate vctme
omenet, dar cu regretabe nvou[ ae comunta[or umane. Pentru ca
astfe de fenomene sa nu se ma ntmpe, pentru a rezsta manpuaror de
orce fe, deznformar presunor subte, ndvdu trebue sa fe avertzat,
sa cunoasca n amanunt esen[a mecansmu ntm ae sstemeor totatare.
Astfe va deven ma puternc ma pu[n nfuen[ab. Smpa opoz[e fa[a
de totatarsm, fara a- cunoate esen[a cae de ac[une, nu este dect tot
o exprese a vunerabta[ ndvduu, uor de expoatat de artzan
manpuar.
Cercetator n pshooga socaa au magnat numeroase modata[ de
educare a ceta[enor pentru a rezsta manpuar. Toate nsa au a baza
anaza mnu[oasa a strategor de remodeare a gndr. Fara aceasta
anaza, char metodee de educare ar reprezenta tot un anume gen de
manpuare, char daca scopu or este nob. Dar, teoretc, [eu deoogor
totatare era nob...
De aceea ce ma efcent m|oc de "munzare" fa[a de nfuen[ee
exteroare este studu anazeor refertoare a asemenea nfuente...
Eminenee negre ae "ro"agan#ei
n prmu capto a aceste car[ erau descrse cteva magn
semnfcatve dn fmu Triumful voinei, reazat de Len Refenstah, n
cadru ac[unor de propaganda nazsta. Dncoo de faptu ca Adof Hter era
prezentat ca un zeu cobornd dn cer pentru a- bnecuvnta moanee de
supu, tehnca menta, prntre atee, sa creeze o aura mstca Fhrer-uu,
secven[ee devn de-a dreptu nspamntatoare pentru spectatoru neutru
atunc cnd nfa[eaza sute de m de oamen n unforma, comportndu-se
precum robo[, maraund, cntnd scandnd oznc, parnd smpe
papu, manevrate prn fre nvzbe de der regmuu nazst. Cum a fost
posb aa ceva?
n captou precedent am anazat metodee prn care propovadutor
une deoog totatare ac[oneaza pentru a ob[ne controu tota asupra
mn[, a comportamentuu a sentmenteor une mase mense de oamen.
Cee opt ca, %ontrolul comunicaiilor umane, 4anipularea -mistic-, %erina
de puritate, %ultul confesiunii, +tiina sacr, #emodelarea limajului,
Doctrina mai presus de oameni Delimitarea social sunt, n dverse
varante, caracterstce tuturor sstemeor totatare. Pentru a n[eege ma
bne mecansmee de manpuare n masa, se cuvne prezentarea unu studu
de caz. Cum pentru exempfcarea pe arg a ceor opt metode ar f necesar
spa[u unu voum de sne statator, ne vom mta doar a %ontrolul
comunicaiilor umane.
Pna a apar[a Partduu Na[ona Socast German, au exstat n stora
omenr nenumarate ate ssteme totatare, ce au dstrus sute de m sau
moane de ve[ n numee unor deoog, nsa ncodata pna atunc
tehnce de manpuare nu au fost att de perfec[onate de extnse, pentru
a controa tot ceea ce nseamna cuvnt tpart sau vorbt, magne artstca
sau sunet muzca, n scopu controuu tota a ndvduu. Sstemee
comunste, ma aes cee dn peroada u Stan, Mao sau Km Ir Sen, au a|uns
a "performan[e" smare dup experen[a nazsta ntr-un nterva de tmp
sensb ma ung.
Totodata, trebue reamntt faptu ca, de teroarea nazsta a provocat
moane de vctme umane, totu ate zec de moane de oamen au fost
determna[ sa creada sncer n dscursure u Hter, sa se supuna cu
devotament unor experen[e atmnter umtoare, sa- dea va[a de buna-
voe pentru ce de-a Treea Rech. Cum a fost posba aceasta sterzare fara
precedent a maseor cne a fost artzanu e, ata doua ntrebar carora se
va da un posb raspuns n cee ce urmeaza.
Fundamentee deooge nazste prncpaee metode propagandstce
de mpunere a e au fost gndte de Adof Hter prezentate n cartea sa,
4ein .ampf. nsa Hter nu se putea ocupa persona, z de z, cu dr|area
propagande. E urma sa fe ce aduat, fgura mesanca n stare sa
mobzeze ntreaga energe a na[un germane, omu de a trbuna,
conducatoru suprem. Pentru a- putea ndepn rou, avea nevoe de un om
de ncredere, ntegent energc, care sa prea dee sae sa e duca a
ndepnre, aducndu-, a nevoe, propra sa contrbu[e. Acest om a fost
gast n persoana u Pau |oseph Goebbes, un barbat scund, frav, cu och
mar zmbet daboc, carua pacea ca umea sa se adreseze cu >err
DoAtor.
Goebbes s-a nascut n 1897, ntr-o fame de catoc dn Rheydt, un mc
centru a ndustre texte dn vaea Rnuu. Tata sau muncea ntr-un ateer
de fte de ampa nota ntr-un carne[e cu coperte abastre fecare ban pe
care ctga. De parn[ se ngr|eau ca to[ tre bae[ or sa prmeasca o
educa[e sanatoasa sa nu duca psa de nmc, totu permanenta gr|a
pentru ban a tatau normee morae rgde ae fame afate a perfera
case de m|oc -au asat mcuu |oseph un gust amar, dn care se va
dezvota ma trzu cnsmu ce va caracterza.
O ata cauza a sprtuu ntrovertt o reprezenta ura fa[a de propru sau
corp. Pe nga faptu ca era scund, avea un chopatat evdent. Pcoru sau
stng era cu vreo apte centmetr ma scurt dect dreptu, ca urmare a une
bo dn copare (probab poometa sau osteometa). Dn cauza
handcapuu a fost respns de a servcu mtar, n tmpu prmuu razbo
monda, ucru care -a facut sa se urasca ma mut pe sne, dar sa urasca
umea ncon|uratoare. Ceva ma trzu, cnd a pecat a Unverstatea dn
Hedeberg, sa studeze teratura germana, a nventat o poveste, potrvt
carea chopata dn cauza une ran suferte pe cmpu de upta. La facutate
a exceat n studu atne a rege, nsa attudnea sa aroganta -a facut
sa fe ocot de coeg. De a absovt Unverstatea cu rezutate foarte bune
, n 1922, -a uat doctoratu, carera sa de scrtor nu a avut anse de
reuta. A scrs un roman, cteva pese de teatru, poeme ma mute
artcoe pentru zare, toate respnse de edtor.
n 1924 -a gast adevarata chemare, atunc cnd s-a anga|at ca
redactor a o pubca[e apar[nnd aan[e de extrema dreapta, ce ncudea
partdu nazst. n foarte scurt tmp a a|uns mna dreapta a u Gregor
Strasser. De profese farmacst, Strasser era a acea vreme un foarte nfuent
der a naztor rvau deoogc a u Adof Hter. Goebbes -a su|t cu
credn[a nou ef a|ungnd pna a a- dengra pe Hter ca avnd mentata[
"mc-burgheze" a cere expuzarea acestua dn partd. Cuvntare u
Goebbes au nceput sa aba o tot ma mare auden[a, e nsu fnd pacut
surprns de daru oratorc pe care - descoperse. Atunc cnd vorbea, avea
senza[a ca este un adevarat predcator, un aposto, un comandant de ot.
$ufletul muncitorului german este n minile mele i l pot simi moale
precum ceara, scra e entuzasmat de fascna[a pe care o creau dscursure
u asupra mu[m.
Abtatea sa de a manpua audtoru -a atras aten[a u Adof Hter,
care a decanat o vertaba campane pentru a- atrage de partea u. Cu
tmpu, Goebbes a n[ees ca vtoru va apar[ne u Hter. Ma mut,
nfuen[a de care se bucura Fhrer-u -a facut sa admre sncer, aa cum o
arata nsemnare dn |urnau sau persona. Nu a ma durat mut pna a
despar[rea de Strasser.
La douazec noua de an, |oseph Goebbes a fost numt de Hter
conducator a Organza[e berneze a partduu nazst. n acea tmp,
Fhrer-u a nceput sa- nstruasca temenc asupra mportan[e covrtoare
pe care o are propaganda, pregatndu- pentru vtoru pas pe scara erarhca.
Adof Hter era un genu a propagande. E ncepuse sa practce aceasta
arta nca dn 1919, cnd a fost anga|at ca of[er responsab cu educa[a
potca, n cadru Regmentuu I de puca dn Bavara. ntreaga u
actvtate dn acea peroada s-a bazat pe anaza m|oaceor utzate de
propagandt engez n tmpu prmuu razbo monda. Aceta foossera
un ntreg arsena de artcoe de presa, carcatur grotet, emsun rado-
fonce, magn trucate pentru a- prezenta pe soda[ german ca pe nte
barbar 0"uni, cum erau denum[ pentru a se nduce nstnctv asocerea cu
magnea trburor de mgrator). n pus, nem[ erau acuza[ permanent de
atrocta[ monstruoase, prezentate cu o asemenea abtate, nct pna
soda[ german a|unsesera sa creada ca, ntr-adevar, acestea fusesera
comse de un camaraz de arme de-a or. Adof Hter a seszat efectu
devastator pe care -a avut propaganda engeza char asupra morauu
soda[or cvor german. Pe baza acestor observa[ a scrs cartea sa de
capat, 4ein .ampf, n care a preuat, prntre atee, una dntre dee
fundamentae ae namcuu: $pune o minciun i ea va prinde, a care a
adaugat ca propaganda treuie s se adreseze maselor ca ea treuie s
se concentreze doar asupra ctorva puncte care s fie repetate la nesfrit.
Sub ndrumarea u Hter, |oseph Goebbes a nva[at curnd ca
propaganda nu are nimic comun cu adevrul. Trebund sa revgoreze
anemca organza[e nazsta dn Bern, e a magnat nenumarate ca de
ac[une. A n[at tparrea de afe nctante, a pubcat artcoe de genu
4icul *2% pentru &aional-$ocialiti a n[at un zar a partduu, numt Der
*ngriff 0*tacul1, n care vor f pubcate frecvent carcatur grotet ae
evreor ae marxtor. Apo a provocat nenumarate confruntar ntre
oamen sa adversar or potc, comunt, pentru a cucer suprema[a
potca. Treuie s ieim din anonimat, e spunea adep[or, lsai-i s ne
njure, s ne calomnieze, s ne at, important este s se voreasc despre
noi. n urma cocnror voente cu comunt punea pe soda[ sa sa
arate n pubc rane pentru a aparea ca nte martr. Atunc cnd pe
ecranee berneze a fost programata premera fmuu amercan pacfst
&imic nou pe ,rontul de <est, a raspndt n sae de cnema orce erp
nofensv, facndu- pe oamen sa e paraseasca n panca. La un moment
dat, unu dntre soda[ nazt dn trupee de asat, Horst Wesse, s-a certat
pentru o prosttuata cu un ndvd a fost ucs de acesta. Afnd ca ucgau
facea parte dn Partdu Comunst, Goebbes a creat medat un mt, n care
Wesse era prezentat ca vctma nocenta a adversaror potc a naztor.
Ma mut, a preuat un cntec scrs de Wesse -a transformat n mnu
mcar nazste.
n parae, Goebbes -a perfec[onat taentu oratorc. E repeta ore n
r dscursure n fa[a unu trptc de ognz, atent a fecare gest, a fecare
ntona[e a voc. Hter era mu[umt de progresee u spunea ca Goebbes
a devent snguru vorbtor pe care poate auz fara sa adoarma. n 1930,
Fhrer-u -a numt ef a propagande nazste, pe postu pe care e nsu
ocupase pna atunc. Pastrndu- func[a de conducator a Organza[e
berneze, Goebbes s-a angrenat seros n vtoarea campane eectoraa. E a
foost toate m|oacee pentru a- crea u Hter o aura mstca, de unc
savator a Germane dn ghearee evreor ae comuntor. Se pare ca
Goebbes a fost ce care a nventat acea ceebra oznca menta sa
energzeze masee: (in <olA, ein #eic", ein ,H"rer 0!n popor, o ar, un
conductor1. Mesa|u va f preuat, ma trzu, n dverse forme, de a[
der a unor ssteme totatare. Spre exempu, n Romna utmor an a
regmuu comunst, arhcunoscuta sga PCR a fost tot ma mut utzata, ma
aes prn ntermedu odeor potce, pentru a nduce n rndu maseor un
gen de fascna[e mtca a nou-aparute trnta[ 3oporul-%eauescu-#omnia
sau 3artidul-%eauescu-#omnia.
Pentru mertee sae, pe 13 marte 1933, a ase saptamn dupa ce Hter
a a|uns cancear a Germane, |oseph Goebbes a fost numt mnstru a
Informa[e Propagande. Prn decret, e devenea responsab "pentru toata
nfuen[a exerctata asupra ve[ nteectuae a na[un, pentru toate rea[e
pubce dn stat, cutura econome pentru admnstrarea tuturor
nsttu[or ce servesc acestor scopur".
Goebbes a organzat urgent mnsteru, -a gast un sedu somptuos a
acatut personau dn tner strauc[, recruta[ dn ate mnstere. Pentru ca
mu[ dntre no sa subordona[ nu aveau sufcenta experen[a, e-a adus
profesor a nsttut un sstem foarte strct de regu nterne. ntre atee, a
mpus ca rapoartee ce se nantau sa aba maxmum cnc pagn dacto-
grafate sa fe scrse extrem de fuent de corect dn punct de vedere
gramatca.
n ase un, Mnsteru Propagande, supranumt Prom, s-a dezvotat
rapd a a|uns sa aba trezec doua de fae regonae. Dar Goebbes
voa sa controeze absout toata va[a cuturaa a Germane, aa ca -a
convns pe Hter sa nfn[eze Camera de Cutura a Rech-uu, cu apte
departamente: teratura, teatru, muzca, fm, arte frumoase, presa scrsa
rado. Orcne "producea, dstrbua sau vndea propretate cuturaa" era
obgat sa se nscre n departamentu potrvt a Camere de Cutura sa se
supuna reguor dctate de preedntee acestea, |oseph Goebbes. Evre,
non-aren sau ce care nu erau agrea[ dn motve potce nu puteau deven
membr a Camere , n consecn[a, nu aveau voe sa desfaoare nc o
actvtate dn sfera cutur.
n trpa sa catate de ef a propagande partduu nazst, de preednte
a Camere de Cutura de mnstru a Propagande, Goebbes de[nea
mecansmee necesare controuu ntreg actvta[ cuturae a Germane.
Prma [nta spre care -a concentrat aten[a a fost presa scrsa. La acea
vreme, n Germana exstau crca patru m apte sute de cotdane
saptamnae peste apte m de revste, ma mut dect n orce ata [ara
de pe gob. Pubca[e reprezentau o paeta foarte arga de nterese potce,
regoase, sndcae. n 1933, ncenderea Rechstag-uu, pe care Hter a
pus-o n seama comuntor (aba mut ma trzu se va doved ca a fost o
nscenare aba), a ofert motvu pentru nterzcerea prese de stnga
(comunste soca-democrate). Cu toate acestea, pubca[e nazste
reprezentau sub tre a suta dn tota.
Spre sfrtu u 1933, Goebbes a uat doua masur de for[a. n prmu
rnd a unt cee doua agen[ na[onae de tr exstente a acea data ntr-una
sngura, pe care a denumt-o Brou German de tr a pus-o n subordnea
mnsteruu sau. n acest fe a reut sa dobndeasca un anume contro
asupra nforma[or. A doea pas -a consttut promugarea Leg Edtoror,
prn care aceta erau facu[ raspunzator pentru fecare cuvnt dn
pubca[e or. n acea tmp se nterzcea sa pubce vreun matera ce ar
f putut eza nteresee statuu. Ma mut, pentru a f autorza[ sa-
desfaoare actvtatea, era necesar sa fe nscr ntr-un nomencator, a
Mnsteru Propagande. Orce scapare, ct de marunta, precum men[onarea
vreune dferen[e ntre german austrec dupa anexarea Austre dn 1938,
atragea dupa sne excuderea edtoruu respectv dn nomencator
nterdc[a de a ma profesa.
Urmatoarea mutare a fost transformarea confern[eor de presa
guvernamentae n ore de nstrure a zartor despre ce cum sa scre. De
doua or pe z, a prnz seara, reprezentan[or prese se spuneau tre
ze, bne seectate, apo erau pu sa semneze pentru prmrea unor teancur
de fo gabene, secrete, con[nnd drectve amanun[te prvnd evenmentee
despre care era perms sa se scre, precum umna n care sa fe
prezentate. Dupa ctrea nstruc[unor, redactor erau obga[ sa e arda n
prezen[a unu martor. Se a|ungea pna a a e mpune zartor ungmea
artcoeor, aran|area acestora n pagna, marmea ttuu .a.m.d. Treptat,
redactor edtor au a|uns doar sa prea artcoee de|a scrse de
propagandt u Goebbes, sa e semneze sa e puna n pagna acoo unde
se ndca. Stua[a prese devense att de dramatca, nct pna
Goebbes recunotea, n |urnau sau ntm: orice om cruia nc i-a mai
rmas o frm de onoare va fi foarte atent ca nu cumva, n viitor, s ajung
ziarist.
Luna de una, cenzura devenea tot ma strcta. O drectva dn 1935
nterzcea pubcarea fotografor cu der nazt a mese festve, n spatee
unor rndur de stce, pentru a nu crea popua[e "mpresa absurda" ca
membr guvernuu s-ar [ne de chefur. Era nterzsa orce referre a
ceretor sau a sarac, fara men[onarea acteor de cartate pe care e facea
partdu nazst pentru aceta. n 1938, n prea|ma nvadar Cehosovace,
zareor s-a mpus sa ampfce excesv orce ncdent creat de ceh a
gran[a. Uneor, Goebbes a|ungea n stua[ dfce, precum cea vta a
sfrtu u august 1939, cnd nu se ta daca Hter va ua sau nu hotarrea
de a ataca Poona. Instruc[unea Generaa nr. 674, adresata edtoror de
zare cu cteva ore nantea uar decze, prevedea: n numrul de mine,
articolul de fond va treui s prezinte, ct mai elocvent cu putin, "otrrea
,H"rer-ului, oricare ar fi ea, ca reprezentnd singura soluie corect pentru
:ermania.
n parae cu ndca[e pentru zart, Goebbes a pus a punct un
servcu foarte extns de supraveghere a prese. Fecare pubca[e se ctea cu
mare aten[e orce greeaa sau nesupunere era semnaata medat.
Pedepsee varau n func[e de gravtatea fapte. Erore mnore se sodau cu
confscarea tra|uu, dar men[onarea unu nume nterzs (de exempu a une
personata[ socaste sau a unu autor evreu) atragea dupa sne
nterzcerea dreptuu de a ma profesa pentru edtoru n cauza. n ate cazur
putea f ma rau. Pentru o greeaa de machetare, n urma carea o
expca[e prvnd un carnava a aparut sub fotografa une procesun
soemne a trupeor de asat nazste, redactoru-ef edtoru unu zar oca
dn Essen au fost trm ntr-un agar de concentrare.
Char pubctatea se cenzura. Goebbes a nterzs apar[a anun[uror
prn care erau cautate mena|ere pentru fame fara cop, pentru ca potca
demografca a naztor ncura|a natere.
Cu toate aceste ac[un n for[a de subordonare a prese, Goebbes nu a
devent omnpotent. Adof Hter a avut ntotdeauna gr|a sa nu ase prea
muta putere vreunua dntre subordona[ sa, pentru a nu a|unge n stua[a
de a- vedea amenn[ata poz[a suprema dn erarhe. Conform prncpuu
"dezbna stapnete", e a ncura|at rvata[e dntre subordona[ sa
apropa[, dntre autorta[e reprezentate de aceta. Astfe, n tmp ce u
Goebbes -a ncredn[at msunea sa nregmenteze presa, un at cunoscut a
sau a fost aes sa aduca n propretatea partduu tot ma mute pubca[.
Este vorba de Max Amann, cu care Fhrer-u se mpretense n tmpu
prmuu razbo monda, cnd amndo faceau parte dn aceea untate.
Amann era e, ca Goebbes, un ndvd scund, frav handcapat.
perduse mna stnga ntr-un accdent de vnatoare. Hter -a numt drector
a edtur ofcae a partduu nazst, Eher Verag, dn Mnchen, de Amann
nu avea nc apttudn terare, nc taent de orator. Char deooga nazsta
era ndferenta. nsa avea un foarte ascu[t sm[ a afaceror mut fer n
anga|area unor subordona[ de vaoare. La Eher Verag a fost pubcata
cartea u Hter, 4ein .ampf, tot ac era edtat zaru ofca a partduu,
<olAis"er 2eoac"ter 0Iservatorul poporului1. n foarte scurt tmp, Amann a
transformat pubca[a dntr-un saptamna pctcos, ntr-un cotdan pn de
succes, cu un tra| de peste un mon de exempare, n ed[ tparte a
Mnchen, Vena Bern. Tra|u mens se expca prn faptu ca, dupa
venrea naztor a putere, foarte mu[ oamen s-au abonat a zaru or
pentru a se prote|a ntr-un fe.
Hter -a numt pe Max Amann responsab cu ntreaga presa a partduu
-a facut efu Departamentuu de presa dn cadru Camere de Cutura
conduse de Goebbes. Puterea u Amann a nceput sa creasca pe masura ce
no pubca[ ntrau n propretatea u Eher Verag, ma aes dupa ce evre au
fost for[a[ sa- vnda pe nmc edture.
Pentru a preua tot ma mute pubca[ ndependente, Amann a dat e
nte ordonan[e, pe 24 apre 1935, n catatea u de ef a Departamentuu
de presa a Camere de Cutura, ordonan[e prn care obga pe propretar
de case edtorae sa- dovedeasca orgnea arana pna a anu 1800, e
nterzcea sa de[na, fecare, ma mut de un zar aroga dreptu de a
suspenda cu de a sne putere unee pubca[, acoo unde consdera
concuren[a prea puternca. Peste cnc sute de edtor s-au vazut nevo[ sa
abandoneze afacere sau sa- vnda edture u Eher Verag.
Pna n 1939, numaru zareor germane s-a redus aproape a |umatate.
Iar daca n 1932 partdu avea n propretate numa 3 a suta dn pubca[,
acum a a|uns sa de[na crca 66 a suta. n an urmator, n peroada
razbouu, procentu a fost rdcat a 82,5. Proftu case edtorae a partduu
nazst a a|uns sa fe comparab cu ce a ceor ma mar corpora[ germane,
precum I.G. Farben. Max Amann, a rndu sau, -a tras fara scrupue o parte
nsemnata dn ctgur, datorta faptuu ca poseda, n secret, o treme dn
ac[une de a cea ma mportanta tpografe cu care ucra edtura.
nsa faptu ca ma|ortatea pubca[or apar[nea naztor, ar cenzura
func[ona pentru absout toate, a facut ca zaree sa devna extrem de
pctcoase, ucru ce a dus a scaderea drastca a numaruu de cttor.
ndemnure u Goebbes a adresa |urnator de a f ma nventv s-au
dovedt zadarnce. Fecare era content ca orce greeaa poate f fataa.
Atunc mnstru Propagande a hotart sa permta ctorva zare foarte
respectabe o mnma ndependen[a edtoraa. Ce ma mportant dntre
acestea era ,ranAfurter 6eitung, care se bucura de o soda reputa[e
nterna[onaa. Aparenta u ndependen[a, contnutatea prezen[e sae,
evdent fara evre a caror fame avea n propretate dn 1856, au dus a
creterea prestguu u Hter n stranatate. n acea tmp, regmu nazst a
gast un m|oc extrem de efcent pentru nfuen[area opne pubce dn
afara gran[eor Germane. n schmbu berta[ de a comenta unee
evenmente cuturae regoase, edtor u ,ranAfurter 6eitung au
acceptat sa urmeze drec[e potc externe mpuse de Hter pentru
faptu ca e credeau n dscursure acestua refertoare a crearea une
German puternce, dar pance. nsa cnd Hter a ordonat nvadarea
Poone, redactoru-ef a zaruu a ramas ocat. ,ranAfurter 6eitung a ma
suprave[ut pna n 1943, cnd Hter a dspus desfn[area u.
Dupa ce a reut subordonarea necond[onata a prese, Goebbes s-a
orentat rapd spre ceeate doua no m|oace de nformare n masa: radou
fmu. Dezvotarea radodfuzun a cnematografe sonore a concs cu
peroada de ascensune a nazsmuu. Ma mut, caracteru or de noutate,
faptu ca nca nu a|unsesera a o dverstate a trad[ greu de controat e
faceau foarte vunerabe mxtunor unor artzan a manpuar. La toate
acestea se adauga faptu ca der nazt, n speca Hter, e agreau
pentru ca aveau posbtatea sa- etaeze, prn ntermedu or, taentu
oratorc.
n Germana, nca de a nceputure sae, dn 1925, sstemu de
radodfuzune apar[nea statuu, aa ca msunea u Goebbes nu a
ntmpnat prea mute dfcuta[. n marte 1933, Mnsteru Propagande a
preuat controu asupra ntreg re[ee radofonce, ncuznd reeee
sta[e ocae de emse. Oamen u Goebbes -au nocut masv pe
profesont dn radodfuzune, ar pentru a asgura o ct ma mare auden[a
emsunor, mnsteru a for[at producator sa scoata pe pa[a ct ma mute
dfuzoare popuare, a un pre[ ct ma scazut. n ase an, numaru
posesoror de radour s-a trpat. Crca aptezec a suta dn popua[e avea
n casa ce pu[n un aparat de rado, procentu fnd ce ma rdcat dn ume.
n 1933, Fhrer-u a [nut patruzec cnc de cuvntar a rado, de
nceputu a fost ceva ma dfc. Cu toate ca era un orator nnascut, Adof
Hter se obnuse sa vorbeasca n "prza" drecta cu mu[mea. Afat de unu
sngur n fa[a mcrofonuu, s-a bbt. Dar Goebbes a remedat medat
stua[a. La urmatoaree ems a umput studou cu oamen.
Pe nga stmuarea produc[e de radour, |oseph Goebbes a n[at un
vast program de aud[ n comun, convns fnd ca efectu dscursuror este
cu att ma mare, cu ct mu[mea adunata ntr-un oc, sa e ascute, este
ma mare. Nenumarate dfuzoare au fost nstaate pe stp de teegraf dn
ntersec[, n fabrc, magazne, brour, berar n ate ocur pubce. n
tmpu programeor mportante, se ordona ncetarea ucruu, astfe nct
oamen sa poata auz emsune. M de garden a radouror pubce se
ocupau de organzarea grupuror de ascutator, notau prefern[ee
oamenor raportau contncos orce eventuaa nemu[umre egata de
faptu ca emsune durau prea mut.
n scurt tmp, crca un sfert dn cee nouasprezece ore de emse znca
erau dedcate cuvntaror comentaror cu conota[e car propagandstca.
Restu programuu cuprndea tr (dntre cee furnzate de agen[a na[onaa,
afata ea sub totau contro a u Goebbes) muzca. n genera muzca
smfonca, opere de Beethoven Wagner, marur, dar muzca popuara
or vasur. Goebbes era foarte atent ca ascutator sa nu se pctseasca
sa nchda radou, de aceea urmarea cu gr|a programee ntervenea or de
cte or consdera ca era cazu.
nsa, cu toata preocuparea pentru a subordona presa scrsa radou,
adevarata obsese a u |oseph Goebbes o consttua cnematografa. n
fecare dn cee tre case ae sae avea cte un aparat de proec[e facea
tmp sa vada ce pu[n un fm pe z, char atunc cnd era extrem de
ocupat. Pecua u preferata era 3e aripile vntului, dar a urmart de ma
mute or &imic nou pe ,rontul de <est pentru a- studa modata[e de
transmtere a mesa|uu pacfst, dn cauza carua a fost nterzs n Germana
aceor an.
Goebbes a n[ees ca fmu, prn cata[e sae vzuae, mergnd drect a
sufetu spectatoror, poate deven un m|oc de propaganda extrem de
ntegent efcace. Snguru sau regret era acea ca foarte mu[ dntre
actor regzor taenta[ a Germane au pecat spre Hoywood sau spre
ate captae ae fmuu dn cauza ca aveau evre prntre stramo, ar
persecu[e antsemte capatau tot ma muta ampoare. Goebbes a ncercat
sa- convnga pe Frtz Lang, autoru ceebruu 4etropolis, sa faca fme
pentru nazt, char daca orgnea sa era evreasca. Lang -a cerut un ragaz
de gndre de douazec patru de ore n aceea noapte a parast
Germana cu trenu de Pars. Un at actor renumt a tmpuu, Leo Russ, tot
evreu, a fugt a Vena, -a vopst paru barba n bond, , sub un at nume,
s-a specazat n rour de aren, spre mndra crtcor de fm nazt dn
captaa austraca. Aba ma trzu -a decnat adevarata denttate s-a
ndreptat spre Hoywood unde a nceput sa ucreze pentru Metro Godwyn
Mayer.
Pentru a mpedca exodu acesta, Goebbes e-a proms reazatoror de
fme o bertate mut ma mare dect cea data edtoror ceor de a rado.
Dar promsunea nu a [nut prea mut. Prn Mnsteru Propagande prn
Camera de Cutura, Goebbes e-a mpus producatoror sa- preznte spre
aprobare fecare scenaru, apo a nceput char e sa decda ce pecua
trebue fmata, ce scene trebue refacute sau scoase dn fm, ce actor sa
nterpreteze roure. n 1937, patru dntre cee ma cunoscute studour de
fm germane au ntrat n propretatea Mnsteruu Propagande, ar puterea
u Goebbes a crescut pentru faptu ca e putea fnan[a dverse pecue
sau putea excepta ncasare de a mpoztare pe motv ca fmu are o
"vaoare potca estetca specaa".
|oseph Goebbes vzona fecare fm produs n Germana, de a scurtee
documentare educatve pna a pecuee artstce de ungmetra|. n mod
surprnzator, acestea dn urma nu purtau mesa|e propagandstce. Goebbes
avea nteresu ca oamen sa vna n sae de cnema unde asstau, nante de
proectarea fmuu, a |urnae de tr sau a documentare ce reprezentau
propaganda pura. Cum mu[ dntre spectator ncepusera sa ntrze, a
ordonat ca ue saor sa nu se ma deschda n pauza dntre fm
documentar.
Crca o me cnc sute de caravane cnematografce condau zonee rurae
ae Germane pentru a proecta n speca fme documentare, |urnae de
tr, pecue despre tnere[ea u Hter sau ate teme de propaganda nazsta.
Neexstnd aternatva, oamen e prveau pe acestea.
S-au reazat doua fme avnd ca ero mtar dn trupee de asat, nsa
numaru extrem de redus a spectatoror care au vent sa e vada -a facut pe
Goebbes sa concuzoneze ca: 5ocul cmilor rune este n strad, nu pe
ecran.
totu, pe masura ce se apropa razbou, Goebbes a trebut sa
ntroduca tot ma muta propaganda n produc[a cnematografca, ma aes
dupa ce Hter -a reproat ca temee nazste sunt prea pu[n reprezentate n
fmee germane. n 1938, Goebbes a ordonat ntrarea n produc[e a ctorva
pecue vruent antsemte. De|a terenu era pregatt de presa n care
carcature hdoase ae evreor apareau aproape znc. Saptamnau Der
$tHrmer 0*tacatorul1, spre exempu, a|unsese a un tra| de apte sute de m
de exempare, cu toate ca propaganda antsemta avea accente att de
scabroase, nct scrbse pna pe un der nazt.
La reazarea pecue Jidanul $Hss, a trebut ca Goebbes sa- amenn[e
pe producator pe actor pentru a contnua fmare. Pecua prezenta
cazu unu bancher evreu care extorca fara scrupue conceta[en,
tortura e voa femee, pna ce revota maseor a mpus condamnarea u
a moarte. Efectu fmuu a fost att de puternc, nct grupur de tner,
dupa ce eeau dn saa de proec[e, se napusteau asupra evreor de pe
strada s bateau cu sabatce.
Strategiie #e infuen ae N)*D +),-. "entru rie #in agru
!o/ietic
Despre tehnce de manpuare utzate ntens de deoog de a Kremn
s-ar putea scre voume ntreg. Pentru captou de fa[a am aes numa un
exempu, anume drectvee secrete ae NKVD (KGB), dn 1947, pentru [are
dn sfera de nfuen[a sovetca.
Documentu, reprodus dupa revsta 5iteratur i art, Chnau, 7 une
1990, ctat de storcu Gh. Buzatu n ucrarea sa #zoiul mondial al
spionilor, a fost descopert n camera de ucru a u Boesav Berut, fostu
preednte a Poone comunste (1944-956). Pregatt a Moscova, cu
caracter strct secret, n broure nate ae NKVD (KGB), acest document
con[ne drectve exprese pentru toate faee Comtetuu de Stat pentru
Securtate dn statee-satet ae URSS. n cee patruzec cnc de puncte ae
"Testamentuu rou" kremnez sunt cuprnse acee ac[un ce aveau sa fe
ntreprnse de cea ma maefca ntnsa re[ea de spona| dn ume, dn toate
tmpure, cu consecn[e tragce pentru toate popoaree dn sfera Puter
sovetce. De documentu era destnat, cum se vede, fae dn Varova,
afat, nu se putea atfe, n sefu efuu partduu statuu poonez, frete,
agent executant mpus de KGB, e a fost pus n practca n tot agaru
socast. nu numa. Drectvee au fost transmse destnataror pe 2 une
1947, cu men[unea "Strct secret", sub codu K-AA/CC 113. Indca[e
NK/003/47. E posb ca, dncoo de drectvee de baza, aceea pentru toate
faee NKVD (KGB) dn fostee [ar comunste, pentru fecare dntre ee sa
exste cte o varanta. Dupa "nevoe" Moscove dupa "percoee" care
exstau n fecare dntre aceste [ar dn orbta URSS. Dar, |udecnd efectee
dezastruoase pe care e-a avut ocupa[a sovetca asupra acestor [ar, se
poate acredta deea ca "drectvee" au fost urmarte apcate ntocma.
Consecn[ee se vad astaz.
nante de a trece a comentarea pe scurt a fecare nstruc[un con[nute
n "Testamentu rou", se cuvne sa observam ca ac[une de manpuare pe
scara arga a popua[e dn [are-satet ae Unun Sovetce se combnau
perfect cu cee de spona| cu cee de terorzare a popua[e (mergnd pna
a pregatrea n[erea unor masacre haucnante).
De asemenea trebue preczat ca scurtee comentar ce nso[esc fecare
drectva repreznta doar fa[eta cea ma evdenta a adevarateor nten[ ae
ceor care au magnat respectva stratege. O anaza extnsa ar scoate a
veaa nenumarate ate ra[un ocute. Lasam n seama cttoruu tentatva de
a e descfra. acum, documentu...
Directivele de az ale .:2 pentru rile din lagrul sovietic Moscova,
2.6.1947 (Strct secret) K-AA/CC 113. Indca[e NK/003/47
C. (ste interzis primirea pe teritoriul amasadelor a auto"tonilor racolai
de noi ca informatori. ntlnirea cu aceti oameni este organizat de serviciul
special desemnat n acest scop, iar ntlnirile pot avea loc doar n locuri
pulice. )nformaiile sunt preluate de ctre amasad, prin organele
serviciilor speciale.
Actvtatea de spona| trebua sa se desfaoare n ce ma depn secret,
de obce respectndu-se "prncpu domnouu", conform carua fecare
verga a servcuu de nforma[ trebua sa cunoasca numa ct era strct
necesar n actvtate. n acea tmp, contactee de ucru ae fecaru agent
se mtau numa a verge medat aaturate. Astfe descoperrea unu spon
facea mut ma dfca caderea ntreg re[ee. Instruc[unea, pe nga
referre a pastrarea confden[ata[ racoaror de nformator, reeva rou
mportant |ucat de ambasadee Unun Sovetce n formarea unor puternce
re[ee de spona| pe tertoru stateor unde func[onau.
K. $e va urmri ca ntre soldaii notri i populaia civil s nu se produc
legturi de nici un fel. (ste inadmisiil ca ofierii notri s viziteze auto"toni
la locuinele lor= este, de asemenea, inadmisiil ca simplii soldai s
staileasc relaii cu femei din rndul localnicelor. &u se admite stailirea de
relaii ntre soldaii notri i populaia civil, respectiv soldaii auto"toni.
Pentru formarea une armate efcente, dezumanzarea namcuu este
cond[a esen[aa. ncetnd sa- ma prveasca vtoaree vctme ca pe nte
fn[e umane asemenea u, sodatuu va f mut ma uor sa ndepneasca
ordnee de atac, sa ucda. De aceea este nterzsa orce egatura afectva cu
dumanu. Astfe de egatur ntre membr ceor doua tabere rvae ar face
mposb succesu tehncor de dezumanzare a vtoareor vctme , ma
mut, ar putea genera fenomene tota nedorte (dezertar, nesupuner a
ordne etc). n acea tmp trebue reamntt ca cee ma puternce tehnc de
manpuare se bazeaza pe zoarea ndvduu (n cadru une cazarm sau pe
front, departe de va[a normaa), urmata de supunerea u a un nou mod de
comportament (dr|at prn reguamentee mtare). Contactee nterumane ar
putea anha foarte repede efectee zoar ar putea sta a baza unor
puternce rea[ emo[onae ce ar zadarnc eforture de ob[nere a une
supuner necond[onate dn partea sodatuu fa[a de ordnee superoror.
Toate acestea demonstreaza fara putn[a de tagada ca URSS consdera
toate statee-satet nte poten[a namc. Iar namc ar f trebut sa fe
ngenunchea[ fara ma, char cu pre[u unor masacre de propor[ (aa cum
de atfe s-a ntmpat).
Aceasta era adevarata fa[a a "pretene" pe care maree vecn de a
Rasart o nutrea fa[a de [are socaste vecne.
L. $e va accelera lic"idarea cetenilor care ntrein legturi neiniiate de
noi cu 3artidul %omunist 3olonez, 3artidul $ocialist 3olonez, cu
interrigaditii, cu Irganizaia Tineretului %omunist 3olonez, cu *rmata de
*cas i alte asociaii. n acest scop treuie folosite elementele opoziiei
militare.
Orct de sncere ar f fost, egature cu partdee sau organza[e
"fra[et" nu puteau f n[ate dect n cadru organzat supravegheat strct
"de a Centru". Ce care ndrazneau sa ac[oneze dn propre n[atva urmau
sa fe chda[ fara ma.
n acest scop se fooseau "eementee opoz[e mtare", pentru ca vna
pentru ucder sa fe pusa pe seama namcuu. Gr|a de a controa tota orce
contacte cu partdee smare dn [are-satet demonstreaza nca o data
attudnea dspre[utoare dumanoasa a deror comunt de a Moscova
fa[a de ce pe care char e mpusesera a conducerea [aror vecne.
Orcnd se puteau v motve pentru a- executa fde, motve reae sau
magnare, aa ca rea[e cu aceta nu puteau sa depaeasca cadru strct
aprobat controat.
F. 5a aciunile militare vor lua parte acei soldai care au stat pe teritoriul
rii noastre 0se are n vedere !niunea $ovietic1 nainte de a intra n *rmata
.osciuzsco 0*rmata 3olon ce lupta de partea *rmatei $ovietice pe teritoriul
!#$$1. $e va ajunge la distrugerea ei total.
n tmpu eder n Ununea Sovetca, soda[ erau supu unu ntens
proces de spaare a creeruu, pentru a se nocua un sentment de
fdetate necond[onata fa[a de Moscova. Astfe e deveneau demn de
ncredere n desfaurarea unor ac[un mtare. totu efectu ndoctrnar
putea sa dspara n tmp, atunc cnd sodatu se napoa n m|ocu cona[o-
naor sa, cnd reua veche obceur revenea a uzu mb materne.
Cu ct trecea tmpu, controu asupra u era ma dfc de exerctat. De
aceea armata aa[or, char daca se dovedse tovaraa fdea de upta a cee
sovetce, trebua, n cee dn urma, sa fe dstrusa, pentru a natura orce
surprze vtoare.
M. Treuie realizat n mod accelerat unificarea tuturor partidelor ntr-un
partid unic, avnd grij ca toate rolurile-c"eie s revin acelor oameni care
aparin serviciilor noastre secrete.
Controu tota asupra soceta[ trebua exerctat numa de a Centru.
Sstemee totatare, prntre care cee de sorgnte comunsta, excudeau cu
desavrre purasmu potc. n cadru or nu exsta dect o sngura
doctrna "corecta", anume cea propovaduta de der de a Centru. Orce
devere de a ne trebua pedepsta cu cea ma mare severtate. Iar pentru
aceasta, ea trebua sa fe seszata cu maxmum de operatvtate de oamen
antrena[ speca pentru astfe de msun.
N. !nificarea tuturor organizaiilor de tineret. De la conductori de plase
n sus, n poziii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord
serviciile noastre speciale.
Membr organza[or de tneret reprezentau schmbu de mne a
partduu unc. De aceea trebua sa fe verfca[ cu aten[e, pentru a ramne
fde Moscove, ndferent n ce stua[e se va afa [ara or. Tner consttuau
de asemenea matera prma pentru formarea "omuu nou", ar ce ae
pentru a face parte dn respectvee organza[ ar f trebut sa repreznte
"crema" vtoareor detaamente credncoase pe vec Kremnuu.
7. $e organizeaz i se urmrete ca funcionarii alei deputai la
congrese s nu-i poat pstra mandatul pe ntreaga perioad ce le st n
fa. Deputaii nu pot convoca n nici un caz edine ntre ntreprinderi. Dac
nu e'ist alt soluie i o asemenea edin treuie totui convocat, se vor
ndeprta acei oameni care au activitate legat de proiectarea concepiilor i
avansarea revendicrilor. 3entru fiecare congres se vor pregti oameni noi i
doar cei vizai de serviciile noastre secrete vor fi alei.
Nc o personatate autohtona nu trebua sa aba ocaza de a dobnd
prea muta autortate. Autortatea ar f facut-o mut ma greu de controat.
Obstruc[onarea permanenta a ceor competen[, nocurea or conform
prncpuu "rotr cadreor" faceau mposba mpunerea or n fa[a
conceta[enor. Astfe nfuen[a or asupra ceor dn |ur era redusa a
maxmum, ar cae de manpuare de a Centru ramneau deschse.
E. $e va acorda o atenie deoseit persoanelor cu capaciti
organizatorice i cu anse sigure de popularitate. *ceti oameni treuie
cooptai, iar n cazul n care se opun, nu li se vor oferi posturi ierar"ic
superioare.
Nc un autohton nu trebua sa capete prea muta popuartate, prea
muta aderen[a a mase. Popuartatea facea greu de controat.
Competen[ or se racoau, or se anhau. Cu orce pre[, cae de m|oc nu
exsta.
D. $e va urmri ca funcionarii de stat 0e'clusiv organele de securitate i
din industria minelor1 s ai retriuii mici. *ceasta se refer ndeosei la
sfera sntii, justiiei, culturii, respectiv la cei care dein funcii de
conducere.
n permanen[a, trebua ca to[ ce care puteau genera curente de opne,
care puteau |uca rou unor agen[ de nfuen[a sau care puteau aduna adep[
n |uru or sa fe redu a tacere. Saare mc obgau a un tra mzer.
Trebua sa fe um[, facu[ sa se preocupe de suprave[urea znca, pentru
a nu ma avea tmp de atceva. Oamen de cutura, medc, ucrator dn
|ust[e, cea[ func[onar de stat, care prn natura profese or puteau avea
un ascendent asupra semenor, sa fe mnmaza[, supu dspre[uu.
|ust[a, ma aes, trebua trta n crza, pentru a- face pe |udecator tota
dependen[ fa[a de Putere. Excep[e faceau ucrator dn securtate, a caror
fdetate trebua ntre[nuta prn oferrea unor prveg, dar mner.
Aceta dn urma, dn prcna zoar totae n care petrec ma|ortatea
tmpuu, sunt foarte nfuen[ab, foarte uor de manpuat. Orce scntee de
nemu[umre poate aprnde un vertab buto de pubere, mposb de
controat. De aceea saare ma mar dect meda erau mente sa e nduca
un sentment de fdetate fa[a de Centru, n vrtutea carua puteau f sco n
orce moment pentru a serv ntereseor ascunse ae manpuatoror, fara ca
e sa- dea seama
CO. n toate organismele de guvernmnt, respectiv n majoritatea
uzinelor, treuie s avem oameni care conlucreaz cu serviciile noastre
speciale 0fr tirea organelor administrative locale1.
Mare coectvta[ munctoret reprezentau n permanen[a un perco
poten[a. Aa cum, n trecut, nemu[umre or au putut f expoatate foarte
uor pentru decanarea revou[or prn care a fost nstaurat sstemu
comunst, n contnuare e se puteau revota orcnd mpotrva mzere
znce. n fond, munctor nu aveau de perdut "dect an[ure". Pe baza
aceste concep[ e au fost foos[ n revou[, dar tot n vrtutea e se puteau
razvrat orcnd mpotrva noor stapn. Lder de a Kremn cunoteau
foarte bne stratega rasturnar unu regm cu a|utoru munctoror se
temeau ca vor cadea vctme a rndu or. Ceea ce, n mute cazur, s-a
ntmpat. Spre exempu, n Romna, regmu ceaust s-a prabut defntv
n momentu n care mare coectve munctoret s-au aaturat
revou[onaror dn strada. Dn aceste motve, trebua ca munctor sa fe
supraveghea[ permanent, cu aten[e, de oamen speca pregat[. nftra[ n
rndure or.
CC. $e va urmri cu strictee ca presa auto"ton s nu transmit date
privind calitatea i sortimentul mrfurilor ce ni se transport. &u este voie ca
aceast activitate s se c"eme comer. Treuie neaprat menionat faptul c
e vora de sc"imuri de mrfuri.
Maree vecn de a Rasart nu trebua perceput ca un partener de afacer,
c ca un preten. Iar cu un preten nu fac afacer, deoarece, ma devreme sau
ma trzu, pot aparea suspcun or nemu[umr, ma aes dn partea ceu
afat n nferortate. De aceea trebua pastrat un secret absout asupra
marfuror trmse n URSS. n pus, sntagma "schmbur de marfur" nducea
mpresa unu avanta| recproc, ce masca |afu practcat de der de a
Moscova n detrmentu stateor-satet.
CK. $e vor e'ercita presiuni asupra serviciilor, n sensul neacordrii de
acte de proprietate asupra pmntului= actele vor arta calitatea de lot dat
n folosin, dar nu de proprietate a deintorului.
Sentmentu de propretate trebua anhat prn orce m|oace.
Dstrugndu- suportu matera a ndependen[e personae, ndvdu putea f
facut sa- parda compet denttatea apo cufundat cu mut ma muta
uurn[a n anonmatu maseor de manevra supuse necond[onat
autorta[or.
CL. 3olitica fa de mica gospodrie rneasc s urmeze acel curs
pentru a o face nerentail. Dup aceea treuie nceput colectivizarea. n
cazul n care ar interveni o rezisten mai mare, treuie redus mprirea
mijloacelor de producie, concomitent cu creterea oligaiilor de predare a
cotelor. Dac nu se ajunge la rezultatul scontat, treuie aranjat ca
agricultura s nu poat asigura aprovizionarea ntregii ri, astfel ca
necesarul s fie acoperit prin import.
Propretatea partcuara trebua dstrusa, ma aes a [ara. Mcu propretar
agrco avea un grad ma mare de ndependen[a datorta faptuu ca putea
asgura cee necesare trauu, char ceva n pus, n cadru propre sae
gospodar. E nu ma depndea de rea[e cu ce dn |ur pentru a suprave[u
nc nu era prea preocupat de ob[nerea unor nate poz[ socae sau de
ate prveg. Mcu propretar agrco traa ntr-o cvaszoare, fapt care
facea foarte greu de manpuat. De aceea trebua naturat suportu ce
dadea sguran[a ze de mne for[a de a rezsta, ndr|t tacut, tuturor
presunor. |aranu ta ca puterea u statea n pamnt n mca gospodare
dn care asgura trau znc, de aceea era mposb de apcat o metoda
drecta pentru a- deposeda de ceea ce avea ma scump. n acest sens,
strateg comunsmuu au apeat a o manevra ndrecta anume a
submnarea mc propreta[ prvate, gradat, prn dverse metode, facnd-o
nerentaba. Saract, har[ut, pst de speran[a n ceea ce prvete vtoru,
mcu propretar trebua n cee dn urma sa se supuna coectvzar. Iar daca
totu rezsten[a contnua, trebua sa se apeeze a mport, pentru a- da
ovtura de gra[e. Metoda a fost adoptata n ma toate statee socaste, n
prmee decen ae formar acestora, dar ma trzu. Spre exempu, n
Romna, n 1992 1993 s-a apeat a mportu de gru, de mc
producator ob[nusera produc[ dncoo de ateptar.
CF. Treuie fcut totul ca "otrrile i ordinele B fie acestea cu caracter
juridic, economic sau organizatoric B s fie nepunctuale.
n statee-satet trebua pastrata permanent o stare de dezorganzare.
Trebua ca ege sa se bata cap n cap or sa vna prea trzu, ordnee
hotarre sa fe nefcente, erarhe sa nu aba stabtate .a.m.d.
Men[nnd haosu, socetatea pastra sabcune putea f foarte uor de
controat. Oamen nu aveau posbtatea sa- sodfce un sstem propru de
vaor, sentmentu de nsecurtate se accentua, ar manpuator aveau astfe
un teren extrem de propce pentru ac[une.
CM. Treuie fcut totul ca anumite cazuri s fie discutate concomitent de
mai multe comisii, oficii sau institute, ns nici una dintre ele s nu ai
drept de decizie nainte de a se consulta cu celelalte 0fac e'cepie cazurile
ce vizeaz industria minelor1.
O ata stratege menta sa nduca haosu, sa mpedce formarea unor
erarh func[onae, sa nu ofere posbtatea vreune nsttu[ sau atea de a
acumua prea muta autortate. De fapt, o varanta a vechuu prncpu
"dezbna stapnete". Excep[e face ndustra mneor, deoarece mner
consttuau armata de rezerva a regmuu, prn faptu ca e puteau f
manpua[ cu extrema uurn[a. Iar pentru ca efectu manpuar sa fe ce
scontat, era necesar ca n rndure ceor dn subteran sa func[oneze
mpecab sm[u erarhe. La un sngur semn a ceu pe care consderau
der (evdent, acesta fnd agent KGB), trebua ca e sa se mobzeze sa
ac[oneze pentru ndepnrea ordneor, fara nc un comentaru sau re[nere.
Izoarea totaa de umea exteroara dadea posbtatea deruu sa- convnga
ca numa ce spunea e era "corect" "bne" pentru e. O vertaba armata de
robo[, pastrata n subterane, gata de ac[une a orce moment.
CN. *utoconducerea din uzin nu poate e'ercita nici o influen asupra
activitii din uzin. 3oate lucra doar la punerea n practic a "otrrilor.
Trebua ca prncpe socaste vehcuate tot tmpu, precum ce a
"autoconducer munctoret", sa ramna numa pentru fa[ada
propagandstca , eventua, pentru a arunca vna tuturor nereuteor
asupra coectveor nse. Dar reazare trebue atrbute doar "vzun
n[eepte" a conducatoror de a Centru. n acest sens, Centru trebua sa
coordoneze nem|oct ntreaga actvtate, ar "autoconducerea" uznaa sa
ndepneasca doar rou smpuu executant. Asta pentru a evta, ara,
acumuarea de autortate sau de popuartate de catre un oamen dn
coectvee munctoret, competen[, dar neverfca[ nenregmenta[.
CP. $indicatele nu au dreptul de a se mpotrivi conducerii. $indicatele
treuie s fie ocupate cu alte proleme, spre e'emplu cu organizarea
odi"nei n concedii, discutarea cererilor de pensii i mprumuturi, programe
culturale i distractive, organizarea de e'cursii, repartizarea mrfurilor
deficitare, justificarea unor puncte de vedere i decizii ale conducerii politice.
Rou sndcateor, ca a tuturor ceorate organza[ cvce, obtet, de
tneret etc. trebue sa fe acea de smp vasa afa[ sub controu tota a
partduu unc, ma bne zs a Centruu de a Kremn. Ee trebue sa
ndepneasca orbete ordnee, sa promoveze potca partduu unc, sa
capacteze energe popua[e spre dverse ate sectoare, pentru a restrnge
rscu apar[e unor nemu[umr sau razvratr. De purtau denumrea unor
organsme exstente n statee democratce, pentru a nduce o aparen[a de
bertate, ee se deosebeau fundamenta de acestea. n statee democratce,
sndcatee ceeate organza[ neguvernamentae se afa tota n su|ba
membror sau a ceta[enor or. n sstemee totatare, ee se afau se afa
nca astaz, n numeroase zone ae gobuu, numa n su|ba partduu unc,
ac[onnd, subt sau char fa[, mpotrva ntereseor egtme ae
ceta[enor.
CE. Treuie avansai numai acei conductori care e'ecut impecail
sarcinile primite i nu le analizeaz depind cadrul activitii lor.
Conducerea de a Kremn nu avea nevoe, n statee-satet, de partener,
c de executan[. Aceasta potca trebua apcata pna a nveu cee ma
nensemnate ntreprnder. Crteru de avansare nu trebua sa fe
competen[a, autortatea, ntegen[a sau popuartatea, c fdetatea
necond[onata fa[a de Centru. Faptu ca fdetatea era cutvata, n
ma|ortatea cazuror, numa a ce ncapab, pentru ca e erau ce ma zeo
executan[, nu deran|a, ba char era de dort. Nu contau uraee perder
suferte de econome [aror socaste prn promovarea ncompeten[or.
Scopu era pastrarea unu contro tota asupra fecaru segment a ve[
potce, economce, socae cuturae. Iar dezastru era char de dort,
pentru ca bunastarea ar f ofert oamenor ragazu de a gnd.
CD. n legtur cu activitatea localnicilor cu funcii de partid, de stat sau
administrative, treuie create asemenea condiii, nct s fie compromii n
faa angajailor, astfel devenind imposiil ntoarcerea lor n anturajul iniial.
Dn nou, orct de fde ar f fost Kremnuu, partener de deooge dn
[are-satet nu puteau f asa[ sa dobndeasca prea muta putere. Indferent
de servce aduse Moscove, trebua ca na[ func[onar de partd sau de
stat dn [are "fra[et" sa fe comprom remedab, char arunca[ n
temn[a, ce ma adesea n urma unor procese de "demascare" sau prn
reconsderarea trecutuu or conform unor concep[ regu nventate
speca n acest scop. Istora peroade comunste dn ma toate [are Europe
Centrae de Est dovedete ca prncpu a fost apcat temenc, decen a
rnd. De fecare data cnd un nou der venea a conducerea [ar, ce de
dnantea u erau bama[, |udeca[, nfera[, ntemn[a[ .a.m.d. Ncodata,
n peroada exsten[e regmuror comunste, ce acuza[ nu au ma putut sa
revna a putere.
KO. %adrelor militare auto"tone li se pot ncredina poziii de rspundere
n locuri unde deja sunt plasai oamenii serviciului special.
Armata trebua ea supravegheata ndeaproape, prn agen[ nftra[ n
poz[-chee. Fecare personatate mtara autohtona trebua sa aba ce
pu[n o "umbra" dn cadru KGB, care sa- raporteze orce mcare, sa- afe
sabcune, n vederea unu eventua anta| vtor, dar, totodata, sa poata
cunoate n amanunt cee ma secrete panur mtare ae armateor
"fra[et". Cum nftrarea sponor n coectve de conducere de|a formate
atragea dupa sne unee rscur, era mut ma efcenta promovarea cadreor
mtare autohtone n ocur unde de|a se afau mpanta[ agen[ KGB, astfe
nct autortatea mtaror dn [are-satet sa creasca n acea tmp cu cea
a agen[or Kremnuu.
KC. n cazul fiecrei aciuni armate i eu ocazia tragerilor, cantitatea
muniiei va fi controlat permanent i cu seriozitate, indiferent de tipul de
arm.
ntotdeauna se putea v posbtatea une conspra[ mtare avnd ca
scop decanarea une revote mpotrva stapnuu de a Rasart. De aceea,
aatur de supravegherea tuturor persoaneor nfuente dn armata, trebua
controata mnu[os mun[a exstenta, pentru a nu permte formarea unor
stocur candestne, care sa fe fooste uteror.
KK. Treuie inut su oservaie fiecare institut de cercetare i laorator.
Progresee tn[e puteau ofer orcnd un atu pentru contracararea
nfuen[e ruset sau pentru preuarea suprema[e ntr-un anumt domenu.
De aceea nsttutee de cercetar trebue supravegheate cu aten[e pentru a
contracara astfe de eventuata[, dar pentru a preua, prn actvta[
specfce spona|uu economc, orce descoperre demna de nteres.
KL. Treuie acordat o mare atenie inventatorilor, inovatorilor, respectiv
dezvoltat i sprijinit activitatea lor, dar fiecare invenie treuie nregistrat
cu consecven la %entru. (ste permis doar realizarea acelor investiii care
au aplicailitate n industria minelor sau cele care au indicaiile noastre
speciale. &u se pot realiza acele invenii care ar asigura creterea produciei
de produse finite i, paralel cu aceasta, scderea e'traciei i a produciei de
materii prime sau ar mpiedica ndeplinirea deciziilor. Dac o invenie a
devenit cunoscut, treuie organizat vnzarea acesteia n strintate.
Documentele cuprinznd date cu privire la valoarea i descrierea inveniei
nu se pulic.
actvtatea nventatoror a novatoror trebua supusa ceu ma strct
contro. Daca unee nven[ ar f dus a acceerarea progresuu economc
a creterea graduu de bunastare a popua[e, trebua sa fe submnate.
Popua[a trebua men[nuta a mta subzsten[e pentru a deven tota
dependenta de masure uate de der sstemuu, ar econome stateor-
satet sa fe tota dependente de rea[e cu Ununea Sovetca. Excep[e
facea ndustra mneor, a care dezvotare trebua sa ofere, pe de o parte,
matera prma necesara n orce moment econome , pe de ata,
bunastarea mneror, care puteau f foos[ orcnd drept armata fdea de
rezerva. Daca totu unee nven[ deveneau cunoscute, aveau sa fe
expoatate n foosu statuu, pentru ca nc o sursa de vent nu trebua
neg|ata. Insa nven[e ramneau secrete, pentru a nu atrage cuva aten[a
asupra aceste potc ocute de supraveghere utzare a or.
KF. 3unctualitatea transporturilor treuie perturat 0mai puin cele
cuprinse n ndrumrile din &: MMK-FN1.
Cu ct haosu cretea, cu att [ara respectva, popua[a e, era ma uor
de stapnt. n pus, trebua ca oamen sa fe n permanen[a preocupa[ de
ceva, nemu[um[ de actvtatea vreunu ofer sau a atua, agasa[ de
ntrzer or de agomera[e, pentru a- perde obnun[a gndr ucde,
pentru a nu observa ca ntreg sstemu era gret. n pus, n momente de
cumpana, cnd mzera trauu cotdan atngea nsuportabu, orce rege-
mentare mnora nso[ta de nferarea pubca a unor [ap spator putea
dezamorsa tensunea, atragnd char recunotn[a popua[e pentru scurtu
moment de respro. Apo tactca era reuata.
KM. n uzine treuie iniiate diferite edine i conferine profesionale,
treuie notate propunerile, oservaiile ce au fost e'puse, respectiv autorii
acestora.
Preocupare de ordn profesona ae ceta[enor ndeoseb ae ceor dn
mare centre ndustrae trebue sa fe cunoscute cu precze pentru a nu
face oc surprzeor. Dar nu numa cunoscute, c notate, casfcate,
arhvate, pentru a urmar evou[a profesonaa a fecaru ndvd n parte,
modu sau de gndre, motvee de satsfac[e sau de nemu[umre, dorn[ee
poten[au nteectua .a.m.d. Avnd aceste fe ndvduae se putea
antcpa comportamentu fecarua n anumte stua[.
KN. Treuie popularizate discuiile cu muncitorii care se ocup de
proleme actuale legate de producie, respectiv cele care critic trecutul i
prolemele locale. &u se vor nltura cauzele fenomenelor n discuie.
Preocupare gndure case "conducatoare" trebue canazate spre
probeme de munca or ocae, pentru a evta ntrebare grave ce puteau
aparea n mn[e unora. De asemenea, pentru a demonstra ca sstemu
comunst ncura|a bertatea de opne (aa cum sus[neau deoog de a
Centru), erau ncura|ate poz[e crtce, dar, bnen[ees, numa a adresa
trecutuu sau a unor probeme mnore, ce nu puteau duce a punerea n
dscu[e a ntreguu sstem. Dn aceea motve era ncura|ata autocrtca.
Dar pentru ca astfe de dscu[ dversonste sa poata contnua a nesfrt,
era esen[aa pastrarea cauzeor ce e faceau posbe.
KP. 5urile de poziie ale conducerilor auto"tone pot avea coloratur
naional sau istoric, dar nu pot duce la unitate naional.
Pentru pastrarea une aparen[e de ndependen[a fa[a de Moscova, erau
ngadute uare de poz[e cu substrat storc (bnen[ees, era vorba de
stora na[unor respectve rescrsa n chee comunsta), sau na[onast (n
acest caz, pentru a ampfca tensune nteretnce n sprtu bne
cunoscutuu prncpu "dezbna stapnete"). Trebua nsa respectata
mta dncoo de care ar f putut aparea unee revendcar tertorae
ntemeate. Char dupa coapsu comunsmuu, n unee [ar dn sfera de
nfuen[a moscovta drectva a fost apcata n contnuare. Spre exempu, n
Romna, dupa revou[a dn decembre 1989, tendn[ee na[onaste au
rabufnt cu fure, dar nu s-a mers pna a depunerea unor efortur concrete,
sus[nute, pentru reunfcarea [ar cu tertore romnet de dncoo de Prut.
KE. Treuie acordat o mare atenie ca nu cumva s e'iste reele de ap
neracordate la reeaua principal n cartierele n curs de reconstrucie sau
nou construite. %analizarea vec"e i fntnile treuie lic"idate sistematic pe
parcurs.
Apa este esen[aa pentru suprave[urea omuu. n cazu unor revote
foarte greu de contracarat, controu asupra re[eeor de apa oferea
posbtatea decanar unor ac[un dversonst-terorste cu efect catastrofa
asupra nsurgen[or. Pentru reuta totaa a acestor ac[un era necesar ca
toate re[eee de apa se fe conectate a un sstem centra, ar sursee
ndependente sa fe dstruse. De fapt, metoda era cunoscuta apcata, n
dverse varante, de foarte mut tmp. Spre exempu, popoaree dn vechme,
n fuga or dn caea navaror barbare, aveau ntotdeauna gr|a sa
otraveasca fntne. De asemenea, exsten[a sstemuu unc de amentare
cu apa facea posba apcarea ator dversun, cum ar f raspndrea
zvonuror prvnd otravrea ape potabe, ce ampfcau starea de tensune,
de nesguran[a, facndu- vunerab pe ce vza[. n tmpu revou[e dn
Romna au fost utzate ntens astfe de zvonur.
KD. #econstrucia oiectivelor industriale i construcia celor noi se vor
face avnd n vedere ca materialele reziduale s fie dirijate n depozitele de
ap ce ar putea folosi drept rezerve de ap potail.
Nu numa fntne sstemee ndependente de amentare cu apa
trebue dstruse, c orce ata rezerva poten[aa de apa potaba. n acest
sens era mpusa pouarea acuror, a ruror, a pnzeor freatce etc.
LO. n oraele reconstruite sau nou-construite nu se admit n locuine
spaii e'cedentare, care ar putea folosi la adpostirea pe o perioad mai
lung a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente.
Tot n eventuatatea apar[e unor mcar de rezsten[a sau a ator
stua[ de crza, trebue sa fe reduse a maxmum ansee de suprave[ure a
ceor care uptau mpotrva sstemuu.
LC. ntreprinderile proprietate personal i industriaii vor primi doar
acele cantiti de materii prime i utilaje care s mpiedice producia de
calitate. 3reul acestor mrfuri s fie mai mare dect preul produselor
similare ale ntreprinderilor de stat.
n unee state socaste au ma contnuat, un tmp, sa exste
ntreprnder partcuare. Dar ee au fost submnate, pentru a da fament n
ce ma scurt tmp posb. Asemenea cazur erau apo fooste de propaganda
comunsta ca exempe "v" ae superorta[ sstemuu de produc[e socast
fa[a de ce captast.
LK. Treuie facilitat e'tinderea proprietii de stat la cel mai nalt grad
n toate domeniile. (ste admis criticarea activitii organelor administrative,
ns nu se admite nicidecum scderea numeric a personalului i nici
funcionarea lor normal.
Controu statuu, respectv a partduu unc, trebua mpus n absout
toate domene. Pentru a facta acest ucru era necesara crearea unu ura
sstem brocratc, n cotoanee carua sa se parda orce revendcare
ra[onaa, orce n[atva nedorta, orce manfestare de ndependen[a.
Sstemu brocratc putea f crtcat, pentru a da nemu[um[or uza ca
pot exprma ber parere, dar nu trebua mpedcat sa func[oneze.
LL. Treuie s se ai o mare grij de toate proiectele de faricaie din
industria minier, respectiv din ntreprinderile indicate n mod special. * se
mpiedica aprovizionarea un a pieei interne.
"Prghe" econome socaste trebue pastrate n mne ceor de a
Centru. Dn nou, o aten[e specaa este acordata ndustre mnere, precum
ceorate "sectoare prortare". n ce prvete popua[a, aceasta trebua
men[nuta a mta subzsten[e. Ob[nerea unu strct necesar pentru va[a
de z cu z trebua sa devna preocuparea permanenta a fecaru ndvd,
pentru a nu ma avea tmp sa gndeasca. n acea tmp, se crea
posbtatea recompensar ceor fde cu permsunea de a se aprovzona pe
fere preferen[ae.
LF. Treuie acordat o atenie deoseit isericilor. *ctivitatea cultural-
educativ treuie astfel dirijat ca s rezulte o antipatie general mpotriva
acestora. ( necesar s fie puse su oservaie tipografiile isericeti,
ar"ivele, coninutul predicilo, al cntecelor, al educaiei religioase, dar i cel
al ceremoniilor de nmormntare.
Bserca putea ofer un refugu, putea conecta pe ndvd a un at sstem
de vaor, a o ata vzune asupra exsten[e, putea da un spr|n pentru a
rezsta ceor ma aspre ncercar. Bserca trebua anhata, pentru ca sngura
"tn[a sacra" sa ramna deooga comunsta.
LM. Din colile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee i
faculti treuie s fie nlturai profesorii care se ucur de popularitate.
5ocurile lor vor fi ocupate de oameni numii. $ se analizeze diferenele
dintre materii, s fie redus cantitatea de material documentar, iar la licee
s se opreasc predarea limilor latin i greac vec"e, a filozofiei generale,
a logicii i geneticii. %u ocazia predrii istoriei nu treuie amintit care dintre
domnitori a servit sau a vrut s serveasc inele rii, ci treuie artat
mielia regilor i lupta poporului asuprit. n colile de specialitate treuie
introdus specializarea restrns.
Profesor care se bucura de popuartate sunt foarte greu de controat.
Aten[a deosebta ce se acorda e motvata de faptu ca, ucrnd cu tner,
e pot forma acestora concep[ attudn oste deooge comunste. Ma
mut, attudne deprnse a o vrsta frageda au anse consderabe sa se
pastreze toata va[a. De aceea se mpunea obgatoru nocurea dascaor
popuar cu potruc convn. Materau documentar foost n procesu de
nva[amnt trebua sa fe redus ct ma mut pentru a e transmte eevor
doar rudmente de cutura generaa, rudmente permse de cenzura
regmuu. Adevarata nva[atura urma sa fe cea dn manuaee de socasm
tn[fc, econome potca, precum dn toate ceeate manuae rescrse n
chea deooge comunste. Studu mbor atna greaca veche trebua
nterzs n cee pentru a nu e da posbtatea eevor sa aba acces drect a
operee unor mar gndtor a um. Fozofa generaa era nterzsa, sngura
fozofe "adevarata" fnd cea marxst-ennsta; ndvdu nu trebue sa aba
vreun termen de compara[e pentru a a|unge sa- puna ntrebar
percuoase. De asemenea, era nterzs studu ogc, pentru ca ea -ar f
putut face pe un sa aba deea de a |udeca ogc deooga comunsta.
Genetca, precum ate tn[e de avangarda, ar f putut deschde no
orzontur cogntve, dn perspectva carora materasmu daectc,
darwnsmu, or socasmu tn[fc ar f parut desuete char fase. O
aten[e specaa se acorda rescrer store. n acest context, char daca
respectva na[une ar f avut nanta de marca, trebua ca e sa fe
mnmaza[, pentru a permte ca nocuarea ur fa[a de sstemu monarhst
captast sa aba efcen[a maxma. n coe specazate era recomandata
specazarea ngusta, menta sa- transforme pe om ntr-un robot foarte
prceput n domenu sau de actvtate, dar neputncos n rest.
LN. Treuie s fie iniiat organizarea unor aciuni cu caracter artistic sau
sportiv care s srtoreasc lupta auto"tonilor mpotriva cotropitorilor
0e'clusiv ruii, ndeosei nemii1 i care s popularizeze lupta pentru
socialism.
Dn cnd n cnd, popua[a avea nevoe de o por[e de "crc". Acesta
nsa trebua sa ndoctrneze ceta[en. Istora era rescrsa, astfe nct orce
sarbatoare na[onaa se transforma n pre| de gorfcare a "upte pentru
socasm" , eventua, a "mut ub[or" conducator.
LP. 3e plan local este interzis apariia unor opere despre acei auto"toni
care nainte de revoluie i n perioada celui de-al doilea rzoi mondial au
trit la noi.
Iuza ndependen[e fa[a de Moscova a stateor-satet trebua pastrata
pentru a nu zgndar n mod nut orgou na[ona a popoareor vasae.
se pastra secretu asupra trecutuu aceor personata[ autohtone (mute
dntre ee n func[ mportante, mergnd pna a cea suprema n stat
partd, sau n rezerva de cadre), personata[ care au fost pregatte dn punct
de vedere deoogc pe tertoru Unun Sovetce, antrenate n sprtu une
fdeta[ absoute fa[a de Kremn.
LE. Dac se constituie o organizaie care ar sprijini aliana cu noi, dar
totodat ar strui asupra controlului activitii economice a conducerii
oficiale, imediat se va porni mpotriva ei o campanie de acuzare a
naionalismului i ovinismului. $e va ncepe cu? profanarea monumentelor
ce ne aparin, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care s
rezulte ponegrirea naiunii i a culturii noastre i ndoiala fa de nelesul
contractelor nc"eiate cu noi. n munca de propagand treuie implicai i
localnicii, folosindu-ne de ura care e'ist mpotriva acelor organizaii.
n statee socaste puteau aparea dverse organza[ avnd a baza
deooga comunsta, char decaratv foruse. ntotdeauna nsa exsta
percou ca decara[e de fdetate fa[a de Moscova sa repreznte doar o
fa[ada n spatee carea aceste organza[ sa ncerce promovarea
ndependen[e na[onae, ce pu[n dn punct de vedere economc. A e
nterzce de-a dreptu era dfc, pentru ca nu se puteau nvoca n mod car
ncompatbta[ deoogce nc nu se dorea zgndarrea orgouu na[ona
a ceta[enor dn [ara respectva. De aceea se recomanda utzarea une
dversun constnd n acuzarea organza[e n cauza de na[onasm
ovnsm. n doctrna comunsta, na[onasmu era defnt drept o "arma
potca a burgheze, foosta n scopu a[[ar ur na[onae, pentru a
|ustfca asuprrea na[onaa, pentru a ascunde tendn[ee sae expansonste,
pentru a mpedca untatea de upta a oamenor munc mpotrva
expoatar". Na[onasmu era n totaa opoz[e cu "nterna[onasmu
proetar". La rndu sau, ovnsmu se defnea ca "attudne potca
anacronca retrograda". Dar aceste "pacate deoogce" puse n seama
organza[e vzate ar f trebut sus[nute de fapte reprobabe pe masura. De
aceea se trecea a nscenarea unor fapte de o extrema gravtate precum
profanarea de monumente, raspndrea de manfeste oste Unun Sovetce
"pretene" dntre [ara respectva maree vecn de a Rasart .a.m.d. n
acea tmp, orcnd puteau f gas[ ocanc care sa poata f foos[ drept
coz de topor, n scopu provocar une aversun totae a popua[e fa[a de
organza[a vzata. Motvee anhar fnd astfe create, ovtura fnaa
devenea extrem de smpa.
LD. $e va avea grij de construcia i reconstrucia oselelor, a podurilor,
a drumurilor i reelelor de legtur, astfel ca n cazul n care este nevoie de
o intervenie armat, locul rezistenei sau al concentrrii forelor reacionare
s fie accesiil din toate prile.
Uutoarea vteza cu care trupee sovetce au ntervent n Cehosovaca
anuu 1968 repreznta o confrmare eocventa pentru mportan[a aceste
nstruc[un.
FO. *tenie ca reprezentanii opoziiei politice s fie nc"ii. $ se
prelucreze acei opozani care se ucur de stima populaiei. nainte ca ei s
se ntipreasc n contiina maselor, treuie lic"idai prin aa-numite
-ntmplri neprevzute- sau nc"ii su acuzaie de crim de drept comun.
Reprezentan[ opoz[e potce nu puteau ramne n bertate pentru ca
foarte uor ar f putut deven nucee de crstazare a unor no mcar de
rezsten[a antcomunsta. n acea tmp trebua evtata cu foarte mare gr|a
martrzarea or, pentru a nu ramne n contn[a contemporanor a
genera[or vtoare drept exempe de vertcatate moraa. Deoarece
pastrarea unu secret absout asupra sor[ or era mposba, se mpunea
demoarea magn pe care o aveau n och popua[e. n acest scop, erau
acuza[ condamna[ pentru decte de drept comun. n ate cazur se
raspndeau zvonur char "dovez" despre coaborarea or cu dverse for[e
antna[onae sau char, ma trzu, cu servce de securtate. Iar atunc cnd
se consdera ca nscenare ar f uat prea mut tmp, erau chda[ pur
smpu prn "ntmpar neprevazute".
FC. Treuie mpiedicat reailitarea celor condamnai n procese politice.
)ar dac devine inevitail, se admite doar cu condiia ca acest caz s fie
considerat o greeal judectoreasc? nu va avea loc reluarea procesului,
respectiv pricinuitorii judecii greite nu vor fi convocai.
Sstemu comunst era "perfect". n "cea ma buna dntre um, |ust[a nu
putea gre, ma aes dn punct de vedere deoogc. Daca totu se veau
cazur n care reabtarea unor condamna[ n procese potce devenea
nevtaba, "greeaa" trebua atrbuta unor oamen, nu sstemuu n sne.
Tot pentru a nu se a|unge a punerea n dscu[e a sstemuu era nterzsa cu
desavrre reuarea procesuu. Prcnutor eror |udcare erau e nvau[
n utare, pentru a nu atrage prea mut aten[a opne pubce asupra
dedesubturor procesuu mpct a sstemuu.
FK. *cei conductori numii de ctre partid, care prin activitatea lor au
produs pierderi sau au trezit nemulumirea angajailor, s nu fie c"emai n
judecat. n cazuri drastice se rec"eam din funcie, fiind numii n poziii
similare sau superioare. 5a sfrit vor fi pui n fiincii de conducere i inui
n eviden ca i cadre de rezerv pentru perioada sc"imrilor ulterioare.
Incompeten[ promova[ n func[ superoare, care au produs perder
substan[ae sau au creat tensun nedorte n rndu subaternor, nu erau
nvnu[, nc trm n |udecata, pentru ca asemenea ac[un ar f atras
aten[a asupra ntreguu sstem de promovare a cadreor , n utma
nstan[a, ar f erodat credbtatea regmuu. Daca stua[a devenea
ntoeraba, erau revoca[ dn func[ trecu[ n postur echvaente sau
char superoare erarhc, pentru a demonstra popua[e ca der nu au
gret atunc cnd -au nvestt n respectvee func[, c de vna au fost unee
stua[ obectve, carora nmen nu e-ar f facut fa[a ma bne n acee
momente. Char daca motva[a parea confuza contradctore, ea era
utzata ca atare pentru a nduce n contn[a pubca deea ca exstau
"ra[un superoare", de nen[ees pentru omu obnut, care au motvat
schmbarea dn func[e a respectvor. n contnuare ncompeten[ erau
men[nu[ n postur-chee sau ca rezerve pentru procesu de "rota[e a ca-
dreor", deoarece erau tota dependen[ de drectvee de a Centru , astfe,
extrem de uor de controat. n pus, dosaree penae ce se puteau ntocm
n orce moment puteau f utzate cu efcen[a garantata ca nstrument de
anta|, daca respectv ar f dat ce ma tmd semn de nesupunere.
Procedeu a contnuat sa fe foost dupa coapsu comunsmuu, n unee
[ar est-europene. Spre exempu, n Romna dn tmpu regmuu Iescu sunt
nenumarate exempe de mntr sau de na[ func[onar de stat care, dupa
compromterea defntva n anumte func[, au fost "rot[" n atee smare
sau au fost num[ conser prezden[a, n oc de a f defer[ |ust[e, pentru
a nu se da o confrmare ofcaa a greeor grave comse de conducerea de
a Bucuret.
FL. $e aduc la cunotin pulicului procesele acelor persoane cu poziie
de conducere 0n primul rnd din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor
importante, cadrelor didactice1 care sunt nvinuite de atitudine mpotriva
poporului, a socialismului, a industrializrii. ( o aciune ce atrage atenia
maselor populare.
Sstemu comunst nu putea f acuzat vreodata de gree. Ma aes dn
punct de vedere deoogc. Pentru a accentua aceasta percep[e n och
opne pubce, trebua sa se dovedeasca ntransgent, ndeoseb cu ce care
devau de a na potca mpusa de a Centru, n tmp ce se afau n poz[ de
conducere. Debarasarea de astfe de opozan[ potc percuo trebua
medatzata a maxmum, pentru a demonstra popua[e ca der comunt
nu fac nc un fe de dscrmnare pedepsesc drastc pe ce cu attudn
"dumanoase" a adresa poporuu sau a socasmuu. Totu procesee
potce de rasunet s-au mpu[nat cu tmpu, pentru ca potca anta|ar
"vnova[or" cu "petee" de a dosar s-a dovedt mut ma efcenta.
FF. %ei care lucreaz n diferite funcii treuie s fie sc"imai i nlocuii
cu muncitori cu cea mai sla pregtire profesional, c"iar necalificai.
Ce competen[ erau foarte greu de manpuat. De aceea e nu erau de
dort n func[ de conducere. n posture-chee trebua sa fe num[ doar ce
tota ncompeten[, deoarece aceta, pentru a- pastra noe prveg,
deveneau fde tota conducer de a Centru ndepneau cu strcte[e
numa drectvee vente de sus.
FM. Treuie ca la faculti s ajung cu prioritate cei care provin din cele
mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesai s se perfecioneze la
nivel nalt, ci doar s oin o diplom.
Pentru deoog totatarsmuu, mare personata[ ae cutur
reprezentau cea ma mare amenn[are. Asemenea personata[ puteau
desfn[a foarte uor, cu argumente care, rudmentara deooge comunsta,
puteau aduna n |uru or a[ oamen de vaoare, puteau forma grupur de
rezsten[a tacta, dar extrem de efcenta n prvn[a mpactuu asupra une
popua[ nemu[umte, erau greu de contracarat sau de aruncat n pucar
datorta renumeu or nterna[ona. Dn aceste motve trebua ca e sa fe
anha[ n tmp, prn zoare, prn umre, prn nocurea cu no
"personata[", seectate dntre parven[ cu "orgne socaa sanatoasa",
nteresa[ numa de avansarea n erarha socaa, tn[fca sau cuturaa,
doar pe baza une dpome a rea[or cu persoane nfuente dn partd. n
tmp, stratega a avut sor[ de zbnda, astfe ca a praburea regmuror
comunste dn estu centru Europe, mare parte dn "eta" cuturaa or
tn[fca a respectveor state era acatuta dn ndvz medocr. Dn pacate,
aceta s-au er|at medat n reprezentan[ "autentc" a nteectuata[ au
nvadat noua scena potca, n tmp ce adevaratee vaor, decmate n tmpu
regmuu comunst, au contnuat sa traasca sa creeze n zoare
cvasanonmat, scrbte de noua mascarada a democra[or de opereta.
n ncheerea acestu capto, cred ca ar f nteresant pentru cttor sa
ncerce dentfcarea ct ma mutor exempe de apcare a acestor
nstruc[un n Romna Att nante de revou[a dn decembre 1989, ct
dupa...
Controu tota a!u"ra in#i/i#uui
Controu tota asupra ndvduu nseamna controu tota asupra modului
su de gndire, asupra comportamentului su asupra sentimentelor sale.
Sstemee totatare ce urmaresc supunerea necond[onata a oamenor se
concentreaza spre crearea aceu tp de ceta[ean incapail s ia decizii de
unul singur.
n consecn[a esen[a controuu tota asupra ndvduu este reprezentata
de anharea sentmentuu de ndependen[a a acestua, sentment ce -ar
putea determna sa gndeasca, sa- creeze propru sau sstem de vaor
sa a decz de unu sngur. Pentru a pune sub contro tota mntea
oamenor, trebue ca e sa fe cufunda[ n anonmatu maseor de manevra,
sa fe permanent dependen[ de sstemu de gndre a grupuu dn care fac
parte sa se supuna necond[onat, nstnctv, autorta[or.
Pentru a n[eege ma bne ce nseamna controu asupra mn[ umane
cum se ob[ne, practc, reformarea gndr ndvzor, este necesara, de a
bun nceput, subnerea dferen[eor exstente ntre aceasta reform a
gndirii splarea creierului sau manipularea prin "ipnoz.
Spaarea creeruu, metoda carea va f dedcat un capto speca a
acestu voum, are efecte remarcabe n ceea ce prvete determnarea
ndvduu de a se supune dn refex ordneor sau de a- trada semen or
propra sa [ara. Tehnca a et n evden[a n tmpu razbouu dn Coreea.
Przoner amercan erau supu unu tratament ntensv de manpuare a
gndr, n urma carua a|ungeau sa serveasca propaganda procoreeana,
mpotrva ntereseor Stateor Unte. totu efectee spaar creeruu
depndeau de con|unctura n care se afa przoneru. Scapat de sub nfuen[a
"educatoror" sa, eberat de spama, ndvdu era capab, n ma|ortatea
cazuror, sa revna a vechu sau mod de gndre..
Hpnotsmu, a rndu u, consta n desprnderea ndvduu dn starea de
contenta normaa, n tmpu carea aten[a este concentrata catre exteror
prn ntermedu ceor cnc sm[ur, pentru a- pasa ntr-o stare de transa:
egature cu exteroru sunt estompate sau char retezate, ar aten[a
este focazata catre nteror, catre sne. Evdent, exsta ma mute feur de
transe, mergnd de a cee de smpa revere, cnd subectu are semnae
sabe de a umea exteroara, pna a cee puternce, cnd se supune tota
ordneor hpnotzatoruu, a|ungnd char a performan[e ncredbe. n foarte
mute secte, rtuaure specfce sunt mente sa nduca adep[or o stare de
transa, n urma carea predcator fac sa se comporte ra[ona sau sa
comta acte pe care, n mod norma, e-ar f respns.
Comparatv cu spaarea creeruu sau cu manpuarea prn hpnoza,
reformarea gndr este un proces mut ma subt ma sofstcat. n
sstemee totatare, n speca n cee evouate, abuzu fzc sau pshc este
foarte pu[n sau char deoc perceptb. Artzan manpuar ncearca sa
creeze o magne agreaba a deruu n rndu maseor. n acest fe,
rezsten[a pshca a ndvduu este mut dmnuata e poate f nfuen[at
mut ma uor. Fara sa vrea, e va coopera astfe cu manpuator sa,
oferndu-e de mute or nforma[ despre sne, nforma[ care ma apo, fara
trea sa, vor f fooste char mpotrva u. Treptat subectu se va ntegra
maseor va raspunde perfect a ceea ce este "programat" sa raspunda.
Experen[a ceu de-a doea razbo monda, n tmpu carua m de
oamen obnu[ au fost determna[ sa partcpe a extermnarea, n agaree
de concentrare, a moane de a[ oamen obnu[, a reevat nca o data, cu
acutate, necestatea studer mecansmeor de manpuare att a nve
ndvdua, ct a nveu unor arg grupur de oamen. Rezutatee acestor
stud au aratat ca procesul de influenare are tre componente prncpae:
modificarea comportamentului, integrarea n grup inducerea sentimentului
de supunere necondiionat fa de autoriti.
Expermentee desfaurate de cercetator n domenu pshooge socae
au demonstrat ca, n ma|ortatea cazuror, atunc cnd ndvdu cauta sa
raspunda une anumte stua[ socae, e reac[oneaza dn refex, conform
nforma[e acumuate n subcontentu sau. Ac[onnd asupra
subcontentuu, artzan manpuar ob[n aproape ntotdeauna reac[e
dorte dn partea subec[or, fara ca aceta sa dea seama ca sunt
nfuen[a[.
Pentru a n[eege ma bne cee tre componente ae procesului de
influenare este necesara prezentarea ctorva expermente foarte smpe,
nsa deosebt de reevante.
n studerea tehncor de modificare sutil a comportamentului, fara ca
subectu manpuat sa- dea seama, un grup de cercetator -a nstrut pe
studen[ une case de pshooge sa expermenteze metoda pe propru or
profesor. Astfe, n tmp ce profesoru [nea cursu mcndu-se spre
partea stnga a ncaper, trebua ca studen[ sa zmbeasca sa para mut
ma aten[ a spusee u. n momentu n care profesoru se depasa catre
partea dreapta a case, studen[ pareau pcts[, rta[, neaten[. Dupa ma
mute cursur, profesoru a nceput sa prefere doar partea stnga a ncaper
pentru a- [ne preegere, ar cteva ze ma trzu s-a obnut sa
vorbeasca spr|nt e|er de peretee dn stnga case.
Dar ucrure nu s-au oprt ac. Char dupa ce studen[ au revent a
comportamentu absout norma, profesoru a contnuat sa- [na cursure n
aproperea pereteu dn stnga. ntrebat de cercetator asupra
comportamentuu sau, a reac[onat oarecum cu rtare, sus[nnd ca aa
preda e dntotdeauna, ca acea era stu sau persona, ca nu se parea deoc
cudat sa se spr|ne de peretee dn stnga case. n mod car e nu
contentza faptu ca fusese nfuen[at de "|ocu" studen[or sa.
Exact ca n expermentu descrs ma sus, nenumarate caracterstc
comportamentae sunt nduse ndvduu n urma presun exerctate
permanent asupra sa de ce dn |ur, de trad[, obceur, rutne.
n acest mod se a|unge a cea de-a doua caracterstca, cea a integrrii
tntnle a individului n grupul din care face parte. Un at experment famos,
n[at de doctoru Soomon Asch, a demonstrat ca marea ma|ortate a
ndvzor a|ung sa se ndoasca de propre or cunotn[e atunc cnd sunt
pu ntr-o stua[e socaa n cadru carea componen[ grupuu care se
bucura de ce ma mare respect dau raspunsur grete a ntrebar smpe. O
varanta a acestu experment s-a desfaurat ntr-o coaa cu eev foarte
bun, care au fost pu n rnd, n fa[a unu examnator sever. Acesta -a
ntrebat care este formua ape. Eev au raspuns reaxa[, unu dupa atu:
>
K
I. Examnatoru a zmbt oarecum dspre[utor, apo a reuat cu severtate
ntrebarea: nc o dat? care este formula c"imic a apei; Pu sa raspunda
pe rnd, eev au ramas dezorenta[, un au tacut ncurca[, a[ au raspuns
ca nu tu. Nmen nu a reuat raspunsu corect!
Un at exempu care demonstreaza ct de puternca, dar subta, este
nfuen[a reguor grupuu asupra ndvduu repreznta unu dntre
epsoadee ndragtuu sera de teevzune %amera ascuns. Organzator
au trms un grup de c[va ceta[en sa ntre n ftu une nsttu[ sa-
ocupe n aa fe nct sa nu ma fe oc nauntru dect pentru o sngura
persoana, apo sa stea cu spatee a ua pe tot tmpu depasar
ascensoruu. Dupa termnarea aran|amentuu, camera ascunsa a nregstrat
comportamentu ndvzor nocen[, care ntrau n ft, aatur de grupu
manpuatoror.
La nceput, fecare "vctma" era vzb surprnsa de comportamentu
neobnut a ceor dnauntru, manfesta o stare accentuata de dsconfort, se
agta, ncerca sa ramna, totu, cu fa[a a ua, apo se ntorcea ntr-o parte,
tot ma mut, ar a destna[e era aproape ntotdeauna cu spatee a ua, a
fe cu to[ cea[. ntr-un sngur caz, un tnar s-a agtat permanent, dar a
rezstat eroc tenta[e de a se supune regu de grup. Dupa ce a et dn
ascensor, starea de tensune era att de mare, nct a sm[t nevoa sa-
aprnda medat o [gara.
n prvn[a supuner fa[a de autorta[, cee ma eocvente sunt
expermentee u Staney Mgram, ce au fost descrse pe arg n captou
dedcat casfcar manpuaror. Ca o concuze mportanta a studor sae,
nu trebue utat ca Mgram scra: (sena supunerii const n faptul c o
persoan ajunge s se considere pe sine nsi ca fiind un instrument al
ndeplinirii dorinelor i ordinelor unei alte persoane i, ca urmare, nu se mai
consider responsail pentru propriile sale aciuni.
n captou dedcat sstemeor totatare au fost descrse pe arg cee opt
ca ma|ore de manpuare a ndvduu , n utma nstan[a, a maseor,
pentru ob[nerea unu contro tota asupra acestora. Cee opt tehnc
urmaresc decanarea ampfcarea procesuu de nfuen[are, cu cee tre
scopur prncpae ae acestua, de|a descrse anteror: modfcarea
comportamentuu, ntegrarea ndvduu n grup (cufundarea n anonmat)
supunerea necond[onata fa[a de autorta[.
Efectee acestu proces de nfuen[are se concretzeaza, treptat, n
supunerea totaa a ndvduu, deoarece manpuator a|ung n cee dn urma
sa- controeze comportamentu, gndrea, sentmentee.
nante de anazarea ceor tre componente ae recrear compete a
ndvduu: controlul comportamentului, controlul gndirii controlul
sentimentelor, este necesara ntroducerea unu nou concept, anume
disonana cognitivJ
n 1957, Leon Festnger a facut cunoscute rezutatee unor stud ae sae
bazate pe confctu nteror ce apare atunc cnd un ra[onament, o trare
sau un act de comportament vne n contradc[e cu ceeate doua.
)dentitatea unu ndvd este acatuta dn mpetrea armonioas a gndr,
sentmenteor ac[unor sae. Indvdu poate suporta numa dscrepan[ee
mnore ntre cee tre componente ae dentta[ u. Atunc cnd apare o
dscrepan[a ma|ora, omu are o senza[e foarte puternca de dsconfort, care
repreznta disonana cognitiv.
ntotdeauna cnd omuu este foame, ncearca sa mannce.
ntotdeauna cnd este sete, ncearca sa bea La fe, ntotdeauna cnd
resmte dsconfortu pshc, ncearca sa- reduca sau char sa- anheze.
Cum? Festnger ofera un exempu genera n concuze studuu sau: Dac
unei persoane i se modific actele comportamentale, atunci gndirea i
sentimentele sale se vor modifica n sensul minimalizrii disonanei.
Atfe spus, ntotdeauna cnd unu ndvd este ndusa schmbarea unea
dntre cee tre componente ae dentta[ sae (gndre, comportament,
sentmente), e e va modfca nstnctv pe ceeate doua, pentru a nu ma
avea senza[a acuta de dsconfort pshc.
Sa dam cteva exempe smpe pentru a n[eege ct ma exact
mpacabu mecansm decanat de dsonan[a cogntva. Sa presupunem ca
un ndvd are obceu fumatuu. n urma ctr avertsmenteor prvnd
nocvtatea vcuu sau, prvnd rata nata de cancer pumonar n rndu
fumatoror, ntre obceu (comportamentu) sau ra[une apare un confct.
Pentru a emna acest confct, ndvdu are doua varante: or renun[a a
vcu, or adapteaza gndrea acestu comportament, n sensu gasr unor
|ustfcar. Optnd pentru cea de-a doua varanta, fumatoru nveterat va
a|unge sa- spuna ca, de fapt, statstce prvnd canceru nu sunt
concudente, sau ca va f fert de perco daca va fuma numa [gar cu ftru,
or va gas exempe |ustfcatve de genu: !ite la nea )lie, are nouzeci de
ani, fumeaz cte un pac"et pe zi de la doiQpe ani i n-are nici pe naia...
Daca adaptarea gndr este nsufcenta, fumatoru va adapta
sentmentee, a|ungnd sa fe convns ca o [gara produce att de muta
pacere, nct merta sa- sacrfce cteva mnute dn va[a pentru ea. Pentru
nefumator asemenea |ustfcar par stupde. nsa pentru fumator ee devn
convnger de nezdruncnat. tocma pe crearea unor asemenea convnger
se bazeaza stratega pubctara a maror compan producatoare de [gar.
Pe acea fenomen a dsonan[e cogntve se bazeaza dezumanizarea
victimelor, n urma carea oamen obnu[ sunt transforma[ n ucga cu
snge rece, proces descrs ntr-un capto anteror. Soda[, atmnter ndvz
norma, sunt antrena[ sa upte sa ucda namcu. De mute or se a|unge
char a masacrarea unor fn[e nevnovate: feme, batrn, cop. n urma
unor asemenea acte de cruzme, sodatu resmte un acut dsconfort pshc,
concretzat prn apar[a remucaror. Pentru a scapa de remucar, pentru a-
aduce n consonan[a ac[une cu sentmentee ra[unea, sodatu a|unge
sa creada sncer n propaganda desfaurata de conducator sa. E consdera
ca duman nu sunt oamen ca e, c fgur odoase a caror va[a nu are nc
un fe de vaoare. n consecn[a astfe de ra[onamente absova de vna, ar
sentmentee se conformeaza ee ra[un, n sensu ca remucare fac oc
dspre[uu ur fata de namc, ba ma mut, satsfac[e ca duman au fost
emna[.
Revennd a exempe ma smpe, trebue men[onat comportamentu
cumparatoruu obnut. Sa presupunem ca cneva conda magaznee
specazate pentru a- gas o mana pe pacu sau. n cee dn urma se
decde cumpara un anumt mode. Dupa efectuarea pa[, n
subcontentu ndvduu apare o contradc[e ntre actu de cumparare pe
care tocma -a efectuat gndu ca poate ar f gast ceva ma bun or
sentmentu ca ate modee ar f totu ma frumoase. n tmp, pentru a
reduce dsonan[a, va a|unge sa creada ca mana pe care a cumparat-o este
cea ma frumoasa cea ma performanta. Char daca un cunoscut ar ncerca
sa- demonstreze ca aegerea sa a fost greta, nou posesor de autotursm
nu- va ascuta sau va cauta medat argumente prn care sa- demonstreze
ca modeu cumparat de e este ce ma bun. Daca argumentee nu stau n
pcoare, e va pune nterven[a cunoscutuu pe seama nvde.
Este nteresant modu n care au reut sa se mpuna, pe pe[ee
occdentae, amentee cu con[nut scazut de grasm, fara coestero etc,
de gustu or este dfert de ce a amenteor trad[onae. n acest caz,
propaganda producatoror a ac[onat asupra ra[un consumatoror,
convngndu- ca asemenea amente sunt cee ma sanatoase.
Comportamentu a urmat ra[unea, n sensu ca oamen au nceput sa
cumpere numa astfe de produse. Ma ramneau sm[amntee. Pentru ce
neobnu[, gustu noor amente parea fad. Treptat nsa, gustu s-a adaptat,
conformndu-se ra[un comportamentuu. Dupa cteva un, consumator
char nu ma suporta gustu bucateor trad[onae, care se par nferna de
grase, spre exempu.
n concuze trebue subnat nca o data faptu ca, datorta fenomenuu
de dsonan[a cogntva, ob[nerea controuu tota asupra ndvduu nu este
neaparat cond[onata de exerctarea presunor, cu aceea ntenstate, i
asupra gndr ndvduu, i asupra sentmenteor u, asupra
comportamentuu sau. n func[e de scopu urmart, manpuator pot
ac[ona, n prncpa, numa asupra unea dntre cee tre componente ae
dentta[ ndvduu, ceeate doua modfcndu-se de a sne n func[e de
cea de|a schmbata. Cu ate cuvnte, artzan manpuar provoaca n mod
delierat dsonan[e cogntve, pentru a face mut ma efcent ma rapd
procesu de nfuen[are.
Avnd n vedere mportan[a fenomenuu de dsonan[a, sa anazam pe
rnd ce tre pon pe care se bazeaza controu tota asupra ndvduu:
controlul comportamentului, controlul gndirii controlul emoiilor.
%ontrolul comportamentului este determnat de controu reata[ fzce
n care traete ndvdu. n aceasta dee, artzan manpuar au n vedere
tpu de ocun[a a ndvduu, feu n care acesta se mbraca, numaru medu
a oreor de somn, amenta[a, feu munc pe care o presteaza, rtuaure
obceure sae , n genera, toate ac[une u.
Prmu pas consttue nstturea unu program znc foarte strct, vaab
pentru to[ membr grupuu soca (ceta[en obnu[ dn soceta[e
guvernate de deoog totatare, membr a unor secte, ndvz afa[ n
captvtate etc). n fecare z, un mportant nterva de tmp este dedcat
actvta[or de ndoctrnare ndepnr unor rtuaur. n acea tmp
fecaru ndvd se dau sarcn specfce, a caror rezovare ocupa cea ma
mare parte a tmpuu. n soceta[e totatare n cadru secteor dstructve,
omu are ntotdeauna ceva de facut. E nu se poate substtu reguor
deoarece te ca este pasb de pedeapsa.
n unee ssteme socae ca n sectee extremste, ndvz sunt adu
pna n faza une dependen[e totae fa[a de der. E trebue sa ceara
permsunea pentru absout orce. Trebue sa ceara ban pentru autobuz,
pentru hane, pentru a putea da un teefon unor rude sau cunotn[e, pentru
a se duce a doctor .a.m.d. Fecare ora dn va[a este destnata pentru ceva
anume, conform ndca[or deror sau cu aprobarea acestora. Pentru a f
excusa orce manfestare de nsubordonare, ndvz sunt adu n starea de
dependen[a fnancara totaa fa[a de deru de grup sau fa[a de sstem.
Nesupunndu-se ordneor reguamenteor, e nu ma au anse de
suprave[ure fzca.
n Abana u Enver Hogea, spre exempu, oamen a|unsesera a o
dependen[a totaa fa[a de conducator regmuu. Pentru a avea dreptu sa
prmeasca un aparat de rado, trebua sa se nscre pe ste a servcu sa
dovedeasca un comportament "exempar" n munca va[a. Dupa an ntreg
de demonstrare a oata[ fa[a de regm puteau prm char aprobarea de
a- cumpara o bcceta sau, cumea uxuu, un teevzor. Locutor obnu[
a bocuror dn Trana nu aveau ncazre, nc bucatar n apartamente.
Exstau bucatar comune, pe strada, ar femee erau obgate sa mearga
acoo pentru a gat. n Abana nu exstau autotursme, dect n posesa unor
membr a ambasadeor sau a unor der comunt. n rest nmen nu avea
acces a aa ceva. Snguree m|oace de transport n comun erau autobuzee.
Nu trebua ca oamen sa fe asa[ sa smta ca e apar[ne ceva numa or,
ndferent ca era vorba de un autotursm sau de ntea unu camn. E
puteau doar sa prmeasca recompense pentru comportament oa. Casee de
odhna exstente a sfrtu ceu de-a doea razbo monda pe superbu
tora a Adratc au fost nchse asate n paragna. A merge n concedu a
mare era consderat un obce "mc-burghez", ce trebua eradcat. n ocu
acestor peroade de reaxare, oamenor se oferea ceva mut ma "ut".
Datora de onoare a fecarua era sa- apere [ara de mnenta nvaze a
cotroptoror mperat, ntr-un tmp record, ntreg tertoru [ar a fost
mpnzt cu cazemate. Cupoee de cment au fost ampasate n sate, a
ntersec[a drumuror, n v, n vez, n anur, pe pa|a de a mau mar, n
mun[, absout peste tot. Cazematee erau astfe orentate pentru a prm
atacure vente dn vest, n speca dn Itaa. Nu era z n care fecare
ceta[ean a [ar sa nu vada cazematee sa nu smta, nstnctv, percou.
Iar daca se ntmpa totu sa- ma ramna ceva tmp ber, era preocupat
sa - ocupe n ntregme cu cautarea une mbucatur ma bune sau cu
procurarea ctorva emne cu care sa faca focu ntr-o soba specaa, doua ore
pe saptamna, pentru a- mbaa copu.
Pe nga controu strct exerctat asupra fecare ore dn va[a, o ata
metoda de determnare a comportamentuu este mpunerea unor regu care
sa- determne pe ndvd sa se ntegreze grupuu, sa nu aba senza[a une
dentta[ propr, ce -ar putea duce spre exprmarea unor opn personae. n
sstemee totatare, dar ma aes n sectee dstructve, oamen sunt pu sa
mannce mpreuna, sa ucreze mpreuna, sa aba ct ma mute ntnr n
grup char sa doarma n mar dormtoare comune. Indvduasmu este
descura|at prn orce m|oace. Ma mut, ndvdu trebue nregmentat ntr-o
organza[e anume, orcare ar f ea, pentru a se supune unor reguamente
abuzve a se ntegra une erarh supmentare.
n Romna u Ceauescu, conform experen[e nord-coreene, s-a ncercat
crearea "omuu nou", cu un comportament tota nou, prn pasarea u ntr-
un cadru compet nou. Mare monumente storce ae [ar au fost asate n
paragna, pentru ca trecutu trebua rescrs. Trad[e obceure romnet
au fost gnorate char nterzse. Un fabuos tezaur sprtua, ce a mtooge
na[onae, a fost cenzurat tota, deoarece nu avea nc o egatura cu noua
doctrna comunsta. Nc macar ocun[ee nu au scapat tavauguu
demoator. Nenumarate cadr dn centree tuturor oraeor [ar au fost rase
de pe suprafa[a pamntuu pentru a face oc arhtectur "de tp nou",
concretzate n aa-numtee "centre cvce", toate trase parca a ndgo,
pentru a nu ndvduaza n vreun fe orau sau regunea respectva. n
fecare carter a Bucuretuu a nceput construrea unor mar compexe
amentare, despre care a prns sa se nsnueze tot ma mut zvonu ca urmau
a f transformate n urae cantne pubce. La [ara, teroarea a fost ma
mare. Sute de sate au fost dstruse sau rase de pe fa[a pamntuu n
nten[a de a desfn[a gospodara [araneasca, aa nea|utorata cum era ea,
pentru ca reprezenta o sursa de nducere a sm[uu de propretate prvata,
care, a rndu sau, conferea omuu o anume ndvduatate. n ocu
caseor au fost rdcate bocur, n ncercarea de a e mpune [aranor un nou
mod de va[a, bazat pe trau n comun, anost, fara posbtatea vreune
n[atve. De asemenea, n orae oamen au fost nghesu[ n bocur-tp,
fara personatate, fara nc un detau arhtectonc dstnctv, care sa e
nocueze tocma acest sentment de cufundare n anonmat, mpct
comportamentu respectv. Toate oraee dn [are foste comunste au
acea aspect: sufocate de bocur urae, dentce, n cuor terse. Omuu
era mpusa prn orce m|oace perderea dentta[.
Controu comportamentuu se creeaza dn frageda prunce, prn
nregmentarea n tot feu de organza[ bazate pe o erarhe bne stabta,
cu un statut rgd, cu obga[a de a purta un anumt gen de unforme,
aceea pentru to[. n Romna regmuu comunst a fost nfn[ata
organza[a na[onaa a "omor patre", n cadru carea comportamentu
copor era controat nca dn faza precoara. Urmau apo organza[a de
poner, UTC-u, sndcatu, organza[a de partd .a.m.d. ntreaga popua[e
trebua cuprnsa n una sau ma mute forme de organzare, cu regu strcte,
eventua cu unforme specfce, care sa creeze sentmentu supuner fa[a de
autorta[, orce reprezentare ar f avut acestea. Inducerea supuner
determna mpct un anume mode de comportament. Omu nu trebua sa
aba tmp de refec[e pentru a a|unge a vreo opne propre sau a
manfestar personae. Permanent, ndvdu era ocupat sa partcpe a
ac[une organza[e, sa se zbata pentru ob[nerea unor mc recompense, n
ma|ortatea cazuror "ttur de mert" ce nu aveau nc o componenta
materaa, sa se comporte "exempar" pentru a accede a trepte superoare
ae erarhe grupuu. ntr-un asemenea medu, guvernat de regu
nenumarate, orce act comportamenta putea f nterpretat ntr-un anume fe,
atragnd dupa sne recompense sau pedepse. Indvdu era men[nut per-
manent ntr-o baan[a asupra carea concentra ntreaga aten[e. Ac[onnd
n sensu dort de autorta[, e era recompensat, audat , uneor, promovat;
ac[onnd n sens nedort, e era expus oprobruu pubc, crtcat,
retrogradat, supus unor munc umtoare.
Va[a n cadru unu asemenea sstem, fara aternatva, fara derogar de a
regu (n cazu ma|orta[ ceta[enor obnu[), aduce pe ndvd n stua[a
de a crede sncer ca recompensee pe care e ob[ne n cazu
comportamentuu "corect" sunt absout fret. De asemenea e crede sncer
ca atunc cnd este pedepst pentru acte "ncorecte", char merit pedeapsa.
Astfe mpunerea unu anume gen de comportament atrage dupa sne, n
tmp, modfcarea gndr ndvduu char a sentmenteor acestua.
Ob[nerea controuu tota asupra ndvduu prn determnarea moduu
sau de comportament mpune crearea unu ntreg sstem de rtuaur
obnun[e mente sa asgure coezunea grupuu, sa cufunde ndvdu n
anonmat sa- faca sa se supuna dn refex autorta[or reguor statuate
de acestea. Se a|unge astfe a crearea une manere de a vorb, de a se
mbraca, de a se tunde, char a o anumta exprese facaa. "Lmba|u de
emn" att de ronzat dupa coapsu comunsmuu reprezenta totu, a
vremea u, o poarta spre promovarea socaa. Ce care a|ungeau sa-
stapneasca erau conten[ ca puteau accede mut ma uor spre vrfu
erarhe. Mu[ a|ungeau char sa creada sncer ca un asemenea mba| este
"dpomatc" superor ceu utzat de "vug". Tunsoarea "decenta" era un
at eement care facea pe oamen sa nu se deosebeasca un de a[. n
sstemee totatare asatce, ma|ortatea popua[e purta un so de unforme
tot tmpu ze. Dependen[a totaa fa[a de regm dn punct de vedere
fnancar obga pe ceta[en obnu[ sa se aeze a coada pentru a prm
perodc mbracamnte nca[amnte. Char sa f vrut, oamen nu aveau
posbtatea sa- procure hane ma "atfe". Cu tmpu, obnun[a -a facut
sa creada sncer ca ace gen de mbracamnte este ce ma potrvt, ce ma
decent, ce ma practc. Oamen mbraca[ deosebt e provocau un nstnctv
sentment de respngere.
n cadru secteor, adep[ sunt supu unor nenumarate rtuaur ce e
creeaza un anume gen de comportament, care, a fe, atrage dupa sne
reformarea gndr a sentmenteor. Un fost membru a secte u Moon
amntete ca pna obceur orentae mnore precum desca[atu a
ntrarea ntr-un centru de medta[e, ngenuncherea pecacune n fa[a
ceor ma n vrsta faceau sa se smta deosebt de restu um, sa aba un
sentment de reaxare mu[umre de sne.
Indvz care totu ma rezsta ntegrar totae sunt acuza[ de egosm,
de mentata[ nvechte , nante de a f pedeps[, se ofera "ansa"
reabtar. Pentru a se reabta, sau char pentru a nu se pune n asemenea
stua[, ndvz cauta sa se ntegreze perfect grupuu, a|ungnd pna a a-
controa cee ma mc gestur sau char tonu voc n dorn[a de a nu e cu
ceva n evden[a. Supunerea totaa fa[a de conducator, orce reprezentare ar
avea acesta, devne ce ma mportant ucru pe care au de nva[at.
Conducator tu ca nu pot comanda gndure ascunse ae ndvzor.
nsa e tu foarte bne cum sa e comande comportamentul, pentru ca
gndrea emo[e sa se conformeze de a sne acestua.
%ontrolul gndirii presupune ndoctrnarea ndvzor att de profund,
nct e sa accepte necond[onat deooga grupuu, sa adopte n mod fresc
nou mba| sa formeze refexu de a respnge nstnctv orce "gnd
perturbator". Pentru a deven un "bun" membru a respectvuu grup soca,
ndvdu a|unge sa s| manpueze sngur propra sa gndre.
n sstemee totatare, oamen sunt adu n stua[a de a crede ca
deooga propagata de conducator repreznta "adevaru absout", sngura
nterpretare corecta a reata[. Doctrna ntregu paen|en de eg
reguamente ae sstemeor totatare nu se axeaza doar pe ftrarea
nforma[or cuese de ndvd dn exteror, c ma aes au n vedere crearea
unu sstem de gndre prn care ndvdu nsu sa seecteze sa
nterpreteze nforma[e n sensu dort de der.
ndoctrnarea, pentru a f ct ma efcenta, trebue sa se bazeze pe
smpctate. Indvduu se anueaza posbtatea de a |udeca nprorunzme,
de a nterpreta stua[e socae, n speca prn mpar[rea tuturor
fenomeneor n "bune" "ree". Nuan[ee sunt excuse. n acest sens,
oznca: %ine nu este cu noi, este mpotriva noastr separa dntr-o data
socetatea, umea exteroara, n "bun" "ra", n oamen care gndesc
"corect" namc cu "mentata[ nvechte". Demtarea dntre cee doua
categor este strcta nu accepta nc o derogare, nc o nterpretare. Pentru
a da masura ucruror "corecte", tot ce este "bun" perms se regasete n
magnea conducatoruu. Tot ce este "rau" provne dn afara.
Ma mut, toate sstemee totatare sus[n ca doctrna or este rguros
fundamentata dn punct de vedere tn[fc. Este, de fapt, sngura "vaaba",
sngura "adevarata". Dn acest motv, ndvzor e este nocuata deea de a
nu se ma gnd a asemenea ucrur, "de|a verfcate", pentru ca deoog
sstemuu au avut gr|a sa gndeasca pentru e sa e asgure ntegrarea n
"cea ma buna dntre um".
Conducator unu sstem totatar creeaza ntotdeauna un mba| propru
grupuu, acatut dn cuvnte expres specfce, pentru ca mba|u pune a
dspoz[a gndr smboure cu care aceasta opereaza. %ontrolnd limajul,
se poate controla gndirea. Ma|ortatea stua[or ce ar necesta anaze
compexe pentru a f n[eese n esen[a de oamen obnu[ sunt
condensate, etchetate reduse a smpe cee verbae, ce atrag dupa ee
formarea unor cee de gndre.
Spre exempu, n secta u Moon, atunc cnd un membru are dfcuta[ n
a se n[eege cu un atu, stuat fe deasupra, fe dedesubtu sau n erarha
grupuu, confctu este cafcat drept "probema Can-Abe". Aceasta
etchetare nduce medat n mntea adep[or modu de rezovare a
confctuu: Can trebue sa se supuna u Abe sa- urmeze, nu sa- ucda,
aa cum s-a ntmpat n epsodu descrs de Vechu Testament. Cu ate
cuvnte, ce stuat pe o treapta erarhca superoara are ntotdeauna
dreptate. n acest mod confctu este dezamorsat pe oc. ncercarea vreunu
adept de a gnd atfe este cafcata medat drept supunere fa[a de dorn[a
Davouu de a- pune pe Can-ce-rau ma presus de Abe-ce-bun. Acest
ceu verba de gndre mpedca pe adep[ sa |udece actee
eventuaee gree ae conducatoror. Pentru ca deru ac[oneaza
ntotdeauna corect , char daca decze u par uneor bzare, e te foarte
bne ce face.
Ceee verbae , ma apo, cee de gndre au rou de a- separa net pe
membr grupuu de restu um. Acest ucru este vzb ma aes n cadru
unor secte, a caror sstem de ndoctrnare este foarte efcent pentru
faptu ca der or ac[oneaza asupra unor grupur de oamen reatv
restrnse, zoate de ansambu soceta[. Prn practcarea unu mba|
propru, sectan[, se smt superor, ae|, posesor a adevaruu absout. n
acea tmp, ceee verbae servesc pentru derutarea nou-ve-n[or. Aceta
au mpresa ca sectan[ au a|uns a o n[eegere superoara a fenomeneor
ve[, ca pentru a deven asemenea or trebue parcurse nenumarate trepte
n[atce, care sa deschda no por[ ae cunoater, ca vor f necesar an
ntreg de efortur pentru a accede a "adevaru absout''. n reatate,
nsundu- mba|u secte, partcpnd a rtuaure n[atce, novc vor
nva[a cum sa nu gndeasca. E vor nva[a ca adevarata cunoatere
nseamna credn[a totaa n deooga secte.
O ata componenta mportanta a controuu gndr este formarea
refexeor mentae ae ndvduu de a respnge orce gnd ce ar putea
contraven deooge. |udecarea nstnctva a dverseor stua[ socae este
anhata, prn crearea une no dentta[ sprtuae a ndvduu, deosebte
tota de cea veche. Procesu nducer unor astfe de refexe mentae are ma
mute etape. n prma faza se apca negarea totaa a deor "ncorecte",
coroborata cu cenzurarea drastca a nforma[or vente dn exteror: %e spun
ei nu este adevrat. (ste o minciun inventat de dumanii notri. Treptat,
ndvdu a|unge n stua[a de a- forma e nsu un nou mod de gndre.
Atunc cnd are unee dub, dn nstnct va f nva[at sa gndeasca: *a ceva
s-a ntmplat din motive ine ntemeiate. Apo nu va ma gnd, c va ven
medat cu |ustfcarea: *a ceva s-a ntmplat pentru c treuia s se
ntmple.
Crearea refexeor mentae are ca scop aducerea ndvzor n stua[a de
a respnge dn start orce dee ce vne n contradc[e cu doctrna sstemuu,
prce crtca a adresa conducatoror sau a grupuu. Astfe de ndvz vor f
ncapab sa ra[oneze cu detaare, sa evaueze sa nterpreteze obectv
stua[e socae. Rgdtatea gndr or va mpedca sa se angreneze char
n ce ma bana schmb de opn. E vor f sncer convn ca sunt posesor
adevaruu absout. Dar ceea ce este ma grav, vor f a fe de sncer convn
ca to[ ce ce nu au de asemenea or e sunt duman de moarte trebue
emna[.
Tot n deea nducer refexeor mentae este ncura|at un anume gen de
crtca autocrtca- n cazu mutor ndvz, de atrofat pna aproape de
dspar[e, nstnctu de |udecare detaata a unor stua[ socae nu poate f
emnat defntv. De aceea e trebue pervertt treptat, oferndu--se ansa
de a f utzat, spre exempu, n afrmarea unor parer crtce. Crtca
autocrtca au menrea de a crea o magne de "obectvtate" a sstemuu,
ntruct ceta[enor e este perms sa- expuna, char pubc, parere. nsa
punctu vta a acestor manfestar consta n faptu ca ncodata nu este
permsa crtcarea deooge, c a fenomeneor, a stua[or a persoaneor
care i se opun. ntotdeauna doctrna, sstemu, conducatoru sunt ma presus
de orce ndoaa. n consecn[a numa ceea ce se opune este demn de
crtca. La fe, autocrtca nu va ncude ncodata parerea de rau a ndvduu
ca a crezut necond[onat n deooga grupuu, c nemu[umrea ca nu a
crezut destu pentru a f un "bun" ceta[ean sau un "bun" adept a secte
respectve.
n cadru unor secte se practca ntens rtuaur specae de aungare a
gnduror "ree". Adep[ sunt nva[a[ sa dentfce e n aceste gndur
sa e anheze pentru a se putea rdca pe o "treapta superoara a
cunoater".
n func[e de secta, respectvee rtuaur pot consta n: rugacun, matan,
medta[, cntece specfce, repetarea cu voce tare sau n gnd a unor cee
cu vaoare de smbo, ntrarea n transa .a.m.d. Treptat, rtuaure devn
obnun[a. Indvdu este "programat" sa e actveze a prmu semn de
ndoaa, teama sau nesguran[a. Automatsmu a|unge a perfec[une, ar
sectantu ncepe sa se roage brusc sau ntra subt n transa fara ca macar sa
reazeze ca tocma a avut un gnd "rau".
Asemenea automatsme mentae de naturare a orcaru gnd "ncorect",
a orcare ndoe sau ncerttudn repreznta cea ma drecta cae de a rupe
ndvdu de reatate. Pentru e doctrna grupuu va f perfecta, conducator
vor f perfec[, ar toate ucrure ree ce se vor ntmpa vor f numa dn
vna u. Daca n cadru secteor astfe de automatsme se pot crea n cteva
saptamn sau un, n cadru sstemeor socae ma mar este nevoe de an
sau char de decen. Cu ct trece ma mut tmp, apar no genera[, care,
char daca nu ar f ndoctrnate n mod evdent, ar a|unge sa serveasca
deooga regmuu prn smpu fapt ca traesc n ace sstem, ca ntreg
comportamentu or, modu de gndre, sstemu de vaor, standardee
cuturae etc. se formeaza sub nfuen[a totaa a deooge respectve. Dn
acest motv, sesmee socae mar, provocate de praburea unu ntreg
sstem doctrnar, nduc a nveu ntreg popua[ starea de anome, despre
care am dscutat ntr-un capto anteror. Pentru reducerea peroade de
anome ct ma mut posb este necesara restructurarea dn teme a
ntreguu sstem de vaor, de eg reguamente. Perpetuarea une star de
fasa tranz[e, n care veche structur mentata[ contnua sa func[oneze,
char sub forme poete, n parae cu noe mecansme potce, economce
socae, nu face dect sa permanentzeze haosu confuza. Sstemee
totatare au putut f nstaurate rapd tocma prn emnarea competa, ntr-
un nterva de tmp foarte scurt, a vechor structur. Instaurarea unu regm
democratc, bazat pe ncura|area ndvduu de a- manfesta propra sa
denttate, nu se poate reaza prn for[a. Ac ntervne rou personata[or n
store.
Atunc cnd personata[e, afate a conducere n asemenea stua[ de
crza, sunt ncapabe sa mprme un curs ascendent redefnr soceta[,
artzan manpuar pot nduce foarte uor sentmentu cupabzar
generae. Avnd n vedere ca fostu regm deoogc totatar a nocuat n
mentatatea ceta[enor de rnd deea ca doctrna ac[une conducatoror
sunt ntotdeauna corecte, ar fenomenee negatve sunt puse excusv pe
seama oamenor obnu[, cu concep[ "ncorecte", aceta vor putea f
nvnu[ mut ma uor de toate reee, pe motv ca "mentatatea or este
nvechta", ca nu vor sa n[eeaga mare[a programeor propuse de der
|uste[ea acestora, ca se asa nfuen[a[ de duman na[un sau de dver
"hugan" or "goan", ca toata umea este corupta, ca oamen nu- merta
der.
Conducator totatar nu vor accepta ncodata deea ca fenomenee
negatve s-ar putea ntmpa dn cauza ncompeten[e or, doctrne pe care o
servesc, sau sstemuu pe care sus[n. Char n fa[a ceor ma care
evden[e ae eecuu totatarsmuu, e vor sus[ne n contnuare deooge
de nspra[e totatara sub dverse pretexte precum: $e poate democraie i
cu un despot luminat... .a.m.d.
Revennd a mecansmee de contro a gndr, trebue subnat n
acest caz faptu ca, ac[onnd asupra gndr, expoatnd fenomenu de
dsonan[a cogntva se poate ob[ne controu asupra comportamentuu
sau a sentmenteor.
%ontrolul sentimentelor consta n manpuarea emo[or ndvduu n
restrngerea ct ma mut posba a spectruu sau sentmenta. <inovia i
frica sunt doua nstrumente absout necesare pentru a [ne oamen sub
contro. Manpuarea sentmentuu de vnova[e da cee ma bune rezutate
pentru ntegrarea ndvduu n socetate, pentru cufundarea u n anonmat,
dar pentru nducerea supuner necond[onate fa[a de autorta[.
Vnova[a poate f de mute feur. Astfe vina istoric este cea prn care se
creeaza cupabzarea generaa. Pentru orore nazsmuu a fost bamat
ntregu popor german. Pentru aruncarea bombeor de a Hroshma
Nagasak, fecare amercan s-a sm[t vnovat. Pentru a nu se ncepe
procesee crmnaor comunt s-a nsnuat deea ca to[ membr de partd
ar f vnova[ de crmee comse n agaree pucare comunste. Vna
storca poate f ndusa att de cucertor dn afara, care urmaresc sa ob[na
supunerea necond[onata a "vnova[or" n numee pacateor comse de
reprezentan[ acestora, ct de propr conducator, care doresc sa-
|ustfce unee acte grave sa e preznte dstorsonat n och opne pubce
nterne sau nterna[onae. Vna storca se bazeaza pe nducerea unu
sentment de compctate ntre autorta[ ceta[en obnu[, char daca
decze e au numa un, cea[ reprezentnd doar masa de manevra.
Compctatea vna storca prnd mut ma repede n regmure totatare,
acoo unde opoz[a a fost emnata, ar der ac[oneaza vorbesc n
numee ntreg na[un.
<ina incapacitii de afirmare a propriei identiti, exprmata prn
sentmentu de nsatsfac[e a ndvduu ca nu traete a nveu vaor sae,
poate f de asemenea expoatata pentru ampfcarea star de nemu[umre
pna a stadu de revota or, n sens opus, pna a acceptarea une supuner
totae fa[a de autorta[, supunere n schmbu carea ndvduu este
factat accesu spre treptee superoare ae erarhe socae, spre un oc pe
care acesta consdera ca merta.
<ina pentru aciuni comise n trecut este ntens utzata de artzan
manpuar pentru anta|area ndvduu. n acest sens sunt acatute dosare
voumnoase, care pot f scoase a veaa or de cte or persoana n cauza da
semne de nesupunere. Puterea extraordnara a acestu tp de vnova[e
determna crearea unor no genur de "pacate", tocma pentru a face
dosaree ct ma voumnoase. Iar daca ndvdu a avut o va[a exempara, se
pot gas orcnd parn[, fra[, preten sau smpe cunotn[e ae acestua
pentru greee carora sa fe facut e raspunzator. Martursrea pacateor
nu aduce ncodata ertarea or. Cu att ma pu[n utarea. n sstemee
totatare sau n sectee dstructve, este generazata apcarea practc
ntnte a soceta[e democratce doar n cadru proceseor penae: Tot ce
spui poate fi folosit mpotriva ta.
<ina social consta n cupabzarea generaa a ndvzor pentru taree
exstente n socetate. Prn nducerea aceste vnova[, ndvdu este
determnat sa- mnmazeze propre sae probeme ncerttudn, sa nu
ma dea aten[e ndoeor a adresa ceor care conduc. %um te poi lega de
unele greeli minore ale guvernului, cnd atia oameni mor de foame pe
strzi i din vina ta;, suna doar una dntre ntrebare retorce prn care se
propaga vna socaa. n cadru unor secte se a|unge a bamarea adep[or
pentru toate taree soceta[, char pentru cee potetce, precum mnenta
decanare a unu razbo nucear. E sunt facu[ raspunzator pentru toate
pacatee omenr. Bnen[ees, ca sa- spee "greee", trebue sa creada
nestramutat n deru or sprtua, care, ma devreme sau ma trzu, e va
aduce ertarea.
,rica este ceaat sentment utzat pe scara arga pentru manpuarea
ndvzor, n speca n sensu men[ner coezun grupuu soca dn care fac
parte. Sentmentu de frca este ndus ampfcat n doua drec[ prncpae,
fecare avnd a baza o amenn[are specfca. Astfe, n prmu rnd, ndvz
sunt avertza[ permanent asupra percouu reprezentat de for[ee oste dn
exteror, care ac[oneaza contnuu pentru a dezmembra a dstruge grupu.
Aceste for[e pot f autorta[e statuu n cazu unor secte extremste, "for[ee
mperaste, reac[onare" n cazu sstemeor socaste, su|tor Davouu n
cazu unor grupar regoase, grupare comunste n cazu unor soceta[ cu
doctrna de dreapta, etne rvae n cazu n care se urmarete exacerbarea
unor confcte nteretnce, grupare terorste dumane une na[un, reg
sau unu sstem soca .a.m.d.
Manpuarea ndvzor prn nducerea ampfcarea amenn[aror vente
dn exteror poate a|unge pna a subtta[ extrem de perfde. n cazure n
care "dumanu" nu exsta, e este nventat. Indvdu trebue men[nut
permanent ntr-o stare de frca pentru a nu avea tmp sa gndeasca. n
acea tmp, exsten[a "dumanuu" poate motva, n sstemee totatare,
ac[un n for[a, sngeroase, care au ca scop fna accentuarea star de
teama nesguran[a n rndure ntreg popua[. Propaganda nazsta s-a
bazat ntr-o mare masura pe nvnova[rea evreor de toate reee soceta[.
Moane de oamen au fost uc n numee aceste de, dar, n acea tmp, a
fost dezvotat un mens sstem de represune ment sa dstruga orce opozant
a regmuu, ndferent daca avea sau nu vreo egatura cu etna evreor. La
rndu sau, propaganda comunsta se baza pe exacerbarea sentmenteor de
teama fa[a de "ac[une dumanoase ae cercuror mperaste,
reac[onare". Orcne nu era de acord cu doctrna comunsta putea f orcnd
nvnova[t de egatur cu "agenture strane".
Avnd n vedere cee spuse ma sus, ese n evden[a cea de-a doua cae
de utzare a teror n scopu controar totae a ndvduu. Acestua este
ndusa, permanent, teama de a nu f descopert pedepst de autorta[,
ndferent daca vna u este reaa (n sensu ncacar unor regu arbtrar
mpuse de regmu a putere) sau pur smpu nventata. Aceasta perfda
combna[e ntre dezvotarea unu sentment de vna ndvduaa frca de a
nu f descopert este cu att ma efcenta cu ct regue sunt ma
numeroase, ma ocute , astfe, foarte uor de ncacat. ntr-un sstem
totatar dezvotat este practc mposb ca ndvdu sa respecte absout
toate regue ege, ma aes ca aproape n fecare z sunt nventate atee
no, ar popuarzarea or este [nuta n fru, "dn ra[un superoare", astfe
nct ceta[eanu sa afe de ee aba dupa ce e-a ncacat a devent, n
acest fe, pasb de pedeapsa. Ma mut, de fecare data cnd apar
regementar no, efectu or este retroactv, pentru a nu da nc o ansa
ndvduu, orct de supus de atent ar f e.
De mute or, pentru a controa efcent emo[e ndvzor, se utzeaza
redefinirea sentimentelor. n acest mod, ceea ce era motv de trste[e trebue
sa devna pre| de bucure, ceea ce reprezenta o rune trebue sa devna o
mndre .a.m.d. Fercrea, spre exempu, este un sentment spre care aspra
orce fn[a umana. n unee secte, de pda, der spun ca omu poate f
ferct numa atunc cnd se smte ct ma aproape de Dumnezeu. Dar cum
Dumnezeu este, n vzunea respectvor der, ma tot tmpu neferct
nemu[umt, ar f un adevarat sacregu ca adep[ secte sa- manfeste,
vreodata, n mod deschs, bucura. n consecn[a, starea de fercre se atnge
prntr-o permanenta nefercre sufern[a. De mute or, sectan[ a|ung n
extaz numa dupa ce se supun unor supc nfrcoatoare (fagear, postur
negre, automutar, crucfcar etc). Cu ct durerea este ma atroce, cu att
e se smt ma aproape de dvntate, dec ma ferc[.
Redefnrea sentmenteor este o tehnca de baza n absout toate
sstemee totatare. Cop sunt crescu[ educa[ dupa standarde no,
conform carora tradarea parn[or pentru "mentata[ nvechte" devne un
mert. Ma mut, n sstemee comunste de mna forte, au fost numeroase
cazur n care f -au acuzat parn[ n cadru unor procese pubce au
cerut condamnarea or a moarte. Tner au fost prezenta[ ca vertab ero,
au fost cope[ de onorur s-a factat ascensunea socaa, pentru ca
exempu or sa fe urmat de ct ma mu[. Treptat s-a creat o noua
mentatate, n care dea[unea a fost rdcata a rangu de vrtute, de
"ndatorre patrotca" fundamentaa a orcaru ceta[ean. Ma trst este faptu
ca astfe de metode sunt contnuate char dupa coapsu sstemeor
totatare. n Romna, spre exempu, a ase an dupa revou[a dn
decembre 1989, foru egsatv a adoptat noua ege a secretuu de stat, n
care dea[unea se men[ne ca o exprese a "fdeta[ fa[a de [ara". Pentru a-
demonstra aceasta fdetate, fecare ceta[ean este obgat sa-
supravegheze sa- suspecteze permanent semen, sa devna un
coaborator asduu a servcor de nforma[. Astfe noua ege a secretuu de
stat nu numa ca men[ne redefnrea sentmenteor n[ata de fostu regm,
dar are un a doea scop extrem de mportant, acea de a crea o
nentrerupta stare de suspcune n rndure ceta[enor. Astfe este factata
dezbnarea, oamen pot f asmu[[ mut ma uor un asupra atora, ar
controu asupra or este extrem de efcent, conform prncpuu de
guvernare: Divide et impera9, enun[at de Machave. De fapt, prncpu este
preuat de a roman: Divide ut regnes9 0Dezin ca s domneti91.
Fercrea, n ma|ortatea cazuror de redefnre a sentmenteor, este
redusa a bucura ndvduu de a se ntegra grupuu, de a- urma adua
conducatoru, de a ndepn contncos toate sarcne ce sunt atrbute. n
Coreea de Nord, cop, dar foarte mu[ oamen matur atngeau char o
vertaba stare de extaz a vederea "Conducatoruu" Km Ir Sen. De
asemenea, n mute secte, fercrea adep[or este concretzata ntr-o munca
epuzanta n foosu grupuu, n cedarea tuturor bunuror catre comuntate,
n respectarea fecaru ndemn adresat de catre der. Char atunc cnd
acesta face ape a sacrfcu suprem, aa cum a fost cazu n Guyana, cnd
|m |ones a determnat snucderea n grup a peste noua sute de oamen.
Ate doua sentmente utzate ntens de artzan manpuar sunt
loialitatea devotamentul. Un ura sstem de propaganda este pus n
mcare pentrua- determna pe ndvd sa- canazeze sentmentee
negatve numa catre ce dn afara grupuu. Nu este admsa nc o crtca a
adresa doctrne sau a deror, c doar a adresa ceor care au concep[
potrvnce sstemuu. De asemenea, autocrtca este ncura|ata doar n
sensu bamar orcare tendn[e de nesupunere fa[a de normee deooge
respectve sau fa[a de ndemnure conducatoror. Pentru ncura|area
sentmentuu de cufundare n anonmat, ce atrage dupa sne obeden[a
necond[onata fa[a de autorta[, ndvz sunt nva[a[ sa nu se ma
preocupe de e n, de nevoe aspra[e or fret, c numa de ceea ce
este "bun" "corect" pentru ntregu grup. n acest sens, sstemu comunst
urmarea contnuu nducerea n contn[a ceta[eanuu a prncpuu: De la
fiecare dup capaciti, fiecruia dup nevoi. Indvdu trebua sa se
gndeasca permanent a faptu ca sunt destu ce cu un standard de va[a
ma scazut dect e (apare ac sentmentu de vna socaa), de aceea nu
trebua sa se pnga, c sa depuna efortur tot ma mar pentru "bnee
coectv". Nu conta ca acest prncpu era apcat numa oamenor de rnd, n
tmp ce suprastructura se bucura de prveg nemasurate. Despre acee
prveg era nterzs sa se vorbeasca. "Codu etc echta[ socaste"
anua erarha freasca a vaoror acuza medat de "egosm" pe ce care
doreau sa- puna n evden[a propre or capacta[. Manfestarea unu sprt
egatarst perfect (n cazu ceta[enor de rnd) era dovada suprema a
oata[ fa[a de doctrna comunsta.
O mportan[a deosebta pentru controu tota asupra structur
emo[onae a ndvduu o are manipularea relatiilor interpersonale ae
acestua. Lder urmaresc drec[onarea ndvzor spre un anume gen de
preten, e nocueaza necestatea evtar ceor cu concep[ "ncorecte",
angreneaza n actvta[ entuzaste de grup, axate n speca pe ndepnrea
ndemnuror vente de a conducator. Munca patrotca, coectarea stceor
goae, organzarea de brgaz artstce, dncoo de scopu or pur economc
sau cutura, creeaza preten smpat avnd a baza tocma ndepnrea
une "sarcn" transmse "de a Centru". Char mce abater de a na
mpusa "de sus" sunt toerate, pentru a da ndvduu sentmentu de
bertate, pentru a- determna sa se angreneze sncer n respectvee
actvta[.
Uneor, sentmentee pe care trebue sa e manfeste permanent un "bun"
membru a grupuu soca sunt mpuse prn drectve care. Acestea au un ro
bne determnat, ma aes atunc cnd vzeaza pe ce ma tner membr a
soceta[, a caror sstem de vaor este n pna formare. Astfe Statutu
omor patre, eaborat n tmpu regmuu Ceauescu, mpunea nca dn
prmee paragrafe: +oimii patriei treuie s fie ntotdeauna veseli. Orct ar
parea de absurda, a prma vedere, o asemenea "sarcna", trebue uat n
consderare ntregu sstem de educa[e dn vremea respectva, sstem prn
care prm raspunzator de ncacarea statutuu puteau f educator. Trebua
ca e sa- men[na vese pe mc "om", dar, n acea tmp, sa- nve[e sa
respecte ntocma ege regementare regmuu. n consecn[a, sngura
sou[e era aceea de a- forma pe cop n aa fe nct sa fe vese ferc[
numa atunc cnd gndeau se comportau "corect".
Controu rea[or nterpersonae ma are o componenta deosebt de
mportanta, anume controlul relatiilor se'uale. Lder sstemeor totatare
mpun regu foarte strcte n ceea ce prvete aegerea parteneruu de va[a
numaru urmaor pe care poate avea un cupu. O aten[e deosebta este
acordata tnere genera[, deoarece aceasta este mut ma uor de
ndoctrnat. n tmpu regmuu nazst, aegerea unu so[ sau a une so[
apar[nnd etne evreor echvaa cu trmterea ntr-un agar de concentrare
extermnare. n parae, der nazt au magnat au pus n apcare un
program haucnant de ob[nere a unor no genera[ de "aren", care sa
repreznte vtoru na[un germane. Trupe specae SS rapeau dn tertore
ocupate cop care corespundeau "standardeor" nternau n camne
specae unde erau crescu[ doar n scopu procrear. Pe de ata parte, mute
tnere germane erau seectate, ntr-o atmosfera de extaz deoogc, pentru
msunea "suprema" de a ofer cop Rech-uu. Fetee se mpreunau. n cadru
organzat supravegheat, cu soda[ german, de asemenea seecta[
rguros, pe care nu cunoteau nc nu ma ntneau vreodata. Dupa
natere, prunc erau preua[ medat n camne specae crescu[ n sprtu
doctrne nazste. E nu ma vedeau ncodata parn[, ar aceta dn urma
erau mndr ca servsera patra Fhrer-u.
n Romna regmuu comunst, casatore erau controate prn m|oace
ma subte. n foarte mute cazur, parn[ se opuneau casatore copuu cu
cneva provennd dntr-o fame "cu probeme". E tau ca nou cupu va
avea de sufert dn cauza "peteor" de a dosaree vtoareor rude apropate
de aceea preferau sa evte asemenea stua[. Erau ndeobte dorte
casatore cu odrase ae suprastructur comunste, avndu-se n vedere
prvege de care se va bucura, automat, tnara fame. Aparea astfe o
poarzare nvzba a soceta[ n fam "bune" fam "cu probeme".
n ceea ce prvete "potca demografca" a Partduu Comunst Romn,
stua[a a capatat accente dramatce, ma aes n tmpu regmuu
Ceauescu. n dorn[a u de a crea "omu nou", Ceauescu, a fe ca Hter
ca to[ cea[ der a sstemeor totatare, a tut ca masa de manevra
cea ma doca va f consttuta de tnara genera[e, crescuta educata "n
sprtu vaoror comunsmuu", ce urma sa a ocu ceor cu "mentata[
nvechte". n acest sens, un prm pas a fost facut prn nterzcerea
avorturor, ucru ce a dus a naterea unor genera[ ntreg de "ceaue".
Apo, pentru a emna tota avorture egae, a fost n[at un sstem draconc
de eg reguamente, ce a dus a moartea a m de feme. Doctoror e-a
fost nterzs, sub amenn[area cu an gre de pucare, acordarea orcaru
a|utor pacenteor afate n stare grava, ca urmare a unor nterven[
emprce, pna ce acestea nu- denun[au pe autoru nterven[e. Char
atunc cnd femee se afau n coma, sstemu cond[ona acordarea prmuu
a|utor de exsten[a unu denun[. M de fam au ramas ndoate, sute de
medc au a|uns n pucar, ate m de tnere au fost trmse a nchsoare,
deoarece, char daca facusera martursr compete, fapta era pedepsta
exempar, n semn de avertsment pentru ce care ar ma f ndraznt sa
ncace respectvee eg. n acea tmp, pentru ncura|area nateror,
deoog comunsmuu au nventat ttu onorfc de "mama erona", acordat
femeor cu mu[ cop.
nsa cond[e tot ma mzere de va[a dn utm an a regmuu
Ceauescu au facut ca apar[a unu cop sa devna o adevarata probema n
foarte mute fam. De aceea avorture candestne au contnuat. Pentru a e
contracara ma efcent, autorta[e au mpus fecare feme dn Romna
obgatvtatea de a se supune perodc unu contro gnecoogc umtor, ce
urmarea depstarea nregstrarea unor eventuae sarcn nca dn prmee
un. n acest mod, va[a ntma a ntreg popua[ a ntrat sub o
supraveghere foarte strcta. Dupa revou[a dn decembre '89 s-a decretat
medat bertatea avorturor, nsa responsab pentru acea potca sodata
cu m de vctme nu au fost ncodata tra a raspundere.
Controu ve[ sexuae este practcat n foarte mute secte. n unee
dntre ee, adep[or e este mpus un regm de abstnen[a. Pentru a putea
rezsta, e trebue sa- gaseasca o preocupare permanenta, aceasta fnd, ce
ma adesea, desfaurarea unor munc extenuante n foosu grupuu (de fapt,
n foarte mute cazur, ce care profta de roadee munc adep[or este
excusv conducatoru secte). n ate grupur, sectan[ sunt ndemna[ spre o
va[a sexuaa frenetca, spre adevarate org char perversun, precum cee
practcate n unee grupur satance. n ambee cazur, adep[ devn tot ma
dependen[ de stu de va[a a grupuu, ar controu asupra star or
emo[onae a|unge o arma redutaba n mne conducatoruu secte.
Dar cea ma puternca tehnca utzata n ob[nerea unu contro tota
asupra sentmenteor ndvduu este nocuarea spaimei fa de prsirea
grupului. Indvdu este obnut cu o totaa dependen[a fa[a de comuntatea
dn care face parte. E trebue sa se smta n sguran[a numa n cadru
grupuu. Permanent se spune ca, n cazu parasr comunta[, va ramne
fara aparare, se va mbonav, va f persecutat de ce dn afara, va f char
ucs sau se va snucde. n cadru unor secte, adep[ a|ung sa aba vertabe
reac[ de panca numa a gndu pecar: transpra, batae nm se
acceereaza, subcontentu e transmte o dorn[a ntensa de a respnge
respectva dee. n soceta[e totatare, aparatu de propaganda se preocupa
ntens de dfuzarea une magn ct ma sumbre a um exteroare. Prn
mede ofcae de comuncare n masa or prn ntermedu zvonuror, umea
exteroara este nfa[ata ca un spa[u haotc, popuat numa de terort,
droga[, omer, crmna, ndvz fara scrupue, care aba ateapta sa-
ngenuncheze sa- expoateze pe nou-ven[. O captura mportanta pentru
propaganda totatara sunt ce reven[ n [ara, dupa eecure nregstrate n
exteror. Aceta sunt medatza[ ntens, pu sa- preznte nereazare ca
fnd obectve, generate excusv de ac[une for[eor ocute dn exteror,
apo sunt rencadra[ n socetate, char cu unee prveg efemere, ca
exempu de marnme a sstemuu fa[a de "f ratactor".
nsa orcum s-ar ac[ona pentru ob[nerea controuu asupra emo[or
unu ndvd, trebue re[nut faptu ca, o data dobndt acest contro,
comportamentu gndrea ndvduu se vor conforma no structur
emo[onae.
n concuze, modfcndu-se una dntre componentee dentta[
ndvduae (fe gndre, fe comportament, fe structura afectva), ca urmare
a fenomenuu de dsonan[a cogntva, ceeate doua se vor adapta
corespunzator.
n cee ma mute cazur nsa, artzan manpuar ac[oneaza n parae
asupra tuturor ceor tre componente, astfe nct fecare modfcare a unea
dntre ee sa vna medat n ntmpnarea modfcaror ceorate doua. Astfe
efcen[a n ob[nerea unu contro tota asupra ndvduu este maxma...
S"area creieruui
n captou precedent am prezentat cee tre mar drec[ de ac[une
pentru ob[nerea unu contro tota asupra ndvduu: remodearea
comportamentuu, restructurarea gndr redefnrea structur
emo[onae. Pentru fecare drec[e n parte am dat nenumarate exempe de
modfcar mpuse ndvduu. Stratega mpuner acestor modfcar, pentru a
f efcenta, pentru ca schmbare sa fe durabe, are ca numtor comun
succesunea a tre etape: dezg"earea, sc"imarea reng"etarea.
Dezg"earea are ca scop dstrugerea totaa a vechuu eement de
denttate a ndvduu (act de comportament, mod de gndre, sentment).
$c"imarea este reprezentata de nocuarea nouu eement de denttate.
#eng"etarea consta n fxarea no personata[ a ndvduu, pentru ca ea sa
rezste n tmp.
Acest mode n tre trepte a fost studat, n n generae, de Kurt Lewn, n
an patruzec, apo a fost descrs sstematzat, doua decen ma trzu, de
Edgar Schen de R.|. Lfton. Utm do -au bazat stude pe anaza
programeor de spaare a creeruu, utzate n Chna maosta, a sfrtu
anor cnczec. Modeu n tre trepte nu este nsa apcab numa unor
tehnc de feu ceor utzate de comunt chnez pentru a- "convert" pe
przoner or amercan. E este apcab n toate mpre|urare n care
ndvdu este supus unor constrnger fzce, socae sau pshce, pentru a
se crea o noua denttate.
Daca nu se au n consderare credn[a, vaore, attudne, sentmentee
sau actee de comportament ce urmeaza a f modfcate, modeu n sne
(devent astfe neutru dn punct de vedere mora) poate expca toate
procesee de nfuen[are de schmbare a personata[ ndvduu, att cee
cu fnatate moraa negatva, ct cee ce urmaresc scopur poztve, dn
perspectva morata[, precum reeducarea n pentencare sau pshoterapa.
Dezg"earea, sc"imarea reng"earea sunt specfce proceseor de
ndoctrnare dn sstemee totatare, metodeor de convertre a dverse
reg secte regoase, sstemeor de reeducare dn pucar,
proceseor de recuperare mentaa dn sptaee de bo nervoase,
antrenamenteor dn armata, ar exempee pot contnua. Modeu n tre
trepte este unversa vaab , de fapt, snguru cu adevarat efcent.
Dezg"earea este cea ma mportanta etapa a procesuu, de efcen[a e
depnznd reuta apcar ntreguu mode. Pentru a pregat un ndvd n
vederea une schmbar radcae, denttatea acestua trebue dstrusa. E
trebue sa fe compet dezorentat. Sstemu sau propru de vaor,
standardee conform carora se raporta a umea exteroara se n[eegea pe
sne nsu sunt anhate pentru a pregat terenu schmbar ce va urma.
Dezg"earea poate f apcata pe dverse ca. Prma ar f detaarea
individului din mediul su social i ani"ilarea deprinderilor sale zilnice. Lpsa
contacteor nterumane obnute va prva de posbtatea unor confrmar
exteroare ae manfestaror sae, sporndu- deruta. n nchsor, n sptaee
de bo nervoase, n aezamntee monahae, n taberee de nstrure .a.m.d.,
sstemu de reguamente nterne, obgatvtatea purtar unor vemnte
specfce, aceea pentru to[, programu znc foarte rguros stabt creeaza
un cadru cu totu nou, compet dfert de ce cu care era famarzat ndvdu.
n acea tmp, veche deprnder sunt utate se formeaza no obnun[e
ce vor ntra curnd n refex. O stua[e asemanatoare, de ma pu[n
evdenta, se ntnete n nsttu[e de nva[amnt, ma aes acoo unde
func[oneaza nternatee. Nevot sa ocuasca a camn sau n campusure
unverstare, tnaru se adapteaza treptat unu nou medu soca, contactu
cu ce de acasa devne dfc, programu de studu reguamentee nterne
creeaza no obnun[e. n acest mod, procesu de educa[e ncepe pe un
"teren defrat", eberat, n mare parte, de nfuen[a experen[e anteroare.
La fe se petrece n armata. Reguamentu strct, ncazar-marea,
unformee, psa contacteor cu ce de acasa dezorenteaza compet pe
recrut fac mut ma uor de nstrut, mut ma obedent fa[a de ordnee
superoror. Un studu dn 1954, efectuat n ma mute unta[ mtare dn
Statee Unte, revea faptu ca rezutatee mtaror erau cu att ma bune,
cu ct untatea or se afa ma departe de casa, ar contactee cu ce apropa[
erau ma pu[ne.
n sstemee totatare, dupa preuarea puter, ntregu sstem de eg este
modfcat ntr-un tmp foarte scurt, se mpun rapd no deprnder no forme
de comportament, mergnd pna a purtarea unor hane specfce, utzarea
unor ate formue de adresare or respectarea unu nou program znc, astfe
ca, pe fondu star generae de anome, propovadutor no doctrne au o
aderen[a sporta n rndure mar mase a ceta[enor.
O varanta ma dura a aceste prme ca de dezg"eare este mortificarea
eului. Ea se ntnete n speca n unee secte regoase sau n agare.
Indvduu se au defntv toate bunure personae, este prvat, de mute
or, char de unee semne dstnctve ae persoane sae prn obgatvtatea
tunsuu a pee a rasuu, prmete un numar n ocu numeu, este supus
unor munc sau rtuaur extenuante deseor umtoare, personatatea e
compet anuata. Devne un "nmen" cufundat n anonmatu ceor mu[.
Vechea sa denttate este compet dstrusa.
n unee cute satance, novcee, pentru a f rupt compet de vechea
personatate, este supus unor rtuaur ce mpca desacrazarea
profanarea unor smbour unanm acceptate n umea exteroara ( se
mpune sa scupe crucea, sa |ure ca va omor parn[ sau preten daca
se va cere, sa faca dverse |ertfe anmae etc).
O ata metoda foarte utzata pentru dstrugerea dentta[ O ndvduu
este prvarea acestua de somn. n competare se poate ven cu o noua
deta precum cu no ore de masa, ce sporesc dezorentarea persoane. n
unee grupur se foosete regmu amentar sarac n protene bogat n
gucde. De asemenea, subamentarea contnua a ndvduu are efecte
sensbe n submnarea stabta[ sae pshce. n agaree de concentrare
nazste, metoda era generazata. n Romna regmuu Ceauescu, ntreaga
popua[e a [ar, cu excep[a nomencatur, suferea de foame. Aa-numtu
"program de amenta[e ra[onaa" avea ca scop att erodarea rezsten[e
pshce a ndvduu, ct ocuparea tmpuu ber a acestua cu o
permanenta aergatura dupa amente, pentru a nu avea cnd sa ma
gndeasca. Trebue remarcat faptu ca, dupa caderea regmuu comunst,
n[atoru respectvuu "program" a a|uns mnstru a sanata[.
Dezg"earea este reazata cu maxmum de efcen[a n zoare, atunc
cnd ndvz nu au posbtatea ntre[ner unor egatur cu exteroru.
Sstemee totatare nterzc ceta[enor or caatore n stranatate. n sectee
extremste, adep[ sunt adu ntr-o stare de dependen[a totaa fa[a de
aezamntu grupuu.
>ipnoza este o ata metoda, foarte puternca, pentru desfaurarea
procesuu de dezg"eare. Extrem de efcente sunt tehnce hpnotce bazate
pe utzarea deberata a confuze pentru nducerea star de transa.
Confuza rezuta atunc cnd ndvdu este supus unu fux de nforma[
contradctor, comuncate n acea tmp. Spre exempu, hpnotzatoru
spune pe un ton autortar: %u ct vei ncerca mai mult s nelegi ceea ce
spun, cu att te vei dovedi mai incapail s pricepi vreodat. nelegi; De,
a o anaza ma atenta, fraza pare a avea sens, efectu e medat asupra
subectuu este crearea unu sentment de dsconfort pshc.
nsa char n absen[a hpnoze, atunc cnd ndvdu este men[nut mut
tmp ntr-un oc zoat supus permanent unor astfe de fuxur
nforma[onae confuze, e va a|unge sa- suprme dn refex gndrea ogca
sa se comporte asemenea ceor afa[ mpreuna cu e n zoare. Controu
nforma[e dovedete astfe ntreaga putere de manpuare a contn[eor.
Indvdu nu ma are ncredere n sne, c se adapteaza dn nstnct
comportamentuu de grup.
n ma|ortatea secteor, starea de transa este atnsa prn medta[
ndeungate, edn[e de confesune, rugacun, cntece n grup .a.m.d. n
soceta[e totatare, acestea sunt nocute cu edn[ee comune de
nva[amnt potc, sndcat or partd, cu screrea unor nenumarate
autobograf, cu partcparea a spectacoe grandoase de venerare a
deror, cu auderea nterpretarea cnteceor patrotce etc. Char daca nu
cu aceea ntenstate ca n cazu secteor, starea de dsconfort pshc totu
apare , pentru emnarea e, ndvdu se conformeaza dn refex normeor
mpuse de autorta[. Ma mut, o eventuaa ncacare a normeor actveaza
profunde sentmente de vnova[e, rune teama de a nu f pedepst.
Asemanare refexeor de comportament a|ung pna a dentfcare. Spre
exempu, a te rdca n pcoare a paras bserca n tmpu une predc este
a fe de nacceptab ca a te rdca a paras saa n tmpu une edn[e de
nva[amnt potc.
Revennd a metoda propru-zsa de spaare a creeruu, aceasta este
consderata unanm drept forma extrema de ndoctrnare potca sngura
cu adevarat efcenta. De au urmat ca dferte, att ru, ct chnez au
desavrt-o. Amercan, prn cteva programe utrasecrete ae CIA, au expe-
rmentat at gen de metode, n care au utzat hpnoza, drogure, ocure
eectrce, admnstrarea de dferte substan[e chmce .a.m.d. Au fost
depate orce mte ae etc medcae profesonae, au fost sacrfcate
ve[ omenet, nsa rezutatee nu au confrmat ateptare. Comunt ru
ce chnez -au pastrat "suprema[a" n domenu, de nu au foost tehnc
"exotce" precum amercan, ar voen[a fzca a fost aproape nexstenta.
Metoda ruseasca de spaare a creeruu ncepea prn zoarea
przoneruu ntr-o ceua austera. Garze care supravegheau permanent,
prn rota[e, supuneau ncontnuu a tot feu de umn[e n|osr, pentru a-
crea senza[a une ruper totae de umea exteroara. spuneau cnd sa
stea n pcoare cnd sa se aeze, ndcau n ce poz[e sa doarma
trezeau cnd facea o mcare ct de mca, nterzceau orce stmu exteror
(car[, tr, conversa[).
Dupa patru-cnc saptamn, przoneru caca. Pngea, mormaa, avea
haucna[, se ruga de unu sngur. Dn ace moment ncepea nterogatoru.
n fecare noapte garden duceau ntr-o camera specaa unde atepta
anchetatoru. Acesta nu acuza de nmc, c se arata convns ca przoneru
te foarte bne de ce se afa acoo. La rndu sau, przoneru se stradua sa-
demonstreze nevnova[a fara a t de ce era acuzat. Ore n r, nop[ n r,
ce do treceau n revsta ntreaga va[a a przoneruu, n cee ma mc
amanunte. Apo o uau de a capat. Anchetatoru depsta orce neconcordan[a
o ampfca, prezentnd-o ca pe o dovada ndubtaba de vnova[e. De
cte or przoneru ncerca sa se |ustfce, anchetatoru zbucnea n rs,
determnndu- sa caute un at raspuns, ct ma pauzb.
Dupa saptamne de zoare de nesguran[a, przoneru ncerca
sentmente de uurare de recunotn[a atunc cnd se ntnea cu
anchetatoru, acesta fnd sngura fn[a cu care putea comunca. Ma mut,
a|ungea sa se nvnova[easca sngur, pentru a face ancheta sa avanseze,
pentru a nu ma tra n tensunea aceea pshca nsuportaba. Treptat avea
mpresa ca muncete cot a cot cu anchetatoru pentru rezovarea ct ma
rapda a cazuu sau.
Pe masura ce treceau saptamne, przoneru asa tot ma mut
sufetu n mne anchetatoruu, ar acesta, or de cte or ob[nea o noua
marture, sabea presunea. oferea przoneruu o [gara, statea cu e a
tacae, spunea ca este un smpu om care trebue sa- faca mesera. Daca
przoneru ntrza sa faca no martursr, strngea dn nou urubu,
aratndu-se nemu[umt ca -a fost neata ncrederea, ca nu s-a coaborat
aa cum ar f trebut.
Pe masura ce acuza[e a adresa u ncepeau sa se contureze,
przoneru dadea seama ca sngura cae de a scapa de ace cavar era
martursrea competa. Atfe nfernu ar f contnuat a nesfrt. n nouazec
noua a suta dn cazur, a|uns n aceasta faza, przoneru semna tot ce se
punea n fa[a.
n Ununea Sovetca de pe tmpu u Stan, martursrea competa marca
sfrtu nterogatoruu. Dupa ob[nerea e, przoneru era mpucat sau
trms ntr-un agar de munca. Dn acest motv, termenu de "spaare a
creeruu" este mpropru foost n cazu proceduror fooste de ru asupra
przoneror. Izoarea nterogatore consttuau, de fapt, doar prma etapa
a metode, cea de dezg"eare.
Spre deosebre de ru, chnez au apcat ntreaga succesune a etapeor,
propunndu-, nca de a nceput, sarcna amb[oasa a reeducar
przoneror. Pentru e, ob[nerea martursror compete reprezenta aba
nceputu. Pentru a trece a faza a doua, cea de sc"imare, mutau przoneru
ntr-o ceua ma arga, aatur de a[ de[nu[. Ac avea oc ndoctrnarea. Dn
zor pna n noapte, przoneru studa, mpreuna cu cea[, pe Marx pe
Mao, ascuta preeger de nva[amnt potc se autoevaua n cadru
edn[eor de autocrtca. Supraveghetor nu aprecau ndvdua progresee,
c numa a nveu ntreguu grup. Orce ameorare, ct de mca, a cond[or
de deten[e, depndea numa de "progresee" nregstrate de absout to[
membr grupuu. Dn acest motv, fecare przoner era foarte atent a
comportamentu ceora[, atacndu- voent pe ce care se dovedeau ma
rezsten[ a ndoctrnare. n cee dn urma, "rezsten[", nemasuportnd
presune exerctate de coeg asupra or, se conformau comportamentuu
de grup. Imedat e sm[eau cum cea[ prvesc cu smpate char cu
recunotn[a. Se crea astfe refexu de supunere necond[onata fa[a de
procesu ndoctrnar. Supunerea facea pe przoner sa suprave[uasca n
deten[e, sa se bucure de consdera[a coegor sa, sa se cufunde n
anonmat pentru a- reduce zbucumu nteror. Nou comportament atragea
dupa sne, dn cauza fenomenuu de dsonan[a cogntva, remodearea
sm[a-mnteor , n cee dn urma, a gndr. n tmp, przoneru a|ungea sa
creada ca numa credn[a n noua doctrna putea aduce stma ceor dn |ur.
E avea "revea[a" ca deooga comunsta repreznta "adevaru absout", ca
doar u trebua sa- dedce va[a.
Avnd n vedere acest proces de "spaare a creeruu", utzat de chnez
asupra przoneror de razbo occdenta, se poate n[eege mut ma uor
cea de-a doua etapa a modeuu de creare a une no dentta[ anume
sc"imarea...
$c"imarea consta n a mpune ndvduu un nou mod de a se comporta,
de a sm[ de a gnd. Astfe se umpe vdu creat de tergerea vech sae
dentta[ se creeaza noua denttate. n acest sens, aa cum am vazut
ceva ma nante, procesu de ndoctrnare consta att n tehnc evdente,
conven[onae (ore de nva[amnt potc, ectur, rtuaur specfce), ct n
metode subte, neconven[onae (ncuderea ntr-un grup supunerea a
presune exerctate de acesta, crearea refexeor de gndre .a.m.d.). Mute
dntre tehnce fooste n peroada anteroara, cea a dezg"erii, sunt
utzate, n contnuare, n aceasta a doua etapa.
Metoda chneza a demonstrat ca cea ma puternca sursa de nfuen[a, n
cadru unu grup zoat, este reprezentata de dorn[a noor przoner de a
deven asemenea veteranor. Veteran sunt percepu[ ca modee de
comportament fe de a gnd, ca exempe de adaptare suprave[ure, ca
ndvz care au scapat de povara acuza[or se afa spre fnau unu
extenuant proces de reformare a personata[. Novcee, dsperat, confuz,
afat a mta rezsten[e tnde sa urmeze dn nstnct experen[a veteranor
pentru a suprave[u.
Trebue remarcat faptu ca remodearea novcor prn aceasta metoda se
face numa cnd aceta sunt convn de sncertatea veteranor. Daca
exsta un dubu ct de mc ca veteran s-ar afa n su|ba autorta[or, ca sunt
nformator sau agen[ a Puter, tehnca nu ma da rezutate. Novc se
zoeaza n e n, refuza contactee cu cea[ membr a grupuu, respng
orce cooperare. Dn acest motv, metoda chneza nu presupune, n mod
speca, contacte cu vreun przoner anume, nu se bazeaza pe nftrarea de
nformator sau agen[ de nfuen[a supmentar. Grupu este tratat n
ansambu sau, ar constrngere sau recompensee se apca tuturor. Orce
contact cu vreun veteran ar trez suspcune ar compromte procesu de
ndoctrnare. Este sufcent ca veteran sa- |oace rou or de ndvz afa[ a
gran[a dntre va[a n pentencar bertate. Novc au ncredere n e
pentru ca smt asemenea or. n acea tmp tnd sa e urmeze
comportamentu pentru ca veteran repreznta un mode de suprave[ure.
Acea ucru se constata, de pda, n practca |udcara. Membr bandeor
crmnae rezsta de obce cu nverunare nterogatoror extenuante
presunor de tot feu vente dn partea anchetatoror. nsa atunc cnd un
membru marcant a bande este determnat sa coopereze cu anchetator,
exempu sau, n marea ma|ortate a cazuror, determna pe cea[
dencven[ sa faca martursr compete.
Aceea metoda este utzata n anumte pentencare, n vederea
reeducar de[nu[or. Eforture autorta[or se concentreaza asupra ceu
care este prvt ca der de catre cea[ pucara. Atunc cnd acesta este
determnat sa coopereze, nfuen[a u asupra grupuu poate f determnanta
n procesu de reeducare. Metoda mpca totu rscur seroase. Daca
egatura deruu de grup cu autorta[e este descoperta mut prea devreme
de catre cea[ de[nu[, acesta poate sa cada n dzgra[a grupuu, sa fe
cataogat drept "gua", "crptor" .a.m.d. Astfe ntreaga stratege da gre,
ar susceptbtatea de[nu[or crete, facndu- mut ma greu de reeducat
prn repetarea aceste tehnc sau char prn apcarea atora.
n sptaee de bo nervoase este cunoscut faptu ca, pentru recuperarea
pacen[or, cea ma mare nfuen[a asupra acestora o au garden,
nfrmeree sau cea[ pacen[. Medc pshatr ob[n, de obce, ma pu[ne
succese dect personau auxar, tocma pentru ca rezsten[a nterna a
pacen[or se ampfca nstnctv n prezen[a unu cadru medca cu
autortate. n unee sptae, pshatr, pentru a ob[ne rezutate poztve, se
men[n n umbra, coordoneaza comportamentu nfrmereor a gardenor,
supravegheaza dscret adunare "bere" ae bonavor.
O metoda deosebt de efcenta, dar, ntr-un fe, rscanta, este cea a
"frateu ma mare". Foarte mute compan au renun[at a metoda tutear
noor anga|a[ de catre persoane afate spre vrfu erarhe. Nou-ven[ sunt
ncredn[a[ ceor afa[ pe aceea treapta cu e, dar vech n mesere, sau
ceor de pe treapta medat superoara. Aceta au mut ma muta nfuen[a,
astfe se creeaza rea[ nterpersonae mut ma stabe, care, n fna, fac
pe nou-ven[ sa devna oa frme. Rscu consta n faptu ca un dntre
"fra[ ma mar" pot avea propre or frustrar, pe care e nocueaza
novcor, determnndu- sa devna retcen[ sau char ost fa[a de ce dn
fruntea erarhe. n ate cazur, "fra[ ma mar" pot manfesta o oatate
ostentatva fa[a de compane, efectu fnd crearea aceua sentment de
retcen[a.
n sectee extremste, sc"imarea are oc n cadru unor rtuaur
extenuante, monotone, repetate a nesfrt, n grup. Uneor predce pe
care sunt nevo[ sa e ascute no adep[ sunt sofstcate, aproape
nentegbe, nsa mesa|u genera este ntotdeauna acea: umea
exteroara este rea, de aceea unca speran[a o repreznta apartenen[a a
secta respectarea ntocma a nva[aturor deruu. "Iumnarea sprtuaa
este mposba pentru ce dn exteror, deoarece e nu cunosc adevaru."
Iar "adevaru" poate f n[ees numa prntr-o supunere oarba fa[a de
ndemnure conducatoruu. "Veche concepte" trebue abandonate pentru a
emna "rau", gndrea ra[onaa este potrvnca progresuu sprtua, n
consecn[a numa credn[a fara mte poate sava sufetu trupu. Recru[or
se nocueaza un nou comportament, un nou mod de gndre, no
sm[amnte n mod gradat. E sunt consdera[ asemenea unor nou-nascu[
dn punct de vedere sprtua. n momentu n care se observa o prea mare
rezsten[a dn partea vreunua, procesu este ncetnt , ce ma adesea,
respectvu este ncredn[at unu sectant expermentat care sa- contnue
ndoctrnarea. ntotdeauna, puterea de nfuen[a a parteneror de grup are
ma mar anse de reuta dect presunea dn partea ceor stua[ n fruntea
erarhe.
De mute or, edn[ee de ndoctrnare pot deven obsedante, confuze,
dar tocma asta se dorete. Nou adept este adus ntr-un gen de transa
hpnotca, n care gndrea ogca este anhata, marnd astfe ansee de
reuta ae procesuu crear une no dentta[. n pus, daca novc adorm n
tmpu unor rtuaur obostoare, sentmentu de vnova[e pe care ncearca
nstnctv poate f expoatat a maxmum, pentru a- face sa se straduasca
ma mut n atngerea "umnar sprtuae" pe caea ndcata de deru
secte.
O ata tehnca de sc"imare este "experen[a sprtuaa". Cee ma bne
pastrate secrete ae recrutuu sunt coectate treptat, eventua prn
ntermedu noor sa preten dn cadru secte, transmse deruu pentru
a f fooste ma trzu, n revearea une aa-zse "experen[e sprtuae". Spre
exempu, nou adept a avut o pretena care s-a snucs. Informa[a este
pasata conducatoruu, care, a momentu potrvt, n cadru unor rtuaur
specfce, o face cunoscuta. Recrutu, tnd ca nu dvugase nmanu secretu
sau fnd convns ca ce carua - mpartase nu putea trada ncrederea,
a|unge a concuza ca deru -a ctt gndure sau a comuncat cu
dvntatea. n consecn[a e a|unge sa- ceara ertare pentru nsufcenta
preocupare de a deven un "bun" membru a secte, ar ncrederea u n der
devne de nezdruncnat. n acea tmp, prn astfe de trucur, conducatoru
secte capata o aura cvasdvna. cum psa de credn[a n dvntate este
ce ma mare pacat a unu sectant, dar orgnea tuturor reeor dn ume,
noua denttate a adep[or va f psta tota de atrbutu gndr ogce. n
consecn[a, dependen[a adep[or de secta de deru acestea va f totaa.
Dn nou, stude de pshooge socaa axate pe anaza tehncor de
manpuare dn cadru secteor arata ca totu cea ma puternca presune de
nfuen[are a noor membr vne dn partea semenor or de|a ndoctrna[.
Aceta dn urma sunt absout convn ca tu exact ce e psete nou-
ven[or "preucreaza" n consecn[a. Veteran au senza[a ca e sunt
sngur vnova[ n caz ca recrutu nu e destu de maeab, de aceea
maresc eforture presunea pna cnd ob[n rezutatu dort.
Pentru acceerarea procesuu de creare a une no dentta[, membr
grupuu sunt mpar[[ n subgrupur, astfe nct recru[ sa se afe
permanent n prea|ma sub nfuen[a unor veteran de care sa se ege
sufetete.
Dar sc"imarea nu mpca doar nocuarea unu sentment de supunere
necond[onata fa[a de deru secte sau nocuarea unor precepte regoase
cu totu no. Pentru a f de durata, se urmarete crearea une vertabe
"mtoog" a grupuu. Adep[ a|ung, treptat, sa- marturseasca ntre e
"veche pacate", sa raspndeasca povete de succes ae secte sau
storsre cu aura mstca avndu- n centru pe der, sa perceapa noua va[a
dn cadru grupuu ca fnd sngura posba pentru e. Se nate astfe un sm[
a comunta[, ar dependen[a sectan[or de grup este defntva. Amenn[a[
cu parasrea secte sau cu dezntegrarea acestea, e vor aege snucderea,
aa cum s-a ntmpat n Guyana.
Trebue adaugata observa[a ca, pentru reuta sc"imrii, o
mportan[a aparte o are medu 0fizic, daca putem sa- spunem aa) n care
se afa recrutu. Dupa cum s-a vazut, izolarea este absout necesara. Cee
ma efcente procese de schmbare au oc n nchsor, sptae, nternate,
cazarm etc. Lder secteor extremste duc ntotdeauna adep[ n ocur
zoate, departe de umea ncon|uratoare, unde orce contact cu exteroru
este anhat. Aezarea secte este rdcata dn teme, ntr-un oc vrgn, a fe
cum noua denttate a adeptuu este reconstruta tota, pe spa[u ber
ob[nut prn dstrugerea vech personata[.
Avnd n vedere tehnce de sc"imare a dentta[ n sectee regoase
sau n dferte nsttu[, se pot face ate numeroase paraee cu
manpuarea dn sstemee socae totatare. Ideooga comunsta, spre
exempu, urmarea formarea "omuu nou". Procesu de sc"imare ncudea
zoarea ntre gran[ee [ar, dstrugerea a tot ceea ce amntea de trecut,
renventarea store, exacerbarea cutuu personata[, deposedarea
ceta[eanuu de tot ceea ce -ar f ofert un anume grad de ntmtate
cufundarea u n anonmatu une mase de manevra unforme, ncuderea u
n tot feu de grupur de ndoctrnare nca de a cea ma frageda vrsta
.a.m.d.
Eecu sstemeor totatare, ma aes a ceor de sorgnte comunsta, s-a
datorat, ntr-o anume masura, numaruu foarte mare de ndvz a caror
mentatate trebua schmbata. Procesu are anse de reuta cu att ma
mar, cu ct grupu este ma restrns. totu nu aceasta este cauza
prncpaa a eecuu, c supralicitarea. ntr-un capto anteror spuneam ca
una dntre cee ma recente concuz ae cercetatoror n pshooge socaa
este aceea ca presunea manpuatoruu asupra ndvduu nu trebue sa
depaeasca un anume prag. Deparea praguu echvaeaza cu decanarea
unu ntens sentment de frustrare. Acesta va f pastrat n nteroru
ndvduu, va f ascuns de frca de represa, nsa, ma devreme sau ma
trzu, va zbucn cu efecte ncontroabe.
Pentru reuta totaa a manpuar, ndvdu trebue sa ramna cu uza
ca e a aes sc"imarea, nu ca -ar f fost mpusa. Nu trebue sa utam ct de
preocupat era Goebbes ca programee u de propaganda sa nu depaeasca
mta peste care popua[a ar f fost pctsta ar f nchs butonu radouu.
Spre deosebre de e, actvt u Ceauescu au exagerat enorm
manfestare de venerare a "crmacuu", ar efectu a fost exact nvers ceu
preconzat.
Se cuvne ac o dgresune cu prvre a dferen[a fundamentaa dntre
socasmu de sorgnte moscovta socasmu democratc. Pentru ce care
au trat ( au sufert) ntr-un sstem socast totatar, pare de-a dreptu
bzara aderen[a pe care o au dee socaste n democra[e vertabe,
char n rndure une mar par[ a nteectuata[ occdentae. Aceasta
percep[e are a baza confuza nten[onata pe care propaganda comunsta a
creat-o prntr-un vast sstem de deznformare manpuare a opne pubce
nterne nterna[onae. S-a ncercat nocuarea de ca socasmu este
acea, ndferent de cae prn care este promovat. Ma mut, char astaz,
cnd sstemee totatare s-au prabut, nostagc comunt, n nten[a de a
convnge ceta[en ca doctrna n numee carea au mtat era "corecta", au
Sueda ca exempu de [ara n care prncpe socaste (n speca n ceea ce
prvete redstrburea ventuu) au avut ctg de cauza. Or, tocma ac se
afa deosebrea esen[aa.
n democra[e autentce, ceta[eanu este lier s opteze pentru
socasm, a fe ca pentru orce ata deooge. De asemenea, e este lier s
renune a respectva doctrna atunc cnd nu ma este convns de efcen[a
e. n sstemee socaste totatare, ceta[eanu este forat s se supun
precepteor deoogce mpuse "de a Centru", fara a avea nc o ata varanta.
Ma mut, nesupunerea echvaeaza cu pedepse adesea nsuportabe.
Standardu nat de va[a atns n Sueda se datoreaza tocma sistemului
democratic de acoo. Dezastru dn [are est-europene a fost provocat tocma
de sistemul totalitar. Aderen[a pe care o au prncpe socaste n
democra[e autentce se datoreaza faptuu ca adep[ or cred sincer n ee.
Praburea "agaruu socast" a fost posba pentru ca oamen nu au mai
crezut n deooga socasta, poate pentru ca au fost for[a[ s-o faca
decen n r.
Trebue remarcat faptu ca succesee regmuror socaste s-au
nregstrat n prma peroada a acestora, atunc cnd oamen nca traau cu
uza ca socasmu este op[unea or freasca. n acea vreme, era absout
rea entuzasmu ceor care, spre exempu, n Romna, au construt, prn
munca vountara, ne ferate Bumbet-Lvezen, Sava-Veu sau ate
numeroase obectve. Pentru ca ace oamen, atunc, credeau sncer n "zor
une ere no". Dar pe masura ce regmu a devent tot ma apasator, ar
nveu de tra tot ma scazut, e au ncetat sa ma creada. Astfe, cteva
decen ma trzu, regmure socaste s-au prabut dn nteror, tocma
pentru ca marea ma|ortate a popua[e sm[ea nevoa une aternatve.
totu, poate ca o anume confuze perssta. Sunt tot ma mu[ ce care
sus[n ca prncpe socaste conteaza a urma urme, nu cae prn care au
fost promovate acestea, ar daca s-au nregstrat eecur, a fost dn cauza
unor conducator ncapab, nu a sstemuu n sne. Argumenta[a poate
parea ogca, dar ea eudeaza compextatea fenomenuu.
Sstemu socast de sorgnte moscovta punea doctrina pe primul plan.
Omu trebua sa se supuna acestea fara crcnre. Stua[a n [are
occdentae este tota dferta, pentru ca, acoo, deooga socasta este doar
o parte a unu sstem democratc, n care omul se afl pe primul plan, ar
sstemu trebue sa se adapteze pentru a pune n vaoare personatatea
cata[e fecaru ceta[ean, ndferent de op[unea u potca.
n [are est-europene, nveu de tra tot ma scazut era motvat de
ofcata[ prn necestatea exsten[e unor "genera[ de sacrfcu" care sa
faca posb ace "vtor umnos", tot ma ndepartat. Oamen nu traau n
prezent, c doar sufereau, sngura or speran[a fnd ca urma se vor bucura,
poate, de va[a. n democra[e vertabe, oamen traesc n prezent, se
bucura de va[a se ngr|esc n mod norma de genera[e vtoare.
n esen[a, deosebrea dntre socasmu de sorgnte moscovta ce
democratc este deosebrea dntre totalitarism democraie. Prncpe
socaste a|unsesera, n Est, doar nveu doctrnar ment sa nsttue un
regm autortar, n care nu era admsa nesupunerea, ma aes fa[a de
conducator. De aceea metodee de nstaurare de men[nere a unu astfe
de sstem erau foarte asemanatoare cu cee utzate n ate regmur
totatare (de exempu, n ce nazst). Ideooga, prncpe "na[atoare" n
numee carora guvernau der comunt a|unsesera smpe de abstracte,
mente sa |ustfce represunea. Ceea ce nteresa pe conducator era doar
men[nerea une puter absoute asupra oamenor, n numee carea sa-
aroge prveg nemasurate. E erau prm care ncacau prncpe pe care e
propovaduau. De aceea sstemee socaste totatare a|unsesera sa nu ma
aba nmc comun cu socasmu autentc. Ee erau pur smpu ssteme
totatare, perfect asemanatoare ceor pornte de a o doctrna de dreapta,
spre exempu. ntotdeauna, extremee se atng. Acesta este motvu pentru
care curentu socast dn soceta[e democratce, concretzat n
Interna[onaa socasta, refuza sa se asoceze cu partde socaste de
sorgnte moscovta sau asemanatoare or. Pentru ca astfe de partde nu
urmaresc promovarea doctrne socaste (aa cum decara), c sunt doar
nstrumentee prn care se ncearca promovarea unu sstem totatar.
Socasmu a fost, este va ramne o deooge cu o mare putere de
fascna[e asupra oamenor. nsa promovarea prncpor sae este posba
numa n cadru unu sstem democratc. Doar ntr-un asemenea sstem, n
care oamen sunt ber sa aeaga, aderen[a sncera a doctrna socasta are
anse de reuta. n pus, orce abatere de a prncp este medat
sanc[onata de ceeate partde, ar percou aunecar spre totatarsm (
spre toate consecn[ee nefaste ae acestua) este cu att ma mc, cu ct
sstemu democratc este ma puternc.
n fond, n democra[e avansate spre care se tnde, ma aes n cee
partcpatve, confruntare deoogce perd foarte mut dn ntenstate.
Ceta[eanu nu ma este nteresat de doctrna n sne, c de ceea ce ofera
promotor e n sensu bunastar personae medate. ncrncenare,
zvrcore, confruntare voente au oc doar acoo unde sstemu
democratc este aba n formare. Varantee hbrde, precum "democra[a cu
un despot umnat", au avut uneor efecte benefce doar n democra[e
frage, pe o peroada mtata. Preungrea une astfe de peroade duce
nevtab a aunecarea spre totatarsm, n momentu n care "despo["
ncep sa prnda gustu puter nemtate.
#eng"earea este cea de-a trea utma etapa a procesuu de creare a
une no dentta[. Dupa ce -a fost dstrusa vechea personatate a fost
supus ndoctrnar, ndvduu se cmenteaza noua denttate, pentru a nu
exsta posbtatea sa revna a veche obceur, sentmente sau mod de
gndre, o data et de sub presunea manpuatoror sa. O mare parte
dntre tehnce descrse a prmee doua etape sunt fooste n contnuare.
Neg|area reng"erii poate duce a eecu ntreguu proces. Statstce
arata ca, n cuda programeor de reeducare dn unee pentencare, foarte
mu[ de[nu[, o data ebera[, recdveaza. Dn prma z de bertate, e se
ntorc a vech preten, n medu soca cu care sunt obnu[ reau
ndeetncre egae. Un ucru asemanator se ntmpa cu fot pacen[ a
sptaeor de bo nervoase, o data reven[ a stua[a famaa sau socaa ce
e-a produs caderea pshca. n cazu acestora, lipsa unui suport social
ulterior zadarncete programee de resocazare carora e-au fost supu n
peroada nternar.
n domenu educa[e, se te de|a ca "repet[a este mama nva[atur".
nsa prncpu nu se apca numa acumuar de cunotn[e. Sstemu
educa[ona, dupa cum am spus de|a, are menrea de a crea eevuu
anumte deprnder, un sstem de gndre specfc, o scara de vaor prn
prsma carea acesta va evaua ceea ce ofera socetatea, no preten
coeg de munca etc. Integrarea proaspatuu absovent ntr-un medu tota
dfert de ce cu care fusese obnut n tmpu studor poate anha efectu
peroade de educa[e, cu consecn[e adesea negatve.
De asemenea membr unor secte regoase, atunc cnd e parasesc,
revn treptat a veche deprnder, sub presunea nouu medu soca.
Pentru ca procesu de creare a no dentta[ sa nu se termne cu un eec,
peroada de reng"eare este rguros urmarta. Indvduu se mpune, n
prmu rnd, sa- bameze trecutu, sa- faca autocrtca, sa se confeseze
ndrumatoror sau parte-neror sa. E trebue sa se smta permanent vnovat
de faptee, gndure sentmentee pe care e-a ncercat nantea
sc"imrii. n agaree de reeducare sau n cutee extremste, ndvdu este
obgat sa- neg|eze apttudne specfce, sa- renege fama fot
preten sau coeg, sa- reprme dorn[ee fret sau nteresee personae
sa se preocupe doar de ceea ce se spune ca este "perms", "corect" or
"na[ator". De cee ma mute or, ca n etapee precedente, novcee este
dat spre tuteare unu veteran. Astfe, se atng doua obectve. Novcee va
avea permanent un mode de comportament a care sa se raporteze spre
care sa tnda, ar veteranu va gas confrmarea credn[e sae n respectu
pe care - va arata nva[aceu.
Noua pereche sau, dupa caz, nou grup va forma n acest fe o "fame
adevarata". Ceeate egatur de snge vor f prvte doar ca o demodata
fame "boogca", neavnd nmc comun cu sprtu. |m |ones, deru secte
Templul poporului, a care membr au coms acea haucnanta snucdere
coectva n Guyana, e-a mpus adep[or sa sa se adreseze cu formua de
"tata". Comunt ru denumeau pe Stan "tutucu".
Pentru a mpusona cmentarea no dentta[, ndvduu se da, uneor,
un nou nume, se mpun un nou st de mbracamnte, o noua tunsoare, no
formue de adresare, un nou mba|, toate acestea specfce grupuu
neavnd nc o egatura cu peroada anteroara dn va[a u. n sstemee
totatare, am dscutat de|a, se a|unge pna a mpunerea unu nou tp de
ocun[a, a unu nou sstem educa[ona, a unu nou regm amentar .a.m.d.
n scopu ruper tuturor egaturor trad[onae ae ndvduu, acesta este
for[at sa ocuasca ntr-un medu cu totu nou ct ma pst de ntmtate.
Lder maror ssteme totatare au n[at deportare n masa. ntreg grupur
etnce au fost determnate, prn for[a n marea ma|ortate a cazuror, sa-
paraseasca tertore natae sa se stabeasca a sute m de kometr
dstan[a, n ocure de batna ae ator popoare. Confctee sngeroase
nteretnce, nregstrate ma aes n utm an n numeroase zone ae gobuu
(n fosta Unune Sovetca, n fosta Iugosave etc.) sunt urmarea nefasta a
unor astfe de ac[un, desfaurate cu decen n urma. Mutarea ntr-un medu
tota nou face mut ma faca subordonarea ndvzor fa[a de autorta[.
Lps[ de suportu soca mora cu care erau obnu[, oamen se vor
supune noor conducator, ca urmare a unu eementar nstnct de
conservare.
O ata metoda efcenta de reng"eare este transformarea adeptuu n
propovadutor. Repetnd mereu aceea de, n eforture de a cucer no
adep[, ndvdu va a|unge sa creada nestramutat n ee, char dupa erea
de sub nfuen[a drecta a manpuatoror. n acest fe, vctma va deven a
rndu sau manpuator, ar sstemu dstructv se va perpetua a nesfrt.
Atunc cnd acest mode n tre trepte, unversa vaab, este apcat n
mod rguros, e poate avea efecte tragce asupra ndvduu, daca acesta
a|unge n stua[ socae cu totu no, ncompatbe cu denttatea ce -a fost
mpusa de artzan manpuar.
n cazu adep[or u |m |ones, aceta au aes snucderea coectva
atunc cnd au fost amenn[a[ cu rentoarcerea a va[a dn afara secte.
O stua[e dramatca se ntnete n cazu unor veteran de razbo.
"Sndromu Vetnam", spre exempu, a fost cauzat tocma de hatusu dntre
peroada "cazona" a ndvduu, peroada n care acestua s-a nocuat o
noua denttate, cea de razbonc n apararea une cauze |uste, medu
soca n care e a revent. Afat dn nou n m|ocu ceor apropa[, veteranu
nu a ma benefcat de suportu soca avut n cadru armate. Dmpotrva, e a
vazut ca ma|ortatea ceor dn |ur cafca faptee sae de vte|e drept crme
murdare, ca ntregu razbo era consderat nut daunator pentru na[une.
n psa unor programe rguroase de readaptare a noe reata[ socae,
efectee fenomenuu de dsonan[a cogntva au fost devastatoare pentru
ma|ortatea fotor combatan[. Un nu au ma putut suporta s-au snucs,
ar mu[ a[ au ramas sa traasca a perfera soceta[, ce ma adesea n
zoare sau cautnd compana fotor camaraz de arme pentru a da fru
ber nostage dupa vremure de razbo.
O stua[e asemanatoare s-a nregstrat dupa caderea regmuror
totatare. Un dntre ace der nazt care au crezut sncer n Hter s-au
snucs medat dupa moartea acestua. Goebbes, de comun acord cu so[a
sa, -a otravt ce ase cop, a asstat a snucderea consoarte, apo -a pus
e capat zeor.
n [are foste comunste, cee ma mar probeme de readaptare e au
fot actvt propagandt de partd. n peroada ce a urmat executar u
Ceauescu, un dntre coaborator u fde s-au snucs, ar a[ au a|uns n
star de deprese accentuata. Mu[ nsa, char foarte mu[, au ntrat n scena
potca contnua promovarea aceea deoog, sub o forma sau ata, sub
sga unu partd sau a atua. Pentru e, renun[area a vechea doctrna, pe
care au propovadut-o decen n r, ar echvaa cu snucderea moraa sau
char fzca. Fenomenu dsonan[e cogntve este att de puternc n cazu or,
nct nu ma pot f recupera[ pentru socetate, ma aes n psa orcaru
program de reeducare rentegrare socaa. Dn pacate, dupa praburea
regmuu ceaust, e au a|uns sa conduca Romna, n numee unor prncp
democratce fa[a de care s-a nocuat, decen a rnd, o repuse
nstnctva.
Imedat dupa revou[e, un anast potc provent dn vechea
nomencatura ansa deea ca romnor e vor f necesare ce pu[n doua
decen pentru a-s schmba mentatatea. Experen[a prmor ase an de
dupa revou[e a dovedt ca tocma ceta[en de rnd au fost prm care au
acceptat nou sstem democratc regue econome de pa[a. Ce de a
[ara, unde trad[e egature nterumane au fost ma pu[n aterate, s-au
adaptat rapd, de ndata ce e-a fost redat dreptu de propretate. Ceva ma
greu a reac[onat casa munctoare, acatuta n mare parte dn oamen care
-au rupt egature socae s-au mutat n dferte centre ndustrae pentru
a ncepe un mod nou de va[a, conform cu "standardee socaste". nsa
aceasta categore, dupa ce a expermentat pe propra sa pee
"orgnatatea" tranz[e romnet, s-a adaptat, ma mut datorta
nstnctuu de suprave[ure, no dentta[ de ceta[en trator ntr-un sstem
democratc. Ceea ce nseamna ca marea manpuare n[ata de
propovadutor totatarsmuu a uat sfrt. S-a ntrat astfe n peroada
manpuaror med, prn care ce care de[n puterea ncearca sa se men[na
a conducere prn orce m|oace.
Ramne de vazut ct va dura aceasta etapa...
0a!cinanta "utere a mani"urior neuroing/i!tice
n 1979, programul neurolingvistic ncepea sa suscte nteresu pubcuu.
In[ator u, pshoogu Rchard Bander ngvstu |ohn Grnder, sus[neau
ca pot patrunde n mntea orcare persoane pot nfuen[a modu de
gndre de ac[une numa cu a|utoru ctorva metode orgnae de
nterpretare a mba|uu a gesturor.
La nceput, afrma[e ceor do cercetator au fost prvte cu suspcune,
nsa, dupa cteva demonstra[, tuburatoaree perspectve oferte de
programu neurongvstc au provocat deopotrva entuzasm spama.
Datorta smpta[ or, metodee descoperte de Grnder Bander sunt a
ndemna orcu, dupa un mnm exerc[u, dar, n acea tmp, puse n su|ba
unor mn[ maefce, ee pot deven nstrumente foarte percuoase de
manpuare contro soca.
La nceputu anor aptezec, |ohn Grnder avea de|a o reputa[e soda n
domenu ngvstc actva ca profesor a Unverstatea Caforna dn Santa
Cruz. La rndu sau, Rchard Bander era o somtate n domenu pshatre.
Ce do au nceput n Santa Cruz o cercetare dn care, ma trzu, s-a
dezvotat programu neurongvstc. Stude se axau pe anazarea
comportamentuu unor foarte bun medc pshatr, cu nten[a de a
descoper ce anume facea pe aceta sa aba succes n vndecarea
bonavor. Ma precs, cum reueau sa comunce cu pacen[, sa - aprope
sa- nfuen[eze n sensu rentegrar n socetate.
Grnder Bander au asstat a sute de edn[e de pshoterape au
anazat n amanunt ate sute de nregstrar vdeo. Treptat, dn observarea
amanun[ta a nenumarateor ntnr doctor-pacent, au nceput sa dentfce
sa sstematzeze prncpaee "structur neurongvstce" (cum e-au
denumt e) ae procesuu de comuncare nterumana. n urma cercetaror
au a|uns a concuza ca o mare parte dn tuburare pshce, de a traumee
dn copare pna a fobe adu[or, pot avea cauzee n defcen[e de
mba| n acune de comuncare.
Dar curoztatea ceor do nu s-a mtat numa a studu mba|uu. n
dorn[a de a descoper no ca de n[eegere a mn[ omuu, Grnder cu
Bander au pecat n Arzona, a Phoenx, pentru a studa metodee ceebruu
pshatru Mton Erckson. Acesta petrecuse ma mut de o |umatate de
seco pentru a dezvota un st propru de hpnoza, numt "nduc[e ndrecta",
prn care aducea subec[ n stare de transa facnd ape a amntre
experen[ee acestora, or punndu- sa- concentreze aten[a pe dferte
magn mentae.
Dupa anaza unor nenumarate ore de hpnotsm, ce do au reut sa
descfreze secretee u Erckson: modu de a vorb, stratege de vara[e a
tonuu voc, adaptarea a rtmu de respra[e a subec[or .am.d. Apo au
facut egatura ntre cercetare or n[ae noe stud, pentru a cuprnde
ntreaga compextate a procesuu de comuncare nterumana, att verbaa,
ct non-verbaa.
Astfe au descopert ca un practcan foarte bne antrenat poate nfuen[a
decsv comportamentu, emo[e gndrea nterocutoror sa prntr-o sere
ntreaga de metode, cum ar f: coperea gestc ceuat, regarea respra[e,
modfcarea subta a mba|uu, a mmc or a ntona[e, utzarea unor
"ancore" pentru a focaza aten[a ceuat n sensu dort .a.m.d.
Punnd cap a cap toate rezutatee munc or, Grnder Bander au pus
a punct o teore conform carea fecare ndvd a contact cu umea
exteroara prn tre modata[ prmare de percep[e: vzuaa, audtva
senztva. nsa n cazu fecaru om, numa una dntre aceste modata[ de
percep[e este predomnanta.
Persoanee "vzuae" amntesc cu pacere de pesa|ee frumoase
admrate cndva, n caator, de casa copare, de nfa[are pcturae ae
buncor etc.
Persoanee "audtve" sunt atente a fece zgomot. Unee sunete e pot
detepta amntr drag sau, dmpotrva, dureroase. Oamen a care aceasta
modatate de percep[e este predomnanta amntesc uor de cntecee
auzte cu mu[ an n urma, de vocea cada a mame, de zgomotee case
.a.m.d.
Persoanee "senztve" percep umea ca pe un paen|en de emo[,
gustur, mrosur, atnger. Ee tu sa apreceze confortu unu fotou sau
cadura focuu dn soba, amntesc cum mrosea casa a cozonac n zee
de Cracun ae copare reac[oneaza medat a parfumu sau a atngerea
persoane ubte.
Pentru a afa dn ce categore face parte un eventua nterocutor, nu este
nevoe ca e sa fe supus unu nterogatoru, c doar sa fe observat cu foarte
mare aten[e.
"Vzua" se exprma, de obce, n termen ce mpca sm[u veder: -<ezi
care- dferen[a?...", "Ata data sa te uii ma bne cnd fac ucru asta...", "E
posb sa fe aa, ma vedem...-, -!ite a ce m-am gndt..."
"Audtv" foosesc, de regua, expres specfce moduu or de percep[e:
*scult a ce m-am gndt...", "A ma auzit ceva de e?...", "Expca- tare i
rspicat despre ce este vorba...", "m pocnesc tmpee de oboseaa..."
"Senztv", a rndu or, utzeaza ma des termen mpcnd emo[
senza[ tacte, ofactve or gustatve: ,A prins deea?...", "Ma simt bne cu
e...", "E o tpa acr...-, "Nu-m miroase a bne..."
Bander Grnder au mers ma departe au sus[nut ca fecare tp de
persoana este caracterzat, pe nga mba|, de mcare ochor de rtmu
respra[e. n cursu contacteor nterumane, "vzua" obnuesc sa
prveasca n sus sa respre aba perceptb. "Audtv" pot f recunoscu[
dupa mcare ochor ntr-o parte n ata dupa respra[a normaa.
"Senztv" arunca dese prvr n dreapta-|os respra adnc.
Avnd n vedere aceste nforma[, practcanu poate afa carea dntre
cee tre categor apar[ne nterocutoru sau. tnd acest ucru, e se poate
adapta nseszab moduu n care ceaat vorbete, respra prvete. Astfe
se creeaza o egatura subta ntre practcan nterocutor, egatura datorta
carea practcanu dobndete ncrederea ceuat apo, treptat, poate
nfuen[a gndrea, comportamentu char decze. Pshoog care au
expermentat aceste metode n tratarea bonavor pshc au observat ca ee
e facteaza enorm comuncarea cu pacentu grabesc consderab
rezutatee poztve ae terape.
Dupa ce au pus noe or metode a dspoz[a medcor pshatr, Grnder
Bander e-au adaptat pentru uzu avoca[or, oamenor de afacer,
agen[or de pubctate, potcenor, mtaror .a.m.d. n fecare caz,
stratege de "comuncare efcenta" se bazeaza pe varante ae tehncor de
hpnoza subta, dezvotate utzate de Erckson.
Iata, spre exempu, foarte pe scurt, cum ar decurge daogu ntre agentu
de vnzar a une compan de tehnca de cacu, n[at n tehnce de
nfuen[are neurongvstca, un poten[a cent angrosst, pe care
vzteaza pentru a- ofer produsee frme ce-o repreznta:
Agentu de vnzar (AV): 2un dimineaa, domnule 3etrescu. $unt :eorge
*le'andru, agent de vnzri la Delta (lectronics.
Centu poten[a (CP): Da, mi amintesc c am vorit cu dumneavoastr
la telefon. (Dupa ce strnge mna, se aeaza napo n fotou, se reazema
de spatar pune pcoru stng peste ce drept).
AV: (se aeaza e n fotou dn fa[a brouu; mta nseszab
tonatatea voc feu de a sta ae ceuat) *m neles c vnzrile de
computere 6.4 v merg foarte ine...
CP: (zmbete satsfacut) Da, cererea este nc mare. $untem mulumii
de ele.
AV: (testeaza stabrea contactuu subt, modfcndu- treptat poz[a;
ceaat mta fara sa- dea seama, dec contactu a fost stabt) %e anume
v-a determinat s cumprai produsele concurenilor notri;
CP: (prvre ramn spre dreapta-|os, dezvaundu- modu de percep[e
"senztv") 3i, am simit {exprese senztva} c era cea mai un afacere la
vremea respectiv i de aceea am semnat contractul cu ei. (agentu de
vnzar "ancoreaza" subt fraza prvnd semnarea contractuu, rostta de
ceaat, cu o rdcare a sprnceneor cu un anume gest a mn) 4i-am
imaginat ce frumos vor arta {expres vzuae} 6.4-urile n noile noastre
rouri pulicitare i m-am gndit c dup asocierea asta se va auzi de noi
{exprese audtva}. 4-a prins aa de mult ideea asta {exprese senztva},
c ardeam de nerdare {exprese senztva} s m ntorc i s-i pun pe
oamenii mei la trea (dn nou, AV "ancoreaza" fraza ceuat, prvnd decza
uata n trecut, cu o rdcare dn sprncene cu acea gest a mn). %am
asta s-a ntmplat atunci i simt {exprese senztva} c nu m-am nelat.
AV: (deschde serveta ncepe prezentarea oferte sae): Tastatura
noilor noastre modele este mult mai confortaba. I simpl atngere a
tastelor este suficient pentru a le activa, de aceea perioada de garanie
oferit de noi este de trei ori mai mare dect a concurenei. n calculator,
modulele sunt uoare i simplu de nlocuit. $unt sigur c sm[[ diferena
ntre caracteristicile calculatoarelor noastre i cele pe care le comercializai.
5a fel, sunt sigur c i cumprtorii vor sm[ imediat avantajele oferite de
firma noastr... (n tmp ce vorbete, agentu mta tonatatea gesture cu
care angrosstu -a descrs stratega cu cteva momente ma nante; de
asemenea e arunca "ancora", pentru a- determna pe ceaat sa semneze
contractu, rdcnd sprncenee gestcund dn mna)...
ntr-una dntre car[e or, adresata de aceasta data avoca[or sau ceor
care au contact cu |ust[a, Grnder Bander descru unee tehnc de
manpuare a |udecatoror n nstan[a. Spre exempu, "ancoree" acoperte
comuncarea non-verbaa pot f deosebt de efcente n asemenea cazur.
Iata un exempu de manpuare:
Un practcant a sstemeor de nfuen[are neurongvstca nso[ete
pretenu a trbuna, unde acesta urmeaza a f |udecat. La un moment dat, n
tmpu desfaurar procesuu, |udecatoru este amuzat de o repca a unu
martor zbucnete n rs. Imedat practcanu arunca "ancora": tuete
ntr-un anume fe, drege vocea sau stranuta dscret, astfe nct sa nu
dstraga aten[a, dar sa fe totu auzt de |udecator. Apo e urmarete
fecare moment de reaxare a |udecatoruu repeta sunetu, pentru a ntar
egatura stabta prn respectva "ancora". De asemenea, partcpa a ate
procese, aruncnd "ancora" de fecare data cnd |udecatoru zmbete, dar
n aa fe nct sa nu asa n evden[a. Apo, n tmpu |udecar pretenuu
sau, arunca "ancora" ct ma des posb, dar fara a dstrage aten[a.
Legatura subta creata n acest mod ntre "ancora" comportamentu
|udecatoruu va face pe acesta sa se reaxeze atunc cnd se va adresa
ncupatuu char sa aba o attudne favoraba fa[a de acesta. Grnder
Bandersus[n ca, apcata de practcan[ expermenta[, metoda are anse de
reuta n ma|ortatea cazuror.
ntre 1975 1980, ce do autor au condus numeroase cursur de
nstrure n arta nfuen[ar pe ca neurongvstce. n Statee Unte, Canada
Europa auden[a or a nceput sa fe tot ma mare. Medc, avoca[, oamen
de afacer, vnzator au trecut cu me pe a cursure or. n cuda succesuu,
dupa c[va an, Grnder Bander au hotart sa se desparta. Bander s-a
orentat spre contnuarea studor n domenu terape pshoogce, n tmp
ce Grnder a aes caea afaceror.
n prmavara anuu 1982, char n armata Stateor Unte, ntr-o untate
dn Pennsyvana, a fost n[at un curs de nva[are a metodeor
neurongvstce, nsa epsodu nu s-a ma repetat poate dn cauza
protesteor tot ma energce vente dn partea ceor care consderau
respectvee metode morae.
Bander Grnder au nstrut peste cnczec cnc de m de oamen
au scrs ma mut de o duzna de car[ despre tehnce descoperte de e, dar
nu au pubcat ncodata vreun studu tn[fc avndu-e ca subect. Asta
pentru ca umea tn[fca a prvt cu suspcune cercetare ceor do. Ma
mut, contestatar or afrma ca rezutatee poztve sunt mut exagerate.
totu, comuncarea neurongvstca ar putea f cea ma tuburatoare
descoperre dn domenu pshooge dn utmee tre decen. nsa Grnder
Bander au oms s-o fundamenteze rguros, dn punct de vedere tn[fc,
fnd mut prea preocupa[ de avanta|ee comercazar apca[or e. n
acea tmp se ampfca dscu[e refertoare a consecn[ee socae ae
metodeor a responsabtatea autoror n acest sens. Este foarte
mportant ca astfe de nstrumente de manpuare subta sa nu a|unga arme
de temut n mne vreune ete atotputernce...
De nu are egatura cu metodee de comuncare neurongvstca, vom
face, n cee ce urmeaza, o scurta trecere n revsta a unu at tp de
manpuare subta, anume a cee axate pe mesa|ee submnae.
Cu aproape patru decen n urma, |ames Vcary, patronu une frme
comercae dn New |ersey, -a convns pe propretaru unu cnematograf sa
ncerce o noua metoda pentru mpusonarea vnzaror de Coca-Coa de
forcee de porumb, consumate n mod curent de spectator dn saa. n
tmpu proec[e, pe ecran apareau fash-ur nobservabe n mod content,
dar re[nute de subcontentu spectatoror, cu doua tpur de mesa|e: 2ei
%oca-%ola : 4ncai floricele de porum. n urma expermentuu, Vcary a
decarat ca vnzare a bauture neacooce au crescut cu optsprezece
procente, ar cee a forcee de porumb, cu cnczec opt de procente.
Afrma[e u au decanat un adevarat scanda. Unee zare -au prezentat
n[atva ca pe descoperrea secouu, atee -au acuzat de manpuare
mrava a spectatoror, ar Comsa Federaa a Comunca[or a nterzs
dfuzarea unor astfe de mesa|e submnae a rado sau a teevzune.
totu, expermentee uteroare nu au confrmat efcen[a acestu gen
de manpuare. A fost cercetat efectu mesa|eor submnae audtve, dar
tot fara rezutate semnfcatve. nsa cu toate contestare um tn[fce,
numa vnzarea caseteor audo cu efecte de "sabre", de "ctgare a
respectuu de sne", de "renun[are a fumat", de "mbunata[re a memore"
sau char de "perfec[onare a ndemnar a |ocu de gof a nregstrat ct-
gur de peste cnczec de moane de doar numa n 1990.
n prvn[a efectuu pe care au mesa|ee submnae audtve,
pshoogu Anthony Greenwad a efectuat, n 1991, un experment smpu,
dar edfcator. E a convocat doua grupur de subec[. Ce dn prmu grup
doreau sa- mbunata[easca memora, n tmp ce componen[ ceu de-a
doea erau nteresa[ n rdcarea nveuu de respect fa[a de propra or per-
soana. Ambee grupur au fost puse sa ascute casete cu mesa|e submnae.
n secret nsa, Greenwad a schmbat benze ntre ee. La sfrtu
expermentuu, fecare subect a fost rugat sa apreceze efectu pe care -au
avut edn[ee de ascutare asupra propror or ateptar. Absout to[ au
decarat ca smt progrese semnfcatve. Evdent, de expermentu a dovedt
fara umbra de ndoaa ca efectu mesa|eor submnae este mnm sau char
nu, progresee semnaate de subec[ s-au datorat, atunc cnd ntr-adevar
au exstat nu au fost o smpa uze, autosugeste.
totu, conform rezutateor unu at tp de stud, mesa|ee submnae
pot avea efect. Dar n acest caz, efectu este departe de ateptar de
mracuoasee progrese promse de recamee destnate sa vnda casetee
audo vdeo de gen.
n 1982, |ohn Bargh Pauo Petromonaco au nvtat doua grupur de
subec[ sa vzoneze un fmue[ de desene anmate "neutru", n care Donad
Ra[ou era rugat sa doneze snge a Crucea Roe ar acesta refuza. n
fmue[u proectat prmuu grup au fost nserate fash-ur, mperceptbe n
mod content, ce reprezentau cuvnte neutre precum ap sau oameni. n
fmue[u destnat ceu de-a doea grup, mesa|ee submnae erau
reprezentate de cuvnte cu ncarcatura osta, precum insult sau rutate. La
sfrtu vzonaror, fecare subect a fost nvtat sa apreceze
comportamentu ra[ouu. Ce care au recep[onat mesa|e submnae
"neutre" s-au aratat ndferen[. Ce carora e-au fost proectate fash-ure
"oste" au spus despre Donad Ra[ou ca este un egost, un badaran
ndferent a sufern[a semenor or. Ce do cercetator au a|uns astfe a
concuza ca mesa|ee submnae pot nduce o anumta attudne n compor-
tamentu subec[or.
n 1988, Steven Neuberg a facut un experment asemanator ceu descrs
anteror. E a ucrat tot cu doua grupur de subec[. Dn prmu grup faceau
parte subec[ ce aratasera o anume ncna[e spre cooperare cu semen or,
n tmp ce a doea grup era acatut dn ndvz obnu[ cu sprtu de
compet[e. Prmor e-au fost proectate mesa|e submnae ce accentuau
sprtu de cooperare, ar cea[ au fost supu nfuen[e unor mesa|e
submnae ce accentuau comportamentu compettv, mergnd pna a
agresvtate. Apo subec[ au fost pu sa |oace cteva |ocur ce
presupuneau att cooperarea, ct compet[a n ctgarea ct ma mutor
puncte. Rezutatee au demonstrat ca att n cazu ceor cooperan[, ct n
ce a compettvor, ncna[e or fret au fost accentuate sensb de
vzonarea fmeor cu mesa|e submnae. Neuberg a nversat apo fmee,
ar rezutatee au fost aproape nue. Concuza studor sae a fost ca
mesa|ee submnae pot avea unee rezutate semnfcatve doar atunc cnd
ee ndeamna subectu a un comportament catre care acesta are de|a o
ncna[e freasca.
Dar concuza generaa a tuturor expermenteor dn acest domenu este
aceea ca efectu mesa|eor submnae nu corespunde nc pe departe
ateptaror nu |ustfca adevarata pshoza manfestata n vnzar de
moane de doar a casetee audo sau vdeo. Pshoza este ntre[nuta n
mod artfca de producator respectveor marfur de comercan[.
Efecte mut ma semnfcatve n sensu manpuar consumatoruu au
recamee evdente, precum afee sau cpure pubctare de a teevzune
or rado. De foarte mute or, cen[, sub efectu unor astfe de recame n
avaana, cumpara ucrur de care, o data a|un acasa, dau seama ca nu
aveau nevoe. n Statee Unte ae Amerc, nemu[umrea cumparatoror
pu n asemenea stua[ a a|uns, a un moment dat, expozva. E au dat n
|udecata guvernu pentru faptu ca permte cascadee de recame care fac
sa cumpere produse ce nu e sunt necesare. Pentru a- mpaca pe
producator pe consumator, a fost data medat o ege conform carea
fecare cumparator poate returna orce obect achz[onat (evdent cu
excep[a produseor persabe a ator categor foarte bne demtate) n
termen de trezec de ze va prm napo ntreaga contravaoare. Legea nu
a reprezentat o ovtura prea mare a adresa producatoror, deoarece efectu
recameor este att de puternc, nct procentu ceor care returneaza
ucrure este nesemnfcatv pentru totau vnzaror.
Tot n cadru acestu capto destnat manpuaror subte se cuvne sa
amntm un at gen de expermente cu rezutate nteresante. Unu grup de
subec[ s-a dat sa cteasca o unga sta de cuvnte aese a ntmpare.
Unee apareau o sngura data, ar atee se repetau cu o frecven[a ma mare
sau ma mca. n fna, subec[ erau ruga[ sa apreceze favorab sau
defavorab cuvntee. Aprecate favorab au fost cee ce apareau ce ma des
n sta. Cercetator au expcat ca subec[or e-au devent, n mod
ncontent, famare cuvntee pe care e-au ntnt ma des. Metoda este
de|a utzata n stratege agen[or de pubctate. Cu ct numee une
compan apare ma des, char daca nu n mod evdent, poten[au
consumator devne tot ma famar cu marca respectve frme are o
attudne favoraba fa[a de produsu propus.
Sa exempfcam metoda cu cteva scene dntr-un fm sponsorzat de o
frma producatoare de Coa rece: un cupu dscuta a o masa pe care se afa
o stca de Coa; o femee ateapta nfrgurata, ntr-o sta[e de autobuz, pe
care se poate zar, ntre ate afe, unu cu Coa ntre cubur de ghea[a; un
put assta a cearta parn[or sa sorbnd dntr-un pahar pe care este o
nscrp[e cu Coa rece .a.m.d. Char daca aceste apar[ ae marc Coa trec
neobservate, n mod content, de catre spectator, totu e devne famar
cu sga compane , a prma ocaze, va cumpara nstnctv o stca cu
respectva bautura. Apropo, nu v s-a facut pofta de o stca de Coa rece?...
Evdent, respectva tehnca poate f utzata n campane eectorae.
Cu ct fgura unu anume canddat apare ma des a teevzor, ndferent de
ocaze, cu att ea devne ma famara aegatoruu. Stratega are n vedere
ma aes pe poten[a aegator nca nehotar[, a caror procent, uneor, este
att de mare, nct o asemenea manpuare poate rasturna spectacuos
rezutatee preconzate ae scrutnuu. Dn acest motv, n statee cu
democra[e avansata, domenu audovzuauu este supus unor eg strcte n
tmpu campanor eectorae, eg mente sa mteze a maxmum utzarea
unor astfe de tehnc de manpuare subta a eectoratuu....
Cum e!te mani"uat ma!!'me#ia (n confictee internaionae
Cea ma efcenta tehnca de manpuare pe scara arga este reprezentata
de controu nforma[e. Rescrerea store, cenzurarea tror,
deznformare, fasfcarea reata[ .a.m.d. sunt doar cteva dntre
procedeee avute n vedere de ce care se ocupa cu controu nforma[e.
Prncpau suport prn care se pun n practca asemenea strateg de
nfuen[a este mass-meda. Daca n sstemee totatare m|oacee de
nformare erau controate strct de a Centru, n democra[e afate a nceput
ma aes n cee de|a rodate, manpuarea mass-meda mpca eaborarea
unor strateg extrem de compcate subte, dar cu o for[a extraordnara de
nfuen[are a opne pubce, deoarece omu de rnd s-a obnut sa creada
sncer n mpar[atatea zartor.
Pentru a vedea a ce grad de sofstcare au a|uns artzan manpuar n
domenu mass-meda, redam ma |os dezvaure u Yohanan Ramat,
drectoru unu nsttut de stud strategce ceebru n ntreaga ume:
|erusaem Insttute for Western Deffence. Ramat, un cercetator sobru, care
se ocupa de studu fenomeneor geopotce geostrategce contemporane,
a acceptat sa ofere pubca[e new-yorkeze 4ainstream, n apre 1994,
cteva nforma[ zgudutoare despre feu cum se construete, a nveu
mentata[or coectve, magnea unor ntreg popoare sau etn, cu
consecn[e potce storce ncacuabe. Dezvaure u Y. Ramat au
aparut apo n zaru #omnia lier, n traducerea preucrarea u
Vadmr Aexe.
Dupa parerea u Y. Ramat, medatzarea nterna[onaa a razbouu cv
dn Iugosava a nfa[at enormee perder sufern[e nregstrate de toate
par[e mpcate n confct, dar, contnua e, cu dferen[er semnfcatve.
Astfe sufern[ee musumanor erau prezentate, de regua, cu cee ma
mute deta, n tmp ce sufern[ee croa[or erau aba men[onate, ar cee
ae srbor nc macar nu erau amntte.
n mass-meda occdentaa, n cea dn [are samce, ca n Israe -
observa Ramat - aparea o puternca tendn[a de "n|ectare a ur" prn
manpuarea propagandstca a mass-meda. De regua, n presa scrsa sau a
teevzune apareau feme, cop or batrn dn Sara|evo - dar numa dn
carteree musumane - ran[, sngernd abundent, pe fundau sonor a
rapatuu de mtraere a bubuturor de tun. Ncodata nsa nu erau
prezenta[ cop, feme sau batrn, n exact aceea stua[e, dn partea srba
a Bosne. Nc rane femeor, nc ae copor croa[ nu- gaseau, de regua,
spa[u, daca acestea erau rezutatu bombardamenteor sau truror
musumane.
Aceasta seectvtate, spunea Ramat, "era de departe prea evdenta
pentru a f rodu ntmpar". Faptee erau manpuate , cnd nu
conveneau, erau pur smpu gnorate. Fnd vorba aadar de o ac[une
concertata, urmatoarea ntrebare care s-a pus a fost: "Cne sus[nea fnancar
dr|a dn umbra toata acea manpuare nterna[onaa a mass-meda a
opne pubce, astfe ca n SUA, Marea Brtane sau Fran[a sa se creeze un
curent favorab consttur unu a doea stat musuman n Bacan?"
Ramat ofera n acest sens exempu compane "Ruder & Fnn Goba
Potca Affars". Obectu compane este ma neobnut, ce pu[n pentru
maree pubc: manpuarea magn unor confcte nterna[onae, a magn
unor popoare etn, prn ntermedu mass-meda, n func[e de nteresee
centuu. Adca ae guvernuu sau ae ceu care patete compana pentru
asta! Ma pe scurt, "Ruder & Fnn..." se ocupa cu "ntoxcarea" opne pubce
mondae a cerere.
Pentru a- argumenta afrma[e, Ramat a ctat un ntervu absout
senza[ona prn cnsmu (sau, daca vre[, pragmatsmu) sau, acordat de
nsu |ames Harff, drectoru u "Ruder & Fnn..." u |acques Merno, a Pars,
n octombre 1993...
Harff: Timp de optsprezece luni, noi am lucrat pentru %roaia i 2osnia-
>eregovina, ca i pentru opoziia din provincia .osovo. n aceast perioad
am avut multe succese, crend clienilor o formidail imagine
internaional. )ntenionm, de altfel, s oinem toate avantajele i s
dezvoltm nelegeri comerciale cu aceste ri. <iteza este esenial pentru
ca faptele, favoraile clienilor notri, s fie sdite n contiina opiniei
pulice. %onteaz doar prima afirmaie. #etractrile ulterioare nu au nici un
efect.
Merno: %t de des recurgei la intervenii pe lng oficialiti;
Harff: %antitatea nu e important. Treuie doar s intervii la momentul
oportun i pe lng cea mai potrivit persoan. Din iunie pn n septemrie
(1993, n.n.) noi am organizat treizeci de ntlniri cu ageniile de pres
importante, ca i ntlniri ntre oficialitile osniace cu *l :ore, 5a/rence
(agleurger, precum i cu zece senatori influeni, printre care :eorge
4itc"ell i #oert Dole. De asemenea, am e'pediat n e'clusivitate
treisprezece tiri de ultim or, treizeci i apte de fa'uri cu informaii de
ultim moment, am trimis aptesprezece scrisori oficiale i opt rapoarte. *m
mai dat douzeci de telefoane personalului de conducere de la %asa *l i
alte vreo sut la ziariti, editori, comentatori de politic e'tern i altor
persoane influente din mass-media internaional.
Merno: De care dintre realizrile Dvs. suntei cel mai mndru;
Harff: ,aptul de a fi atras de partea noastr opinia pulic evreiasc.
*ceasta era o c"estiune vital, fiindc dosarul afacerii era periculos, privit
din acest ung"i. 3entru c preedintele Tudjman 0al %roaiei1, de pild, a fost
dur la adresa evreilor n cartea sa -Rara fgduinei i realitatea istoric-.
%ine citea aceast carte l-ar fi putut, cu mare uurin, acuza de
antisemitism. &ici n 2osnia lucrurile nu stteau mai ine. 3reedintele
)zetegovici susinea, cu ardoare, crearea acolo a unui stat fundamentalist
islamic, n cartea sa intitulat -Declaraia islamic-. Dincolo de asta, trecutul
%roaiei i al 2osniei este puternic marcat de un autentic i crud
antisemitism. 6eci de mii de evrei au fost e'terminai n lagrele croate. *a
c era foarte normal ca organizaiile evreieti i intelectualii s fie ostili
croailor i osniacilor. 4isiunea noastr era s sc"imm aceast atitudine.
+i am reuit de minune. 5a nceputul lui iulie CDDK, pulicaia ne/-7orAez
-&e/sda7- a lansat afacerea cu lagrele 0sre1 de concentrare. *m srit
imediat s e'ploatm momentul. *a c am contactat pe loc trei dintre cele
mai mari organizaii evreieti din *merica B 5iga 2Qnai 2Qrit" contra
defimrii, %omitetul evreiesc american i %ongresul american-evreiesc. n
august, le-am sugerat acestor organizaii influente s pulice un avertisment
n -&e/ @orA Times- i s organizeze demonstraii n faa I&!. * fost o
lovitur de proporii. %nd organizaiile evreieti au trecut de partea
osniacilor musulmani am putut, cu mare uurin, s-i identificm pe sri
cu nazitii n mintea oamenilor. &imeni nu nelege nimic din ceea ce se
ntmpl n )ugoslavia. 4area majoritate a americanilor se ntrea, proail,
n care parte a *fricii se afl 2osnia. Dar noi, dintr-o singur micare, am fost
n stare s le prezentm o poveste simpl, cu -iei uni- i cu -iei ri-,
care pe urm a funcionat aproape de la sine. )mediat s-a oservat o
sc"imare clar n limajul presei, care a nceput s e'ploateze concepte cu
o nalt ncrctur emoional, de genul -purificare etnic-, -lagre de
concentrare-, concepte ce evocau oamenilor imaginile :ermaniei naziste i
ale camerelor de gazare de la *usc"/itz. $c"imarea n acest registru
emoional a fost att de puternic, nct nimeni nu a mai ndrznit dup
aceea s mearg contra curentului.
Merno: Dar cnd fceai toate acestea, nu aveai nici o dovad c ceea
ce spuneai era adevrat. *veai doar un singur articol, din -&e/sda7-9
Harff: Treaa noastr nu e s verificm informaiile. &-avem ec"ipament
pentru asta. $arcina noastr este doar s accelerm rspndirea
informaiilor favoraile nou. &oi nu confirmam deloc e'istena lagrelor
morii n 2osnia, noi doar fceam cunoscut ce afirma -&e/sda7-.
Merno: $untei contient c v-ai asumat o responsailitate imens;
Harff: $untem profesioniti. Treuia s facem ceva i am fcut. &u
suntem pltii s fim morali.
Dupa ctarea ntervuu, Y. Ramat a adaugat ca ma ramnea de
carfcat o chestune, doar aparent mnora: cne a anga|at patt compana
"Ruder & Fnn..."? Era pu[n probab ca guvernu croat sau bosnac sa f
dspus de fondure necesare. Sa f fost a m|oc ban unor state arabe? Sa f
fost ban companor petroere amercane care opereaza n [ar arabe? Sau
a bancor nterna[onae? poate permte orcne sa anga|eze pe "Ruder &
Fn..."?
Unu sraean, nteresat de chestune atunc cnd Partdu Lkud era a
putere n Israe, s-a raspuns de catre o ata asemenea compane ca ea ar
putea ntreprnde ceva pentru guvernu sraean doar daca acesta ar f
dspus a n[erea unor schmbar potce. Campana bne orchestrata de
"demonzare" a srbor, era de parere Y. Ramat, ar trebu sa- avertzeze
att pe evre, ct pe to[ ce care vor ca [are or sa contnue sa exste.
Pentru sraeen, ca pentru cretn maron[ dn Lban or pentru ab sau
zuu dn Afrca de Sud, aceasta manpuare poate deven o chestune de
va[a moarte. Cne promoveaza samsmu radca n Europa poate
promova radcasmu samsmu orunde n ume. Sanc[une excusve
contra srbor sunt o rune pentru umantate, sus[ne Y. Ramat, pentru ca
srb ortodoc au fost ma|ortar n Bosna, nante de a f decma[ de usta
croa[ (po[e fascste croate n utmu razbo monda) de musuman
bosnac care -au sus[nut, cum se te, pe Hter. nca ma acopereau
peste |umatate dn tertoru Bosne nante de nceperea upteor.
Musuman, a|un dupa razbo ma numero (48 a suta contra 35 a suta),
ocupau un tertoru ma restrns, grupa[ ma aes n aezare urbane.
A upta, sus[ne Ramat, ca sa scap de mpunerea cu for[a a
fundamentasmuu samc de catre despo[ tp Izetbegovc, ntr-o [ara care
[-a apar[nut apo [-a fost rapta de o mna de stran, este o reac[e
foarte naturaa a orce popor care pastreaza nstnctu na[ona de
suprave[ure. Iar a contnua upta, n cuda sanc[unor mpuse de o
"comuntate nterna[onaa" cnca, domnata doar de nteresee e fnancare,
nu de obectvtate, consttue un semn a onoare. Nc o sanc[une,
observa Ramat, nu a fost mpusa, de pda, Ruse cnd a ntervent pentru a-
rasturna pe preedntee ber aes a Gruze (Gamsahurda) a- nocu cu
nte maronete, dupa un razbo sngeros. Nc Sre nu s-a reproat nmc
dupa nterven[a dn Lban, menta sa dstruga structure cretne sa e
nocuasca, treptat, cu cee fundamentast-samce. Nc Egptu nu a fost
supus sanc[unor economce atunc cnd a nvadat anexat o parte dn
Sudan (1993), fapt necunoscut de opna pubca nterna[onaa deoarece
mass-meda a gnorat att nvaza, ct refuzu ONU de a o dezbate.
n 1993, sute de m de oamen au fost uc n dverse zone dn Asa,
Afrca, Amerca Latna sau spa[u foste URSS fara sa se dea vreo "sanc[une"
nterna[onaa. n schmb, constata Y. Ramat, "comuntatea nterna[onaa"
devne brusc foarte dura atunc cnd anumte nterese egate de expoatarea
petrouu sunt n |oc, ca de pda n Irak, n 1990. Embargou, observa
Ramat, nu facea dect sa preungeasca razbou. Pentru ca prvnd
popua[a Serbe de hrana, medcamente benzna psea tota pe
Izetbegovc de vreun nteres rea pentru a pune capat upteor, deoarece e
spera ca srb sa fe s[ sa- accepte cond[e. Se poate observa astfe ca
"Ruder & Fnn..." nu repreznta dect un eement - este adevarat, esen[a
- a unu ntreg an[
Prn manpuarea opne pubce nterna[onae, magnea unor confcte
popoare utreg devne n acest mod dependenta de nterese egate de petro
fnancare. "Ruder & Fnn..." nu face dect sa- ofere servce. Ea, ca
ceeate compan cu acea prof, comercazeaza magnea nterna[onaa
a unor state. E un comer[ nou foarte coststor. Iar devza or, dupa cum s-a
vazut, este: 8e are not paid to e moral9 0&u suntem pltii s fim morali91...
Rezi!tena a mani"uare
Dupa cum am vazut n captoee precedente, toate stratege tehnce
de manpuare sunt axate pe ob[nerea controuu asupra comportamentuu,
gndr sau sentmenteor subec[or, ntr-o anumta stua[e socaa pe
parcursu une anumte peroade de tmp, n vederea ctgar unor avanta|e
substan[ae pentru artzan manpuar n detrmentu ceor controa[.
Schmbare urmarte a f produse n una dntre cee tre componente ae
dentta[ subec[or pot f focazate precs sau pot f par[ ae unu proces
deosebt de compex. Ee pot avea efecte medate sau pot ramne n faza
atenta pentru a determna uteror muta[ radcae de mentatate, pot f
nduse n mod vzb or pe ca subte, se pot soda cu rezutate durabe n
tmp sau pot nregstra schmbar doar pentru o anumta peroada avuta n
vedere de manpuator.
De unee metode de manpuare se bazeaza pe tehnc "exotce"
precum hpnoza, admnstrarea de drogur sau de ocur eectrce,
nterven[e chrurgcae pe creer, cee ma mute strateg de ob[nere a
unu contro tota asupra ndvduu au n vedere tehnc "ace", n
ma|ortatea cazuror extrem de efcente. Ee se bazeaza pe expoatarea
necesta[or fundamentae ae omuu (nevoa de hrana, de adapost, de
nformare, de ntegrare ntr-un anumt grup soca .a.m.d.), n sensu
cufundar ndvduu n anonmat, pentru a- face mut ma doc mut ma
dspus sa se supuna reguor mpuse de autorta[, ndferent de forma sub
care sunt percepute acestea.
Un agen[ de manpuare fac parte dntr-un sstem nsttu[onazat,
guvernat de regu strcte, precum armata, cutee regoase, suprastructure
guvernamentae admnstratve, nsttu[e de nva[amnt, structure de
promovare a actvta[or comercae etc, n tmp ce a[ ac[oneaza n mod
emprc, conform unor regu nescrse sau bazndu-se pe propra or
experen[a de nfuen[are a ndvzor char a maseor (profe[, ceretor,
escroc .a.m.d.).
Tehnce de manpuare se ntnesc permanent, char n cee ma
banae momente ae ve[. Ma mut ca sgur, fecare dntre dumneavoastra a
utzat ce pu[n o data n va[a tehnca "trnttuu-u-n-fa[a", fara sa te
ca se numete astfe ca a fost studata de coectve ntreg de pshoog. Iar
efectu a fost acea cu ce ob[nut de specat. Spre exempu, n cadru
cee ma obnute trgue de a pa[a sau de a tacoc, atunc cnd a[ dort
sa cumpara[ un produs, vnzatoru v-a "trntt" de a bun nceput un pre[
evdent ma mare dect vaoarea reaa a produsuu , bnen[ees, dect a[
fost dumneavoastra dspus sa pat[. La rndu-va, -a[ "trntt" un pre[ vzb
ma mc dect vaoarea estmata. |ocu cerer oferte a contnuat pna a
acordu asupra unu pre[ medu care v-a satsfacut att pe dumneavoastra,
ct pe vnzator.
Cop, e, apca de mute or, nstnctv, metoda "pcoruu-n-ua",
cernd parn[or sa e a un ucru mnor, apo atceva ar atceva... nu
doar cop procedeaza aa. Probab de mute or a[ avut senza[a ca -a[ dat
cuva "un deget", pentru ca apo respectvu sa vrea "toata mna". n astfe
de stua[ nu numa, a[ ncercat senza[ de nemu[umre, de dsconfort
pshc, ceea ce repreznta tocma manfestare specfce dsonan[e cogntve.
nva[nd sa recunoate[ astfe de star, tnd cum sa a|unge[ a cauzee or
ntme, ve[ putea sa rezsta[ manpuaror de orce fe. Sau ma|orta[ or.
Tocma acesta este scopu captouu de fa[a.
Cum spuneam, presunea dferteor tpur de manpuar poate f seszata
n cee ma obnute secven[e ae ve[. Importan[a acordata rea[or
nterumane, supunerea fa[a de regue de grup, emo[a produsa de
recompense socae mnore precum un zmbet, un compment sau un gest
pretenesc repreznta tocma efectee manpuaror. Nu ne propunem
neaparat sa cafcam manpuare drept "bune" sau "ree", c dorm sa
oferm procedee de recunoatere a or, asnd apo a attudnea fecarua
aprecere precum op[unea n ceea ce prvete supunerea sau
nesupunerea fa[a de ee. Aceasta pentru ca succesu nfuen[eor socae
nedorte se bazeaza tocma pe neputn[a ndvduu de a e percepe n mod
content a se opune n consecn[a. Spre exempu, regue de protoco
repreznta factor de nhb[e extraordnar de puternc pentru
comportamentu fresc a omuu obnut. Uneor, dsonan[a cogntva
aparuta n urma pasar ndvduu ntr-un medu cu totu nou, guvernat de
regu rgde, este att de puternca, nct da natere a manfestar mposb
de controat, precum acceerarea bataor nm, transpra[a, tremuru voc
etc. Pentru a rezsta, ndvdu ncearca dsperat sa se supuna noor regu,
fara a se ma gnd macar daca sunt neaparat necesare sau, ma mut, daca
nu cumva ee sunt anume facute pentru a- reduce a tacere pe ce care
gndesc dfert sau vor sa puna ntrebar.
Cu ct ndvdu se preocupa ma mut de a nu f uat drept ncut,
pctstor, prost sau pst de orce taent, cu att e este ma uor de
manpuat de catre ce care nten[onat nduc astfe de preocupar pentru a-
dstrage de a gndure ntrebare u fret. n ma|ortatea cazuror,
refexu de supunere fa[a de regue mpuse de ce dn |ur este nocuat nca
dn copare. Un "cop cumnte" vorbete numa cnd este ntrebat, sta a
ocu u, nu deran|eaza pe ce mar, e ascutator. De mc, ndvdu se
obnuete cu supunerea fa[a de o autortate, reprezentata n prmu rnd de
parn[, apo de cea[ adu[ dn fame sau de fra[ ma mar, de profesor
.a.m.d. E nva[a ca este mut ma uor sa te supu, pentru a nu f trms "a
co[" (o forma de zoare n fa[a a do pere[ go), or char pedepst ma aspru.
Dn nou, nu cafcam un astfe de sstem educa[ona drept "bun" sau "rau",
nsa cteva sfatur generae pot rezuta de ac. Ncodata sa nu- spune[
copuu: "et prost", "et un nespravt", "n-o sa asa nmc dn tne". Foarte
pu[n se amb[oneaza pentru a demonstra contraru. Ce ma mu[ nsa
ramn cu un sentment de nferortate care poate urmar toata va[a,
facndu- vctme sgure ae manpuatoror care ateapta sa expoateze
tocma astfe de sabcun. Lasa[ copu sa puna char cee ma cudate
ntrebar raspunde[- ntotdeauna fara a- |gn. Daca ntrebarea este char
prosteasca, spune[- smpu: "e o ntrebare proasta", dar ncodata "et
prost". Nu- nva[a[ sa dentfce ntrebarea greta cu propra u persoana.
Nu- mpune[ regu fara a e expca. nva[a[- sa gndeasca sngur. Ave[
ncredere n e, respecta[- char daca a[ optat pentru rou de parnte
autortar. nva[a[- ca respectu fa[a de cea[ nseamna, n prmu rnd,
respectu fa[a de sne nsu. n acea tmp nu- rasfa[a[ necond[onat,
pentru ca, ma trzu, va deven extrem de vunerab a nfuen[ee
antura|uu, care, uneor, pot avea efecte negatve foarte greu sau char
mposb de controat.
Revennd a nfuen[a stua[or socae obnute, de mute or ea poate f
ma puternca dect nfuen[a exerctata n mod drect de catre ce ma
versa[ manpuator. De aceea artzan maror manpuar magneaza
strateg tocma pentru crearea unor astfe de stua[ socae, n care
ndvdu este supus presunor grupuu dn care face parte. E reazeaza dn
refex ca este mut ma uor sa te supu reguor grupuu dect sa e ncac
se adapteaza stua[e respectve mtnd comportamentu ceor dn |ur,
fara a ma ncerca sa anazeze cu detaare respectvee regu.
Se a|unge astfe a probema fundamentaa: "Care este cea ma buna cae
pentru a rezsta manpuaror?" La prma vedere, sou[a deaa ar f zoarea
totaa de socetate. n acest fe ndvdu se poate detaa compet de
nfuen[ee exteroare. Metoda a fost apcata de un shatr, care s-au retras
departe de cvza[e, au refuzat orce contact cu semen -au dezvotat
propra or fozofe de va[a, dupa an ntreg de sufern[a. Metoda nsa nu
poate f generazata pentru ca omu este, n prmu rnd, o fn[a socaa. Ar
exsta o varanta ma rezonaba a zoar: ndvdu contnua sa traasca n
socetate, dar se poate detaa emo[ona de anumte aspecte ae ve[.
Detaarea nsa atrage dupa sne perderea suportuu soca reprezentat de
fame, de persoanee ubte, preten, coeg, care, ntmpna[ tot tmpu cu
raceaa, vor a|unge sa evte contactu drect cu ndvdu. Treptat,
sentmentu de snguratate se va ampfca, putnd duce char a apar[a
unor manfestar paranode.
Ne afam astfe n fa[a unu vertab paradox. Detaarea de socetate,
pentru a evta orce contact prn ntermedu carua am putea f manpua[,
este absurda. n acea tmp, mpcarea totaa, sncera, pna de pasune n
va[a socaa ne poate face extrem de vunerab a nfuen[ee exerctate de
artzan manpuar.
totu, omu este o fn[a socaa. Mare sae mpnr se pot atnge
numa n cadru soceta[. Fecare dntre no dorete sa expermenteze cee
ma profunde sentmente, sa aba preten de nade|de, sa poata ac[ona aa
cum dcteaza nma, sa- traasca va[a dn pn. Acest ucru poate f
reazat fara a cadea vctma manpuaror prezente n fecare moment a
exsten[e noastre, utzndu-se o a trea cae, prn care paradoxu de care
vorbeam ma sus poate f evtat. n acest sens, nu mai este vora de a alege
ntre detaare i implicare, ci de a alterna cele dou stri, astfel nct
perioadele de trire la cote nalte s fie urmate de scurte intervale de
detaare. Dn cnd n cnd este bne sa ncercam o detaare totaa de
probemee znce sa ne anazam "a rece" ac[une, sentmentee,
aternatvee aese ntr-o stua[e sau ata, pentru a gas cee ma bune sou[
pentru vtor. Oscarea permanenta ntre acet do po (detaarea mp-
carea) este sngura modatate de a evta, pe ct posb, manpuare znce.
Evdent, se pune probema cnd sa ne anazam va[a ,4a rece" cnd sa
tram dn pn. Pentru ca nu trebue sa a|ungem obseda[ de percou
manpuaror. Acestea au exstat, exsta vor exsta, ct tmp va fn[a
socetatea umana. Ceea ce ne ntereseaza este ca ee sa nu ne transforme n
scav unor ndvz ps[ de scrupue, sa nu ne pseasca de bucure smpe
ae ve[, sa nu ne transforme n nte "egume".
Un aeg tmpu detaar seara, nante de cucare. Un fost profesor
unverstar a subsemnatuu spunea, cu toata seroztatea, ca n peroada
studen[e sae obnua sa- puna cacua pe masa, n fa[a patuu, sa-
vorbeasca nante de a adorm. O consdera ca pe un ater ego a sau, n
cadru aceu "daog"-monoog recaptua tot ceea ce facuse n tmpu ze,
bune ree, pentru a anaza consecn[ee a aege cea ma buna sou[e
pentru a doua z. Este un exempu. Uneor nsa probemee sunt compexe
"anaza de seara" poate conduce spre nsomn cu efect stresant.
Nu poate f data o re[eta generaa, nsa exsta dverse modata[ pentru a
ne da seama medat cnd se mpune momentu de detaare. Profesoru
Php Zmbardo coega sa Susan Andersen, de a Unverstatea Stanford,
Caforna, au desfaurat numeroase stud, n urma carora au crstazat
prncpaee metode prn care putem dentfca momentee n care suntem
supu manpuaror. De asemenea, e arata cum ne putem detaa n astfe
de momente , ma aes, care sunt prncpaee strateg de a rezsta
nfuen[eor.
n contnuare vom trece n revsta cee ma mportante asemenea
strateg, mpreuna cu cteva exempe pentru fecare.
)dentificarea discontinuitilor
De obce, mare mncun sunt ascunse sub un nve de aparenta
normatate. totu "camufa|u" nu poate f ncodata perfect. ntotdeauna,
ma devreme sau ma trzu, apare ceva "n neregua", ceva ce "nu se
potrvete". De fecare data, astfe de momente trebue sa repreznte pentru
no semnae de aarma.
|m |ones, deru secte Templul poporului, ce care a determnat
snucderea coectva a peste noua sute de oamen, e promtea adep[or sa
o va[a dca n |unga Guyane: cmat bnd, mncare dn abunden[a,
munca uoara, sanatate va[a venca. Reatatea a fost exact pe dos:
cmat ucgator, munca extenuanta, hrana nsufcenta, [n[ar, bo, decese.
Un dntre sectan[ care nu fusesera nca sub|uga[ tota von[e u |ones -
au dat seama nca dn momentu sosr n Guyana ca promsune pastoruu
sunt vorbe n vnt. totu marea ma|ortate a adep[or nega evden[ee
credea nestramutat n cuvntee u |ones care e spunea ca, orcum, va[a or
putea f consderata un ra n compara[e cu "nfernu" ce pusese stapnre
pe ume. Ce care au reut sa se savaze nantea tragede fnae au fost
tocma ce care -au dat seama ca "ceva nu se potrvete", ca exsta o
dscrepan[a evdenta ntre promsune pastoruu reatatea
ncon|uratoare. La rndu sau, Rchard Cark, ce care a condus prn |unga un
grup de evada[ dn |onestown, char n dmnea[a de dnantea tragede,
spunea: "nca de cnd am cobort dn avon am sm[t ca nu era n regua
ceva."
Regmure comunste au coapsat atunc cnd tot ma mu[ oamen au
nceput sa smta dscrepan[ee urae dntre promsune na[atoare ae
deoogor nrauta[rea contnua a trauu de z cu z.
O escrochere de propor[, descrsa ntr-un cotdan romnesc a
nceputu u 1996, a euat dn cauza unu amanunt mnor ce a atras aten[a
unea dntre poten[aee vctme. Astfe conducerea une reg autonome dn
Bucuret a ntrat n contact cu un grup de oamen de afacer romn
taen, care urmareau ncheerea unor contracte fabuoase cu respectva
rege. E sus[neau ca vor contrbu cu sute de moane de doar, ceea ce,
evdent, reprezenta o ansa unca pentru vtor or partener. La un moment
dat, unu dntre negocator rege autonome a observat ca un membru
mportant a ceuat grup nu are car[ de vzta. Scapare mnora, dar de
neacceptat pentru un om de afacer seros. Convns ca "nu se potrvete
ceva", negocatoru a dspus verfcarea parteneror, care s-au dovedt a f
nte escroc.
Exempee sunt nenumarate, dar esen[a probeme ramne una sngura.
Atunc cnd sm[m ca "nu se potrvete ceva", ca "nu e n regua ceva", ca
"nu merge ceva", este momentu sa ne detaam sa anazam ucrure
ucd, cu obectvtate cam, pentru a vedea care este sursa reaa a
respectve dscontnuta[. Trebue sa- |udecam sa- evauam pe ce cu
care ntram n contact nu numa dupa ceea ce spun, c dupa ceea ce fac.
Iar cnd dstan[a de a vorba a fapta este consderaba, nseamna ca "nu
merge ceva". Foarte mu[ escroc datoreaza succesee une abta[
nnascute de a- nvau nterocutor n vorbe frumoase n promsun ce
nu au nc o egatura cu reatatea.
n genera, cnd sm[m ca n adncu sufetuu nostru perssta o
nemu[umre (semn a dsonan[e cogntve), nseamna ca este momentu
une anaze "a rece" a stua[e n care ne afam, pentru a ua ct de repede
posb o decze n prvn[a vtoruu. Neg|area acestor nemu[umr nterne,
gnorarea or conform prncpuu "asa ca trece" ne pot duce uneor n
stua[ ce par fara scapare. n fond, bertatea de op[une, n adevaratu sens
a cuvntuu, mpune ma nt anaza obectva a stua[e, pentru ca aba
dupa aceea sa fe cautata sou[a optma.
Aternnd trare ntense cu momentee de detaare destnate anazeor,
ne putem dezvota un anume sceptcsm un sm[ crtc n masura sa ne
ofere posbtatea de a depsta a tmp nfuen[ee nedorte carora e suntem
supu.
Iservarea normalitii aparente
Cee ma efcente tehnc de manpuare se bazeaza pe crearea une
aparen[e de normatate. Pentru a avea succes, agen[ de nfuen[a trebue
sa ac[oneze n aa fe nct sa nu atraga aten[a ceor dn |ur. Raportndu-ne
a subcaptou precedent, e sunt foarte aten[ sa nu e dea ocaza ceora[
de a observa ca "nu se potrvete ceva". Ceretor, char cnd ventu or
unar depaete de cteva or pe ce medu pe econome, se mbraca
ntotdeauna n zdren[e, umba murdar, pun n evden[a rane (de mute
or nten[onat) pentru a strn ma trecatoror. Mar escroc se mbraca
ntotdeauna eegant, foosesc un mba| eevat, se comporta adoma
oamenor de afacer vertab. De mute or, poten[aee vctme nc nu ma
verfca denttatea ceor cu care stau de vorba de teama sa nu- "ofenseze".
ntotdeauna ce care asuma o ata denttate ncearca sa se comporte, sa
vorbeasca, sa se mbrace precum ce pe care mta, pentru ca poten[aeor
vctme sa e fe ndus sentmentu de normatate ment sa adoarma
vgen[a.
Comportamentu cvzat, respectu sentmentee de pretene fa[a de
ce dn |ur nu sunt echvaente cu a e acorda, necond[onat, o ncredere
absouta. ntotdeauna, un mnm sm[ crtc este bne vent. Char ce ma
apropa[ noua tnd, uneor, sa ne expoateze sabcune pentru a- satsface
un nteres, sau cum spun batrn, ncearca "sa ne apuce un deget, pentru a
ne ua toata mna".
La nve macrosoca, toate regmure, ndferent de ce orentare ar f
acestea, ncearca sa nduca oamenor obnu[ sentmentu de normatate,
n masura sa |ustfce ac[une guvernamentae sa confere un spor de
autortate suprastructur. Acest ucru se reazeaza, n prncpa, prn
controu nforma[or, n an cnczec, guvernu Stateor Unte a refuzat sa
avertzeze ceta[en dn Nevada asupra percouu caderor radoactve
produse n urma testeor nuceare. Oamen au crezut n starea de
formatate" nu -au parast aezare, pentru ca aba mut ma trzu sa fe
dezvauta ncden[a crescuta a cazuror de cancer dn Nevada.
n cazu accdentuu nucear de a Cemob, autorta[e au refuzat sa
ofere nforma[ opne pubce, ar cnd dezastru nu a ma putut f ascuns,
au ncercat sa- mnmazeze ct de mut posb. Echpee de nterven[e nu
au fost avertzate asupra percouu rea a care se expun, ocutor dn
mpre|urm au fost nt[ cu comuncate fase, ar dupa zece an s-a dovedt
ca m de oamen au murt nevnova[, n chnur groaznce, tocma dn
dorn[a guvernuu de a pastra aparen[a de "normatate", pentru a nu-
fona "magnea".
n Romna postrevou[onara, nu numa, cuvntu de ordne n toate
mnsteree este pastrarea secretuu asupra tuturor nempnror
eecuror, pentru a da mpresa popua[e ca tranz[a decurge "norma". De
cte or zaree ndependente pubca documente comprom[atoare a adresa
suprastructur, prma masura este demararea une anchete pentru a se
depsta scurgerea de nforma[. Dn pacate, n ma|ortatea cazuror, aceasta
ramne sngura masura uata de guvernan[. De mute or, ncrncenarea
autorta[or de a pastra aparen[a de normatate a|unge sa frzeze absurdu.
Astfe, dupa revou[a dn decembre 1989, Romna a fost zguduta de
demse rasunatoare ae unor mportan[ func[onar de stat (efu Garz
Fnancare, efu Inspectoratuu Genera de Po[e, efu Servcuu de
Contranforma[ a Armate etc), care au ncercat, prn gesture or, sa arate
ca "nu merge ceva n [ara", respectv ca fenomenu corup[e a cuprns cee
ma nate stratur ae suprastructur. Reac[a Puter, n toate aceste cazur,
a fost debarasarea de acet func[onar ncomoz, care au strcat mpresa de
"normatate". Sonda|ee de opne arata ca efectu a fost exact contrar ceu
urmart de autorta[. Omu obnut resmte tot ma acut percou corup[e,
a coaguar structuror crme organzate n sferee nate ae Puter, n
cuda mesa|eor nttoare vente "de sus", conform carora, "totu este
norma".
Revennd a presa ndependenta, n orce stat cvzat, ea este
consderata "cnee de paza a democra[e", n sensu ca menrea e este
aceea de a sanc[ona prompt orce dscontnutate, orce fapt "ce pare n
neregua". Dn acest motv, presa se afa ntr-o permanenta opoz[e cu
tendn[a autorta[or de a pastra aparen[a de normatate. Iar acuzee vente
dn partea autorta[or, conform carora zaree ndependente sunt vnovate
de magnea proasta a suprastructur n och ceta[enor, pentru ca nu
refecta n pagne or faptee poztve (cte ar f acestea), nu repreznta
dect tot o tehnca de manpuare (cea a "[nteor fase"), prn care se
ncearca transferarea eecuror autorta[or n sarcna prese, n reatate,
responsabtatea pentru magnea propre revne n ntregme autorta[or, n
tmp ce menrea zareor ndependente, dupa cum spuneam, este aceea de a
observa dscontnuta[e, pentru a- ofer cttoruu posbtatea sa anazeze
obectv stua[e sa se poata hotar n perfecta cunotn[a de cauza cu ce
forma[une potca va vota atunc cnd va ven vremea aegeror.
Un at exempu de apcare a aceste tehnc prvnd "aparen[a de
normatate" n Romna postdecembrsta este dat de ntervure acordate
prese de catre ce ncrmna[ n raportu "Apartamentu" (raport efectuat de
o comse paramentara specaa, avnd ca obect repartzarea egaa de
ocun[e unor na[ demntar). Ce nterveva[ au raspuns cu nonaan[a ca
e au ob[nut ocun[ee n mod "norma", ca urmare a unor cerer facute, "ca
tot omu", foruror n drept sa acorde respectvee spa[ ocatve. n acest
caz, aparen[a de normatate a fost contrazsa fagrant de crza de ocun[e
exstenta n Romna acee peroade. Ce ncrmna[ au utzat respectva
tactca tocma pentru a ascunde trafcu de nfuen[a egata[e prn care
-au ob[nut ocun[ee , dn pacate, ca n mute ate cazur fagrante, nu s-a
uat nc o masura n prvn[a or. Spunem dn pacate, pentru ca perpetuarea
une asemenea star are repercusun mut ma grave dect ar parea a prma
vedere. Treptat, n contn[a pubca se nsnueaza deea ca adevarata stare
de "normatate" n Romna este cea n care structure crme organzate se
afa a putere, n care orce egatate este permsa daca a "spatee
asgurat". Oamen a|ung a concuza ca este mut ma smpu ma
proftab sa [ cau[ protector pentru a ncaca egea, dect s-o respec[. Se
creeaza astfe un nou sstem de vaor, o noua mentatate, ce nu au nmc
comun cu cee exstente n [are cu democra[e autentca. Iar trecerea spre o
normatate reaa va f mut ma grea ma chnutoare. Daca va ma f
vreodata...
Revennd a modata[e propru-zse de detectare a normata[ aparente
n va[a de z cu z a stratege de evtare a nfuen[e manpuatoror n
astfe de cazur, trebue remarcata dfcutatea caracteru compex a
acestora. Artzan manpuar depun efortur consderabe pentru a evta
apar[a orcare dscontnuta[. totu posbta[ de aparare exsta.
Respectarea unor regu de protoco foarte rgde nu mpune neaparat
supunerea necond[onata fa[a de acestea. Respectarea orcaror eg, norme
reguamente, scrse sau nescrse, nu nseamna abandonarea |udecar or
cu un och crtc, ma aes n cazure n care ee afecteaza, char ntr-o
mca masura, dreptur fundamentae precum cee a bera exprmare,
asocere sau nformare. Testarea unor asemenea regu se poate face prntr-
o mnora ncacare a or pentru a observa consecn[ee. Daca reac[a este
dspropor[onat de mare de voenta, nseamna ca "nu e n regua ceva"
trebue sa reevauam stua[a, eventua prn adunarea unor nforma[
supmentare refertoare a ce cu care am ntrat n contact sau a respectva
stua[e socaa.
n genera, o anumta reaxare dubata de un sprt nonconformst sunt
necesare n asemenea stua[ pentru pastrarea capacta[ de anaza ucda,
n masura sa seszeze aparen[a de normatate.
$esizarea falsei similariti
Mar artzan a manpuar nu se mu[umesc doar cu controu tota a
vctmeor. E devn ce ma bun preten a acestora, e capteaza afec[unea
respectu, putnd astfe sa e nfuen[eze mut ma efcent.
Cu tre decen n urma, n Statee Unte, un anume George Whtmore |r. a
recunoscut asasnarea a do actvt socat, dupa ce fusese supus unor
nterogator ndeungate. E nu numa ca a scrs o martursre de azec
una de pagn, dar a dort sa- exprme n mod pubc admra[a fa[a de
anchetator, pe care a|unsese sa- respecte ma mut dect pe propru u
parnte. Pentru anchetator, aceste sentmente de admra[e reprezentau
dovada suprema a abta[ sae de a ntra "pe ungmea de unda" a
acuzatuu, de a- capta ncrederea de a- determna, n cee dn urma, sa
faca martursr compete. Evenmentee uteroare au demonstrat fara dubu
ca Whtmore fusese adus n stua[a de a recunoate un dubu asasnat pe
care, de fapt, nu e comsese!
Pentru a f efcen[, manpuator ncearca, n prmu rnd, "sa se bage
sub peea" vctme. E mta feu de a se comporta a ceuat, mpartaesc
deaure temere, capteaza ncrederea pretena. Apo, aten[a se
muta mperceptb dar contnuu spre zona ce ntereseaza pe manpuator.
Vctma se mca ma greu, nsa ncrederea pe care de|a o are n nou preten
o face sa nu seszeze depasarea, ma aes cnd parteneru te exact cnd
sa fooseasca un gest pretenesc sau un zmbet de ncura|are. n fna,
vctma sufera o transformare competa, de care nc macar nu- da seama.
Varante ae unor asemenea procedee se ntnesc, spre exempu, n rea[a
dntre anchetator de[nut sau ntre de[nut coeg sa de ceua, veteran,
n cadru procedeeor de spaare a creeruu despre care am vorbt ntr-un
capto anteror.
Dar fasa smartate apare n stua[ dntre cee ma smpe, cnd
manpuatoru ac[oneaza uneor dn nstnct, fara un pan dnante stabt. n
subcaptou precedent vorbeam despre egarea unor preten. Fecarua
dntre no se pare "norma" ca nou amc sa aba aceea deaur, aceea
obceur, acea mod de a se mbraca sau de a vorb. ntr-un anume fe ne
recunoatem n e, prmm o confrmare a faptuu ca ceea ce facem, gndm
sau sm[m no este corect, de vreme ce a[ se manfesta a fe. Treptat,
ncrederea pe care o avem n no nne se transfera asupra nouu preten,
ar sprtu crtc se dmnueaza tot ma mut. Devenm astfe vctme uoare
ae ceor care foosesc aceasta tehnca a fase smarta[.
Pentru a ne fer de astfe de stua[ este necesar sa anazam cu aten[e
comportamentu nouu partener de rea[e, sa vedem daca supracteaza
ntr-un anume context de ce, sa facem dferen[a ntre ceea ce vorbete
sau promte ceea ce face cu adevarat, sa- cerem, dn cnd n cnd, cte o
dovada ct de mca, dar concreta, de pretene.
Este adevarat ca exacerbarea unu asemenea comportament crtc fa[a
de orce noua cunotn[a ar putea sa ne mpedce sa tram dn pn.
Permanenta nencredere n cea[, banuee, teama de a nu f nea[ nu
pot ramne neseszate prea mut tmp de catre ce dn |ur ar putea sa ne
zoeze. Probab, n marea ma|ortate a cazuror, este ma bne sa- prvm pe
oamen cu ncredere, char cu rscu de a f dezamag[ ma trzu. Pentru ca
toate astea [n, n utma nstan[a, de farmecu ve[. De fapt, secretu
suprave[ur decente nu consta n a ne comporta ca cum am tra ntr-o
ume de duman, c de a nva[a dn greee noastre ae ceora[
Acceptnd ca am gret n anumte stua[, char numa pentru faptu ca
ne-am asat amag[, ne va f mut ma uor, dupa aceea, sa ne ferm.
)dentificarea competenei aparente
Dncoo de credbtatea reaa a une persoane, pe ce dn |ur
mpresoneaza competen[a, ncrederea sguran[a de sne pe care aceasta
o manfesta. Oamen puternc fascneaza nu numa prn ceea ce spun, c
prn tonatatea voc, prn gestur, prn postura. Cneva care se uta drect n
och nterocutoruu, sta foarte aproape de acesta vorbete raspcat,
reuete foarte uor sa se mpuna.
Pe de ata parte, ce uor nfuen[ab manfesta o permanenta stare de
ncerttudne, att prn ceea ce spun, ct, ma aes, prn ceea ce nu spun.
Eztar mnore precum pauzee n vorbre sau bbee pot f uor de
manpuat pentru ca ee exprma, n ace moment, o |udecata confuza, dec o
vunerabtate sporta a ceu n cauza. Mute dntre manuaee destnate
vnzatoror dn [are occdentae e ofera acestora sfatur prvnd
expoatarea ceor ma nensemnate gestur eztar ae poten[aor
cumparator.
Foarte mu[ manpuator creeaza cu aten[e o magne de ndvz
puternc, competen[, sgur pe e n, destnata sa- ntmdeze pe ce cu
care vn n contact. Lder secteor extremste construesc o aura de
mster ndescfrab n |uru or, foosesc un mba| specfc, "accesb doar
n[a[or" (char daca nu semnfca nmc concret), tocma pentru a- putea
sub|uga mut ma uor pe novc. Conducator sstemeor totatare, de ase-
menea, bazeaza deooga pe "fundamente tn[fce", se comporta ca
vertabe fgur mesance, ma presus de orce banuaa, se er|eaza n
de[nator a adevaruu absout, dncoo de "n[eegerea" maseor de
manevra. Pna cee ma nesemnfcatve gestur sunt supuse necesta[ de
a- crea o magne de competen[a absouta. Astfe orce actvst este
obnut dn start sa se adreseze ceor dn afara erarhe, ndferent de vrsta
sau competen[a reaa a acestora, cu "tu", "ma" sau char sa fooseasca
expres trvae pentru a- demonstra "superortatea".
Pute[ sa ncerca[ sngur un experment. Atunc cnd un func[onar va
vorbete taos, a per tu, raspunde[- n acea fe. De mute or ve[ vedea
cum nducete tonu voc trece a pronumee de pote[e.
Cum se poate rezsta unor stua[ n care ce cu care venm n contact
exercta o putere de fascna[e greu de evtat? Prmu pas este acea de a
anaza raspunsure "programate" pe care aceta e ateapta de a no de
a refuza rostrea or n caz ca nu sunt |ustfcate. Ncodata nu trebue sa
accepta[ un ucru ce v se pare "cudat" doar dn cauza presun a
nssten[eor ceuat. n marea ma|ortate a cazuror, o amnare este bne
venta pentru |udecarea a rece a stua[e. n acea tmp, refuzu de a
accepta necond[onat premsee mpuse de cneva, cu aparen[a de
credbtate sau competen[a, va poate stmua ncrederea n propra
dumneavoastra persoana, echbru gndrea ucda.
Daca va consdera[ o persoana uor nfuen[aba, gnd[-va ca totu
fecare fn[a umana, cu cata[e defectee e, este unca n feu sau. Poate
ca tocma ce care v se par puternc au a rndu or sabcun ascunse, mut
ma grave dect smpa dumneavoastra tmdtate, de care e ncearca sa
profte. React-va[-va n memore un epsod dn va[a dumneavoastra n care
v-a[ sm[t puternc(a), n care v-a[ bucurat de respectu admra[a ceor
dn |ur. Pastra[ aceasta magne numa pentru dumneavoastra, ca pe un
secret ntm, gnd[-va a ea or de cte or ve[ ncerca un sentment de
sabcune. Va f dovada de necontestat ca pute[ f o persoana puternca, a
fe cu ce care va fascneaza ntr-un moment sau atu a ve[, sau char ma
presus de e. Nu va ma gnd[ a amntre nepacute, emna[
ncerttudne anazee nteroare descura|ante. Concentra[-va aten[a
asupra a ceea ce ave[ de facut n mod concret, n oc sa va perde[ tmpu
cu tot feu de ndoe fa[a de propra dumneavoastra persoana. Asemenea
daogur nterne va pot face extrem de vunerab(a) n fa[a manpuatoror
care tu extrem de bne cum sa e observe sa e expoateze.
Ac[onnd, anaznd, negocnd, refuznd sa coabora[ sub presune, ve[
f mut ma greu de nfuen[at.
$esizarea confuziei cognitive
De mute or, a nve macrosoca, dar nu numa, ndvz sunt ntegra[
une "um ma bune" prn expoatarea eroror dn vechu mod de va[a, dar,
ma aes, prn controu nforma[or. Artzan manpuar apeeaza a anaog
fase, a dstorsun semantce, a etchetar retorce, a|ungnd pna a
rescrerea store sau a "renventarea" unor tn[e fundamentae, pentru a
motva nou sstem soca. n acest mod, ndvdu e mpedcat sa perceapa
reatatea aa cum este, mtndu-se a a tra ntr-o ume uzore, n care
smboure nocuesc concretu.
n coaguarea soceta[or bazate pe deooga comunsta, un ro
fundamenta -a avut reconsderarea store, pe prncpu orwean, conform
carua "ce care controeaza prezentu controeaza trecutu, ar ce care
controeaza trecutu controeaza vtoru". n captou dedcat sstemeor
totatare am vazut, pe arg, cum s-a ac[onat pentru crearea "omuu nou",
pentru mpunerea une no mentata[, pentru redefnrea cutur .a.m.d.
nsa utzarea confuze cogntve se apca n cazur de manpuar med
sau mc, pentru a ctga controu asupra ndvduu.
n genera, or de cte or sesza[ ca o expca[e este necara, ca unee
generata[ sunt extrem de vag, ca mesa|ee transmse de dver vorbtor
sunt retorce, confuze or neconforme cu reatatea, nseamna ca "nu merge
ceva". n ma|ortatea cazuror, pentru a escamota reatatea sau pentru a-
ascunde obectvee reae, dver ndvz ncearca sa apeeze a no
construc[ semantce, a etchetar neobnute sau a teor cu aparen[a de
fundamentare tn[fca. Spre exempu, pentru ca tranz[a n Romna
postrevou[onara a nregstrat nenumarate potcne, ea a fost cafcata
drept "orgnaa", aceasta etcheta fnd consderata sufcenta pentru a
motva eecure "nevtabe", dar pentru a nduce deea ca, de
"orgnaa", tranz[a exsta avanseaza trumfa. Nc unu dntre utzator
aceste etchete nu a expcat vreodata, n mod concret, ce n[eege prn
termenu de "orgna". Daca anazam programee partdeor de pe scena
potca romneasca vom vedea ca mute, char dntre cee cu aderen[a
semnfcatva a eectorat, nu au o doctrna cara, aceasta fnd nocuta cu
generata[ extrem de vag de confuze. exempee pot contnua a
nesfrt.
Pentru a scapa de tentatvee de nfuen[are prn nducerea unor astfe de
confuz cogntve, cea ma efcenta cae este aceea de a pune mereu
ntrebar. Atunc cnd ceva v se pare necar, ntreba[ pna va amur[.
Foarte mu[ agen[ de nfuen[a ncearca evtarea unor raspunsur concrete
prn crearea unu sentment de |ena n nteroru ceu care este neamurt.
Fe ndrect, prntr-o prvre severa sau ronca, fe drect, prn fraze, uneor
char brutae, de genu: (ti prea prost s nelegi9 %um poi s pui
asemenea ntreri; Te credeam mai detept9 (ti prea nervos ca s judeci
cu luciditate9 .a.m.d. n astfe de cazur, ce ma ndcat este sa apca[
"metoda Ion Roata", ntrebnd a modu foarte nevnovat: Domnule,
e'plicaia dumneavoastr este e'celent, dar prea elevat pentru mine. *i
putea s repetai concret, n cteva cuvinte, ce ai vrut s spunei; Evdent,
n func[e de stua[e de nterocutor, pute[ foos un ton seros sau mucat,
pute[ reformua ntrebarea, pute[ gas ate varante. Esen[a este sa
ntreba[.
$esizarea confuziei emoionale
Ce ma puternc nstrument de manpuare a ndvduu este apeu a
sentmentee sae. Artzan manpuar eaboreaza strateg, uneor extrem
de compexe, pentru a trece de barera ra[un catre emo[e ndvduu,
pentru a- expoata cee ma ascunse dorn[e sau temer, mergnd pna a
actvarea nstnctuu fundamenta de conservare. E urmaresc cu aten[e ce
anume ateapta subec[ ntr-o anume stua[e socaa, care sunt sursee de
teama sau de nducere a unu sentment de vnova[e, ce nterese sau
dorn[e ntme se manfesta, ma mut sau ma pu[n vzb, a un anumt
moment dat. Cunoscnd toate acestea, este foarte uor apo pentru
manpuator sa vna n ntmpnarea necesta[or emo[onae ae ndvzor,
sa e cucereasca ncrederea sa- sub|uge, fara ca e sa- dea seama. Sau
daca reazeaza ca au fost manpua[, de cee ma mute or este prea trzu
pentru a ma face ceva.
Dane Loue, o suprave[utoare a tragede dn |unga Guyane (a facut
parte dn grupu de fugar, condus prn |unga de Cark, n dmnea[a de
dnantea masacruu), povestea o amntre dureroasa dn va[a e. ntr-o z s-
a mbonavt dn cauza unu vrus ntestna a fost dusa a nfrmera dn
|onestown. Ceva ma trzu, |m |ones a vent a patu e a ntrebat-o: %um
te mai simi; Ea s-a cufundat n patur, evtnd sa- prveasca n och. *i vrea
s mnnci ceva anume;, a contnuat |ones. Dane -a amntt atunc de
ocun[a e mzeraba, de gndac dn mncare, de munca stovtoare, de
toate promsune cu care |ones -a neat pe ea pe cea[ a raspuns:
&u. Totul e n regul. 4 simt mai ine. Mut ma trzu avea sa decare: *m
tiut atunci c, dac acceptam vreo favoare, i-a fi aparinut pentru
totdeauna. De aceea n-am vrut s-i datorez nimic. Cum spuneam, Dane
Loue a fost unu dntre foarte pu[n suprave[utor a tragede fnae.
n sstemee totatare, o stratege extrem de compexa este pusa n
mcare pentru expoatarea sentmentuu de vnova[e. Sunt magnate no
pacate, se ntocmesc dosare, ndvdu este permanent amenn[at cu ceea ce
ar putea sa se ntmpe daca nu respecta normee mpuse de regm. Dar
stratega este apcata, n contnuare, dupa coapsu respectveor ssteme.
n Romna postrevou[onara, anta|u a devent o vertaba potca de stat.
Prmu va a fost reprezentat de amenn[are cu pubcarea dosareor
ntocmte de securtate. Cum, ntre tmp, opna pubca -a perdut nteresu
fa[a de trecutu ma mut sau ma pu[n tubure a dfertor personata[, s-a
trecut a ce de-a doea va, reprezentat de amenn[area cu dosaree penae.
n mod vot, pe de o parte s-a perpetuat haosu egsatv, ar pe de ata
aparatu de |ust[e a fost facut nefcent prn aruncarea u ntr-o crza fara
precedent. n acest mod, decanarea urmarr penae, n marea ma|ortate a
cazuror n care sunt mpcate personata[ mportante, a ramas n
ntregme a attudnea ceor afa[ a putere. n consecn[a, or de cte or
nteresee Puter o cer, dosaree penae ae unor opozan[ sunt trmse
|ust[e. n acea tmp, cnd aceea nterese o cer, procesee sunt stnse
afacere muamazate pna a no ordne.
Dar manpuare bazate pe confuza emo[onaa nu se mteaza numa a
expoatarea sentmenteor de vna sau de teama. Extrem de subta este
expoatarea dorn[eor ntme ae ndvzor. O ocun[a confortaba, o
depasare n stranatate, o func[e mportanta .am.d., oferte a momentu
oportun, pot crea sentmente de recunotn[a extrem de puternce, prn care
char ce ma aprg duman pot f redu a tacere. De asemenea,
dversee cadour, atragerea n anumte afacer, n care mra|u banor poate
ntuneca ra[unea, pot deven ma trzu nstrumente extrem de efcente
pentru anta|u sentmenta char pentru ce cu conota[e penaa.
Necesta[e sexuae ae ndvzor cee ma ascunse dorn[e ae
acestora n domenu pot f ee expoatate pentru a genera posbta[ de
anta| uteroare. Scandau de a "Sex Cub", dn Bucuret, este eocvent n
acest sens. De, n nenumarate ntervur, ofcata[e au vorbt despre zec
de casete pe care fusesera nregstrate, cu camere ascunse, derure
sexuae ae unor mportante personata[ ae ve[ pubce romnet,
respectvee nregstrar nu au consttut ncodata obectu vreune anchete
seroase, ee fnd destnate excusv anta|uu a nve nat.
Cobornd a nveu straz, trebue remarcat ca pna ce ma bana
ceretor se azeaz, n actvtatea u, pe nducerea unu sentment de vna
(aatur de ma) n sufetee trecatoror, pentru faptu ca e sunt bne
mbraca[, n genera bne hran[, n tmp ce e sufera de foame sau de frg.
La fe, nenumara[ escroc se dau drept gunoer, controor, po[t, anga|a[
a unor asoca[ de cartate etc, expoatnd sentmentee pe care oamen e
au fa[a de respectvee nsttu[ sau organza[.
Pentru a sesza ncercare de manpuare ce se fac asupra noastra pe
baza confuze emo[onae, ar trebu sa ne nducem cteva momente de
detaare, de anaza ucda, or de cte or sm[m ca abuzeaza cneva de
sentmentee noastre, cnd avem un dsconfort pshc, sau cnd seszam ca
"ceva nu este n ordne". ncercnd sa gasm cauzee acestor actvar
emo[onae, am putea, n mute cazur, sa vedem daca sentmentee avute n
ace moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motva[e ce nu [ne
neaparat de manpuare.
totu, este foarte greu sa ac[onam astfe n toate mpre|urare,
deoarece ar trebu sa apeam a momentee de detaare ce pu[n de cteva
or pe z. O asemenea metoda se mpune doar atunc cnd ntr-adevar
sm[m ca presunea emo[onaa a atns cote ngr|oratoare. n rest, ce ma
ndcat ar f sa ne uam cteva masur eementare de precau[e.
Nu va dezvau[ ncodata, ma aes n prezen[a stranor sau a unor
cunotn[e ntmpatoare, dorn[ee ntme, punctee vunerabe, temere
sau ncerttudne. Vorb[ ct ma pu[n despre trecutu dumneavoastra, nu
va asa[ antrena[ n confesun ce nu au rostu, evta[ sa va deschde[
sufetu n fa[a orcu. Char ce ma bun preten se poate foos, cndva, de
secretee pe care e-a[ destanut numa u.
Evta[ tenta[e de orce fe. n genera, darure nu cad dn cer. Gnd[-
va, nante de a accepta generoztatea cuva, a ce v-ar putea duce un fresc
sentment de recunotn[a. n (neida u Vergu, maree preot a Troe,
Laocoon, ncercnd sa- convnga pe conceta[en sa sa nu ntroduca n
cetate cau de emn asat de ahe pe [arm, n care se afa Odseu mpreuna
cu soda[ sa, s-a adresat mu[m cu o fraza deventa ceebra: Timeo
danaos el dona ferentes 04 tem de danai c"iar i cnd aduc daruri1. Dupa
cum se te, dn nefercre, temerea batrnuu preot s-a dovedt ntemeata.
Nu ar f rau sa va amnt[ acest epsod or de cte or cneva a care nu va
atepta[ va ofera darur.
Jocul de-a -alegerea-
n [are cu sstem concuren[a vertab, ce ma versa[ vnzator nu se
mu[umesc doar a- determna pe cent sa cumpere unu dntre produsee
oferte de e, c contnua dscu[a pentru a- convnge ca "a facut cea ma
buna aegere". n acest fe se creeaza o egatura subta ntre e
cumparator, care va determna pe acesta sa e devna cent permanent.
Ma mut, ndata ce smt ca omu este decs sa faca o cumparatura n
magaznu or, preznta ma mute sortmente, cu pre[ur dn ce n ce ma
rdcate de catate superoara, accentund pe faptu ca "aegerea
apar[ne". Evdent, au gr|a sa- nduca sentmentu ca posbtatea de
aegere se refera a ce anume sa cumpere, nu a dac sa cumpere ceva or
nu. n caz ca respectvu cumparator ncna sa a un produs eftn, preznta
n contnuare cata[e supmentare ae marfuror de acea gen, dar ma
scumpe, sugerndu- ca depnde numa de e daca vrea sa a un ucru prost
a un pre[ mc sau accepta sa dea c[va ban n pus pentru a avea o marfa
ntr-adevar de catate.
Tehnca respectva nu se apca doar n domenu comerca. O varanta a
e este reprezentata de stratega "fructuu oprt". Lder unor secte
extremste, precum conducator unor organza[ cu z ocut magneaza tot
feu de rtuaur n[atce, care sa presupuna ct ma mute efortur dn
partea novceu pentru a e parcurge. n acest mod, satsfac[a fnaa a nouu
adept, precum fdetatea sa fa[a de secta sau organza[e vor f ncom-
parab ma mar dect n cazu une acceptar formae. Pshoog |ack
Sharon Brehm au pubcat n 1981 rezutatu unor stud prn care se constata
ca, cu ct sunt ma severe restrc[e mpuse ndvduu, cu att dorn[a
acestua de a e nfrunta este ma mare. Tenta[a "fructuu oprt" da
ndvduu sentmentu ca nu are dect o op[une, ceeate fnd nedemne de
aten[e. Tehnca a fost apcata de mute partde extremste, care, ma aes
atunc cnd au fost scoase n afara eg, au reut sa adune un numar record
de adep[, n speca prn exagerarea persecu[or a care au fost supuse sau
char prn nventarea unor pogromur or atentate a adresa membror or.
Pentru a rezsta acestu |oc de-a "aegerea", este necesar sa uam n
consderare, ntotdeauna, varante despre care nu n se vorbete. Spre
exempu, magna[-va ca sunte[ ntr-un bombarder v se adreseaza
ntrebarea: %te ome ar treui s aruncm; !na, dou, sau zece; Nu este
necesar sa spune[ cte. Pute[ foarte bne aege un raspuns nendus de
ntrebare: &ici una. De asemenea trebue sa anazam de fecare data, cu
aten[e, stua[ n care suntem ademen[ cu "fructu oprt". De mute or, de
exempu, pre[ure unor produse sunt artfca rdcate doar pentru ca
acestea se vnd ntr-un magazn dn care cumpara snob sau, ma bne zs,
"umea buna". Exsta nsa nenumarate ate magazne, unde se pot gas
aceea marfur, de aceea catate, a pre[ur sensb ma mc, doar ca
despre ee nu se vorbete.
n genera, atunc cnd cneva ne mpune sa ac[onam ntr-un anume fe,
putem sa- testam nten[e, macar cu o opoz[e formaa, pentru a- vedea
reac[e. Atunc cnd n se ofera posbtatea de a aege ntre ma mute
varante este ndcat sa ne gndm daca nu exsta o ata nemen[onata de
nterocutor, nsa, poate, mut ma favoraba noua. n anumte stua[,
nterocutoru poate nssta vehement asupra une varante numa ca sa ne
trezeasca suspcunea sa ne determne sa aegem o a doua posbtate,
favoraba pentru e. Testa[-, acceptndu- varanta! Daca are un pan
ascuns, va f uat prn surprndere se va da de go.
n orce caz, gnd[-va ca aproape ntotdeauna exsta o sou[e ce nu a
fost uata n cacu. Poate f char cea de care ave[ nevoe.
:ndirea de Srup
Succesu manpuaror pe scara arga depnde, n prmu rnd, de modu
n care ndvdu a fost cufundat n anonmatu mase de manevra. Lder
sstemeor totatare, precum conducator unor secte extremste depun
efortur consderabe spre a nocua n mn[e ceor pe care manevreaza
sentmentu fdeta[ necond[onate fa[a de respectvu grup soca.
Repetnd a nesfrt preceptee teore bazate pe mpar[rea oamenor n
"bun" "ra", e fac pe adep[ sa creada sncer ca fac parte dn grupu
soca "bun", "corect", n tmp ce restu um este acatut dn "ra"
"tcao". Orce dee ce nu corespunde respectve deoog este cafcata
drept eretca sau drept o exprese a tradar.
Manpuarea se reazeaza n speca prn controu nforma[or, dar prn
zoarea grupuu, pentru a evta orce contacte ae membror sa cu umea
exteroara. n captou dedcat sstemeor totatare am vazut, pe arg, n ce
mod se face controu nforma[or, pentru a permte accesu oamenor
obnu[ numa a tre ce sus[n potca regmuu. De asemenea, am vazut
cum se redefnesc stora, moraa, fozofa, mba, cum se modfca sstemu
educa[ona, cum se da o noua nfa[are oraeor, sateor .a.m.d., totu
pentru a- rupe compet pe ndvd de nfuen[ee vechuu mod de va[a (de
"mentata[e burghezo-moeret", "reac[onare") pentru a- transforma n
"omu nou". Aceea tehnc se apca, a scara redusa n dverse varante,
n orce secta regoasa extremsta.
O data ce ndvdu nu ma are nc un contact cu exteroru nc o
posbtate de acces a surse aternatve de nforma[e, denttatea u se
evapora e va f ntegrat grupuu. Comportamentu, gndrea char
sentmentee u se vor adapta noor standarde, ssteme de vaor, eg
reguamente. Pentru a scapa de chnu nteror, determnat de fenomenu
dsonan[e cogntve, e va a|unge sa creada sncer n noua deooge sau
vzune asupra ve[, n noe regu de grup va f mut ma preocupat de
anerea a modu de gndre genera, dect de exprmarea unor parer
crtce sau de anaza obectva a stua[or. Cu tmpu va avea char mpresa
ca partcpa efectv a uarea deczor, ca hotarre uate "n unanmtate"
sunt cee "corecte", ca noua ume n care traete este "cea ma buna dntre
toate". char daca nu este totamente supus no deoog, zoarea fa[a de
umea exteroara, ntoxcarea cu nforma[ aa-zs "corecte" contactu
permanent cu o potca ce mparte totu n "ab" "negru", "bun" "rau",
"corect" "ncorect" vor forma un mod de gndre foarte greu de readus a
normatate.
Izoarea este apcata n stua[ dntre cee ma comune, pentru a
nfuen[a ndvdu sa faca un ucru sau atu. Po[a nterogheaza suspec[
n camere goae, fara nc un fe de mober; pucare, sptaee de bo
nervoase, centree de reeducare sunt ocur zoate, sectee extremste se
retrag n campusur unde contactu cu umea exteroara este nexstent.
Tehnca nocuar une "gndr de grup", atunc cnd ea este apcata
unu ntreg sstem soca, e greu de seszat, dar nu mposb. Greu n speca
dn cauza faptuu ca ce care seszeaza a un moment dat ca "nu merge
ceva", se vede pus n stua[a de a se aeza "mpotrva curentuu genera".
totu, daca n sstemee totatare o astfe de attudne ar atrage dupa sne
pedepse severe, n sstemee democratce ea este posba fara urmar, ar n
sstemee democratce n curs de crstazare (precum cee dn statee
postcomunste) este char bne venta, pentru a mpusona formarea une
mentata[ no, deschse confruntar autentce de de.
Cum putem sesza daca suntem vctme ae acestor tehnc de mpunere
a une "gndr de grup"? n prmu rnd prntr-o anaza a rece a
comportamentuu, a gndr a sentmenteor noastre. Daca am a|uns sa
credem necond[onat n anumte de, de suntem pu n fa[a a numeroase
fapte concrete ce e contrazc, daca consderam prot sau duman pe ce
care au ate parer dect ae noastre, daca ne mtam numa a anumte
surse de nforma[e, ce ne sus[n concep[e, daca a|ungem sa dam
raspunsur standard, a caror n[ees profund nc macar nu ne este prea car,
nseamna ca ne afam sub nfuen[a totaa a manpuatoror ce ne-au
nocuat potca mpar[r tuturor fapteor deor n "abe" "negre", n
"corecte" "ncorecte". n va[a reaa exsta nenumarate tonur de gr,
nenumarate varante nmen nu se poate crede de[natoru adevaruu
absout.
Daogu autentc, schmbu de de, recunoaterea greeor, anaza
ucda a fapteor sunt pa mportan[ spre evadarea dn mre|ee unu
asemenea tp de manpuare pe scara arga. Gnd[-va atunc cnd ua[ o
decze daca ea repreznta op[unea dumneavoastra ntma. Nu cumva a[
uat-o pentru ca "aa trebue" sau pentru ca o asemenea hotarre ateapta
de a dumneavoastra ce care de|a va manevreaza aa cum vor e?
Ataamentu necond[onat fa[a de anumte de, n cuda tuturor evden[eor
ce demonstreaza contraru, nu repreznta un semn a oata[, c o dovada
de rgdtate char de succes a manpuar a care este supus ndvdu.
Accepta[ n cadru dscu[or, nu doar forma, parere ceora[
anaza[-e cu aten[e, atunc cnd sunt sus[nute de argumente concrete. De
mute or va pot ofer sou[ a care poate char dumneavoastra v-a[
gndt, dar e-a[ respns pentru ca nu erau "pe ne" sau nu conveneau
"potc generae". ncerca[ sa e[ de sub nfuen[a ceor care |udeca doar
n "ab" "negru", a ceor care consdera duman persona pe to[ ce care
au parer dferte de ae or. Ie[ de sub nfuen[a ceor care sus[n pna n
pnzee abe de contrazse de reatate, care nu accepta daogu, care se
er|eaza n de[nator a adevaruu absout.
Crstaza[-va propre dumneavoastra opn prn observarea atenta a
reata[, prn cuegerea nforma[or dn ct ma mute surse. Nu uta[ ca
premsa fundamentaa a democra[e este asgurarea accesuu tuturor
ceta[enor a surse alternative de nforma[e. Numa astfe omu obnut
poate sa- aeaga reprezentan[ n depna cunotn[a de cauza. Numa
astfe aegere generae pot f consderate bere corecte. Amnt[-va cu
cta nverunare, an de ze dupa revou[a dn Romna a fost refuzata
acordarea cen[eor de emse unor postur partcuare de teevzune, ce nu
puteau f controate de autorta[. Amnt[-va ct de uor au fost chema[
mner a Bucuret, dn cauza controuu nforma[ona tota exerctat de
puternc ze. La ase an dupa revou[e, cnd teevzune posture de
rado partcuare au nceput sa se dezvote, asemenea manpuar de
anvergura nu ma sunt posbe (sau, orcum, ar f posbe cu mut ma mut
efort dn partea autorta[or).
nva[a[ dn greee trecutuu, pentru a nu ma gre dn nou.
$tructurile impersonale
n sstemee totatare, orce semn de opoz[e este pedepst sever. De
asemenea, n nchsor, n sptaee de bo mntae, n sectee extremste, n
cazarm sau n agaree de concentrare, conducator acestora au un contro
aproape tota asupra exsten[e ceora[. Nc o mpotrvre a regu nu este
admsa.
Atunc cnd presunea unu sstem autortar asupra oamenor obnu[
devne nsuportaba, apare ntrebarea daca este posba or nu vreo cae de
savare sau de razvratre. Autorta[e dn astfe de ssteme au de obce
masur de sguran[a, prn anga|area n toate posture-chee ae
suprastructur a unor oamen fde or, pe care pot coordona cu uurn[a.
n asemenea cazur, opozan[ sunt ma tot tmpu oamen obnu[, care nu
pot face mare ucru fara a f pedeps[. Mut ma uoara este upta mpotrva
unor astfe de ssteme dn afara or. Asta daca pot f gaste ca de evadare.
totu, char n stua[e cee ma pste de speran[a exsta
posbtatea organzar une rezsten[e nterne, ce ar putea da rezutate.
Prmu pas este anaza atenta a sstemuu pentru a vedea ce schmbar
anume sunt posbe. Apo, ce care formeaza nuceu rezsten[e ncep sa
testeze concep[e sentmentee ntme ae ceor dn |ur, comenteaza unee
ucrur mnore, carora regmu nu e acorda prea muta mportan[a (pentru a
demonstra ceora[ ca poz[a crtca este totu posba, dar fara a se
expune prea mut, n caz ca nformeaza cneva autorta[e). Apo ncearca sa
stabeasca pun[ de egatura cu ce dn |ur, axndu-se pe dscutarea
probemeor ce framnta pe aceta, mpartandu-e nemu[umre,
captndu-e ncrederea, determnndu- sa- deschda tot ma mut sufetu.
De ndata ce se formeaza un grup de opozan[, nemu[umre acestora
fa[a de sstem vor f exprmate n revendicri ale grupului, ce vor f mut ma
greu de anhat de catre autorta[ dect razvratre ndvduae. n acest
mod structuror mpersonae ae regmuu se opun revendcare
mpersonae ae une anumte organza[.
Astfe, o mnortate puternca poate upta mut ma efcent mpotrva
ma|orta[. n contnuare, de ndata ce mnortatea s-a facut cunoscuta, ea
poate determna Puterea sa accepte unee conces, ucru ce sporete
prestgu aduce no adep[. O astfe de stratege are destu de pu[ne
anse de succes ntr-un sstem totatar, nsa varante ae e sunt apcate
frecvent n statee ce asgura un anume grad de berta[ ceta[enet. Ea este
caracterstca nfn[ar func[onar unor organza[ ceta[enet, unor
grupar ae mnorta[or na[onae sau rasae .a.m.d.
Concuza ce trebue re[nuta dn acest subcapto este ca rezistena
colectiv e mult mai eficient dect opoziia individual, ndferent ct de
cunoscuta ar f persoana n cauza. Dn pacate, acest ucru nu este uat n
consderare de dver veetar care bntue scena potca a stateor
postcomunste. Fragmentarea spectruu potc, sczune determnate doar
de vanta[e personae ae unor der sau ae atora nu fac dect sa reduca
drastc posbtatea apar[e unor forma[un potce puternce, care sa
mpusoneze decsv tranz[a spre ssteme democratce autentce.
n statee cu un grad nat de cvza[e, de|a scena potca este domnata
de un numar foarte redus de partde, n mute cazur numa doua, astfe nct
stabtatea sstemuu este mut ma mare, ar dezorentarea eectoratuu e
mnma.
Observarea atenta, detaata, a scene potce poate reeva cu destua
uurn[a care partde ncearca sa atraga eectoratu, prn dverse tehnc de
manpuare, doar pentru satsfacerea orgoor sau a ntereseor strct
personae ce anma pe un der de partd or pe membr acestora care
au ntr-adevar un cuvnt de spus n promovarea mecansmeor democratce
autentce n asgurarea une creter reae a bunastar tuturor ceta[enor.
n acest capto am trecut n revsta prncpaee strateg de dentfcare a
tehncor de manpuare de rezsten[a mpotrva or. Se cuvne totu o
scurta recaptuare, ofernd astfe ceor nteresa[ nstrumente ct ma
efcente pentru a se sustrage presun permanente exerctate de agen[ de
nfuen[a. De aceea vom nchea aceasta carte cu o sta cuprnznd douazec
doua de sfatur necesare pentru a rezsta manpuaror.
Douzeci i #ou #e !faturi "ractice "entru a rezi!ta
mani"urior
1. ncerca[ sa |uca[ cu dumneavoastra nva, dn cnd n cnd, rou de
"avocat a davouu", combatndu-va propra magne, concep[e pe care e
consdera[ de nezdruncnat, pre|udeca[e, comportamentu, sentmentee.
Ve[ a|unge astfe sa va cunoate[ ma bne, sa va descoper[ punctee sabe
or rgdta[e, dar poate cata[ pe care nu v e-a[ pus n vaoare.
ncerca[ sa va prv[ cu a[ och, mereu dn ate perspectve, pentru a
n[eege ma bne care este parerea ceora[ despre dumneavoastra.
2. Exersa[ rostrea unor expres precum: "Am gret", "m pare rau", "E
vna mea", "Am nva[at ceva dn greeaa asta".
3. F[ aten[ a perspectva dn care a[ ncearca sa preznte, sa
ncadreze o probema, o stua[e, o anume opne. Acceptnd necond[onat
premsee or, e ofer[ dn start un avanta| substan[a. F[ pregat[ pentru
eventuatatea de a respnge de a bun nceput, n ntregme, punctu or de
vedere de a ven cu varanta dumneavoastra. Fer[-va sa trece[ a
dscutarea detaor nante de a vedea daca probema, n totatatea e, nu
este cumva gret pusa. De mute or agen[ de nfuen[a atrag nter-
ocutoru n dscu[ pe margnea une probeme, pentru ca aba cnd e prea
trzu acesta sa- dea seama ca ntreaga probema era artfca creata. Spre
exempu, dupa revou[a dn 1989, regmu de a Bucuret a facut
nenumarate presun asupra zartor pentru dscutarea artcoeor pe care
ar f trebut sa e cuprnda egea prese. Zaree ndependente nsa au pus
probema cu totu atfe: era ntr-adevar necesara egea prese sau apar[a e
ar f putut |ustfca un nou va de cenzura nforma[onaa?
4. Accepta[ perdere pe termen scurt (n ban, tmp, efort, sau char
respect fa[a de propra dumneavoastra persoana) pentru a va pastra
ndependen[a. Lasndu-va atra cu uurn[a de mra|u unor avanta|e
medate, pute[ cadea n capcane foarte percuoase, ar sufern[a produsa
de apar[a dsonan[e cogntve va f ncomparab ma mare dect cea
provocata de nemu[umr sau de necazur trecatoare. Accepta[ mce
perder gnd[-va ca ee va sunt nva[atura de mnte pentru a nu ma
gre n vtor.
5. Pune[ medat pcoru n prag atunc cnd sunte[ nemu[umt, agasat,
sau cnd sufer[ dn cauza comportamentuu une persoane apropate.
Exersa[-va n a spune:,,Pot tra fara dragostea (pretena) ta, char daca a
nceput m va f greu. Daca vre sa ma fm mpreuna (preten), nceteaza sa
ma fac ucru asta obnuete-te sa fac asta", sau: "Pot suprave[u fara
favorure dumneavoastra, daca vre[ sa ramnem n rea[ bune, gnd[-va
sa ma trata[ cu ma mut respect" .a.m.d. n caz ca nu sunte[ uat(a) n
seros, char dupa avertsmente repetate, pregat[-va sa va detaa[
(despar[[) tota de persoana respectva.
6. Evta[ ntotdeauna sa ua[ hotarr prpte, ma aes n stua[ care va
sunt necare. Mu[ agen[ de nfuen[a exagereaza graba cu care trebue sa
raspunde[, presndu-va, pentru a nu va da tmp de gndre. |udeca[
probema a rece, ua[-va un ragaz sufcent, cauta[ surse supmentare de
nforma[ asupra subectuu aba apo pune[-va semnatura.
7. ntotdeauna cnd ceva v se pare necar, nssta[ cu ntrebare pna
ce va amur[ compet. Nu- asa[ pe agen[ de nfuen[a sa va faca sa va
sm[[ prost astfe sa va reduca a tacere, n foarte mute cazur,
expca[e superfcae sunt semne ae unor tentatve de manpuare, dar
ae superfcata[ ncompeten[e ceu chpure atottutor.
8. Exersa[-va n descfrarea sensuror ascunse ae ucruror sau
stua[or ntnte a fecare pas, ndferent ct de banae ar parea: rou
unformeor, substratu dverseor rea[ nterper-sonae, nten[e reae ae
dveror vorbtor, rou nescrs a unor eg reguamente. ncerca[ sa va
expca[ ce s-a urmart prn promovarea unor anumte concep[
arhtectonce, care sunt tentatvee de manpuare prn afarea dverseor
smbour sau sge, ce nterese se ascund sub unee aan[e de crcumstan[a,
prn ce m|oace este ob[nut acceptu sau ataamentu unora sau a atora
fa[a de anumte de, organza[ sau der, cum ac[oneaza asupra ndvduu
presunea grupuu soca dn care face parte, ce se poate ct prntre rndur
n artcoee dn zare .a.m.d. Poate f un |oc nteresant, dar foarte ut.
9. F[ atent(a) a regue mpuse de gazde, atunc cnd sunte[ n rou
oaspeteu. Uneor respectarea nstnctva a acestora (pentru a nu da dovada
de mpote[e) va poate mta drastc bertatea de exprmare, de ac[une
char de aegere. Prv[ cu detaare regue de protoco, respecta[-e, dar nu
ntr-o asemenea masura, nct sa renun[a[ a a va ma expune deschs
parere. ncerca[ dn cnd n cnd sa |uca[ rou nonconfor-mstuu.
Reac[e ceor dn |ur va vor putea demonstra daca au sau nu nten[
ascunse.
10. Nu acorda[ credt sou[or smpe n cazu unor probeme personae,
socae sau potce compexe.
11. Amnt[-va ca nu exsta dragoste sau pretene totaa, necond[onata,
dn partea unu stran, a prma vedere. F[ foarte aten[ a ce care ncearca
sa v se "bage sub pee" ncerca[ sa afa[ ce anume urmaresc sa ob[na
de a dumneavoastra. nsa char n cadru rea[or obnute de pretene
sau de ubre, re[ne[ ca acestea pot f verfcate numa n tmp. De
asemenea, este mposb ca ee sa rezste daca unu numa da, ar ceaat
doar prmete. ncrederea, adevarata dragoste sau pretene au a baza
recproctatea respectu fa[a de ceaat.
12. Daca a|unge[ ntr-o stua[e socaa noua, ntr-un antura| nou, ntr-o
compane nefamara, ncerca[ medat sa afa[ de pe ce poz[e pute[ ntra
n contact cu ce dn |ur care sunt prncpa agen[ de nfuen[a a grupuu.
Intra[ pe "ungmea de unda" a acestora, afa[ ct ma mute amanunte
despre e, "ct[-e" prefern[ee, orgoe, preocupare, fata[- daca e cazu,
ncerca[ sa descfra[ ce urmaresc apo cauta[ sou[e cee ma bune
pentru a rezova probemee ce se pot v.
13. Evta[ stua[e tota nefamare, n care nu va pute[ manfesta
bertatea de ac[une sau de exprmare. Daca totu va afa[ ntr-o asemenea
stua[e, ncepe[ cu testarea mteor ce va sunt mpuse. Accepta[ un pre[
ma mc pentru a va ebera, n oc sa va supune[ unor sufern[e greu de
suportat pe care v e-ar putea provoca ramnerea ntr-o astfe de stua[e.
14. Nu va dezvau[ sentmentee, dorn[ee ascunse, sab-cune sau
mtee n fa[a orcu. Amnt[-va ca, uneor, char ce ma bun preten va
poate trada sau va poate expoata cu a|utoru acestor destanur.
15. Obnu[-va cu momentee de detaare emo[onaa, ma aes atunc
cnd dor[ sa anaza[ cu aten[e a anumta probema. Exersa[-va n
pastrarea camuu a sngeu rece, n confruntare cu ce care ncearca sa
va manpueze. De foarte mute or e urmaresc sa va enerveze speca
pentru a va crea momente de vunerabtate de care sa se fooseasca n a va
ngenunchea.
16. Nu va asa[ a cheremu acome a satsfacer orgouu persona.
Agen[ de nfuen[a tu foarte bne cum sa va expoateze aceste sabcun
pentru a profta de pe urma dumneavoastra sau char pentru a va supune n
cee dn urma. Rezsta[ ademenror, ngueor, brfeor, ar daca va sm[[
nesgur(a) nu t[ cum sa proceda[, gnd[-va a persoana pe care o
consdera[ un exempu de onesttate stapnre de sne magna[-va
cum ar proceda aceasta n ocu dumneavoastra.
17. Accepta[ schmbu de de, anaza[ a rece opne sau concep[e ce
nu concd cu ae dumneavoastra, ma aes cnd sunt sus[nute de
argumente concrete, ncerca[ sa va pune[ n ocu ceor cu care va
confrunta[ dee, pentru a vedea ma bne unde greesc e sau unde gre[
dumneavoastra.
18. Identfca[ momentee n care sm[[ un sentment de vna ncerca[
sa- afa[ orgnea. Vede[ daca nu va este ndus n mod artfca pentru a va
determna sa ac[ona[ ntr-un anume fe. n genera, nu ua[ decz pentru a
scapa de sentmentu de vna. Accepta[- ca pe o componenta nevtaba a
fr umane, dar nu ac[ona[ sub mperu sau.
19. Ac[ona[ pe depn content n toate stua[e. Nu ua[ decz doar
pentru ca "aa trebue" sau pentru ca aa v-a ntrat n refex. ncerca[ sa
vede[ care anume refexe corespund convngeror dumneavoastra ntme
care v-au fost mpuse prn dverse tehnc de manpuare.
20. Gnd[-va ca, uneor, consecven[a poate conduce a rgdtate. Daca
n urma une anaze detaate va da[ seama ca a[ gret, nu perssta[ n
greeaa doar de dragu consecven[e.
21. Autorta[e egtme trebue respectate, dar ce care se er|eaza n
autorta[ fara a avea egtmtate trebue supu une anaze atente pentru a
vedea care sunt nteresee ascunse ce anma pentru a gas caea de a-
respnge.
22. Vocferare sau reac[e emo[onae nu sunt sufcente pentru
contracararea acteor de nechtate sau de n|ust[e. Pentru a upta mpotrva
orcaror abuzur trebue sa va asuma[ deschs op[unea sa e nfrunta[
pna a capat, ndferent de consecn[e.
Lsta prezentata ma sus con[ne douazec doua de sfatur, nsa ea
consttue doar un nceput. O pute[ competa dumneavoastra nva cu
concuze propr extrase dn aceasta carte sau rezutate n urma
observa[or dn va[a de z cu z. Apo pute[ anaza dn nou toate aceste
metode, e pute[ practca, e pute[ perfec[ona, e pute[ adapta stua[or
concrete n care va afa[ a un moment dat, e pute[ mparta ceor dn |uru
dumneavoastra sau e pute[ gnora.
Aegerea va apar[ne...
Refern[e bbografce
Aronson, Eot, Akert, Robn M. & Wson, Tmothy D., $ocial 3s7c"olog7?
T"e >eart and T"e 4ind, New York, Harper Cons, 1994
Aronson, Eot, $ocial *nimal, San Francsco, W.H. Freeman, 1981
Cadn, R.B., )nfluence? $cience and 3ractice (ed. III), New York, Harper
Cons, 1993
Conway, Fo & Segeman, |m, T"e */esome 3o/er of T"e 4ind-3roers,
Scence Dgest, sept. 1983
Hart, R., Fredrch, G. & Brooks, W., Ivercoming #esistance to
3ersuasion, New York, Harper & Row, 1975
Hassen, S., %omatting %ult 4ind %ontrol, Rochester VT, Park
Street, 1988
Kapferer, |ean-Noe, 6vonurile, Bucuret, Humantas, 1993 Keen, Sam,
,aces oft"e (nem7, San Francsco, Harper & Row, 1986
Le Bon, Gustave, 3si"ologia mulimilor, Bucuret, Anma, 1990 Lfton,
R.|., T"oug"t #eform and T"e 3s7c"olog7 of Totalism, New York, W.W.
Norton, 1969
Lutz, W., Doule-$peaA, New York, Harper & Row, 1983 Mares, Wam,
T"e 4arine 4ac"ine, New York, Doubeday, 1971 Marks, |ohn, T"e $earc"for
T"e 4anc"urian %andidate, New York, McGraw-H, 1980
Mburn, M.A., 3ersuasion and 3olitics? T"e $ocial 3s7c"olog7 of 3ulic
Ipinion, Pacfc Grove CA, Brooks/Coe, 1991
Mgram, S., T"e )ndividual in a $ocial 8orA? (ssa7s and ('periments (ed.
II), New York, McGraw-H, 1992
Pease, A., 5imajul Trupului, Bucuret, Pomark, 1995
Pratkans, A.R. & Aronson, E., *ge of 3ropaganda? T"e (ver7da7 !se and
*use of 3ersuasion, New York, Freeman, 1991
Schrag, R, 4ind %ontrol, New York, Pantheon Books, 1978
Schwtzgebe, R.L., & Schwtzgebe, R.K. (Ed.), 3s7c"otec"nolog7?
(lectronic %ontrol of 4ind and 2e"avior, New York, Hot, 1973
Wensten, N.D., 3s7c"iatr7 T t"e %.).*., Washngton D.C., Amercan
Psychatrc Press, 1990
Zmbardo, P.G., Ebbesen, E., & Masach, C, )nfluencing *ttitudes and
%"anging 2e"avior, Meno Park CA, Addson Wesey, 1977
Zmbardo, P.G., 4ind control? 3olitical ,iction and 3s7c"ological #ealit7. n
P. Stansky (Ed.), In &ineteen (ig"t7-four, New York, Freeman Press, 1984
Zmbardo, RG. & Leppe, M.R., T"e 3s7c"olog7 of *ttitude %"ange and
$ocial )nfluence, New York, McGraw-H, 1991
Zmbardo, P.G., T"e Tactics and (t"ics of 3ersuasion.
E. McGnnes & B. Kng (Eds.), *ttitudes, %onflict, and $ocial %"ange, New
York, Academc Press, 1972