Sunteți pe pagina 1din 8

AGRICULTURA GENERALA SI PEDOLOGIE

CURS 24.NOIEMBRIE.2013 ALCATUIREA GENERALA A SOLULUI


Solul este un mijloc de productie in agricultura. Humusul este materia organica trecuta prin mai multe stadii de descompunere. Analiza de laborator : determinarea calitatii in hunus, determinarea umuditatii si porozitatii SOLUL Este alcatuit din trei parti Partea solida o Minerala (nisip, praf, argila, saruri solubile, oxizi si hidroxizi) o Organica (humus, resturi organice) Partea solida prezinta un anumit grad de structurare, formand in felul acesta o retea de pori. Acestia pot fi: pori fini si pori grosieri Partea lichida, reprezentata de apa care circula prin sol si care contine dizolvate o serie de substante necesare nutritiei plantelor Partea gazoasa reprezentata de aerul care circula prin sol (prin porii grosieri dupa ce apa a fost drenata)

Solul se prezinta sub forma de straturi succesive denumite orizonturi pedogenetice. Stratul de interes este cel superior De obicei analizele se recolteaza pe verticala din 20 in 20 de centimeri, incepand de la suprafata. Informatiile legate de sol le gasim in studiile pedolgice elaborate de oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice. Cartograma solurilor la nivel national ne spune ce tip de sol se gaseste acolo. Pt a putea recolta probe Rezulta un buletin de analiza Cele mai importante insusiri ale solului: Textura reprezinta propietatea solului de a prezenta partea minerala impartita in fractiuni granulometrice. Suprafata specifica (suprafata exterioara a tuturor particulelor) mai mare este la argila. Apa hidrateaza fiecare particula in parte, deci nisipul nu retine apa, iar argila retin o cantitate foarte mare de apa. Argila are o permeabilitate foarte redusa, mai mult prin filtratie. Cea mai buna este situatia de mijoc (textura mijlocie) in care ave si argila si nisip care asigura si hidratare si drenare.Textura poate fi: grosiera, mijlocie si fina. Insusirile solului depind de textura Structurasoluluireprezinta proprietatea sa de a prezenta partea solida reunita in agregate structurale. Grauntii de argila si prag se cimenteaza cu argila si humus.

LUCRARI PRACTICE
1. Recoltarea probelor de sol Probele de sol reprezinta cantitati variable de sol recoltate dintr-un profil din 20 in 20 de cm si servesc analizelor fizice si chimice de laborator De obicei se recolteaza de jos in sus astfel incat sa nu cotaminam probele. In cazul in care sunt necesare cantitati mici de sol se pot folosi sondele pedologice Probele de sol se recolteaza in doua moduri: In asezare naturala cu ajutorul unor recipiente metalice de forma cilindricacu volumul cunoscut si aproximativ egal cu 100 cm3. Aceste probe servescla determinarea insusirilor fizice si anume: densitate aparenta, porozitate totala si capacitate capilara In asezare deranjata, se recolteaza in pungi de plastic sau hartie, trebuie sa catareasca aproximativ 1 kg si sunt utilizate la analizele chimice (continut in carbonat de calciu, reactia, continut in humus, sarurile solubile, etc) Un altfel de recoltare de probe: cu sondele pedologice. Cu sondele pedologice se recolteaza cantitati mici de sol si se trec in fiole de aluminiu numerotate si prevazute cu capac. 2. Determinarea umiditatii solului Umiditatea reprezinta cantitatea de apa din 100 g de sol uscat. Principiul metodei se bazeaza pe masurarea cantitatii de apa prin cantariri succesive si uscare in etuva (un cuptor ceva mai mare) pana la masa constanta. Modul de lucru: se recolteaza probe cu ajutorul sondei. Proba de sol recoltata se trece intr-o fiola de aluminiu cantarita in prealabil. Umiditatea, U U = 100% x (b-c) /(c-a ) Unde: a = tara fiolei (grame) b =tara fiolei + solul umed (grame) c = tara fiolei + solul uscat (grame) Exercitiu: Profilul 1, 2 si 3 de calculat umiditatea Cu ajutorul determinarii umiditatii putem determina rezerva de umiditate din sol pe adancimea de 0 - 30 cm, exprimate in tone la hectar. In cazul lipsei unei umiditati optime, plantele depun eforturi suplimentare pt a-si asigura necesarul de apa, acest efort inseamna consum de energie si implicit pierdere din recolta Rezerva totala, Ru = u x h x Da U = valoarea umiditatii h = adancimea Da = densitatea aparenta Ex: Ru1 = u1 x 5 x Da Rezerva de umiditate totala, Rt, este egala cu media aritmetica a celor sase valor de umititate totala determinate. Pe adancimea de 0 -30 cm Rt = (u1 + u2 + u3 + u4 + u5 + u6)/6

3. Determinarea densitatii aparente, a porozitatii totale si a gradului de tasare Densitatea aparenta reprezinta masa solului uscat in asezare naturala raportata la volumul total al acestuia Principiul metodei de determinare se bazeaza pe masurarea volumului porilor din sol la un anumit moment dat. Mod de lucru: Se solosesc probe de sol recoltate in cilindri metalici cu volum cunoscut Se usuca in etuva probele recoltate Se cantaresc => masa solului uscat Calcule: Da, densitatea aparenta = masa solului / volumul total . Da se masoara in g/cm3 Da = M / Vt, Da, densitatea aparenta Vt = volumul total = Vs + Vp = 100 cm3 Vs volumul partii solide Vp = volumul porilor M masa solului Densitatea aparenta ia valori intre 1 si 2 Valorile subunitare sun caracteristice orizonturilor (straturilor de sol) bogate n materie organica (ex: turba, densitate 0.90 g/cm3) PT porozitatea totala a solului reprezinta volumul total ocupat de porii solului PT = (1 Da/D) x 100% Da= densitatea aparenta D = densitatea solului (densitatea partii solide a solului) De obicei la noi in tara D are valori intre 2.5 2.8 gram /cm3 Densitatea aparenta si porozitatea totala depind de textura solului iar raportul Porozitate totala / densitate aparenta reprezinta gradul de tasare a solului, Gt. Gt = PT / Da In functie de acest grad de tasare, Gt, se aleg lucrarile amliorative a solului cum ar fi: afanare adanca sau scarificare. Exercitiu: D = 2.68 g/cm3 M (g) M1 M2 M3 M4 M5 M6 118 126 139 142 151

159 Cerinta:Sa se calculeze pt PT si Gt pentru cele 6 determinari.

CURS 15.DECEMBRIE.2013 FAZA LICHIDA A SOLULUI CAP. 6


Apa rol de dizolvare Transportare substante in sistemul radiicular De hidratare a plantelor

INSUSIRILE HIDROFIZICE ALE SOLULUI


Solul este un corp hidrofil care atrage, leagi permite circulaia apei. Este un corp poros, apa circuland sub influenta unor forte de naturi si marimi diferite Corp liofil si corp liofob

Exemplu: Cuartul este hidrofob, nisipul contine cuart

Solul contine pori grosieri si pori capilari. Cand ploua, prin porii grosieri apa patrunde si cicula sub influenta fortei de gravitatie. In acelasi timp porii din partea mai solida se umplu cu apa, dupa un timp parte Caldura de umectare produsa dintransformarea energiei cinetice produse de ploaie.

Daca este nisip apa este drenata. Argila functioneaza ca un burete (retine o cantitate mai mare de apa si permite mai greu drenarea)

Fortele care actioneaza asupra apei din sol


Forta gravitationala, actioneaza aspura apei care circula prin porii grosieri, dreneaza excesul de apa de suprafata, forman panzele de apa freatica. Forta G, actioneaza asupra apei din porii grosieri dupa eacuarea apei, acesti pori find umpluti cu aer (capacitatea de aeratie) Ex.: solul nisipos este excesiv de aerat. Forta capilara(cea mai importanta)care actioneaza asupra apei din porii capilari (porii fini) din sol. Circulatia se desfasoara datorita deficitului de presiune (presiunea apei si presiunea atmosferica). Miscarea se produce in toate directiile, inclusiv de jos in sus, adica de la diametrul mai mare al porilor spre diametrul mai mic.

Apa utila - reprezinta cantitatea de apa retinuta in sol pentru o perioada de timp. Daca solul are un procent optim intre porii grosieri si porii subtiri Forta de adsorbtie. Fiecare particula minerala are o serie de valente libere, si atrage molecula de apa, astfel se acopera de molecula de apa. Partea solida a solului, minerala sau organica tinde spre echilibrul chimic, atragand moleculele de apa. In felul acesta se acopera cu un strat subtire de apa, numita apa de higroscopicitate, Forta de osmotica ce actioneazanumai in cazul solurilor salinizate, acolo unde apa din sol are o concentatie in saruri solubile mai mare de 1 g/litru. Aici apa din sol fiind mai concentrata determina circulatia din zona cu concentratie mai mica in zona cu concentratie mai mare, apa iese din planta. Se poate ameliora da este foarte costisitor.

Forta de submersie (inundare) numai in cazul solurilor cu exces de apa de suprafata. Cazul orezariilor unde este necesar un exces de apa de suprafata pe un anumit nivel, este necesar un sol cu permeabilitate redusa. Chinezii cultiva acesta direct in roca, loes. Solurile Romaniei au permeabilitate mare. 0.6% din suprafata agricola are probleme de salinizare Studiul de pretabilitate (clima, roca, proprietatile solului ca mijloc de productie) determina cat de pretabil este un sol pentru o anumita cultura agricola. Unii factor sunt nemodificabili ex.: temperatura. ENERGII POTENTIALETrebuie sa stim rezultanta fortelor care actioneaza asupra api, s-a recurs la transformarea acestor fortei in energii potentiale, astfel s masoara taote in unitati de presiune. Ne intereseaza care este presiunea apei din sol.

POTENTIALUL APEI DIN SOL (SUCTIUNEA)


Potentialul total al apei din sol

Forele care afecteaz energia liber a apei, fora gravitaional, fora capilar, fora de adsorbie, fora osmotic, fora hidrostatic (de submersie) etc., sunt transformate n energii potenitale exprimate n uniti de presiune, astfel nct s poat fi nsumate. Putem spune c fiecrei categorii de fore i corespunde un anumit potenial.
foreigravitaionaleicorespundepotenialulgravitaional(g); foreicapilareiceleide adsorbie le corespundepotenialulmatricial (m); foreiosmoticeicorespundepotenialul osmotic(o); foriehidrostaticeicorespundepotenialulhidrostaticsau de submersie(s).

Rezultanta obinut poart denumirea de potenial total al apei din sol(t) i se calculeaz cu relaia: t = g + m + o saus + i (cm col. ap, cm col. mercur etc.) Potenialul total poate fi exprimatfa de presiuneaatmosferei la nivelulmrii, care este de 760 mm coloan de mercur, ceea ce reprezintnlimeauneicoloane verticale de ap de 1033 cm cuseciunea de 1 cm2 (exprimareacel mai frecventutilizat). Se mai poate exprima nbari (1 bar = 10.200 mm coloan de ap )saunpascali (Pa). nmodobinuitsolurilesuntnesaturate (nu prezintexcesde ap) i au tendina de a reineapa, aceastafiindsupusunuipotenialnegativ. Foracu care apa este reinutn sol poartdenumirea de for de suciunesausimplusuciuneasolului. Eapoate fi msuratcuajutorulunuiaparatnumittensiometru, care o exprimn cm coloan de ap. Valorilenregistratevariazntre 1 cm (cazulsoluluisaturatcuap) i 10 000 000 cm coloan de ap (cazulsoluluiuscat). Deoarece este incomod de a se lucracucifre mari, Schofielda introdusnoiunea de pF care reprezintlogaritmulzecimalcusemnschimbat al centimetrilorcoloan de ap ce corespundeforeicu care apa este reinutn sol. pF= lg (cm col H2O) Valoareaminim a pF-ului este 0, deoarecelogaritmulcifrei 1 este 0 (corespunztoaresoluluisaturatcuap), Valoareamaxim este 7, deoarecelogaritm de 10 000 000 (107) este 7 (corespunztoaresoluluiuscat).

Un sol la care fora de suciune este 1 000 cm coloan de ap are pF = 3, iar la pF = 1 nlimeacoloanei de apeste de 10 cm.

INDICII HIDROFIZICI
Reprezinta pragul de umiditate la care apa isi modifica mobiliatea si accesibilitatea pentru plante. Coeficientul de higroscopicitate(CH) defineste cantitatea de apa de hidratare. Cantitatea de apa pe care solul o poate retine din vaporii de apa din atmosfera cu umiditatea relativa de 94.3%, Corespunde unei suctiuni de pF = 4.7 Coeficientul deofilire (CO) cantitatea de apa la care plantele se ofilesc ireversibil, la un pF 4.2, chiar daca apoi sunt udate. Capacitatea de camp (CC), capacitatea de apa in camp, reprezinta cantitatea de apa retinuta durabil in porii capilari pe o perioada mai lunga de timp la un pF de 2.5. (pf 2 pt solrile nisipoase si pF 3 pentru solurile argiloase si compacte). Capacitatea de apa capilara reprezint cantitatea maxim de ap pe care o poate reine solul deasupra oglinzii freatice, n zona franjei capilare (nlimeapn la care se ridicapaprincapilaritatedinstratulacvifer). Capacitatea totala pentru apa (CT) , capacitatea de saturatie, reprezinta capacitatea maxima pe care o poate retine solul in toti porii, e vorba de solul submers, cu exces de apa. CT = PT/ DA unde: DA densitatea aparenta Capacitatea de aputil(CU, % g/g)reprezintintervalul de apafolisita de catre plante (umiditate a soluluin care apa este accesibilplantelor)i se poatedeterminacu de relaia: CU = CC CO

n care CC (% g/g) reprezint capacitatea de ap n cmp iar CO (% g/g) coeficientul de ofilire.


Accesibilitateapentru plante aapeidin sol nu este uniformpetotintervalulumiditiiaccesibile. Se apreciazc se realizeazcondiii optime de aprovizionarecuap a plantelorn parte superioar a intervalului, limita fiindinfluenat de textura solului. In intervalul acestui ...s-a stabilit un plafon minim de umiditate de la care plantele consuma energie suplimentara pentru aprovizionarea cu apa. Se situeaza in jurul valorii pF 3 -3.5 In procente, game de apa la 100 grame de sol. Legatura intre umiditatea momentana si valoarea suctiunii pF se poate determina cu ajutorul curbei suctiuneumiditate
40 35 30 25 nisip praf argila

U(%)

20 15 10 5

CH

CO

PM

CC

CT U%

Apinaccesibil

Apinaccesibil

Apaccesibil Apuoraccesibil

U% umiditatea Sol complet uscat pF 7 Pana la CO - coeficient de ofilire apa nu poate fi utiliata de palnte Intre CO si CC avem apa accesibila PM (plafon mimim) CC intervalul de umditate Peste CC apa inaccesibila Cu cat ne apropiem de punctul CO, plantele tb sa isi foloseasca mai multa energie pt absorbita apei deci scade productivitatea acestora. Daca ne situam un pic peste punctul CO tb sa udam dar e bine sa masuram umiditatea, e necesar sa umezim solul pe adancimea care trebuie. Trebuie sa ajungem cu umiditatea in zona PM CC.