Sunteți pe pagina 1din 5

cel mai important poem eroic medieval francez, continand aproape 4000 de versuri, fiind elaborat, se pare, intre

anii 997-1130. La baza poemului regasim un bogat material de cantece populare epice scurte. Evenimentele la care se face referire in antecul lui !oland s-au petrecut in secolul al "###-lea. in poem sunt evocate luptele duse de francii condusi de arol cel $are impotriva maurilor din %pania si moartea cavalerului !oland. %ubiectul poemului este urmatorul& 'ane-lon este trimis de arol cel $are, invingator al maurilor din %pania, ca sol la regele $arsile al %aragozei. 'anelon il tradeaza pe arol cel $are, convingandu-1 sa se intoarca in (ranta, sub prete)t ca $arsile ii accepta conditiile. arol cel $are, tot la sfatul lui 'anelon, ii incredinteaza comanda ariergarzii lui !oland, fara a sti ca tradatorul convenise cu $arsile ca sarazinii sa-i surprinda pe franci in defileul de la !oncevau). *riergarda francilor, in care se afla si viteazul !oland, este atacata de mauri si nimicita. in lupta pier, unul cate unul, cei mai iscusiti razboinici, incepand cu +livier, prietenul lui !oland si ,urpin, ar-iepiscopul in zale de cavaler. !amas singur si ranit de moarte, !oland, prin-tr-un ultim efort, reuseste sa sune din cornul sau fermecat spre a c-eama in a.utor restul armatei. "iteazul cavaler !oland moare insa inainte de sosirea armatei. *rmata francilor, condusa de arol cel $are, ii urmareste pe mauri pana la malurile Ebru-lui, trecandu-i prin foc si sabie, dupa care ocupa %aragoza. intors in capitala, la *i)-la -apelle, arol cel $are ii anunta frumoasei *ude moartea logodnicului ei, !oland. /entru a o consola, arol cel $are i-1 propune ca sot pe propriul sau fiu. 0ar *ude, intruc-ipare a fidelitatii pana dincolo de moarte, refuza. Ea va muri de durerea pricinuita de moartea lui !oland.

Cntecul lui Roland (francez: La Chanson de Roland) este cea mai veche oper important a literaturii franceze. Exist mai multe versiuni, mrturie a popularitii ei ntre secolele al XII-lea i al XI!-lea. "ea mai veche #intre aceste versiuni este #atat #e o$icei la mi%locul secolului al XII-lea (ntre &&'( i &&)(), i are aproximativ '((' versuri (numrul lor variaz puin n e#iiile mo#erne). *cest poem epic este un exemplu #e chanson de geste, o specie literar ce a nflorit n secolele XI - X! i care proslve te faptele eroice ale prota+onistului, onoarea i cre#ina.

Moartea lui Roland n Btlia de la Roncesvalles (Roncevaux), dintr-un manuscris ilustrat aprox.1455-146 . !arol cel Mare "i armata sa lupt de "apte ani n #pania. Marsilion, sau Marsile, re$ele sara%in al #arra$ossei, poart o discu&ie cu no'ilii si. (a su$estia lui Blancandrin, Marsilion )otr"te s simule%e c se pred, pentru a asi$ura retra$erea *rancilor de pe pm+nturile sale. Marsilion trimite emisari pentru a ne$ocia predarea sa lui !arol, Blancandrin, "e*ul dele$a&iei, promite, cu rea credin&, c, n ca%ul n care !arol se ntoarce la -ac)en (-ix-la-!)apelle), Marsilion l va urma la scurt timp "i se va converti la cre"tinism. .o'ilii cre"tini discut despre cum ar tre'ui s rspund o*ertei lui Marsilion. Roland nu are ncredere n acesta, ns /anelon, .aimon "i ma0oritatea celorlal&i consider c merit s *ie considerat sincer. !arol este de acord, dar i este $reu s alea$ un am'asador care s-i duc lui Marsilion acest mesa0. 1l nu dore"te s alea$ un cavaler de valoare, deoarece Marsilion l-a ucis pe ultimul am'asador care *usese trimis. 2e aceea, !arol respin$e propunerile lui Roland "i 3urpin de a duce ei mesa0ul "i )otr"te ca niciunul dintre cei doispre%ece pairi s *ie trimis. Roland recomand atunci trimiterea lui /anelon, tatl su vitre$. -cesta consider propunerea sa ca o insult, l amenin& pe Roland, "i, n timpul cltoriei cu Blancandrin la 4ara$o%a, plnuie"te s se r%'une. 5n 4ara$o%a, /anelon l minte pe Marsilion, spun+ndu-i c acceptarea lui !arol este condi&ionat de dou lucruri. 5n primul r+nd, Marsilion nu poate pstra dec+t 0umtate din #pania, restul *iindu-i dat lui Roland, 5n al doilea r+nd, unc)iul lui Marsilion tre'uie s *ie printre ostaticii da&i ca $aran&ie a 'unei credin&e. 2up ce l amenin& pe /anelon cu moartea, Marsilion este in*ormat de Blancandrin c *rancul este $ata s-l trde%e pe Roland "i pe cei doispre%ece pairi. Marsilion i o*er atunci lui /anelon prietenia sa "i daruri 'o$ate, iar el promite s se asi$ure ca Roland "i cei doispre%ece pairi s *ie plasa&i n arier$arda armatei "i nu n corpul principal al *or&elor *rance. -cest lucru i va permite lui Marsilion, care nu-i poate nvin$e n lupt pe *ranci, s-i ucid pe cei doispre%ece mari cavaleri ai *rancilor, *r de care, con*orm spusele lui /anelon, *rancii nu vor mai purta r%'oi.

2up ce /anelon "i ndepline"te sarcina, Roland, mpreun cu 6liver "i ceilal&i doispre%ece pairi, preia comanda arier$r%ii armatei *rance, care numra 7 . de oameni. 6 armat de sara%ini de 1 . de oameni, condus de nepotul lui Marsilion "i de al&i 11 mari r%'oinici sara%ini, este v%ut apropiindu-se de arier$ard. 8rietenul lui Roland, 6liver, i cere s sune din corn pentru a c)ema restul armatei n a0utor, dar codul onoarei l o'li$ pe Roland s lupte de"i este de%avanta0at numeric. Btlia care urmea% are dou pr&i. -tacul ini&ial al sara%inilor este respins de *ranci, dar numai 9 de cavaleri, inclusiv Roland "i cei mai mul&i dintre cei 17 pairi supravie&uiesc. #ara%inii atac a doua oar, Marsilion nsu"i conduc+nd o oaste de 9 . de oameni. 5n cur+nd este clar c *rancii sunt cei care vor pierde lupta. (a s*atul ar)iepiscopului 3urpin, Roland sun din corn, nu pentru a c)ema trupe n a0utor, ci n spernd la revenirea lui !arol pentru n$roparea trupurilor "i r%'unarea martira0ului. Roland sun din corn at+t de tare nc+t i se rupe t+mpla "i i cur$e s+n$e din $ur. !+nd doar Roland, 3urpin "i /ualter de :um mai sunt n via&, Roland i taie m+na dreapt a lui Marsilion. -cesta *u$e de pe c+mpul de lupt "i este urmat de supravie&uitorii din armata sa. Roland "i 3urpin sunt sin$urii r%'oinici rma"i pe c+mpul de lupt "i sunt deci victorio"i. 3otu"i, 3urpin a *ost rnit n multe locuri de proiectilele sara%inilor "i s+n$erea% p+n la moarte, n timp ce &ine o slu0' pentru solda&ii si. Roland, nernit de nici o arm, s+n$erea% din cau%a t+mplei rupte. 2up moartea lui 3urpin, Roland urc p+n n v+r*ul unui deal, privind ctre sud, nspre #pania. 5"i crap cornul, lovind un p$+n pe care-l ucide pentru c a ncercat s-i *ure sa'ia, apoi e"uea% s-"i *r+n$ sa'ia pe o piatr. Roland moare su' un copac, cu *a&a ctre sud, &in+ndu-"i sa'ia 2urendal "i cornul. 5ntre timp, !arol cel Mare se ntoarce din ;ran&a n cea mai mare rapiditate, arest+ndu-l pe /anelon pentru trdare. !+nd a0un$e pe c+mpul de lupt de la Roncevaux (Roncesvalles), le"in de durere. 1l l 0ele"te "i apoi porne"te la drum cu scopul de a distru$e armata sara%in. 5i a0un$e din urm pe c+mpurile de l+n$ #arra$ossa "i i mcelre"te, ma0oritatea supravie&uitorilor nec+ndu-se n apele unui r+u din apropiere. Marsilion scap n *ortrea&a sa din #arra$ossa. 2eoarece armata lor nu a primit a0utor de la %ei, locuitorii n*uria&i ai ora"ului 'at0ocoresc idolii treimii lor in*ernale, statuile lui Ma)ound, 3erva$ent, "i -poll<on sunt luate din mosc)ee "i 'tute cu 'e&e. 5n acea noapte Bali$ant, emirul Ba'ilonului (!airo din 1$ipt, nu Ba'ilonul din Mesopotamia)), vine cu ntriri. Marsilion moare "i Bali$ant preia conducerea.

!arol "i mparte *or&ele dup na&ionalitate, su' cei mai mari r%'oinici rma"i, 'avare%ii, $ermanii, morman%ii, 'retonii, *laman%ii "i 'ur$un%ii. ;or&ele cre"tine distru$ armata musluman, iar !arol cel Mare l nvin$e pe Bali$ant n duel. -rmata cre"tin ptrunde n #arra$ossa, idolii "i o'iectele vr0itore"ti din sina$o$ile "i mosc)eile ora"ului sunt distruse, iar 1 . de musulmani "i evrei sunt cre"tina&i. Bramimonde, vduva lui Marsilion, este capturat, iar !arol d ordin ca ea s *ie convertit, nu prin *or&, ci prin =para'ole "i predic=. -poi, *rancii se ntorc la -ix-la-!)apelle (-ac)en), unde -ude, lo$odnica lui Roland ("i sora lui 6liver) moare de durere. /anelon este 0udecat pentru trdare, dar sus&ine c ac&iunile sale repre%int o r%'unare 0usti*icat. 8entru a re%olva disputa, ruda lui /anelon, 8ina'el se duelea% cu prietenul lui Roland, 3)ierr<, care c+"ti$. 2up victoria lui 3)ierr<, /anelon este executat mpreun cu mem'rii *amiliei sale care s-au pus c)e%a"i ($aran&i) pentru nevinov&ia sa. Re$ina Bramimonde este 'ote%at, iar !arol este n *inal satis*cut. 5n somn, un n$er vine "i i cere s a0ute ora"ul >mp)e, atacat de p$+ni. !arol se lamentea% "i "i pl+n$e soarta dar se supune voin&ei lui 2umne%eu.

%ursa
8oemul se 'a%ea% pe un incident istoric relativ minor, Btlia de la Roncesvalles (Roncevaux n *rance%), de pe 15 au$ust ??@, c+nd arier$arda *rancilor lui !arol cel Mare, a*lat n retra$ere, a *ost atacat de 'asci, dup o am'uscad. 5n aceast lupt, descris de 'io$ra*ul su 1in)ard (1$in)ard) n Viaa lui Carol cel Mare (scris n 0urul anului @9 ), se spune c solda&ii surprin"i au *ost cu to&ii uci"i, printre ei a*l+ndu-se un A:ruodland (Roland n.n.), pre*ect al mrcii BretanieiA (Hruodlandus Brittannici limitis praefectus).B1C 8oemul nu este o repre%entare corect a realit&ii. Roland devine nepotul lui !arol, 'ascii devin sara%ini, iar !arol, n loc s-"i continue drumul spre nord pentru a-i supune pe saxoni, se ntoarce n #pania "i r%'un moartea cavalerilor si. -utorul poemului nu avea nici cuno"tin&e despre islam, repre%entat ca o reli$ie idolatric.

!+ntecul lui Roland este cele'rat nc din 1vul Mediu, exist mai multe versiuni ale acestuia, c+t si modi*icari dat+nd din perioade di*erite. -cesta este desemenea modelul numeroaselor c+ntece de mai t+r%iu. 8rima edi&ie tiprit a celui mai vec)i text, rmas mult timp necunoscut, nu datea%, totu"i, dec+t din 1@9?. -cest text con&ine 4 7 decasila'e reunite n 7D1 lasate ine$ale.

1ste semnat la ultimul vers (E-ici este *cut *apta de vite0ie pe care 3uroldus o re*u%F) de un anume 3urold care este i$norat dac este vor'a de autor, de un copist, de un 0on$ler, si c)iar o simpl surs. 8ovestea, inspirat de un eveniment istoric, 'tlia de la Roncevaux (??@), este compus cu mult miestrie n dou pr&i, av+nd *iecare c+te dou pr&i, moartea lui Roland (trdarea, 'tlia) "i r%'unarea 5mparatului (pedeapsa pcto"ilor, pedeapsa lui /anelon), ncadrate de o expunere "i o du'l conclu%ie. Gnitatea ntre$ului este ntrit de numeroase paralelisme, contraste "i ecouri. -numite pasa0e prea so're totu"i posed o mare intensitate dramatic "i tocmai de aceea au rmas cele're (moartea *rumoasei -ude sau cea a lui Roland). !a toate c+ntecele *aptelor de vite0ie, Cntecul lui Roland are un important con&inut ideolo$ic, dar n acela"i timp este o descriere su$estiv a tensiunilor interne ale societ&ii *eudale (ntre vasali "i su%erani, ntre am'i&ia personal "i devotament) c+t "i o dram uman, n ciuda caracterului pu&in stili%at al persona0elor, su'tilitatea caracterelor explic "i implic derularea inevita'il a evenimentelor.