Sunteți pe pagina 1din 3

TENSIUNEA I SNTATEA CUPLULUI Psih.Eusebiu Tihan, Psih. Laura Ghiza In lucrarea Casatoria versus Divortul Focus_sebi@yahoo.

com

n ciu!a "ro#resului s$u intelectual, omul nu a %nv$&at "rea multe %n ceea ce "rive'te convie&uirea %n armonie cu natura ori cu semenii. El %nc$ nu 'tie cum s$ %nl$ture con(uziile !in )urul s$u, "ro!use !e "ro"ria sa vanitate 'i %n #eneral cele ce a"as$ %ntrea#a omenire. *amenii ca !ova!$ a evolu&iei lor, ar trebui s$ !evin$ mai aten&i 'i mai "lini !e %n&ele#ere (a&$ !e cei !in )ur 'i im"licit ar trebui s$+'i #$seasc$ tim"ul necesar unei autoanalize. ,st(el oamenii !evin ni'te automate %n lu"ta "entru e-isten&$, (a"t cu "uternice im"lica&ii "siholo#ice %n via&a social$ 'i %n!eosebi %n via&a !e cu"lu, %n (amilie. Du"$ cum bine 'tim, (amilia re"rezint$ "rimul me!iu or#anizat %n care este an#a)at in!ivi!ul 'i, ea are cea mai %n!elun#at$ in(luen&$ asu"ra !evenirii omului. ,ceast$ institu&ie se bazeaz$ "e ale#erea reci"roc$ a "artenerilor !e via&$. ,re ori#inea %n c$s$torie 'i constituie unul !in cele mai com"le-e micro+sisteme sociale. C$s$toria este o "roblem$ "ersonal$ 'i in!ivi!ual$ a (iec$ruia 'i care "oate (i corect rezolvat$ numai !e cei care sunt "ersonal im"lica&i. Trebuie s$ remarc (a"tul c$, un s($tuitor !in a(ar$ asu"ra acestor "robleme nu este in!icat 'i arareori util. .ecunosc/n!u+se "e sine, nu este !e mirare c$, at/tea vie&i nu reu'esc ori sunt %ntristate !e necazuri ale s"iritului 'i ale cor"ului sau torturate !e !escura)are, %n!oial$, !is"erare. .u este !e mirare c$ omul %n !orin&a lui oarb$ 'i "asionat$ !e libertate 'i satis(ac&ii rebele 'i violente, s$ se revolte !eseori cu violen&$ 'i s$ %ncerce a!esea a+'i calma chinul l$untric arunc/n!u+se cu ca"ul a"lecat %ntr+o via&$ !e activit$&i (ebrile, !e a#ita&ie constant$, !e emo&ii violente 'i inutile 'i !e aventuri %n!r$zne&e. * institu&ie 0c$s$toria, (amilia1 ce se vrea constructiv$ are ast(el, !e su(erit c$ci (iece in!ivi! ce a!er$ la aceast$ (orm$ !e comunicare + (amilie, a!uce cu sine un bo#at ba#a) !e obiceiuri, ritualuri, cutume, trans(er/n!u+le "artenerului, marc/n! rela&ia %ntre cei !oi. Dac$ la %nce"ut (iecare tin!e s$ arate ce are mai bun, a"oi !in cauza oboselii, a rutinei 0"e care nu o (olosesc constructiv1 %nce" a+'i elibera vechi con(licte intra"sihice, !eclan'/n! a!ev$rate r$zboaie "siholo#ice, !istru#/n! acea le#$tur$ a(ectiv$, acel cor!on !e ar#int + a(ectivitatea cu as"ectul ei, !ra#ostea. ,st(el starea !e normalitate a !is"$rut l$s/n! loc ce&ei !ense, %ntunericului. 2neori, !u"$ o scurt$ "erioa!$ !e convie&uire, c$s$toria %'i "ier!e (armecul 'i se !ove!e'te arareori a (i o reu'it$. ,m/n!ou$ "$r&ile trebuie s$ caute ca "rin e(ortul "ro"riu s$ !ac$ !in ea o reu'it$ 'i nu trebuie "recu"e&it nimic "entru a realiza un c$min (ericit. Cre! c$ sunte&i %n m$sur$ s$ a"recia&i c$ "acea 'i (ericirea a!ev$rate se realizeaz$ numai atunci c/n! ne %n!re"t$m #/n!ul 'i iubirea c$tre Dumnezeu. ,ceasta ne obi'nuie'te s$ #/n!im lim"e!e. n acest (el vom (i %n stare s$ nu &inem seama !e #re'elile 'i abaterile "artenerului !e via&$ 'i vom "utea tr$i laolalt$ %ntr+un mo! mul&umitor. Ciocnirile (amiliale se "ro!uc

atunci c/n! unul !in "arteneri se a'tea"t$ ca cel$lalt s$ !e&in$ calit$&ile unui %n#er, ori atunci c/n! unul as"ir$ la !ominarea total$ a celuilalt. ,st(el, v+a' s($tui s$ (ace&i ca via&a !umneavoastr$ !e (amilie s$ (ie (ericit$ 'i s$ c/'ti#a&i inima "artenerului !umneavoastr$ "rin iubire 0!ac$ nu cumva este "rea t/rziu1. ,rmonia (amiliei nu se cuvine s$ (ie !istrus$ !in cauza unor !i(eren&e !e o"inie. 3o&ul 'i so&ia sunt ambii obli#a&i s$ (ac$ !in c$s$torie o reu'it$ 'i o "ot (ace cu "u&in tact, coo"erare 'i a(ec&iune. *ri !e c/te ori a"ar !i(eren&e este mai bine s$ v$ a'eza&i %m"reun$ la o mas$ 'i s$ se !iscute lucrurile calm 'i sincer, %ntr+un moment "otrivit 'i s$ se a)un#$ la o %n&ele#ere, la o solu&ie satis($c$toare. n #eneral #re'eala este !e ambele "$r&i. .u se "oate bate !intr+o sin#ur$ "alm$. Le#$turile !e (amilie nu trebuie consi!erate at/t !e li"site !e im"ortan&$ %nc/t "entru lucruri m$runte so&ii s$ simt$ unul (a&$ !e cel$lalt aversiune. .u e-ist$ !oi oameni care s$ #/n!easc$ la (el, !ar aceasta nu %nseamn$ c$ nu trebuie s$+'i uneasc$ (or&ele %n via&$. C$s$toria este o rela&ie im"ortant$. n sine, c$s$toria nu este nicio!at$ un succes, !ar trebuie trans(ormat$ %n succes !e "$r&ile im"licate. 3$n$tatea cu"lului las$ !e !orit 'i !e (a"t nimic nu se lea#$ mai ultimativ 'i mai unic !e e-isten&$ !ec/t s$n$tatea "sihic$. Dar ce este sntatea4 2n echilibru %ntre or#anism 'i (actorii e-terni, !e me!iu. ,ceast$ tocit$ !e(ini&ie se roste'te ca o (ormul$ stereoti"$ 'i numai cheam$ %n ecou nici o veri(icare. 3"uneam c$ toate atitu!inile 'i in(luen&ele (amiliale ce e-"rim$ (iecare %n "arte nea)unsuri e!ucative sau con!i&ii !e e!uca&ie "ato#ene, con!i&ioneaz$ at/t ne!ezvoltarea a"titu!inilor sociale ale in!ivi!ului, c/t 'i un anumit #ra! !e (ra#ilitate 'i chiar !e imaturitate ca "ersonalit$&ii t/n$rului, mai ales %n "lan a(ectiv, volitiv 'i moral. n via&a coti!ian$ se con(un!$ %ncerc$rile !is"erate "e care le (ace con'tiin&a noastr$ 0!e a ne !ove!i c$ este real$1, cu realitatea %ns$'i5. 6$ "rice" la aceasta, !eci lumea trebuie s$ m$ "lac$. ,m aceste sentimente reale 'i tan#ibile !eci eu trebuie s$ (iu ca"abil s$ !es(i! or#anizarea social$. Pot rezolva 78 !e "robleme !eo!at$, !eci sunt c/t !e c/t istea&$, !eci sunt a"roa"e nemuritoare5, s"une %n continuare mintea uman$. n (iecare moment, mentalul im"rovizeaz$ o mie !e asemenea ra&ionamente "entru a+'i !ove!i e-isten&a, liberul arbitru. Dar toate acestea a!uc con(uzie %n via&a cu"lului !ezvolt/n! i!eea !e 5a (i5 %n loc !e 5a iubi5. Printr+o ac&iune necu#etat$ ori o vorb$ 5aruncat$ la %nt/m"lare5, se "oate s"ulbera tot ceea ce s+a construit ani !e+a r/n!ul. ,tunci c/n! se a!un$ o #r$ma!$ !e !e'euri 'i vrei s$ o arzi, ai nevoie !e un b$& !e chibrit. Dar 'tii bine c/t !e multe "re#$tiri sunt necesare "entru a (ace un b$& !e chibrit, iar atunci c/n! vrei s$+l (olose'ti nu %&i ia !ec/t o cli"$ s$+l a"rinzi 'i s$ !ai (oc %ntre#ii #r$mezi. Ceea ce trebuie subliniat, este (a"tul c$, "rintr+un #est, o ac&iune, "utem !eclan'a o criz$ ce im"lic$9 un eveniment stresant ce nu are o solu&ie ime!iat$, o amenin&are ma)or$ lam a!resa i!entit$&ii 'i a rutinei a!uc/n! %n actualitate "robleme nerezolvate !in trecutul a"ro"iat: reac&ii ce con!uc la un mo!el ti"ic al !ezor#aniz$rii. Dac$ cel$lalt "artener nu %n&ele#e im"asul so&iei;so&ului, (amilia ca institu&ie %'i "oate "ier!e no&iunea, !e aceea ea trebuie s$ (ie o realitate concret$, !inamic$, ce se a!a"teaz$ "ermanent schimb$rilor. Totu'i, s$ nu uit$m c$ (or&a "rinci"al$ a omului este iubirea. .u "utem %n&ele#e nici omul ca "unct !e "lecare, nici

"ro#resul ($r$ aceste !ou$ (or&e motrice9 a crede 'i a iubi. Dar cre!in&a %ns$'i "rovine !in iubire. , iubi %nseamn$ 'i a vrea 'i, esen&ialul este s$ vrei. , iubi, iat$ !es"rin!em a!ev$ratul su"ort al (iin&elor umane: a iubi, iat$ sin#urul (a"t ce st$"/ne'te eternitatea iar cunoa'terea !e sine este elanul iubirii 'i toto!at$ al min&ii !evenit$ "rieten, s"re un 5mister5. ,st(el, c/n! s"unem c$ ne iubim so&ia;so&ul, nu e-ist$ loc "entru #re'eli, "entru esca"a!e %n a(ara cu"lului. .e min&im "e noi %n'ine crez/n! c$ vom "utea (i acela'i %n (a&a celorlal&i. ,r (i bine s$ nu uit$m c$ "entru un b$rbat toate (emeile se re!uc la so&ie, iar "entru (emeie, to&i b$rba&ii se re!uc la so&. Este con!i&ia armoniei %n cu"lu 'i societate. .umai ast(el vom "utea !eveni un e-em"lu !e bun$tate 'i altruism "entru "artener, "entru co"iii no'tri. 3$ %ncerc$m s$ nu ne "ier!em (irea nicio!at$ sau s$ (olosim un limba) a#resiv (a&$ !e nimeni. Pornirile a#resive !emonstreaz$ absen&a unei #/n!iri lim"ezi 'i %n a(ara (a"tului c$ ne %m"ie!ic$ "ro#resul s"iritual, ne a(ecteaz$ %n mare m$sur$ 'i s$n$tatea. <i s$ nu uit$m c$ o ran$ ($cut$ tru"ului cu o arm$ ascu&it$ se vin!ec$ %n !ecursul tim"ului !ar nu tot a'a se %nt/m"l$ cu rana "e care o vorb$, o (a"t$, o "ro!uce %n inima unui om. .u e-ist$ limite "entru %n$l&imile la care "oate a)un#e o (iin&$ omeneasc$ nici "entru a!/ncurile %n care se "oate cu(un!a. Dumneavoastr$ ave&i !e ales %ntre culmile bucuriei 'i (ericirii 'i a!/ncurile chinului 'i su(erin&ei. .u #$sesc cuvinte "entru a e-"rima necesitatea unei vie&i morale "ure. Caracterul moral su"erior este esen&ial "entru "ro#resul s"iritual. .u e-ist$ nimic ce nu "oate (i %nvins "rin iubire, bun$tate, tact 'i %n&ele#ere. Dra#ostea 'i "o(ta nu "ot e-ista laolalt$. ,ce'ti termeni sunt "er(ect anta#onici "recum lumina 'i %ntunericul. 2n!e este "o(ta Dra#ostea nu are loc. ,colo un!e vine Dra#ostea, "o(ta se risi"e'te. 56$ "lec %n (a&a celor ce au reu'it ast(el= i a!mir 'i %i res"ect=

Referat luat de pe www.e-referate.ro Webmaster : Dan Dodita