Tesutul este o grupare de celule interdependente care au aceeasi structura,origine,forma si functie.Tesuturile se grupeaza la randul lor,formandorgane.

Tesuturile sunt de doua feluri: (-)Tesuturi vegetale (-)Tesuturi animale TESUTURI $lasificare: %.&upa forma celulelor tesuturile vegetale se clasifica in: -celule 'arenc(imatice -celule 'rozenc(imatice((eterodriametice) ).&upa stadiul de dezvoltare: a)tesuturi em*rionare *)tesuturi definitive Tesuturile em*rionare sunt formate din celule care se divid.Se formeaza astfel celule noi,care se diferentiaza ulterior,specializandu-se generand tesuturi definitive. $elulele meristematice sunt mici,rotun+ite,cu pereti su*tiri,fara spatii li*ere intre ele.Sintetizeaza intens su*stante organice.,eristemele sunt singurele tesuturi in care pot fi o*servate celule aflate in diferite faze ale mitozei. Em*rionul este formal la inceput numai din meristem primordial.'e masura ce planta se dezvolta,ma+oritatea celuleor se specializeaza si nu se mai divid.Raman cateca celule meristematice primordiale in varfurile radacinilor si tulpinilor. &in ele deriva meristeme primare,cu un inceput de diferentiere,care asigura cresterea in lungime.#a unele familii(graminee)e-ista meristeme primare intercalare,deasupra nodurilor tulpinii.In unele cazuri,celulele tesuturilor definitive redo*andesc capacitatea de diviziune si astfel apar meristeme secundare. "cestea sunt situate in afara a-ului organelor,pe doua cercuri concentrice si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii. Tesuturi definitive contin celule specializate care nu se mai divid.Ele pot fi: a)Tesuturi de aparare,formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele..rganele tinere sunt acoperite cu epiderma,format de regula dintrpun singur strat de celule. E!ET"#E

*)Tesuturi fundamentale priduc sau depoziteaza su*stante.Unele tesuturi fundamentale depoziteaza apa-tesuturi acvifere(la plante din zone secetoase) sau aer-tesuturi aerifere(la plante acvatice). c)Tesuturi conducatoare transporta seva. asele lemnoase ale angiospermelor se numesc tra(ee.'rin ele circula seva ela*orata.$elulele cilindrice,dispuse cap la cap,isi pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tu*uri. asele li*eriene sunt formate din celule vii.'rin ele circula seva ela*orata. asele se grupeaza,formand fascicule,si sunt insotite de celule cu rol de (ranire si de sustinere. #a plante cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cam*iu li*erolemnos.El produce tesut li*erian spre e-terior si lemnos spre interior,determinand ingrosarea radacinii si tulpinii.El functioneaza diferit primavara si toamna,rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere. d)Tesuturi mecanice(de sustinere) dau organelor rezistenta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp,in conditiile actiunii unor forte e-terne.Ele sunt formate din celule cu pereti ingrosati.Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste clenc(im,iar la cel care ingrosarea este uniforma se numeste sclerenc(im. e)Tesuturile secretoare sunt formate din celule care produc si elimina diferite su*stante:rasina,nectar,late-,mucilagii etc. TESUTURI "/I,"#E Se clasifica in: %.Tesut epitelial ).Tesut con+unctiv 0.Tesut muscular 1.Tesut nervos %.Tesutul epitelial Epiteliile de acoperire invelesc suprafete.Sunt formate din celule alaturate,asezate pe unul sau mai multe straturi,spri+inite pe o mem*rana *azala fina,care le separa de tesuturile vecine.In epitelii nu patrund vase de sange. Ele formeaza epiderma si captusesc cavitatile:tu*ul digestiv,caile respiratorii,inima,vasele etc.Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei,din

cavitatea *ucala,faringe si esofag au functie de protectie.$ele unistratificate,cu grosimi diferite,mai au adesea si functia de a fi traversate de unele su*stante Epiteliul unistratficat care margineste vilozitatile intestinale este cilindric."re celule inalte care preiau su*stante din intestin(la polul apical) si le trec in mediul intern(in polul *azal) realizand a*sor*tia. ,ucoasa esofagului este formata din epiteliu pluristratificat."re la *aza un strat generator cu celule inalte,care se divid impingandu-le pe celelalte spre suprafata.$ele a+unse lal suprafata sunt acum turtite si se desprind,astfel ca mucoasa se reinnoieste permanent. Epiderma are tot epiteliu pluristratificat,cu un mecanism de regenerare asemanator cu cel esofagian,cu deose*irea ca celulele de la suprafata se incarca cu o su*stanta protectoare numita c(eratina si mor. ,ucoasa tra(eala are celule asezate pe un singur strat dar cu nucleii la inaltimi diferite,dand impresia dca este strafitficata(epiteliu pseudostratificat). Epiteliile secretoare produc si elimina su*stante.Ele sunt deci principalele componente ale glandelor.$elulele au capacitatea de a secreta anumiti compusi. !landa2epiteliu glandulat3vase de sange3tesunt con+unctiv3nervi !landele: e-ocrine,endocrine,mi-te !landele e-ocrine au canal e-cretor4produsul de secretie se varsa la suprafata pielii fie intr-o cavitate.(e- glandele sudoripare,glandele se*acee,ficat) !landele endocrine nu au canal e-cretor4produsul se numeste (ormon si se varsa direct in sange(e- tiroida,(ipofiza,glandele suprarenale) !landele mi-te(pancreasul,testiculele si ovarul) Epiteliile senzoriale contin celule specializate in receptionarea unor stimuli si transmiterea semnalelor catre sistemul nervos central.Ele intra in alcatuirea unor organe de simt. ).Tesut con+unctiv Sunt formate din celule distantate,intre care se afla fi*re si un material numit su*stanta fundamentala.&upa consistenta su*stantei fundamentale ele pot fi: moi,semidure si dure. Tesuturile con+unctive moi au structuri diferite si indeplinesc o mare varietate de funcii: leaga intre ele diferite parti ale organelor,(ranesc alte tesuturi,ofera pritectie mecanica,depoziteaza grasimi,produc elemente figurate ale sangelui,au rol in imunitate.

$lasificare: -tesutul la- contine nervi si multe vase,(ranind si insotind alte tesuturi cum ar fi epitelial. -tesutul adipos are celule care acumuleaza grasimi de rezerva -tesutul reticulat are o retea de fi*re fine intre celule care,prin nenumarate diviziuni,produc elemente figurate ale sangelui. -tesutul fi*ros,datorita multor fi*re de colagen,are o deose*ita rezistenta mecanica. -tesutul elastic are multe fi*re elastice Tesutul con+unctiv semidur(cartilaginos) formeaza cartila+e."cestea sunt lipsite de vase de sange.$elulele se numesc condrocite.Su*stanta fundamentala este condrina(este impregnata cu saruri de calciu si sodiu). $lasificare: -tesut cartilaginos (ialin este situat la suprafetele articulare ale oaselor,peretele laringelui si tra(eei si cartila+ele costale. -tesut cartilaginos elastic este *ogat in fi*re elastice.Este prezent in pavilionul urec(ii. -tesut cartilaginos fi*ros are celule putine si este *ogat in fi*re care ii dau o rezistenta deose*ita.Il intalnim in discurile dintre verte*re si articulatii) Tesutul con+unctiv dur(osos) are in su*stanta fundamentala o proteina numita oseina(impregnata cu saruri de calciu si fosfor) $elule: .steo*laste(tinere) .steocite(mature) situate in cavitati .steoclaste(gigant) cu rol in remanierea osoasa Tesutul osos este format din lamele osoase dispuse in doua moduri: a.In tesutul osos compact au dispozitie concentrice,in +urul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi."cest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte. *.In tesutul osos spongios se intretaie,lasand intre ele niste spatii,de unde vine si aspectul spongios(*uretos)."cest tesut se afla la e-tremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scurte. 0.Tesutul muscular

Este format din celule alungite care se pot contracta,producand la capete o forta de tractiune. $elulele musculare contin organite specifice numite miofi*rile. a)Tesut muscular striat se afla in musc(ii sc(eletici,mai putin in musculatura unor organe interne(lim*a,faringe) *)Tesut muscular neted este situat in peretii organelor interne.5i*rele musculare sunt celule de forma de fus,cu nucleu central. c)Tesut muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu central. 1.Tesutul nervos Este format din neuroni si celule gliale. /euronii sunt celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase.Ei primesc,prelucreaza,memoreaza si transmit informatii.Un neuron este format din corp celular si doua feluri de prelungiri:una sau mai multe dendrite si un singur a-on. $orpii neuronilor formeaza su*stanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirilefi*re nervoase-intra in alcatuirea nervilor si a su*stantei al*e.&endritele conduc impulsul nervs spre corpul celular iar a-onii de la corpul celular spre terminatiile dilatate ale acestora(*utoni terminali). /euronii comunica atat intre ei cat si cu celule efectoare(musculare sau glandulare)prin structuri numite sinapse. $elulele gliale,mult mai numeroase decat neuronii,au forme si marimi variate4ele au diferite functii,in spri+inul activitatii neuronilor:de sustinere si de (ranire a neuronilor,de sinteza a mielinei (teaca protectoare a fi*rei nervoase),de a fagocita neuronii distrusi. Sistemul nervos impreuna cu sistemul endocrin,regleaza ma+oritatea functiilor organismului. Sistemul nervos are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii( atat endocrine cat si e-corine). In timp ce sistemul endocrin regleaza in principal functiile meta*olice. Reglarea activitatii musculaturii sc(eletice este realizata de sistemul nervos somatic,iar in reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (e-ocrine si endocrine) este realizata de sistemul nervos vegetativ. Reglarea nervoasa a functiilor corpului se *azeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucreaza informatiile primite si apoi ela*oreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. &in acest punct de vedere,fiecare centru nervos poate fi separat in doua compartimente :

3compartimentul senzitiv,unde sosesc informatiile culese la nivelul receptorilor4 3compartimentul motor,care transmite comenzile la efectori. "sadar,fiecare organ nervos are doua functii fundamentale4functia senzitiva si motorie #a nivelul emisferelor cere*rale mai apare si functia psi(ica.Separarea functiilor sistemului nervos in functii senzitive,motorii si psi(ice este artificiala si sc(ematica. In realitate,nu e-ista activitate senzitiva fara manifestari motorii,si viceversa,iar starile psi(ice rezulta din integrarea primelor doua. 5iziologia neuronului si a sinapsei /euronul reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.&in punct de vedere al formei si al dimensiunilor,neuronii sunt foarte diferiti. 5orma neuronilor este varia*ila: -stelata : coarnele anterioare ale maduvei -sferica sau ovala : in ganglionii spinali -piramidala : zonele motorii ale scoartei cere*rale -fusiforma : in stratul profund al scoartei cere*rale In functie de numarul prelungirilor,neuronii pot fi : -unipolari : celulele cu conuri si *astonase din retina -pseudounipolari : se afla in ganglionul spinal -*ipolari : neuronii din ganglionii spiral $orti si vesti*ular Scarpa,din retina si mucoasa olfactiva -multipolari : scoarta cere*rala,cere*eloasa,coarnele anterioare ale maduvei &upa functie neuronii pot fi : -receptori : care prin dendritele lor,receptioneaza stimulii din mediul e-terior sau din interiorul organismului(somatosenzitivi sau viscerosenzitivi) -motori : ai caror a-oni sunt in legatura cu organele efectoare(somatomotori sau visceromotori) -intercalari : care fac legatura intre neuronii senzitivi si motori

/euronul este format din corpul celular(pericarion) si una sau mai multe prelungiri,care sunt de doua tipuri: dendrite,prelungiri celulipede si a-onul,care,functional este celulifug,prelungire unica a neuronului. $orpul neuronului este format din neurilema(mem*rana plasmatica),neuroplasma(citoplasma) si nucleu. /eurilema celulei nervoase este su*tire,delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica. /europlasma contine organite celulare comune(mitocondrii,ri*ozomi,reticul endoplasmatic,cu e-ceptia centrozomului,deoarce neuronul nu se divide),incluziuni pigmentare si organice specifice : corpii tigroizi (/issl) din corpul celular si de la *aza dendritelor ,cu rol in meta*olismul neuronal,si neurofi*rilele,care se gasesc atat in neuroplasca(corp) cat si in prelungiri(dendrite si a-on),avand rol mecanic,de sustinere si de conducere a impulsului nervos. /ucleul : celulele nervoase motorii,senzitive si de asociatie au un nucleu unic,cu %-) nucleoli.$elulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu e-centric."ceste celule pot avea nuclei du*li sau multipli. &endritele,in portiunea lor initiala sunt mai groase,apoi se su*tiaza. In ele se gasesc neurofi*rile."cestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului. "-onul este o prelungire unica,lunga(uneori de % m) si mai groasa. Este format dintr-o citoplasma specializata,numita a-oplasma,in care se gasesc: mitocondrii,vezicule ale reticulului endoplasmatic si neurofi*rile.,em*rana care acopera a-oplasma se numeste a-olema si are un rol important in propagarea impulsului nervos.&e-a lungul traseului sau,a-onul emite colaterale perpendiculare pe directia sa,iar in portiunea terminala se ramifica,ultimele ramificatii-*utonii terminali- contini mici vezicule cu mediator c(imic care inlesnesc transmiterea influ-ului nervos la nivelul sinapselor.6utonul mai contine mitocondrii si neurofi*rile. /evroglia Tipuri de nevroglii : celula Sc7ann,astrocitul,oligodendroglia,microglia,celulele ependimare si celulele satelit./evrogliile sunt celulele care se divid intens(sunt singurele elemente ale tesutului nervos care dau nastere tumorilor din sistemul nervos central),nu contin neurofi*rile si nici corpi /issl."u rol de suport pentru neuroni,de protectie,trofic,rol fagocitar(microglia),in sinteza tecii de mielina si in sinteza de "R/ si a altor su*stante pe care le cedeaza neuronului. $elula nervoasa are proprietatile de e-cita*ilitate si conducti*ilitate,adica poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus.

$onducerea impulsului nervos."paritia unui potential de actiune intr-i zona a mem*ranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina."sadar,aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al mem*ranei a-onale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior."ceasta e-plica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui a-on sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul a-onului respectiv. $onducerea la nivelul a-onulor amielinici. In acest caz,potentialul de actiune poate sa apara in orce zona a mem*ranei.'roprietatile electrice ale mem*ranei permit depolarizarea regiunilor adiacente,iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie,deoarece in directia opusa,unde s-a produs potentialul de actiune anterior,mem*rana este in stare refractara a*soluta.&e fapt,termenul de conducere este impropriu,deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou,care se repeta,se regenereaza de-a lungul a-onului. $onducerea la nivelul a-onilor mielinizati. In acest caz datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei,potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier si 8sare9 de la un nod la altul intr-un tip de conducere numita saltatorie. "cest tip de conducere permite viteze mult mai mari (%::m;s fata de fi*rele amielinece %:m;s)."ceasta e-plica aparitia mai rapida a unor refle-e decat altele. Sinapsa este cone-iunea functionala intre un neuron si o alta celula.In sistemul nervos central,a doua celula este tot un neuron,dar in sistemul nervos periferic ea poate fi o celula efectoare,musculara sau secretorie.&esi similara cu cea neuronala,sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau +onctiunea neuromusculara.#a nivelul sinapselor,transmiterea se face intr-un singur sens. Sinapsele neuro-musculare pot fi a-osomatice sau a-odendritice,a-oa-onice sau dendrodendritice.&in punct de vedere al mecanismului princ are se face transmiterea,sinapsele pot fi c(imice sua electrice.In urma interactiunii dintre mediatorul c(imic eli*erat in fanta sinaptica si receptorii de pe mem*rana postsinaptica,apare depolarizarea mem*ranei postsinaptice,numita potential postsinaotic e-citator,daca este vor*a de un neuron postsinaptic,sau potential terminal de placa,daca este vor*a de o fi*ra musculara sc(eletica."cest potential,care nu tre*uie confundat cu potentialul de actiune,are doua proprietati speciale : sumatia temporala si sumatia spatiala. In primul caz ,doua asemenea potentiale produse prin descacarea de mediator din aceeasi fi*ra presinaptica se pot suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele postsinaptice e-citatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi mem*rana postsinaptica,se pot cumula. Refle-ul este un mecanism fundamental de functionare a sistemului nervos. "cesta reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.

Termenul de refle- a fost introdus de catre Rene &ecartes.Raspunsul refle- poate fi e-citator sau in(i*itor. 6aza anatomica a actului refle- este arcul refle-,alcatuit din < elemente : receptorul,carea aferenta,centrii nervosi,calea eferenta,efector. Receptorul este o structura e-cita*ila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.,a+oritatea receptorilor sunt celulele epiteliale diferentiate si specializate in celule senzoriale(gustative,auditive,vesti*ulare)."lti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule,fi*re con+unctive si terminatii nervoase dendritice(receptorii tegumentari,proprioreceptorii).Uneori,rolul de receptori il indeplinesc c(iar terminatiile *utonale ale dendritelor(neuron receptorului olfactiv,receptorii durerosi). #a nivelul receptorilor are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului,se deose*esc: 3e-teroreceptori-primesc stimuli din afara organismului 3interoreceptori(visceroreceptori)-primesc stimuli din interiorul organismului(*aroreceptori,c(emoreceptori) 3proprioreceptori-primesc stimuli de la musc(i,tendoane,articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza: 3c(emoreceptori-stimulati c(imic : muguri gustativi,epiteliu olfactiv,corpii carotidieni si aortici4 nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de su*stante c(imice eli*erate de celule distruse 3fotoreceptori-stimulati de lumina : celulele cu conuri si *astonase 3termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura : terminatii nervoase li*ere 3mecanoreceptorii-stimulati de deformarea mem*ranei celulare : receptori pentru tact,vi*ratii si presiune In functie de viteza de adaptare: 3fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului,dar,in ciuda mentinerii acestuia,activitatea lor scade ulterior : receptorul olfactiv 3tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului : receptor vizual

#a nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica(impuls nervos). $alea aferenta : receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni. 'rin centrii unui refle- se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul refle- respectiv. Sistemul nervos central are trei nivele ma+ore,cu atri*ute functionale specifice : nivelul maduvei spinarii,nivelul su*cortical si nivelul cortical. $alea eferenta reprezinta a-onii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector. Efectorii : principalii efectori sunt musc(ii striati,musc(ii netezi si glandele e-ocrine.