Stiinta si Societatea

De-a lungul istoriei stiinta a contribuit la usurarea municii omului. I-a adus numeroase beneficii si de aceea omul a cautat sa o dezvolte tot mai mult. Scopul stiintei este de a ajuta omul, de a-I usura munca si implicit traiul. Stiinta a dezvoltat odata cu mijloace de distrugere si mijloace de vindecare. Medicina este din ce in ce mai avansata gasind leacuri pentru tot mai multe boli ce pareau de neinvins. Avand in vedere marele rol al stiintei in societate ea nu este o amenintare intrucat nu va fi folosita decat pentru scopurile de pana acum: de ajutorare a omenirii nu distrugere a ei.

Revolutia Industriala

Revoluia industrial poate fi definita ca fiind un procesul tehnic complex prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii.

O forta in era industriala lua nastere, incepand cu sec. al XIII-lea, cand Anglia a trecut printr-o transformare progresiva centrata pe proprietatea asupra pamantului. Chiar daca era inca din 1750 o mare putere maritima si comerciala, majoritatea populatiei din Anglia traia inca din agricultura,iar activitatile industriale se desfasurau le o scara redusa. De-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape neobservata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor isi urmeaza cursul firesc si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei. Aceasta perioada din istoria Angliei este cunoscuta ca revolutia industriala, cu toate ca procesul de transfornare a implicat progrese in domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei.

Anglia celei de-a doua jumti a secolului al XVIII-lea a fost locul n care s-a produs schimbarea, iar maina cu aburi a fost factorul declanator. Pentru prima data n istoria umanitii, o main putea funciona de sine stttor, fr intervenia direct a omului. O serie de invenii i descoperiri au transformat producerea textilelor i prelucrarea metalelor n industrii recunoscute pe plan mondial. Noi surse de energie mai ales motorul cu aburi au fost valorificate. Exploatarea crbunilor a fost combustibilul acestei revoluii, iar creterea numrului populaiei a asigurat fora de munc necesar i o pia pentru bunurile produse de industrie.

Industria textila noi utilaje

"Suveica zburtoare" a lui John Kay (1733) a fcut procesul de esere mai rapid

"spinning jenny" (1767), roata de tors creat de James Hargreaves, a mbuntit procesul de tors.
sistemul lui Arkwright (1769) de meninere a umiditii n procesul de fabricaie; n acionare se foloseau caii, apa sau fora aburilor. Rzboiul de esut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de esere. In curand producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii pana atunci, a fost concentrara in mari fabrici, modificand radical modul de viata al muncitorilor. Productia de masa a insemnat ieftinirea textilelor ,cu impact dramatic asupra industriei

James Watt

1736-1819

Originar din Scoia, autodidact, a inventat n 1769 maina cu abur: a creat un condensator capabil s menin constant temperatura n cilindrul principal, transform fora liniar a aburului ntr-una circular. A circulat din Marea Britanie, n vestul continentului i apoi n secolele XIX - XX n ntreaga lume. Aplicarea sa n transporturi a dus la o adevrat revoluie. Primul vapor cu propulsie mecanic a circulat n SUA, pe fluviul Hudson iar temerarul se numea R. Fulton n anul 1807. Prima locomotiv cu aburi a aprut 7 ani mai trziu, un inginer britanic G. Stepehnson este "vinovat".

In anul 1815, George Stephenson adaug civilizaiei industriale un nou simbol: Locomotiva. Construirea primei ci ferate ntre Manchester i Liverpool - primul pas spre crearea unei reele de transport feroviar ce a acoperit n scurt timp ntreaga Europ i America de Nord Prima cale ferat public de la Stockton la Darlington a fost dat n funciune n 1825. Avndu-i rdcinile n Anglia, noua civilizaie industrial bazat pe maina-unealt s-a rspndit ulterior n Frana, Belgia, Elveia, apoi n SUA i n spaiul german.

Fierul
Simbol important al primei parti a revoluiei industriale din Marea Britanie. Procesul de obinere (topire pe baza crbunelui) utilizat la inceput, era ineficient i distrugea pdurile. In 1709, Abraham Darby descoper n cocs o metod eficient de topire a fierului. Un viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste rul Severn (1779). Fabricile de metal au dus la dezvoltarea unor orae ca Birmingham i Sheffield, iar Marea Britanie realiza n 1850 jumtate din producia anual de fier din lume.

A doua revolutie industriala

Secolul al XIX-lea a nregistrat un remarcabil progres n domeniul tiinei i tehnologiei. Noi savani se adaug listei celor ale cror descoperiri au marcat istoria lumii. De asemenea, se impun noi surse de energie, precum petrolul, gazul natural si energia electrica.

Otelul
Adevratul printe al otelului a fost Henry Bessemer, a crui inventie, realizat n 1856, a constituit o adevrat revolutie n metalurgie. In 1851 realizeaz prima sa inventie prin mbunttirea fontei. In 1858 obtine otelul maleabil suflnd aer printr-un tub de argil n cuptorul de argil care contine font topit.

Bicicleta

In secolul XIII, germanul Karl von Drais, a construit un vehicul bazat pe principiul doua roti ce sunt in linie, fiind propulsat de picioare, el montand pe vehicul un ghidon la roata din fa, iar acest lucru a fcut posibil circulaia pe strzile oraelor.

n 1839 scoianul K. Macmillan a perfecionat bicicleta adugnd pedalele. n 1870 au fost introduse spiele de oel (W. A. Cowper). Este completat n 1888 cu cauciucul gonflabil de ctre scoianul J. B. Dunlop

Mendeleev: cunoscut prin contribuii importante n studiul atomului.

Volta i Ampere, devenii celebri n domeniul electricitii.

Graham Bell: Inventatorul telefonului

Toate aceste descoperiri vor conduce ctre cea de a doua revoluie industriala. Oelul nlocuiete fierul n construcia cilor ferate, a vapoarelor sau n domeniul construciilor. Dup 1900 ,industria atomobilului va deveni una dintre cele mai dinamice din lume.

Uzinele FORD primul producator de automobile din lume

Penicilina a fost descoperit n 1928, n Anglia, de Alexander Fleming ( 1881 1955 ). Fleming, care a participat la primul Rzboi Mondial ca medic, cunotea ravagiile septicimiei i efectua cercetri pentru descoperirea unor ageni antibacterieni. Astzi, medicina este de neconceput fr apelul la antibiotice. Pentru descoperirea lor, care a salvat mii de viei omeneti, Alexander Fleming, Howard Florey i Ernst Chain, un alt biochimist implicat n cercetri, au primit Premiul Nobel n anul 1945.

Secolul XX
Considerat si Secolul marilor descoperiri stiintifice. Acest veac este unul al marilor descoperiri stiintifice, fie ca vorbim de fizica, chimie sau stiinte medicale, biologie sau alte domenii. Este epoca in care fizica atomica este determinata ca stiinta, apar idei revolutionare asupra relativitatii, se descopera noi galaxii si noi medicamente, se construieste microprocesorul, iar genetica ia un avant imens. Cea mai importanta descoperire in domeniul fizicii a fost emisa de catre celebrul Albert Einstein, si anume teoria relativitatii. Se descopera fisiunea nucleara si tranzistorul, iar pe plan medical se descopera diferite antibiotice, vitale in lupta cu diferite boli, unele dintre ele nefiind cunoscute in totalitate la vremea aceea. In acest secol totodata, se pun si bazele psihologiei medicale, un lucru extrem de important astazi.

In acest secol foarte important pentru stiinta s-a reusit si iesirea primului om in spatiu. Acesta a fost Yuri Gagarin, un astronaut rus care, punandu-si in pericol viata, a aratat cat de importanta este stiinta pentru civilizatia umana si ca trebuie sa facem unele sacrificii pentru a ne cunoaste limitele. Totodata, in aceasta epoca s-au pus bazele geneticii, considerata stiinta viitorului si raspunsul a mai multor intrebari referitoare la structura si geneza noastra. 20 iulie 1969 americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe Lun; acesta a fost punctul terminus al ambiiosului program american Apollo.

De la primul calculator(1946) la nfiinarea , n 1975, a Companiei Microsoft Microsoft Corp. este o companie american cea mai mare productoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajai n mai multe ri. Compania a fost fondat n 1975 de ctre Bill Gates i Paul Allen,

n 1944, cercettorii americani demonstreaz c materialul genetic al fiinelor vii este coninut de acidul dezoxiribonucleic ( ADN ). Americanul James D. Watsoni britanicul Francis Crick , sunt cotai ca fiind cei care au descrifrat primii structura de dubl spiral a ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic acid, n limba englez).

Impactul descoperirilor stiintifice

In secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbari in viata cotidiana, mai multe decat in orice alt secol anterior, si marea majoritate a acestor schimbari s-au produs datorita tehnologiilor electrice, bazate pe lucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante realizari electrice include: utilizarea puterii electrice, telecomunicarea instantanee, aplicatiile casnice ale energiei electrice, automatizarea in intreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronica aviatica si pentru explorarea spatiala, instrumentarul de cercetare stiintifica, tehnologiile medicale, calculatoarele si Internetul, videocasetofonul si alte surse de informare si divertisment transmise prin Internet. Ceea ce este evident este faptul ca secolul al XX-lea poate fi denumit ca fiind Secolul electricitatii.

Descoperirile stiintifice au schimbat radical viata omului, aducand noi mijloace de petrecere a timpului liber, noi posibilitati de imbogatire a activitatii culturale, si chiar noi mijloace de ineractionare si de relationare cu oameni aflati la distanta, prin intermediul celei mai importante descoperiri, calculatorul. Aceste descoperiri au avut un impact nu numai asupra modului de viata, cat si asupra mentalitatii oamenilor, schimband valorile si parerile sustinute inainte de aparitia tehnologiei.

Care sunt consecintele revolutiei stiintifice si tehnice asupra mediului inconjurator?

Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza, astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.

Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.

Contribuii romneti la dezvoltarea tiinei i tehnicii

In ultimul sfert de secol al 19-lea incep cercetarile stiintifice originale in universitati si se formeaza scolile noastre nationale in diferite domenii ale stiintei. Stiinta romanesca incepe sa aduca o contributie la patrimoniul stiintei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobandesc o larga notorietate internationala. Nicolae Teclu studiaza arderea si realizeaza becul care ii poarta numele, precum si alte inventii, Constantin Miculescu efectueaza o determinare precisa a echivalentului mecanic al caloriei (189122), iar Dragomir Hurmuzescu descopera efectul ionizant al radiatiei X (1896). Inginerul Anghel Saligny construieste podul de la Cernavoda (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa (3850 m) si primele silozuri de beton armat.

Foto: Nicolae Teclu si Anghel Saligny

Aviatie Traian Vuia efectueaza, in 1906, prima ridicare de la sol a unui avion cu mijloace proprii de bord ale aparatului. Henri Coanda concepe si piloteaza, In 1910, primul avion cu reactie din lume, iar Aurel Vlaicu obtine succese insemnate in tehnica aviatica.

Inginerie G. Constantinescu realizeaza primele constructii de beton armat din tara si, Incepand din 1912, creeaza o noua ramura stiintifica sonicitatea. Lazar Edeleanu elaboreaza, in 1908, procesul rafinarii petrolului cu bioxid de sulf, introdus ulterior in toata lumea. Elie Radu introduce la noi betonul armat in constructia de poduri.
Matematica Se pun bazele scolii matematice romanesti. Contributii de seama aduc Spiru Haret, C. Gogu, N. Coculescu, intemeietorul Observatorului astronomic din Bucuresti (mecanica cereasca), A. Davidoglu (ecuatii cu derivate partiale), D. Emmanuel (teoria functiilor de o variabila complexa) s.a. In 1895 a luat fiinta "Gazeta matematica

Chimie In domeniul chimiei se remarca Petru Poni si Constantin I. Istrati, fondatori ai scoli romanesti de chimie, cercetatori ai bogatiilor naturale ale tarii (petrolul, sarea etc.). Geologie In geologie se remarca Sabba Stefanescu, In hidrologie M. Draghicescu, In botanica Dimitrie Brandza, fondatorul Institutului botanic si al gradinii botanice din Bucuresti, iar In mineralogie V. Butureanu. Biologie si geografie In biologie au defasurat o activitate de cercetare si popularizare meritori dr. N. Leon (parazitologie), Grigore Antipa (hidrobiologie), St. C. Michailescu, P. Bujor, Dimitrie Voinov (citologie), Em. Teodorescu, Ion Borcea s. a. Emil Racovita a creat in 1907 biospeologia. Simion Mehedinti si George Valsan au intemeiat geografia stiintifica romanesca.

Medicina Medicina romanesca este ilustrata de cateva somitati cu renume mondial: dr. Victor Babes, promotor al seroterapiei si, impreuna cu V. Cornil, autor al primului tratat de bacteriologiei din lume (1885), dr. Ioan Cantacuzino, fondatorul scolii romane de microbilogie si medicina experimentala, si dr. Gheorghe Marinescu, fondatorul scolii noastre de neurologie. Medicina romanesca a mai fost reprezentata de dr. Constantin I. Parhon, unul dintre creatorii endocrinologiei si autor, impreuna cu M. Goldstein, al primului tratat de endocrinologie (1909), de chirurgul Thoma Ionescu, de dr. Constantin Levaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei, de fiziologul Ion Athanasiu s.a. Filologie O amploare deosebita cunoaste scoala nostra de filologie, reprezentata de savanti ca Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Alexandru Philippide, Ovid Densusianu, Sextil Puscariu s.a., precum si scoala de istorie reprezentata de Dimitrie Onciul, Gr. Tocilescu si indeosebi de A. D. Xenopol, istoric si filozof de renume mondial. Se remarca Radu Rosetti si Constantin G. Giurescu, iar Nicolae Iorga si Vasile Parvan dobandesc o mare notorietate internationala.