Carantina - Pitesti 1949

Ultimele zile inaintea infernului "reeducarii"

Toamna anului 1949 a fost deosebit de bogata in procese politice. Cele doua sectii ale Tribunalului Militar Bucuresti nu mai pridideau in judecarea loturilor de arestati iar penitenciarul de tranzit de pe strada Uranus devenise neincapator, la fel ca si celulele rezervate proaspetilor condamnati, din reduitul ilavei. !rocesul lotului din care faceam parte a avut loc la sfarsitul lunii noiembrie si, dupa o scurta trecere prin ilava, am fost imbarcati in vagonul"duba care ne"a transportat la !itesti. #ram 4$ de detinuti politici intr" un vagon cu %$ de locuri. &rumul a durat o zi si o noapte si a fost un veritabil calvar, fiind obligati sa stam, cu randul, asezati sau in picioare. 'm ajuns in gara !itesti in zorii zilei de ( decembrie 1949, si am fost intampinati de vreo %$ de gardieni care, zbierand la noi si bruscandu"ne, au comandat )pas alergator) spre penitenciar. Trebuiau parcursi cam ( *ilometri si ordinul +ecuritatii urmarea ca populatia sa nu vada jalnicul convoi defiland pe strazile orasului. +labiti, obositi, cu bagaje in spate si pe brate, n"am putut respecta viteza pe care voiau sa ne"o impuna gardienii si, cu toate injuraturile acestora, drumul pana la inc,isoare a durat aproape doua ore. -ntre timp se luminase, iar trecatori matinali se opreau si priveau inspaimantati sinistra coloana de tineri livizi si jerpeliti care strabatea, tarandu"se, strazile orasului !itesti. 'junsi istoviti la penitenciar, am fost imediat incarcerati la sectia )carantina) alcatuita din doua camere de %$ metri patrati fiecare, precum si un grup sanitar rudimentar. -n acest loc ne"am petrecut aproape doua luni de relativa liniste, inainte de a intra in cumplitele incercari ale )reeducarii).

40 de studenti anticomunisti - o forta

-n cele doua camere ale )carantinei) se aflau studenti reprezentand aproape toate specialitatile universitare din tara noastra. medicinisti " majoritatea in ultimii ani de studiu, polite,nicieni, studenti la c,imie, la matematica, la litere, drept, teologie etc. Toti eram condamnati pentru activitate anticomunista dar apartenenta politica era foarte diversificata. /rupul cel mai numeros il reprezentau studentii regalisti, apoi urmau membrii 0ratiilor de Cruce, studentii national"taranisti, liberali, precum si cei ai altor organizatii anticomuniste. -n cele ($ de zile cat am fost impreuna la )carantina), atmosfera din cele doua camere a fost admirabila, relatiile dintre noi fiind acelea ale unei calde prietenii fratesti dublata de respect plin de politete. 1ememorand acum cele intamplate in lunile decembrie 1949 si ianuarie 19($, la )carantina) penitenciarului !itesti, pot sa afirm ca cei aflati acolo alcatuiau un esantion reprezentativ pentru elita tineretului roman din acea vreme. -n ceea ce ma priveste, in ciuda greutatilor detentiei, specifica puscariilor comuniste, zilele petrecute la )carantina) au reprezentat pentru mine o pretioasa e2perienta de viata alaturi de tineri camarazi de suferinta, inteligenti, culti, plini de curaj, optimism si patriotism fierbinte. 3ici eu, nici ceilalti detinuti aflati atunci la )carantina), nu banuiam ca, foarte aproape de noi, in acelasi penitenciar, se petrec lucruri inspaimantatoare, care urmau sa se abata curand si asupra noastra.

Seminariile
4a putin timp dupa incarcerarea noastra la )carantina), au inceput sa se formeze grupe de dezbatere, organizate in functie de cunostintele si preocuparile celor 4$ de tineri dornici sa nu lancezeasca si, in masura posibilitatilor, sa afle lucruri noi si sa"si limpezeasca ideile in domenii reprezentand probleme importante ale tarii. -mi amintesc de cercul medicinistilor, care dezbatea probleme de specialitate, de cercul de literatura, de cel de matematica, de grupul celor care studiau si se perfectionau in limba engleza, de cei care analizau

problemele agriculturii romanesti precum si de cercul de politica interna si internationala. #vident, nu e2ista nici un fel de e2clusivism, fiecare dintre noi putand participa, dupa preferinte, la mai multe grupe de studiu. 'm fost unul dintre animatorii cercului de politica, cel mai numeros ca numar de participanti si cel mai furtunos ca atmosfera a dezbaterilor. -n cadrul acestui cerc s"au prezentat mai multe e2puneri urmate de lungi si pasionante discutii. +ubiectul central al e2punerilor si dezbaterilor l"a reprezentat viitorul 1omaniei post"comuniste, in conte2tul politic international. 5orbitorii au abordat aceasta tematica vasta si tulburatoare cu o mare diversitate de idei si de puncte de vedere. +"ar putea sintetiza opiniile participantilor la aceste discutii, grupandu"le in doua orientari esentiale. 1. 5iitorul 1omaniei nu poate fi decat acela al unei democratii moderne, integrata in concertul natiunilor si valorilor occidentale, avand ca model principal +tatele Unite ale 'mericii6 %. Tara noastra are nevoie de o guvernare autoritara care, in spiritul conceptiilor crestine, sa conserve caracterul national romanesc cu specificul si traditiile sale seculare. Uimitoare, actualitatea preocuparilor unor tineri abia trecuti de adolescenta, care in anul 1949, in conditii de cumplita detentie, reuseau sa prefigureze marile probleme cu care se confrunta 1omania acum, dupa ($ de ani de la discutiile din )carantina). &iscutiile din cercul de politica au generat adesea polemici aprinse, pastrandu"se insa totdeauna un ton calm si prietenesc. Cele mai vii controverse s"au ivit intre membrii 0ratiilor de Cruce de"o parte si liberalii, taranistii si regalistii, de cealalta parte. !rimii criticau democratia parlamentara, considerand"o ineficienta, si se inversunau impotriva coruptiei si imoralitatii multor guverne din tara noastra in perioada 1919"1978. 1egele Carol -- era stigmatizat pentru afacerismul sau, pentru relatia sa, nedemna pentru un suveran, cu #lena 4upescu si, in special, pentru uciderea liderilor miscarii legionare si multor altor legionari. Maresalul 'ntonescu era judecat la fel de aspru de catre 0.&.C"isti care il considerau a fi un tradator al legionarilor care il adusesera la putere si pe care, in ianuarie 1941, ii inlaturase de la guvernare manu militari, aruncandu"i in inc,isori sau obligandu"i sa ia drumul e2ilului in /ermania. 0.&.C"istii visau la o 1omanie legionara, in care tineretul si intelectualii nationalisti sa aiba un rol conducator, pentru a fauri, prin munca si disciplina, )o tara ca soarele sfant de pe cer). +ustinatorii ideilor legionare evitau sa se pronunte asupra modului in care vor obtine puterea in 1omania postcomunista. in urma castigarii unor alegeri libere sau prin lovitura de stat. 'deptii conceptiilor democratice erau impotriva oricaror metode de tip dictatorial si, recunoscand onestitatea si curajul legionarilor, le reprosau recurgerea la asasinate politice atat in perioada de inceput a activitatii lor cat si mai tarziu, inclusiv in timpul cand fusesera la putere. -mi amintesc ca intr"una dintre discutiile in care se dezbateau avantajele si dezavantajele democratiei, un camard regalist a citat cuvintele lui 9inston C,urc,ill. )democratia parlamentara are multe, foarte multe defecte, dar pana in prezent nu e2ista o forma de guvernare care sa se dovedeasca a fi mai buna). -ntr"una din e2puneri, eu am criticat guvernarile dictatoriale si am aratat ca, in anii istoriei contemporane, dictaturile au adus popoarelor numai suferinte, razboaie si teroare, in timp de democratiile autentice au adus natiunilor, atunci cand nu au fost atacate, pace si prosperitate. Care este legitimitatea morala a dictaturilor: " mi"am intrebat eu colegii de dezbatere. Cum se justifica, din punct de vedere a invataturii crestine, impunerea prin forta a vointei unui individ sau unui grup, fata de majoritatea concetatenilor: -n privinta atitudinii fata de comunism, consensul participantilor la dezbaterile cu caracter politic era total. o doctrina social"politica aberanta, generatoare a unor regimuri criminale, care au adus omenirii numai intuneric si suferinta. Toti erau de acord ca, mai devreme sau mai tarziu, regimurile comuniste se vor prabusi ca urmare a guvernarilor dezastruoase precum si sub presiunea politico"economica a ;ccidentului,

combinata cu revolta maselor dornice de libertate. #ra o prevestire, plina de luciditate, a evenimentelor din #uropa anului 1989 si ale celor urmatori.

Printre cei 40, personalitati remarcabile

&estinul tragic, infruntat de multi dintre noi odata intrati in infernul )reeducarii) si, apoi, a detentiilor indelungate, a frant sau a sc,imbat dureros traiectoriile vietilor noastre. Cu atat mai dificila este evidentierea personalitatilor deosebite a unor camarazi de temnita aflati la )carantina) inc,isorii !itesti in lunile decembrie 1949 si ianuarie 19($. Cerandu"mi iertare pentru posibilele erori sau omisiuni, datorita anilor care s"au scurs din decembrie <49, voi evoca in continuare personalitatea a trei dintre camarazii de la )carantina), cei care m"au impresionat cel mai mult. ustin !aven, student la C,imie, era un tanar firav, politicos, putin timid, intotdeauna cu zambetul pe buze. #ra un cunoscator al muzicii bune de jazz, fredonand adesea, cu o voce calda de tenor, melodii devenite clasice in anii de dupa 1944. 'dmira sincer civilizatia, stiinta si democratia 'mericii, fiind din toate punctele de vedere un tanar modern. Mai putin vizibila pentru cei din jur era profunzimea sa spirituala, stiuta numai de el sau, poate, nici macar de el. -mi amintesc cu cata intensitate a trait Craciunul anului 1949 la )carantina) !itestiului. tanarul modern, transfigurat de emotie, era alt om, prefigurand destinul de slujitor al lui &umnezeu, care ii era ,arazit. ustin !aven a trecut prin )reeducare) fara a se prabusi in tabara tortionarilor, apoi si"a ispasit pedeapsa la penitenciarul Targu ;cna, de unde a fost eliberat. -n anul 19((, l"am reintalnit intamplator in Bucuresti, in apropierea locuintei sale din strada Turda. #ra acelasi tanar sfios de la )carantina) dar, spre uimirea mea, purta ,aina preoteasca. M"a invitat acasa la el, unde am stat indelung de vorba. Mi"a relatat cu pasiune cum, dupa eliberarea din inc,isoare, s"a ,otarat sa devina preot, inscriindu"se la 0acultatea de Teologie. Convorbirea noastra a fost marcata de ,arul credintei pe care viitorul preot il daruia celor din jur. 0urat de vartejul vietii de inginer constructor si lucrand mai mult in provincie, nu l"am mai vizitat foarte multi ani. -n 199=, am aflat ca, la scurt timp dupa intalnirea noastra din 19((, a fost din nou arestat si condamnat pentru adeziunea sa la Biserica /reco"Catolica, care activa in clandestinitate. ustin a ispasit alti 8 ani de detentie grea, timp in care a continuat sa"si e2ercite menirea preoteasca in conditiile cumplitelor inc,isori comuniste. &upa eliberarea din inc,isoare, ,aituit in permanenta de +ecuritate, a slujit fara intrerupere pe &omnul, infiintand in locuinta sa din strada Turda o mica biserica greco"catolica precum si un ordin mona,al. -n acea perioada a fost ordonat episcop, confirmat de 5atican. &upa 1evolutie, l"am cautat pe ustin care, auzindu"mi la telefon vocea, a fost foarte emotionat si m"a invitat la el acasa. 4"am vizitat din nou in locuinta parinteasca din strada Turda, de data aceasta oficializata ca locas de cult. 3e"am revazut batrani si marcati de incercarile vietii. 'm petrecut mai multe ceasuri impreuna, facandu"ne fiecare un fel de bilant al vietii. &esi aureolat de statutul sau de inalt prelat si erou al rezistentei crestine impotriva ateismului comunist, ustin avea acelasi zambet modest si acelasi comportament tineresc ca in zilele cand ne aflam amandoi la )carantina). 3e"am despartit cu promisiunea reciproca a unor alte intalniri. 'cestea nu au mai avut loc, fiindca la putin timp dupa aceea Monseniorul ustin !aven a plecat intru cele vesnice. !utini din cei 4$ de studenti condamnati politic, care, in decembrie 1949 si ianuarie 19($ se aflau la )carantina) penitenciarului !itesti, puteau g,ici ca, sub aparenta inclinatiilor moderniste ale lui ustin se ascundea o personalitate de mare forta morala, viitor erou al luptei pentru crestinism in 1omania oprimata de comunismul ateu si, apoi, inalt prelat, intemeietor de ordin mona,al. /icu /eorgescu fusese arestat cu putin timp inainte de a"si termina studiile medicale si a deveni doctor. -nalt, c,ipes, serios, dar avand simtul ,umorului, /icu intruc,ipa din toate punctele de vedere pe viitorul medic pasionat de profesiunea lui. -mpreuna cu ceilalti medicinisti de la )carantina) isi utiliza aproape tot timpul discutand probleme de specialitate.

Cercul medicinistilor nu era inc,is dar profanii intelegeau prea putin din discutiile lor realmente savante. /icu era un lider innascut, el fiind acela care propunea temele ce urmau a fi discutate si, tot el, cel care conducea dezbaterile. -ntuind ca, prin natura subiectelor de stricta specialitate, cercul lor s"ar putea izola in mica noastra comunitate de la )carantina), /icu /eorgescu a initiat prezentarea unor e2puneri de medicina pe intelesul tuturor. 'm participat, alaturi de alti nemedicinisti, la aceste veritabile conferinte de popularizare, majoritatea tinute c,iar de /icu si am fost fascinat de vasta lui cultura medicala precum si de talentul lui didactic. 'm invatat, astfel, medicina pentru toata viata, la nivel de nespecialist, dar care mi"a fost de real folos in multe imprejurari. !are de necrezut dar, in ="8 e2puneri, /icu /eorgescu a reusit, cu un talent e2traordinar, sa ne ofere o sinteza a celor mai importante cunostinte medicale necesare celor care nu sunt medici. !rilejul de a folosi cunostintele astfel capatate nu a intarziat sa apara pentru multi dintre cei care ii ascultau e2punerile, cand peste cateva luni, la Canal, ne"am confruntat cu conditii de clima, alimentatie si efort, generatoare de numeroase disfunctii si boli. Cei care au aplicat regulile care rezultau din e2punerile lui /icu au rezistat mai bine decat cei care le"au incalcat, subrezindu"si si mai mult sanatatea. -n ceea ce ma priveste, am urmat cu mult folos prescriptiile medicale aflate de la el, peste ani si ani, pentru mine si cei din familia mea, atunci cand nu aveam acces la asistenta medicala imediata. /icu /eorgescu avea toate calitatile pentru a deveni un mare medic si un profesor e2ceptional. ' trecut prin infernul reeducarii fara a trece de partea tortionarilor si apoi si"a ispasit pedeapsa la penitenciarul Targu ;cna. 4"am reintalnit, dupa eliberare, in anul 19((, si am petrecut multe ore plimbandu"ne pe strazile Bucurestiului, rememorand oameni si fapte din inc,isorile pe unde trecuseram si incercand sa prevedem care va fi viitorul generatiei si tarii noastre. &e atunci, nu l"am mai revazut niciodata si n"am reusit, nici dupa 1evolutie, sa aflu care a fost destinul acestui tanar de e2ceptie. Constantin -sacescu. ;riginar din Botosani, -sacescu avea un accent moldovenesc care facea deliciul camarazilor de la )carantina), majoritatea acestora fiind munteni sau ardeleni. 5orbirea lui molcoma se potrivea de minune cu firea linistita si rabdatoare, care ascundea insa o vointa de fier. -sacescu era condamnat la 1$ ani inc,isoare pentru delictul de trecere ilegala a frontierei. -n penitenciarele comuniste erau numerosi )frontieristi), dar aventura lui -sacescu se deosebea foarte mult de alte incercari de a evada din 1omania oprimata de comunisti, drumul ales de acestia fiind, in marea majoritate a cazurilor, peste &unare " in -ugoslavia. Tanarul student moldovean, dupa indelungate )studii), a ales o solutie absolut originala si atat de dificila incat securistii si granicerii nici nu se gandeau la ea. #2aminand cu atentie vagoanele trenurilor care plecau dincolo de frontiera de vest a tarii, -sacescu a descoperit, dedesubtul acestora, un spatiu in care se putea ascunde un om, stand la orizontala si tinandu"se cu putere de doua bare metalice. &upa cateva repetitii pe teritoriul romanesc, intr"o seara din primavara anului 1948, el s"a imbarcat in spatiul pe care"l verificase, cu destinatia 'ustria " zona ocupata de trupele americane. 'mintim cititorilor ca, in acel an, 'ustria era inca divizata intre trupele de ocupatie americane si cele sovietice, iar linia de demarcatie se afla la mica distanta spre 5est de 5iena. -sacescu cunostea pe dinafara orarul trenurilor si momentul cand trebuia sa ajunga la prima statie din zona americana. #l a suportat aproape 7$ de ore de calatorie, supus unor cumplite trepidatii, curentului puternic si zgomotului naucitor, coborand la momentul antecalculat, dupa ce verificase daca se mai aude vorbindu"se ruseste in gara. Calculele au fost aproape perfecte dar o mica eroare tot a e2istat. coborase la ultimul punct de oprire inaintea liniei de demarcatie... -n camerele de la )carantina), -sacescu era profesorul nostru de engleza, limba pe care o invatase foarte bine pentru a se descurca in ;ccident... Ca profesor si coleg, reusise sa castige afectiunea camarazilor de la )carantina), in special prin calmul si optimismul sau contagios. &rumul lui in viata, dupa )reeducare) si anii de detentie a continuat intr"un mod neasteptat pentru cei care il cunosteau. Constantin -sacescu a imbratisat viata mona,ala intr"una din manastirile ortodo2e...

Craciun cu Dumnezeu in suflete dar cu zgomote din infern

'tmosfera pasnica din cele doua camere ale )carantinei) a continuat de"a lungul lunii decembrie. 0ructuoasele noastre dezbateri ne faceau sa mai uitam de foamea, frigul, umezeala si lipsa de aer si de miscare care continuau sa ne c,inuie si sa ne subrezeasca sanatatea.

'propierea Craciunului a fost marcata de pregatiri febrile. +"au invatat si repetat in )sotto voce) colinde, regretatul nostru camarad student la Teologie, Temistocle Tomescu, a pregatit o predica, iar eu un )moment politic vesel). Craciunul a fost celebrat cu profunda emotie, predica lui Temistocle despre )-isus, nascut in umilinta, spre slava lui &umnezeu si mantuirea oamenilor) ne"a rascolit sufletele, oc,ii multora dintre noi fiind plini de lacrimi. 4acrimi de credinta, de dor pentru cei de"acasa, pe care nu stiam daca ii vom mai vedea vreodata, lacrimi de durere pentru tara noastra inrobita de comunismul ateu. -n clipele cand traim cu totii sfanta emotie a Craciunului, au inceput sa se auda, undeva in interiorul cladirii penitenciarului, niste zgomote greu de definit. !area ca se trantesc cu putere obiecte grele si, printre bufnituri, razbateau inabusit urlete de durere. Totul a durat cateva ore, impietrindu"ne sufletele de groaza. 'm incercat sa ignoram zgomotele si sa continuam sarbatorirea Craciunului, dar n"am mai avut puterea sa indeplinim tot programul propus. &upa un timp, am inceput comentariile privind natura sinistrelor zgomote care nu incetau. Unii dintre noi au emis ipoteza ca se fac reparatii sau reamanajari in interiorul penitenciarului, iar tipetele care se aud sunt ordine date celor care e2ecuta lucrarile. 'ltii au opinat ca sunt zgomote lansate prin difuzoare, special ca sa tulbure sarbatorirea Craciunului de catre detinuti. Cativa dintre camarazi au lansat ideea unor batai organizate de gardieni pentru demoralizarea detinutilor dar ipoteza a fost respinsa, fiindca pe noi nu ne deranjase nimeni. 3ici unul dintre noi nu"si imagina, in acele clipe de reculegere crestina, umbrite de nelinistea cauzata de zgomotele care veneau parca din infern ca, in realitate, eram martori auditivi la primul act al )reeducarii) prin tortura permanenta. +i, nimeni nu"si inc,ipuia ca, e2act peste o luna, vom deveni noi insine, toti cei 4$ de studenti aflati la )carantina), victime ale celui de"al doilea act, la fel de inspaimantator ca si primul.

Ultimele zile la "carantina" si mutarea la "4 Spital"

&upa noaptea de Craciun, nimic n"a mai fost ca inainte in cele doua camere ale )carantinei). ; teama nelamurita pusese stapanire pe noi si, desi faceam eforturi sa ne continuam seminariile ca si cum nu s"ar fi intamplat nimic, entuziasmul discutiilor scazuse, multi dintre noi retragandu"se in reculegerea rugaciunilor. -n aceasta atmosfera sumbra a sosit anul nou 19($ si s"au scurs primele trei saptamani ale lunii ianuarie. -n dimineata zilei de %4 ianuarie, un grup de gardieni a navalit zgomotos in camerele )carantinei), ordonand sa ne facem )bagajul) si sa ne aliniem in liniste perfecta pe culoar. Urmand cu totii doua etaje, flancati de numerosi gardieni care urlau tot timpul, injurandu"ne, am ajuns intr" o camera foarte mare de la etajul -. -n cei 1($ de metri patrati ai camerei )4 +pital), unde fuseseram repartizati, erau apro2imativ 1$$ de locuri in paturi suprapuse si pe priciuri. 5reo ($ de detinuti se aflau deja cazati in camera si, plini de amabilitate, ne"au invitat si pe noi sa ocupam locurile libere. Multi dintre ei aveau vanatai pe fata, iar e2plicatiile ce ni le"au dat nu ne"au lamurit defel care este cauza acestora. -ntr"un colt al camerei se afla un grup restrans care a evitat sa discute cu noi. erau )reeducatii) condusi de #ugen Turcanu. -ntreaga atmosfera respira ceva nefiresc, ceva foarte deosebit de celulele prin care trecusem la ilava si Uranus. +eara, ne"am culcat in paturile ce ni s"au repartizat si linistea noptii s"a asternut in camera 4 +pital. 'vea sa fie ultima noapte linistita pentru cei 4$ de studenti proaspat sositi de la )carantina). ' doua zi, viata noastra a intrat pe fagasul marilor si cumplitelor incercari. -ncepea, si pentru noi, )reeducarea) prin tortura permanenta si indelungata. Paris, ianuarie 2003 !eorg!e "oldur-#atescu