Comosicus c.27 .Ch. ? d.

.Hr Rege si mare preot al statului dac intracarpatic, urmas direct al lui Deceneu, probabil in perioada cuprinsa intre 44 i.e.n 28 2! e.n. Comosicus trebuie sa "i "ost un om matur la urcarea pe tron, "iind greu de presupus ca ar "i e#istat sansa sa a$unga in po%itia lui daca nu ar "i a&ut e#perienta si implicit &'rsta necesara. Despre perioada in care a trait, cercetatorii a"irma ca domnia lui se intinde pe timpul lui (ugustus si )iberiu. *ste neindoielnic ca acest mare preot si ulterior rege dac a "ost ales si pregatit de Deceneu. Despre el, +ordanes spune ,iar dupa ce Deceneu a murit, -dacii. l/au a&ut in, aproape aceiasi &eneratie, pe Comosicus, deoarece acesta nu era mai pre$os in iscusinta. *l era socotit, datorita priceperii sale, si rege peste dansii si 0are 1reot, si $udeca poporul ca $udecator suprem2 -+ordanes3 4etica3 75/74.. (cest intelept rege a domnit in Dacia intracarpatica, a&and o domnie destul de indelungata iar ca 0are 1reot, Comosicus a des"asurat o intensa acti&itate pentru a mentine nestirbita autoritatea lui 6amol#is si pentru practicarea &irtutilor. *ste sigur ca, acolo unde nu i%butea cu legea, Comosicus inter&enea cu simtul sau de echitate &estit si cugeta in spiritul moralei %amol#iene. Doctrina nemuririi su"letului dadea cadrul general al $udecatilor caci ea presupunea recompensa "ericirii postume pentru cei ce traisera respectand sacra lege. Religia si $ustitia se imbinau ast"el ducand la "anatism si nu odata la sacri"iciul suprem. 7igur este ca in timpul domniei lui Comosicus, dacii au pierdut teritoriul stapanit de ei intre creasta muntilor Haemus si Dunare. )hiamarcos sec. + .Ch. + d.Hr 89 e#ista date despre domnia acestui rege, e#ista doar o mentiune despre e#istenta sa. Cotiso ? 2! .Hr. :ltenia Ciocniri cu armata romana, in epoca lui ;urebista, s/au produs mai mult la peri"eria ,imperiului2 si s/au datorat unor ,regi locali2 din regiunile ,autonome2, in speciale in :ltenia si ;anat. <lorus spunea ca= ,Dacii stau aninati de munti2, %ice dansul. ,De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, de cate ori Dunarea inghetata lega cele doua maluri, obisnuiau sa na&aleasca si sa de&aste%e tinuturile &ecine2. Cotiso a "ost unul din rege local, urmas a lui ;urebista, in "runtea uneia din cele cinci mari ,pro&inci2 dacice, probabil cea care cuprindea ;anatul si :ltenia de asta%i.

Dupa &ictoria lui :cta&ian in ra%boaiele ci&ile, romanii iau masuri si Cotiso e in"rant, poate de catre generalul 0arcus >icinius Crassus3 intr/o oda dedicata protectorului sau 0ecena, poetul Horatiu il s"atuieste pe acesta sa nu mai "ie "ramantat de gri$a Romei, caci armata lui Cotiso a pierit. 9nele manuscrise ale biogra"iei lui (ugustus scrise de istoricul 7uetoniu &orbesc despre Cotiso in legatura cu o impre$urare din epoca ra%boaielor ci&ile3 dar manuscrisele cele mai bune poarta in acel loc nu numele lui Cotiso, ci pe acela al lui Coson -?oson.. *roarea de a con"unda pe Cotiso cu Coson este des "acuta si de cercetatorii actuali insa cei doi sunt doi regi di"eriti. Cotiso a "ost un dusman in&ersunat al Romei pe cand Coson s/a aliat cu ;rutus implicandu/se ast"el in ra%boiul ci&il care se des"asura in interiorul imperiului. Cor@llus sec. + .Hr.. + d.Hr. Date insu"iciente

Rholes n $urul lui 28/2! d.Hr.

/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_2/198715015.doc

Rege al getilor din sudul Dobrogei -a doua $umatate a sec + i.e.n. cu principala cetatea la Durostorum, aliat al romanilor in ra%boiul cu bastarnii, e rasplatit de :cta&ian cu titlul de ,amicus et socius populi Romani2 -Dion Cassius3 AB3 243 C/7.. Rholes a "ost primit de :cta&ian la Corint in iarna 2! 28 i.e.n. +n anul urmator pre&alindu/se de aceasta calitate Rholes cere a$utorul lui Crassus impotri&a lui Dap@#, &ecinul sau din nord, cu care intrase in con"lict. Cu a$utorul acestora in"range pe Dap@# si cucereste toata Dobrogea, inclusi& regatul altui rege get, 6@ra#es si stapaneste acest tinut in numele si spre "olosul romanilor.

Dap@# n $urul lui 28/2! d.Hr. Rege al unui trib sau uniuni de triburi getice din Dobrogea. Dion Cassius -+storii Romane, AB, 2C, B/5. il aminteste in legatura cu campaniile lui 0.>icinus Crassus la Dunarea de Dos, ii da titlul de rege si situea%a stapanirea acestuia unde&a in partea centrala a 7c@thiei 0inor. +ntrand in con"lict cu alt rege get, Rholes, client al Romei, este in"rant in camp deschis de trupele romane si de cetele gete ale lui Roles, Dap@# se re"ugia%a in cetatea sa. Cetatea este cucerita cu a$utorul unui tradator grec si regele se sinucide. <ratele sau cade pri%onier dar isi recapata libertatea. 1opulatia se re"ugia%a in pestera ?eiris. Crassus, comandantul armatei romane porunceste sa se %ideasca toate intrarile in pestera si ast"el sileste pe cei adapostiti acolo sa se predea. -Cassius Dio >+ 2C. Zyraxes n j r ! ! i 28"29 d.#r

$e%e!e c tri& ! do&ro%ean ce! mai nordic' este atacat n capita!a sa (en c!a' de c)tre *rass s pentr c) de+inea stindarde!e ! i #y&rida capt rate n an ! ,1 en. Zyraxes -tiind c) n va re.ista' se retra%e n st/n%a 0 n)rii.

1cori!o c. 28/,7 2 ,8/83 d.#r.

4cesta cond cea 0acia' n timp ce !a $oma era mari r).&oaie civi!e d p) moartea ! i 5erva. 6ajoritatea daci!or ! ndemna pe re%e !a amestec ! prin 7or+) n ! pta pentr p tere de !a $oma. 8rontin s ne com nic) c) re%e!e dac !e d) o pi!d) vie contra acestei acti ni9 e! ia doi c/ini pe care i p ne s) se ! pte -i ad ce n ! p. 4t nci cei doi c/ini :romanii; it) de diver%en+e -i se a!ia.) s) se apere de ! p :daci;.

0 ras c. ,8/83 2 87 d.#r. $e%e dac :cca. ,8/,9"87 e.n; d pa toate pro&a&i!itati!e 7rate a ! i 1cori!o si nchi a ! i 0ece&a!. :0ion *assi s <=>??' ,@ Arosi s' >??' 10' B@ ?ordanes' (etica' 7,;. ?n an ! ,9 in timp ! ! pte!or dintre >espasian si >ite!!i s' !e%i ni!e din 6oesia a 7ost chemate in ?ta!ia' !asand descoperita provincia. Cro7itand de acest ! cr ' dacii a!iati c sarmatii' a trec t 0 narea si a distr s armata romana comandata de Compei s 4%rippa care cade in ! pta. >espasian i! in7ran%e pe >ite!!i s si trimite tr pe' intre care !e%i nea a >?"a. 0 pa ! pte %re!e dacii si sarmatii a 7ost respinsi peste 0 nare.

*onstient de perico! ! roman 0 ras amp!i7ica p ncte!e 7orti7icate si in specia! ansam&! ! intarit ri!or din 6 ntii Arastiei. Drmand pe tron ! ce.ari!or 0omitian a pre%atit ra.&oi ! impotriva Eva.i!or' marcomani!or si daci!or. Centr a preintampina n atac roman 0 ras den nta tratat ! incheiat c imparat ! >espasian si considerind "se !i&er de o&!i%atii ataca 7ortarete!e romane Fpe cand domnea imparat ! 0omitian' de teama !acomiei acest ia' %etii des7ac ra a!ianta pe care o incheiasera odinioara c a!ti imparati si incep ra sa devaste.e ma! ! 0 narii' stapanit de m !ta vreme de ?mperi ! $oman' nimicind armate!e :romane; si pe comandantii!or. ?n 7r ntea acestor provincii :6oesia; era pe at nci' d pa 4%rippa' Appi s 1a&in s' iar !a %eti domnia o avea 0orpane s. 0and "se ! pta romanii a 7ost invinsi. < i Appi s 1a&in s i s"a taiat cap !' iar %etii nava!ind as pra m !tor castre si orase' a pradat tin t ri!e ce tinea de imperi G :?ordanes' (etica' 7,;.

Hste 7oarte pro&a&i! ca s & domnia ! i ni7icarea majoritatii tri& ri!or se in7apt ise deja si ca ina7ara contro! ! i sa mai ramasesera p tine 7orte dace. 5ava!a as pra posesi ni!or romane ar 7i amanat ast7e!' daca n in!at ra comp!et' primejdia romana si !"ar 7i si!it pe 0omitian sa resta&i!easca s &sidii!e s spendate. 0 pa o&icei ! !or' dacii trec ra 0 narea pe %heata in iarna an ! i 85/8,. A7ensiva !or' cond sa pro&a&i! de tanar ! nepot a! re%e! i' 0ece&a!' a semanat panica in imperi . 4sa c m sp ne Iacit s Fera p se in c mpana ta&ere!e intarite a!e !e%i ni!or si insasi stapinirea noastraG :Iacit s' 4%rico!a' B1;. Cre%atiri!e romane de riposta n scapa vi%i!entei daci!or. 6oment ! era %re ' inc!estarea se an nta crancena si era nevoie de o maxima incordarea a stat ! i dac si mai c seama de o pricep ta cond cere mi!itara' pe care &atrin ! re%e 0 ras n se mai simtea in stare sa o asi% re. ?n 7ata perico! ! i e! cedea.a tron ! d pa 18 ani de domnie' mai tanar ! i 0ece&a!' 7i ! ! i 1cori!o' %est pe cat de inte!ept pe atat de rar in ! mea antica.

0ece&a! 87 2 10, d.#r. 4$I?*A< 1HC4$4I

Ciepor sec. ?? d.#r. $e%e a! costo&oci!or' a c)r i so+ie' Zias' 7iica ! i Iiat s moare !a $oma' nde nepo+ii ei 5atopor s -i 0ri!%isa i p n n epita7.

Nume Zalmoxis Charnabon Ant r!s ?

Perioada/ Zona stpnit

c.500 .Hr. c.500 .Hr.

5

Sursa care l menioneaz Herodot - Istorii, Platon Charmides, Strabon - Geographia, Diodor din Sicilia - Biblioteca istoric Sofocle - Triptolemos

"ex Histrianor!m +os,on /!dila Dromihete Zalmode)i,os 3roles "hemaxos

5i fi!l s&! Phra-6damon?7

c.##$ .Hr.% D!n&rea de 'os secol!l --- .Hr. c.#00 - c.#10 .Hr.% +!ntenia c.#10 - c.120 .Hr.% +!ntenia c.#00 - c.150 .Hr.% Dobro)ea c.#00 - c.150 .Hr.% (ransil4ania c.100 .Hr.% 8st!l +!nteniei, nord!l Dobro)ei c.100 .Hr.% Dobro)ea secol!l -- .Hr.% (ransil4ania

(ro)!s Pom*ei!s, '!stin!s +onede c! inscri*.ia Basileos Moskonos Diodor din Sicilia - Biblioteca istoric, Pa!sanias Decret histrian (ro)!s Pom*ei!s Decret histrian

Zoltes "!bobostes 9!rebista Decene! ;oson Dicomes Comosic!s (hiamarcos Cotiso Cor ll!s "holes Da* x Z raxes Scorilo D!ras Decebal Pie*or

Decret histrian (ro)!s Pom*ei!s - Prolegomena Strabon - Geographia, -ordanes 21 - 00 .Hr.% Dacia De Origine Actibusque Getarum, Decret dion so*olitan, Strabon - Geographia, -ordanes Incert% 00 - c. 1: .Hr.% (ransil4ania De Origine Actibusque Getarum S!etoni!s - ia!a lui Augustus, c.00 - c.12 .Hr.% +!ntenia +onede c! inscri*.ia "oson n <!r!l l!i #= .Hr.% +oldo4a Pl!tarch - Antonius -ordanes - De Origine Actibusque c.1: .Ch. - ? d.Hr.% (ransil4ania Getarum -nscri*.ie *e 4as@ Basile#us$ sec. - .Ch. - - d.Hr.% >?lcea-Ar)e5 Thiamarco#s$ Annae!s Alor!s - %pitome de T& ? - 1$ .Hr.% 3ltenia 'i(io Bellorum omnium annorum DCC 'ibri duo, Hora.i! - od& sec. - .Hr.. - - d.Hr. B00 aniC% -ordanes - De Origine Actibusque (ransil4ania Getarum n <!r!l l!i 12-1$ d.Hr.% S!d!l Dio Cassi!s - Istoria romanilor Dobro)ei n <!r!l l!i 12-1$ d.Hr.% Centr!l Dio Cassi!s - Istoria romanilor Dobro)ei n <!r!l l!i 12-1$ d.Hr.% Dord!l Dio Cassi!s - Istoria romanilor Dobro)ei c. 12%E: - E2%2# d.Hr.% (ransil4ania Arontin!s - )trategemata c. E2%2# - 2: d.Hr.% (ransil4ania Dio Cassi!s - Istoria romanilor Dio Cassi!s - Istoria romanilor, 2: - =0E d.Hr.% Dacia (acit, 3rosi!s, -ordanes - De Origine Actibusque Getarum sec. -- d.Hr.% nord!l +oldo4ei inscri*.ie f!nerar&

D*C*;(> 8umele real al regelui dac era, probabil, Diurpaneus, el "iind la origini un taraboste din sud/&estul Daciei -0untii (puseni.. Datorita caracterului sau deosebit si al &ictoriilor militare primeste din partea populatiei dace numele de ra%boi de Decebalus -6ece 9rsi sau Calaretul.. 0e asemenea' ra.&oinic ! dac primeste tron ! si este a!es cond cator a! 0aciei. Crintr" n %est no&i! si inte!ept' re%e!e dac de at nci' 0 ras' cedase p terea de & navoie isc sit ! i 0ece&a!' ce! pe care consan%enii sai incep sera sa i! considera n verita&i! semi".e inca din timp ! vietii 0 pa ce 0ece&a! a inte!es ca n mai are scapare' a a!es sa"si c rme sin% r viata' pentr a n trai de.onoarea de a 7i !e%at de car ! tri m7a! a! ! i Iraian. Drmarit prin pad re de n %r p de romani' 0ece&a! a!ear%a ca!are' a!at ri de a!ti no&i!i daci. Hste aj ns din rma' iar in moment ! in care so!dat ! din spate ii intinde mana intr" n %est care ii o7erea viata :dar si sc!avia;' 0ece&a! se !asa sa cada de pe ca! si isi d ce spre %at sa&ia incovoiata. ?n scena rmatoare' doi copii daci s nt capt rati de romani' pro&a&i! 7iii ! i 0ece&a!. ?ar in scena imediat rmatoare' doi so!dati
4

pre.inta nei m !timi' pe n sc t' cap ! ! i 0ece&a!. 4m&ii a privirea intoarsa' nici n ! n se ita spre sc t si spre cap ! san%erand a! re%e! i dac. 1 rse!e scrise sp n ca atat cap ! cat si maini!e re%e! i a 7ost d se !a $oma si a.var!ite pe trepte!e temp! ! i (emonii!or. ?n scena imediat rmatoare' trei no&i!i daci' c si% ranta de mare va.a' s nt prinsi in m nti de n %r p n meros de so!dati romani. ?ntre ei poate se a7!a si 7rate!e ! i 0ece&a!' 0ie%is' si mare!e preot' >e.ina. Centr prinderea ce!or trei a 7ost mo&i!i.at n n mar 7oarte mare de so!dati romani' d pa c m re. !ta din i! strarea a n mai p tin de 1, 7i% ri de !e%ionari. D!time!e re.istente dacice s nt ina& site in m nti. Dn %r p de daci' c &a%aje' se intorc !a case!e !or :sa ' din contra' parasesc tara oc pata;' apoi n sir de anima!e domestice inchide ! n% ! sir a! re!ie7 ri!or de pe co!oana. 5 rmea.a nici o procesi ne' nici n mars tri m7a!' nici o de7i!are %!orioasa a armatei' nici o intrare stra! citoare in $oma. Dn 7ina! neasteptat pentr n mon ment care tre& ia sa ce!e&re.e victoria' tri m7 !' %!oria ! i Iraian' n 7ina! maca&r si p!in de tra%ism 1pecia!istii care a st diat *o! mna a o7erit o interpretare credi&i!a9 crestinii ar 7i sters scenaJ ?n an ! 153,' soc! ! *o! mnei a 7ost e!i&erat din r ine!e 7or ! i ! i Iraian din ordin ! Capei Ca ! a! ?ii"!ea. 6are!e arhitect 8ontana s"a oc pat de resta rarea ! i' incepand c 1558. ?n s7arsit' in 1589"1590' in var7 ! *o! mnei' in !oc ! stat ii ! i Iraian' dispar ta inca din antichitate' a 7ost ase.ata stat ia 17ant ! i Cetr . 1e pres p ne ca scena pre.entarii cap ! i ! i 0ece&a! a dispar t in aceasta perioada' deoarece atin%ea sensi&i!itatea crestini!or' era prea maca&ra pentr % st ! !or si de aceea a 7ost stearsa Cedepsirea ! i Iraian Iraian a av t o 7aima & na printre contemporani si chiar m !ta vreme d pa moartea sa. Zi a ! i de nastere era inca sar&atoare nationa!a in seco! ! a! ?v"!ea. *hiar daca nii istorici antici !"a mai criticat' in ansam&! a 7ost considerat n imparat & n' n mode!. Centr romani' desi% r. Centr daci a 7ost n exterminator' masacrand 7orta de ! pta a daci!or si d cand !a $oma o j matate de mi!ion de pri.onieri' daca e sa dam cre.are s rse!or vremii. 1i tot si' ceva s"a intamp!at c posteritatea ! i Iraian. Hste de neinte!es c m aproape toate scrieri!e din vremea ! i Iraian' in care se pomenea de daci' a dispar t. * %re ne p tem ima%ina ce s"a intamp!at. ?ntr"o sc rta en merare' a dispar t9 j rna! ! de ra.&oi a! ! i Iraian' intit !at K0acicaK :sa K0e &e!!o dacicoK;@ cartea medic ! i ! i Iraian' *rito' intit !ata K(eticaK@ scrierea ! i 4po!!odor din 0amasc' despre constr ctia pod ! i de !a 0ro&eta@ toate opere!e istorici!or de c rte ai ! i Iraian :ce! p tin patr !a n mar;' care a scris despre imparat si despre ra.&oaie!e sa!e c dacii@ &io%ra7ia ! i Iraian' scrisa de Iacit s@ capito!e!e din istoria ace! iasi a tor' in care era in7atisate ! pte!e c dacii@ istoria 0aciei scrisa de 0io *hrysostomos' invatat exi!at in 0acia in vremea ! i 0omitian' dar 7oarte i &it de Iraian@ edict ! ! i Iraian' in care era consemnate toate operati ni!e din timp ! ce!or do a ra.&oaie' ca si che!t ie!i!e de ra.&oi@ scrieri!e ! i C!ini ce! Ianar' prieten apropiat a! ! i Iraian' care a povestit si e! pe !ar% despre c cerirea 0aciei@ poem ! ! i *anini s' n & n prieten a! ! i C!ini ' care a scris in vers ri istoria ra.&oaie!or c dacii@ istoria 0aciei' c prinsa in capito! ! 22 a! istoriei ! i 4ppian s@ &io%ra7ia ! i Iraian' scrisa de C! tarh' ce!e&r ! istoric %rec@ capito!e!e despre 0acia din istoria ! i 4mmian s 6arce!!in s@ istoria domniei ! i Iraian semnata de 0io *assi s@ capito!e!e din istoria romana a ace! iasi a tor' care trata despre ra.&oaie!e ! i 0omitian si expeditii!e ! i Iraian in 0acia. 0oar din acestea din rma ne"a ramas niste re. mate stan%ace9 sin% re!e in7ormatii care a aj ns pana !a noi despre ra.&oaie!e c Iraian. ?n rest' tot ! s"a pierd tJ 4&so! t tot. Cana !a noi n a aj ns nici macar n randJ Hste oare o coincidenta' o simp!a intamp!are' disparitia t t ror acestor doc menteL 1a a av t !oc' din motive nec nosc te si !a o data %re de preci.at' o incercare de ster%ere a memoriei ! i Iraian din istorie' ori ce! p tin a episod ! i dacicL ?nca si mai ci dat este ca si mon mente!e ! i Iraian' ce!e mai m !te dintre e!e' a av t o soarta asemanatoare c cea a carti!or. 0oar *o! mna' mare' imp natoare si %re de do&orat' a ramas in picioare. C tina ! me stie ca a existat n 7e! de contin are a s &iect ! i *o! mnei' concep ta si rea!i.ata exact in ace!asi sti! si c ace!asi ta!ent ca si re!ie7 ri!e de pe *o! mna' dar pe o s pra7ata p!ana. Hste vor&a de marea 7ri.a a ! i Iraian' ce mas ra 32 de metri :d pa nii chiar peste 100 mJ; si impodo&ea Masi!ica D!pia ori n arc tri m7a! %randios' dispar t asta.i. 4&ia in aceasta 7ri.a' care condensea.a intr" n 7e! ra.&oaie!e c dacii' este repre.entat tri m7 ! ! i Iraian' procesi nea %!orioasa. 0 pa n mai do a seco!e' 7or ! ! i Iraian este pro7anat de rmasi' 7ri.a sparta in mai m !te & cati' dintre care patr a 7ost incastrate in 4rc ! ! i *onstantin' prec m si opt stat i de daci' ti!i.ate !a impodo&irea ace! iasi 4rc. ?mparat ! *onstantin ce! 6are se nasc se !a s d ! 0 narii' !a p tini ani d pa retra%erea romani!or din 0acia' .ona !oc ita de daci. 5 este exc! s ca aceasta
A

o&arsie moeso"daca a ! i *onstantin sa"! 7i determinat pe imparat sa"si impodo&easca 4rc ! c stat i de daci si sa distr %a mon ment ! ! i Iraian' pentr a"! incorpora in a! sa . 1tim' asadar' ca !a doar do a seco!e d pa moartea sa' 7or ! ! i Iraian incepea sa 7ie descomp s. Dn ast7e! de %est n se poate exp!ica decat prin caderea in di.%ratie a ! i Iraian' caci romanii avea n c !t pentr inaintasii !or. ?n acest 7e! s"ar p tea exp!ica disparitia aproape in tota!itate a doc mente!or ! i si a!e ce!or despre e!' prec m si spo!ierea mon mente!or inchinate ! i. Cro&a&i! tot at nci a 7ost do&orata de pe *o! mna stat ia co!osa!a de &ron. a rit a imparat ! i' pro&a&i! at nci a 7ost je7 ita si rna de a r ce ii adapostea cen sa' ase.ata in soc! ! *o! mnei. H adevarat' n avem a&so! t nici o in7ormatie directa in acest sens. 0ar daca aceste pres p neri n s nt %resite' p tem inte!e%e de ce' odata c Iraian' a dispar t din istorie si dacii. $amane insa o mare eni%ma9 care ar 7i 7ost motiv ! nei asemenea pedepse' caci Iraian avea' in ochii compatrioti!or ! i' ima%inea n i imparat & n si drept. Coate vre n ! dintre imparatii $omei de ori%ine dacica' despre care istoria noastra n pomeneste niciodata' a vr t sa ra.& ne tra%ica soarta a daci!or. 1a poate a!tcineva' m !t mai tir.i ' caci ne!e scrieri despre daci inca era citate in seco! ! a! >i"!ea. 1a poate e doar o simp!a ra.& nare a sortii... Aric m ar 7i' important este ca' de"a ! n% ! vremii' d rerea si revo!ta pentr inro&irea 0aciei a dain it' iar %est ! ster%erii de pe *o! mna a scenei ce!ei mai mi!itoare pentr daci este o dovada !impede in acest sens.

http9//www.encic!opedia"dacica.ro/L operatieNs &iectO!ocatieNstiintaO7isierNC!ante!e_medicina!e_dacice $e%e odrys' 7i ! ! i $hoemeta!ces ?' !a moartea c)r ia :12 d.#r.;' a primit din re%at partea n care se a7!a ' d p) Iacit s' Parva et r&e set vicina (raecis G :4na!e' ??' ,B;' n timp ce nchi ! s) ' $hasc poris' PE od inc !t m' 7erox' adnex m hosti& sG :i&id.;. Q dec/nd d p) men+ionarea ! i Cot@s drept &asi!e eponim !a *a!!atis ca -i d p) !a de!e ad se ! i Avidi ' n vremea exi! ! i s) tomitan' s"ar p)rea c) re%at ! ! i *otys' tre& ie p!asat n partea estic) a Ihraciei' spre !itora!. 4 torii antici s nt nanimi n a eviden+ia 7irea &!/nd) a dinast ! i trac prec m -i remarca&i!e!e ca!it)+i poetice. *)s)torit c 4ntonia Iryphaena are de !e aceasta trei copii :$hoemeta!ces ???' Co!emon -i *otys ??;. <a sc rt) vreme d p) nsc) narea sa' a 7ost atras ntr"o c rs) de nchi ! s) $hasc poris -i omor/t. Rmp)rat ! Ii&eri s a pedepsit acest asasinat' exec t/nd "! n ce!e din rm) pe $hasc poris. 8i ! acest ia' $hoemeta!ces ???' a 7ost !)sat tot -i s) domneasc) n .ona s dic) a Ihraciei' v)d vei ! i *otys -i copii!or acestora' p -i s & t te!a 7ost ! i pretor Ire&e!!en s $ 7 s' revenind "!e pentr o vreme partea ei nordic). Rn 38 d.#r.' $hoemeta!ces ???' 7i ! ce! mare a! ! i *otys' este atestat ca re%e n 7oste!e posesi ni a!e tat)! i s) ' ceea ce nseamna c) o vreme a p t t domni sim !tan c nchi ! sa $hoemeta!ces ??' v)r ! ! i *otys. Dn ! dintre cei doi
C

$hoemeta!ces :?? sa ???; a 7ost asasinat de so+ia sa' n B, d.#r.' re%at ! s) 7iind trans7ormat n provincia roman) Ihracia 0?H(?1

*)petenie a daci!or' 7rate a ! i 0ece&a! -i repre.entat a! acest ia !a tratative!e de pace p rtate c 0omitian :89 p.*hr.;' de !a care prime-te' n n me!e re%e! i dac' diadema re%a!). 6ar+ia!' :Hpi%rame' >' 3' 1",;' ne n7)+i-ea.) n personaj care' nendoie!nic' se a7!a ntre apropia+ii re%e! i 0ece&a!9 P0ie%is' !oc itor de pe +)rm !' care ac m ne apar+ine' a venit s) te vad)' o (ermanic s' tocmai de pe ape!e ?str ! i' care se a7!) s & st)p/nirea ta. M c ros -i imit c/nd a v). t pe st)p/n ! ! mii' se .ice c) ar 7i sp s ce!or ce"! nso+ea 9 S1oarta mea este mai & n) dec/t a 7rate! i me ' 7iindc) mie mi este n%)d it s) privesc at/t de aproape .e ! pe care ! cinste-te at/t de departeTG. <a r/nd ! s) ' *assi s 0io :?storia roman)' <=>??' 7' 2' 3;' ne in7ormea.) c) 0ece&a!' n vremea r).&oaie!or c 0omi+ian9 P... trimise pe 0ie%is c c/+iva &)r&a+i ca s)"i dea napoi arme!e -i c/+iva captivi ca -i c m i"ar 7i av t n mai pe aceia !a d/ns !. 8)c/nd "se aceasta' 0omi+ian p se diadema pe cap ! ! i 0ie%is...G. >HZ?54

6are preot sa doar c)petenie important) pe timp ! re%e! i 0ece&a!' oc pa a! doi!ea !oc n ierarhie d p) re%e. 4 ! at parte !a &)t)!ia de !a Iapae din an ! 88 p.*hr.' c/nd datorit) re. !tat ! i ! ptei a tre& it s) se pre7ac) mort pentr a se p tea retra%e noaptea. 1in% ra men+i ne a acestei c)petenii o 7ace 0io *assi s9 P0omitian vr s) se r).& ne pe cva.i -i marcomani' 7iindc) n "! aj taser) mpotriva daci!or. >eni n Cannonia' ca s) se ! pte c ei -i cise so!ii de pace' pe care ei i trimiseser) pentr a do a oar). Rnvins -i p s pe 7 %) de marcomani' 0omitian a pornit %ra&nic o so!ie !a 0ece&a!' re%e!e daci!or' ndemn/nd "! s) ncheie n tratat' pe care e!' 0omitian i re7 .ase mai nainte' de-i re%e!e i"! cer se adesea. 0ece&a! primi prop nerea de pace :c)ci era !a mare str/mtoare;' dar n a vr t s) vin) e! ns -i s) stea de vor&) c 0omitian' ci !"a trimis pe 0ie%is mpre n) c c/tiva &)r&a+i' ca s)"i predea arme!e -i c/+iva pri.onieri' s & c v/nt c) i"ar avea n mai pe ace-tia. 0 p) sosirea acest ia' 0omitian p se ! i 0ie%is o diadem) pe cap " ca -i c m ar 7i 7ost c adev)rat nvin%)tor -i om ! n stare s) dea n re%e daci!or "' iar so!da+i!or ! i !e mp)r+i onor ri -i &ani. *a n &ir itor' trimise !a $oma' ntre a!te!e' ni-te a-a".i-i so!i ai ! i 0ece&a! -i o pretins) scrisoare de"a acest ia' despre care se sp ne c) ar 7i p!)sm it"o e!. 0omitian -i mpodo&i tri m7 ! c m !te ! cr ri ce n 7 seser) ! ate ca prad). :0impotriv)' e! che!t ise 7oarte m !+i &ani pentr ncheierea pacii' c)ci 7)r) nt/r.iere d)d ! i 0ece&a! n n mai nsemnate s me de &ani' dar -i me-teri pricep +i !a 7e! rite ! cr)ri 7o!ositoare n timp de pace -i de r).&oi -i 7)%)d i s)"i dea mere m !te;. 4ceste ! cr ri e! !e"a scos din mo&i!ier ! mp)r)tesc. *)ci e! 7o!osea totdea na asemenea ! cr ri ca prad) de r).&oi' ca n ! care ad se mp)r)+ia ns -i n stare de ro&ie. Rn vremea r).&oi ! i dacic s"a nt/mp!at rm)toare!e evenimente vrednice de a 7i pomenite. ? !ian s r/nd it de mp)rat c cond cerea r).&oi ! i' printre a!te m)s ri & ne' ! ) -i pe aceea de a"i o&!i%a pe so!da+i s) scrie pe sc t ri n me!e !or -i a!e cent rioni!or' pentr a se deose&i mai !esne cei ce se vor ar)ta viteji de cei c p rtare mi-e!easc). Ui d/nd ! pta c d -manii !a Iapae m)ce!)ri pe cei mai m !+i dintre ei. Rntre d -mani se a7!a -i >e.inas care venea' ca demnitate' ndat) d p) 0ece&a!@ pentr c) n p tea sc)pa c 7 %a' e! se tr/nti !a p)m/nt' ca -i c m ar 7i m rit@ -i ast7e! r)mase ne&)%at n seam)' iar n timp ! nop+ii a 7 %it.
7

0ece&a! se tem c) romanii victorio-i s) n porneasc) spre capita!a ! i. 0e aceea t)ie copacii din preajma !or :!a o oarecare n)!+ime; -i p se arme pe tr nchi ri' pentr ca d -manii s) cread) c) s nt so!da+i -i s) se retra%) nsp)im/nta+i. *eea ce s"a -i nt/mp!at.G :?storie roman)' <=>??' 10' 2;. Cotrivit ns) istoric ! i 0an 0ana' n me!e corect a! c)peteniei ar 7i 7ost 4ve.ina de 7apt' 7orma re. !tat) din cercetarea nor ana!o%ii din onomastica traco"dac).