MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PROFILUL: TEHNIC MODULUL: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CALIFICAREA: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII NIVELUL: 3

2008
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

AUTOR:

BÂRSAN OCTAVIAN ROŞU CONSUELA

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI - prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC Ä DIMITRIE LEONIDA Ä BUCUREŞTI

COORDONAT OR: HANCEA GHEORGHE

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI

CONSULTANŢĂ:

ROŞU DORIN

- dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: IVAN MYKYTYN EXPERT, WYG INTERNATIONAL

Aceste materiale au fost elaborate ca parte di n proiectul EuropeAid / Asistenţă tehnică pentru Construcţia Instituţională a Sistemului de Învăţământ Profesional şi Tehnic, România Europe Aid / 122825 / D / SER / RO

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

2

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Proiect finanţat de Uniunea Europeană www.infoerupa.ro

CNDIPT

CUPRINS

1 2 3 4 5 6

INTRODUCERE COMPEŢENTE SPECIFICE ± OBIECTIVE FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR GLOSAR MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

4 6 8 9 11 12 13 15 27 33 34 115 125 125 126 136

INFORMAŢII UTILE FOLII TRANSPARENTE LUCRĂRI DE LABORATOR
7 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

FIŞE DE DOCUMENTARE FIŞE DE LUCRU
8 SUGESTII METODOLOGICE. SOLUŢII DE ACTIVITATE

SUGESTII METODOLOGICE SOLUŢII DE ACTIVITATE
9 BIBLIOGRAFIE

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

3

fişă de progres şcolar. exemple de activităţi de învăţare şi metode de evaluare. Pregătirea forţei de muncă calificate. Pentru a fi un real ajutor celor doi parteneri. fişe conspect. îndrumări privind modalităţi de evaluare a elevilor . se adresează deopotrivă celor doi parteneri de educaţie ± profesori şi elevi. Acest auxiliar curricular. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională specifice calificărilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. În acest sens pentru a veni în sprijinul elevilo r în vederea completării portofoliului şi evaluatorului. auxiliarul conţine următoarele formulare: fişă de descriere a activităţii. pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. a fost realizat pentru a veni în sprijinul activităţii de instruire pentru ciclul superior al liceului. cum ar fi: fişe de documentare. în conformitate cu standardele europene. centrate pe elev. în prezentul auxiliar. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 4 . materiale de referinţă. Modelele de materiale de învăţare cuprinse.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale şi care trebuie să fie utilizate împreună cu respectivele curriculum -uri. care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare. exerciţii şi teste. auxiliarul are incluse o serie de materiale didactice: fişe de lucru. INTRODUCERE Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă. sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării.

proiect. Acesta include rezultate relevante obţinute prin c elelalte metode şi tehnici de evaluare disciplinei). Exerciţiile şi activităţile practice propuse urmăresc condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă pentru fiecare competenţă aşa cum sunt acestea precizate în Standardul de Pregătire Profesională. respectiv clasa a XIII -a. se adresează ciclului superior al liceului.P. deoarece se poate constata concret cum se desfăşoară activitatea de instruire. autoevaluare. calificarea Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii . profil tehnic. ruta SAM.precum şi fişe de descriere a activităţii şi de înregistrare a progresului şcolar p ot fi de un real sprijin în predarea modului Lucrări de întreţinere şi reparaţii . precum şi prin sarcini specifice Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ATENŢIE Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. se studiază pe parcursul a 124 ore din care: laborator tehnologic: 62 ore teorie: 62 ore (probe orale. În acest sens informaţiile prezentate completează activităţile profesorului şi elevului. observare sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. Timpul alocat efectuării activităţilor propuse este orientativ. prin probe de evaluare conforme celor Profilul: TEHNIC în standardul respectiv. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. pentru obţinerea Certificatului de calificare. Prin urmare. modul ce corespunde unităţii de competenţă cu acelaşi nume din Standardele de Pregătire Profesională. practice. însă. confirmă faptul că ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării reprezintă în fapt şi ceea ce ştiu elevii sau sunt capabili să facă. Crearea unui portofoliu al elevului reprezintă o necesitate. El se va stabili de către profesor astfel încât toţi elevii să le rezolve în ritm propriu. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. iar elevii devin partenerii profesorului în acţiunea de evaluare şi îşi pot urmări propriul progres şcolar.P. dar nu le acoperă î n totalitate. În aplicarea lor la clasă. scrise. profesorul va trebui să ţină seama de stilurile de învăţare ale elevilor. Portofoliul ± cartea de vizită a elevului.. se asigură comunicarea profesor ± elev ± părinţi. prevăzute Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 5 . de nivelul de pregătire şi posibilităţile reale de învăţare ale acestora. Modulul Lucrări de întreţinere şi repa raţii.

1 ± Analizează stadiul şi natura uzurii. Analiza sistemelor de producţie folosite în construcţia de maşini. Modalităţi de mărire a duratei de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor. Competenţe y 28. interacţiuni. 2. 2. COMPETENŢE SPECIFICE. Organizează lucrările de întreţinere.1 ± Identifică probleme complexe. Consultarea documentaţiei tehnice necesare pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia. Consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. y y y 2. ). Cauzele apariţiei situaţiilor problemă ( calitatea muncii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2.2. 28. Compară şi analizează soluţiile posibile. y y y 28.1. 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .4 ± Organizează lucrările de reparaţii. Rezolvă probleme y y y Identificarea factorilor care impun lucrările de întreţinere. OBIECTIVE UNITATEA DE COMPETENŢĂ ± COMPETENŢE : 28 ± LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. procesul muncii. Analizează stadiul şi natura uzurii. etc.3 ± Evaluează rezultatele obţinute. Identifică probleme complexe.3 ± Planifică lucrările de reparaţii. Compararea situaţiei problemă cu cea normală arătând modalităţile de remediere. 28. 2 ± GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME 2. 28.2 ± Organizează lucrările de întreţinere. Punerea în practică a soluţiilor găsite viabile.2 ± Rezolvă probleme. Îndeplinirea sarcinilor pentru executarea lucrărilor.2. Criterii de performanţă y y 2.1. Anticiparea unor probleme şi a cauzelor provocatoare. Listarea acţiunilor în ordinea efectuării lor.

Identificarea şi definirea tipurilor de reparaţii. OBIECTIVE După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili să : comunice utilizând limbajul tehnic de specialitate. Primirea utilajelor pentru reparare. Realizarea planurilor anuale de reparare pentru diferite tipuri de utilaj e.4. stabilească lucrările de reparare a utilajelor şi instalaţiilor . de prevenire şi stingere a incendiilor. aplice normele de exploatare specifice echipamentelor şi instala ţiilor conform documentelor tehnice. y y y y y y y y 28. asigure necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor. Constatarea defectelor şi sortarea pieselor demontate.3. Organizează lucrările de reparaţii. Planifică lucrările de reparaţii. consulte documentaţia tehnică necesar pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia .3. asigure consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. Evaluează rezultatele obţinute. Analizarea rezultatelor prognozate c u cele reale ale utilajelor din dotarea atelierului. 2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. Identificarea şi definirea metodelor de reparaţii utilizate la repararea utilajelor şi instalaţiilor. îndeplinească sarcinile necesare pentru executarea lucrărilor. evalueze lucrările conform standardelor din domeniu . supravegheze respectarea normelor privind sănătatea şi securitatea muncii. stabilească lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţi ilor. Autoevaluarea activităţilor realizate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 7 . Demontarea utilajelor în vederea reparării.

utilajelor şi instalaţiilor Necesitatea lucrărilor de întreţinere şi reparare Managementul întreţinerii utilajelor şi instalaţiilor Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Detectarea defectării utilajelor şi instalaţiilor Acţiuni de optimizare a procesului de întreţinere şi reparare a utilajelor Pregătirea maşinilor şi utilajelor pentru reparare Planificarea instalaţiilor reparării maşinilor utilajelor şi Realizat 2. Organizează lucrările de reparaţii. Fişă de lucru 3. 13. 28. Analizează stadiul şi natura uzurii. Lucrare de laborator 9.3.3. Organizarea activităţii de reparare a utilajelor Organizarea atelierului şi a echipelor de întreţinere şi reparare Sisteme şi metode de organizare şi executare a reparării în sistemul preventiv-planificat Organizarea activităţii de piese de schimb Recepţia maşinilor. Planifică lucrările de reparaţii. Organizează lucrările de întreţinere.2. Lucrare de laborator 11.2. Fişă de lucru 2.1. Fişă de evaluare 12. 2. Fişă de lucru 7. utilajelor şi instalaţiilor după reparare Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 8 . Data promovării competenţei LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Competenţa 28. Activitatea de învăţare 1. Fişă de evaluare Subiectul Factorii care contribuie la uzura maşinilor.reg. Fişă de lucru 4. Identifică probleme complexe. Fişă de lucru 10. 8. 2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. Rezolvă probleme 6.4.1. Lucrare de laborator 5. FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR Mai jos se prezintă detaliat activităţile şi exerciţiile propuse în cadrul modulul Lucrări de întreţinere şi reparaţii: Numele candidatului Data începerii unităţii de competenţă Nr. Evaluează rezultatele obţinute. Fişă de evaluare 28. 28.

se recomandă refacerea acestuia la o dată ce va fi stabilită de comun acord de către elev şi profesor Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare): profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 9 . manuale tehnice. pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă suplimentară de informare pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului_______________Data_________ Semnătura evaluatorului______________Data_________ 4.. furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului Modulul: Lucrări de întreţinere şi reparaţii Numele elevului : «««««««««««« Clasa : ««««««««««««« Numele profesorului : ««««««««««. Competenţe care trebuie dobândite Data Activităţi desfăşurate. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute în vedere. Resurse necesare : aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate. Acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. Priorităţi de dezvoltare: activităţi pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. respectiv a competenţelor. FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR Aceasta este un instrument detaliat folosit pentru înregistrare a progresului elevilor. comentarii Data Evaluare Bine Satisfăcător Refacere Comentarii: deoarece elevul nu a reuşit să rezolve corect exerciţiul «. În acest sens.

în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.  Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. care trebuie dezvoltate şi evaluate. Notă: Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.  Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. materialele utilizate şi orice alte comentarii supli mentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed -back. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 10 . Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie. reţete. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. evoluţia legată de diferite competenţe. Pentru fiecare elev se pot r ealiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului.  Competenţele care urmează să fie dobândite În această căsuţă.  Priorităţi de dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FIŞEI DE PROGRES  Competenţe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. în mod separat.

în vederea asigurării bunei funcţionari între două reparaţii ansamblu de masuri luate pentru recondiţionarea sau înlocuirea pieselor componente uzate ale utilajului proces tehnologic secţie de producţie operaţie verificatoare dispozitive tehnologie subansamblu ansamblu normative instrucţiuni STANDARD defecţiune planificare revizie întreţinere reparaţii Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 11 . prescripţii cu caracter de normă norme document oficial în care sunt consemnate prescripţiile de standardizare fenomen care aduce un component la un nivel de uzura sub limita admisa derularea unei activităţi pe baza de plan ansamblu de operaţii ce se execută in scopul determinării stării tehnice a utilajelor ansamblu de operaţii care se fac pentru îngrijirea utilajului fără scoaterea lui din funcţiune. format din procese de bază şi procese auxiliare formă de organizare a atelierelor şi punctelor de lucru succesiune de faze instrumente folosite pentru a măsura şi compara unele mărimi ansamblu utilizat la executarea diferitelor operaţii tehnologice norme de execuţie specifice fiecărei operaţii grup de piese montate. care constituie o unitate funcţională într-un ansamblu reunire a două sau mai multor subansambluri şi pies e instrucţiuni. Lista începe cu cuvinte cheie. folosit în industrie. maşini. adăugaţi -i la sfârşitul acestei liste. instrumente. transporturi sistem tehnic complex utilizat pentru prelucrarea materialelor ansamblu de instalaţii. scule. dispozitive şi accesorii folosite pentru executarea unor lucrări sau pentru realizarea unui proces tehnologic procesul prin care se obţin bunuri materiale. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5. indicaţii. Termenul ± Cuvântul sistem tehnic maşină utilaj Înţelesul termenului utilizat ansamblul unitar compus cel puţin în parte din corpuri solide. aparate. GLOSAR Termenii din listă de mai jos este utilă pentru formarea unui limbaj de specialitate cât şi pentru parcurgerea unităţii de competenţă. agricultură.

fişă de descriere a activităţii . lucrări de laborator. pagini web şi soft-uri educaţionale utile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 12 . fişă de progres şcolar. sugestii pentru completarea fişei de progres.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 6. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR informaţii utile. folii transparente.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ce oferă întreţinerea planificată? Economisire de bani Prelungirea vieţii sistemului Reducerea costurilor reparaţiilor obligatorii Reducerea consumul de energie ca urmare a creşterii eficienţei sistemului Creşterea fiabilităţii sistemului AVANTAJE CHEIE Reducerea costurilor reparaţiilor ca urmare a planificării corespunzătoare şi mai ales a întreţinerii preventive. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 13 . Reducerea timpului de imobilizare a utilajelor în reparaţii prin stabilirea necesarului şi timpului de aprovizionare . Organizarea mai bună a activităţilor de întreţinere şi reparaţii prin definirea activităţilor specifice cărora le este asociat necesarul de resurse. Calculul resurselor financiare implicate în activităţile de reparaţii pe tipuri de echipamente utilizate şi folosirea acestor informaţii ca suport pentru deciziile de achiziţii viitoare. materii prime şi piese de schimb.cu ajutorul datelor oferite de sistem. efectuate conform programelor şi datelor stabilite de sistem. Reducerea activităţilor de înregistrare a documentelor şi a datelor referitoare la stocurile de materiale.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 14 .

3 0.020.090.30 404.3 1. şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.7 1.023.5 1.0 405.0 405.6 1.Maşini de frezat universale cursă masa 500mm .030.1 1. L=450 mm .1 0.0 405. grupei.6 Rc1 11 5.010.Strung revolver pentru bare Ø 8 -12 mm .8 3. de sch.Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -25mm .6 3.1 7.1 0.120.Maşini de alezat verticale Ø 165 mm . 1 NORMATIVE DE REPARAŢII Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Codul de clasificare Denumirea categoriei. Rt 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1250 1250 1250 1110 1420 710 1250 1110 1250 1250 1250 Rc1 2500 2500 2500 2200 2840 2840 2500 2200 2500 2500 2500 Rc2 10000 10000 10000 8880 11360 14200 10000 8800 10000 10000 10000 Rk 30000 30000 30000 26640 34080 42600 30000 26640 30000 30000 30000 Rt 1 1 1 1 2 4 1 1 1 2 1 Rc1 2 2 6 6 8 13 2 6 4 7 6 Rc2 4 4 12 15 15 30 8 13 9 13 13 Rk 7 7 18 21 23 48 13 21 15 20 21 Rt 1.6 6.9 4.2 405.35 0.020.1 .Strung paralel H=250 mm L=2000mm .050.18 1.1 0.Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -30mm . subgrupei.1 405.1 404.Strung carusel Ø 3200 mm .41 405.0 405.6 5.010.Maşini de burghiat verticală pentru Ø12 mm .6 1.4 405.Maşină de rectificat universală H= 125 mm L= 501 -750 mm 21/120 21/120 21/120 14/80 30/170 30/170 21/120 14/80 21/120 21/120 21/120 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .5 Rc2 28 20 11 20 12 6 11 5 22 7 10 15 Rk 55 55 30 45 40 25 35 20 45 20 22 405.8 0.011.Strung paralel H=400 mm L=3000mm .Maşină de frezat roţi dinţate cilindrice 0/320 mm .022.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.

Vinciuri hidraulice cu acţionare dublă .Pompe cu roţi dinţate şi angrenaje interioare .6 Rc2 10 9 10 11 8 17 17 11 9 22 17 17 11 12 Rk 22 17 22 35 25 55 45 55 50 50 22 35 405.3 8.101 650.272.1 1.1 1.Maşină de rectificat plan cu l= 501 -1000mm .3 6.Maşină de îndoit tablă b= 4 mm. grupei.6 1.2 5. şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.Concasoare cu ciocane .44 . subgrupei.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Codul de clasificare Denumirea categoriei.0 416.5 4.Macarale capră deplasabile cu elecropalan .150 405. Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 2 3 2 2 3 3 1 2 1250 1250 1250 950 1490 660 390 215 615 575 460 460 165 290 Rc1 2500 2500 2500 1900 2980 1320 1170 860 2460 2300 1840 1840 825 870 Rc2 10000 10000 10000 7600 14900 5280 7020 6020 12300 9200 9200 9200 4125 4350 Rk 30000 30000 30000 22800 59600 26400 21060 27600 27600 27600 16500 8700 Rt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rc1 6 6 1 3 2 3 4 1 1 6 3 2 4 Rc2 13 11 2 10 3 6 7 3 2 12 5 3 3 9 Rk 21 17 4 21 8 10 14 18 10 6 15 20 Rt 0.4 5.1 659.3 5.45 0.051 416.45 0.1 Rc1 3.Autostivuitoare pe pneuri 3t 21/120 21/120 21/120 20/114 27 18 16 20 14 25 25 25 15 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 16 .0 405.Pod rulant monogrindă cu cărucior 50 kN .5 3.12 650.1 1.40 652. de sch.1 1.130 405.810.1 1.1 1.2 405.02 654.124.6 0. l= 2000 mm .00 653.Maşină de ascuţit universală 150 x 750mm .Polizor electric Ø 200mm .20 653.Macara funicular de 200 kN .7 0.Maşină de bobinat .Troliu cu acţionare manuală .8 11 11 3.5 3.2 1.1 2.Pod rulant monogrindă cu electropalan 15 kN .3 3 3.

Se controlează circuitele de ungere şi răcire.Se verifică şi piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice. materiale. . manoperă).Se reface protecţia anticorosivă exterioară. Locul executării Importanţa Este o operaţie intermediară între două reparaţii. care asigură menţinerea în funcţionare a utilajului până la următoarea reparaţie. 17 Revizia tehnică (Rt) Se constată starea utilajului şi se remediază defecţiunile apărute de la ultima reparaţie a utilajului. 2 CATEGORII DE REPARAŢII CE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI DE REPARAŢII PREVENTIV PLANIFICATE Categoria reparaţiei Scopul În ce constă . .Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu frecvenţă de uzură mijlocie.Se verifică dispozitivele care asigură securitatea muncii. În instalaţie Reparaţia curentă de gradul II (Rc2) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje mai mici şi uşor de transportat) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite reduse şi uşor de transportat) Reparaţia capitală (Rk) Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . bucşe. . . . etc.Se demontează complet utilajul şi se verifică fiecare piesă. dar au fost solicitate de şocuri termice. . rulmenţi. Asigură funcţionarea în condiţii normale a utilajelor şi instalaţiilor.Se verifică şi se elimină jocurile între piese.) deoarece în timpul funcţionării funcţionării utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimbări.Se verifică instalaţiile de comandă şi ungere. Asigură funcţionarea normală până la următoarea reparaţie planificată.Se controlează piesele de uzură frecventă pentru a stabili volumul reparaţiei următoare (piese de schimb. . . În instalaţie Reparaţia curentă de gradul I (Rc1) Se verifică subansamblele principale prin demontarea părţilor componente care facilitează această operaţie .Se verifică toate subansamblele prin demontarea lor completă. carcase de susţinere.Se verifică şi piesele care formează scheletul pe care se sprijină elementele active (suporţi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.Celelalte operaţii sunt ca la Rc1 . Este redată integral capacitatea de funcţionare a utilajului sau instalaţiei. .). . .Se strâng sau se înlocuiesc garniturile de etanşare. . .Se execută înlocuirea sau recondiţionarea pieselor de uzură foarte rapidă (piese de etanşare. dispozitivele de comandă. .Se face după mai multe reparaţii curente de gradul I Revizia totală a utilajului pentru a se înlocui sau reface piesele sau subansamblele de bază ajunse în stare de uzură avansată.Se efectuează reglajele mecanismelor. .Se verifică starea tehnică a utilajului în vederea menţinerii în stare de funcţionare până la următoarea reparaţie. . etc.Se repară dispozitivele de protecţie.Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu uzură rapidă.

în cea mai mare parte.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. gradului de murdărire. descompunerii. Agentul hidraulic (apa. Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea conductelor cu abur. au rolul de a contribui la menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic. Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi. decantoarele sunt compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru. Pentru o mai bună separare. pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor. fără pauză. Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă. Datorită frecărilor mecanice. împreună cu filtrele instalaţiei. uleiul mineral. semnalarea defectelor personalului de întreţinere. a unui lot de ulei de spălare. asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile. rezervoarele. varia ţiei presiunii. reductoare de turaţie de mare gabarit etc. În timpul spălării. a căror densitate relativă este mult diferenţiată de cea a uleiului. Particulele ce nu pot li reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare. schimbării temperaturii etc. eliminând particulele solide prin decantare şi filtrare şi. frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi (tricloretilenă). se va interveni cu perii de sârmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv. controlul zilnic al pierderilor. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice ale maşinilor şi utilajelor constă în: întreţinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru). murdăririi. se curăţă filtrele ori de Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . apoi. compresoare. Rezervorul de ulei. cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare. fără circulaţie în lagăre sau alte dispozitive speciale. este depozitat într -un rezervor sau bazin. Separarea contaminanţilor. Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt: conductele. făcându -l necorespunzător scopului său. să afecteze sistemul de ulei. iar temperatura de 70-80°C. Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde. la temperatura de 65 -75°C. acolo unde sunt pete de rugină. după care se introduce succesiv în băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţ ie 50%) ce conţine pasivizatori. acţiuni care îi modifică proprietăţile fizice şi chimice. agentul de lucru este supus oxidării. armăturile. se face gravimetric. lichide sintetice etc. observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim. După montarea instalaţiei hidraulice. întreţinerea elementelor co mponente ale instalaţiei. conducând şi la uzarea instalaţiei hidraulice. băi cu apă pentru spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. 3 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE Controlul instalaţiilor de acţionare hidraulică se efectuează la intervale regulate. şi constă în: controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele prescrise în funcţie de condiţiile de lucru. uzu ră excesivă. deoarece filtrele pot fi schimbate cu uşurinţă fără. Rezervoarele se curăţă prin sablare.) vehiculat în sistemele hidraulice ale maşinilor şi utilajelor. racorduri şi garnituri uzate. este necesară spălarea întregului sistem prin recircularea intensă. timpul de staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min.

19 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .se controlează viteza de funcţionare a diverselor organe cu comandă hidraulică şi eventual înlocuirea pompei. .pătrunderea particu . . . . se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea impurităţilor existente în suspensie.după ce utilajul a făcut trei garnituri. . dacă se consideră că este necesar.suprasarcina. impurificărilor şi infiltraţiilor de aer. cicluri în gol se descarcă . în fluid.se schimbă uleiul conform vâscozităţii indicate de constructor. lelor în aerisiri şi . . reglarea defectuoasă a supapei de siguranţă. Impurificări Infiltraţii de aer . învelişul filtrului zgomotului. . se îmbunătăţeşte circulaţia aerului şi se curăţă punctele încălzite. rezervorul de ulei şi .pierderi interioare la pompă. ascultând modificarea sistem. Operaţia de spălare se consideră încheiată când la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi.scăderea vâscozi tăţii uleiului.ulei necorespunzător. . răcire insuficientă. uleiul de spălare. . după care instalaţia poate intra în funcţiune normală.accelerarea oxidării absoarbe ulei.se descoperă locurile pe unde pătrunde aer. Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidra ulice. .miros urât al uleiului.apariţia spumei în toare. . Cauze Mod de remediere . Defecţiuni şi remedieri ale instalaţiilor hidraulice.reglarea regulatorului în vederea respectării caracte-risticilor nominale. Se introduce lotul de ulei de lucru.montarea în utilaj a unor .se rectifică şi se reglează supapele.nivelul uleiului este scăzut. piese cu impurităţi.se accelerează oxi .uleiul îşi închide culoarea şi se constată o scădere de presiune. . . plasa cât mai jos sub nivelul uleiului. Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supra încălzirilor. demontări repetate. După spălare. .obturarea fluxului de ulei datorită avariilor la tubulatură. .înlocuirea garniturilor. se recirculează şi se filtrează. se curăţă filtrele şi se alimentează cu ulei hidraulic proaspăt. Defecţiunea Consecinţe . acolo unde există. . suprapresiuni. . .montarea unor piese filtrele. accesoriile.ţevile de aspiraţie şi uleiului. se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi.curăţirea întregului circuit hidraulic şi repunerea lui în funcţiune.deteriorarea garni turilor. . .formarea de depu neri şi aglomerări de acizi.absorbirea de aer de la refulare la rezervor se va pompă. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Supraîncălzirea (la temperaturi peste 1000C) .uzuri rapide ale cilindrilor.înlocuirea tubului avariat.acţiuni abrazive.se înlocuieşte şi se curăţă darea uleiului.garnituri necorespunză scurgând uleiul pe racord şi .blocarea comenzilor şi a supapelor de siguranţă.câte ori se înfundă şi. . cât şi măsurile de remediere ce trebuie luate de personalul de întreţinere sunt date în tabelul de mai jos.necurăţate în utilaj. .

şurub etc. care trebuie nu trebuie să prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei. Elementul sistemului Indicaţii privind întreţinerea Are rolul de a curăţa aerul ce vine de la reţ eaua de alimentare înainte de a intra în partea de comandă.). la cilindrii supuşi la influenţe termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. cilindri. ungătoare. Necesită verificări săptămânale pentru a se împiedica apariţia defecţiunilor. îmbinări filetate. la conductele ce vin în contact cu uleiul se indică utilizarea furtunurilor rezistente la ulei. Din punct de vedere al subansamblurilor de întreţinut un sistem pneumatic conţine: filtre. Se urmăreşte menţinerea nivelului uleiului la nivelul prescris. elemente de comandă şi de acţionare (cilindri. dereglarea arcului. În multe cazuri filtrul este dotat cu separator de apă. este indicat să se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul şi deci nu îşi modifică volumul iniţial. În aceste îmbinări partea susceptibilă la defectări este garnitura de etanşar e. În tabelul de mai jos se indică câteva operaţii ce trebuie efectuate la revizia tehnică a sistemului pneumatic. 4 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR PNEUMATICE Elementele de comandă pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. Filtrul Ungătorul Conductele Îmbinările filetate Cilindrul Elemente de fixare În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într -un interval cât mai scurt. Menţinerea performanţelor sistemului pneumatic depinde în mare măsură de modul cum se realizează întreţinerea şi repararea acestor subansamble. membrane. defecţiuni ce trebuie remediate la operaţia de revizie. cilindri. Se verifică tija pistonului. iar unele subansamble defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate. ventile. care poate prezenta defecţiuni: acumulare de apă de con dens. Se strâng şuruburile şi se înlocuiesc cele uzate sau lipsă. arcuri etc. Dacă nivelul a scăzut se face umplerea cu ulei corespunzător.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 20 . Indicaţii privind întreţinerea instalaţiilor pneumatice. Fiecare subansamblu de comandă este constituit din elemente de semnalizare (limitator de sfârşit de cursă). Este necesară o curăţire săptămânală pentru sisteme ce lucrează în condiţii dure. garnituri din material plastic. Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri. elemente de aşezare. magneţi. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi.

reparaţie capitală. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 21 . la motoarele electrice. verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere. mecanismul de transmisie: inele slăbite. reparaţie curentă. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate. ungerea elementelor ce formează ajustaje. vopsirea parţială. Motoarele şi generatoarele electrice se verifică de cel puţin două ori pe an. ut ilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric. Pentru a determina necesitatea de întreţinere şi reparare a maşinilor electrice este necesar să se cerceteze dacă maşina produce zgomote şi vibraţii. periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare sau inele uzate. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitar ea lor. aşezate unele în faţa celorlalte. rotorul: dezechilibrarea rotorului. fundaţia: fixarea slabă pe fundaţie sau în glisiere. canalele radiale de ventilaţie: nedegajate suficient. rulment montat greşit sau uzat. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică. schimbarea lubrifiantului. se execută următoarele operaţii: spălarea. 5 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor. Principalele surse de vibraţii pot fi: lagărele: uzuri mari. curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. Periodic. Principalele surse de zgomot pot fi: lagărele: locul arborelui este mare. În cadrul reviziilor tehnice. ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parţial. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate.

.periile fac zgomot. . . .secţiunea cabluri lor de legătură este mică. . .se va scurta arcul portperiei. Distanţa dintre Periile sunt la perii pe circum .se va strunji colectorul şi se va revedea izolaţia dintre lamele. cablurilor conducătoare de curent şi barele colectoare dintre perii şi portperii.periile vibrează şi scânteiază. Scânteierea periilor (total sau parţial).Defecţiuni şi remedii ale maşinilor electrice. . . . . Presiunea periilor este prea mică sau prea mare.marginile periilor se ard.suprafaţa colecto rului este aspră. Încălziri ale periilor Uzura arcului port perie.refacerea calculului secţiunii cablurilor şi înlocuirea lor.periile de cărbune se vor şlefui pe colector cu hârtie silicată: nu este bine să se folosească pânză abrazivă.periile scânteiază. . .se verifică bătaia colectorului. . . .se vor monta corect port periile. .se elimină vibraţiile maşinii.maşina vibrează. .se arde armătura şi conductoarele de cupru. Starea proastă a periilor.se verifică dacă dimensiunile periilor corespund cu ale portperiilor. Perii sau port perii montate defectuos.perii cu suprafaţă neuniform arsă. Tipul periilor este necorespunzător Presiunea periilor pe colector este prea mică. torului. 22 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . ± se reduce presiunea periei. Defecţiunea Cauza defecţiunii Fenomene observate . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 1 Modul de intervenţie .distanţe neegale p e ferinţa colectorului circumferinţa colec este neuniformă. . .se vor fixa bine periile în portperii.contactele îşi schimbă culoarea.suprafaţa periilor necorespunzătoare. . Colectorul nu este neted sau este lovit (duritate diferită a materialului din care este executat colectorul) .se va înlocui arcul în caz de uzură pronunţată.s-a slăbit fixarea colectorului. cu ajutorul unei benzi de hârtie şi potrivirea periilor la distanţe egale pe suprafaţa colectorului.măsurarea cu un voltmetru de precizie a diferenţei de potenţial dintre punctele portperiilor şi barele colectoare. . arse sau au capete deformate. .se verifică amplasarea periilor după marcarea făcută pe tije.unele din lamelele colectorului sunt ieşite în afară. . .verificarea şi curăţirea tuturor contactelor circuitului de alimentare şi de preluare a curentului.periile se vor spăla cu petrol apoi se vor ajusta pe colector.se vor presa periile prin strângerea arcului. .periile sunt murda re. Se verifică modul de încălzire a colectorului la folosirea periilor de alt tip Mărirea presiunii periilor prin întinderea arcului sau schimbarea sa. .se verifică dacă contactul dintre perii şi portperii nu este slab. Verificarea amplasării periilor pe colector. Contact imperfect între perie şi colector Supraîncăl zirea periilor şi a colecto rului. .perii nefixate. . Presiune specifică sub 150 -250 g/cm 2.

întreţină bine maşina şi organele de transmisie. La motoarele mici reparaţia se poate face şi într -un atelier specializat. armăturilor polilor auxiliari şi polilor principali alăturaţi. Scânteiere circulară. . ţină seama de situaţia climatică la încărcarea maşinii. . Apariţia unei scânteieri mari ce ia aspectul unui cerc de foc. supravegheze încărcarea. Pentru a limita încălzirea. îndepărtarea asperităţilor colectorului prin şlefuire sau strunjire.se verifică poziţia periilor. . verifice dacă contactele şi conexiunile sunt în stare bună. . . Colector murdar . fără scame. . umezită în petrol gerate sau utilizării şi se va şlefui cu o pânză silicată unor perii de cărbu fină. atât periile cât şi colector ul se vor curăţa şi sufla cu aer comprimat.se înlocuiesc periile cu altele mai tari. asigure lubrifierea necesară. Se verifică şi se montează corect polii principali şi cei auxiliari. Sar scântei pe Colector murdar .se spală colectorul cu o pânză datorită ungerii exa curată. Recomandare: Aceste reparaţii se fac fără demontarea maşinii electrice din şuruburile de fixare (la motoarele mari).după fiecare rodare a periilor sau spre periile altui pol. Polii principali şi cei auxiliari nu se succed corect. rului de la un pol intense a periilor. ne moale.se vor monta perii mai tari. fluctuaţiile de tensiune şi dezechilibrul de tensiune pe faze. Polii nu sunt conectaţi corect la înfăşurarea rotorului. ÄDurata de viaţă" a unui motor electric este o mărime care se deter mină statistic pe baza unei exploatări îndelungate. asigure circulaţia liberă a aerului. Fenomene Modul de intervenţie observate Distanţe necores Verificarea distanţelor între punzătoare între armăturile polilor principali alăturaţi armăturile polilor şi a distanţelor dintre marginile principali alăturaţi. respecte graficul de revizii şi reparaţii.periile nu sunt plasate corect.periile pot fi de tip necorespunzător.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defecţiunea Cauza defecţiunii Polii principali şi auxiliari nu sunt repartizaţi uniform.se adânceşte izolaţia dintre lamele suprafaţa colecto ca urmare a uzurii colectorului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 23 . evite numărul prea mare de demaraje consecutive. după şlefuirea colectorului. cureţe orificiile şi canalele de ventilaţie. personalul de exploatare şi întreţinere trebuie să: evite suprasarcinile sau să le reducă la minimum posibil. supravegheze dacă demarajul motorului se face normal. prin montarea de ampermetre şi volt metre în circuitul de alimentare. Această mărime depinde în principal de solicitările termice anormale.

Verificarea jocului între lagăre. care se execută pe lingă lucrările efectuate la revizia tehnică (tabelul 2).Strângerea piuliţelor.Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare. .Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar. .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările de reparaţii curente la motoarele asincrone cuprind lucrări mai complexe.Înlocuirea pieselor d efecte.Măsurarea rezistenţei la izolaţie.Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor.Măsurarea rezistenţei la izolaţie.Revizia legării la pământ. . . . .Controlul şuruburilor de fundaţie.Verificarea încălzirii contactelor. Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei Tabelul 2 . Lucrări executate la reparaţia c urentă a motoarelor electrice asincrone. . . .Înlocuirea periilor uzate. . . a ungerii.Şlefuirea periilor. a modului de funcţionare a inelelor de ungere. . .Revizia fixării pinionului. a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei. . .Reglarea portperiilor.Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare.Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării. .Curăţirea exterioară a reostatului şi a plotu rilor. a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor. a bobinajelor. a cuplajului şi a roţii de curea. a şuruburilor capacelor de la lagăre. a portperiilor.Curăţirea inelelor colectoare.Verificarea legăturii la pământ.Curăţirea aparatului fără demontare. a şuruburilor cutiilor portlagăr.Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului. . . . . 24 Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . .

măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator.încercarea în sarcină a motorului electric. Conţinutul lucrării Tabelul 3 Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor.demontarea aparatajului.demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor. . .reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel. . (cât şi la motorul sincron (la care se înlocuiesc referirile la inele colectoare cu. Recomandare: Lucrările specificate în tabelul 3 sunt aplicabile atât motoarelor în scurtcircuit (făcând abstracţie de punctele care se referă la rotorul bobinat).prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi. Verificarea şi repararea reostatului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 25 . . inelelor colectoare. în scurtcircuit. Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului. . Lucrări executate la reparaţia capitală a motoarelor electrice asincrone. periilor uzate. plăci de borne şi transmisiilor.fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte.verificarea îmbinării şi a funcţionării. cuzineţilor lagărelor. a bobinajelor. portperiilor. .curăţirea canalelor de ventilaţie. . . Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare.curăţirea şi spălarea lagărelor. Reglarea portperiilor. a ploturilor şi a rezistenţelor defecte.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările care se execută la reparaţia capitală a motoarelor electrice. sunt prezentate în tabelul 3 (nu se consideră punctele care se referă la rotorul bobinat).verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ. Verificarea finală. curăţirea acestuia şi a contactelor. a reostatului şi a aparatajului de pornire. . Înlocuirea pieselor defecte. . operaţii privind colectorul). . Curăţiri şi demontări. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. iar pentru motoarele de curent continuu se execută o revizie şi o curăţire a colectorului. Asamblarea motorului electric.înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei).şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor. . . . . a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie.lăcuirea bobinajelor. . papucilor defecţi ai cablului de alimentare.fixarea pieselor de transmis ie. organelor de transmisie defecte.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare.

incluziuni şi găuri . termoelectrozi. în tabelul 1.punct de sprijin la distanţă mare.tubul de protecţie a fost excesiv de rece faţă de mediul a cărei temperatură se măsoară şi în care a fost introdus. Componentele termocuplului Tubul de protecţie (capsulă) Defectul Cauze posibile Tabelul 1 Fisuri longitudinale Rupturi la temperaturi înalte Coroziuni. Principiul lor de funcţionare se bazează pe transformarea diferenţelor de temperatură în mărimi electrice care sunt apoi măsurate. .grosimea pereţilor tubului de protecţie este insuficientă faţă de regimul termic la care a fost supus. 26 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .tubul de protecţie nu a fost suficient de bine curăţat înaintea montării. În scopul stabilirii cauzelor defecţiunilor ce pot apărea la principalele componente ale circuitelor ce conţin termocuple. ansamblul tub-termoelectrozi să asigure o durată şi o stabilitate de funcţionare cât mai mare. în cazul proceselor tehnologice sau în locurile unde se poate depăşi temperatura normală. izolaţie. Acestea se compun din: tub de protecţie (capsulă).grosimea pereţilor tubului de protecţie este necorespunzătoare. materialele pentru termoelectrozi să fie astfel alese ca să asigure o diferenţă mică între coeficienţii de dila tare liniară.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. . se utilizează în general termocuple.umiditate în izolaţie. .tubul de protecţie este necorespunzător pentru atmosfera în care lucrează. materialul tubului să reziste în mediul înconjurător. Pentru o bună exploatare a termocuplelor trebuie ţinut seama de o serie de elemente încă de la construcţia lor. . . Defecţiuni ale termocuplelor. Pentru măsurarea temperaturii. 6 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TERMOCUPLELOR În construcţia de maşini temperatura constituie cauza şi efectul dife ritelor procese. .presiune mare sau viteză mare de curgere a mediului a cărei temperatură se măsoară. . se prezintă schematic. iar murdăriile au dus la contaminarea acestuia. câteva indicaţii.

indicaţii. izolaţie mică .legături slabe. Modificarea . înalte .umezeală. Fragilitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 27 . .termoelectrozii au avut defecte iniţiale.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Izolatoarele Termoelectrozii Materialul tubului de protecţia este necorespunzător regimului termic în care lucrează. . . Circuit deschis .tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător.alungire excesivă la fabricaţie.deteriorarea termoelectrozilor datorită acţiunilor nocive (întrerupt) ale mediului ambiant. Modificarea Contaminarea izolatorilor datorită reacţiei lor cu tubul culorii de protecţie sau cu termoelectrozii.atmosferă necorespunzătoare pentru tipul de fragilitate termoelectrozi. Circuit . curbei de . necorespunzător trataţi. .termoelectrozii nu au fost suficient de bine curăţaţi înainte de asamblare. .termoelectrozii s -au supt datorită întinderii excesive (proiectare necorespunzătoare). . care au apărut după montare.temperatura de folosire mai mare decât cea prescrisă.termoelectrozi fragili. după care au fost temperatura păstraţi sau transportaţi la temperaturi joase. temperaturi .defecte iniţiale ale firelor.apariţia neomogenităţilor datorită impurificării etalonare termoelectrozilor. fluctuaţii în conductoare răsucite. Rezistenţă de . întrerupt la .contaminarea izolatorilor prin difuzia excesivă a metalelor din termoelectrozi. .atmosferă necorespunzătoare.termoelectrozii s -au defectat după un timp de funcţionare. camerei .durate de funcţionare depăşită. .etanşare necorespunzătoare la capete. Fisuri .alte defecte iniţiale.temperatura de folosire a depăşit valoarea punctului circuitului la de topire a materialului termoelectro zilor. Scurtcircuit. Întreruperea . asamblare necorespunzătoare. .tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător.

De reţinut ! Fiecare lucrare de ordin superior include lucrările efectuate la nivelul inferior. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. Periodic. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate. la motoarele electrice. Indicaţii de lucru: Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili acţiunile desfăşurate pentru realizarea şi supravegherea activităţi lor de întreţinere şi repararea echipamentului electric. reparaţie curentă. pentru a avea continuitate. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. reparaţie capitală. în cadrul reviziilor tehnice: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. f) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. în orar. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitarea lor. Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate.  conţinutul reparaţiilor curente.. d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute Lucrarea: Întreţinerea şi repararea motoarelor electrice. Indicaţi operaţiile ce se execută. Cerinţe: 1..... Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FT 5 elevii trebuie să cunoască activităţile desfăşurate la echipamentul electric pentru fiecare nivel:  conţinutul reviziilor tehnice . e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««...  orele trebuie să fie grupate (succesiv). g) ««««««««««««««««««««««««««««««««««« Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 28 .  conţinutul reparaţiilor capitale..  se va lucra în grupe de câte cinci elevi.. utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric..

la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei ± Reparaţii curente Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 29 .2. cerându -se să se indice operaţiile ce se execută în cadrul reparaţiilor curente. Se dă în tabelul de mai jos elementul asupra căruia se intervine.

Verificarea finală.3. Verificarea şi repararea reostatului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 30 . Reglarea portperiilor. Asamblarea motorului electric. Curăţiri şi demontări. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. Conţinutul lucrării ± Reparaţii capitale Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Înlocuirea pieselor defecte. În tabelul de mai jos se dă tipul lucrării ce se execută ± pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone ± cerându-se să se indice conţinutul lucrării: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare.

numărul orelor pentru un ciclu de reparaţii.LUCRARE DE LABORATOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII TEMA: Planificarea reparării utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute LUCRAŢI PE GRUPE Lucrarea: Stabilirea unui ciclu de reparaţie pentru un strung revolver Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. Rc1 = 2500 ore.  citirea şi interpretarea normativelor. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. între două reparaţii capitale. Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină. să se reprezinte grafic durata de serviciu. Cunoscând durata de serviciu şi duratele pentru fiecare tip de intervenţie: Dc = 120000 ore Rt = 1250 ore. numărul ciclurilor pentru întreaga durată de serviciu. în ore lucrate. 5. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 18 şi FT 1 elevii trebuie să cunoască:  structura unui ciclu de reparaţie. pentru a avea continuitate. de obicei ultima. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare . sau. numărul intervenţiilor pentru fiecare categ orie de reparaţii.  orele trebuie să fie grupate (succesiv). în orar. utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare. utilajelor şi instalaţiilor. Indicaţii de lucru: Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. Rk = 30000 ore. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 31 . 4. până la prima reparaţie capitală . Rc2 = 10000 ore. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili plan ificarea pentru reparare a maşinilor. Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi. să se reprezinte grafic structura ciclului cu datele obţinute anterior. pentru maşina. 3. inclusiv durata uneia dintre ele. Se cere: 1. 2.

Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de organizare a unui atelier de întreţinere şi reparare a utilajelor şi instalaţiilor. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 13 elevii trebuie să cunoască:  grupele de lucrări în cadrul unei reparaţii pentru un utilaj.  se va lucra în grupe de câte doi elevi. să se completeze corespunzător. spaţiile libere cu exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii. grupa II cuprinde lucrările mai mari. Se cere: Fiind date grupele şi tipul de lucrări aferente. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 32 . Din punct de vedere al conţinutului lor. remediere a defecţiunilor medii ( Rc1). dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare. Indicaţii de lucru: În cadrul atelierului de repa raţie se execută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk. Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk).Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Organizarea atelierelor şi a echipelor de întreţinere şi reparare Timp de lucru: 50 minute Lucrarea: Stabilirea lucrărilor efectuate şi a dotării minime a atelierului în funcţie de complexitatea lucrărilor. De menţionat că lucrările din grupa II cuprinde în afara celor indicate şi lucrările din grupa I.  dotarea minimă cu utilaje şi instalaţii a unei secţii care face lucrări de reparare. în tabelul 1. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II. se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii.

Lucrări electro tehnice. II Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 33 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa I Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de sudură. Lucrări de turnătorie III Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări electro tehnice. Lucrări de sudură. Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii Tabelul 1. Lucrări de forjare ± presare.

Foarte important! Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse. fişe de lucru. Elevii vor fi sprijiniţi să rezolve sarcina de lucru. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor care au fost rezolvate şi a activităţilor care au fost desfăşurate şi va evalua progresul realizat. fişe de evaluare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 34 . MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI fişe de documentare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 7. solicitand sprijinul profesorului. se va citi cu atenţie sarcina de lucru şi se va face o documentare.

creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a utilajelor. reducerea costurilor de producţie şi. are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuinţare a utilajului .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. întreţinere şi reparare a utilajelor. acestea sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de sistem de întreţinere şi reparare. În vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului şi a funcţionării în condiţii cât mai apropiate de c ele iniţiale. ungerea pieselor în mişcare. utilajului şi a instalaţiei respective. chiar dacă sunt situaţii când unele dintre acestea sunt folosite mai rar. dintre care mai importante sunt: creşterea perioadei de timp în care utilajul este în stare de funcţionare şi realizarea producţiei conform graficelor. Ca urmare. întreţinerea corectă şi curăţirea zilnică. Din analiza comportamentului utilajelor în procesul de uzură fizică se poate constata că uzura în timp a diferitelor componente are loc în mod diferenţiat. şi în final o pierdere a capacităţii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. Realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare corespunzătoare a utilajelor are o serie de avantaje. pe parcursul folosirii lor productive. aceasta asigurân du-se prin: exploatarea maşinilor. care să permită depistarea din timp a eventualelo r defecţiuni. Activitatea de întreţinere şi reparare a utilajelor este impusă de faptul că. lucrul de bună ca litate a echipelor de întreţinere şi reparaţii şi executarea reparaţiilor la timp. Este necesar ca periodic să se verifice şi starea accesoriilor din dotarea maşinii. reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale. 1 NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. observarea continuă a stării şi funcţionării lor. a procesului de uzură fizică. conform prescripţiilor întreprinderii constructoare. Toate aceste activităţi de revizie. implicit. Obţinerea unei durate de funcţionare normale cât mai lungi se poate realiza prin încetinirea procesului de uzare fizică a pieselor componente. creşterea eficienţei activităţii de producţie. Fenomenul de uzură fizică a utilajului poate fi ameliorat şi printr -un sistem de activităţi de întreţinere a acestuia. utilajelor şi instalaţiilor la sarcina normală (prin evitarea supraîncărcărilor). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 35 . utilajele şi instalaţiile în condiţii normale de exploatare între două reparaţii consecutive. control. în cadrul întreprinderilor se organizează un serviciu de întreţinere şi reparare a utilajului de producţie. precum şi printr -un ansamblu de operaţii de control şi revizie. Întreţinerea urmăreşte să menţină maşinile. Importanţa activităţii de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor.

gaze etc. montarea şi punerea în funcţiune a noilor echipamente. abur. as tfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. Domeniul de activitate al compartimentului de întreţinere este diferit de la o întreprindere la alta. Activitatea de întreţinere şi reparaţii a devenit o problemă tehnologică.1) pot fi precizate în timp astfel: înainte şi după producerea uzurii mijlocului fix respectiv: Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 36 . limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. energie electrică. Obiectivele şi mijloacele activităţii de înt reţinere şi reparare. metodelor şi echipamentelor noi. în domeniul materialelor. evitarea întreruperilor de producţie. paza contra incendiilor. să elaboreze un program de lucru bine conceput. Această modificare de optică este firească. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. modificările aduse acestora. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii. Existenţa unui compartiment de întreţinere şi reparaţii este justi ficată de necesitatea asigurării utilizării permanente a echipamentelor şi clădiril or din întreprinderile tot mai complexe.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. datorită avariilor.). calitatea şi continuitatea producţiei. asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare. să evidenţieze şi să studieze continuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile. aer. Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea. Mijloacele indicate corespund unor activităţi care sunt pre zentate în tabelul 1. controlul şi evidenţa cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii. în timp ce o lungă perioadă de timp era considerată ca o activitate anexă neimportantă. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparaţii (fig. dar cuprinde în general. să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente. următoarele lucrări: întreţinerea şi repararea echipamentului şi clădirilor. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. livrarea de utilităţi în scopuri de producţie (apă. deoarece astăzi într -o întreprindere constructoare de maşini exisă un număr foarte mare de utilaje diversificate.

înregistrarea cauzelor proastei funcţionări a utilajelor . revizuirea şi renovarea utilajelor într -un mod care să le redea calităţile lor de funcţionare şi precizie. înlocuirea pieselor uzate. studiul de costuri. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare. CUI REVINE Personalului de deservire şi a celui de întreţinere din secţii Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reviziile Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reparaţiile Persanului de conducere a activităţii de întreţinere şi reparaţii. Activităţi ca: previziunea pe termen lung şi scurt. menţinerea utilajelor în bune condiţii de funcţionare şi evitarea opririlor neprevăzute provocate de accident. ACTIVITĂŢILE DE ÎNTREŢINERE Tabel nr. 1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 37 . organizarea muncii. 1 ACŢIUNEA Previziunea întreţinerii Întreţinerea preventivă Întreţinerea corectivă Evidenţă şi planificare CE CUPRINDE Activităţi efectuate pentru evitarea lucrărilor de reparaţii şi pentru ca lucrările de întreţinere inevitabile să fie efectuate cel mai comod posibil Activităţi efectuate pentru reducerea uzurii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. Activităţi efectuate pentru corijarea defectelor.

sunt daţi în figura 1. Factorii mai importanţi care contribuie la uzura pieselor. condiţie esenţială pentru obţinerea unei calităţi superioare a produselor cerute şi a unei eficiente economice ridicate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 38 . maşinile. aceas tă uzare poate provoca erori de prelucrare. utilajele şi instalaţiile se uzează fizic. 2 FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR În condiţiile producţiei industriale moderne. utilajele şi instalaţiile trebuie să funcţioneze la parametrii optimi. Factorii care contribuie la uzura pieselor. mărirea consumurilor specifice şi chiar accidente de muncă.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1. Întrucât în timpul funcţionării maşinile. fără întreruperi sau opriri accidentale. Fig. componente ale maşinilor şi utilajelor.

prezentând valori de la 0. contribuind în acest fel la micşorarea coeficientului de frecare. deoarece provoacă coroziuni. Viteza relativă a pieselor în frecare. ţinând seama şi de avans. sarcini ce provoacă solicitări variabil e continue. mai au şi direcţia constantă. În construcţia de maşini se utilizează pe scară din ce în ce mai mare fontele aliate. gradul de uzură şi de rezistenţă la uzură depinde de prelucrarea lor. Calitatea materialelor utilizate. De reţinut este faptul că durabilitatea creşte o dată cu creşterea durităţii. ducând astfel la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură. De asemenea este important şi felul mişcării dintre două p iese în frecare. c). fapt care se explică prin aceea că ecruisarea materialului este mai puţin adâncă. Din acest punct de vedere se deosebesc două feluri de sarcini : sarcini ce provoacă solicitări statice. se utilizează uleiuri. şi în special cele cu grafit modular. de rostogolire. Acestea trebuie să fie lipsite de acizi şi impurităţi mecanic e. o presiune de contact considerabilă poate duce la ruperea şi întreruperea filmului de lubrifiant. Forţele care solicită piesele în frecare provoacă o stare de tensiune care contribuie la uzura lor.1 m/s până la peste 10m/s. La oţeluri. b).0. combinată. care dă o bună rezistenţă la uzură. În cazul ungerii lichide. Uleiul trebuie să formeze un film stabil absorbant. De menţionat este faptul că oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. Odată cu creşterea vitezei la peste 15m/min. Oricare ar fi această prelucrare.006 mm/rot şi vitezele mici sub 3m/min fac să scadă rezistenţa superficială a materialelor pieselor. rugozitatea scade. În scopul măririi rezistenţei la uzură a pieselor. care influenţează rezistenţa la uzură. Dat fiind faptul că forţele de frecare acţionează asupra straturilor superficiale ale pieselor. Rezistenţa la uzură depinde în mod cert de materialele utilizate la confecţionarea pieselor. e). este cea cu sorbită şi perlită. Viteza relativă a pieselor în frecare interesează mai ales ca mărime. De exemplu : la aşchiere. care. De exemplu: o piesă din oţel cu duritatea de 600 HB are o durată de funcţionare de 10 ori mai mare decât a unei piese cu duritatea de 200 HB. avansurile mici de 0. fapt care poate contribui la micşorarea sau intensificarea procesului de uzură.003 . Uzura este direct proporţională cu presiunea de contact.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII a). se vor obţine totuşi în final suprafeţele cu neregularităţi microscopice sau macroscopice . sarcini ce provoacă solicitări dinamice. S-a constatat că prin prelucrare se produc unele modificări în structura superficială a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare . Forţele şi presiunea de contact. care pot fi de două feluri sarcini ce provoacă solicitări prin şoc. Prelucrarea pieselor . pe lângă menţinerea valorii lor constantă. iar ecruisarea creşte în adâncime. mişcare care poate fi: de alunecare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 39 . d). Calitatea lubrifianţilor. cea mai utilizată structură.

roţile unui vehicul de cale ferată pe şine etc. se va ţine seamă de următorii factori: ungerea maşinii. frecarea în transmisii prin ficţiune etc. rezultat din acţiunea forţelor de sprijin din suprafaţa de contact deformată plastic. abraziv. Mediul. Jocurile dintre piese în frecare. g). care influenţează considerab il de mult frecarea. . y uscată. Mediul corosiv se întâlneşte în special la maşinile şi utilajele ce funcţionează în întreprinderile de produse chimice. curăţirea ei. petroliere. care se produce în planul tangent comun a două corpuri în contact.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII f). Exemple de frecare de rostogolire : corpurile de rostogolire a unui rulment pe inele. Uzura creşte pe măsură ce cresc jocurile dintre piesele aflate în frecare.Frecarea mixtă care poate fi interpretată ca o combinaţie a frecării de rostogolire cu cea de alunecare. Pentru protecţia suprafeţelor în frecare trebuie luate măsuri corespunzătoare în vederea etanşării şi perfecţionării continue a mijloacelor de ungere. frecarea poate fi : y fluidă. se au în vedere posibilităţile de îndepărtare a diferitelor impurităţi. unei suprafeţe faţă de cealaltă. y semifluidă. care determină un cuplu de sens contrar mişcării sau tendinţei de mişcare de rostogolire. care alunecă sau tind să alunece unul peste altul.Frecarea de alunecare . Felul frecării. h). se disting următoarele tipuri de frecări: . . Sub aspectul ungerii .Frecarea de rostogolire este frecarea asociată mişcării de rostogolire a unui corp pe altul. După cum între suprafeţele în mişcare există sau nu substanţe de ungere. Exemple de frecare mixtă : frecarea în angrenaj. putând duce în final la distrugerea pieselor respective. rotirea fusurilor în lagărele de alunecare etc. Exemple de frecare de alunecare: mişcarea unei sănii pe ghidajele acestuia. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 40 .. materiale abrazive etc. protecţia suprafeţelor în frecare. acestea furnizând elemente suplimentare faţă de cele obişnuite în problema frecării şi uzurii . poate fi de două feluri: corosiv. În ce priveşte regimul de exploatare. Mediul şi regimul de exploatare. În funcţie de felul mişcărilor. În privinţa curăţirii . sau a altor piese îmbinate cu acestea. Jocurile provoacă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant. metalurgice etc. iar cel abraziv la maşinile şi utilajele miniere. se pune problema dacă uleiul este suficient sau dacă el este de calitate bună. deoarece apar solicitări dinamice care perturbă regimul de lucru al maşinii sau utilajului.

datorită vitezei prea mici. d). b. precum şi la pornirea şi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 41 . La creşterea turaţiei. . În acest ultim caz (fig.mărirea sarcinilor admisibile. ÎN CONDIŢIILE FRECĂRII FLUIDE SE REALIZEAZĂ : . lubrifiantul este îndepărtat dintre cele două suprafeţe ale fusului şi ale cuzinetului. nici chiar în punctele disparate. oprirea maşinii când. teoretic. Frecarea uscată ia naştere când între cele două suprafeţe în mişcare relativă nu există nici un strat intermediar de lubrifiant. Frecarea semifluidă poate să apară ca urmare a unei ung eri defectuoase sau insuficiente. 3. La viteze de rotaţie mici. c). arborele începe să transporte sub el lubrifiant. Frecarea în lagăre. ungerea va fi semifluidă (fig. contactul a staţionat un timp îndelungat (fig. 3. . suprafeţele sunt supune unei apăsări mijlocii şi sunt alimentate în mod continuu cu lubrifianţi. Frecarea fluidă se poate menţine când între suprafeţe se realizează deplasări cu viteze mari. grosimea peliculei de lubrifiant devine constantă pe întreaga periferie a fusului. în mod normal. în acest caz. . . 3. care. din cauza sarcinii de pe arbo re. 3.mărirea siguranţei în funcţionare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Frecarea fluidă se produce. Fig. nu se poate introduce stratul de ulei necesar între cele două suprafeţe în mişcare relativă.economie de lubrifianţi. începe să -l ridice. la funcţionarea de regim a maşinilor şi utilajelor. a). La staţionarea maşinii. pentru a coincide cu el la turaţie foarte mare.micşorarea uzării suprafeţelor de frecare. centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului.reducerea consumului de energie prin frecare. astfel înc ât contactul lor este direct. având formă de pană şi o oar ecare presiune.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3
ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR INDUSTRIALE 1. Managementul întreţinerii preventiv -planificate.

Activitatea generală de întreţinere trebuie să se bazeze pe experienţă, cum a r fi statistica defecţiunilor ± proprie sau cea a producătorilor. În funcţie de cât de completă este documentaţia de întreţinere, sarcina de a concepe activitatea de întreţinere poate să se dovedească a fi mai mult sau mai puţin dificilă. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere, scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: - posibilităţile de eliminare - găsirea relaţiei optime - modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete; şi întreţinerea preventivă; înlocuirea unui reper;
Scopul iniţial al configurării întreţinerii planificate este de a organiza metodele şi personalul de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei misiuni ± aceea de a împiedica apariţia defecţiunilor şi a defectelor, ceea ce înseamnă că este nevoie de: formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor; instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri; instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive; personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului; convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini, cu sau fără instrucţiuni detaliate. Documentaţia de întreţinere conţine instrucţiuni de întreţinere, lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte documente care pot fi elaborate în faza premergătoare. Documentele care se cer au anumite caracteristici: includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezultă din desene/planşe făcute de consultanţi; constau în descrieri primite de la producători ; sunt influenţate de documentaţia standard a cumpărătorului; sunt adaptate la calificările meseriaşilor care le deservesc; Planificarea activităţii de întreţinere planifi cată se bazează pe diferite informaţii: analiza rezultatelor din procesul de întreţinere corectivă; experienţa acumulată din alte activităţi; caracteristicile utilajelor; monitorizarea stării/condiţiei utilajului (dacă este în funcţiune). Activitatea de planificare conţine următoarele puncte: identificarea sistemului tehnic/componentelor care urmează să fie întreţinute; definirea acţiunilor de întreţinere relevante; repartizarea acţiunilor; pregătirea programului de întreţinere; demararea acţiunii.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

42

Organizarea corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere a maşinilor şi utilajelor asigură mărirea duratei lor de serviciu, adică a perioadei de timp consumate de la punerea în exploatare până la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora. În funcţie de importanţă şi complexitate, lucrările de întreţinere se execută: permanent ± de către personalul ce deserveşte maşina şi utilajul; periodic ± de către echipele de întreţinere, în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină, utilaj sau instalaţie.
2. Lucrări de întreţinere executate de personalul care deserveşte utilajele.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Personalul care deserveşte maşinile, utilajele şi instalaţiile, în afară de modul de manipulare în procesul de producţie, trebuie să cunoască şi să respecte ansamblul de măsuri corespunzătoare:
Construcţia, funcţionarea, reglarea şi exploata rea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor deservite. Măsurile de siguranţă care trebuie luate înainte de punerea în funcţiune. Modul cum se pune în funcţiune, respectându se operaţiile în succesiunea şi corelarea lor. Supravegherea pe timpul funcţionării pentru evitarea apariţiei unor fenomene nedorite. Măsuri de siguranţă înainte de oprire. Modul cum se face oprirea, cu respectarea operaţiilor în succesi unea şi corelarea lor. Măsurile de siguranţă după oprire. Măsurile necesare a fi luate în cazul apariţiei unor situaţii anormale. Protecţia contra agenţilor corosivi. Conservarea de scurtă şi lungă durată. Protejarea de lovituri, zgârieturi şi alte degradări a organelor care pot influenţa precizia. Schema de ungere cu indicaţiile necesare.

ANSAMBLU DE MĂSURI

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

43

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

3. Lucrări de întreţinere a utilajelor executate de personalul de întreţinere.

Aceste lucrări se executa la anumite termene planificate, indicate în grafice, în funcţie de caracteristicile utilajului, de precizia necesară funcţionării, de gradul de încărcare al utilajului şi regimul său de lucru. Cu acest prilej se verifică sistemul de răcire şi de ungere, şi comportarea în exploatarea maşinii, în unele situaţii, se fac reglări sau demontări parţiale ale maşinii şi utilajului şi, în special, a acelor subansambluri care prezintă importanţă în funcţionare. Rezultatul acestor verificări este menţionat în dosarul maşinii, utilajului sau instalaţiei, respective, în vederea determinării cauzelor uzării şi pentru stabilirea volumului şi felului reparaţiei.

4. Curăţirea maşinilor utilajelor şi instalaţiilor.

Curăţirea şi spălarea se execută pe locurile de producţi e (în cazul maşinilor unelte şi utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curăţire şi de spălare special amenajat (în cazul maşinilor şi utilajelor deplasabile). Se va acorda atenţie deosebită sistemelor de etanşare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curăţite şi reglate. înainte de spălare se recomandă ca instalaţiile de răcire şi de ungere să fie golite pentru schimbarea lichidului, care întotdeauna conţine impurităţi, atrăgând după sine uzarea pompei. Se vor curăţa periodic filtrele instalaţiilor de ungere; rezervorul şi conductele de ulei trebuie spălate ori de câte ori se schimbă uleiul. Materialele pentru şters trebuie să absoarbă lichidele, să nu conţină aşchii metalice şi să aibă o rezistenţă suficient de mare, pentru a nu se rupe în timpul întrebuinţării. Părţile de lucru fine ale maşinii se curăţă cu cârpe moi, iar cele cromate cu piele de căprioară. Ca materiale de şters se mai folosesc: lavete, deşeuri de bumbac uscate, pânză de sac moale etc. Maşinile -unelte se spală, de obicei, cu petrol lampant sau cu motorină, cu ajutorul unor cârpe îmbibate în aceste lichide. După spălare, se şterg cu cârpe sau se usucă cu aer comprimat. Maşinile care lucrează în mediu cu mult praf, de Importanţa activităţii de periodic, intretinere si reparare utilajelor exemplu, cele din turnătorii, se spală la intervale maiamici decât maşinile din celelalte sectoare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

44

. Persoana care conduce lucrările de reparaţie stabileşte împreună cu şeful secţiei în care se află utilajul. în cadrul căreia se fac măsurări asupra produsului realizat de către maşina respectivă şi se constată abaterile. temperatura. 4 PRIMIREA MAŞINILOR. Anumite tipuri de maşini şi utilaje. Reparaţiile se fac la termenele stabilite în planul de reparaţii ale fondurilor fixe întocmite la începutul anului. ƀ Metoda măsurărilor speciale . diverse presiuni etc. curăţirea şi spălarea pieselor după demontare. demontarea. cum sunt cele care lucrează în aer liber. O maşină care dă produse cu o abatere mare prezintă uzuri mari. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării maşinilor. cum ar fi: vibraţiile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 45 . ƀ Metoda testelor . stabilindu -se astfel gradul de uzare. care se compară cu datele din cartea tehnică. în vederea îndepărtării noroiului şi altor depuneri. numai dacă se stabileşte necesitatea lor cu ocazia reviziilor tehnice planificate. utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale ƀ Metoda examinărilor prin care se verifică starea tehnică a utilajelor observându se funcţionarea acestora. Măsurarea acestor parametri speciali dă o imagine clară a stării utilajului. în locuri special amenajate. vitezele de lucru. dacă intrarea in reparaţie este conform planului sau este o reparaţie accidentală (cu specificarea motivului accidentării şi a vinovatului). p respălarea. când se constată uzarea pieselor. zgomotele. data când utilajul va fi oprit şi predat cu proces -verbal de predare primire. sunt supuse prespălării. Această observare se face de către personalul de specialitate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. este necesară demontarea maşinii.. piesele sau sculele anexă. defecţiunile constatate în timpul exploatării recomandării privitoare la modernizarea utilajului etc. ƀ Metoda măsurilor. care constă în măsurarea unor parametri speciali ai maşinii. utilajului sau instalaţiei respective . Constatarea stării tehnice a maşinilor. în care se consemnează: denumirea utilajului numărul de inventar. care constă în măsurarea anumitor piese componente ale maşinii. Pentru aplicarea metodei. constatarea defectelor pieselor demontate şi sortarea lor. înainte de demontare.10) 10 2 Pa. fără a se opri maşina sau utilajul. utilajelor şi instalaţiilor sunt: primirea pentru reparare. operaţie care se face cu apă rece sau caldă la presiuni de (5.

montată pe tija cu ajutorul penei 4. pârghia 2. carcasele etc. respectându -se cu stricteţe normele de sănătate şi securitate a muncii. Astfel. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 46 . Pentru executarea operaţiei de demontare a maşinilor. Piesele şi subansamblurile grele se vor demonta utilizând maşini de ridi cat cu dispozitive de prindere sigură. pe un suport din lemn sau pe mese joase. aceasta se încălzeşte încercându-se permanent deşurubarea ei cu cheia. Persoana care conduce lucrările de reparaţii trebuie să cunoască bine construcţia şi funcţionarea utilajului. stabilind subansamblurile. neexistând interschimbabilitatea între ele. După demontarea utilajului agregatele care trebuie reparate sunt transportate la locurile de reparaţii.metoda de front . Dacă subansamblul demontat are dimensiuni mici. deşurubarea făcându-se cu o cheie obişnuită.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. iar la reparaţiile capitale R k. Pentru a se uşura deşurubarea unei piuliţe foarte înţepenite. apoi după ce a fost oprit. la care operaţia de demontare se realizează treptat. Pentru deşurubarea prezoanelor ce sunt prevăzute cu filet la capătul liber se folosesc dispozitive universale de scos prezoane (fig. utilajului sau a instalaţiei şi de felul reparaţiei. până se deplasează din loc. în câteva posturi de lucru pe linia de demontare. se cunosc două metode : . Metoda se aplică atunci când utilajul trebuie demontat numai parţial.) se recomandă să fie aşezate pe pardoseală. . ele se ung cu petrol lampant. Demontarea fiecărui subansamblu se face individual. De asemenea. Piesele de dimensiuni mari (batiurile. care constă din demontarea utilajului de la început până la sfârşit într-un singur loc de lucru. Prezonul 6 ce urmează a fi scos se introduce în alezajul suportului 5 până când partea nefiletată ajunge în dreptul rolei striate. dezangajând prezonul. întreg utilajul. prezoanelor şi a şuruburilor care se deşurubează greu din cauza corodă rii. rola striată 3. Piesele aşezate dezordonat se identi fică greu la asamblare. Piesele mărunte provenite din mecanismele demontate ale subansamblurilor trebuie aranjate ordonat în lăzi. la repa raţiile curente R C1 şi RC2 se demontează numai subansamblurile defecte.) şi examinează utilajul mai întâi în stare de funcţionare. atunci ele se cufundă pentru 20 -30 min în petrolul lampant. scopul precum şi ordinea demontării. În lipsa acestui dispozitiv se foloseşte o piuliţă cu o contrapiuliţă. 5 DEMONTAREA MAŞINILOR. Dacă acest procedeu nu este eficient. interacţiunea lor şi poziţia pieselor conjugate. Demontarea organelor filetate. schema electrică etc. atunci se aplică cu ciocanul de cupru lovituri dese şi uşoare pe feţele piuliţei şi apoi se deşurubează. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Lucrările de demontare depind de construcţia maşinii.metoda de bandă . 1). utilajelor şi instalaţiilor. fără a se aşeza unele peste altele. iar apoi se răsuceşte piuliţa sau şurubul într -un sens sau altul. Prin acţionarea tijei rola striată se roteşte o dată cu aceasta. Metoda se aplică în cazul demontării complete a utilajului. pentru a evita deteriorare a şi deformarea lor. Pentru a se uşura demontarea piuliţelor. în care scop el studiază documentaţia tehnică (proiectul şi cartea maşinii. Acest dispozitiv se compune din tija 1. trebuie marcate piesele conjugate. iar cele de dimensiuni mici se strâng într -o ladă separată. schema cinematică.

Când prezoanele şi şuruburile rupte au duritate mare şi nu se pot folosi burghie. executându -se mai întâi un canal pe faţa sa ruptă. Dacă înălţimea la care s -a produs ruptura este prea mică şi nu permite executarea unui canal pentru şurubelniţă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 47 . după care se presează în alezajul practicat un dorn conic din oţel cu profil triunghiular sau pătrat sau. 2. Fig. Dacă prezoanele şi şuruburile s -au rupt sub nivelul suprafeţei piesei în şurubul sau prezonul rupt se execută un alezaj la adâncimea de 10 -15mm. Fig. 1. atunci deşurubarea se va face cu ajutorul unei bare sudate 1 (fig. atât de prezonul 2 cât şi de rondeaua 3. Dispozitiv universal de scos prezoane. având diametrul egal cu jumătate din diametrul prezonului rupt. alezajul se va executa prin prelucrarea cu scântei electrice. se execută un filet invers şi se înşurubează o tijă filetată cu mâner. în alezaj. Prin roti rea dornului sau a tijei se deşurubează capătul rupt. 2).Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dacă prezonul sau şurubul s -au rupt puţin deasupra suprafeţei piesei resturile lui se îndepărtează din alezajul filetat cu o şurubelniţă. De asemenea extragerea se mai poate realiza sudând de capul prezonului rupt o piuliţă ca deşurubarea să se facă cu o cheie. Procedeu de scoatere a şurubului rupt cu o vergea sudată.

iar pe capul arborelui 3 se presează axial cu o presă manuală.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII După scoaterea şuruburilor şi a prezoanelor rupte. ale cărui dimensiuni tre buie să fie cava mai mici decât secţiunea canalului pentru pană. Cuiele se smulg cu ajutorul extractoarelor speciale. la: constatarea modului de montare a rulmentului. din categoria cărora cel mai frecvent sunt folosite presele manuale. după ce au fost strânse cu un cleşte. Extractor de pană cu acţiune dinamică. Ştiftul conic se îndepărtează în sensul diametrului mare. Capul 1 al extractorului se aşează pe capul 2 al penei şi se fixează cu ajutorul inelului 3 şi cu şurubul 4. Dacă pana nu poate fi scoasă prin acest procedeu atunci piesa se încălzeşte cu o lampă de benzină sau cu un arzător cu gaze până la temperatura de 80 -120oC. b). poate fi scoasă. se corectează filetul respectiv cu ajutorul unor tarozi de dimensiuni corespunzătoare la treapta de filet imediat superioară. Demontarea îmbinărilor cu ştift şi cuie spintecate. Acest dispozitiv se aplică numai atunci când arborele împreună cu rulmentul pot fi scoase din carcasa lor. se folosesc dispozitive. aplicând lovituri puternice cu ciocanul prin intermediul unui dorn. prin consultarea desenelor sau prescripţiilor. Demontarea rulmenţilor . Când în spatele rulmentului se află o roată dinţată sau o roa tă de transmisie. el se scoate după ce piesa a fost aşezată la loc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 48 . În vederea demontării. 4. care se vor fixa direct pe acestea. se va proceda. Lovind de câteva ori cu greutatea 5 flanşa 6 se scoate pana din locaşul ei. În figura 4 sunt reprezentate două moduri de demontare a rulmenţilor de pe arbore. 4. După o astfel de încălzire piesele se eliberează relativ uşor de pană. cu gheare (fig. cu un extractor cu acţiune dinamică (fig. 3). a) care se aplică pe inelul in terior al rulmentului 2. Dacă una din piese este deplasată din loc şi ştiftul s -a îndoit. curăţirea locului şi subansamblurilor respective. Pana înclinată montată la capătul arborelui. Fig. de asemenea. 3. oricărui tip de rulment. pregătirea sculelor şi dispozitivelor de scoatere. La demontarea subansamblurilor penele înclinate se scot prin batere cu ajutorul unui dorn. Rulmenţii nu trebuie demontaţi prin lovire cu ciocanul şi dornul. Cel mai simplu dispozitiv folosit la demontarea rulmenţilor este un manşon de ţeava 1 (fig. Demontarea îmbinărilor cu pană . pentru că în acest caz corpurile şi căile de rulare se deteriorează.

Rulmenţii montaţi cu bucşe de extracţie 3 (fig. 5. Fig. Demontarea rulmenţilor fixaţi în bucşă cu extracţie. prin înşurubare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 49 . operaţia de demontare se simplifică deoarece în acest caz se poate separa inelul exterior de cel interior. Un procedeu mai perfecţionat îl constituie demontarea bucşelor de extracţie cu presa hidraulică portativă. trage bucşa extractoare. iar prinderea lor în vederea demontării se poate face mult mai uşor. La rulmenţii demontabili. eliberând astfel rulmentul de pe fusul 4. 4. Piuliţa se sprijină pe inelul interior al rulmentului 2 şi în acelaşi timp. 5) se demontează prin înşurubarea unei piuliţe 1 pe filetul exterior al bucşei. Procedee de demontare a rulmenţilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig.

Fig. După ce se încălzeşte inelul interior demontarea propriu -zisă se realizează cu unul din procedeele cunoscute. iar fusul arborelui este izolat cu azbest sau carton (dispozitivul de demontare trebuie fixat în prealabil). până când fac contact cu pereţii inelului interior. Fălcile 1.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pentru a uşura demontarea rulmenţilor mari şi cu strângeri mari. Pentru aceasta se toarnă peste inelul interior ulei mineral încălzit. cu ajutorul şuruburilor 3. Extragerea rulmenţilor din alezajele înfundate ale carcaselor se realizează cu ajutorul preselor de tipul celei reprezentate în figura 6. prin deplasarea axială a bacului conic 2. după ce sunt introduse în alezajul interior al rulmentului. rulmentul este extras cu ajutorul unui arc şi al unor gheare. pe fus se obişnuieşte să se încălzească inelul interior la temperaturi de 80 -90°C. Pentru demontarea rapidă a rulmenţilor cu role cilindrice montaţi direct pe fus se foloseşte un dispozitiv electric de extracţie care se centrează pe arbore şi încălzeşte prin inducţie) rulmentul în circa 30s. Prin acţionarea şurubului conducător 4 ce se sprijină pe fundalul alezajului din carcasă se scoate rulmentul. după aceea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 50 . 6. se dep lasează pe glisiera. Demontarea rulmenţilor din alezaje înfundate.

în cel de -al doilea caz. 8) sau cu ajutorul unui tarod 1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 Fig. 9. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Presele manuale folosite la demontarea bucşelor pot acţiona prin tragere (fig. după ce acesta a ven it în contact cu bila. b). este deplasată axial prin rotirea piuliţei 2 ce se reazemă pe flanşa 3. montată cu un capăt în flanşa 5. Distanţierele 4 trebuie să aibă o înălţime egală cu cel puţin înălţimea bucşei. 51 . Demontarea bucşelo r cu ajutorul dornurilor. (fig. cu ajutorul dornurilor. 8. a) sau prin împingere (fig.Demontarea lagărelor cu alunecare şi a bucşelor. 9) şi al unei bile de oţel 3. Demontarea bucşelor cu ajutorul preselor manuale Bucşele care nu se mai refolosesc se pot demonta cu ajutorul dornurilor (fig. tija filetată 1. Fig. Lagărele şi bucşele montate prin presare. până când bucşa este eliminată de alezajul carcasei. p reselor hidraulice şi pneumatice sau cu ajutorul dispozitivelor de extracţie. 7. Fig. 7. Scoaterea bucşelor dintr-un alezaj înfundat. se demonstrează cu ajutorul preselor manuale. în cazul că se mai refolosesc. 7. pe partea frontală a bucşei se aşează dopul 7 asupra căruia se acţionează cu şurubul 2. iar dacă nu se mai refolosesc. În primul caz. pentru ca aceasta să poată fi extrasă complet din alezajul carcasei. Extragerea bucşei 2 se face pe măsura înşurubării tarodului.

Principalele procedee folosite în aces t scop sunt. utilajelor şi a pieselor componente ale acestora a bavurilor. prin frecare) ÎN TOBE b). METODE FIZICO-CHIMICE au la bază folosirea: ultrasunetelor bombardarea cu ioni soluţiilor chimice soluţii chimice asoci ate cu ultrasunete sau curent electric Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 52 . Îndepărtarea acestor depuneri şi impurităţi se poate realiza prin me tode mecanice şi fizico-chimice. depuneri şi pelicule care trebuie îndepărtate complet în procesul de reparare pentru a permite constatarea defectelor şi efectuarea lucrărilor ulterioare în condiţii corespunzătoare. a). oxizilor. cu perii. 6 SPĂLAREA ŞI CURĂŢIREA PIESELOR Suprafeţele maşinilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. dălţi) MANUALĂ (jet de nisip sau bile) SABLARE (la piese mici. vopselei vechi etc. Metodele fizico-chimice sunt cel mai des utilizate. de pe suprafeţele maşinilor. PROCEDEE DE CURĂŢARE (piese mari. deoarece sunt foarte productive. asigură o suprafaţă perfect curată şi pot fi mecanizate şi automatizate toate lucrările legate de spălare. Metodele mecanice se pretează îndeosebi la îndepărtarea. utilajelor şi ale pieselor componente ale acestora sunt acoperite la exterior şi interior de diferite impurit ăţi.

în care se produce o descărcare electrică între doi electrozi. După spălare. Ungerea se face prin rotirea lentă a rulmentului într -o baie de ulei. În timpul spălării. corpurile de rulare şi colivia se vor curaţi complet. Spălarea cu ultrasunete se bazează pe acţiunea mecanică a ultrasunetelor care se propagă într -un mediu lichid. Pentru aceasta. piesele sunt introduse într -un mediu gazos. Această metodă se bazează pe acţiunea curentului electric asupra unor piese montate la catod şi scufundarea într -un electrolit activ din punct de vedere chimic faţă de elementele ce trebu ie îndepărtate. până la temperatura de 80°C. în procent de 6 -8%. piesele fiind aşezate la anod sau la catod. nichelate). Rulmenţii se spală în produse petroliere sau ulei mineral fierbinte.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Instalaţiile de spălare şi curăţire electrolitică sunt folosite la îndepărtarea depunerilor de orice natură de pe piese şi ca operaţie prealabilă a unor procese ulterioare (cromare. Spălarea în produse petroliere se face astfel: într -un vas curat se toarnă produse petroliere până ce acoperă toţi rulmenţii care trebuie spălaţi. inelul interior se imobilizează. Curăţirea pieselor prin bombardarea cu ioni se aplică în scopul obţinerii unor suprafeţe foarte curate la piesele cu precizie înaltă. Spălarea în ulei fierbinte se face într -o baie încălzită electric. activ din punct de vedere chimic şi care împreună favorizează îndepărtarea depunerilor. cu presiune scăzută. Ionii care se formează în gazul din recipient bombardează piesa şi înlătură toate depunerile. după ce în prealabil s -a făcut o curăţire grosieră. neutru. după care se adaugă ulei mineral subţire. rulmentul se usucă şi apoi se unge. iar inelul exterior se roteşte până când căile de rulare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 53 .

din punctul de vedere tehnico economic. piese care nu se încadrează în prevederile prescripţiilor tehnice. şi sunt bune de utilizat în forma respectivă fără alte intervenţii. 7 CONSTATAREA DEFECTELOR PIESELOR DEMONTATE ŞI SORTAREA ACESTORA După spălare şi uscare. exfolierilor. rizurilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. durităţii. Constatarea defectelor pieselor se face prin : controlul vizual pentru depistarea crăpăturilor. sau se introd uc cu forme de predare în magazia de piese de schimb. controlul cu instrumente şi dispozitive speciale pentru măsurarea uzurilor. controlul defectoscopic nedistructiv.. în vederea refolosirii lor aşa cum reiese din figura 1. deformărilor. aceasta se află în reparaţie). piese la care nu se pot sau la care nu se justifică. controlul cu instrumente şi aparatură obişnuită pentru determinarea uzurilor. calitatea suprafeţelor. răsucirilor etc. fisurilor care nu se văd cu ochiul liber. caracteristicile fizico -mecanice etc. roţi dinţate etc. rupturilor. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se încadr ează strict în prescripţiile din documentaţia maşinii. piesele se supun procesului de constatare a defectelor şi sortarea se face în: piese bune.. utilajul sau instalaţia respectivă (de regulă. din cauza gradului av ansat de uzare sau deteriorare. gr ipajelor etc. După constatare pot rezultă următoarele categorii: piese care se încadrează în prescripţiile tehnice privind dimensiun ile.. să fie recondiţionate. segmenţilor etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 54 . la rulmenţi. uzurilor accentuate. încovoierilor. controlul elasticităţii arcurilor. rezultă piese bune de utilizat. însă prin suprapunerea acestora unor operaţii cum sunt cele de recondiţionare printr -un procedeu adecvat şi cu o tehnologie corespunzătoare. piese de recondiţionat (reparat) sau de înlocuit şi piese neutilizabile. ştirbiturilor. Piesele bune se remontează în maşina..

constituie cheia activităţii de recondiţionare. s e hotărăşte soarta unei piese ± dacă aceasta va fi retopită sau.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. în industrie. prin recondiţionare . va reintra în circuitul normal ± deja cunoscut. de regulă. 2) care. Schema bloc pentru recuperare piese şi subansamble. Funcţionarea acestui compartiment. şi numai aici. activitatea de recuperare ± recondiţionare este plasată în cadrul celei de întreţinere şi reparaţii (fig. pentru că aici. De el depinde în mare măsură succesul sau insuccesul acestei activităţi. în mod corespunzător. 1. utilajelor şi instalaţiilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 55 . sau la t erţi. se desfăşoară în ateliere şi secţii proprii. IMPOANT Datorită ponderii atât de însemnate a valorii pieselor de schimb în cadrul cheltuielilor totale pentru reparaţia maşinilor. în unităţi specializate. la producător.

după recondiţionar e. DE REŢIUT Pentru piesele care necesită recondiţionări. tehnologul care face constatarea întocmeşte o schiţă în care se va arăta prin linii groase locul ce trebuie reparat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 56 . modul de rezolvare şi numărul de ordine al schiţei sau desenului. 2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. modul de recondiţionare şi cotele la care trebuie obţinută piesa. O dată cu întocmirea schiţei se va trece în foaia de constatare natura defectului. Schema bloc de legături şi atribuţii.

urmărindu -se în primul rând atingerea obiectivelo r. definirea relaţiilor din interiorul întreprinderii . adică stabilirea structurii organizatorice ilustrată de organigramă şi regle mentarea funcţionării ei prin regulamentul de organizare şi funcţionare. elaborarea regulamentului de funcţionare. în general. să fie suplă şi să permită îndeplinirea funcţiunilor într -o manieră favorabilă. astfel încât acestea să fie repartizate cât mai logic şi mai eficient de realizat. identificarea activităţilor care urmează să se desfăşoare în întreprindere. fără suprapuneri. sectorului. după de stinaţie etc.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. a funcţiunilor lor şi a atribuţiilor conducerii. ca şi a întreprinderii de altfel. Activitatea va fi delegată clar. Rezultate bune se pot obţine dacă organizarea activităţii comparti mentului de întreţinere şi reparaţii va fi clar definită. stabilirea lucrărilor necesare. două funcţiuni principale: elaborarea proiectului sau a mecanismului pentru coordonarea activităţii. aşezarea compartimentelor în orga nigramă şi precizarea legăturilor (stabilirea tipului de s tructură şi de organigramă). Etapele generale ale procesului de elaborare a structurii organiza torice a întreprinderii. se succed într -o ordine logică. Recomandare: Organizarea trebuie să convină persoanelor pe care le cuprinde. a infor maţiilor necesare.. Se vor evita treptele care nu servesc decât la primirea dării de seamă sau la transmiterea de ordine. sect orului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 57 . modul de execuţie. în vederea stabilirii unei reţele de legături cât mai corespunzătoare. ţinând seama de persoanele care trebuie să coopereze. se va trece apoi la clasificarea lucrărilor după natura şi conţinutul lor. iar liniile de activitate verticale vor fi cât mai scurte. determinarea necesarului de personal pe categorii. 8 ELABORAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE Proiectarea organizării unui sector dintr -o întreprindere. frecvenţa lor. care se prezintă astfel: precizarea şi clasificarea obiectivelor întreprinderii. evaluarea structurii. nivelul de pregătire şi specialitatea solicitată. precizarea sarcinilor pe persoane şi gruparea acestora în com partimente (descrierea posturilor). în funcţie de acestea se va urmări identificarea deciziilor. se va baza pe reguli universal admise şi se va adapta la condiţiile şi situaţiile locale. întocmindu -se lista tuturor lucrărilor şi schema succesiunii lor. sectorului. Optimul de per soane care trebuie să fie conduse de un responsabil diferă în funcţie de condiţiile locale. sector. şi în consecinţă. Organizarea structurii îndeplineşte. se realizează prin definirea şi gruparea activi tăţilor.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 58 . numărul de utilaje de acelaşi tip şi modul lor de dispersare în întreprindere Continuitatea operaţiilor şi procedeelor tehnologice utilizate. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Dimensiunea întreprinderii. Natura instalaţiilor. Natura întreprinderii. care influenţează efectivul şi modul de specializare al personalului compartimentului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Structura organizatorică a compartimentului de întreţinere. Situaţia calificării forţei de muncă. Domeniul de acţiune al compar timentului de întreţinere şi reparaţii. care poate fi amplasată izolat sau în cadrul unui complex strâns grupat teritorial. mărimea şi complexitatea lui depind de mai mulţi factori după cum reiese din sche ma de mai jos: Poziţia geografică a întreprinderii.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapele elaborării structurii organizatorice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 59 .

9 ORGANIZAREA DE TIP CENTRALIZAT METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Organizarea de tip centralizat este răspândită în întreprinderile mici. În cazul sectorului de reparaţii de tip centralizat reparaţiile sunt grupate pe tipuri de lucrări sau utilaje fără să ţină seama de amplasa mentul acestora. gradul de calificare al forţei de muncă. diminuarea controlului şi a responsabilităţilor. asigurarea executării pieselor de schimb centralizat. Înainte de a se trece la executarea centralizată a reparaţiilor este bine să se studieze următoarele: evaluarea volumului lucrărilor de reparaţii propuse pentru centra lizare. este necesar să se realizeze o specializare maximă a funcţiilor de conducere pe ve rticală şi a funcţiilor de execuţie pe orizontală. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 60 . Numărul de muncitori din aceste subunităţi diferă de Ia unitate la u nitate şi se stabileşte după mai multe criterii. gradul de complexitate al lucrărilor. unde numărul de utilaje de reparat nu depăşeşte 100 la fiecare secţie. în funcţie de numărul şi tipurile utilajelor tehnologice. specializarea echipelor de reparaţii urmărind ca prin aceasta să se ridice productivitatea muncii la lucrările de reparaţii. Centralizarea lucrărilor de reparaţii este legată de crearea unor subun ităţi de reparaţii specializate în cadrul atelierului mecanic. Toate reparaţiile se execută în cadrul unui atelier mecanic. Pentru a evita dublarea funcţiilor de conducere pe verticală. ce trebuie reparate. etc. se execută de către echipe ce lucrează în instalaţii şi au totodată sarcina înlăturării şi prevenirii deranjamentelor. Recomandare: Sistemul de reparaţii centralizate este utilizat şi pentru întreprinderile grupate din punct de vedere teritorial sau în întreprinderile în care există număr mare de maşini de acelaşi tip.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Operaţiile de demontare şi montare a echipamentelor.

vibraţii. Ca obiectiv de lucru al specialistului în aparate este. trebuie găsite formele de organizare adecvate. De asemenea. Trecerea la sistemul de organizare de tip centr alizat. care au nenumărate particularităţi legate de etanşare. practic în foarte multe situaţii . maşini şi instalaţii (care vor cuprinde armăturile şi conductele). În situaţia actuală când se iau numeroase măsuri în vederea centra lizării şi specializării activităţilor de reparaţii. pe lângă ela borarea unor metode economice de reparaţii. existenţa unei rutine. nu se poate face dintr odată. Aceste forme de organizare trebuie să nu conducă la perturbaţii în desfăşurarea normală a proceselor de producţie. spargeri. compresoare. Scoaterea din funcţiune a aparatelor are loc în special în arma eroziunii. înlocuiri de trasee sau realizarea de noi instalaţii. În acest sistem de organizare personalul necesar lucrărilor de repa raţii este afectat integral sectorului de întreţinere şi reparaţii. În funcţie de compl exitatea şi natura lor aceste maşini pot fi grupate în: pompe. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 61 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: În scopul determinării naturii şi mărimii subunităţilor specializate de reparaţii este necesară analizarea problemei specificului utilajelor tehnologice. echilibrare dinamică şi statică. dar mai ales inerţia unei părţi din personal. elaborarea de metode pentru măsurarea efectel or coroziunii. deoarece sunt de rezolvat numeroase probleme şi în primul rând problema relaţiilor cu sectoarele de producţie. La instalaţii ce cuprind armături şi conducte apar probleme legate de coroziune. având ca fază intermediară sistemul de organizare mixt. coroziunii. utilaje de separare etc. acest compartiment trebuie să facă recomandări grupelor de proiectare de utilaje. ungere. recomandări care să conducă la reducerea frecvenţei reparaţiilor dat orate în special coroziunii. uzuri de s caune ale ventilelor etc. măsurarea depunerilor şi a grosimii pere ţilor. Grupa maşinilor este caracterizată prin prezenţa unor organe de mişcare (alternativă sau de rotaţie). Pe baza observaţiilor făcute. Concentrarea acestui personal reprezintă. oboselii materialelor etc. influenţei temperaturii şi presiunilor înalte. fac necesară o trecere tr eptată la centralizarea acestor activităţi. a fisurilor. Utilajele se pot împărţi în trei grupe principale: aparate. trecerea de la sistemul de organizare descentralizat la sistemul de organizare centralizat.

cu sediul curentă şi să efectueze unele lucrări de la secţiile de producţie respective. Efectivul echipelor se va reduce treptat. revenindu -i însă aceleaşi atribuţii ca la varianta anterioară. trecând la atelierul central.să urmărească gradul de uzură al pieselor muncitori) şi conducere ca la prima 2 variantă aparţin administrativ de importante şi să noteze datele respective necesare urmăririi fenomenelor de uzură. Echipele vor avea un efectiv de Acest personal va avea de îndeplinit în Varianta 3²4 muncitori (câte unul de fiecare principal. dar rămân cu sediul Ia secţiile de producţie.Operaţiunea de centralizare necesită parcurgerea mai multor etape: Etapa I Etapa II Etapa III Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapa IV Echipele din atelierele de secţie tr ec sub conducerea sectorului de întreţinere şi reparaţii. următoarele sarcini: 1 schimb). După cum reiese din organigrama sistemului centralizat de întreţinere şi reparaţii (fig. 1. Organigrama sistemului centralizat. care participă la planificările lucrărilor de întreţinere şi 1 reparaţii. Echipe cu acelaşi efectiv (3 ²4 Varianta .să supravegheze lucrările de întreţinere un maistru de specialitate. întreţinere. secţia de producţie. principalele activităţi au fost divizate în compartimente. 1).să participe la pregătirea şi efectuarea reparaţiilor curente şi capitale de către întreţinere şi reparaţii echipele atelierului central. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 62 . care poate avea sau 2 nu sediul în secţia ce o deserveşte. un inginer sau maistru de specialitate. Fig. dar aparţinând sectorului de . De fiecare secţie de producţie se ocupă. Fiecare secţie de producţie are un inginer sau maistru de specialitate a l Varianta secţiei respective. conduşi de un inginer sau . urmăreşte şi recepţionează lucrările terminate.să contribuie la planificarea reparaţiilor preventive şi a necesarului de materiale şi piese de schimb în calitate de specialişti. . dar cu sediul tot Ia secţiile de producţie. din cadrul sectorului de întreţi Varianta nere şi reparaţii.

eliberarea documentaţiei pentru lucrările executate în ateliere.Grupele reprezentate în partea superioară a organigramei sunt în strânsă legătură cu conducerea sectorului. elaborarea planurilor tehnologice pentru recondiţ ionarea pieselor. elaborarea planurilor tehnologice pentru producţia pieselor de schimb. verificarea materialelor din magaziile întreprinderii şi din sculărie în ce priveşte asigurarea efectuării sarcinilor la locul de muncă. urmărirea comandării şi încheierii contractelor pentru livrarea lor şi pieselor de schimb. aceste grupe pot avea un personal mai mult sau mai puţin numeros. controlul stocurilor de magazie şi al păstrării materialelor şi pieselor de schimb. sarcina lor principală trebuind să fie pregătirea concepţiei şi controlul activităţii de întreţinere fi reparaţii. planificarea şi calculul cheltuielilor atelierelor de re paraţii. elaborarea planurilor de încărcare a atelierelor de reparaţii. între altele. urmărire reparaţii are ca sarcină: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII evidenţa mijloacelor fixe din întreprindere.. Atribuţiile acestor grupe. efectuarea cercetărilor în domeniul recondiţionării pieselor de schimb. evidenţa asupra numărului. întocmirea statisticii consumului de materiale şi piese de schimb. Grupa concepţie are în sarcină: elaborarea instrucţiunilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor. sunt următoarele: Grupa plan. tipului şi stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor. În funcţie de specificul şi de mărimea fiecărei întreprinderi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 63 . elaborarea documentaţiei de reparaţii. întocmirea fişelor de lucru. în urma reparaţiilor sau modernizării mijloacelor fixe etc. elaborarea planarilor obligatorii de reparaţii a utilajelor şi insta laţiilor. analiza economică a lucrărilor de reparaţii. elaborarea planurilor operative de reparaţii. planificarea aprovizionării cu materiale şi piese de schimb. menţinerea unei colaborări strânse cu institutele de cercetări în p rivinţa problemelor întreţinerii şi reparaţiilor. ţinerea statisticii şi evidenţei în domeniul reparaţiilor. privind utilajele şi instalaţiile. efectuarea cercetărilor de exploatate. elaborarea normativelor de reparaţ ii. elaborarea bilanţului între necesar şi posibilităţile existente de reparaţii. actualizarea şi introducerea modificărilor în evidenţă care rezultă. întocmirea bonurilor de materiale. elaborarea planurilor tehnologice pentru reparaţiile utilajelor şi instalaţiilor. fiind direct subordonate aces teia. în linii generale.

y controlul calităţii activităţii de ungere. compartimentelor le revin următoarele atribuţii: atelierului mecanic îi revine în principal sarcina fabricării pieselor de schimb necesare întreţinerii şi reparaţiilor. atât la lucrări de întreţinere cât şi în cazurile deosebite când se produc avarii. ƀ controlul calităţii lucrărilor de înt reţinere şi reparaţii efectuate. modelărie. execută lucrări de tâmplărie. de la o secţie la alta. y elaborarea normelor de consum pentru unsori şi materiale necesare pentru întreţinere. clădirilor. terasamentelor. în cadrul întreprinderii. tinichigerie.). ƀ păstrarea documentaţiei referitoare la avariile construcţiilor.  elaborarea materialelor metodologice. c. ƀ controlul exploatării şi utilizării construcţiilor. precum şi executarea reparaţiilor în atelier. Supravegherea ungerii: y elaborarea instrucţiunilor de ungere. În cadrul activităţii energetice şi AM (aparate pentru măsurare) s -a păstrat divizarea existentă în electro şi termoenergetică (aceasta incluzând şi problemele hidroenergetice).  păstrarea documentaţiei şi a rapoartelor de avarie. construcţiilor. b. compartimentul reparaţii instalaţii asigură echipamentele care lucrează nemijlocit în instalaţii. maşini -unelte. Supravegherea construcţiilor: ƀ participare la planificarea reparaţiilor clădirilor. privind metodele de stabilire a maşinilor şi a pieselor necesare pentru reparaţii. izolaţii de tot felul şi electrod epuneri. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 64 . y dări de seamă în domeniul gospodăririi lubrefianţilor. Supravegherea utilajelor şi instalaţiilor:  elaborarea normelor necesare pentru recepţia reparaţ iilor. În cadrul activităţii mecanice. Grupa transporturi are de rezolvat problemele legate de transport.  controlul calităţii reviziilor tehnice şi a reparaţiilor efectuate. vopsitorie.  participare la recepţia utilajelor şi instalaţiilor noi precum şi a celor reparate. ƀ elaborarea normelor de recepţionare a clădirilor după reparaţii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa control instalaţii are sarcini deosebit de importante. y aprecierea calitativă a unsorilor şi uleiurilor aprovizionate. (pompe şi compresoare. compartimentul lucrări edilitare asigură întreţinerea şi repara ţiile drumurilor. care pot fi defalcate în următoarele activităţi: a. maşini de ridicat şi transportat etc. precum şi elaborarea propunerilor care au ca scop lichidarea cauzelor avariilor. compartimentul lucrări speciale execută reparaţiile maşinilor. y elaborarea graficelor de ungere pe ntru echipele de ungere. la care s-au adăugat problemele legate de AM.

se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de întreţinere rep araţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor. forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control. întâlnit mai mult în cadrul activităţii ener getice şi AM se recomandă să -şi extindă activitatea la tot sectorul de întreţinere şi reparaţii. prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. dintre care mai importante sunt următoarele: optimizarea aplicării sistemului conform condiţiilor concrete din fiecare întreprindere. existenţa unor normative reale pentru întreţinere şi reparaţii.. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 65 . de tehnologie etc. Organigrama prezentată şi descrisă anterior este orientativă si. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărc ate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate. rezolvarea problemei pieselor de schimb.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dispeceratul intervenţii . reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie. spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. dar mai ales oferă posibil itatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. în funcţie de condiţiile specifice. fără ca structura de bază să se modifice. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor. punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului. asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor. Recomandare: La introducerea sistemului centralizat trebuie rezolvate numeroase probleme. crearea unor grupe de planificare şi urmărire. poat e diferi de la o întreprindere la alta. cu condiţia să i se pună la dispoziţie mijloacele adecvate de acţiune. Centrul de monitorizare al sectorului se recomandă să se înfiinţeze la momentul trecerii Ia sistemul de prelucrare automată a datelor privind întreţinerea şi reparaţiile. realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii. AVANTAJE asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate.

în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. cauzele lor probabile şi măsurile luate. la toate nivelele tehnologice. care împiedică specialiştii întreprinderii să trateze şi să rezolve o problemă cu promptitudine.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor. în general. rezultatele cerce tărilor mai avansate în domeniile de lucru similare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 66 . reprezintă surse de informare limitate. care să dovedească polivalenţă tehnică. specialiştii unei întreprinderi nu au. un personal cu o specializare înaltă. atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore. fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. fiecare întreprindere în parte nu -şi va putea permite să formeze complet. informaţii sau documentaţii suficiente privind: accidente sau avarii produse în insta laţii similare.

1). acestea se execută de către atelierele secţiilor de producţie. iar diversitatea tipurilor de utilaje este foarte mare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 67 . (fig. unde numă rul utilajelor depăşeşte 150 în flecare secţie a întreprinderii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Această formă de organizare este utilizată la întreprinderile mari. la care sunt valabile observaţiile. pentru fiecare grupă şi domeniu de activitate este: Fig. 10 ORGANIZAREA DE TIP DESCENTRALIZAT În cazul formei descentralizate de organizare a lucrărilor de reparaţii. Organigrama sistemului descentralizat. În atelierul mecanic central se execută numai reparaţiile capitale. Organigrama unui sistem de reparaţii descentralizat. deja făcute. la unităţile care sunt răspândite pe un teritoriu vast. moder nizările de utilaje şi piesele de schimb. 1.

intervenţiile sunt mai prompte. folosirea neraţională a utilajelor (maşini -unelte. deoar ece personalul de întreţi nere şi reparaţii se află mai aproape de utilaje. în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. folosirea neraţională a spaţiilor de l ucru. fără o bună coordonare este greoaie o colaborare între secţii şi atelierele mecanice la reparaţii pretenţioase. datorită dispersării atelierelor de întreţinere şi reparare în secţiile de producţie. datorită dispersării munci torilor de întreţinere şi reparare pe secţii de producţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 68 . atelierelor de întreţinere şi reparare. DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor. se economiseşte timp şi manoperă prin eliminarea transportului pieselor de la secţie la atelierul central. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore. calitatea mai scăzută a lucrărilor. limitarea asistenţei tehnice la nivel de maistru sau inginer de secţie. creşte gradul de răspundere al personalului de reparaţii din secţii. datorită subor donării unei părţi a personalului lor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE muncitorii din secţii se specializează în repararea utilajelor din secţia respectivă. indicatori de plan nereali ai secţiilor de producţie. SDV -uri) din atelierele de întreţinere şi reparare şi încărcarea lor scăzută. prin dispersarea munci torilor pe aceste puncte de lucru. eficacitate scăzută a intervenţiilor în caz de avarii sau intervenţii care necesită un volum important de muncă. fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs. utilizarea neraţională a forţei de muncă.

pot exista schimburi de experienţă calificată între muncitorii de la secţii şi de la atelierul central. fie nici una . în funcţie de mărimea şi complexitatea utilajelor. printr -o bună organizare. Se aplică la întreprinderile cu 100 ± 150 de utilaje şi instalaţii pe fiecare secţie. apar greutăţi şi delăsă ri în lucrările de evidenţă. problemele de aglomerare sau de lipsă de personal calificat la anumite lucrări sunt operativ rezolvate. se ajunge. Recomandare: Unităţile industriale foarte întinse se pot împărţi pe zone de întreţinere de tip centralizat sau descentralizat. precum şi dispunerea lor pe teritoriul într eprinderii. DEZAVANTAJE solicitările de reparaţii se primesc la sediul central în loc să se primească la atelierele de secţii. să se execute mai multe lucrări cu oameni puţini.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. etc. AVANTAJE urmărirea simplă a personalului de execuţie între secţii şi atelierele cen trale funcţie de complexitatea problemelor apărute. 11 ORGANIZARE DE TIP MIXT Aceasta este o combinaţie a celor două sisteme anterioare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 69 . muncitorii fie că primesc două comunicări pentru lucru.

). Tipuri de opriri. Cu ocazia opririlor se execută repararea util ajelor clasice şi a utilajelor fără rezervă. TIPUL OPRIRII Eşalonată AVANTAJE .calitatea lucrărilor este stânjenită de concentrarea de forţe de muncă mari pe un spaţiu limitat.buna utilizare a personalului. în scopul reparării. ai tuturor utilajelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. . pentru o perioadă de timp. În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipuri de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată.întreruperea producţiei pe o perioadă de timp poate conduce la perturbaţii în activitatea altor sectoare. stabilită anterior (ani. de -a lungul unei perioade de timp mai lungă. Simultană . executarea unor sistematizări de utilaje.repartizare în timp a activităţilor de producţie. Tipuri de opriri şi caracteristicile acestora. . . a). Condiţii optime de acces la utilaje.volum mare de muncă în timp scurt.urmărirea şi conducerea lucrărilor este dificilă datorită proporţiilor lor. în funcţie de parametrii nominali. cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri în tre fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). DEZAVANTAJE Tabelul 1 Pericol de accidente deoarece se lucrează în vecinătatea unor maşini şi utilaje în funcţionare. Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux continuu al fabricaţiei. funcţionarea. înlocuirea pieselor de schimb uzate.întreruperea nu deranjează continuitatea producţiei.volum mare de piese de schimb ce trebuie aprovizionate simultan. 12 ORGANIZAREA OPRIRILOR PROCESULUI DE PRODUCŢIE ÎN SCOPUL EXECUTĂRII REPARAŢIILOR În întreprinderile industriale opririle pentru realizarea reparaţiilor se fac prin scoaterea temporară din funcţiune a tuturor utilajelor unei linii sau secţii de fabricaţie. . oprirea simultană pentru o perioadă de timp scurtă (2 ± 4 săptămâni). trimestre etc. modernizări sau montări de noi utilaje etc. întreg efectivul de utilaje al secţiei este adus simultan în stare de funcţionare ameliorându -se uniform. astfel ca acestea să funcţioneze normal până la oprirea următoare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 70 . . Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semifabricate între fazele procesului tehnologic. astfel ca oprirea pentru reparaţi i să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile). .

planul de aprovizionare . ţinând seama de factorii menţionaţi. .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII sunt: Factorii care condiţionează opririle de producţie în vederea efectuării reparaţiilor planul de producţ ie.Executarea unei verificări a graficelor de lucrări şi punerea în concordanţă a acestora cu starea tehnică a instalaţiilor prin completarea unor eventuale lucrări neprevăzute impuse de modificări în timp a stării instalaţiei. Operaţii pregătitoare pentru executarea opririlor Eşalonarea în timp a operaţiilor pregătitoare Cu un an înaintea opririi Tipul de operaţii pregătitoare Tabelul 2 Lunar Cu o lună înaintea opririi Cu o săptămână înaintea opririi . Opririle se planifică din timp (de obicei cu un an înainte). responsabilii de lucrări şi termenele de execuţie.Stabilirea materialelor şi pieselor de schimb necesare. O eşalonare a timpilor şi operaţiilor executate în cadrul pregătirii opririlor se dă în tabelul 2. aceasta se pregăteşte din timp (un an ± 6 luni). cu indicarea termenelor de sosire ale acestora Analiza stadiului aprovizionării şi a lucrărilor pregătitoare în vederea opririi. trimestriale. . Se analizează împreună cu conducerea întreprinderii studiul lucrărilor pregătitoare.. Periodicitatea opririlor se stabileşte în funcţie de amploarea lucrărilor executate şi de tipul instalaţiilor. oprirea se va planifica când se preconizează goluri de producţie sau este asigurată o rezervă de produse finite ale întreprinderii. se va ţine seama de posibilităţile de aprovizionare cu materiale. modul de încărcare al instalaţiilor ce furnizează energie electrică şi termică (consum de vârf 1 octombrie ² 31 martie). în funcţie de durata opririi. planul de desfacere . Astfel.Propunerea de grafic pentru oprire cuprinzând lucrările pregătitoare. beneficiarii produselor secţiei sau întreprin derii oprite nu trebuie să aibă perturbaţii în planurile lor de producţie datorită opririi. utilităţi et c. la mai mulţi ani.Stabilirea volumului de lucrări în ore/om pe diferite meserii şi maşini. opririle pot fi: lunare. anuale. piese de schimb. în cazul producţiei sezoniere. a între prinderii şi de volumul de producţie pe care îl condiţionează oprirea. . Recomandare: Pentru a realiza o corelare bună cu secţiunile de plan şi pentru asigu rarea unei opriri pentru reparaţii eficiente. Se întocmeşte un grafic ce este avizat de întreprindere. minister. pentru efectuarea reparaţiei. centrală. semestriale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 71 . influenţa anotimpurilor asupra procesului de producţie .

Denumirea crt. Necesarul de piese de schimb de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei. Secţia Tipul opririi Perioada opririi Număr de zile de oprire Observaţii Tabelul 4. Întreprinderea: ««««««««««««. posibilităţilor de colaborare în vederea obţinerii de muncitori calificaţi. potenţialul întreprinderii privind forţa de muncă. pieselor 1 2 . Caracteristici. se referă la necesarul de forţă de muncă.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările pregătitoare pentru executarea reparaţiilor în timpul opririi instalaţiilor. lucrări de electronică sau electrice speciale etc. materialului 1 2 . Ia sculele necesare precum şi la asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii şi PSI. tuturor informaţiilor necesare pentru alcătuirea unui grafic realist de oprire pentru reparaţii. Necesarul de materiale de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei. dimensiuni Canti . Grafic de opriri pentru anul: «««« Nr. Întreprinderea: ««««««««««««. executării unei lucrări de specialitate (acoperiri de protecţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 72 . desen sau proiect Executant Coman dă reparaţie Termen livrare Obs. Grafic de opriri pentru reparaţii.MateU/M tatea rial Nr.. 1 2 . cu cea mai mare frecvenţă a defecţiunilor. Caracteristici. Întreprinderea: ««««««««««««. Nr. Recomandare: În tabelele 3. dimensiuni U/M Cantitatea Furnizor Comandă reparaţie Termen livrare Obs. Acestea necesită cunoaşterea: amănunţită a stării tuturor instalaţiilor. 5 şi 6 se prezintă câteva date privind documentaţia necesară. materiale piese de schimb.). materialele şi piesele de schimb existente. Tabelul 5. 4. executării la terţi a unor lucrări pe maşini -unelte... Nr. Tabelul 3. crt. Denumirea crt. punctelor slabe din instalaţii.

O analiză critică a cauzelor dificultăţilor întâmpinate la oprirea anterioară. În această perioadă se utilizează întreaga capacitate tehnică şi de execuţie a întreprinderii pentru a scurta durata de oprire a utilajului şi repunerea în funcţiune în condiţii de siguranţă. deficienţe în organizarea lucrărilor şi a echipelor de repar aţii. Metode folosite pentru reducerea timpului de oprire. programul de lucru. b). crt. dotarea necorespunzătoare cu scule (lipsa unora. organizare insuficientă a depozitelor. în funcţie de complexitatea şi numărul lor.. În timpul perioadei de oprire pentru reparaţii. Întreprinderea: ««««««««««««. de comisii de SSM şi PSI. Se constată astfel greutăţile ivite pe parcurs şi se iau măsurile indicate pentru a se încadra reparaţia în termen. altele confec ţionate din materiale neadecvate). potenţial insuficient al atelierelor de reparaţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 73 . Denumirea meseriei Ore de lucru necesare Ore de lucru acoperite cu personalul existent Necesar suplimentar Observaţii Ore lucru Număr muncitori După terminarea lucrărilor de pregătire se va emite de către direcţie un ordin de serviciu cu indicarea zilei. Lucrările pot fi urmărite în urma întocmirii unui grafic reţea. Conducerea lucrărilor este încredinţat ă unui comandament a cărui activitate este sprijinită de corpuri de dispeceri pe secţii. la sfârşitul fiecărei zile de lucru. Orele de lucru necesare pe meserii. care vor fi utilizaţi la: operaţii de curăţ ire. după care se încheie procesul verbal de recepţie. comandamentul are sarcina să analizeze stadiul lucrărilor zilei precedente şi pregătirea lucrărilor pentru ziua următoare. pentru oprirea generală a secţiei. Nr. slaba mecanizare a lucrărilor. Pe măsură ce lucrările sunt terminate se face o ultimă verificare de către şeful de secţie. Pentru completarea echipelor de muncitori calificaţi reparatori. componenţa comandamentului şi ora de analiză a lucrului zilnic. 1 2 . constată în general: lipsa operaţiilor pregătitoare. mecanicul de secţie şi şeful de echipă. la montaj etc. orei. a modului de oprire a secţi ilor. spălări de piese. Scopul introducerii metodelor rapide de reparaţie este micşorarea duratei de staţionare a utilajului şi micşorarea costului lucrărilor de reparaţii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 6. se folosesc uneori muncitorii de la instalaţiile oprite. în funcţie de factorii enumeraţi anterior. manipulări de piese grele. Durata opririlor generale este în general de 2 ± 5 săptămâni.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 74 . Executarea încercărilor prevăzute de condiţiile tehnice ale utilajului. LUCRĂRI DE REPARAŢIE Reglarea funcţionării utilajului. Predarea utilajului în exploatare. spălarea utilajului şi a pieselor. pregătirea din timp a foilor de constatare a stării utilajului. executarea reparaţiei pe locul de instalare a utilajului. executarea reparaţiei simultan cu mai multe e chipe. executarea reparaţiilor în două sau trei schimburi şi în zilele de repaos. Remedierea defectelor apărute în urma probelor. Demontarea.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII S-a observat o reducere a timpului reparaţiilor prin luarea unor măsuri organizatorice şi tehnice cu caracter general: pregătirea locului de muncă. a pieselor de schimb etc. Remontarea acestor piese şi asamblarea întregului utilaj. pregătirea documentaţiei necesare pentru executarea lucrărilor de reparaţie. Sortarea pieselor demontate. aprovizionarea şi pregătirea tuturor mijloacelor şi materiale lor necesare pentru efectuarea reparaţiilor. fără de montarea de pe fundaţie. organizarea personalului ajutător. mecanizarea lucrărilor echipelor.. Repararea pieselor uzate sau cu defecte. pregătirea proceselor tehnologice de reparaţie.

Aplicarea pe scară largă a acestei metode este adecvată în special la întreprinderile unde: există un mare grad de uniformitate al utilajelor şi al modelelor pieselor. Metoda micşorează volumul de operaţii cu 30% din lucrările de reparaţie. Pregătirea subansamblelor se va face de către personal specializat care dispune de o tehnologie nouă şi instrumente de control de mare precizie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 75 . calitatea lucrărilor este superioară. Subansamblurile demontate se înlocuiesc cu altele reparate şi pregătite în prealabil. Pe de altă parte. subansamblul să prezinte o combinaţie de piese. normativele de lucru pentru operaţiile tehnologice. Metoda necesită o ajustare a pieselor la montarea lor în subansamble precum şi Ia montarea subansamblelor în ansamblul utilajului sau instalaţiei. desenele pieselor de schimb şi confecţionarea acestora. tehnologia de montaj a subansamblelor. ce se montează direct pe agregatul respectiv. în ateliere mecanice. au fost elaborate: toate SDV -urile necesare. Aceasta constă în demontarea şi montarea utilajelor pe subansamble. deoarece reparaţiile se pot executa în condiţii de deplină securitate şi igienă şi la un nivel tehnic ridicat. Recomandare: La alegerea subansamblelor care trebuie să fie pregătite se vor înde plini următoarele condiţii: subansamblul să fie format din piese componente care să nu aibă greutate prea mare care să influenţeze defavorabil condiţiile de transport şi de montare. există un număr mare de maşini şi utilaje. iar scurtarea duratei de reparaţie este posibilă cu 30 ²50% faţă de metodele obişnuite. care să permită îmbinarea cinematică cu alte subansamble şi încercarea preala bilă la banc.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII METODE DE REPARAŢII Metoda reparaţiilor pe subansamble Metoda reparaţiilor la banc Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi Metoda reparaţiilor pe subansamble.

organizarea unei supravegheri şi asistenţe tehnice în timpul tuturor schimburilor. Uneori este necesară completarea (pentru perioada opririi) a echipelor de reparaţie cu mun citori detaşaţi din alte unităţi. Această metodă presupune demontarea utilajului. spaţii şi căi de acces în halele de fabricaţie care să perm ită demontarea. Măsuri generale. r ² unităţi de reparaţie. c). cu toate că durata opririlor pentru reparaţie se reduce la timpii de montare -demontare. zile. Ke ² coeficient de utilizare a timpu lui de lucru de către mecanicii de reparaţie (în general Ke = 1). N ² numărul mecanicilor din schimbul respectiv. Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi. ore. transportul lui în atelierul de reparaţii şi montarea agregatului de rezervă. Pentru utilizarea metodei sunt necesare următoarele condiţii: existenţa unor agregate de rezervă suficiente şi de acelaşi tip. În afara metodelor enumerate anterior pentru micşorarea duratei opririlor de producţie pentru efectuarea reparaţiilor se mai pot stabili măsuri cu caracter general care derivă din formula: D = t · r / d·N·L·K n·Ke [zile lucrătoare] unde: D este durata reparaţiei. Are o aplicabilitate limitată. Aplicarea metodei impune: existenţa unui volum mare de reparaţii. Recomandare: Metoda se poate aplica simultan cu metoda reparaţiilor pe subansamble. L ² numărul schimburilor de lucru.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Metoda reparaţiilor la banc. ore. manevrarea şi montarea unui agregat. Kn ² coeficient de îndeplinire a normelor de timp de către echipa de reparaţie. corelarea lucrărilor echipelor din schimburi cu activitatea echi pelor din atelierele de reparaţii pentru a se asigura frontul de lucru. t ² norma de timp pentru executarea reparaţiei. d ² durata schimbului de lucru. Acesta constă în funcţionarea echipei de reparaţie în două sau trei schimburi. iar fiecare schimb execută în mod succesiv lucrări de reparaţie. obţinându-se scurtări mari ale duratelor de oprire. existenţa mijloacelor de transport necesare efectuării operaţiei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 76 .

modificări constructive ale utilajului în vederea sim plificării reparaţiilor şi întreţinerii. fără a afecta performanţele utilajului. Mărirea numărului celor care lucrează simultan Ia repararea utilajului. Mărirea numărului de schimburi de lucru pentru personalul ce execută reparaţiile. instruirea muncitorilor pentru utilizarea aces tora. Introducerea procedeelor cele mai noi de lucrau . Reducerea gamei de tipuri de utilaje. organizarea corectă a locurilor de muncă şi asigurarea lor cu scule şi piese de schimb din timp. În cazul când nu se găsesc resurse de forţe de munca pentru completarea numărului de schimburi se face apel la ore suplimentare retribuite corespunzător. nedemontarea utilajului de pe fundaţie . pregătirea prealabilă a pieselor de schimb . N Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 77 . cointeresarea muncitorilor care execută reparaţia. aplicarea unor metode efici ente pentru descoperirea rapidă a defectelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În tabelul 7 sunt date câteva măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţie. Măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţii Mărimea asupra căreia se acţionează Notaţia Denumirea t Norma de timp pentru executarea reparaţiei Recomandări pentru ameliorarea duratei opririlor Tabelul 7 r d L Kn Ke Numărul de unităţi de reparaţie Durata schimbului Numărul de schimburi de lucru Coeficientul de îndeplinire a normelor de timp Coeficient de utilizare a timpului de lucru Numărul mecanicilor care lucrează simultan într-un schimb la repa rarea utilajului respectiv Mecanizarea lucrărilor . redu cerea lucrărilor de ajustare. Organizarea raţionaliă a muncii.

Lucrări de reparaţie şi recomandări de utilaje Tabelul 1 Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. .Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor.Agregate de metalizare.Ciocan de forjat.Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici. 78 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . Din punct de vedere al conţinutului lor. I Lucrări de forjare ± presare.Remontarea motoarelor ele ctrice. . . . .Polizoare.Polizoare. dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare. . la care se adaugă cele din tabel. . . se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii. .Menghine.Maşini de rabotat.Confecţionarea bolţurilor şi a brăţă rilor din oţel rotund şi profilat.Confecţionarea cuzineţilor. În cadrul atelierului de reparaţie se exe cută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk. .Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric. .Repararea utilajelor de transport şi încărcare. .Agregate de sudură. . L 700 ± 1500 mm.Sudarea lanţurilor. . . a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice. de natura utilajelor şi de necesitatea zonei industriale respective (este posibil ca un atelier de reparare să servească mai multe întreprinderi aflate în aceeaşi zonă).Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. . Lucrări de sudură. 13 ORGANIZAREA ATELIERELOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Atelierele de reparaţii sunt dimensionate în funcţie de mărimea întreprinderii. . pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2). în cadrul atelierului de reparaţii se vor executa tipurile de lucrări din tabelul 1. . Lucrări electro tehnice. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II.Prese manuale sau mecanice. . Exemple de lucrări . grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk). . remedierea defecţiunilor medii ( Rc1).Maşini de bobinat. Dotarea atelierului de reparaţii .Prese.Maşini de găurit. Având în vederea această grupare.Revizia pieselor şi subansamblelor. încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere. .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.Sudarea pieselor avariate mai puţin importante. cu menţiunea că lucră rile din grupa II cuprinde în afara celor din tabel şi lucrările din grupa I.Ajustarea lagărelor.Cuptoare de uscare. grupa II cuprinde lucrările mai mari. .

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Grupa

Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări electro tehnice.

Exemple de lucrări - Prelucrarea la strung a pieselor turnate din fontă, din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre, roţi de antrenare, etc.) - Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie. - Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm. - Călirea sculelor şi pieselor mici. - Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor. - Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică. - Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare. - Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. - Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. - Turnarea roţilor dinţate din fontă, a lagărelor, a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte, cupelor de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, roţi de curea, saboţilor de frână, etc. - Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate, roţi de fricţiune şi tobe mari. - Confecţionarea arborilor de dimensiuni mari. - Lucrări de alezaj complicate. - Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. - Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie. - Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. - Călirea de piese mijlocii. - Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte, a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini.

Dotarea atelierului de reparaţii - Strunguri revolver. - Strunguri Carusel mici. - Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. - Maşini de găurit. - Maşini de rectificat. - Ciocane pneumatice. - Cuptoare de încălzire pentru semifabricate. - Maşini de bobinat. - Cuptoare de uscare. - Tablou de forţă. - Maşini de alezat. - Banc de probă. - Foarfece mecanice. - Valţuri de îndreptat tablă. - Prese de îndreptat. - Agregate de sudură.

II

Lucrări de sudură. Lucrări de turnătorie

- Cuptoare normale de topire. - Cubilou pentru topirea fontei. - Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari. - Maşini mari orizontale de frezat şi alezat. - Strunguri Carusel. - Prese hidraulice de putere mare. - Ciocane de forjare. - Prese. - Nicovale. - Cuptoare pentru tratament termic.

Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.

III

Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice

- Agregate de sudură (electrică, în argon, autogenă, etc.)

Corespunzător acestor tipuri de lucrări se apreciază că în cadrul atelierului de reparaţii se pot afla următoarele activităţi ce vor fi gru pate în cadrul unor secţii: prelucrări mecanice; turnătorie; forjă şi tratamente termice; construcţii metalice şi sudură; tâmplărie; vopsitorie; reparaţii electrotehnice.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 79

Pe lingă aceste secţii, atelierul de reparaţii poate conţine secţii specializate în reparaţiile unor tipuri de utilaje de mare frecvenţă în întreprinderile re spective (de exemplu secţia reparaţii pompe, compresoare), care vor cuprinde lăcătuşi mecanici specializaţi în repararea acestora.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

În afară de suprafeţele de producţie ale atelierului de reparaţii, pe lâ ngă aceste ateliere trebuie să existe :

Suprafeţe auxiliare (depozite de piese de schimb, de piese recondiţionate, sculărie, staţie de transformare, punctul termic etc.)

Suprafeţe pentru scopuri social administrative (birouri, ateliere de proiectare piese de schimb, vestiare, duşuri, WC-uri etc.).

Amplasarea utilajelor în atelierele de reparaţii tre buie să asigure: succesiunea logică a procesului tehnologic de fabricaţie a piese lor de schimb, prin aşezarea maşinilor în ordinea operaţiilor tehnologice; organizarea raţională a locului de muncă punând în funcţie de destinaţia secţiilor, utilajele afere nte acestora; totalitatea măsurilor de sănătate şi securitate a muncii; reducerea pe cât posibil a distanţelor de transport, cât şi frecvenţa transporturilor; dimensionarea corespunzătoare a spaţiilor de reparaţie în funcţie de gabaritul utilajelor; posibilitatea de a încredinţa mai multe instalaţii sau maşini unui singur muncitor; posibilităţile de dezvoltare a atelierului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

80

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 14
ORGANIZAREA ECHIPELOR DE REPARAŢII

Unul din mijloacele pentru atingerea obiectivelor activităţii de întreţinere şi de reparaţii o constituie forţa de muncă, care este constituită în general în echipe. Acestea sunt dispuse în funcţie de structura organizatorică adoptată. În general se deosebesc: echipele care execută reparaţiile şi lucrează în cadrul atelierelor de reparaţii; echipele care întreţin utilajele şi îşi desfăşoară activitatea în secţiile de producţie. Recomandare: Ponderea personalului de întreţinere şi reparaţii în cadrul unei întreprinderi variază între 20²35% din totalul personalului utilizat pentru producţie. Aceste valori scad spre limita inferioară în cazul când o serie de operaţii de întreţinere sunt preluate de către personalul productiv sau când reparaţiile sunt efectuate de o întreprindere specializată.
a). Organizarea echipelor din atelierele de reparaţii. Echipele din atelierele de reparaţii su nt organizate pe specialităţi: mecanice, electrice, electronice, în funcţie de mărimea întreprinderii sau secţiei respective. Ele execută în general lucrările Rc1, Rc2, Rk, modificările şi îmbunătăţirile utilajelor. Totodată, în ateliere se execută producţ ia de piese de schimb, cât şi recondiţionarea pieselor de schimb uzate înainte ca acestea să intre în depozitul respectiv. În scopul executării reparaţiilor, personalul din atelier este specializat. Această specializare poate acea Ia bază două criterii: organizarea echipelor specializate pe tip de reparaţie ( Rc1, Rc2, Rk,); organizarea echipelor specializate pe tipuri de utilaje (compresoare, pompe, maşini de prelucrare prin aşchiere, maşini de prelucrat prin deformare plastică, etc.). Cele două tipuri de organizare au avantaje şi dezavan taje (tabelul 1). Comparaţie între cele două moduri de organizare ale echipelor din cadrul atelierelor de reparaţii.
Tip de organizare a echipelor AVANTAJE - Echipa se specializează într -un anumit fel de lucrări. - Asigură o succesiune raţională a lucrărilor de montare şi demontare. - Utilizează mai bine di spozitivele. - Reduce durate de pregătire a personalului. DEZAVANTAJE Cunoaşterea insuficientă a comportării utilajului în exploatare. - Scăderea răspunderii personale pentru lucrările de reparaţie executate, deoarece o funcţionare defectuoasă poate fi pusă pe seama altei echipe de reparaţii. - Lipsa unui control sistematic al utilajului în timpul exploatării.
81

Tabelul 1

Pe tip de operaţie

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Pe tip de utilaj

- Concentrarea întregii răspunderi, a tuturor felurilor de reparaţii, în mâna echipei de reparaţie specializată - Insuficienta cunoaştere a altor tipuri pentru utilajul respectiv. de utilaje. - Cunoaşterea perfectă a utilajului respectiv şi supravegherea siste matică a funcţionării utilajului.

Recomandare: În general este de preferat cel de al doilea criteriu care întăreşte răspun derea muncitorilor pentru executarea lucrărilor de reparaţii.

b). Organizarea echipelor din secţiile de pr oducţie. Echipele care întreţin utilajele în secţiile de producţie se compun din 10 ²20 oameni în funcţie de mărimea şi complexitatea secţiei şi au sarcina de a întreţine instalaţiile şi utilajele din secţiile de producţie precum şi executarea unor reparaţ ii simple. În unele întreprinderi în sarcina acestor echipe cade şi demontarea echipamentelor ce urmează să fie reparate. Echipa asigură asistenţa tehnică pe linie de întreţinere şi reparaţii în toate schimburile în care există activitate de producţie. În cadrul echipelor respective se pot adopta specializări pe tipuri de utilaje. Personalul specializat trebuie să urmărească utilajul în exploatare, să identifice eventualele perturbaţii în funcţionare şi să ia hotărâri cu privire la măsurile corespunzătoare.

Recomandare: Pentru utilajele unice, lucrările de reparaţii curente se pot executa de obicei în pauzele de prânz, iar lucrările pe ansamble de utilaj se pot executa în zilele de repaos (la utilajele cu funcţionare discontinuă) pentru a se evita întreruperile de producţie şi pentru menţinerea stării iniţiale a uti lajului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

82

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 15
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PIESE DE SCHIMB

Una dintre operaţiile pregătitoare pentru executarea reparării şi întreţinerii utilajelor se referă la activitatea de piese de schimb. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor în tr-o întreprindere, se referă la: stabilirea necesarului de piese de schimb; organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor; organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb.
a). Stabilirea necesarului de piese de schimb. Necesarul de piese de schimb trebuie să fie stab ilit cât mai aproape de nevoile reale, deoarece: subdimensionarea necesarului conduce la prelungirea duratei reparaţiilor şi deci oprirea nejustificată a producţiei; supradimensionarea necesarului atrage cheltuieli inutile şi pro voacă stocuri mari în magaziile de piese de schimb. În general, necesarul de piese de schimb depinde de durata lor de funcţionare, de producţia anuală şi de durata de folosire a maşinilor. Durata de funcţionare a pieselor este în funcţie de gradul lor de uzură. Piesa se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură critică . Este recomandabil ca piesele să aibă valori ale uzurii apropiate uzurii critice, deşi în realitate, datorită condiţiilor de exploatare neuniforme, uzura pieselor este diferită. Producătorul de utilaj are obligaţia să indice în catalogul maşinii, piesele de schimb şi duratele lor de funcţionare.

Recomandare: Atunci când nu dispunem de astfel de date din catalogul fabricantului de utilaj, se poate aplica metoda de mai jos cu următoarea struct ură; pe baza urmăririi statistice a consumului de piese şi uzurii pe o perioadă de timp mai îndelungată, se grupează piesele care au uzură critică apropiată. Piesele din aceeaşi grupă de uzură critică se vor înlocui simultan; se stabilesc duratele de funcţionare, într-un schimb, pentru fiecare grupă de piese cu aceeaşi uzură critică (tabelul 1 ). Această grupare se bazează pe două cerinţe economice şi anume: menţinerea piesei în funcţiune până la atingerea uzurii critice, iar pe de altă parte, micşorarea nu mărului de reparaţii la un utilai; se identifică cauzele care conduc la uzura pieselor, fapt ce permite înlăturarea acestora prin stabilirea unor măsuri concrete de exploatare sau de reproiectare a anumitor repere; se stabileşte necesarul de piese, ţinând seama de numărul pieselor dintr -o grupă, numărul grupelor de piese, numărul agregatelor de acelaşi tip şi numărul de schimburi în care funcţionează maşina.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 83

Piesele de schimb se codifică după un sistem care să facă posibilă identificarea şi urmărirea operativă a lor. Întreprinderea«««««««. D ² durata de funcţionare a pieselor de schimb.. în bucăţi.. întrep rinderile pot folosi sisteme proprii de clasificare şi codificare a produselor şi serviciilor.... sau când evidenţa proprie reclamă informaţii mai detaliate sau de altă natură... Pentru nevoile interne.. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat. A ² numărul agregatelor de acelaşi tip pe care se montează piesele respect ive... C ² consumul total al pieselor de schimb în cursul perioadei de timp n.. Utilajul««««««««««... în bucăţi.. în fiecare întreprindere este indicat să se întocmească şi să se utilizeze un nomenclator de piese de schimb.. Astfel durata de funcţionare în luni a pieselor de schimb. în luni..... 1 2 Piesa Nr. Piesele care se înlocuiesc datorită avariilor nu se iau în considerare. contract «««««««« Nr. n ² numărul de luni din perioada determinată.. d ² durata planificată. în luni. Duratele de funcţionare şi grupele de uzură ale pieselor ... Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 84 . Nr.. în bucăţi. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat. Secţia .Tabelul 1... respectiv după alte grupări decât cele din clasificarea generală. diferite de sistemul clasificării generale. bucăţi Nr. în bucăţi..... în bucăţi...... se determină cu ajutorul relaţiei: D = n·A·P / C unde: D este durata de funcţionare a unei piese de schimb. economie de muncă şi alte avantaje. crt... Datorită numărului mare şi a diversităţii pieselor de schim b.. de acel aşi tip. în luni. atunci când prin aceasta se realizează o mai bună utilizare a echipamentelor de calcul.. desen Durata de funcţionare Grupa de uzură Cauza Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Necesarul de piese de schimb se mai poate evalua prin stabilirea duratei de funcţionare pe baza datelor referitoare la consumul real de piese pe o perioadă determinată. Necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp planificat ă (de obicei corelată cu planul de reparaţii) se stabileşte la o funcţionare într -un schimb: N = P·d / D unde: N este necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp plani ficată.

Nomenclatorul de piese de schimb trebuie să furnizeze următoarele informaţii: codul. unitatea producătoare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 85 . denumirea pieselor. iar probabilitatea de defectare a unei grupe de piese este mare. prelucrări mecanice. durata de reparaţie este mai lungă decât diferenţa de timp între demontarea şi montarea subansamblului. utilajul la care se foloseşte. maşini unelte etc. se controlează şi se reintroduc în circuitul pieselor de schimb degrevând în acest fel importante capacităţi de producţie în atelierele de realizare ale pieselor de schimb. numărul de piese în funcţiune şi norma de consum pe an. preţul unitar şi echivalent. siguranţa în funcţionare şi durata de oprire minimă sunt hotărâtoare pentru rolul utilajului respectiv. Această metoda se poate folosi cu succes acolo unde: există un număr mare de utilaje de acelaşi tip (pompe. forjă ri. În afara pieselor de schimb care sunt confecţionate în atelier. unde aceste piese recondiţionate se grupează în subansambl e ce se depun în magazii ca subansamble de schimb. fig. Pentru piesele de uzură recondiţionabile se organizează în atelierele de întreţinere şi reparaţii grupe de recondiţionare unde aceste piese se repară. Organizarea producerii de piese de schimb şi a aprovizionării lor. se reco mandă o mare atenţie pieselor ce au fost utilizate. etc. Atelierul de execuţie a pieselor de schimb este organizat pe grupe d e specialităţi (turnători. în cadrul atelierelor de reparaţii se disting trei tipuri de piese: bune recondiţionabile. este posibil să se adopte sistemul de schimbare la reparaţie a unui întreg subansamblu asamblat din organe de maşini ajustate în prealabil. Activitatea de producere a pieselor de schimb se bazează pe colabo rarea între grupele de concepţie şi execuţie a pieselor din cadrul compartimentului de întreţinere şi reparaţii.). 1 şi 2). numărul desenului de execuţie.).Sistemele proprii de clasificare şi codificare vor fi insă alcătuite astfel încât să permită transpunerea uşoară a informaţiilor interne în sistemul de clasificare generală a produselor şi serviciilor. există suprafeţe de înmagazinare pentru aceste subansamble. Recomandare: Pentru utilaje care condiţionează procesul de producţie în mod impor tant. stocul minim. nerecuperabile. (FD 7. După gradul de uzură. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII b). greutatea aproximati vă şi materialul piesei.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 86 . aprovizionarea pieselor de schimb prin stabil irea de contracte cu furnizorii (întreprinderi sau organe de comerţ). în luni. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare.5 ± 2 ani nu se recomandă să fie ţinute în magazie în stocuri minime.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII De multe ori printre piesele de schimb figurează poziţii ce se găsesc în comerţ (rulmenţi.) Pentru aprovizionarea lor. c). după nomenclatorul pieselor de schimb. Aceste stocuri se calculează conform tabelului 2. Compartimentul de aprovizionare are următoarele sarcini: întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu pies e de schimb din ţară şi import. cât şi cele aprovizio nate din afară se păstrează în depozite. Se stabilesc două stocuri: stoc minim la atingerea căruia se ştie când trebuie să fie lansată comanda către executant pentru un nou Iot de piese de schimb şi stocul maxim care reprezintă limita superioară a cantităţii de piese ce se admite a fi în stoc. Pentru fiecare reper. cât şi pentru aprovizionarea unor materiale cu specific pentru acti vitatea de întreţinere şi reparaţie. Stocul minim şi maxim de piese de schimb. organe de asamblare etc. L ± necesarul lunar de piese de schimb ce corespunde consumului mediu. se utilizează un compartiment de aprovizionare a pieselor de schimb. Tabelul 2 Stocul Minim Formula de calcul Nmin = T·L Observaţii T ± Durata ciclului de producţie corespunzătoare confecţionări i lotului pieselor de schimb (inclusiv perioada de timp necesară pentru efectuarea tuturor formalităţilor în legătură cu lansarea comenzii şi introducerea ei în plan). Dimensionarea depozitelor de piese de schimb se face pe baza stocu rilor necesare. Organizarea depozitului de piese de schimb. Atât piesele confecţionate în atelierele propr ii. urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. 1. în bucă ţi. Maxim Nmax = (3«4)L Recomandare: Piesele a căror durată de serviciu este mult mai m are decât perioada de funcţionare între două reparaţii curente succesive şi egală cu. Mărimea acestui compartiment poate varia în funcţie de mărimea întreprinderii de la 1 ± 3 oameni. se stabileşte cantitatea de piese care trebu ie să fie depozitată.

stocul minim este o rezervă care se utilizează numai în cazuri accidentale. maxime şi intermediare. curele. stocurile se pot modifica prin scăderi uşoare. Piesele foarte grele se vor depozita în apropierea utilajelor respective. în funcţie de condiţiile existente în secţii. dacă se adoptă: un plan de aranjare. o reperare a amplasamentelor. dispozitive şi scule utilizate în confecţionarea pieselor de schimb. palete. garnituri) trebuie să se găsească în magazii în cantităţi mai mari care se vor corecta în primele luni de folosire. situaţia pieselor de schimb care nu s -au mişcat un număr mare de luni. piese de întrebuinţare mai rară. Prin trecerea pe calculator a supravegherii pieselor de schimb. în funcţie de gradul lor de utilizare: piese cu întrebuinţare mare şi consum regulat. pe ba za observaţiilor experimentale. piese utilizate în caz de avarii. cu piese de schimb din prima grupă a echipelor de întreţinere şi reparaţii se procedează în felul următor: pentru fiecare piesă se stabilesc stocurile minime. constă în faptul că în siste mul cu stoc intermediar. care se află de obicei în stoc timp mai îndelungat. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În afara pieselor şi subansamblelor finite. cabluri. se poate asigura centralizat la o întreprindere: variaţia stocului de piese de schimb la secţiile unităţii. Deosebirea între primul sistem şi cel de al doilea. se lansează comanda la atingerea stocului minim. Distribuirea rapidă a materialelor şi a pieselor de schimb se realizează. Pentru a realiza o aprovizionare ritmică. Primul sistem se utilizează pentru piesele de schimb a căror lipsă este absolut inadmisibilă. lăzi. Piesele de schimb din depozite se vor împărţi în trei grupe. în dep ozitele de piese de schimb mai sunt stocate şi diferite materiale care sunt semifabricate pentru producţia de piese de schimb. utilizarea în bune condiţii a suprafeţei de depozitare. date referitoare la variaţia producţiei de piese de schimb la unităţile de fabricaţie.Piesele de schimb din comerţ şi piesele utilizate în cantităţi mari (rulmenţi.) şi echipamente de evidenţă computerizată. Recomandare: La piesele din grupa a doua şi a treia. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 87 . Pentru aceasta depozitele vor fi dotate cu inventarul necesar î nmagazinării pieselor de schimb (stelaje. la atingerea stocului intermediar se lansează comandă pentru executarea unui nou lot de piese de schimb. reducerea la minim a operaţiilor de manipulare etc. Pentru piesele de schimb din grupele a doua şi a treia. rafturi etc. în funcţie de experienţa acumulată.

iar piesele mai uşoare în partea de sus.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Pentru o mai bună organizare a depozitelor se va avea în vedere. depozitarea pieselor uzate nu trebuie să se facă în aceeaşi magazie pentru a nu da naştere la confuzii care să provoace grave avarii în func ţionare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 88 . toate piesele de schimb trebuie să fie conservate şi prot ejate împotriva coroziunii. Sistem de legături ale depo zitului de piese de schimb. depozitarea pieselor de schimb pe grupe de maşini (cu excepţia pieselor lungi: axe. piesele grele se vor depozita în partea de jos a stelajelor. care se vor depozita separat în stelaje speciale. piesele recondiţionate vor fi introduse în magazie numai după ce vor fi controlate sau încercate. evidenţa organizată la depozitele de piese de schimb trebuie să permită: evidenţierea stocurilor şi a circulaţiei pieselor de schimb. şuruburi conducătoare). Pe măsura uscării unsorii de conservare sau a murdăririi. să se facă uşor . piesele trebuie spălate şi unse din nou. În cele ce urmează se dă un exemplu de sistem de legături ale depo zitului de piese de rezervă. depozitarea se va face astfel ca accesul la piesele de schimb ce se folosesc mai des. comandat de calculator.

un număr mare de muncitori calificaţi. utilajelor şi instalaţiilor necesită cheltuieli importante. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. necesită existenţa alături de unităţile de producţie de bază a unui ansamblu de unităţi de producţie auxiliare şi de servire. O întreprindere de producţie pentru a funcţiona în mod ritmic şi cu eficienţă economică ridicată.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. eliberând. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 89 . Se creează posibilitatea ca activităţile auxiliare şi de servire specializate să execute lucrări standard pentru mai multe unităţi economice. în plus. pentru producerea şi distribuirea diferitelor SDV -uri necesare procesului de producţie de bază. pentru producerea ş i distribuirea diferitelor feluri de energie. sau pentru asigurarea proceselor de transport şi depozitare. Depistarea din timp şi eliminarea cauzelor care provoacă ieşirea prematură din uz a organelor de maşini au rezultate economice importante: micşorează opririle neproductive. urmărind ca activităţile specifice fiecărei întreprinderi în parte să fie executate de unităţi propriii auxiliare şi de servire. IMPORTANT În prezent se conturează tot mai mult tendinţa existenţei unui proces mixt de asigurare a întreprinderilor cu activităţi auxiliare şi de servire de către întreprinderi specializate în realizarea acestor activităţi. Pentru desfăşurarea coerentă a acestor activităţi este nevoie să existe o repartizare judicioasă a volumului şi felului activităţilor realizate de fiecare unitate în parte. pentru alte lucrări. prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea totală sau parţială a acelor componente care au o durată mică de funcţionare în comparaţie cu altele. Acestea se constituie în unităţi specializate în întreţinerea şi repararea utilajelor. 16 IMPORTANŢA REPARĂRII MAŞINILOR. la lucr ările de reparaţii participă un numeros personal muncitor cu înaltă calificare. măresc perioada dintre reparaţii şi reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora. paralel cu asigurarea acestora de către unităţi proprii ale întreprinde rii. Repararea şi întreţinerea în continuare a maşinilor. Definiţie: Reparaţia este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor.

În cazul mişcării de rotaţie (fig. mesele. În cazul interacţiunii suprafeţelor în contact fără deplasare relativă (fig. distrugerea suprafeţelor are loc mai ales datorită uzării şi strivirii. alegerea incorectă a jocurilor şi a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor. cu caneluri.) fiind supus în acest fel unei uzări abrazive intense. meselor etc. e). Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale şi a unui tratament termic care nu corespund condiţiilor de exploatare a pieselor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. 1. distrugerea suprafeţelor începe în urma strivirii lor. datorită abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor în frecare. batiurile. utilajelor şi instalaţiilor au suprafeţe active insuficient protejate (ghidajele batiurilor. 1. utilizarea unei metode neraţionale de îmbinare a pieselor. din cauza coroziunii sau din alte cauze. Cele mai caracteristice aspecte ale interacţiunii dintre două suprafeţe în contact sunt reprezentate în figura 1. precum şi din cauza aşazisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului. caracteristică angrenajelor (fig. c). utilajului sau instalaţiei.Multe piese importante ale maşinilor. cât şi unor defecte constructive sau reparaţiilor defectuoase. În cazul rulării fără alunecare (fig. rulmenţii etc. utilaje şi instalaţii: lagărele cu alunecare. cărucioarele. 1. rezistenţa şi rigiditatea insuficientă a pieselor şi montarea sau reglarea incorectă a maşinii. bucş ele. 1. 1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 90 . pentru ştifturile cilindrice. ca urmare a strivirii. cu filet. de obicei. În aceste condiţii funcţionează majoritatea organelor de maşini. alegerea necorespunzătoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafeţele în frecare. suprafeţele se distrug. a şi b). d). metalul se distruge datorită uzării şi oboselii stratului superficial. 1. utilajelor şi in stalaţiilor pot fi distruse şi scoase din uz datorită cauzelor arătate mai sus. Dintre piesele care sunt distruse în urma oboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare. iar în unele cazuri şi din cauza strivirii. în cazul unei durităţi insuficiente a materialului şi al unor presiuni mari. În cazul rostogolirii. discurile cuplajelor de fricţiune şi ale frânelor. Adeseori. are loc în acelaşi timp şi strivirea. se observă exfolierea particulelor de metal datorită oboselii straturilor superficiale. f). şuruburilor conducătoare. Organele maşinilor. Acest fapt este caracteristic pentru îmbinările cu pană. care se produce atât în procesul de frecare cât şi în cazul lipsei unei mişcări relative. etc. sau rectilinii alternative (fig. reazeme etc. Schema celor mai caracteristice interacţiuni dintre două suprafeţe.

utilajelor şi instalaţiilor. Obţinerea unei producţii de o bună calitate este condiţia obligatorie pentru stabilirea mărimii uzurii limit ă a organelor componente ale maşinilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prevenirea ruperii diverselor piese depinde. etc. mese. mecanismelor. Gruparea utilajelor care urmează a fi reparate pe grupe de acelaşi fel. modernizarea subansamblurilor. în condiţii normale de exploatare maşinilor. Aceasta se referă în primul rând la piesele principale ca: batiuri. Durata de serviciu a pieselor este determinată de mărimea uzurii limită. arbori principali etc. în cazul în care acestea nu se execută în cadrul întreprinderii. care serveşte drept criteriu pentru declasarea pieselor. mărirea rezistenţei la uzare a pie selor. felul şi starea funcţională a utilajelor care urmează a fi reparate. de blocare şi a limitatoarelor de cursă. Durata perioadele dintre reparaţii. Creşterea duratei de serviciu a pieselor maşinilor. în mare mă sură. de care depind precizia şi calitatea execuţiei. utilajelor şi instalaţiilor. în cadrul acestei activităţi se stabileşte felul operaţiilor care se vor executa cu ocazia efectuării activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. controlul uzării principalelor îmbinări. de starea sistemelor de siguranţă. utilajelor şi instalaţiilor se realizează şi prin perfecţionarea metodelor de reparare. depinde de durata de serviciu a pieselor princip ale ale acestora. atunci când acestea se execută în cadrul întreprinderii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 91 . se recomandă aprovizionarea din timp a acestora. Stabilirea tehnologiei lucrărilor de reparaţii. dintre care mai importante sunt următoarele: Inventarierea utilajelor se efectuează în scopul de a stabili numărul. Întocmirea desenelor care vor sta la baza executării pieselor de schimb. Activitatea de reparare a utilajelor este precedată de o serie de activităţi pregătitoare.

Defectele de execuţie apar în urma neglijării condiţiilor tehnice prescrise şi a nerespectării disciplinei tehnologice în timpul fabricaţiei. Tipuri de defecte. la care nu există documentaţie pentru rezolvarea teoretică a problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale pe baza cărora a fost conceput utilajul sunt insuficiente. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 92 . În atelierele slab dotate cu utilaje. După acest criteriu pot fi de patru tipuri: DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE DE MONTAJ DE EXPLOATARE Defectele de concepţie sunt greu de descoperit şi necesită cunoaşterea bazelor teoretice care au stat la baza construcţiei respective. la maşinile de tip constructiv recent. apelându -se în general la cercetători sau cadre didactice din învăţământul su perior. Defectele de concepţie apar. cu SDV -uri necorespunzătoare şi personal insuficient calificat se produc frecvent asemenea defecte. care trebuie să pună Ädiagnosticul" utilajului sau organului de maşină defect.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Defecţiunile pot fi împărţite du pă diferite criterii însă cel mai important este acela al provenienţei defectului. 17 DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR La apariţia unui defect se pune problema caracterizării defectului din punct de vedere al provenienţei acestuia. Această caracterizare cade în sarcina maistrului sau inginerului de întreţinere. Aceste cunoştinţe permit efectuarea unor calcule de control şi comparative. în general. 1. în vede rea înlăturării cauzei care la produs.

rupere. .răcire insuficientă. .depăşiri de turaţii şi sarcini nominale. . dar totodată poate provoca şi deranjamente. . .presiuni locale. . Tabelul 1 Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Construcţie neadecvată De concepţie Alegerea necorespunzătoare a materialului Ungere necorespunzătoare. Aceste defecte depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea montatorului.). gripare). etc. . Ungere necorespunzătoare. Defectele de montaj apar datorită intervenţiilor manuale. etc. .ambalare necorespunzătoare.coroziune (chimică. . Suprasolicitări mecanice.necoaxialitate.rezistenţă mică (întindere.deteriorări ale suprafeţelor. De execuţie Prelucrare incorectă. în timpul montajului.). .grosimi necorespunzătoare. . Modificarea macrogeometriei Uzuri ale suprafeţelor de alunecare.evacuări insuficiente de căldură. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 93 .cantitate şi calitate necorespunzătoare de lubrifiant.vibraţii.rugozitate necorespunzătoare.rotunjiri de muchii. . compresiune. .procedeu necorespunzător.protejare insuficientă.raport necorespunzător între cotele de gabarit. Tipul defectului Cauze Calculul necorespunzător Exemple de defecte curente .tip de lubrifiant greşit ales. . precum şi exemplificări sunt prezentate sugestiv în tabelul 1. Manipulări necorespunzătoare.rigiditate sau elasticitate necorespunzătoare. . . . . cavitaţie.ipoteze greşite. .grosime neuniformă a pereţilor. care poate corecta anumite defecte în timpul execuţiei. Cauzele defectelor utilajelor şi instalaţiilor.proprietăţi specifice.Principalele cauze ale defectelor. Tehnologie necorespunzătoare.modificări de jocuri.sudură şi tratament neadecvat. circulaţii).cavitaţie (prin şocuri.rezolvare teoretică greşită.eroziune (abraziune. oboseală. . Depozitarea pieselor necorespunzătoare.defecte de formă (ovalitate. .demontări şi montări defectuase. . . . . . Deteriorarea suprafeţelor funcţionale.filtrare necorespunzătoare. conicit ate.procedeu de ungere neadecvat. De exploatare Suprasolicitări termice. . . .zgârieri ale suprafeţelor. . . greu controlabile. . De montaj Aşezare greşită a pieselor. utilajelor şi instalaţiilor. . coroziune. . electrochimică).sistem de ungere necorespunzător.reglare greşită a sistemului de ungere.greşeli mecanice.curăţiri necorespunzătoare. . . .jocuri necorespunzătoare. .duritate necorespunzătoare.tehnologie de turnare necorespunzătoare.

metodele de analizare a maşinilor şi aparatelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 94 . De aceea. măsurile constructive pentru a pune maşinile şi aparatele în stare de funcţionare şi de siguranţă în serviciu. Dintre cauzele enumerate anterior. Prevederea defecţiunilor utilaj ului din activitatea de proiectare. proiectanţii de ut ilaje trebuie să se consulte cu personalul de întreţinere pentru a micşora cheltuielile de întreţinere a utilajelor şi a prevedea eventualele posibilităţi de defectare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avari ilor şi influenţează hotărâtor siguranţa în funcţionare a utilajului. încât să fie necesar un minim de cheltuieli pentru întreţinere. vibraţiile fiind rezultatul unor defecte minore datorate materialului şi fabricaţiei. v ibraţiile sunt considerate ca un instrument util de diagnosticare a stării maşinilor. paralel cu suprafaţa acestuia. Pe de altă parte. Fisurile sunt lărgite şi transformate în crăpături de uleiul care pătrunde în ele şi care dă un efect de pană. La alegerea. de timp pentru întreţinere şi de cheltuieli de întreţinere. În mod normal proiectarea trebuie să satisfacă cerinţele întreţinerii urmând să ţină seama de: măsurile constructive care sunt necesare pentru a proiecta şi construi maşini care într-o anumită perioadă de utilizare să aibă minimum de uzură fizică. 2. subansamble sau chiar dispozitive care trebuie să satisfacă necesităţile producţiei întreprinderii. proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel d e condiţii. Odată cu creşterea vibraţiilor un defect minor este pe cale să devină un deranjament. referitor la carac teristicile producţiei. Este normal ca o maşină să vibreze. iar în cazul ideal chiar nici o cheltuială. Vibraţiile pot fi o consecinţă a echilibrării incomplete a pieselor rotative sau a apariţiei oscilaţiilor autoexcitante a căror frecvenţă nu corespunde cu frecvenţa turaţ iei de regim şi a căror intensitate este foarte mare. Apariţia deranjamentelor datorită oboselii în urma suprasolicitărilor poate avea două variante: apariţia unor fisuri perpendiculare pe suprafaţa de lucru care se propagă în direcţii neregulate la supr afaţă: propagarea fisurilor în grosimea peretelui piesei. vibraţiile şi deranjamentele provocate de oboseala materialului. Compartimentul de întreţinere este pus în situaţia de a proiecta piese de schimb. sunt deosebit de importante pentru coordo natorul activităţii de întreţinere. ca urmare a suprasolicitărilor de orice fel. ţinând seama de întreţinerea lor şi pentru lămu rirea cauzelor avariilor la utilaje. în timpul planificat pentru durabilitatea maşinii.

. piesele electrice să fie plasate în spaţii separate şi protejate contra vibraţiilor. în funcţie de schema constructivă. darea formei adecvate organelor de maşină astfel ca acestea să fie ferite de murdărire. cum sunt cuplajele de alunecare. sistemul de ungere adoptat să permită o întreţinere uşoară. demontării şi montării pieselor. prevederea unor dispozitive de siguranţă încorporate. trebuie să se urmărească câteva elemente practice legate de facilitatea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii: dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie să fie făcută astfel ca durabilitatea.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Când se studiază un proiect al unui nou aparat sau utilaj. ghidaje etc. prevederea unor deschideri şi capace care să dea o bună vizibilitate şi să nu necesite scule speciale pentru intervenţii. marcarea pieselor constructive. accesibilitatea bună la locurile de lubrifiere. Aceasta uşurează alcătuirea ciclurilor de repa raţii. durabilitatea pieselor plasate în locuri mai greu accesibile trebuie să fie mai mare ca a pieselor mai uşor de înlocuit. organe de înzăvorâre etc. materialele utilizate în construcţia utilajului trebuie să realizeze un echilibru între costul acestuia şi cheltuielile de întreţinem şi exploatare. sistemele hidraulice să fie echipate cu clapete de verificare în toate locurile unde sunt necesare verificări pentru a constata existenţa defecţiunilor. numărul cât mai mic de locuri de gresare. ale sistemelor hidraulice şi electrice uşurează descoperirea defectărilor. prafului. accesibilitate bună la toate piesele în scopul descoperirii defectelor. fluxul corect de agent de răcire. care nu cer supraveghere şi au posibilităţi simple de control. folosirea de lagăre. pulverizării uleiului etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 95 .. întreţinerea şi prevederea pieselor de schimb. ştifturile forfecabile. lor să fie aproximativ egală sau un multiplu al durabilităţii celei ma i mici. utilizarea de preferinţă a organelor de maşină identice decât a celor diferenţiate. disjunctoarele de protecţie.

c).) se verifică: modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie. furtune. starea garniturilor. angrenajelor. de determinare a cauzelor defecţiunilor nu este posibilă datorită diversităţii utilajelor. din cuplaj. jocurile la rulmenţi. organele consumatoare de energie funcţio nează.. existenţa gripărilor. sensul corespunzător al rotaţiei. b). Dacă consumatorul de energie conţine elemente hidraulice se verifică: modul de circulaţie al uleiului până la pistoane. ventilele de reglare. angrenajelor. scăpările în sistem. ventile etc. Descoperirea defecţiunilor şi stabilirea cauzelor acestora. temperatura rulmenţilor arborelui principal. Defecţiuni Ia utilaje. starea filtrelor. Dacă sursa de energie este în general un motor electric se urmăreşte: funcţionarea motorului (zgomote suspecte. ambreiajelor. siguranţele. De aceea ne vom limita la indicarea câtorva reguli simple în căutarea defecţiunilor. sisteme de reducere a presiunii şi de siguranţă. reguli ce pot servi ca ghid pentru alcătuirea unor instrucţiuni proprii pentru utilajul sau grupa de utilaje respectivă. supapelor ventilelor. Dacă transmisia energiei este asigurată de instalaţii hidraulice (conducte. sensul de rotaţie şi starea motorului. Dacă consumatorul de energie nu conţine elemente hidraulice. pompă. lanţuri. turaţia corespunzătoare. etanşeitatea conductelor şi furtunelor. funcţionarea sistemului de ungere şi lubrifiantul. indicii că merge în două faze).Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. Dacă sursa de energie este constituită.1. echilibrarea maşinii. Se va urmări dacă: sursa de energie funcţionează. se verifică: mişcarea de rotaţie.. îmbinările. sistemul de conducte hidraulice şi pistonul pentru a constata dacă nu există aer în sistem. Elaborarea unor procedee cu valabilitate generală. modul de funcţionare al cuplajului. 3. a). pe lângă motor electric. soluţiilor constructive adoptate şi condiţiilor de funcţionare deosebite. rulmenţii şi fusurile arborilor. se urmăreşte: presiunea şi debitul fluidul ui. cuplaje. se verifică: starea curelelor. existenţa unor zgomote anormale şi vibraţii. cuplajelor etc. Dacă transmisia se face prin curea. ungerea ghidajelor. angrenaje etc. transmisia energiei este asigurată. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 96 . funcţionarea ventilelor. funcţionarea ventilelor de reglaj.

a faptului că deranjamentul sa produs după un număr de reparaţii şi ore de funcţionare.). relativ simple. verificarea tuturor îmbinărilor. Determinarea stării pieselor din apropierea lagărului propriu -zis (arbore etc. Studierea şi completarea instrucţiunilor de întreţinere şi funcţio nare a utilajelor ce conţin lagăre în vederea prevenirii eventualelor defecţiuni.). Iniţial se examinează sursa de energie şi nu se demontează o parte din sistem fără a şti motivul precis pentru care o demontăm (evi tam astfel deteriorările în timpul intervenţiei). Controlul stării sistemului de ungere şi a modului său de funcţionare prin: verificarea critică a schemei de ungere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: este necesar să se urmărească energia de la sursă la elementele care consumă şi să se descopere unde este întrerupt lanţul cinematic. În unele cazuri. dispozitivelor de dezaerare etc. a supapelo r. Se procedează în felul următor: Constatarea stării maşinii înainte de apariţia defecţiunii.). încălzire etc. Cercetarea aspectelor avariei. Un astfel de exemplu îl constituie lagărele de alunecare radiale şi axiale. Electricianul trebuie să raţioneze logic şi să aplice o metodă care să -i permită să divizeze un sistem în numeroase circuite şi să verifice pe fiecare din ele în mod corect. când este posibil ca să funcţioneze maşina fără să se pună în mişcare motorul. organe de maşini. prin întrebări adresate salariaţilor care exploatează utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defecţiunea (trepidaţii. Defecţiuni la organe de maşini. controlul fiecărei conducte. precum şi a sistemelor care trebuie să semnalizeze defectarea lagărului sau modificarea condiţiilor de funcţionare ale acestuia.2. la circuitele electrice este necesar să se lucreze cu schema în faţă.. În cele ce urmează se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defecţiuni apărute la lagăre dar se poate generaliza la diferite organe de maşini. Răspunsurile la aceste întrebări vor trebui interpretate critic de către personal cu experienţă. Avarierea lor poate apărea şi la utilaje noi sau după reparaţie şi perturbă considerabil procesul de producţie. In vederea depistării eventualelor modificări care au survenit după montarea utilajului. zgomote. a frecvenţei defecţiunii. sunt hotărâtoare pentru siguranţa în funcţionarea maşinilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 97 . controlul corespondenţei schemei de ungere cu situaţia de pe utilaj. 3. se poate verifica partea electrică simulând mişcările mecanice (rotiri manuale etc. a condiţiilor de exploatare în care s-a produs avaria.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. În normative sunt prevăzute pentru fiecare maşină. se indică numărul de ore necesar reparaţiilor. propunerile secţiilor şi sectoarelor care exploatează maşina. utilajelor şi instalaţiilor într -un an. nu mărul de schimburi. subgrupei şi a tipului de fond fix. numărul de schimbări. Timpul de staţionare în reparaţie (zile lucrătoare) pe fel de operaţii este orientativ. Această activitate presupune rezolvarea a două probleme: determinarea datelor calendaristic e la care va avea loc fiecare intervenţie tehnică asupra utilajului considerat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 98 . utilajul sau instalaţia. poate. varia de la o reparaţie la alta şi de la o societate comercială la alta. costul şi intervalul în care se fac reparaţiile. condiţiile de exploatare. iar stabilirea. Pentru executarea reparaţiilor prin sistemul de reparaţii preventiv planificat întreprinderile de producţie industrială întocmesc un plan de reparaţii. utilaj sau instalaţie pe această perioadă formează: Planul anual de reparaţii IMPORTANT La întocmirea planului. timpul de staţionare în reparaţii. 18 PLANIFICAREA REPARĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. precum şi termenele de începere şi de terminare a acestor reparaţii. Planul anual este apoi transpus în graficul anual în care cuprinde toate reparaţiile maşinilor. felul producţiei (de unicate. întocmirea structurii ciclului de reparaţii a unui utilaj. ultima reparaţie executată. Pe baza planificării cuprinse în p lanul anual se elaborează planurile lunare. Reparaţiile accidentale nu se includ în planul de reparaţii întrucât orice accident este un fenomen ocazional. anual de reparaţii se ţine seama de: starea tehnică a utilajului rezultată din constatările făcute cu ocazia ultimului control planificat. Reparaţiile se planifică pentru o perioadă de un an calendaristic. ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare). categoria şi durată . durata de serviciu normată (ani/mii ore). reparaţiilor necesare fiecărei maşini. utilaj şi instalaţie în parte codul de clasificare. în serie sau în masă) şi precizia cerută. De asemenea. în funcţie de posibilităţile şi pregătirea reparaţiei de care dispune unit atea deţinătoare. costul în procente al reparaţiilor din valoarea de înlocuire (exemplificări în tabelul 14). întâmplător. denumirea categoriei grupei.

inclusiv durata uneia dintre ele. relaţia de calcul a numărului de intervenţii de acelaşi fel se determină cu relaţia: Nit = Dcr / dit ± Nit · dit / dit în care: Dcr reprezintă durata ciclului de reparaţii. Rc1 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad I. 1. Pentru a întocmi o structură a unui ciclu de reparaţii este nevoie să se stabilească mai întâi numărul de intervenţii de acelaşi fel. Rc2 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad II. utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare. în ore lucrate. în care: Rk este intervenţia pentru reparaţia capitală. Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. între două reparaţii capitale. de obicei ultima. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 99 . Nit reprezintă numărul intervenţiilor de acelaşi fel. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. în general. până la prima reparaţie capitală. Fig. 1). Odată stabilit numărul de intervenţii tehnice de acelaşi fel se poate trece la întocmirea structurii ciclului de reparaţii (fig. 6 -12 reparaţii curente de gradul 1 şi 27 -72 revizii tehnice. un ciclul de reparaţii cuprinde o reparaţie capitală. 2 -3 reparaţii curente de gradul 2. Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină. Ciclul de reparaţii. în funcţie de tipul producţiei. pentru maşina. dit reprezintă durata de timp între două intervenţii de acelaşi fel. sau. ţinân d cont de numărul intervenţiilor de acelaşi fel şi de duratele de timp dintre acestea. Rt este intervenţia pentru revizia tehnică. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. Porn ind de la faptul că orice intervenţie de grad superior le conţine pe toate celelalte inferioare ei.

ds ± durata unui schimb. în zile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 100 . Relaţia după care se determină durata ciclului de reparaţii este următoarea: Dcr = (TRK / Ds · Ns + tsi · ni)· Kcld în care: TRK este timpul de funcţionare al utilajului între două reparaţii capitale. se determină intervalul de timp. în ore. relaţia: Durata de execuţie a unei reparaţii exprimată în zile calendaristice este dată de D = tn / Nm·ds·ns·K în care: tn este timpul normat. Ds este durata unui schimb de lucru. tsi ± timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii. în zile calendaristice. exprimat în ore. pentru executarea unei anumite intervenţii la un anumit utilaj. ţinând cont de data calendaristică la care a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. Acest interval de timp se determină în zile calendaristice după următoarea relaţie: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII T = (H·n / Ds · Ns + tsi )· Kcld în care: T este intervalul de timp. Ns este numărul de schimburi. ± celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii ca şi în relaţia precedentă.Pentru întocmirea planului de reparaţii este necesar să se determine durata ciclului de reparaţii în zile calendaristice. Kcld este coeficientul de transformare din zile efective în zile calendaristice. K ± coeficientul planificat de îndeplinire a normelor. Pentru fiecare intervenţie tehnică care urmează a fi executată pentru anul pentru care se întocm eşte planul de reparaţii. în zilele lucrătoare. Planul de reparaţii se întocmeşte pentru fiecare utilaj în parte. începând cu ziua când a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. tsi este timpul maxim admis de staţionare în fiecare intervenţie tehnică. H ± timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive. exprimată în ore. în ore. ni este numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii. ns ± numărul de schimburi. de la ultima intervenţie din anul precedent până la o anumită intervenţie din intervalul precedent. Nm ± numărul de muncitori din formaţia de lucru care ex ecută intervenţia tehnică.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 101 . 2. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. Relaţia care stabileşte mărimea stocului de piese de schimb este următoarea: Sps = Df · Cmz / Nz în care: Df este durata ciclului de fabricare a pieselor de schimb sau de aducere a lor de la furnizor. necesare bunei desfăşurări a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor. În vederea îmbunătăţirii activităţii de organ izare a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor se recomandă nominalizarea prin planurile anuale a tuturor reparaţiilor capitale necesare. conform normativelor ( FT 1). şi de la ultima reparaţie capitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. Până la prima reparaţie capitală. între acestea. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. cu precizarea necesarului de piese de schimb.023. se va acorda atenţie respectării graficelor de realizare a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor curente. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1. Cmz ± consumul mediu zilnic de piese de schimb pentru activitatea de reparaţii. Pe toată durata de serviciu. o atenţie deosebită trebuie acordată stocurilor de piese de schimb. strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig. 2).Împreună cu desfăşurarea acestor activităţi. Un exemplu practic de stabilire a ciclului de reparaţii pentru un strung revolver codificat în normative 405. 0 cu o durată de serv iciu normată de 120 000 de ore este prezentat în figura 2. a executantului şi a termenelor de realizare a acestora. Ciclul de reparaţii pentru un strung revolver. Odată cu aceasta. Nz ± numărul de zile lucrătoare din cadrul unei luni.

utilajelor şi a forţei de muncă necesare. au fost elaborate mai multe sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor: SISTEME DE REPARAŢII DUPĂ NECESITATE PE BAZA CONSTATĂRILOR CU PLANIFICARE RIGIDĂ PREVENTIV PLANIFICAT Sistemul de reparaţii executate după necesitate este cel mai simplu sistem de organizare a reparaţiilor. DEZAVANTAJE necunoaşterea datei de scoatere din funcţ ie a utilajului care poate avea şi caracter de avarie cu consecinţe grave. După acest sistem. neeconomice asupra producţiei. Pornind de la aceste cerinţe.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. în vederea pregătirii materialelor. 19 SISTEME DE ORGANIZARE A REPARĂRII Pentru a se evita uzura excesivă a utilajelor şi a preveni ieşirea accidentală din funcţiune a acestora.5²2 ori faţă de cheltuielile în sistemul de reparaţii preventiv planificate. determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparaţiilor. şi numai din cauza uzării avansate a pieselor. creşterea cheltuielilor de rep araţii de 1. ale căror obiective principale sunt: cunoaşterea datei calendaristice a scoaterii din funcţiune a utilajului pentru reparaţii. reducerea duratei de serviciu a utilajului şi volum sporit de reparaţii. maşina. deci neplanificat. au fost elaborate sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor. stabilirea din timp a felului reparaţiilor ce trebuie efectuate şi a duratei de execuţie. datorită uzurii sporite a organelor de maşini. utilajul sau instalaţia se repară atunci când nu mai pot fi menţinute în exploatare. variaţii însemnate în capacitatea de lucra a utilajelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 102 .

precum şi repararea sau înlocuirea pieselor şi organelor componente la terme nele stabilite. în urma unei supravegheri atente a modului de funcţionare a utilajelor de către personal specializat.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Acest sistem este considerat învechit şi neeconomic nu se mai recomandă să fie aplicat. piesă sau element în parte se determină duratele de funcţionare corespunzătoare între două reparaţii exprimate în număr de ore de funcţionare. piesele şi elementele maşinilor. Sistemul de reparaţii pe baza constatărilor. mai nou în practică se folosesc doar două sisteme. În urma constatărilor efectuate. felul reparaţiilor ce trebuiesc executate. utilajul sau instalaţia va fi scoasă din serviciu pentru reparaţii (structura ciclurilor de reparaţii). la toate organele. La acest sistem de reparaţii. Pe baza acestor uzări şi în raport cu limitel e maxime de uzuri admise pentru fiecare organ. precum şi de dinamica şi specificul întreprinderilor. precum şi conţinutul acestora. pe baza căreia se va stabili starea lor de funcţionare. Acest sistem constă în stabilirea datelor de oprire a utilaj elor pentru intrarea în reparaţii. pentru executarea reparaţiilor la anumite perioade stabilite. independent de starea lor tehnică. rezultatele acestora se vor trece în cadrul unei fişe întocmite pentru fiecare utilaj în parte. data intrării în reparaţie a utilajului. Ţinându -se cont de importanţa serviciilor de întreţinere şi reparare. se stabileşte şi termenul la care se face revizia următoare. utilajului şi a instalaţiei. volumul şi termenele reparaţiei planificate depind de starea maşin ii. precum şi volumul reparaţiei pregătindu -se din timp piesele de schimb şi materialele necesare. cu ocazia unei revizii executate la un utilaj. fişe ce va conţine informaţii despre: felul defecţiunilor constatate. utilajelor şi instalaţiilor. Sistemul de reparaţii pe bază de constatări este sistemul prin care. Sistemul de reparaţii preventiv-planificat se bazează pe determinarea cât mai exactă a variaţiei uzărilor în timp. utilajelor şi instalaţiilor din funcţ iune. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă prevede scoaterea obligatorie a maşinilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 103 . Aceste durate de funcţionare sunt folosite pentru stabilirea terme nelor la care maşina.

Astfel. Planificarea se face în mod rigid având la bază normative de reparaţii care sunt realizate avându -se în vedere condiţiile exploatării utilajelor exis tente din întreprinderea respectivă. se creează condiţii favorabile pentru planificarea exactă a cheltuielilor efectuate (materiale. efecte nefavorabile asupra calităţii repara ţiilor şi a costurilor aferente acestor activităţi. pentru o perioadă mai mare de timp. Sistemul prevede scoaterea obligatorie din funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor care urmează să intre în reparaţii la anumite perioade. Recomandare: Acest sistem se aplică acolo unde siguranţa în funcţionare trebuie menţinută cu orice preţ. care au fost pregătite din timp. piese de schimb. iar exploatarea lor se face în condiţii identice. a utilajelor. la perioadele planificate este posibilă înlocuirea automată a pieselor şi subansamblelor uzate cu elemente noi sau recondiţionate. limitele de uzură ale utilajului se menţin aceleaşi. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă. un timp îndelungat .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE cunoaşterea din timp a datei de intrare în reparaţie şi felul reparaţiilor ce trebuie executate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 104 . manoperă) . metodele aplicate pot fi raţionalizate şi corectate pe baza observaţiilor sistematice a reparaţiilor efectuate. Tehnologia aplicată şi elaborată anticipat. AVANTAJE reparaţiile se fac în timp scurt şi predeterminat . apar greutăţi în comandarea şi confecţionarea pieselor de schimb şi în folosirea raţională a forţei de muncă. stabilite independent de starea tehnică a pieselor componente. posibilitatea comandării din timp a pieselor de schimb necesare activităţii de întreţinere şi reparare. Sistemul poate fi aplicat în condiţii bune la întreprinderile care au un număr mare de maşini de acelaşi tip. stabi leşte precis operaţiile de reparaţii ce urmează să fie executate. DEZAVANTAJE nu permite elaborarea unui plan de reparaţii .

control şi reparare care: se efectuează în mod periodic. deoarece este cel mai modern sistem de reparaţii. când se produc variaţii mari ale regimurilor de funcţionare (mărirea sau micşorarea numărului de schimburi. a duratei de execuţie a acestora şi a costurilor de producţie. influenţând pozitiv asupra calităţii reparaţiilor. şi anume: y caracter profilactic. CONCLUZIE Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat este un ansamblu de măsuri de întreţinere. urmăreşte prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei avariilor. norma de reparaţie se modifică. fapt ce conduce la efectuarea reparaţiilor la termene necorespunzătoare: fie prea devreme (cheltuieli ridicate). în cazul în care se constată că la termenul respectiv nu este nevoie să se facă reparaţia programată. utilajului sau instalaţiei din funcţiune şi în posibilitatea unei mai bune organizări şi pregătiri a reparaţiei şi a planificării lucrărilor de reparaţie pentru orice termen. urmăreşte menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor o perioadă de timp cât mai mare. la intervale de timp bine det erminate. sau repartiţia poate fi înlocuită printr -o reparaţie mâi mică sau mai mare. funcţionare îndelungată sau pe perioade scurte cu parametri ridicaţi etc. fie avarii datorită uzurii pronunţate a unor piese. Sistemul a fost introdus în toate întreprinderile din ţara noastră. Aceste două caracteristici ale sistemului preventiv -planificat imprimă sistemului o superioritate evidentă faţă de sistemul pe baza constatărilor. Astfel. Prin elaborarea acestui sistem s -a urmărit asigurarea unui dublu caracter întregului ansamblu de măsuri de întreţinere şi reparare. cu motivarea corespunzătoare. utilajului sau instalaţiei. bazat pe existenţa normelor tehnico -ştiinţifice. se efectuează la date calendaristice stabilite dinainte. prin care să se prevină posibilitatea apariţiei unei uzuri premature. datorită căreia utilajul să fie scos din funcţiune înainte de expirar ea duratei normale de funcţionare. Caracterul planificat este dat de faptul că diferitele lucrări de întreţinere şi reparare pe care le conţine sistemul. y caracter planificat.) se produce fie consum nejustificat de piese de schimb şi materiale pentru reparaţii. Sistemul admite şi impune modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu rezultatul verificărilor şi ale controlului planificat al maşinii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 105 . Caracterul profilactic rezultă din faptul că acest sistem prevede adoptarea unor măsuri de întreţinere şi control. fie cu întârziere (posibilitatea scăzută de recuperare cu aceleaşi cheltuieli a parametrilor iniţiali ai utilajului). Sistemul de reparaţii preventiv -planificat. Avantajele principale ale acestui sistem constau în evitarea ieşirii neprevăzute a maşinii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE lipsa unor normative privind ciclurile de reparaţii adaptate situaţiei reale d in întreprindere.

AVANTAJE permite efectuarea reparaţiilor pe baza unei documentaţii bine întocmite. metoda după revizie. sunt următoarele: Întreţinerea şi supravegherea zilnică se execută de către persoanele care lucrează pe utilajele din secţiile de producţie. Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat se poate efectua cu ajutorul a două metode: metoda standard. care se execută în cadrul sistemului reparaţiilor p reventive planificate. potrivit unei documentaţii tehnice. fără a se face înlocuiri de piese. ridică nejustificat costul reparaţiilor. are eficienţă ridicată pentru întreprinderile care au în dotare un numă r mare de maşini şi utilaje. pentru fiecare din acestea în parte. Metoda standard constă în faptul că fiecare utilaj sau instalaţie intră în reparaţii la intervale de timp dinainte stabilite. Metoda după revizie constă în faptul că volumul şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei revizii tehnice. fără ca starea lor tehnică să impună acest lucru. cu ocazia efectuării reviziei tehnice. indiferent de starea de funcţionalitate a utilajului în momentul intrării în reparaţie. Pentru stabilirea felului reparaţiilor ce vor fi executate se întocmeşte mai întâi ciclul de reparaţii al fiecărei categorii de utilaje în parte. sau de către persoane specializate în executarea acestor operaţii. DEZAVANTAJE necesită un volum mai mare de muncă pentru întocmirea documentaţiei tehnice necesare aplicării metodei.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. categoriile de reparaţii (FT 2). Felul. este uşor de aplicat. 20 METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT 1. Metode de organizare a reparării. Conform normelor în vigoare. Avantajul metodei constă în faptul că permite constatarea gradului de uzură a utilajului. la acele utilaje pentru care se execută activităţi de reparaţii. volumul şi conţinutul reparaţiilor care vor fi efectuate au un caract er standard. evitându -se executarea reparaţiilor la acele utilaje unde starea lor tehnică nu impune acest lucru. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 106 . În cadrul activităţii de întreţinere şi supraveghere zilnică se urmăreşte înlăturarea micilor defecţiuni ale utilajului.

utilajului sau instalaţiei şi a principalelor. parţială a unor subansambluri uzate. În funcţie de mărimea intervalului de timp d e funcţionare între reparaţii. în scopul determinării stării tehnice a maşinii. următoarele operaţii: repararea sau înlocuirea lagărelor sau a rulmenţilor. La reparaţiile curente de gradul 2 volumul lucrărilor este mai mare. de importanţa lucrărilor ce se execută şi volumul pieselor şi subansamblurilor reparate. precizia de funcţionare etc. de pe suprafeţele de ghidare şi ajustarea penelor şi a adaosurilor. verificarea şi reparaţia dispozitivelor de ungere şi răcire. recondiţionate sau înlocuite. recondiţionarea sau înlocuirea unor piese componente sau chiar înlocuirea. înaintea unei reparaţii curente sau capitale. Reparaţia curentă (Rc ) (FT 2) reprezintă ansamblul de măsuri luate pentru înlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate ale maşinilor. executându -se în afară de lucrările de mai sus şi. recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate de mică importanţ ă. utilajelor şi instalaţiilor în vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale acestora.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CATEGORII DE REPARAŢII ÎNTREŢINERE ŞI SUPRAVEGHERE REVIZIE TEHNICĂ (Rt) REPARAŢIE CURENTĂ (Rc) REPARAŢIE CAPITALĂ (Rk) GRADUL I (Rc1) GRADUL II (Rc2) Revizia tehnică Rt (tabelul 1) cuprinde operaţiile ce se execută. se pot executa şi unele operaţii de reglare şi consolidare a unor piese şi subansambluri. Reparaţia curentă cuprinde lucrările ce se execută periodic.  reparaţii curente de gradul 2 (Rc2). schimbarea uleiului. spălarea. Aceste revizii tehnice fiind de scurtă durată este indicat să se execute când maşinile sunt oprite (în schimburile nelucrătoare). repararea sau înlocuirea aparatajului de pornire. reparaţiile curente se împart în :  reparaţii curente de gradul 1(Rc1). reglajul echipamentului electric. verificarea şi repararea pieselor motorului electric. în cadrul reviziei tehnice. în scopul înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorări locale prin repararea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 107 . asigurându -se funcţionarea normală a maşinii până la prima reparaţie planificată. reglarea sistemului de comandă electric şi hidraulic. răzuirea loviturilor. La reparaţiile curente de gradul 1 se execută următoarele operaţii: reparaţia apărătorilor. Pe lângă determinarea stării tehnice. vopsirea. spălarea pieselor provenite de la mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă. în mod planificat. sistemul de ungere şi de răcire. Totodată se verifică instalaţiile de comandă. pentru a se asigura în continuare funcţionarea normală a acestuia. operaţii ce urmează a se efectua cu ocazia primei reparaţii planificate.

iar cele săptămânale de persoane specializate. Mica inspecţie 2 ± 6 luni Inspecţie generală Constată şi remediază defecţiunile mici. 6 luni ± 2 ani Controlul de calitate Prevederea opririlor şi defecţiunilor. .Se face curăţirea. repararea batiurilor sau a pieselor de bază. care nu mai pot funcţiona în condiţii de siguranţă şi precizie. . înlăturarea micilor defecţiuni. în scopul menţinerii parametrilor nominali şi preîntâmpinării ieşirii maşinii sau utilajului din funcţiune înainte de termen. demontarea parţială sau totală.Se execută asupra maşinilor cu indice mare de utili zare.). supraveghere. reglaje. curele etc. uzuri ale echipamentelor de antrenare (came. lanţuri. Să constate şi să elimine cauzele care ar putea conduce la apariţia unor eventuale defecţiuni. după expirarea ciclului de fun cţionare prevăzut în normativ. de importanţă mare pentru fabricaţie.Necesită oprirea instalaţiei cu acordul compartimentului de producţie pentru a nu periclita realizarea planului de producţie. montarea pe fundaţie. răzuirea pieselor supuse la frecare. sau subansambluri componente ale maşinii. ungere.De cele mai multe ori nu necesită oprirea instalaţiei. . probele şi rodajul mecanic (atun ci când este cazul). Se execută la cererea unităţii de producţie când utilajul a început să se abată de la parametri iniţiali sau după o ins pecţie generală. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 108 .Această inspecţie permite obţinerea unui mare volum de informaţii care trebuie consemnate şi utilizate la întocmirea programelor de inspecţie. ungerea şi reglajul. etc. utilajului sau instalaţiei. care trebuie să lucreze în condiţii foarte dure. remontarea. .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Conţinutul şi modul de executare a reviziilor tehnice. jocurile vizibile. Descoperirea defecţiunilor înainte ca acestea să afecteze calitatea produsului. înlocuirea sau reparaţia echipamentului electric. Tabelul 1 Tipul operaţiei Examinare Ce urmăreşte Să constate şi să elimine cauzele care ar putea produce o funcţionare necorespunzătoare. vopsirea suprafeţelor exterioare. . şi redarea în funcţiune. respectiv a unuia sau mai multor agregate. verificarea preciziei de lucru. pe lângă lucrările prevăzute la reparaţiile curente se execută: demontare de pe fundaţie. În cadrul reparaţiei capitale. .Cele zilnice se fac de operator. Când se face Zilnic şi săptămânal Cum se face Curăţire. Se urmăreşte zgomotele anormale în timpul funcţionării. Reparaţia capitală (Rk) (FT 2) reprezintă gama de lucrări ce se execută în mod planificat. recondiţionarea sau înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate. cu cost mai mare de funcţionare.

). inundaţii. incendii. exploatarea neglijentă. utilajului sau instalaţiei respective. O dată cu efectuarea reparaţiilor capitale se pot aduce unele îmbunătăţiri şi modernizări. reparaţiile neexecutate la timp. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească 60% din valoarea de înlocuire a maşinii. fiind impuse de scoaterile neprevăzu te din funcţiune a acestora datorită unor căderi accidentale. elasticitate etc. Reparaţiile de renovare se efectuează la utilajele care au trecut prin mai multe reparaţii capitale şi au un grad ridicat de uzură fizică. inclusiv cheltuielile pentru îmbunătăţiri şi modernizări să nu depăşească valoarea maximă de mai sus. Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoacă schimbarea structurii materialelor şi deci a caracteristicilor mecanice (rezistenţă. reparaţiile de avarii. reparaţiile de renovare. Cu ocazia acestor reparaţii. reparaţiile executate necorespunzător.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII IMPORTANT Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa 50% din pie sele componente. În afara intervenţiior tehnice cuprinse în sistemul preventiv -planificat. se recomandă şi efectuarea unor lucrări de modernizare a utilajului. Reparaţiile accidentale (Ra ) sunt intervenţiile care se efectuează la intervale de timp nedeterminate. în cadrul întreprinderilor se mai execută şi alte tipuri de intervenţii tehnice cum sunt: reparaţiile accidentale. cu condiţia ca valoarea totală a reparaţiei capit ale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 109 . Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defectează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale: cutremure. întreţinerea necorespunzătoare. etc.

în timpul scoaterii de pe fundaţie. Metoda lucrărilor simultane constă în defalcarea lucrărilor de reparaţii pe mai multe grupe de operaţii şi se încredinţează fiecare grupă de operaţii unei echipe specializate. pentru a căror deplasare nu există mijloace de transport necesare. Operaţiile desfăşurându -se în paralel se scurtează simţitor timpul total de reparaţie. dereglări. Această metodă permite o specializare a personalului muncitor în executarea unor anumite operaţii şi aplicarea unei tehnologii unitare de reparare. Metode de executare a reparaţiilor. Metoda aceasta se poate aplica însă şi pentru maşinile şi utilajele mici de ateliere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. Reparaţia se execută în repausul programului de muncă. iar când utilajul este exploatat în trei schimburi. utilajelor şi instalaţiilor mari. la care este o rganizată deplasarea echipelor reparatoare împreună cu sculele necesare la locul de amplasare a lor în plus. Subansamblurile demontate se recondiţionează în atelierele de reparaţii şi se păstrează devenind astfel subansambluri de rezervă pentru viitoarele reparaţii. reparaţia se execută în repausul dintre schimburi. se poate mic şora precizia de la lucru etc. deteriorări. Pentru fiecare fel de reparaţie. Metoda executării reparaţiilor în timpul repausului se aplică la executarea reparaţiilor maşinilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 110 . În acest fel se poate aproviziona un stoc minim de subansambluri care pot fi montate atunci când este nevoie. pe subansambluri. Metoda lucrului în schimburi continue este metoda în două sau trei schimburi. transportului şi al reintroducerii pe fundaţie. reparaţia se execută parţial. în raport cu volumul lucrărilor de executat şi condiţiile de execuţie. utilajul sau instalaţia în reparaţie se scoate din funcţiune numai în perioada necesară pentru demontarea şi montarea subansamblurilor respective.). se vor putea alege una din următoarele metode de reparaţii: Metoda reparaţiilor pe loc . se pot întâmpla accidente. Metoda necesită însă o tehnologie bine întocmită pentru a se evita suprapunerile dintre operaţii. astfel că în fiecare repaus se repară un subansamblu. se aplică în cazurile când există mai multe maşini şi utilaje identice. Înlocuirea subansamblurilor gata reparate aduce o scurtare simţitoare a duratei reparaţiilor. utilajului sau instalaţiei să se realizeze într -un termen foarte scurt (accidente. Metoda reparaţiilor prin înlocuirea de su bansambluri . astfel: când utilajul este exploatat într -un schimb sau două. care se aplică în general la reparar ea maşinilor. Creşterea calităţii lucrărilor de reparaţii şi reducerea duratei de execuţie a acestora depinde foarte mult de metoda utilizată în executarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. sau a căror deplasare este costisitoare. utilajelor şi instalaţiilor care nu pot fi scoase din procesul de producţie. care se aplică ori de câte ori trebuie ca reparaţia maşinii. deoarece maşina. Avantajul acestei metode constă în aceea că suprimă cheltuielile şi intervalele de timp consumate cu transportul utilajelor de la locul de producţie până la atelierul de reparaţii. strangulări în producţie etc.

mortalitatea.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. probabilitatea de a avea o înlocuire sau mai multe în locuiri într -o perioadă de timp. dintre care cei mai utilizaţi sunt următorii: funcţia de supravieţuire. probabilitatea condiţionată de avarie. 21 ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. durata medie de viaţă. Definiţie: Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării utilajelor d in dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . Funcţia de supravieţuire v(t) exprimă ponderea utilajelor rămase în funcţiune la momentul t din totalul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii În acest sens. datorită ieşirilor accidentale din funcţiune. Acest indicator se determină cu relaţia: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. Noţiuni de optimizare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 111 . teoria uzurii aleatoare foloseşte o gamă largă de indicatori de uzură aleatoare. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. probabilitatea de avarie.

1. Acest indicator se determină cu relaţia : I(t) = 1 ± v(t) Mortalitatea utilajelor m(t) exprimă numărul utilajelor ieşite din funcţiune între două momente consecutive de timp (t-1.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pe baza cunoaşterii funcţiei de sup ravieţuire se poate determina probabilitatea contrară I(t). Reprezentarea grafică a funcţiei de supravieţuire. Fig. b).t) faţă de numărul utilajelor existente în funcţiune la momentul t. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 112 . sau urmează o lege de distribuţie exponenţială v(t) = e-Įt. t). care exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune la momentul t faţă de momentul 0. Relaţia de calcul este următoarea: pc(t) = [n(t-1) ± n(t)] / n(t-1) Uzura utilajelor poate fi aproximativ constantă v(t) = 0. 1. a). n(t) ± numărul utilajelor la momentul t. 1. (fig. Probabilitatea de avarie p(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în intervalul (t-1. Relaţia de calcul este următoarea: p(t) = n(t-1) ± n(t) / n(0) Probabilitatea condiţionată de avarie p c(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în perioada (t-1. (fig. acest indicator se determină după relaţia: m(t) = n(t-1) ± n(t) în care: n(t-1) este numărul utilajelor la momentul t-1.t) faţă de numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0.

fapt ce determină scoaterea lui din funcţionare şi înlocuirea cu un utilaj nou. întreţinere şi funcţionare actualizate. întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu mini m de achiziţie. Alegerea tipului optim de utilaj care urmează să fie înlocuit. Alegerea momentului optim de înlocuire a utilajelor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune. cu altul nou ceea ce presupune alegerea tipului optim de utilaj care -l va înlocui pe cel scos din funcţiune. întreţinere şi reparare este următoarea: k = ( Ai + Cij ) / m·n în care: Ai sunt cheltuielile de achiziţionare a utilajului la achiziţia i.2. Relaţia costului mediu de achiziţie. Acest moment optim se determină cu ajutorul următoarei relaţii de calcul: Cn+1 > (A + Cj ) / Ȗ j-1 în care: Cn+1 ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în anul n+1 de funcţionare. A ± reprezintă cheltuielile de achiziţie a utilajului la ultima achiziţionare. sau cu alte cuvinte a acelui moment de la care funcţionarea utilajului nu mai este eficientă. 3. Ȗ = 1 /1+d. Aceste utilaje cu caracteristici t ehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 113 . m este numărul de achiziţionări ale utilajului. După stabilirea costului mediu pentru fiecare utilaj care ar putea fi achiziţionat. din mai multe tipuri de utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare. se alege utilajul cu costul mediu minim de achiziţie. întreţinere şi reparare. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de viaţă. Funcţionarea în condiţii de eficienţă a utilajelor este limita tă în timp. Cij sunt cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în achiziţionarea i şi în anul j de funcţionare. unde d reprezintă procentul de taxe şi dobânzi cumulate. Cj ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare în anul j de funcţionare al ultimei achiziţii. folosit în scopul actualizării cheltuielilor. Rezultă că momentul optim de înlocuire este dat de anul anterior celui pentru c are cheltuielile de întreţinere şi reparare depăşesc suma cheltuielilor de achiziţie. deoarece de la un moment dat uzura fizică a acestuia impune efectuarea unor cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea acestuia foarte mari. n este numărul de ani de folosire a utilajului între două achiziţionări. Se pune deci problema a legerii momentului optim de înlocuire.

02 mm/1000mm) . Înainte de pornirea utilajului trebuie luate o serie de măsuri de siguranţă . Aceste probe constau în: verificarea geometrică a dimensiunilor. ferit de curenţii de aer şi variaţii de temperatură. verificarea preciziei de prelucrare sau de l ucru a utilajului. se verifică dacă funcţionează corect comenzile utilajului. verificarea sistemelor de ungere. verificarea formei şi dimensiunilor. utilajul va fi ferit de orice sursă de căldură (raze solare. se verifică dacă motoarele electrice şi pompele de ulei au sensul de rotaţie corect.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. aparatele şi dispozitivele de control vor fi ţinute în aceeaşi încăpere înainte de folosire. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 114 . se verifică dacă lanţurile de tracţiune şi curelele sunt bine întinse. de răcire şi a sistemelor hidraulice şi pneumatice. care constau în următoarele verificări: racordarea corectă la instalaţia de forţă sau electrică. utilajele şi instala ţiile se supun probelor de încercare şi recepţie. la instalaţiile hidraulice se verifică dacă pompele de ulei au debit. Verificarea preciziei geometrice a unui utilaj se face respectând următoarele condiţii: într-un loc ferit de trepidaţii. se verifică poziţionarea orizontală a utilajului folosindu -se o nivelă cu bulă de aer (abaterea acceptată la această verificare este de 0. pentru a avea aceeaşi temperatură cu piesele utilajului. dacă filtrele sunt corect montate şi supapele funcţionează. 22 RECEPŢIA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARAŢII După ce au fost supuse unor operaţii de reparare. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini. radiatoare). utilajul va funcţiona cel puţino oră la turaţie maximă pentru ca elementele sale să atingă temperatura apropiată de temperatura de regim. verificarea legăturilor electrice ce trebuie să fie conectate conform schemei constructive a utilajului.

Perioada de rodaj este o necesitate deoarece eliminarea defectelor de formă este făcută controlat. prin care se urmăreşte: verificarea nivelului de prelucrare a suprafeţelor în contact. Folosirea unor lubrifianţi cu putere de ungere mare. nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau pe rformanţele utilajului.sau macrogeometrie ale pieselor conjugate. durează cât mai puţin. modul de pornire al utilajului. Rodajul nu lasă urme dacă sunt respectate condiţiile: evitarea procedeelor de prelucrare pentru remedierea pieselor care favorizează formarea microfisurilor. Rodarea cu aditivi. Scurtarea timpului de rodaj se face prin: Folosirea coroziunii controlate limitate la punctele calde. respectarea regimurilor de lucru. Folosirea abraziunii controlate. acoperirea suprafeţelor cu straturi superficiale. precum şi asupra duratei de funcţionare a maşinii sau utilajului. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul cercetării defectelor de micro . încălzirea lagărelor. Evitarea gripării se face prin reducerea temperaturii şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu antigripanţi sau cu depuneri de grafit pe suprafeţele în contact. precum şi jocurile existente.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prima verificare a unui utilaj constă în controlul de mers în gol. zgomotul. vibraţiile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 115 . La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese pentru operaţia executată pe acel utilaj. evitarea montării pieselor care au microfisuri pe suprafeţe. Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: evită griparea. Rodarea utilajelor este operaţia iniţială de funcţionare ce are o influenţă h otărâtoare asupra comportării ulterioare. prin uzura produsă în condiţii mai uşoare decât cele normale.

g)««««««««««««««««««««««« h)««««««««««««««««««««««« 2.. c)«««««««««««««««.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute 1. b) Oţelurile aliate au o slabă rezistenţă la uzură. c) Durabilitatea unei piese scade odată cu creşterea durităţii.. a) Aşchierea cu peste 15 m/min duce la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 116 . litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. d)«««««««««««««««. e)«««««««««««««««. Identificaţi avantajele frecării fluide. În cazul când consideraţi că afirmaţia este falsă transformaţi -o în una adevărată. d) Jocurile. provoac ă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant.. Enumeraţi factorii care contribuie la uzura pieselor: a)««««««««««««««««««««««« b)««««««««««««««««««««««« c)««««««««««««««««««««««« d)««««««««««««««««««««««« e)««««««««««««««««««««««« f)«««««««««««««««««««««««. a)«««««««««««««««. 3. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată.. b)«««««««««««««««. dintre piesele ce formează ajustaje.

. II. Înlăturarea uzurii morale. se face prin: a) modernizarea utilajului existent. c) folosirea în caz de necesitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 117 . 2.NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 15 minute Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII I. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect: 1. Definiţi sistemul de întreţinere şi reparare . Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. b) după producerea uzurii. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare trebuie să se facă simţite: a) înainte de producerea uzurii. Completaţi în tabelul de mai jos obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor: Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: 3. a unui utilaj. b) folosirea intensivă a acestuia. 2. e) «««««««««««««««««««. c) înainte şi după producerea uzurii.. d) «««««««««««««««««««. c) «««««««««««««««««««. b) «««««««««««««««««««.. Indicaţi principalele mijloace de care trebuie să se folosească compartimentul de întreţinere pentru atingerea obiectivelor: a) «««««««««««««««««««...

c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««« d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.. f) «««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.(2)«. 2. În funcţie de importanţă şi complexitate. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere ... Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 118 ..(3)«. în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină. Documentaţia de întreţinere conţine «. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.(1)«. Completaţi spaţiile lipsă cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate: 1. care pot fi elaborate în faza premergătoare. scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: 2.. II. utilaj sau instalaţie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII MANAGEMENTUL ÎNTREŢINERII PREVENTIV-PLANIFICATE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute I. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. lucrările de întreţinere se execută permanent ± de către personalul «. maşina şi u tilajul şi periodic ± de către «. lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte «... Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. de întreţinere..(4)«..

..... Timp de lucru: 15 minute I. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte) 1. 4...... de depozitarea (2 puncte) II.. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă.. Completaţi în acest sens schema de mai jos: (2 puncte) 2.... Indicaţi două exemple de defecte de execuţie cauzate necorespunzătoare a pieselor: a) «««««««««««««««««««««««. După criteriul provenienţei defectului.DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII . Notă: Un punct se acordă din oficiu. Defectele de execuţie sunt greu de depistat în timpul fabricaţiei.. Clasa a . Defectele de montaj depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea lucrătorilor. 3... 2. 5.... Defectele de concepţie sunt greu de descoperit. La proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel de condiţii încât să fie necesar un maxim de cheltuieli pentru întreţinere şi reparare..FIŞĂ DE EVALUARE LUCRAŢI INDIVIDUAL Numele şi prenumele elevului:... defectele pot fi de patru tipuri... Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: lite ra A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată.... b) «««««««««««««««««««««««.. Defectele de exploatare sunt influenţate în mică măsură de vibraţii şi oboseala materialului... Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 119 .......... (5 puncte) 1.. ....

explicaţi termenii utilizaţi: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) ««««««««««««««««««. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. Definiţi conceptul de optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare completând în spaţiul liber de mai jos: Definiţie: 2. n(t) «««««««««««««««««.ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de v iaţă. Indicaţi criteriile. cu altul nou ceea ce presupune o alegere. Aceste utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. k= Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 120 . n(0) «««««««««««««««««« 4. O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune. întreţinere şi reparare. completând schema de mai jos: CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 3.. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu minim de achiziţie.. Fiind dată relaţia de mai jos. cost ce poate fi calculat. care stau la baza optimizării activităţii de întreţinere şi reparare. întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp.

Demontarea utilajelor şi instalaţiilor prin utilizarea metodei pe bandă se realizează: a) folosind acelaşi loc de muncă. c) cu extractoare cu acţiune dinamică.. demontarea. Constatarea stării tehnice prin metoda măsurărilor speciale constă în măsurarea : a) vibraţiilor. zgomotelor. presiunii de lucru şi a cantităţii de lubrifiant consumată. Precizaţi care sunt cele patru elemente care stau la baza metodelor fizico -chimice a) ««««««««««««««««««. demontarea. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. c) ««««««««««««««««««. curăţirea. modul de rezolvare şi numărul desenului . 2. b) prin încălzire la 120 oC. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute Elevul«««««««««««««««« LUCRAŢI INDIVIDUAL I. curăţirea. 1. constatarea defectelor şi sortarea. 3. Odată cu întocmirea schiţei. prespălarea. câte un punct pentru fiecare răspuns corect). Notă: Un punct se acordă din oficiu. numărul pieselor şi locul unde se află defectul . b) prespălarea. 1. d) ««««««««««««««««««« II. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 121 . c) numărul desenului. b) folosind mai multe locuri de muncă. vitezei şi a presiunii de lucru.5 puncte pentru fiecare răspuns corect). vitezei şi a presiunii de lucru. demontarea. câte 0. temperaturii. b) natura defectului. Indicaţi metodele prin care se face constatarea stării tehnice a utilajelor co mpletând următoarea schemă: Constatarea stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: 2. Demontarea penelor înclin ate (cu cioc) se poate face: a) prin batere..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII PREGĂTIREA MAŞINILOR.. Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării utilajelor sunt : a) primirea pentru reparare. c) vibraţiilor. 4. c) spălarea. b) ««««««««««««««««««. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte.. constatarea defectelor şi sortarea pieselor.. pentru piesele ce se vo r recondiţiona. se va trece în foaia de constatare: a) numărul pieselor. b) zgomotelor.. 5. (5 puncte. natura şi mărimea defectului . c) folosind acelaşi loc de muncă în cazul demontării complete. spălarea şi constatarea defectelor.

3. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. Organizarea reparaţiilor de tip centralizat se foloseşte. b) mijlocii. c) ««««««««««««««.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 15 minute I..... În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipur i de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată..«««««««««««««««««««. Precizaţi când se utilizează fiecare tip de oprire. Timpul de staţionare în reparaţie este: a) bine stabilit..«««««««««««««««««««... b) ««««««««««««««.«««««««««««««««««««. d) ««««««««««««««. c) utilajele sunt relativ mici.«««««««««««««««««««. Indicaţi 5 (cinci) avantaje ale sistemului centralizat: a) ««««««««««««««. 2. e) ««««««««««««««. în întreprinderile: a) mici (mai puţin de 100 utilaje). Metoda reparaţiilor la banc se utilizează atunci când: a) se cere o remediere urgentă.. c) mari (mai mult de 150 utilaje). 3.ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE REPARARE A UTILAJELOR LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII . II. 1. c) orientativ. b) în funcţie de cerinţele beneficiarului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 122 .«««««««««««««««««««. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. Indicaţi metodele de organizare a activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor completând diagrama de mai jos: METODE DE ORGANIZARE 2. b) nu există forţă de muncă suficientă.. oprirea simultană. în gen eral.

Sistemul de reparaţii preventiv -planificat admite modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu: a) statistica defectării utilajelor. 2. Metoda de executare a reparaţiilor după revizie constă în faptul că «. c) Ra şi demontarea parţială. în general. la reperarea maşinilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SISTEME ŞI METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT . La Rc1 se execută următoarele operaţii : a) spălarea. b) rezultatul verificărilor zilnice.. din valoarea de înlocuire a maşinii. c) sunt de neînlocuit în sistemul de producţie. (5 puncte. Felul. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. Metoda reparării prin lucrări simultane constă în : a) desfăşurarea lucrărilor în serie. 2. c) spălarea. În cadrul R k se vor efectua şi lucrările prevăzute la : a) Rt şi înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. 2. Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa «. II. (2 puncte): 1. b) au gabarit foarte mare.FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL Elevul«««««««««««««««« I. Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defe ctează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale . b) Rc şi demontarea de pe fundaţie. utilajului sau instalaţiei respective. reglarea sistemului de comandă. III. utilajelor sau instalaţiilor care : a) au fost defectate accidental. c) rezultatul verificărilor şi al controlului planificat. Notă: Un punct se acordă din oficiu.(1)«. (2 puncte): 1. câte un punct pentru fiecare răspuns corect): 1. 4.(4)«. repararea pieselor de mică importanţă. 5. şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei «. Metoda reparaţiilor pe loc se aplică. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate. 3. volumul şi conţinutul reparaţiilor ce se fac la metoda standard se stabilesc cu ocazia efectuării reparaţiilor curente.(3)«. din piesele componente.(2)«. b) recondiţionarea sau înlocuirea lagărelor sau rulmenţilor. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească «. b) desfăşurarea lucrărilor în paralel. c) desfăşurarea lucrărilor în serie şi paralel. recondiţionarea sau repararea pieselor de mică importanţă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 123 .

Producătorul de utilaj are datoria să indice în catalogul maşinii piesele de schimb şi «.. dispozitive şi semifabricate folosite la producţia de piese de schimb. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 124 . b) N max = (3«4)L. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« II. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« 2.(1)«.. III.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 10 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL I. 2. Răspundeţi cerinţelor de mai j os: 1.(2)«. c) N max = (4«7)L. Precizaţi care sunt cele trei probleme ce se pun în organizarea activităţii de piese de schimb: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. se poate calcula cu relaţia: a) N max = (1«3)L. 2. necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de întreţinere şi reparare. 1... b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Încercuiţi litera variantei de răspuns considerată corectă: 1.. dispozitive şi maşini unelte folosite la producţia de piese de schimb. O piesă se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură «. Stocul maxim de piese de schimb.. În afara pieselor şi subansamblelor de schimb în depozite mai sunt stocate: a) scule.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PISE DE SCHIMB . Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate . Indicaţi sarcinile compartimentului de aprovizionare din cadrul sectorului de întreţinere şi reparare: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. c) dispozitive şi instalaţii auxiliare. b) scule.. lor de funcţionare..

Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. Precizaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un rodaj executat corect: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. sau cu depuneri de «. pe suprafeţele în contact.. 2. Afirmaţiile false se vor transforma în afirmaţii adevărate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 125 . 2. III. şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu «....(2)«.. Dup ce au fost supuse unor operaţii de reparare.. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţia să fie adevărată . constă în controlul de mers în sarcină. Prima verificare.(3)«. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de formă ale suprafeţelor pieselor. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. maşinile utilajele şi instalaţiile se supun unor probe de încercare ce constau în: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII RECEPŢIA MAŞINILOR.(1)«. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARARE . litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. Evitarea gripării se face prin reducerea «. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««... La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. după repararea unui utilaj.. 3. 1... b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. II.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE I..

teste de evaluare. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. miniproiectul ± prin care se evaluează metodele de lucru. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare. interactiv şi centrat pe elev. integrator. activitate care permite evaluarea conceptelor. iar ca metode de evaluare recomandăm: observarea sistematică a comportamentului elevilor. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. recomandăm ca în procesul de învăţare ± predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune . cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea. a materialelor şi a instrumentelor. se va utiliza atât evaluarea de tip formativ. fişe de autoevaluare. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. În parcurgerea modulului. poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. realizarea şi interpretarea unor schiţe. Evaluarea trebuie să fie de tip continuu. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 126 . scheme şi fişe de lucru. complex. SOLUŢII ALE ACTIVITĂŢILOR Sugestii metodologice Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP -uri.uri. activităţile de învăţare ± predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. acurateţea reprezentărilor tehnice. autoevaluarea. capacităţilor. metoda exerciţiilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaţie şi fişe de lucru. cât şi cea de tip sumativ. observarea independentă). atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. Îndrumări privind modalităţile de evaluare Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă ş i la condiţiile de aplicabilitate din SPP . SUGESTII METODOLOGICE.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 8. a programelor Power Point şi a altor programe de grafică şi prezentare a diferitelor materiale. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. corelată cu crite riile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. Utilizarea metodelor explorative (observarea directă. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într -un proiect. portofoliul. ca instrument de evaluare flexibil. investigaţia.

Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor : Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea. control. evitarea întreruperilor de producţie. e) forţele şi presiunea de contact. 2. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează sistemul de întreţinere şi reparare. 2. h) felul frecării. asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare. 1. b) ± F. d) mărirea siguranţei în funcţionare. 127 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Soluţii pentru fişele de lucru/laborator/evaluare Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 1 ± Fişă de lucru 1. 3. c) calitatea lubrifianţilor. g) Mediul şi regimul de exploatare. d) viteza relativă a pieselo r în frecare. Activitatea 2 ± Fişă de lucru I.Totalitatea activităţilor de revizie. c) mărirea sarcinilor admisibile. d) ± A. c) ± F. datorită avariilor. întreţinere şi reparare a utilajelor. b) calitatea materialelor prelucrate. Avantajele frecării fluide sunt: a) micşorarea uzării suprafeţelor de frecare. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. c) Durabilitatea une i piese creşte odată cu creşterea durităţii. b) reducerea consumului de energie prin frecare. f) jocurile dintre piesele în frecare. calitatea şi continuitatea producţiei. e) economie de lubrifianţi. Factorii care contribuie la uzura pieselor sunt: a) gradul de prelucrare a pieselor. Transformare în adevărate: b) Oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. a) ± A. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii.

curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare. (1) = instrucţiuni. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere. cu sau fără instrucţiuni detaliate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 128 . la motoarele electrice. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. (4) = echipele de întreţinere. şi întreţinerea preventivă. 2 ± a. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele de montate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate. c) instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri. în domeni ul materialelor. (2) = documente. se execută următoarele operaţii: spălarea. Activitatea 4 ± Lucrare de laborator 1. 1 ± c. 1. să evidenţieze şi să studieze con tinuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile.găsirea relaţiei optime .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3.posibilităţile de eliminar e . 2. În cadrul reviziilor tehnice . să elaboreze un program de lucru bine conceput. astfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. 1. (3) = ce deserveşte. metodelor şi echipamentelor noi. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. e) personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului. f) convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini. înlocuirea unui reper. d) instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive. 2. II. II. Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) formulare ale documentelor standard (tip). scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: . Activitatea 3 ± Fişă de lucru I. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii. să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente.modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete. b) descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor.

a şuruburilor cutiilor portlagăr.Măsurarea rezistenţei la izolaţie. a şuruburilor capacelor de la lagăre. . . Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 129 .Revizia legării la pământ. .Şlefuirea periilor. . a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei.Verificarea legăturii la pământ. .Verificarea jocului între lagăre. . . a portperiilor. .Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului. a ungerii.Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar.Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare.Curăţirea inelelor colectoare. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. schimbarea lubrifiantului.Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor. . a bobinajelor. Operaţiile ce se execută în cadrul repa raţiilor curente. .Revizia fixării pinionului.verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere. . . ungerea elementelor ce formează ajustaje.Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare.Măsurarea rezistenţei la izolaţie.Controlul şuruburilor de fundaţie. . . .Curăţirea aparatului fără demontare.Reglarea portperiilor. . . .Înlocuirea pieselor defecte. a modului de funcţionare a inelelor de ungere. la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Operaţii executate în cadrul intervenţiei Subansamblul motor . . a cuplajului şi a roţii de curea.Verificarea încălzirii contactelor. .Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării.Înlocuirea periilor uzate. . a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor.Strângerea piuliţelor. vopsirea parţială.Curăţirea exterioară a reostatului şi a plot urilor.

. plăci de borne şi transmisiilor.măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi. . papucilor defecţi ai cablului de alimentare.fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte. cuzineţilor lagărelor. Activitatea 5 ± Fişă de evaluare I. . . 1. Verificarea şi repararea reostatului. . . . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Curăţiri şi demontări.înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei).reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel. Conţinutul lucrării Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor.verificarea îmbinării şi a funcţionării. curăţirea acestuia şi a contactelor.3. Conţinutul lucrărilor efectuate pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone este: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare.curăţirea şi spălarea lagărelor. Reglarea portperiilor. portperiilor.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. a ploturilor şi a rezistenţelor defecte. .încercarea în sarcină a motorului electric. Înlocuirea pieselor defecte. periilor uzate. .verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ. . . Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului. a reostatului şi a aparatajului de pornire. a bobinajelor. DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 DE MONTAJ DE EXPLOATARE 130 .fixarea pieselor de transmis ie. . Verificarea finală. . Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei.curăţirea canalelor de ventilaţie.demontarea aparatajului. . . Asamblarea motorului electric.şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor.lăcuirea bobinajelor.demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor. organelor de transmisie defecte. inelelor colectoare. a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie. .prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor.

II. a) protejare insuficientă. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. 4 ± F. k = ( Ai + Cij ) / m·n Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 131 . Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii 3. 4. b) ambalare necorespunzătoare. 5 ± F. întreţinere şi reparare este. 1 ± A. v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării ut ilajelor din dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. 3 ± A. Definiţie: 2. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. Activitatea 6 ± Fişă de lucru 1. 2 ± F.

1. utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale 2. Până la prima reparaţie capitală. 2). 1 ± c. b) ultrasunetelor. Constatarea stării tehnice a maşinilor. c) bombardarea cu ioni. Activitatea 8 ± Lucrare de laborator Pe toată durata de serviciu. şi de la ultima reparaţie c apitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. orelor / ciclu = 30000 2. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. 2 ± 2. conform normativelor ( FT 1). 30000 ore 3. 4 cicluri Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 132 . d) soluţii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric II. Metode fizico -chimice au la bază folosirea: a) soluţiilor chimice. strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 7 ± Fişă de lucru I. Numărul intervenţiilor: Rt = 12 Rc1 = 9 Rc2 = 2 Rk = 1 Nr. 1. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1. între acestea. 5 ± c. 4 ± b. 3 ± b.

realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii. Durata de serviciu 4. Structura ciclului Activitatea 9 ± Fişă de lucru I. spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase.Reprezentarea grafică cerută. Diagrama completată arată astfel: METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 2. 133 . forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control. 1. Avantajele sistemului centralizat: asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate. dar mai ales oferă posibilitatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărcate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate.

.Ajustarea lagărelor. . . 3 ± c.Strunguri revolver. 2 ± c.Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm.Confecţionarea cuzineţilor. II. Exemple de lucrări . . . Lucrări de sudură. . .Polizoare.Confecţionarea bolţurilor şi a brăţărilor din oţel rotund şi profilat. a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice. I Lucrări de forjare ± presare.Ciocan de forjat. din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre.Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric. încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere.Agregate de sudură.Repararea utilajelor de transport şi încărcare. . Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări electrotehnice.Prelucrarea la strung a pie selor turnate din fontă. . . . L 700 ± 1500 mm.se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de în treţinere reparaţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor.Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici.Prese manuale sau mecanice. . .Menghine. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 10 ± Lucrare de laborator Exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii este redată în tabelul 1.Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor.Sudarea pieselor avariate mai puţin importante.Cuptoare de uscare. . . astfel ca oprirea pentru reparaţii să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile). punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului. roţi de antrenare. Precizarea utilizării tipului de oprire: Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semi fabricate între fazele procesului tehnologic. .Agregate de metalizare. .Sudarea lanţurilor.Maşini de bobinat. Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux cont inuu al fabricaţiei. Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.Maşini de rabotat. asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor. . . . . Tabelul 1.Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. 3. .Polizoare. . 1 ± a.Remontarea motoarelor electrice. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor.Maşini de găurit. .Revizia pieselor şi subansamblelor. etc. cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri între fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile).) Dotarea atelierului de reparaţii . .Strunguri Carusel mici. 134 II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Prese. .

Ciocane de forjare. III Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice . . .Confecţionarea arborilor de d imensiuni mari.Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie. . .Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte.Maşini de rectificat.Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate. .Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari.Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. autogenă. 4 ± 60%.Călirea sculelor şi pieselor mici.Maşini de găurit.Cuptoare de uscare.Ciocane pneumatice. .Banc de probă. . 1 ± b. etc. roţi de fricţiune şi tobe mari. roţi de curea. 2 ± a.Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică.Cuptoare pentru tratament termic. Lucrări de forjare ± presare. . .Cubilou pentru topirea fontei. lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 135 .Lucrări de alezaj complicate.Agregate de sudură (electrică. 4 ± b. a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte. . .Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. .Agregate de sudură.Strunguri Carusel. Lucrări electro tehnice.Călirea de piese mijlocii.Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare. a lagărelor.Foarfece mecanice. etc. .Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor. . . . . II. spaţii libere: 1 ± volumul.Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. . . . . . cupelor de elevator. . tobelor de diferite dimensiuni.Cuptoare normale de topire.Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm. Lucrări de turnătorie Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. saboţilor de frână. 3 ± b.) Activitatea 11 ± Fişă de evaluare I. .Maşini de bobinat. .Maşini mari orizontale de frezat şi alezat. .Valţuri de îndreptat tablă. III.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa Tipul de lucrări Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii . .Prese hidraulice de putere mare. . . .Turnarea roţilor dinţate din fontă.Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. . . a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii. 5 ± c.Maşini de alezat. . în argon. Lucrări de sudură.Nicovale. . . 2 ± A. . 2 ± revizii tehnice.Prese. . .Cuptoare de încălzire pentru semifabricate.Tablou de forţă. . 1 ± F. 3 ± 50%.Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie.Prese de îndreptat.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 136 . constă în controlul de mers în gol. c) verificarea preciziei de prelucrare sau de lucru a utilajului. b) verificarea formei şi dimensiunilor. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini. b) organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor. 3 ± grafit. 2 ± duratele. 1 ± A. 1 ± critică. După ce au fost supuse unor operaţii de reparare. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de micro sau macrogeometrie a suprafeţelor pieselor. 2 ± a. 2 ± antigripanţi. Completare de cuvinte: 1 ± temperaturi. 2 ± F. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare. c) aprovizionarea pieselor de schimb prin stabilirea de contracte cu furnizorii . III. III. Activitatea 13 ± Fişă de lucru I. 1 ± b. Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: a) evită griparea. II.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 12 ± Fişă de lucru I. b) urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. c) organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb. utilajele şi instalaţiile se supun probelor de încercare ce constau în: a) verificarea geometrică a dimensiunilor. 2. 3. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor într -o întreprindere. după repararea unui utilaj. 3 ± F. c) durează cât mai puţin. 2. 1. 1. sunt: a) stabilirea necesarului de piese de schimb. b) nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau performanţele utilajului. Sarcinile compartimentului d e aprovizionare sunt: a) întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu piese de schimb din ţară şi import. Prima verificare. Transformări în afirmaţii false: 2. II.

usv. Editura didactică şi pedagogică. RA..Pentru scurtarea duratei reparaţiil Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. M. Badea. ş. 1996. Huzum.ro. N. 7. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR. F. ş. a. N. Editura Tehnică. a. www. http://stud.. 6. 2002. a. A. a. ş. 3. ± ASAMBLAREA. ± ORGANIZARE REPARĂRII ŞI ÎNTREŢINERII UTILAJELOR ± Biblioteca digitală. 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 137 . ± MAŞINI ŞI UTILAJE INDUSTRIALE. Pagini Web şi soft-uri educaţionale utile: www. Bucureşti. ± UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI ± MECANIC MONTATOR ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI. 1983. Badea. ± ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ.forus. Bucureşti. F.ro. 4. ş. 1975. Editura didactică şi pedagogică.ro.google. Bucureşti. a. ± SISTEME DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI ± Biblioteca digitală. a. ş. ş. Constantin. Editura All. Huzum. Bucureşti. Banescu. 5.