MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PROFILUL: TEHNIC MODULUL: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CALIFICAREA: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII NIVELUL: 3

2008
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

AUTOR:

BÂRSAN OCTAVIAN ROŞU CONSUELA

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI - prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC Ä DIMITRIE LEONIDA Ä BUCUREŞTI

COORDONAT OR: HANCEA GHEORGHE

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI

CONSULTANŢĂ:

ROŞU DORIN

- dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: IVAN MYKYTYN EXPERT, WYG INTERNATIONAL

Aceste materiale au fost elaborate ca parte di n proiectul EuropeAid / Asistenţă tehnică pentru Construcţia Instituţională a Sistemului de Învăţământ Profesional şi Tehnic, România Europe Aid / 122825 / D / SER / RO

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

2

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Proiect finanţat de Uniunea Europeană www.infoerupa.ro

CNDIPT

CUPRINS

1 2 3 4 5 6

INTRODUCERE COMPEŢENTE SPECIFICE ± OBIECTIVE FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR GLOSAR MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

4 6 8 9 11 12 13 15 27 33 34 115 125 125 126 136

INFORMAŢII UTILE FOLII TRANSPARENTE LUCRĂRI DE LABORATOR
7 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

FIŞE DE DOCUMENTARE FIŞE DE LUCRU
8 SUGESTII METODOLOGICE. SOLUŢII DE ACTIVITATE

SUGESTII METODOLOGICE SOLUŢII DE ACTIVITATE
9 BIBLIOGRAFIE

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

3

auxiliarul are incluse o serie de materiale didactice: fişe de lucru. În acest sens pentru a veni în sprijinul elevilo r în vederea completării portofoliului şi evaluatorului. în conformitate cu standardele europene. INTRODUCERE Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă. îndrumări privind modalităţi de evaluare a elevilor . Acest auxiliar curricular. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională specifice calificărilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. se adresează deopotrivă celor doi parteneri de educaţie ± profesori şi elevi. a fost realizat pentru a veni în sprijinul activităţii de instruire pentru ciclul superior al liceului. fişă de progres şcolar. materiale de referinţă. auxiliarul conţine următoarele formulare: fişă de descriere a activităţii. care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 4 . exemple de activităţi de învăţare şi metode de evaluare. cum ar fi: fişe de documentare. Pregătirea forţei de muncă calificate. exerciţii şi teste. pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. centrate pe elev.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. în prezentul auxiliar. presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare. Modelele de materiale de învăţare cuprinse. sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale şi care trebuie să fie utilizate împreună cu respectivele curriculum -uri. fişe conspect. Pentru a fi un real ajutor celor doi parteneri.

este necesară validarea integrală a competenţelor din S. scrise. autoevaluare.P. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. însă. modul ce corespunde unităţii de competenţă cu acelaşi nume din Standardele de Pregătire Profesională. dar nu le acoperă î n totalitate. El se va stabili de către profesor astfel încât toţi elevii să le rezolve în ritm propriu. Acesta include rezultate relevante obţinute prin c elelalte metode şi tehnici de evaluare disciplinei).P. În acest sens informaţiile prezentate completează activităţile profesorului şi elevului. iar elevii devin partenerii profesorului în acţiunea de evaluare şi îşi pot urmări propriul progres şcolar. Crearea unui portofoliu al elevului reprezintă o necesitate. calificarea Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii . profesorul va trebui să ţină seama de stilurile de învăţare ale elevilor. prevăzute Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 5 . Modulul Lucrări de întreţinere şi repa raţii. Exerciţiile şi activităţile practice propuse urmăresc condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă pentru fiecare competenţă aşa cum sunt acestea precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Prin urmare. respectiv clasa a XIII -a. practice.. În aplicarea lor la clasă. Portofoliul ± cartea de vizită a elevului. se asigură comunicarea profesor ± elev ± părinţi.precum şi fişe de descriere a activităţii şi de înregistrare a progresului şcolar p ot fi de un real sprijin în predarea modului Lucrări de întreţinere şi reparaţii . proiect. Timpul alocat efectuării activităţilor propuse este orientativ. profil tehnic. se adresează ciclului superior al liceului. deoarece se poate constata concret cum se desfăşoară activitatea de instruire. se studiază pe parcursul a 124 ore din care: laborator tehnologic: 62 ore teorie: 62 ore (probe orale. ruta SAM. precum şi prin sarcini specifice Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ATENŢIE Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. observare sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. confirmă faptul că ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării reprezintă în fapt şi ceea ce ştiu elevii sau sunt capabili să facă. de nivelul de pregătire şi posibilităţile reale de învăţare ale acestora. pentru obţinerea Certificatului de calificare. prin probe de evaluare conforme celor Profilul: TEHNIC în standardul respectiv.

Compară şi analizează soluţiile posibile. 2. OBIECTIVE UNITATEA DE COMPETENŢĂ ± COMPETENŢE : 28 ± LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. interacţiuni. Competenţe y 28.2 ± Rezolvă probleme. Punerea în practică a soluţiilor găsite viabile. 28. Îndeplinirea sarcinilor pentru executarea lucrărilor. Modalităţi de mărire a duratei de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor. Cauzele apariţiei situaţiilor problemă ( calitatea muncii. 2 ± GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME 2. ).3 ± Evaluează rezultatele obţinute. Consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu.2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2.1. Analizează stadiul şi natura uzurii.1. Consultarea documentaţiei tehnice necesare pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia. 2. y y y 2.1 ± Analizează stadiul şi natura uzurii.2. y y y 28.1 ± Identifică probleme complexe. Criterii de performanţă y y 2. Organizează lucrările de întreţinere.4 ± Organizează lucrările de reparaţii. etc. procesul muncii. COMPETENŢE SPECIFICE. Anticiparea unor probleme şi a cauzelor provocatoare. 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . Identifică probleme complexe. 28. Rezolvă probleme y y y Identificarea factorilor care impun lucrările de întreţinere. Analiza sistemelor de producţie folosite în construcţia de maşini.3 ± Planifică lucrările de reparaţii. Compararea situaţiei problemă cu cea normală arătând modalităţile de remediere.2 ± Organizează lucrările de întreţinere. 28. Listarea acţiunilor în ordinea efectuării lor.

4. Evaluează rezultatele obţinute. evalueze lucrările conform standardelor din domeniu . Realizarea planurilor anuale de reparare pentru diferite tipuri de utilaj e. asigure consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. Identificarea şi definirea metodelor de reparaţii utilizate la repararea utilajelor şi instalaţiilor. Primirea utilajelor pentru reparare. Demontarea utilajelor în vederea reparării. Organizează lucrările de reparaţii. Planifică lucrările de reparaţii. îndeplinească sarcinile necesare pentru executarea lucrărilor. stabilească lucrările de reparare a utilajelor şi instalaţiilor . stabilească lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţi ilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 7 . aplice normele de exploatare specifice echipamentelor şi instala ţiilor conform documentelor tehnice. Constatarea defectelor şi sortarea pieselor demontate. asigure necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor.3. Analizarea rezultatelor prognozate c u cele reale ale utilajelor din dotarea atelierului. supravegheze respectarea normelor privind sănătatea şi securitatea muncii. Autoevaluarea activităţilor realizate. y y y y y y y y 28.3. de prevenire şi stingere a incendiilor. consulte documentaţia tehnică necesar pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. 2. OBIECTIVE După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili să : comunice utilizând limbajul tehnic de specialitate. Identificarea şi definirea tipurilor de reparaţii.

Fişă de evaluare 12. Fişă de lucru 10.3. 2. utilajelor şi instalaţiilor după reparare Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 8 . Organizează lucrările de reparaţii. Fişă de evaluare Subiectul Factorii care contribuie la uzura maşinilor.4. Lucrare de laborator 5. Lucrare de laborator 11. Fişă de lucru 3. Data promovării competenţei LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Competenţa 28.2. 2. utilajelor şi instalaţiilor Necesitatea lucrărilor de întreţinere şi reparare Managementul întreţinerii utilajelor şi instalaţiilor Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Detectarea defectării utilajelor şi instalaţiilor Acţiuni de optimizare a procesului de întreţinere şi reparare a utilajelor Pregătirea maşinilor şi utilajelor pentru reparare Planificarea instalaţiilor reparării maşinilor utilajelor şi Realizat 2.1. 13. 8.1. 28.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. Activitatea de învăţare 1. Organizarea activităţii de reparare a utilajelor Organizarea atelierului şi a echipelor de întreţinere şi reparare Sisteme şi metode de organizare şi executare a reparării în sistemul preventiv-planificat Organizarea activităţii de piese de schimb Recepţia maşinilor. FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR Mai jos se prezintă detaliat activităţile şi exerciţiile propuse în cadrul modulul Lucrări de întreţinere şi reparaţii: Numele candidatului Data începerii unităţii de competenţă Nr. Evaluează rezultatele obţinute. Organizează lucrările de întreţinere. Fişă de lucru 2. 28. Lucrare de laborator 9.reg. Fişă de evaluare 28. Identifică probleme complexe. Fişă de lucru 7. Planifică lucrările de reparaţii.2. Analizează stadiul şi natura uzurii. Fişă de lucru 4. Rezolvă probleme 6.3.

pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului. FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR Aceasta este un instrument detaliat folosit pentru înregistrare a progresului elevilor. se recomandă refacerea acestuia la o dată ce va fi stabilită de comun acord de către elev şi profesor Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare): profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute în vedere. Acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului_______________Data_________ Semnătura evaluatorului______________Data_________ 4. Competenţe care trebuie dobândite Data Activităţi desfăşurate.. În acest sens. comentarii Data Evaluare Bine Satisfăcător Refacere Comentarii: deoarece elevul nu a reuşit să rezolve corect exerciţiul «.. furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă suplimentară de informare pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului Modulul: Lucrări de întreţinere şi reparaţii Numele elevului : «««««««««««« Clasa : ««««««««««««« Numele profesorului : ««««««««««. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 9 . respectiv a competenţelor. Priorităţi de dezvoltare: activităţi pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. manuale tehnice. Resurse necesare : aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate.

Pentru fiecare elev se pot r ealiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului.  Competenţele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. care trebuie dezvoltate şi evaluate. în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză. în mod separat. evoluţia legată de diferite competenţe. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie. Notă: Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. materialele utilizate şi orice alte comentarii supli mentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed -back. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 10 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FIŞEI DE PROGRES  Competenţe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. reţete.  Priorităţi de dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module.  Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere.  Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite.

format din procese de bază şi procese auxiliare formă de organizare a atelierelor şi punctelor de lucru succesiune de faze instrumente folosite pentru a măsura şi compara unele mărimi ansamblu utilizat la executarea diferitelor operaţii tehnologice norme de execuţie specifice fiecărei operaţii grup de piese montate. GLOSAR Termenii din listă de mai jos este utilă pentru formarea unui limbaj de specialitate cât şi pentru parcurgerea unităţii de competenţă. scule. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi. adăugaţi -i la sfârşitul acestei liste. folosit în industrie. Termenul ± Cuvântul sistem tehnic maşină utilaj Înţelesul termenului utilizat ansamblul unitar compus cel puţin în parte din corpuri solide. în vederea asigurării bunei funcţionari între două reparaţii ansamblu de masuri luate pentru recondiţionarea sau înlocuirea pieselor componente uzate ale utilajului proces tehnologic secţie de producţie operaţie verificatoare dispozitive tehnologie subansamblu ansamblu normative instrucţiuni STANDARD defecţiune planificare revizie întreţinere reparaţii Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 11 . dispozitive şi accesorii folosite pentru executarea unor lucrări sau pentru realizarea unui proces tehnologic procesul prin care se obţin bunuri materiale. Lista începe cu cuvinte cheie. agricultură. instrumente.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5. aparate. indicaţii. prescripţii cu caracter de normă norme document oficial în care sunt consemnate prescripţiile de standardizare fenomen care aduce un component la un nivel de uzura sub limita admisa derularea unei activităţi pe baza de plan ansamblu de operaţii ce se execută in scopul determinării stării tehnice a utilajelor ansamblu de operaţii care se fac pentru îngrijirea utilajului fără scoaterea lui din funcţiune. care constituie o unitate funcţională într-un ansamblu reunire a două sau mai multor subansambluri şi pies e instrucţiuni. maşini. transporturi sistem tehnic complex utilizat pentru prelucrarea materialelor ansamblu de instalaţii.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 6. fişă de descriere a activităţii . pagini web şi soft-uri educaţionale utile. fişă de progres şcolar. sugestii pentru completarea fişei de progres. folii transparente. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR informaţii utile. lucrări de laborator. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 12 .

efectuate conform programelor şi datelor stabilite de sistem. Reducerea timpului de imobilizare a utilajelor în reparaţii prin stabilirea necesarului şi timpului de aprovizionare .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ce oferă întreţinerea planificată? Economisire de bani Prelungirea vieţii sistemului Reducerea costurilor reparaţiilor obligatorii Reducerea consumul de energie ca urmare a creşterii eficienţei sistemului Creşterea fiabilităţii sistemului AVANTAJE CHEIE Reducerea costurilor reparaţiilor ca urmare a planificării corespunzătoare şi mai ales a întreţinerii preventive. Reducerea activităţilor de înregistrare a documentelor şi a datelor referitoare la stocurile de materiale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 13 . Calculul resurselor financiare implicate în activităţile de reparaţii pe tipuri de echipamente utilizate şi folosirea acestor informaţii ca suport pentru deciziile de achiziţii viitoare. Organizarea mai bună a activităţilor de întreţinere şi reparaţii prin definirea activităţilor specifice cărora le este asociat necesarul de resurse.cu ajutorul datelor oferite de sistem. materii prime şi piese de schimb.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 14 .

Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -30mm .030.090.Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -25mm .8 3. L=450 mm .020.7 1.35 0.1 404.120.010.0 405.9 4. şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.Maşini de burghiat verticală pentru Ø12 mm . grupei.6 6.1 .Strung paralel H=250 mm L=2000mm .0 405.Strung carusel Ø 3200 mm . subgrupei.Maşină de frezat roţi dinţate cilindrice 0/320 mm . Rt 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1250 1250 1250 1110 1420 710 1250 1110 1250 1250 1250 Rc1 2500 2500 2500 2200 2840 2840 2500 2200 2500 2500 2500 Rc2 10000 10000 10000 8880 11360 14200 10000 8800 10000 10000 10000 Rk 30000 30000 30000 26640 34080 42600 30000 26640 30000 30000 30000 Rt 1 1 1 1 2 4 1 1 1 2 1 Rc1 2 2 6 6 8 13 2 6 4 7 6 Rc2 4 4 12 15 15 30 8 13 9 13 13 Rk 7 7 18 21 23 48 13 21 15 20 21 Rt 1.4 405.1 1.Strung paralel H=400 mm L=3000mm .41 405.3 0.30 404.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.010.1 0.050. de sch.1 405.Maşini de frezat universale cursă masa 500mm .8 0. 1 NORMATIVE DE REPARAŢII Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Codul de clasificare Denumirea categoriei.Maşini de alezat verticale Ø 165 mm .011.6 5.6 1.3 1.1 0.022.1 7.1 0.6 3.6 Rc1 11 5.020.5 Rc2 28 20 11 20 12 6 11 5 22 7 10 15 Rk 55 55 30 45 40 25 35 20 45 20 22 405.2 405.Maşină de rectificat universală H= 125 mm L= 501 -750 mm 21/120 21/120 21/120 14/80 30/170 30/170 21/120 14/80 21/120 21/120 21/120 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .0 405.18 1.023.5 1.6 1.0 405.Strung revolver pentru bare Ø 8 -12 mm .

1 659.0 416.3 3 3.1 2.Troliu cu acţionare manuală .810.6 1.2 405.45 0.051 416.150 405.3 5.101 650.272.3 8.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Codul de clasificare Denumirea categoriei.12 650. de sch.44 .1 1.Macarale capră deplasabile cu elecropalan .Vinciuri hidraulice cu acţionare dublă .Pod rulant monogrindă cu electropalan 15 kN .Polizor electric Ø 200mm .5 4.1 1.Maşină de îndoit tablă b= 4 mm.7 0.4 5.45 0.Autostivuitoare pe pneuri 3t 21/120 21/120 21/120 20/114 27 18 16 20 14 25 25 25 15 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 16 . grupei.02 654.1 Rc1 3. l= 2000 mm .1 1.124.40 652.1 1. şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.Pod rulant monogrindă cu cărucior 50 kN .6 0. subgrupei.8 11 11 3.Maşină de rectificat plan cu l= 501 -1000mm .5 3. Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 2 3 2 2 3 3 1 2 1250 1250 1250 950 1490 660 390 215 615 575 460 460 165 290 Rc1 2500 2500 2500 1900 2980 1320 1170 860 2460 2300 1840 1840 825 870 Rc2 10000 10000 10000 7600 14900 5280 7020 6020 12300 9200 9200 9200 4125 4350 Rk 30000 30000 30000 22800 59600 26400 21060 27600 27600 27600 16500 8700 Rt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rc1 6 6 1 3 2 3 4 1 1 6 3 2 4 Rc2 13 11 2 10 3 6 7 3 2 12 5 3 3 9 Rk 21 17 4 21 8 10 14 18 10 6 15 20 Rt 0.Pompe cu roţi dinţate şi angrenaje interioare .2 1.1 1.6 Rc2 10 9 10 11 8 17 17 11 9 22 17 17 11 12 Rk 22 17 22 35 25 55 45 55 50 50 22 35 405.Maşină de ascuţit universală 150 x 750mm .130 405.Concasoare cu ciocane .0 405.1 1.Maşină de bobinat .3 6.Macara funicular de 200 kN .00 653.5 3.20 653.2 5.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. . . . În instalaţie Reparaţia curentă de gradul I (Rc1) Se verifică subansamblele principale prin demontarea părţilor componente care facilitează această operaţie . Asigură funcţionarea în condiţii normale a utilajelor şi instalaţiilor. .Celelalte operaţii sunt ca la Rc1 .Se demontează complet utilajul şi se verifică fiecare piesă. . . 2 CATEGORII DE REPARAŢII CE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI DE REPARAŢII PREVENTIV PLANIFICATE Categoria reparaţiei Scopul În ce constă .) deoarece în timpul funcţionării funcţionării utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimbări.Se verifică starea tehnică a utilajului în vederea menţinerii în stare de funcţionare până la următoarea reparaţie.). . carcase de susţinere.Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu frecvenţă de uzură mijlocie. . etc.Se verifică şi piesele care formează scheletul pe care se sprijină elementele active (suporţi. .Se verifică instalaţiile de comandă şi ungere. dispozitivele de comandă.Se verifică şi piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice. materiale. 17 Revizia tehnică (Rt) Se constată starea utilajului şi se remediază defecţiunile apărute de la ultima reparaţie a utilajului. care asigură menţinerea în funcţionare a utilajului până la următoarea reparaţie. . Locul executării Importanţa Este o operaţie intermediară între două reparaţii.Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu uzură rapidă.Se reface protecţia anticorosivă exterioară. .Se efectuează reglajele mecanismelor. Asigură funcţionarea normală până la următoarea reparaţie planificată. . rulmenţi. . etc. . . dar au fost solicitate de şocuri termice.Se verifică dispozitivele care asigură securitatea muncii.Se strâng sau se înlocuiesc garniturile de etanşare.Se execută înlocuirea sau recondiţionarea pieselor de uzură foarte rapidă (piese de etanşare. . manoperă).Se face după mai multe reparaţii curente de gradul I Revizia totală a utilajului pentru a se înlocui sau reface piesele sau subansamblele de bază ajunse în stare de uzură avansată. bucşe.Se verifică toate subansamblele prin demontarea lor completă.Se controlează piesele de uzură frecventă pentru a stabili volumul reparaţiei următoare (piese de schimb.Se controlează circuitele de ungere şi răcire. În instalaţie Reparaţia curentă de gradul II (Rc2) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje mai mici şi uşor de transportat) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite reduse şi uşor de transportat) Reparaţia capitală (Rk) Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Se verifică şi se elimină jocurile între piese. Este redată integral capacitatea de funcţionare a utilajului sau instalaţiei.Se repară dispozitivele de protecţie.

făcându -l necorespunzător scopului său. fără pauză. rezervoarele. cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare. împreună cu filtrele instalaţiei. Rezervoarele se curăţă prin sablare. a căror densitate relativă este mult diferenţiată de cea a uleiului. este depozitat într -un rezervor sau bazin. se va interveni cu perii de sârmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv. băi cu apă pentru spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. varia ţiei presiunii. uzu ră excesivă. acolo unde sunt pete de rugină. murdăririi. armăturile. Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid. conducând şi la uzarea instalaţiei hidraulice. deoarece filtrele pot fi schimbate cu uşurinţă fără. reductoare de turaţie de mare gabarit etc. gradului de murdărire. apoi. Pentru o mai bună separare.) vehiculat în sistemele hidraulice ale maşinilor şi utilajelor. Datorită frecărilor mecanice. Particulele ce nu pot li reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare. Rezervorul de ulei. Agentul hidraulic (apa. decantoarele sunt compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru. este necesară spălarea întregului sistem prin recircularea intensă. şi constă în: controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele prescrise în funcţie de condiţiile de lucru. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice ale maşinilor şi utilajelor constă în: întreţinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru). a unui lot de ulei de spălare. iar temperatura de 70-80°C. semnalarea defectelor personalului de întreţinere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. racorduri şi garnituri uzate. la temperatura de 65 -75°C. schimbării temperaturii etc. Separarea contaminanţilor. agentul de lucru este supus oxidării. întreţinerea elementelor co mponente ale instalaţiei. observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim. timpul de staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min. 3 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE Controlul instalaţiilor de acţionare hidraulică se efectuează la intervale regulate. descompunerii. După montarea instalaţiei hidraulice. uleiul mineral. pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor. compresoare. eliminând particulele solide prin decantare şi filtrare şi. Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt: conductele. Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi. lichide sintetice etc. au rolul de a contribui la menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic. frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi (tricloretilenă). acţiuni care îi modifică proprietăţile fizice şi chimice. să afecteze sistemul de ulei. în cea mai mare parte. fără circulaţie în lagăre sau alte dispozitive speciale. asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile. Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde. se curăţă filtrele ori de Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . controlul zilnic al pierderilor. În timpul spălării. se face gravimetric. Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă. după care se introduce succesiv în băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţ ie 50%) ce conţine pasivizatori. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea conductelor cu abur.

cât şi măsurile de remediere ce trebuie luate de personalul de întreţinere sunt date în tabelul de mai jos. lelor în aerisiri şi . . Operaţia de spălare se consideră încheiată când la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi.curăţirea întregului circuit hidraulic şi repunerea lui în funcţiune. se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi. . uleiul de spălare.absorbirea de aer de la refulare la rezervor se va pompă. .acţiuni abrazive.blocarea comenzilor şi a supapelor de siguranţă. . Se introduce lotul de ulei de lucru. .scăderea vâscozi tăţii uleiului. . După spălare.ţevile de aspiraţie şi uleiului. . acolo unde există. plasa cât mai jos sub nivelul uleiului.suprasarcina.ulei necorespunzător. . .formarea de depu neri şi aglomerări de acizi.deteriorarea garni turilor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Supraîncălzirea (la temperaturi peste 1000C) . Impurificări Infiltraţii de aer . dacă se consideră că este necesar. reglarea defectuoasă a supapei de siguranţă. .se accelerează oxi .se schimbă uleiul conform vâscozităţii indicate de constructor.accelerarea oxidării absoarbe ulei. se curăţă filtrele şi se alimentează cu ulei hidraulic proaspăt.uzuri rapide ale cilindrilor. . . piese cu impurităţi.montarea unor piese filtrele.apariţia spumei în toare.după ce utilajul a făcut trei garnituri.garnituri necorespunză scurgând uleiul pe racord şi . cicluri în gol se descarcă . suprapresiuni. după care instalaţia poate intra în funcţiune normală.miros urât al uleiului.câte ori se înfundă şi. se îmbunătăţeşte circulaţia aerului şi se curăţă punctele încălzite. Defecţiuni şi remedieri ale instalaţiilor hidraulice. impurificărilor şi infiltraţiilor de aer.pătrunderea particu . rezervorul de ulei şi .se rectifică şi se reglează supapele.obturarea fluxului de ulei datorită avariilor la tubulatură. .înlocuirea tubului avariat.se înlocuieşte şi se curăţă darea uleiului. .reglarea regulatorului în vederea respectării caracte-risticilor nominale.se controlează viteza de funcţionare a diverselor organe cu comandă hidraulică şi eventual înlocuirea pompei. accesoriile. . răcire insuficientă. Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidra ulice.uleiul îşi închide culoarea şi se constată o scădere de presiune.înlocuirea garniturilor. învelişul filtrului zgomotului.montarea în utilaj a unor . Cauze Mod de remediere . Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supra încălzirilor. ascultând modificarea sistem. în fluid. .nivelul uleiului este scăzut. se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea impurităţilor existente în suspensie. . . Defecţiunea Consecinţe .necurăţate în utilaj. 19 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . .se descoperă locurile pe unde pătrunde aer. demontări repetate. . . . se recirculează şi se filtrează.pierderi interioare la pompă.

ventile. Din punct de vedere al subansamblurilor de întreţinut un sistem pneumatic conţine: filtre. este indicat să se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul şi deci nu îşi modifică volumul iniţial. şurub etc. la conductele ce vin în contact cu uleiul se indică utilizarea furtunurilor rezistente la ulei. Menţinerea performanţelor sistemului pneumatic depinde în mare măsură de modul cum se realizează întreţinerea şi repararea acestor subansamble. Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri. elemente de aşezare. la cilindrii supuşi la influenţe termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. În multe cazuri filtrul este dotat cu separator de apă. cilindri. În aceste îmbinări partea susceptibilă la defectări este garnitura de etanşar e. Indicaţii privind întreţinerea instalaţiilor pneumatice. Necesită verificări săptămânale pentru a se împiedica apariţia defecţiunilor. Se urmăreşte menţinerea nivelului uleiului la nivelul prescris.). Dacă nivelul a scăzut se face umplerea cu ulei corespunzător. membrane. Se verifică tija pistonului. defecţiuni ce trebuie remediate la operaţia de revizie. cilindri. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi. care trebuie nu trebuie să prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei. arcuri etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 20 . garnituri din material plastic. Se strâng şuruburile şi se înlocuiesc cele uzate sau lipsă. magneţi. Elementul sistemului Indicaţii privind întreţinerea Are rolul de a curăţa aerul ce vine de la reţ eaua de alimentare înainte de a intra în partea de comandă. În tabelul de mai jos se indică câteva operaţii ce trebuie efectuate la revizia tehnică a sistemului pneumatic.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. elemente de comandă şi de acţionare (cilindri. îmbinări filetate. 4 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR PNEUMATICE Elementele de comandă pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. ungătoare. iar unele subansamble defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate. Este necesară o curăţire săptămânală pentru sisteme ce lucrează în condiţii dure. care poate prezenta defecţiuni: acumulare de apă de con dens. dereglarea arcului. Fiecare subansamblu de comandă este constituit din elemente de semnalizare (limitator de sfârşit de cursă). Filtrul Ungătorul Conductele Îmbinările filetate Cilindrul Elemente de fixare În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într -un interval cât mai scurt.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 21 . Principalele surse de vibraţii pot fi: lagărele: uzuri mari. vopsirea parţială. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică. fundaţia: fixarea slabă pe fundaţie sau în glisiere. verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere. Pentru a determina necesitatea de întreţinere şi reparare a maşinilor electrice este necesar să se cerceteze dacă maşina produce zgomote şi vibraţii. ut ilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric. canalele radiale de ventilaţie: nedegajate suficient. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitar ea lor. Principalele surse de zgomot pot fi: lagărele: locul arborelui este mare. În cadrul reviziilor tehnice. ungerea elementelor ce formează ajustaje. Periodic. schimbarea lubrifiantului. ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parţial. rulment montat greşit sau uzat.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate. rotorul: dezechilibrarea rotorului. 5 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor. se execută următoarele operaţii: spălarea. periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare sau inele uzate. reparaţie capitală. la motoarele electrice. curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate. mecanismul de transmisie: inele slăbite. Motoarele şi generatoarele electrice se verifică de cel puţin două ori pe an. reparaţie curentă. aşezate unele în faţa celorlalte.

. Starea proastă a periilor.periile scânteiază. . .refacerea calculului secţiunii cablurilor şi înlocuirea lor. . .se vor monta corect port periile.periile de cărbune se vor şlefui pe colector cu hârtie silicată: nu este bine să se folosească pânză abrazivă. .se va înlocui arcul în caz de uzură pronunţată.suprafaţa periilor necorespunzătoare.suprafaţa colecto rului este aspră.se va strunji colectorul şi se va revedea izolaţia dintre lamele. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 1 Modul de intervenţie .periile se vor spăla cu petrol apoi se vor ajusta pe colector. . cablurilor conducătoare de curent şi barele colectoare dintre perii şi portperii. .se verifică dacă dimensiunile periilor corespund cu ale portperiilor.perii cu suprafaţă neuniform arsă.periile sunt murda re. torului. . . Presiune specifică sub 150 -250 g/cm 2.verificarea şi curăţirea tuturor contactelor circuitului de alimentare şi de preluare a curentului. .periile fac zgomot. Verificarea amplasării periilor pe colector.măsurarea cu un voltmetru de precizie a diferenţei de potenţial dintre punctele portperiilor şi barele colectoare.se verifică amplasarea periilor după marcarea făcută pe tije. . .s-a slăbit fixarea colectorului. arse sau au capete deformate. . Tipul periilor este necorespunzător Presiunea periilor pe colector este prea mică. .se arde armătura şi conductoarele de cupru. . .se vor fixa bine periile în portperii. . Se verifică modul de încălzire a colectorului la folosirea periilor de alt tip Mărirea presiunii periilor prin întinderea arcului sau schimbarea sa. . .maşina vibrează. cu ajutorul unei benzi de hârtie şi potrivirea periilor la distanţe egale pe suprafaţa colectorului.distanţe neegale p e ferinţa colectorului circumferinţa colec este neuniformă. . Încălziri ale periilor Uzura arcului port perie.periile vibrează şi scânteiază.contactele îşi schimbă culoarea. .secţiunea cabluri lor de legătură este mică. Scânteierea periilor (total sau parţial).se verifică bătaia colectorului. ± se reduce presiunea periei.se verifică dacă contactul dintre perii şi portperii nu este slab. Colectorul nu este neted sau este lovit (duritate diferită a materialului din care este executat colectorul) .se elimină vibraţiile maşinii. . Perii sau port perii montate defectuos. . Contact imperfect între perie şi colector Supraîncăl zirea periilor şi a colecto rului. Distanţa dintre Periile sunt la perii pe circum . .perii nefixate. .Defecţiuni şi remedii ale maşinilor electrice.unele din lamelele colectorului sunt ieşite în afară. 22 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .se vor presa periile prin strângerea arcului. Defecţiunea Cauza defecţiunii Fenomene observate .marginile periilor se ard. . Presiunea periilor este prea mică sau prea mare.se va scurta arcul portperiei. .

după fiecare rodare a periilor sau spre periile altui pol. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 23 . ne moale. umezită în petrol gerate sau utilizării şi se va şlefui cu o pânză silicată unor perii de cărbu fină. . supravegheze dacă demarajul motorului se face normal.periile pot fi de tip necorespunzător. întreţină bine maşina şi organele de transmisie.se adânceşte izolaţia dintre lamele suprafaţa colecto ca urmare a uzurii colectorului. . Pentru a limita încălzirea.periile nu sunt plasate corect. . ţină seama de situaţia climatică la încărcarea maşinii. Sar scântei pe Colector murdar . asigure lubrifierea necesară. Scânteiere circulară. prin montarea de ampermetre şi volt metre în circuitul de alimentare.se verifică poziţia periilor. fără scame. rului de la un pol intense a periilor. La motoarele mici reparaţia se poate face şi într -un atelier specializat. Fenomene Modul de intervenţie observate Distanţe necores Verificarea distanţelor între punzătoare între armăturile polilor principali alăturaţi armăturile polilor şi a distanţelor dintre marginile principali alăturaţi. atât periile cât şi colector ul se vor curăţa şi sufla cu aer comprimat. Recomandare: Aceste reparaţii se fac fără demontarea maşinii electrice din şuruburile de fixare (la motoarele mari). . după şlefuirea colectorului. Se verifică şi se montează corect polii principali şi cei auxiliari. Polii principali şi cei auxiliari nu se succed corect. cureţe orificiile şi canalele de ventilaţie. armăturilor polilor auxiliari şi polilor principali alăturaţi. supravegheze încărcarea.se vor monta perii mai tari.se înlocuiesc periile cu altele mai tari. fluctuaţiile de tensiune şi dezechilibrul de tensiune pe faze. personalul de exploatare şi întreţinere trebuie să: evite suprasarcinile sau să le reducă la minimum posibil.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defecţiunea Cauza defecţiunii Polii principali şi auxiliari nu sunt repartizaţi uniform. . evite numărul prea mare de demaraje consecutive. Polii nu sunt conectaţi corect la înfăşurarea rotorului. îndepărtarea asperităţilor colectorului prin şlefuire sau strunjire.se spală colectorul cu o pânză datorită ungerii exa curată. asigure circulaţia liberă a aerului. verifice dacă contactele şi conexiunile sunt în stare bună. respecte graficul de revizii şi reparaţii. ÄDurata de viaţă" a unui motor electric este o mărime care se deter mină statistic pe baza unei exploatări îndelungate. Apariţia unei scânteieri mari ce ia aspectul unui cerc de foc. . Această mărime depinde în principal de solicitările termice anormale. Colector murdar .

Reglarea portperiilor. .Şlefuirea periilor. . . a bobinajelor. a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor.Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor.Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar.Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului. Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei Tabelul 2 . . . a ungerii.Măsurarea rezistenţei la izolaţie. . .Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare.Strângerea piuliţelor.Revizia fixării pinionului. .Revizia legării la pământ. . .Verificarea jocului între lagăre. a cuplajului şi a roţii de curea. . .Înlocuirea pieselor d efecte. .Curăţirea aparatului fără demontare. . a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei.Curăţirea inelelor colectoare.Înlocuirea periilor uzate. a şuruburilor capacelor de la lagăre.Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării. .Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare. . . Lucrări executate la reparaţia c urentă a motoarelor electrice asincrone. a şuruburilor cutiilor portlagăr.Măsurarea rezistenţei la izolaţie. a portperiilor. . .Curăţirea exterioară a reostatului şi a plotu rilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările de reparaţii curente la motoarele asincrone cuprind lucrări mai complexe. . .Controlul şuruburilor de fundaţie.Verificarea legăturii la pământ.Verificarea încălzirii contactelor. 24 Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . a modului de funcţionare a inelelor de ungere. care se execută pe lingă lucrările efectuate la revizia tehnică (tabelul 2).

demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor. inelelor colectoare. operaţii privind colectorul). organelor de transmisie defecte.verificarea îmbinării şi a funcţionării. Recomandare: Lucrările specificate în tabelul 3 sunt aplicabile atât motoarelor în scurtcircuit (făcând abstracţie de punctele care se referă la rotorul bobinat).repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. a reostatului şi a aparatajului de pornire.demontarea aparatajului.reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel.verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ. a bobinajelor.fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte. Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului. . . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 25 . (cât şi la motorul sincron (la care se înlocuiesc referirile la inele colectoare cu. portperiilor. periilor uzate. . .curăţirea canalelor de ventilaţie. în scurtcircuit. Curăţiri şi demontări. Asamblarea motorului electric. Verificarea şi repararea reostatului. . plăci de borne şi transmisiilor.lăcuirea bobinajelor. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi. sunt prezentate în tabelul 3 (nu se consideră punctele care se referă la rotorul bobinat). a ploturilor şi a rezistenţelor defecte. papucilor defecţi ai cablului de alimentare. cuzineţilor lagărelor. Lucrări executate la reparaţia capitală a motoarelor electrice asincrone. Verificarea finală. .încercarea în sarcină a motorului electric. Conţinutul lucrării Tabelul 3 Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor.prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor. . . . . Înlocuirea pieselor defecte. . .fixarea pieselor de transmis ie. . . iar pentru motoarele de curent continuu se execută o revizie şi o curăţire a colectorului.măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. curăţirea acestuia şi a contactelor. a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie.şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor. Reglarea portperiilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările care se execută la reparaţia capitală a motoarelor electrice. . .înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei).curăţirea şi spălarea lagărelor. Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare.

Pentru o bună exploatare a termocuplelor trebuie ţinut seama de o serie de elemente încă de la construcţia lor. 26 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . Principiul lor de funcţionare se bazează pe transformarea diferenţelor de temperatură în mărimi electrice care sunt apoi măsurate. termoelectrozi.punct de sprijin la distanţă mare. în tabelul 1. . În scopul stabilirii cauzelor defecţiunilor ce pot apărea la principalele componente ale circuitelor ce conţin termocuple.grosimea pereţilor tubului de protecţie este insuficientă faţă de regimul termic la care a fost supus. materialul tubului să reziste în mediul înconjurător. se prezintă schematic. ansamblul tub-termoelectrozi să asigure o durată şi o stabilitate de funcţionare cât mai mare.grosimea pereţilor tubului de protecţie este necorespunzătoare. câteva indicaţii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.tubul de protecţie a fost excesiv de rece faţă de mediul a cărei temperatură se măsoară şi în care a fost introdus. 6 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TERMOCUPLELOR În construcţia de maşini temperatura constituie cauza şi efectul dife ritelor procese. . materialele pentru termoelectrozi să fie astfel alese ca să asigure o diferenţă mică între coeficienţii de dila tare liniară. incluziuni şi găuri . . în cazul proceselor tehnologice sau în locurile unde se poate depăşi temperatura normală.tubul de protecţie este necorespunzător pentru atmosfera în care lucrează.tubul de protecţie nu a fost suficient de bine curăţat înaintea montării. iar murdăriile au dus la contaminarea acestuia. izolaţie. . Componentele termocuplului Tubul de protecţie (capsulă) Defectul Cauze posibile Tabelul 1 Fisuri longitudinale Rupturi la temperaturi înalte Coroziuni. .umiditate în izolaţie. . .presiune mare sau viteză mare de curgere a mediului a cărei temperatură se măsoară. Pentru măsurarea temperaturii. se utilizează în general termocuple. Acestea se compun din: tub de protecţie (capsulă). Defecţiuni ale termocuplelor.

tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător.tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător. fluctuaţii în conductoare răsucite. întrerupt la . . . Modificarea Contaminarea izolatorilor datorită reacţiei lor cu tubul culorii de protecţie sau cu termoelectrozii.temperatura de folosire a depăşit valoarea punctului circuitului la de topire a materialului termoelectro zilor.etanşare necorespunzătoare la capete.atmosferă necorespunzătoare pentru tipul de fragilitate termoelectrozi. . . Fragilitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 27 .termoelectrozii s -au defectat după un timp de funcţionare.legături slabe.contaminarea izolatorilor prin difuzia excesivă a metalelor din termoelectrozi. Circuit deschis .durate de funcţionare depăşită.defecte iniţiale ale firelor. indicaţii. Modificarea . . după care au fost temperatura păstraţi sau transportaţi la temperaturi joase. camerei .deteriorarea termoelectrozilor datorită acţiunilor nocive (întrerupt) ale mediului ambiant.termoelectrozii s -au supt datorită întinderii excesive (proiectare necorespunzătoare).alte defecte iniţiale. înalte .termoelectrozii au avut defecte iniţiale.umezeală. necorespunzător trataţi. Rezistenţă de .termoelectrozi fragili. care au apărut după montare. Întreruperea . temperaturi . curbei de .termoelectrozii nu au fost suficient de bine curăţaţi înainte de asamblare. Fisuri .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Izolatoarele Termoelectrozii Materialul tubului de protecţia este necorespunzător regimului termic în care lucrează. asamblare necorespunzătoare.temperatura de folosire mai mare decât cea prescrisă. izolaţie mică . . . .alungire excesivă la fabricaţie. . Scurtcircuit. Circuit .apariţia neomogenităţilor datorită impurificării etalonare termoelectrozilor.atmosferă necorespunzătoare.

.. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FT 5 elevii trebuie să cunoască activităţile desfăşurate la echipamentul electric pentru fiecare nivel:  conţinutul reviziilor tehnice . Periodic.. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitarea lor. Indicaţii de lucru: Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor. Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. pentru a avea continuitate. De reţinut ! Fiecare lucrare de ordin superior include lucrările efectuate la nivelul inferior. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric. la motoarele electrice. în orar. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili acţiunile desfăşurate pentru realizarea şi supravegherea activităţi lor de întreţinere şi repararea echipamentului electric.. d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. reparaţie curentă... c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. Indicaţi operaţiile ce se execută... b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««..  orele trebuie să fie grupate (succesiv).  se va lucra în grupe de câte cinci elevi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute Lucrarea: Întreţinerea şi repararea motoarelor electrice. g) ««««««««««««««««««««««««««««««««««« Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 28 .. în cadrul reviziilor tehnice: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. f) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică. reparaţie capitală. Cerinţe: 1.  conţinutul reparaţiilor capitale.. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate.  conţinutul reparaţiilor curente. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului..

2. la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei ± Reparaţii curente Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 29 . cerându -se să se indice operaţiile ce se execută în cadrul reparaţiilor curente. Se dă în tabelul de mai jos elementul asupra căruia se intervine.

Verificarea şi repararea reostatului. Conţinutul lucrării ± Reparaţii capitale Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Înlocuirea pieselor defecte. Curăţiri şi demontări. În tabelul de mai jos se dă tipul lucrării ce se execută ± pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone ± cerându-se să se indice conţinutul lucrării: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare. Verificarea finală. Asamblarea motorului electric. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei.3. Reglarea portperiilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 30 .

utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare. Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină. 2. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. să se reprezinte grafic durata de serviciu. pentru maşina.  citirea şi interpretarea normativelor. 4. numărul orelor pentru un ciclu de reparaţii. Rc2 = 10000 ore. în ore lucrate. până la prima reparaţie capitală . pentru a avea continuitate. Indicaţii de lucru: Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. inclusiv durata uneia dintre ele. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare . numărul ciclurilor pentru întreaga durată de serviciu. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 31 . Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. utilajelor şi instalaţiilor. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili plan ificarea pentru reparare a maşinilor. să se reprezinte grafic structura ciclului cu datele obţinute anterior. 3. Rc1 = 2500 ore. de obicei ultima.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi. Se cere: 1.LUCRARE DE LABORATOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII TEMA: Planificarea reparării utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute LUCRAŢI PE GRUPE Lucrarea: Stabilirea unui ciclu de reparaţie pentru un strung revolver Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. Rk = 30000 ore. Cunoscând durata de serviciu şi duratele pentru fiecare tip de intervenţie: Dc = 120000 ore Rt = 1250 ore. numărul intervenţiilor pentru fiecare categ orie de reparaţii. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 18 şi FT 1 elevii trebuie să cunoască:  structura unui ciclu de reparaţie. sau. 5.  orele trebuie să fie grupate (succesiv). între două reparaţii capitale. în orar.

Din punct de vedere al conţinutului lor. Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate.  dotarea minimă cu utilaje şi instalaţii a unei secţii care face lucrări de reparare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Organizarea atelierelor şi a echipelor de întreţinere şi reparare Timp de lucru: 50 minute Lucrarea: Stabilirea lucrărilor efectuate şi a dotării minime a atelierului în funcţie de complexitatea lucrărilor.  se va lucra în grupe de câte doi elevi. De menţionat că lucrările din grupa II cuprinde în afara celor indicate şi lucrările din grupa I. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 13 elevii trebuie să cunoască:  grupele de lucrări în cadrul unei reparaţii pentru un utilaj. Se cere: Fiind date grupele şi tipul de lucrări aferente. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 32 . Indicaţii de lucru: În cadrul atelierului de repa raţie se execută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk. se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de organizare a unui atelier de întreţinere şi reparare a utilajelor şi instalaţiilor. grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk). spaţiile libere cu exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii. să se completeze corespunzător. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2). în tabelul 1. grupa II cuprinde lucrările mai mari. remediere a defecţiunilor medii ( Rc1). dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare.

Lucrări de turnătorie III Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de sudură. Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 33 . Lucrări electro tehnice. Lucrări electro tehnice. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări de sudură. II Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare. Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii Tabelul 1.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa I Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.

solicitand sprijinul profesorului. Elevii vor fi sprijiniţi să rezolve sarcina de lucru. fişe de evaluare. se va citi cu atenţie sarcina de lucru şi se va face o documentare. Foarte important! Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI fişe de documentare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 34 . fişe de lucru. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor care au fost rezolvate şi a activităţilor care au fost desfăşurate şi va evalua progresul realizat.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 7.

în cadrul întreprinderilor se organizează un serviciu de întreţinere şi reparare a utilajului de producţie. are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuinţare a utilajului . utilajele şi instalaţiile în condiţii normale de exploatare între două reparaţii consecutive. Ca urmare. reducerea costurilor de producţie şi. Importanţa activităţii de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor. lucrul de bună ca litate a echipelor de întreţinere şi reparaţii şi executarea reparaţiilor la timp. care să permită depistarea din timp a eventualelo r defecţiuni. întreţinere şi reparare a utilajelor. ungerea pieselor în mişcare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 35 . utilajelor şi instalaţiilor la sarcina normală (prin evitarea supraîncărcărilor). Obţinerea unei durate de funcţionare normale cât mai lungi se poate realiza prin încetinirea procesului de uzare fizică a pieselor componente. Fenomenul de uzură fizică a utilajului poate fi ameliorat şi printr -un sistem de activităţi de întreţinere a acestuia. Este necesar ca periodic să se verifice şi starea accesoriilor din dotarea maşinii. întreţinerea corectă şi curăţirea zilnică.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. utilajului şi a instalaţiei respective. reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale. observarea continuă a stării şi funcţionării lor. creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a utilajelor. chiar dacă sunt situaţii când unele dintre acestea sunt folosite mai rar. În vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului şi a funcţionării în condiţii cât mai apropiate de c ele iniţiale. acestea sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală. precum şi printr -un ansamblu de operaţii de control şi revizie. dintre care mai importante sunt: creşterea perioadei de timp în care utilajul este în stare de funcţionare şi realizarea producţiei conform graficelor. şi în final o pierdere a capacităţii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. creşterea eficienţei activităţii de producţie. 1 NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. control. aceasta asigurân du-se prin: exploatarea maşinilor. Realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare corespunzătoare a utilajelor are o serie de avantaje. pe parcursul folosirii lor productive. Toate aceste activităţi de revizie. conform prescripţiilor întreprinderii constructoare. implicit. Activitatea de întreţinere şi reparare a utilajelor este impusă de faptul că. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de sistem de întreţinere şi reparare. Din analiza comportamentului utilajelor în procesul de uzură fizică se poate constata că uzura în timp a diferitelor componente are loc în mod diferenţiat. Întreţinerea urmăreşte să menţină maşinile. a procesului de uzură fizică.

Existenţa unui compartiment de întreţinere şi reparaţii este justi ficată de necesitatea asigurării utilizării permanente a echipamentelor şi clădiril or din întreprinderile tot mai complexe. montarea şi punerea în funcţiune a noilor echipamente.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. în domeniul materialelor. Obiectivele şi mijloacele activităţii de înt reţinere şi reparare. abur. aer. să elaboreze un program de lucru bine conceput. datorită avariilor. calitatea şi continuitatea producţiei. Domeniul de activitate al compartimentului de întreţinere este diferit de la o întreprindere la alta. modificările aduse acestora. Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea.). gaze etc. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. controlul şi evidenţa cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii. următoarele lucrări: întreţinerea şi repararea echipamentului şi clădirilor.1) pot fi precizate în timp astfel: înainte şi după producerea uzurii mijlocului fix respectiv: Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 36 . asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare. evitarea întreruperilor de producţie. as tfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. paza contra incendiilor. metodelor şi echipamentelor noi. Această modificare de optică este firească. Mijloacele indicate corespund unor activităţi care sunt pre zentate în tabelul 1. livrarea de utilităţi în scopuri de producţie (apă. energie electrică. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. deoarece astăzi într -o întreprindere constructoare de maşini exisă un număr foarte mare de utilaje diversificate. dar cuprinde în general. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. Activitatea de întreţinere şi reparaţii a devenit o problemă tehnologică. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparaţii (fig. să evidenţieze şi să studieze continuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile. să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii. în timp ce o lungă perioadă de timp era considerată ca o activitate anexă neimportantă.

CUI REVINE Personalului de deservire şi a celui de întreţinere din secţii Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reviziile Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reparaţiile Persanului de conducere a activităţii de întreţinere şi reparaţii. organizarea muncii. 1 ACŢIUNEA Previziunea întreţinerii Întreţinerea preventivă Întreţinerea corectivă Evidenţă şi planificare CE CUPRINDE Activităţi efectuate pentru evitarea lucrărilor de reparaţii şi pentru ca lucrările de întreţinere inevitabile să fie efectuate cel mai comod posibil Activităţi efectuate pentru reducerea uzurii. înlocuirea pieselor uzate. Activităţi ca: previziunea pe termen lung şi scurt. studiul de costuri. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 37 . menţinerea utilajelor în bune condiţii de funcţionare şi evitarea opririlor neprevăzute provocate de accident. ACTIVITĂŢILE DE ÎNTREŢINERE Tabel nr. revizuirea şi renovarea utilajelor într -un mod care să le redea calităţile lor de funcţionare şi precizie. Activităţi efectuate pentru corijarea defectelor. înregistrarea cauzelor proastei funcţionări a utilajelor . Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare. 1.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig.

1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 38 . Factorii mai importanţi care contribuie la uzura pieselor. Întrucât în timpul funcţionării maşinile. condiţie esenţială pentru obţinerea unei calităţi superioare a produselor cerute şi a unei eficiente economice ridicate. sunt daţi în figura 1. utilajele şi instalaţiile se uzează fizic. aceas tă uzare poate provoca erori de prelucrare. componente ale maşinilor şi utilajelor. fără întreruperi sau opriri accidentale. utilajele şi instalaţiile trebuie să funcţioneze la parametrii optimi. mărirea consumurilor specifice şi chiar accidente de muncă. 2 FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR În condiţiile producţiei industriale moderne. maşinile.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Factorii care contribuie la uzura pieselor. Fig.

contribuind în acest fel la micşorarea coeficientului de frecare. fapt care se explică prin aceea că ecruisarea materialului este mai puţin adâncă. care dă o bună rezistenţă la uzură. S-a constatat că prin prelucrare se produc unele modificări în structura superficială a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare . sarcini ce provoacă solicitări variabil e continue. se utilizează uleiuri. iar ecruisarea creşte în adâncime. ducând astfel la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură. Viteza relativă a pieselor în frecare. Din acest punct de vedere se deosebesc două feluri de sarcini : sarcini ce provoacă solicitări statice. ţinând seama şi de avans. De reţinut este faptul că durabilitatea creşte o dată cu creşterea durităţii. d). Odată cu creşterea vitezei la peste 15m/min. Oricare ar fi această prelucrare.003 . combinată. este cea cu sorbită şi perlită.0. Calitatea lubrifianţilor. De exemplu: o piesă din oţel cu duritatea de 600 HB are o durată de funcţionare de 10 ori mai mare decât a unei piese cu duritatea de 200 HB. rugozitatea scade. mişcare care poate fi: de alunecare. e). avansurile mici de 0. În scopul măririi rezistenţei la uzură a pieselor. Uzura este direct proporţională cu presiunea de contact. se vor obţine totuşi în final suprafeţele cu neregularităţi microscopice sau macroscopice . Dat fiind faptul că forţele de frecare acţionează asupra straturilor superficiale ale pieselor. De asemenea este important şi felul mişcării dintre două p iese în frecare. b). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 39 . Uleiul trebuie să formeze un film stabil absorbant. care. fapt care poate contribui la micşorarea sau intensificarea procesului de uzură. Rezistenţa la uzură depinde în mod cert de materialele utilizate la confecţionarea pieselor. c). Forţele şi presiunea de contact. La oţeluri. Viteza relativă a pieselor în frecare interesează mai ales ca mărime. De exemplu : la aşchiere. sarcini ce provoacă solicitări dinamice. Acestea trebuie să fie lipsite de acizi şi impurităţi mecanic e. pe lângă menţinerea valorii lor constantă. deoarece provoacă coroziuni. care pot fi de două feluri sarcini ce provoacă solicitări prin şoc. Calitatea materialelor utilizate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII a). şi în special cele cu grafit modular. gradul de uzură şi de rezistenţă la uzură depinde de prelucrarea lor. de rostogolire. mai au şi direcţia constantă. cea mai utilizată structură. care influenţează rezistenţa la uzură. În construcţia de maşini se utilizează pe scară din ce în ce mai mare fontele aliate. Forţele care solicită piesele în frecare provoacă o stare de tensiune care contribuie la uzura lor.1 m/s până la peste 10m/s. Prelucrarea pieselor . De menţionat este faptul că oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. o presiune de contact considerabilă poate duce la ruperea şi întreruperea filmului de lubrifiant. În cazul ungerii lichide.006 mm/rot şi vitezele mici sub 3m/min fac să scadă rezistenţa superficială a materialelor pieselor. prezentând valori de la 0.

Frecarea mixtă care poate fi interpretată ca o combinaţie a frecării de rostogolire cu cea de alunecare. frecarea în transmisii prin ficţiune etc. Uzura creşte pe măsură ce cresc jocurile dintre piesele aflate în frecare. Mediul şi regimul de exploatare. se disting următoarele tipuri de frecări: . În ce priveşte regimul de exploatare. care se produce în planul tangent comun a două corpuri în contact. Mediul corosiv se întâlneşte în special la maşinile şi utilajele ce funcţionează în întreprinderile de produse chimice.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII f). abraziv. protecţia suprafeţelor în frecare. Pentru protecţia suprafeţelor în frecare trebuie luate măsuri corespunzătoare în vederea etanşării şi perfecţionării continue a mijloacelor de ungere. . care determină un cuplu de sens contrar mişcării sau tendinţei de mişcare de rostogolire. acestea furnizând elemente suplimentare faţă de cele obişnuite în problema frecării şi uzurii . materiale abrazive etc. petroliere. . sau a altor piese îmbinate cu acestea. care influenţează considerab il de mult frecarea. rezultat din acţiunea forţelor de sprijin din suprafaţa de contact deformată plastic. curăţirea ei. metalurgice etc. Mediul. Exemple de frecare de rostogolire : corpurile de rostogolire a unui rulment pe inele. iar cel abraziv la maşinile şi utilajele miniere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 40 . În funcţie de felul mişcărilor. Exemple de frecare mixtă : frecarea în angrenaj. unei suprafeţe faţă de cealaltă. Jocurile dintre piese în frecare.Frecarea de rostogolire este frecarea asociată mişcării de rostogolire a unui corp pe altul. y semifluidă. se au în vedere posibilităţile de îndepărtare a diferitelor impurităţi. care alunecă sau tind să alunece unul peste altul. Exemple de frecare de alunecare: mişcarea unei sănii pe ghidajele acestuia. putând duce în final la distrugerea pieselor respective. frecarea poate fi : y fluidă. Sub aspectul ungerii . În privinţa curăţirii .. După cum între suprafeţele în mişcare există sau nu substanţe de ungere. h). Jocurile provoacă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant. se pune problema dacă uleiul este suficient sau dacă el este de calitate bună. rotirea fusurilor în lagărele de alunecare etc. deoarece apar solicitări dinamice care perturbă regimul de lucru al maşinii sau utilajului. y uscată. roţile unui vehicul de cale ferată pe şine etc.Frecarea de alunecare . se va ţine seamă de următorii factori: ungerea maşinii. Felul frecării. poate fi de două feluri: corosiv. g).

a). 3. astfel înc ât contactul lor este direct. în mod normal. .economie de lubrifianţi. La creşterea turaţiei. La viteze de rotaţie mici. pentru a coincide cu el la turaţie foarte mare. contactul a staţionat un timp îndelungat (fig. arborele începe să transporte sub el lubrifiant. având formă de pană şi o oar ecare presiune. 3. . începe să -l ridice. la funcţionarea de regim a maşinilor şi utilajelor. oprirea maşinii când. d). centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului. din cauza sarcinii de pe arbo re. grosimea peliculei de lubrifiant devine constantă pe întreaga periferie a fusului. 3. precum şi la pornirea şi. datorită vitezei prea mici.micşorarea uzării suprafeţelor de frecare. care. La staţionarea maşinii. c). nu se poate introduce stratul de ulei necesar între cele două suprafeţe în mişcare relativă. suprafeţele sunt supune unei apăsări mijlocii şi sunt alimentate în mod continuu cu lubrifianţi.mărirea sarcinilor admisibile. ungerea va fi semifluidă (fig.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Frecarea fluidă se produce. Frecarea semifluidă poate să apară ca urmare a unei ung eri defectuoase sau insuficiente. b. ÎN CONDIŢIILE FRECĂRII FLUIDE SE REALIZEAZĂ : . Frecarea uscată ia naştere când între cele două suprafeţe în mişcare relativă nu există nici un strat intermediar de lubrifiant. nici chiar în punctele disparate. Frecarea fluidă se poate menţine când între suprafeţe se realizează deplasări cu viteze mari. . . teoretic. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 41 . lubrifiantul este îndepărtat dintre cele două suprafeţe ale fusului şi ale cuzinetului. În acest ultim caz (fig. 3. Frecarea în lagăre.mărirea siguranţei în funcţionare. Fig.reducerea consumului de energie prin frecare. în acest caz.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3
ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR INDUSTRIALE 1. Managementul întreţinerii preventiv -planificate.

Activitatea generală de întreţinere trebuie să se bazeze pe experienţă, cum a r fi statistica defecţiunilor ± proprie sau cea a producătorilor. În funcţie de cât de completă este documentaţia de întreţinere, sarcina de a concepe activitatea de întreţinere poate să se dovedească a fi mai mult sau mai puţin dificilă. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere, scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: - posibilităţile de eliminare - găsirea relaţiei optime - modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete; şi întreţinerea preventivă; înlocuirea unui reper;
Scopul iniţial al configurării întreţinerii planificate este de a organiza metodele şi personalul de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei misiuni ± aceea de a împiedica apariţia defecţiunilor şi a defectelor, ceea ce înseamnă că este nevoie de: formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor; instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri; instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive; personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului; convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini, cu sau fără instrucţiuni detaliate. Documentaţia de întreţinere conţine instrucţiuni de întreţinere, lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte documente care pot fi elaborate în faza premergătoare. Documentele care se cer au anumite caracteristici: includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezultă din desene/planşe făcute de consultanţi; constau în descrieri primite de la producători ; sunt influenţate de documentaţia standard a cumpărătorului; sunt adaptate la calificările meseriaşilor care le deservesc; Planificarea activităţii de întreţinere planifi cată se bazează pe diferite informaţii: analiza rezultatelor din procesul de întreţinere corectivă; experienţa acumulată din alte activităţi; caracteristicile utilajelor; monitorizarea stării/condiţiei utilajului (dacă este în funcţiune). Activitatea de planificare conţine următoarele puncte: identificarea sistemului tehnic/componentelor care urmează să fie întreţinute; definirea acţiunilor de întreţinere relevante; repartizarea acţiunilor; pregătirea programului de întreţinere; demararea acţiunii.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

42

Organizarea corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere a maşinilor şi utilajelor asigură mărirea duratei lor de serviciu, adică a perioadei de timp consumate de la punerea în exploatare până la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora. În funcţie de importanţă şi complexitate, lucrările de întreţinere se execută: permanent ± de către personalul ce deserveşte maşina şi utilajul; periodic ± de către echipele de întreţinere, în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină, utilaj sau instalaţie.
2. Lucrări de întreţinere executate de personalul care deserveşte utilajele.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Personalul care deserveşte maşinile, utilajele şi instalaţiile, în afară de modul de manipulare în procesul de producţie, trebuie să cunoască şi să respecte ansamblul de măsuri corespunzătoare:
Construcţia, funcţionarea, reglarea şi exploata rea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor deservite. Măsurile de siguranţă care trebuie luate înainte de punerea în funcţiune. Modul cum se pune în funcţiune, respectându se operaţiile în succesiunea şi corelarea lor. Supravegherea pe timpul funcţionării pentru evitarea apariţiei unor fenomene nedorite. Măsuri de siguranţă înainte de oprire. Modul cum se face oprirea, cu respectarea operaţiilor în succesi unea şi corelarea lor. Măsurile de siguranţă după oprire. Măsurile necesare a fi luate în cazul apariţiei unor situaţii anormale. Protecţia contra agenţilor corosivi. Conservarea de scurtă şi lungă durată. Protejarea de lovituri, zgârieturi şi alte degradări a organelor care pot influenţa precizia. Schema de ungere cu indicaţiile necesare.

ANSAMBLU DE MĂSURI

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

43

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

3. Lucrări de întreţinere a utilajelor executate de personalul de întreţinere.

Aceste lucrări se executa la anumite termene planificate, indicate în grafice, în funcţie de caracteristicile utilajului, de precizia necesară funcţionării, de gradul de încărcare al utilajului şi regimul său de lucru. Cu acest prilej se verifică sistemul de răcire şi de ungere, şi comportarea în exploatarea maşinii, în unele situaţii, se fac reglări sau demontări parţiale ale maşinii şi utilajului şi, în special, a acelor subansambluri care prezintă importanţă în funcţionare. Rezultatul acestor verificări este menţionat în dosarul maşinii, utilajului sau instalaţiei, respective, în vederea determinării cauzelor uzării şi pentru stabilirea volumului şi felului reparaţiei.

4. Curăţirea maşinilor utilajelor şi instalaţiilor.

Curăţirea şi spălarea se execută pe locurile de producţi e (în cazul maşinilor unelte şi utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curăţire şi de spălare special amenajat (în cazul maşinilor şi utilajelor deplasabile). Se va acorda atenţie deosebită sistemelor de etanşare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curăţite şi reglate. înainte de spălare se recomandă ca instalaţiile de răcire şi de ungere să fie golite pentru schimbarea lichidului, care întotdeauna conţine impurităţi, atrăgând după sine uzarea pompei. Se vor curăţa periodic filtrele instalaţiilor de ungere; rezervorul şi conductele de ulei trebuie spălate ori de câte ori se schimbă uleiul. Materialele pentru şters trebuie să absoarbă lichidele, să nu conţină aşchii metalice şi să aibă o rezistenţă suficient de mare, pentru a nu se rupe în timpul întrebuinţării. Părţile de lucru fine ale maşinii se curăţă cu cârpe moi, iar cele cromate cu piele de căprioară. Ca materiale de şters se mai folosesc: lavete, deşeuri de bumbac uscate, pânză de sac moale etc. Maşinile -unelte se spală, de obicei, cu petrol lampant sau cu motorină, cu ajutorul unor cârpe îmbibate în aceste lichide. După spălare, se şterg cu cârpe sau se usucă cu aer comprimat. Maşinile care lucrează în mediu cu mult praf, de Importanţa activităţii de periodic, intretinere si reparare utilajelor exemplu, cele din turnătorii, se spală la intervale maiamici decât maşinile din celelalte sectoare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

44

Măsurarea acestor parametri speciali dă o imagine clară a stării utilajului. Pentru aplicarea metodei. Anumite tipuri de maşini şi utilaje.10) 10 2 Pa. ƀ Metoda testelor . când se constată uzarea pieselor. diverse presiuni etc. constatarea defectelor pieselor demontate şi sortarea lor. Această observare se face de către personalul de specialitate. ƀ Metoda măsurărilor speciale . p respălarea. în locuri special amenajate. înainte de demontare. fără a se opri maşina sau utilajul. Persoana care conduce lucrările de reparaţie stabileşte împreună cu şeful secţiei în care se află utilajul. în care se consemnează: denumirea utilajului numărul de inventar. operaţie care se face cu apă rece sau caldă la presiuni de (5. cum ar fi: vibraţiile. O maşină care dă produse cu o abatere mare prezintă uzuri mari.. utilajelor şi instalaţiilor sunt: primirea pentru reparare. stabilindu -se astfel gradul de uzare. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării maşinilor. curăţirea şi spălarea pieselor după demontare. 4 PRIMIREA MAŞINILOR. dacă intrarea in reparaţie este conform planului sau este o reparaţie accidentală (cu specificarea motivului accidentării şi a vinovatului). care constă în măsurarea anumitor piese componente ale maşinii. piesele sau sculele anexă. demontarea. ƀ Metoda măsurilor. Constatarea stării tehnice a maşinilor. data când utilajul va fi oprit şi predat cu proces -verbal de predare primire.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. vitezele de lucru. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 45 . în cadrul căreia se fac măsurări asupra produsului realizat de către maşina respectivă şi se constată abaterile.. este necesară demontarea maşinii. care constă în măsurarea unor parametri speciali ai maşinii. defecţiunile constatate în timpul exploatării recomandării privitoare la modernizarea utilajului etc. în vederea îndepărtării noroiului şi altor depuneri. temperatura. numai dacă se stabileşte necesitatea lor cu ocazia reviziilor tehnice planificate. cum sunt cele care lucrează în aer liber. utilajului sau instalaţiei respective . utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale ƀ Metoda examinărilor prin care se verifică starea tehnică a utilajelor observându se funcţionarea acestora. care se compară cu datele din cartea tehnică. sunt supuse prespălării. zgomotele. Reparaţiile se fac la termenele stabilite în planul de reparaţii ale fondurilor fixe întocmite la începutul anului.

Piesele mărunte provenite din mecanismele demontate ale subansamblurilor trebuie aranjate ordonat în lăzi. După demontarea utilajului agregatele care trebuie reparate sunt transportate la locurile de reparaţii. Dacă subansamblul demontat are dimensiuni mici. care constă din demontarea utilajului de la început până la sfârşit într-un singur loc de lucru. stabilind subansamblurile. Demontarea fiecărui subansamblu se face individual. deşurubarea făcându-se cu o cheie obişnuită. Piesele şi subansamblurile grele se vor demonta utilizând maşini de ridi cat cu dispozitive de prindere sigură. scopul precum şi ordinea demontării. aceasta se încălzeşte încercându-se permanent deşurubarea ei cu cheia. ele se ung cu petrol lampant. 5 DEMONTAREA MAŞINILOR. se cunosc două metode : . Prin acţionarea tijei rola striată se roteşte o dată cu aceasta. . rola striată 3. carcasele etc. Acest dispozitiv se compune din tija 1. interacţiunea lor şi poziţia pieselor conjugate. apoi după ce a fost oprit. iar apoi se răsuceşte piuliţa sau şurubul într -un sens sau altul.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. pe un suport din lemn sau pe mese joase. atunci se aplică cu ciocanul de cupru lovituri dese şi uşoare pe feţele piuliţei şi apoi se deşurubează. Prezonul 6 ce urmează a fi scos se introduce în alezajul suportului 5 până când partea nefiletată ajunge în dreptul rolei striate. 1). trebuie marcate piesele conjugate. utilajelor şi instalaţiilor. Pentru a se uşura deşurubarea unei piuliţe foarte înţepenite. respectându -se cu stricteţe normele de sănătate şi securitate a muncii. Persoana care conduce lucrările de reparaţii trebuie să cunoască bine construcţia şi funcţionarea utilajului. pârghia 2. la care operaţia de demontare se realizează treptat. la repa raţiile curente R C1 şi RC2 se demontează numai subansamblurile defecte. întreg utilajul. în câteva posturi de lucru pe linia de demontare. Astfel. De asemenea. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Lucrările de demontare depind de construcţia maşinii. montată pe tija cu ajutorul penei 4.) şi examinează utilajul mai întâi în stare de funcţionare. Pentru executarea operaţiei de demontare a maşinilor. Piesele de dimensiuni mari (batiurile. schema cinematică. utilajului sau a instalaţiei şi de felul reparaţiei. pentru a evita deteriorare a şi deformarea lor. În lipsa acestui dispozitiv se foloseşte o piuliţă cu o contrapiuliţă. Metoda se aplică atunci când utilajul trebuie demontat numai parţial.metoda de bandă . în care scop el studiază documentaţia tehnică (proiectul şi cartea maşinii. Dacă acest procedeu nu este eficient. Piesele aşezate dezordonat se identi fică greu la asamblare. atunci ele se cufundă pentru 20 -30 min în petrolul lampant. iar cele de dimensiuni mici se strâng într -o ladă separată. Pentru a se uşura demontarea piuliţelor. Demontarea organelor filetate. Metoda se aplică în cazul demontării complete a utilajului. neexistând interschimbabilitatea între ele. Pentru deşurubarea prezoanelor ce sunt prevăzute cu filet la capătul liber se folosesc dispozitive universale de scos prezoane (fig.metoda de front .) se recomandă să fie aşezate pe pardoseală. iar la reparaţiile capitale R k. prezoanelor şi a şuruburilor care se deşurubează greu din cauza corodă rii. dezangajând prezonul. fără a se aşeza unele peste altele. schema electrică etc. până se deplasează din loc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 46 .

Dacă prezoanele şi şuruburile s -au rupt sub nivelul suprafeţei piesei în şurubul sau prezonul rupt se execută un alezaj la adâncimea de 10 -15mm. 1. se execută un filet invers şi se înşurubează o tijă filetată cu mâner. atât de prezonul 2 cât şi de rondeaua 3. Când prezoanele şi şuruburile rupte au duritate mare şi nu se pot folosi burghie. Fig. De asemenea extragerea se mai poate realiza sudând de capul prezonului rupt o piuliţă ca deşurubarea să se facă cu o cheie. Fig. în alezaj. alezajul se va executa prin prelucrarea cu scântei electrice. Procedeu de scoatere a şurubului rupt cu o vergea sudată. după care se presează în alezajul practicat un dorn conic din oţel cu profil triunghiular sau pătrat sau.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dacă prezonul sau şurubul s -au rupt puţin deasupra suprafeţei piesei resturile lui se îndepărtează din alezajul filetat cu o şurubelniţă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 47 . 2). 2. Prin roti rea dornului sau a tijei se deşurubează capătul rupt. Dispozitiv universal de scos prezoane. Dacă înălţimea la care s -a produs ruptura este prea mică şi nu permite executarea unui canal pentru şurubelniţă. executându -se mai întâi un canal pe faţa sa ruptă. având diametrul egal cu jumătate din diametrul prezonului rupt. atunci deşurubarea se va face cu ajutorul unei bare sudate 1 (fig.

se folosesc dispozitive. Rulmenţii nu trebuie demontaţi prin lovire cu ciocanul şi dornul. a) care se aplică pe inelul in terior al rulmentului 2. Demontarea îmbinărilor cu ştift şi cuie spintecate. Extractor de pană cu acţiune dinamică. Acest dispozitiv se aplică numai atunci când arborele împreună cu rulmentul pot fi scoase din carcasa lor. aplicând lovituri puternice cu ciocanul prin intermediul unui dorn. Demontarea rulmenţilor . se va proceda. care se vor fixa direct pe acestea. Cel mai simplu dispozitiv folosit la demontarea rulmenţilor este un manşon de ţeava 1 (fig. 3). Capul 1 al extractorului se aşează pe capul 2 al penei şi se fixează cu ajutorul inelului 3 şi cu şurubul 4. de asemenea. el se scoate după ce piesa a fost aşezată la loc. prin consultarea desenelor sau prescripţiilor. Demontarea îmbinărilor cu pană . Dacă pana nu poate fi scoasă prin acest procedeu atunci piesa se încălzeşte cu o lampă de benzină sau cu un arzător cu gaze până la temperatura de 80 -120oC. poate fi scoasă. cu un extractor cu acţiune dinamică (fig. În vederea demontării. Fig. oricărui tip de rulment. Ştiftul conic se îndepărtează în sensul diametrului mare. se corectează filetul respectiv cu ajutorul unor tarozi de dimensiuni corespunzătoare la treapta de filet imediat superioară. iar pe capul arborelui 3 se presează axial cu o presă manuală.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII După scoaterea şuruburilor şi a prezoanelor rupte. Cuiele se smulg cu ajutorul extractoarelor speciale. Pana înclinată montată la capătul arborelui. Când în spatele rulmentului se află o roată dinţată sau o roa tă de transmisie. ale cărui dimensiuni tre buie să fie cava mai mici decât secţiunea canalului pentru pană. la: constatarea modului de montare a rulmentului. La demontarea subansamblurilor penele înclinate se scot prin batere cu ajutorul unui dorn. pregătirea sculelor şi dispozitivelor de scoatere. În figura 4 sunt reprezentate două moduri de demontare a rulmenţilor de pe arbore. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 48 . 4. după ce au fost strânse cu un cleşte. curăţirea locului şi subansamblurilor respective. Lovind de câteva ori cu greutatea 5 flanşa 6 se scoate pana din locaşul ei. Dacă una din piese este deplasată din loc şi ştiftul s -a îndoit. După o astfel de încălzire piesele se eliberează relativ uşor de pană. b). cu gheare (fig. 3. 4. pentru că în acest caz corpurile şi căile de rulare se deteriorează. din categoria cărora cel mai frecvent sunt folosite presele manuale.

iar prinderea lor în vederea demontării se poate face mult mai uşor. Un procedeu mai perfecţionat îl constituie demontarea bucşelor de extracţie cu presa hidraulică portativă. La rulmenţii demontabili. Piuliţa se sprijină pe inelul interior al rulmentului 2 şi în acelaşi timp. 5) se demontează prin înşurubarea unei piuliţe 1 pe filetul exterior al bucşei.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. operaţia de demontare se simplifică deoarece în acest caz se poate separa inelul exterior de cel interior. 4. trage bucşa extractoare. 5. prin înşurubare. Fig. Demontarea rulmenţilor fixaţi în bucşă cu extracţie. Procedee de demontare a rulmenţilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 49 . Rulmenţii montaţi cu bucşe de extracţie 3 (fig. eliberând astfel rulmentul de pe fusul 4.

prin deplasarea axială a bacului conic 2. după aceea. se dep lasează pe glisiera. Extragerea rulmenţilor din alezajele înfundate ale carcaselor se realizează cu ajutorul preselor de tipul celei reprezentate în figura 6. rulmentul este extras cu ajutorul unui arc şi al unor gheare. 6. Demontarea rulmenţilor din alezaje înfundate. pe fus se obişnuieşte să se încălzească inelul interior la temperaturi de 80 -90°C. iar fusul arborelui este izolat cu azbest sau carton (dispozitivul de demontare trebuie fixat în prealabil). Pentru demontarea rapidă a rulmenţilor cu role cilindrice montaţi direct pe fus se foloseşte un dispozitiv electric de extracţie care se centrează pe arbore şi încălzeşte prin inducţie) rulmentul în circa 30s. După ce se încălzeşte inelul interior demontarea propriu -zisă se realizează cu unul din procedeele cunoscute. până când fac contact cu pereţii inelului interior. după ce sunt introduse în alezajul interior al rulmentului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 50 . Pentru aceasta se toarnă peste inelul interior ulei mineral încălzit. Fig.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pentru a uşura demontarea rulmenţilor mari şi cu strângeri mari. Fălcile 1. cu ajutorul şuruburilor 3. Prin acţionarea şurubului conducător 4 ce se sprijină pe fundalul alezajului din carcasă se scoate rulmentul.

51 . Distanţierele 4 trebuie să aibă o înălţime egală cu cel puţin înălţimea bucşei.Demontarea lagărelor cu alunecare şi a bucşelor. în cel de -al doilea caz. până când bucşa este eliminată de alezajul carcasei. p reselor hidraulice şi pneumatice sau cu ajutorul dispozitivelor de extracţie. după ce acesta a ven it în contact cu bila. tija filetată 1. 7. Scoaterea bucşelor dintr-un alezaj înfundat. 9) şi al unei bile de oţel 3. Fig. Demontarea bucşelor cu ajutorul preselor manuale Bucşele care nu se mai refolosesc se pot demonta cu ajutorul dornurilor (fig. pentru ca aceasta să poată fi extrasă complet din alezajul carcasei. b). cu ajutorul dornurilor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Presele manuale folosite la demontarea bucşelor pot acţiona prin tragere (fig. 7. 8. pe partea frontală a bucşei se aşează dopul 7 asupra căruia se acţionează cu şurubul 2. iar dacă nu se mai refolosesc. în cazul că se mai refolosesc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 Fig. În primul caz. a) sau prin împingere (fig. este deplasată axial prin rotirea piuliţei 2 ce se reazemă pe flanşa 3. Demontarea bucşelo r cu ajutorul dornurilor. Extragerea bucşei 2 se face pe măsura înşurubării tarodului. 8) sau cu ajutorul unui tarod 1. Fig. 7. (fig. Lagărele şi bucşele montate prin presare. se demonstrează cu ajutorul preselor manuale. 9. montată cu un capăt în flanşa 5.

Îndepărtarea acestor depuneri şi impurităţi se poate realiza prin me tode mecanice şi fizico-chimice.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Metodele fizico-chimice sunt cel mai des utilizate. Principalele procedee folosite în aces t scop sunt. PROCEDEE DE CURĂŢARE (piese mari. cu perii. de pe suprafeţele maşinilor. prin frecare) ÎN TOBE b). a). utilajelor şi ale pieselor componente ale acestora sunt acoperite la exterior şi interior de diferite impurit ăţi. utilajelor şi a pieselor componente ale acestora a bavurilor. deoarece sunt foarte productive. Metodele mecanice se pretează îndeosebi la îndepărtarea. METODE FIZICO-CHIMICE au la bază folosirea: ultrasunetelor bombardarea cu ioni soluţiilor chimice soluţii chimice asoci ate cu ultrasunete sau curent electric Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 52 . 6 SPĂLAREA ŞI CURĂŢIREA PIESELOR Suprafeţele maşinilor. vopselei vechi etc. asigură o suprafaţă perfect curată şi pot fi mecanizate şi automatizate toate lucrările legate de spălare. depuneri şi pelicule care trebuie îndepărtate complet în procesul de reparare pentru a permite constatarea defectelor şi efectuarea lucrărilor ulterioare în condiţii corespunzătoare. dălţi) MANUALĂ (jet de nisip sau bile) SABLARE (la piese mici. oxizilor.

Curăţirea pieselor prin bombardarea cu ioni se aplică în scopul obţinerii unor suprafeţe foarte curate la piesele cu precizie înaltă. iar inelul exterior se roteşte până când căile de rulare. Spălarea în ulei fierbinte se face într -o baie încălzită electric. după care se adaugă ulei mineral subţire.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Instalaţiile de spălare şi curăţire electrolitică sunt folosite la îndepărtarea depunerilor de orice natură de pe piese şi ca operaţie prealabilă a unor procese ulterioare (cromare. după ce în prealabil s -a făcut o curăţire grosieră. Ungerea se face prin rotirea lentă a rulmentului într -o baie de ulei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 53 . neutru. Spălarea cu ultrasunete se bazează pe acţiunea mecanică a ultrasunetelor care se propagă într -un mediu lichid. Spălarea în produse petroliere se face astfel: într -un vas curat se toarnă produse petroliere până ce acoperă toţi rulmenţii care trebuie spălaţi. rulmentul se usucă şi apoi se unge. Pentru aceasta. Această metodă se bazează pe acţiunea curentului electric asupra unor piese montate la catod şi scufundarea într -un electrolit activ din punct de vedere chimic faţă de elementele ce trebu ie îndepărtate. până la temperatura de 80°C. După spălare. inelul interior se imobilizează. nichelate). piesele fiind aşezate la anod sau la catod. cu presiune scăzută. Rulmenţii se spală în produse petroliere sau ulei mineral fierbinte. în care se produce o descărcare electrică între doi electrozi. corpurile de rulare şi colivia se vor curaţi complet. În timpul spălării. Ionii care se formează în gazul din recipient bombardează piesa şi înlătură toate depunerile. în procent de 6 -8%. piesele sunt introduse într -un mediu gazos. activ din punct de vedere chimic şi care împreună favorizează îndepărtarea depunerilor.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. încovoierilor. caracteristicile fizico -mecanice etc. să fie recondiţionate. piesele se supun procesului de constatare a defectelor şi sortarea se face în: piese bune. controlul cu instrumente şi aparatură obişnuită pentru determinarea uzurilor. piese la care nu se pot sau la care nu se justifică.. uzurilor accentuate. utilajul sau instalaţia respectivă (de regulă. piese care nu se încadrează în prevederile prescripţiilor tehnice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 54 . gr ipajelor etc. rupturilor. şi sunt bune de utilizat în forma respectivă fără alte intervenţii. aceasta se află în reparaţie). durităţii. din cauza gradului av ansat de uzare sau deteriorare. în vederea refolosirii lor aşa cum reiese din figura 1. controlul defectoscopic nedistructiv. segmenţilor etc. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se încadr ează strict în prescripţiile din documentaţia maşinii. controlul elasticităţii arcurilor. Constatarea defectelor pieselor se face prin : controlul vizual pentru depistarea crăpăturilor. deformărilor. exfolierilor. rizurilor. Piesele bune se remontează în maşina. sau se introd uc cu forme de predare în magazia de piese de schimb. însă prin suprapunerea acestora unor operaţii cum sunt cele de recondiţionare printr -un procedeu adecvat şi cu o tehnologie corespunzătoare. ştirbiturilor.. la rulmenţi. După constatare pot rezultă următoarele categorii: piese care se încadrează în prescripţiile tehnice privind dimensiun ile. rezultă piese bune de utilizat. din punctul de vedere tehnico economic. răsucirilor etc. 7 CONSTATAREA DEFECTELOR PIESELOR DEMONTATE ŞI SORTAREA ACESTORA După spălare şi uscare... fisurilor care nu se văd cu ochiul liber. calitatea suprafeţelor. roţi dinţate etc. piese de recondiţionat (reparat) sau de înlocuit şi piese neutilizabile. controlul cu instrumente şi dispozitive speciale pentru măsurarea uzurilor.

2) care. şi numai aici. în mod corespunzător. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 55 . De el depinde în mare măsură succesul sau insuccesul acestei activităţi. în unităţi specializate. activitatea de recuperare ± recondiţionare este plasată în cadrul celei de întreţinere şi reparaţii (fig. se desfăşoară în ateliere şi secţii proprii. va reintra în circuitul normal ± deja cunoscut. Funcţionarea acestui compartiment. Schema bloc pentru recuperare piese şi subansamble. de regulă. la producător. 1. IMPOANT Datorită ponderii atât de însemnate a valorii pieselor de schimb în cadrul cheltuielilor totale pentru reparaţia maşinilor. prin recondiţionare . în industrie. pentru că aici. utilajelor şi instalaţiilor. s e hotărăşte soarta unei piese ± dacă aceasta va fi retopită sau.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. constituie cheia activităţii de recondiţionare. sau la t erţi.

după recondiţionar e.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. tehnologul care face constatarea întocmeşte o schiţă în care se va arăta prin linii groase locul ce trebuie reparat. O dată cu întocmirea schiţei se va trece în foaia de constatare natura defectului. DE REŢIUT Pentru piesele care necesită recondiţionări. Schema bloc de legături şi atribuţii. modul de rezolvare şi numărul de ordine al schiţei sau desenului. modul de recondiţionare şi cotele la care trebuie obţinută piesa. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 56 . 2.

Organizarea structurii îndeplineşte. sector. precizarea sarcinilor pe persoane şi gruparea acestora în com partimente (descrierea posturilor). Optimul de per soane care trebuie să fie conduse de un responsabil diferă în funcţie de condiţiile locale. în vederea stabilirii unei reţele de legături cât mai corespunzătoare. să fie suplă şi să permită îndeplinirea funcţiunilor într -o manieră favorabilă. întocmindu -se lista tuturor lucrărilor şi schema succesiunii lor. Activitatea va fi delegată clar. a funcţiunilor lor şi a atribuţiilor conducerii. evaluarea structurii. două funcţiuni principale: elaborarea proiectului sau a mecanismului pentru coordonarea activităţii. determinarea necesarului de personal pe categorii. în general. sectorului. a infor maţiilor necesare. definirea relaţiilor din interiorul întreprinderii . se va baza pe reguli universal admise şi se va adapta la condiţiile şi situaţiile locale. sectorului. urmărindu -se în primul rând atingerea obiectivelo r. Recomandare: Organizarea trebuie să convină persoanelor pe care le cuprinde. stabilirea lucrărilor necesare. ca şi a întreprinderii de altfel.. după de stinaţie etc. care se prezintă astfel: precizarea şi clasificarea obiectivelor întreprinderii. ţinând seama de persoanele care trebuie să coopereze. se realizează prin definirea şi gruparea activi tăţilor. Se vor evita treptele care nu servesc decât la primirea dării de seamă sau la transmiterea de ordine. sect orului. frecvenţa lor. nivelul de pregătire şi specialitatea solicitată. modul de execuţie. aşezarea compartimentelor în orga nigramă şi precizarea legăturilor (stabilirea tipului de s tructură şi de organigramă). şi în consecinţă.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. se succed într -o ordine logică. în funcţie de acestea se va urmări identificarea deciziilor. 8 ELABORAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE Proiectarea organizării unui sector dintr -o întreprindere. fără suprapuneri. se va trece apoi la clasificarea lucrărilor după natura şi conţinutul lor. elaborarea regulamentului de funcţionare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 57 . identificarea activităţilor care urmează să se desfăşoare în întreprindere. Rezultate bune se pot obţine dacă organizarea activităţii comparti mentului de întreţinere şi reparaţii va fi clar definită. iar liniile de activitate verticale vor fi cât mai scurte. Etapele generale ale procesului de elaborare a structurii organiza torice a întreprinderii. astfel încât acestea să fie repartizate cât mai logic şi mai eficient de realizat. adică stabilirea structurii organizatorice ilustrată de organigramă şi regle mentarea funcţionării ei prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

Natura instalaţiilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Structura organizatorică a compartimentului de întreţinere. Situaţia calificării forţei de muncă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 58 . numărul de utilaje de acelaşi tip şi modul lor de dispersare în întreprindere Continuitatea operaţiilor şi procedeelor tehnologice utilizate. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Dimensiunea întreprinderii. care influenţează efectivul şi modul de specializare al personalului compartimentului. care poate fi amplasată izolat sau în cadrul unui complex strâns grupat teritorial. mărimea şi complexitatea lui depind de mai mulţi factori după cum reiese din sche ma de mai jos: Poziţia geografică a întreprinderii. Domeniul de acţiune al compar timentului de întreţinere şi reparaţii. Natura întreprinderii.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 59 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapele elaborării structurii organizatorice.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. gradul de calificare al forţei de muncă. Recomandare: Sistemul de reparaţii centralizate este utilizat şi pentru întreprinderile grupate din punct de vedere teritorial sau în întreprinderile în care există număr mare de maşini de acelaşi tip. se execută de către echipe ce lucrează în instalaţii şi au totodată sarcina înlăturării şi prevenirii deranjamentelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 60 . asigurarea executării pieselor de schimb centralizat. Centralizarea lucrărilor de reparaţii este legată de crearea unor subun ităţi de reparaţii specializate în cadrul atelierului mecanic. 9 ORGANIZAREA DE TIP CENTRALIZAT METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Organizarea de tip centralizat este răspândită în întreprinderile mici. în funcţie de numărul şi tipurile utilajelor tehnologice. Operaţiile de demontare şi montare a echipamentelor. Numărul de muncitori din aceste subunităţi diferă de Ia unitate la u nitate şi se stabileşte după mai multe criterii. diminuarea controlului şi a responsabilităţilor. Toate reparaţiile se execută în cadrul unui atelier mecanic. ce trebuie reparate. etc. gradul de complexitate al lucrărilor. Pentru a evita dublarea funcţiilor de conducere pe verticală. unde numărul de utilaje de reparat nu depăşeşte 100 la fiecare secţie. Înainte de a se trece la executarea centralizată a reparaţiilor este bine să se studieze următoarele: evaluarea volumului lucrărilor de reparaţii propuse pentru centra lizare. este necesar să se realizeze o specializare maximă a funcţiilor de conducere pe ve rticală şi a funcţiilor de execuţie pe orizontală. În cazul sectorului de reparaţii de tip centralizat reparaţiile sunt grupate pe tipuri de lucrări sau utilaje fără să ţină seama de amplasa mentul acestora. specializarea echipelor de reparaţii urmărind ca prin aceasta să se ridice productivitatea muncii la lucrările de reparaţii.

acest compartiment trebuie să facă recomandări grupelor de proiectare de utilaje. Concentrarea acestui personal reprezintă. Aceste forme de organizare trebuie să nu conducă la perturbaţii în desfăşurarea normală a proceselor de producţie. Utilajele se pot împărţi în trei grupe principale: aparate. În funcţie de compl exitatea şi natura lor aceste maşini pot fi grupate în: pompe. coroziunii. recomandări care să conducă la reducerea frecvenţei reparaţiilor dat orate în special coroziunii. spargeri.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: În scopul determinării naturii şi mărimii subunităţilor specializate de reparaţii este necesară analizarea problemei specificului utilajelor tehnologice. având ca fază intermediară sistemul de organizare mixt. înlocuiri de trasee sau realizarea de noi instalaţii. ungere. care au nenumărate particularităţi legate de etanşare. existenţa unei rutine. practic în foarte multe situaţii . dar mai ales inerţia unei părţi din personal. fac necesară o trecere tr eptată la centralizarea acestor activităţi. În acest sistem de organizare personalul necesar lucrărilor de repa raţii este afectat integral sectorului de întreţinere şi reparaţii. La instalaţii ce cuprind armături şi conducte apar probleme legate de coroziune. De asemenea. maşini şi instalaţii (care vor cuprinde armăturile şi conductele). vibraţii. pe lângă ela borarea unor metode economice de reparaţii. Ca obiectiv de lucru al specialistului în aparate este. oboselii materialelor etc. influenţei temperaturii şi presiunilor înalte. elaborarea de metode pentru măsurarea efectel or coroziunii. nu se poate face dintr odată. măsurarea depunerilor şi a grosimii pere ţilor. trecerea de la sistemul de organizare descentralizat la sistemul de organizare centralizat. În situaţia actuală când se iau numeroase măsuri în vederea centra lizării şi specializării activităţilor de reparaţii. utilaje de separare etc. a fisurilor. echilibrare dinamică şi statică. trebuie găsite formele de organizare adecvate. Grupa maşinilor este caracterizată prin prezenţa unor organe de mişcare (alternativă sau de rotaţie). Scoaterea din funcţiune a aparatelor are loc în special în arma eroziunii. Pe baza observaţiilor făcute. uzuri de s caune ale ventilelor etc. Trecerea la sistemul de organizare de tip centr alizat. deoarece sunt de rezolvat numeroase probleme şi în primul rând problema relaţiilor cu sectoarele de producţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 61 . compresoare.

să participe la pregătirea şi efectuarea reparaţiilor curente şi capitale de către întreţinere şi reparaţii echipele atelierului central. De fiecare secţie de producţie se ocupă. dar cu sediul tot Ia secţiile de producţie. urmăreşte şi recepţionează lucrările terminate.Operaţiunea de centralizare necesită parcurgerea mai multor etape: Etapa I Etapa II Etapa III Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapa IV Echipele din atelierele de secţie tr ec sub conducerea sectorului de întreţinere şi reparaţii. Echipele vor avea un efectiv de Acest personal va avea de îndeplinit în Varianta 3²4 muncitori (câte unul de fiecare principal. După cum reiese din organigrama sistemului centralizat de întreţinere şi reparaţii (fig. Efectivul echipelor se va reduce treptat. un inginer sau maistru de specialitate. din cadrul sectorului de întreţi Varianta nere şi reparaţii. secţia de producţie. conduşi de un inginer sau . care participă la planificările lucrărilor de întreţinere şi 1 reparaţii. care poate avea sau 2 nu sediul în secţia ce o deserveşte. dar aparţinând sectorului de . trecând la atelierul central. principalele activităţi au fost divizate în compartimente. Fig. Echipe cu acelaşi efectiv (3 ²4 Varianta . 1. Fiecare secţie de producţie are un inginer sau maistru de specialitate a l Varianta secţiei respective. Organigrama sistemului centralizat. 1). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 62 . . revenindu -i însă aceleaşi atribuţii ca la varianta anterioară.să supravegheze lucrările de întreţinere un maistru de specialitate.să contribuie la planificarea reparaţiilor preventive şi a necesarului de materiale şi piese de schimb în calitate de specialişti. dar rămân cu sediul Ia secţiile de producţie. următoarele sarcini: 1 schimb). întreţinere.să urmărească gradul de uzură al pieselor muncitori) şi conducere ca la prima 2 variantă aparţin administrativ de importante şi să noteze datele respective necesare urmăririi fenomenelor de uzură. cu sediul curentă şi să efectueze unele lucrări de la secţiile de producţie respective.

elaborarea planurilor operative de reparaţii. în linii generale. privind utilajele şi instalaţiile. efectuarea cercetărilor de exploatate. urmărire reparaţii are ca sarcină: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII evidenţa mijloacelor fixe din întreprindere. elaborarea documentaţiei de reparaţii. efectuarea cercetărilor în domeniul recondiţionării pieselor de schimb. elaborarea planarilor obligatorii de reparaţii a utilajelor şi insta laţiilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 63 . verificarea materialelor din magaziile întreprinderii şi din sculărie în ce priveşte asigurarea efectuării sarcinilor la locul de muncă. Grupa concepţie are în sarcină: elaborarea instrucţiunilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor. elaborarea planurilor tehnologice pentru producţia pieselor de schimb. elaborarea normativelor de reparaţ ii. elaborarea planurilor tehnologice pentru reparaţiile utilajelor şi instalaţiilor. În funcţie de specificul şi de mărimea fiecărei întreprinderi. elaborarea bilanţului între necesar şi posibilităţile existente de reparaţii.Grupele reprezentate în partea superioară a organigramei sunt în strânsă legătură cu conducerea sectorului. urmărirea comandării şi încheierii contractelor pentru livrarea lor şi pieselor de schimb. fiind direct subordonate aces teia. întocmirea statisticii consumului de materiale şi piese de schimb. elaborarea planurilor de încărcare a atelierelor de reparaţii. actualizarea şi introducerea modificărilor în evidenţă care rezultă. în urma reparaţiilor sau modernizării mijloacelor fixe etc. sarcina lor principală trebuind să fie pregătirea concepţiei şi controlul activităţii de întreţinere fi reparaţii.. planificarea aprovizionării cu materiale şi piese de schimb. controlul stocurilor de magazie şi al păstrării materialelor şi pieselor de schimb. analiza economică a lucrărilor de reparaţii. tipului şi stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor. ţinerea statisticii şi evidenţei în domeniul reparaţiilor. Atribuţiile acestor grupe. între altele. întocmirea fişelor de lucru. eliberarea documentaţiei pentru lucrările executate în ateliere. aceste grupe pot avea un personal mai mult sau mai puţin numeros. elaborarea planurilor tehnologice pentru recondiţ ionarea pieselor. evidenţa asupra numărului. menţinerea unei colaborări strânse cu institutele de cercetări în p rivinţa problemelor întreţinerii şi reparaţiilor. întocmirea bonurilor de materiale. planificarea şi calculul cheltuielilor atelierelor de re paraţii. sunt următoarele: Grupa plan.

 controlul calităţii reviziilor tehnice şi a reparaţiilor efectuate. în cadrul întreprinderii. ƀ controlul exploatării şi utilizării construcţiilor. vopsitorie. construcţiilor. În cadrul activităţii energetice şi AM (aparate pentru măsurare) s -a păstrat divizarea existentă în electro şi termoenergetică (aceasta incluzând şi problemele hidroenergetice). În cadrul activităţii mecanice. b. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 64 . compartimentul lucrări edilitare asigură întreţinerea şi repara ţiile drumurilor. la care s-au adăugat problemele legate de AM. Grupa transporturi are de rezolvat problemele legate de transport. execută lucrări de tâmplărie. izolaţii de tot felul şi electrod epuneri. precum şi executarea reparaţiilor în atelier. y elaborarea graficelor de ungere pe ntru echipele de ungere. precum şi elaborarea propunerilor care au ca scop lichidarea cauzelor avariilor. y elaborarea normelor de consum pentru unsori şi materiale necesare pentru întreţinere. de la o secţie la alta. y dări de seamă în domeniul gospodăririi lubrefianţilor. (pompe şi compresoare. tinichigerie. ƀ elaborarea normelor de recepţionare a clădirilor după reparaţii. atât la lucrări de întreţinere cât şi în cazurile deosebite când se produc avarii. compartimentul lucrări speciale execută reparaţiile maşinilor.  participare la recepţia utilajelor şi instalaţiilor noi precum şi a celor reparate. privind metodele de stabilire a maşinilor şi a pieselor necesare pentru reparaţii.  păstrarea documentaţiei şi a rapoartelor de avarie.).  elaborarea materialelor metodologice. clădirilor. Supravegherea utilajelor şi instalaţiilor:  elaborarea normelor necesare pentru recepţia reparaţ iilor. maşini de ridicat şi transportat etc. Supravegherea construcţiilor: ƀ participare la planificarea reparaţiilor clădirilor. y aprecierea calitativă a unsorilor şi uleiurilor aprovizionate. c. ƀ păstrarea documentaţiei referitoare la avariile construcţiilor. maşini -unelte. compartimentelor le revin următoarele atribuţii: atelierului mecanic îi revine în principal sarcina fabricării pieselor de schimb necesare întreţinerii şi reparaţiilor. compartimentul reparaţii instalaţii asigură echipamentele care lucrează nemijlocit în instalaţii. modelărie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa control instalaţii are sarcini deosebit de importante. terasamentelor. ƀ controlul calităţii lucrărilor de înt reţinere şi reparaţii efectuate. Supravegherea ungerii: y elaborarea instrucţiunilor de ungere. care pot fi defalcate în următoarele activităţi: a. y controlul calităţii activităţii de ungere.

crearea unor grupe de planificare şi urmărire. în funcţie de condiţiile specifice. poat e diferi de la o întreprindere la alta. reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dispeceratul intervenţii . existenţa unor normative reale pentru întreţinere şi reparaţii. fără ca structura de bază să se modifice.. Centrul de monitorizare al sectorului se recomandă să se înfiinţeze la momentul trecerii Ia sistemul de prelucrare automată a datelor privind întreţinerea şi reparaţiile. rezolvarea problemei pieselor de schimb. întâlnit mai mult în cadrul activităţii ener getice şi AM se recomandă să -şi extindă activitatea la tot sectorul de întreţinere şi reparaţii. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase. forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control. spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor. realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii. Recomandare: La introducerea sistemului centralizat trebuie rezolvate numeroase probleme. punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului. dar mai ales oferă posibil itatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. cu condiţia să i se pună la dispoziţie mijloacele adecvate de acţiune. asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor. de tehnologie etc. dintre care mai importante sunt următoarele: optimizarea aplicării sistemului conform condiţiilor concrete din fiecare întreprindere. Organigrama prezentată şi descrisă anterior este orientativă si. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărc ate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate. prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. AVANTAJE asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate. se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de întreţinere rep araţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 65 .

informaţii sau documentaţii suficiente privind: accidente sau avarii produse în insta laţii similare. atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor. fiecare întreprindere în parte nu -şi va putea permite să formeze complet. un personal cu o specializare înaltă. în general. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 66 . fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs. în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. reprezintă surse de informare limitate. cauzele lor probabile şi măsurile luate. rezultatele cerce tărilor mai avansate în domeniile de lucru similare. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. specialiştii unei întreprinderi nu au. care să dovedească polivalenţă tehnică. care împiedică specialiştii întreprinderii să trateze şi să rezolve o problemă cu promptitudine. la toate nivelele tehnologice.

10 ORGANIZAREA DE TIP DESCENTRALIZAT În cazul formei descentralizate de organizare a lucrărilor de reparaţii. Această formă de organizare este utilizată la întreprinderile mari. (fig. unde numă rul utilajelor depăşeşte 150 în flecare secţie a întreprinderii. pentru fiecare grupă şi domeniu de activitate este: Fig. Organigrama sistemului descentralizat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 67 . În atelierul mecanic central se execută numai reparaţiile capitale. Organigrama unui sistem de reparaţii descentralizat. moder nizările de utilaje şi piesele de schimb. la care sunt valabile observaţiile. 1. deja făcute. acestea se execută de către atelierele secţiilor de producţie. iar diversitatea tipurilor de utilaje este foarte mare. 1). la unităţile care sunt răspândite pe un teritoriu vast.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.

SDV -uri) din atelierele de întreţinere şi reparare şi încărcarea lor scăzută. indicatori de plan nereali ai secţiilor de producţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 68 . în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. fără o bună coordonare este greoaie o colaborare între secţii şi atelierele mecanice la reparaţii pretenţioase. utilizarea neraţională a forţei de muncă. deoar ece personalul de întreţi nere şi reparaţii se află mai aproape de utilaje. datorită dispersării atelierelor de întreţinere şi reparare în secţiile de producţie. calitatea mai scăzută a lucrărilor. creşte gradul de răspundere al personalului de reparaţii din secţii. atelierelor de întreţinere şi reparare. eficacitate scăzută a intervenţiilor în caz de avarii sau intervenţii care necesită un volum important de muncă. se economiseşte timp şi manoperă prin eliminarea transportului pieselor de la secţie la atelierul central. atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore. intervenţiile sunt mai prompte. fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs. limitarea asistenţei tehnice la nivel de maistru sau inginer de secţie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE muncitorii din secţii se specializează în repararea utilajelor din secţia respectivă. prin dispersarea munci torilor pe aceste puncte de lucru. DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor. datorită subor donării unei părţi a personalului lor. datorită dispersării munci torilor de întreţinere şi reparare pe secţii de producţie. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. folosirea neraţională a utilajelor (maşini -unelte. folosirea neraţională a spaţiilor de l ucru.

precum şi dispunerea lor pe teritoriul într eprinderii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 69 . problemele de aglomerare sau de lipsă de personal calificat la anumite lucrări sunt operativ rezolvate. să se execute mai multe lucrări cu oameni puţini. muncitorii fie că primesc două comunicări pentru lucru. 11 ORGANIZARE DE TIP MIXT Aceasta este o combinaţie a celor două sisteme anterioare. printr -o bună organizare. în funcţie de mărimea şi complexitatea utilajelor. etc. apar greutăţi şi delăsă ri în lucrările de evidenţă. fie nici una . pot exista schimburi de experienţă calificată între muncitorii de la secţii şi de la atelierul central. AVANTAJE urmărirea simplă a personalului de execuţie între secţii şi atelierele cen trale funcţie de complexitatea problemelor apărute. Se aplică la întreprinderile cu 100 ± 150 de utilaje şi instalaţii pe fiecare secţie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. DEZAVANTAJE solicitările de reparaţii se primesc la sediul central în loc să se primească la atelierele de secţii. Recomandare: Unităţile industriale foarte întinse se pot împărţi pe zone de întreţinere de tip centralizat sau descentralizat. se ajunge.

Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semifabricate între fazele procesului tehnologic. Condiţii optime de acces la utilaje. DEZAVANTAJE Tabelul 1 Pericol de accidente deoarece se lucrează în vecinătatea unor maşini şi utilaje în funcţionare. 12 ORGANIZAREA OPRIRILOR PROCESULUI DE PRODUCŢIE ÎN SCOPUL EXECUTĂRII REPARAŢIILOR În întreprinderile industriale opririle pentru realizarea reparaţiilor se fac prin scoaterea temporară din funcţiune a tuturor utilajelor unei linii sau secţii de fabricaţie. oprirea simultană pentru o perioadă de timp scurtă (2 ± 4 săptămâni).întreruperea producţiei pe o perioadă de timp poate conduce la perturbaţii în activitatea altor sectoare. În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipuri de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată. întreg efectivul de utilaje al secţiei este adus simultan în stare de funcţionare ameliorându -se uniform. funcţionarea.repartizare în timp a activităţilor de producţie. în funcţie de parametrii nominali. de -a lungul unei perioade de timp mai lungă. .buna utilizare a personalului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 70 . . cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri în tre fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). a). trimestre etc. astfel ca acestea să funcţioneze normal până la oprirea următoare. ai tuturor utilajelor. pentru o perioadă de timp. Simultană .volum mare de piese de schimb ce trebuie aprovizionate simultan. în scopul reparării.volum mare de muncă în timp scurt.calitatea lucrărilor este stânjenită de concentrarea de forţe de muncă mari pe un spaţiu limitat. Cu ocazia opririlor se execută repararea util ajelor clasice şi a utilajelor fără rezervă. . TIPUL OPRIRII Eşalonată AVANTAJE . înlocuirea pieselor de schimb uzate. Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux continuu al fabricaţiei. .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Tipuri de opriri şi caracteristicile acestora. Tipuri de opriri.urmărirea şi conducerea lucrărilor este dificilă datorită proporţiilor lor. executarea unor sistematizări de utilaje. astfel ca oprirea pentru reparaţi i să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile). modernizări sau montări de noi utilaje etc. stabilită anterior (ani. . .întreruperea nu deranjează continuitatea producţiei.).

ţinând seama de factorii menţionaţi. pentru efectuarea reparaţiei.Executarea unei verificări a graficelor de lucrări şi punerea în concordanţă a acestora cu starea tehnică a instalaţiilor prin completarea unor eventuale lucrări neprevăzute impuse de modificări în timp a stării instalaţiei. Operaţii pregătitoare pentru executarea opririlor Eşalonarea în timp a operaţiilor pregătitoare Cu un an înaintea opririi Tipul de operaţii pregătitoare Tabelul 2 Lunar Cu o lună înaintea opririi Cu o săptămână înaintea opririi . utilităţi et c. Periodicitatea opririlor se stabileşte în funcţie de amploarea lucrărilor executate şi de tipul instalaţiilor. în funcţie de durata opririi. Recomandare: Pentru a realiza o corelare bună cu secţiunile de plan şi pentru asigu rarea unei opriri pentru reparaţii eficiente. O eşalonare a timpilor şi operaţiilor executate în cadrul pregătirii opririlor se dă în tabelul 2. . la mai mulţi ani. aceasta se pregăteşte din timp (un an ± 6 luni). se va ţine seama de posibilităţile de aprovizionare cu materiale. în cazul producţiei sezoniere. . minister. semestriale.Stabilirea materialelor şi pieselor de schimb necesare. cu indicarea termenelor de sosire ale acestora Analiza stadiului aprovizionării şi a lucrărilor pregătitoare în vederea opririi. oprirea se va planifica când se preconizează goluri de producţie sau este asigurată o rezervă de produse finite ale întreprinderii. beneficiarii produselor secţiei sau întreprin derii oprite nu trebuie să aibă perturbaţii în planurile lor de producţie datorită opririi. influenţa anotimpurilor asupra procesului de producţie . Se întocmeşte un grafic ce este avizat de întreprindere. opririle pot fi: lunare. Se analizează împreună cu conducerea întreprinderii studiul lucrărilor pregătitoare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII sunt: Factorii care condiţionează opririle de producţie în vederea efectuării reparaţiilor planul de producţ ie. centrală.Stabilirea volumului de lucrări în ore/om pe diferite meserii şi maşini. planul de aprovizionare .. modul de încărcare al instalaţiilor ce furnizează energie electrică şi termică (consum de vârf 1 octombrie ² 31 martie). anuale. Astfel. planul de desfacere . .Propunerea de grafic pentru oprire cuprinzând lucrările pregătitoare. a între prinderii şi de volumul de producţie pe care îl condiţionează oprirea. piese de schimb. responsabilii de lucrări şi termenele de execuţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 71 . Opririle se planifică din timp (de obicei cu un an înainte). trimestriale.

Ia sculele necesare precum şi la asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii şi PSI. materialului 1 2 . desen sau proiect Executant Coman dă reparaţie Termen livrare Obs. materialele şi piesele de schimb existente.. Acestea necesită cunoaşterea: amănunţită a stării tuturor instalaţiilor. pieselor 1 2 . Denumirea crt. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 72 . executării la terţi a unor lucrări pe maşini -unelte. Nr. Tabelul 5. lucrări de electronică sau electrice speciale etc. Tabelul 3. se referă la necesarul de forţă de muncă. Întreprinderea: ««««««««««««. Caracteristici. crt. materiale piese de schimb. 1 2 . potenţialul întreprinderii privind forţa de muncă. executării unei lucrări de specialitate (acoperiri de protecţie. cu cea mai mare frecvenţă a defecţiunilor. Necesarul de materiale de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei. dimensiuni U/M Cantitatea Furnizor Comandă reparaţie Termen livrare Obs. Necesarul de piese de schimb de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei. Secţia Tipul opririi Perioada opririi Număr de zile de oprire Observaţii Tabelul 4... Nr. Grafic de opriri pentru reparaţii. Denumirea crt. Grafic de opriri pentru anul: «««« Nr. tuturor informaţiilor necesare pentru alcătuirea unui grafic realist de oprire pentru reparaţii. Întreprinderea: ««««««««««««. 5 şi 6 se prezintă câteva date privind documentaţia necesară. 4. Recomandare: În tabelele 3. posibilităţilor de colaborare în vederea obţinerii de muncitori calificaţi.).Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările pregătitoare pentru executarea reparaţiilor în timpul opririi instalaţiilor. punctelor slabe din instalaţii.MateU/M tatea rial Nr. Caracteristici. Întreprinderea: ««««««««««««. dimensiuni Canti .

1 2 . după care se încheie procesul verbal de recepţie. mecanicul de secţie şi şeful de echipă. O analiză critică a cauzelor dificultăţilor întâmpinate la oprirea anterioară.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 6. Orele de lucru necesare pe meserii. în funcţie de complexitatea şi numărul lor. În timpul perioadei de oprire pentru reparaţii. în funcţie de factorii enumeraţi anterior. Metode folosite pentru reducerea timpului de oprire.. Pentru completarea echipelor de muncitori calificaţi reparatori. Întreprinderea: ««««««««««««. Nr. potenţial insuficient al atelierelor de reparaţii. de comisii de SSM şi PSI. Pe măsură ce lucrările sunt terminate se face o ultimă verificare de către şeful de secţie. Denumirea meseriei Ore de lucru necesare Ore de lucru acoperite cu personalul existent Necesar suplimentar Observaţii Ore lucru Număr muncitori După terminarea lucrărilor de pregătire se va emite de către direcţie un ordin de serviciu cu indicarea zilei. deficienţe în organizarea lucrărilor şi a echipelor de repar aţii. b). spălări de piese. Conducerea lucrărilor este încredinţat ă unui comandament a cărui activitate este sprijinită de corpuri de dispeceri pe secţii. Se constată astfel greutăţile ivite pe parcurs şi se iau măsurile indicate pentru a se încadra reparaţia în termen. crt. În această perioadă se utilizează întreaga capacitate tehnică şi de execuţie a întreprinderii pentru a scurta durata de oprire a utilajului şi repunerea în funcţiune în condiţii de siguranţă. la montaj etc. a modului de oprire a secţi ilor. constată în general: lipsa operaţiilor pregătitoare. dotarea necorespunzătoare cu scule (lipsa unora. Scopul introducerii metodelor rapide de reparaţie este micşorarea duratei de staţionare a utilajului şi micşorarea costului lucrărilor de reparaţii. altele confec ţionate din materiale neadecvate). componenţa comandamentului şi ora de analiză a lucrului zilnic. comandamentul are sarcina să analizeze stadiul lucrărilor zilei precedente şi pregătirea lucrărilor pentru ziua următoare. se folosesc uneori muncitorii de la instalaţiile oprite. Durata opririlor generale este în general de 2 ± 5 săptămâni. programul de lucru. manipulări de piese grele. orei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 73 . la sfârşitul fiecărei zile de lucru. care vor fi utilizaţi la: operaţii de curăţ ire. slaba mecanizare a lucrărilor. Lucrările pot fi urmărite în urma întocmirii unui grafic reţea. pentru oprirea generală a secţiei. organizare insuficientă a depozitelor.

pregătirea documentaţiei necesare pentru executarea lucrărilor de reparaţie. executarea reparaţiei simultan cu mai multe e chipe. fără de montarea de pe fundaţie. Repararea pieselor uzate sau cu defecte. pregătirea din timp a foilor de constatare a stării utilajului. Sortarea pieselor demontate. Remedierea defectelor apărute în urma probelor.. pregătirea proceselor tehnologice de reparaţie. executarea reparaţiei pe locul de instalare a utilajului. mecanizarea lucrărilor echipelor. executarea reparaţiilor în două sau trei schimburi şi în zilele de repaos. aprovizionarea şi pregătirea tuturor mijloacelor şi materiale lor necesare pentru efectuarea reparaţiilor. a pieselor de schimb etc. LUCRĂRI DE REPARAŢIE Reglarea funcţionării utilajului. Remontarea acestor piese şi asamblarea întregului utilaj. Demontarea. organizarea personalului ajutător. Predarea utilajului în exploatare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII S-a observat o reducere a timpului reparaţiilor prin luarea unor măsuri organizatorice şi tehnice cu caracter general: pregătirea locului de muncă. Executarea încercărilor prevăzute de condiţiile tehnice ale utilajului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 74 . spălarea utilajului şi a pieselor.

au fost elaborate: toate SDV -urile necesare. tehnologia de montaj a subansamblelor. Recomandare: La alegerea subansamblelor care trebuie să fie pregătite se vor înde plini următoarele condiţii: subansamblul să fie format din piese componente care să nu aibă greutate prea mare care să influenţeze defavorabil condiţiile de transport şi de montare. deoarece reparaţiile se pot executa în condiţii de deplină securitate şi igienă şi la un nivel tehnic ridicat. Aplicarea pe scară largă a acestei metode este adecvată în special la întreprinderile unde: există un mare grad de uniformitate al utilajelor şi al modelelor pieselor. calitatea lucrărilor este superioară. Metoda necesită o ajustare a pieselor la montarea lor în subansamble precum şi Ia montarea subansamblelor în ansamblul utilajului sau instalaţiei. există un număr mare de maşini şi utilaje. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 75 . normativele de lucru pentru operaţiile tehnologice. Pregătirea subansamblelor se va face de către personal specializat care dispune de o tehnologie nouă şi instrumente de control de mare precizie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII METODE DE REPARAŢII Metoda reparaţiilor pe subansamble Metoda reparaţiilor la banc Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi Metoda reparaţiilor pe subansamble. Metoda micşorează volumul de operaţii cu 30% din lucrările de reparaţie. iar scurtarea duratei de reparaţie este posibilă cu 30 ²50% faţă de metodele obişnuite. care să permită îmbinarea cinematică cu alte subansamble şi încercarea preala bilă la banc. în ateliere mecanice. Aceasta constă în demontarea şi montarea utilajelor pe subansamble. subansamblul să prezinte o combinaţie de piese. desenele pieselor de schimb şi confecţionarea acestora. Subansamblurile demontate se înlocuiesc cu altele reparate şi pregătite în prealabil. ce se montează direct pe agregatul respectiv. Pe de altă parte.

ore. t ² norma de timp pentru executarea reparaţiei. r ² unităţi de reparaţie. corelarea lucrărilor echipelor din schimburi cu activitatea echi pelor din atelierele de reparaţii pentru a se asigura frontul de lucru.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Metoda reparaţiilor la banc. iar fiecare schimb execută în mod succesiv lucrări de reparaţie. În afara metodelor enumerate anterior pentru micşorarea duratei opririlor de producţie pentru efectuarea reparaţiilor se mai pot stabili măsuri cu caracter general care derivă din formula: D = t · r / d·N·L·K n·Ke [zile lucrătoare] unde: D este durata reparaţiei. cu toate că durata opririlor pentru reparaţie se reduce la timpii de montare -demontare. Acesta constă în funcţionarea echipei de reparaţie în două sau trei schimburi. Are o aplicabilitate limitată. N ² numărul mecanicilor din schimbul respectiv. existenţa mijloacelor de transport necesare efectuării operaţiei. spaţii şi căi de acces în halele de fabricaţie care să perm ită demontarea. d ² durata schimbului de lucru. manevrarea şi montarea unui agregat. Pentru utilizarea metodei sunt necesare următoarele condiţii: existenţa unor agregate de rezervă suficiente şi de acelaşi tip. ore. obţinându-se scurtări mari ale duratelor de oprire. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 76 . Aplicarea metodei impune: existenţa unui volum mare de reparaţii. L ² numărul schimburilor de lucru. transportul lui în atelierul de reparaţii şi montarea agregatului de rezervă. Măsuri generale. Uneori este necesară completarea (pentru perioada opririi) a echipelor de reparaţie cu mun citori detaşaţi din alte unităţi. Recomandare: Metoda se poate aplica simultan cu metoda reparaţiilor pe subansamble. c). Ke ² coeficient de utilizare a timpu lui de lucru de către mecanicii de reparaţie (în general Ke = 1). organizarea unei supravegheri şi asistenţe tehnice în timpul tuturor schimburilor. Această metodă presupune demontarea utilajului. Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi. Kn ² coeficient de îndeplinire a normelor de timp de către echipa de reparaţie. zile.

modificări constructive ale utilajului în vederea sim plificării reparaţiilor şi întreţinerii. aplicarea unor metode efici ente pentru descoperirea rapidă a defectelor. cointeresarea muncitorilor care execută reparaţia. Mărirea numărului de schimburi de lucru pentru personalul ce execută reparaţiile.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În tabelul 7 sunt date câteva măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţie. organizarea corectă a locurilor de muncă şi asigurarea lor cu scule şi piese de schimb din timp. Reducerea gamei de tipuri de utilaje. fără a afecta performanţele utilajului. Măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţii Mărimea asupra căreia se acţionează Notaţia Denumirea t Norma de timp pentru executarea reparaţiei Recomandări pentru ameliorarea duratei opririlor Tabelul 7 r d L Kn Ke Numărul de unităţi de reparaţie Durata schimbului Numărul de schimburi de lucru Coeficientul de îndeplinire a normelor de timp Coeficient de utilizare a timpului de lucru Numărul mecanicilor care lucrează simultan într-un schimb la repa rarea utilajului respectiv Mecanizarea lucrărilor . redu cerea lucrărilor de ajustare. Introducerea procedeelor cele mai noi de lucrau . pregătirea prealabilă a pieselor de schimb . N Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 77 . nedemontarea utilajului de pe fundaţie . instruirea muncitorilor pentru utilizarea aces tora. Mărirea numărului celor care lucrează simultan Ia repararea utilajului. Organizarea raţionaliă a muncii. În cazul când nu se găsesc resurse de forţe de munca pentru completarea numărului de schimburi se face apel la ore suplimentare retribuite corespunzător.

a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice. Dotarea atelierului de reparaţii . L 700 ± 1500 mm. Lucrări de reparaţie şi recomandări de utilaje Tabelul 1 Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.Sudarea lanţurilor. .Confecţionarea bolţurilor şi a brăţă rilor din oţel rotund şi profilat. În cadrul atelierului de reparaţie se exe cută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk. . .Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici.Agregate de metalizare. cu menţiunea că lucră rile din grupa II cuprinde în afara celor din tabel şi lucrările din grupa I. . I Lucrări de forjare ± presare. Lucrări electro tehnice.Ciocan de forjat. în cadrul atelierului de reparaţii se vor executa tipurile de lucrări din tabelul 1. la care se adaugă cele din tabel. .Repararea utilajelor de transport şi încărcare.Prese manuale sau mecanice. de natura utilajelor şi de necesitatea zonei industriale respective (este posibil ca un atelier de reparare să servească mai multe întreprinderi aflate în aceeaşi zonă). . dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare. .Menghine. Din punct de vedere al conţinutului lor. . Având în vederea această grupare.Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor. . . Lucrări de sudură. . . . . .Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric.Sudarea pieselor avariate mai puţin importante. . se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii.Remontarea motoarelor ele ctrice.Revizia pieselor şi subansamblelor. încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere. .Maşini de bobinat.Prese. grupa II cuprinde lucrările mai mari.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.Confecţionarea cuzineţilor.Maşini de rabotat.Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II.Ajustarea lagărelor. . Exemple de lucrări . grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk).Cuptoare de uscare.Agregate de sudură. 13 ORGANIZAREA ATELIERELOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Atelierele de reparaţii sunt dimensionate în funcţie de mărimea întreprinderii. .Polizoare. 78 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . .Maşini de găurit. .Polizoare. remedierea defecţiunilor medii ( Rc1). . pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2).

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Grupa

Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări electro tehnice.

Exemple de lucrări - Prelucrarea la strung a pieselor turnate din fontă, din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre, roţi de antrenare, etc.) - Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie. - Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm. - Călirea sculelor şi pieselor mici. - Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor. - Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică. - Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare. - Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. - Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. - Turnarea roţilor dinţate din fontă, a lagărelor, a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte, cupelor de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, roţi de curea, saboţilor de frână, etc. - Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate, roţi de fricţiune şi tobe mari. - Confecţionarea arborilor de dimensiuni mari. - Lucrări de alezaj complicate. - Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. - Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie. - Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. - Călirea de piese mijlocii. - Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte, a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini.

Dotarea atelierului de reparaţii - Strunguri revolver. - Strunguri Carusel mici. - Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. - Maşini de găurit. - Maşini de rectificat. - Ciocane pneumatice. - Cuptoare de încălzire pentru semifabricate. - Maşini de bobinat. - Cuptoare de uscare. - Tablou de forţă. - Maşini de alezat. - Banc de probă. - Foarfece mecanice. - Valţuri de îndreptat tablă. - Prese de îndreptat. - Agregate de sudură.

II

Lucrări de sudură. Lucrări de turnătorie

- Cuptoare normale de topire. - Cubilou pentru topirea fontei. - Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari. - Maşini mari orizontale de frezat şi alezat. - Strunguri Carusel. - Prese hidraulice de putere mare. - Ciocane de forjare. - Prese. - Nicovale. - Cuptoare pentru tratament termic.

Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.

III

Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice

- Agregate de sudură (electrică, în argon, autogenă, etc.)

Corespunzător acestor tipuri de lucrări se apreciază că în cadrul atelierului de reparaţii se pot afla următoarele activităţi ce vor fi gru pate în cadrul unor secţii: prelucrări mecanice; turnătorie; forjă şi tratamente termice; construcţii metalice şi sudură; tâmplărie; vopsitorie; reparaţii electrotehnice.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 79

Pe lingă aceste secţii, atelierul de reparaţii poate conţine secţii specializate în reparaţiile unor tipuri de utilaje de mare frecvenţă în întreprinderile re spective (de exemplu secţia reparaţii pompe, compresoare), care vor cuprinde lăcătuşi mecanici specializaţi în repararea acestora.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

În afară de suprafeţele de producţie ale atelierului de reparaţii, pe lâ ngă aceste ateliere trebuie să existe :

Suprafeţe auxiliare (depozite de piese de schimb, de piese recondiţionate, sculărie, staţie de transformare, punctul termic etc.)

Suprafeţe pentru scopuri social administrative (birouri, ateliere de proiectare piese de schimb, vestiare, duşuri, WC-uri etc.).

Amplasarea utilajelor în atelierele de reparaţii tre buie să asigure: succesiunea logică a procesului tehnologic de fabricaţie a piese lor de schimb, prin aşezarea maşinilor în ordinea operaţiilor tehnologice; organizarea raţională a locului de muncă punând în funcţie de destinaţia secţiilor, utilajele afere nte acestora; totalitatea măsurilor de sănătate şi securitate a muncii; reducerea pe cât posibil a distanţelor de transport, cât şi frecvenţa transporturilor; dimensionarea corespunzătoare a spaţiilor de reparaţie în funcţie de gabaritul utilajelor; posibilitatea de a încredinţa mai multe instalaţii sau maşini unui singur muncitor; posibilităţile de dezvoltare a atelierului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

80

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 14
ORGANIZAREA ECHIPELOR DE REPARAŢII

Unul din mijloacele pentru atingerea obiectivelor activităţii de întreţinere şi de reparaţii o constituie forţa de muncă, care este constituită în general în echipe. Acestea sunt dispuse în funcţie de structura organizatorică adoptată. În general se deosebesc: echipele care execută reparaţiile şi lucrează în cadrul atelierelor de reparaţii; echipele care întreţin utilajele şi îşi desfăşoară activitatea în secţiile de producţie. Recomandare: Ponderea personalului de întreţinere şi reparaţii în cadrul unei întreprinderi variază între 20²35% din totalul personalului utilizat pentru producţie. Aceste valori scad spre limita inferioară în cazul când o serie de operaţii de întreţinere sunt preluate de către personalul productiv sau când reparaţiile sunt efectuate de o întreprindere specializată.
a). Organizarea echipelor din atelierele de reparaţii. Echipele din atelierele de reparaţii su nt organizate pe specialităţi: mecanice, electrice, electronice, în funcţie de mărimea întreprinderii sau secţiei respective. Ele execută în general lucrările Rc1, Rc2, Rk, modificările şi îmbunătăţirile utilajelor. Totodată, în ateliere se execută producţ ia de piese de schimb, cât şi recondiţionarea pieselor de schimb uzate înainte ca acestea să intre în depozitul respectiv. În scopul executării reparaţiilor, personalul din atelier este specializat. Această specializare poate acea Ia bază două criterii: organizarea echipelor specializate pe tip de reparaţie ( Rc1, Rc2, Rk,); organizarea echipelor specializate pe tipuri de utilaje (compresoare, pompe, maşini de prelucrare prin aşchiere, maşini de prelucrat prin deformare plastică, etc.). Cele două tipuri de organizare au avantaje şi dezavan taje (tabelul 1). Comparaţie între cele două moduri de organizare ale echipelor din cadrul atelierelor de reparaţii.
Tip de organizare a echipelor AVANTAJE - Echipa se specializează într -un anumit fel de lucrări. - Asigură o succesiune raţională a lucrărilor de montare şi demontare. - Utilizează mai bine di spozitivele. - Reduce durate de pregătire a personalului. DEZAVANTAJE Cunoaşterea insuficientă a comportării utilajului în exploatare. - Scăderea răspunderii personale pentru lucrările de reparaţie executate, deoarece o funcţionare defectuoasă poate fi pusă pe seama altei echipe de reparaţii. - Lipsa unui control sistematic al utilajului în timpul exploatării.
81

Tabelul 1

Pe tip de operaţie

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Pe tip de utilaj

- Concentrarea întregii răspunderi, a tuturor felurilor de reparaţii, în mâna echipei de reparaţie specializată - Insuficienta cunoaştere a altor tipuri pentru utilajul respectiv. de utilaje. - Cunoaşterea perfectă a utilajului respectiv şi supravegherea siste matică a funcţionării utilajului.

Recomandare: În general este de preferat cel de al doilea criteriu care întăreşte răspun derea muncitorilor pentru executarea lucrărilor de reparaţii.

b). Organizarea echipelor din secţiile de pr oducţie. Echipele care întreţin utilajele în secţiile de producţie se compun din 10 ²20 oameni în funcţie de mărimea şi complexitatea secţiei şi au sarcina de a întreţine instalaţiile şi utilajele din secţiile de producţie precum şi executarea unor reparaţ ii simple. În unele întreprinderi în sarcina acestor echipe cade şi demontarea echipamentelor ce urmează să fie reparate. Echipa asigură asistenţa tehnică pe linie de întreţinere şi reparaţii în toate schimburile în care există activitate de producţie. În cadrul echipelor respective se pot adopta specializări pe tipuri de utilaje. Personalul specializat trebuie să urmărească utilajul în exploatare, să identifice eventualele perturbaţii în funcţionare şi să ia hotărâri cu privire la măsurile corespunzătoare.

Recomandare: Pentru utilajele unice, lucrările de reparaţii curente se pot executa de obicei în pauzele de prânz, iar lucrările pe ansamble de utilaj se pot executa în zilele de repaos (la utilajele cu funcţionare discontinuă) pentru a se evita întreruperile de producţie şi pentru menţinerea stării iniţiale a uti lajului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

82

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 15
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PIESE DE SCHIMB

Una dintre operaţiile pregătitoare pentru executarea reparării şi întreţinerii utilajelor se referă la activitatea de piese de schimb. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor în tr-o întreprindere, se referă la: stabilirea necesarului de piese de schimb; organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor; organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb.
a). Stabilirea necesarului de piese de schimb. Necesarul de piese de schimb trebuie să fie stab ilit cât mai aproape de nevoile reale, deoarece: subdimensionarea necesarului conduce la prelungirea duratei reparaţiilor şi deci oprirea nejustificată a producţiei; supradimensionarea necesarului atrage cheltuieli inutile şi pro voacă stocuri mari în magaziile de piese de schimb. În general, necesarul de piese de schimb depinde de durata lor de funcţionare, de producţia anuală şi de durata de folosire a maşinilor. Durata de funcţionare a pieselor este în funcţie de gradul lor de uzură. Piesa se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură critică . Este recomandabil ca piesele să aibă valori ale uzurii apropiate uzurii critice, deşi în realitate, datorită condiţiilor de exploatare neuniforme, uzura pieselor este diferită. Producătorul de utilaj are obligaţia să indice în catalogul maşinii, piesele de schimb şi duratele lor de funcţionare.

Recomandare: Atunci când nu dispunem de astfel de date din catalogul fabricantului de utilaj, se poate aplica metoda de mai jos cu următoarea struct ură; pe baza urmăririi statistice a consumului de piese şi uzurii pe o perioadă de timp mai îndelungată, se grupează piesele care au uzură critică apropiată. Piesele din aceeaşi grupă de uzură critică se vor înlocui simultan; se stabilesc duratele de funcţionare, într-un schimb, pentru fiecare grupă de piese cu aceeaşi uzură critică (tabelul 1 ). Această grupare se bazează pe două cerinţe economice şi anume: menţinerea piesei în funcţiune până la atingerea uzurii critice, iar pe de altă parte, micşorarea nu mărului de reparaţii la un utilai; se identifică cauzele care conduc la uzura pieselor, fapt ce permite înlăturarea acestora prin stabilirea unor măsuri concrete de exploatare sau de reproiectare a anumitor repere; se stabileşte necesarul de piese, ţinând seama de numărul pieselor dintr -o grupă, numărul grupelor de piese, numărul agregatelor de acelaşi tip şi numărul de schimburi în care funcţionează maşina.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 83

întrep rinderile pot folosi sisteme proprii de clasificare şi codificare a produselor şi serviciilor.... A ² numărul agregatelor de acelaşi tip pe care se montează piesele respect ive. Întreprinderea«««««««.. în luni. în bucăţi.... Necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp planificat ă (de obicei corelată cu planul de reparaţii) se stabileşte la o funcţionare într -un schimb: N = P·d / D unde: N este necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp plani ficată. Nr.. respectiv după alte grupări decât cele din clasificarea generală. diferite de sistemul clasificării generale. crt. în bucăţi.. d ² durata planificată.. Astfel durata de funcţionare în luni a pieselor de schimb... Piesele care se înlocuiesc datorită avariilor nu se iau în considerare. C ² consumul total al pieselor de schimb în cursul perioadei de timp n. în fiecare întreprindere este indicat să se întocmească şi să se utilizeze un nomenclator de piese de schimb. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat...... Piesele de schimb se codifică după un sistem care să facă posibilă identificarea şi urmărirea operativă a lor.. contract «««««««« Nr... în bucăţi..Tabelul 1. Utilajul««««««««««.. economie de muncă şi alte avantaje. Datorită numărului mare şi a diversităţii pieselor de schim b... atunci când prin aceasta se realizează o mai bună utilizare a echipamentelor de calcul. n ² numărul de luni din perioada determinată. în bucăţi.. Pentru nevoile interne. D ² durata de funcţionare a pieselor de schimb... 1 2 Piesa Nr.. bucăţi Nr... Duratele de funcţionare şi grupele de uzură ale pieselor . în luni.. desen Durata de funcţionare Grupa de uzură Cauza Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Necesarul de piese de schimb se mai poate evalua prin stabilirea duratei de funcţionare pe baza datelor referitoare la consumul real de piese pe o perioadă determinată.. se determină cu ajutorul relaţiei: D = n·A·P / C unde: D este durata de funcţionare a unei piese de schimb. sau când evidenţa proprie reclamă informaţii mai detaliate sau de altă natură. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 84 .. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat.. în luni... de acel aşi tip.. în bucăţi.. Secţia .

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII b). Atelierul de execuţie a pieselor de schimb este organizat pe grupe d e specialităţi (turnători. în cadrul atelierelor de reparaţii se disting trei tipuri de piese: bune recondiţionabile. maşini unelte etc. În afara pieselor de schimb care sunt confecţionate în atelier. După gradul de uzură.). utilajul la care se foloseşte. (FD 7. unde aceste piese recondiţionate se grupează în subansambl e ce se depun în magazii ca subansamble de schimb. iar probabilitatea de defectare a unei grupe de piese este mare. Recomandare: Pentru utilaje care condiţionează procesul de producţie în mod impor tant. Pentru piesele de uzură recondiţionabile se organizează în atelierele de întreţinere şi reparaţii grupe de recondiţionare unde aceste piese se repară.). se reco mandă o mare atenţie pieselor ce au fost utilizate. numărul de piese în funcţiune şi norma de consum pe an.Sistemele proprii de clasificare şi codificare vor fi insă alcătuite astfel încât să permită transpunerea uşoară a informaţiilor interne în sistemul de clasificare generală a produselor şi serviciilor. etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 85 . greutatea aproximati vă şi materialul piesei. siguranţa în funcţionare şi durata de oprire minimă sunt hotărâtoare pentru rolul utilajului respectiv. durata de reparaţie este mai lungă decât diferenţa de timp între demontarea şi montarea subansamblului. prelucrări mecanice. stocul minim. unitatea producătoare. Organizarea producerii de piese de schimb şi a aprovizionării lor. denumirea pieselor. există suprafeţe de înmagazinare pentru aceste subansamble. Nomenclatorul de piese de schimb trebuie să furnizeze următoarele informaţii: codul. 1 şi 2). Activitatea de producere a pieselor de schimb se bazează pe colabo rarea între grupele de concepţie şi execuţie a pieselor din cadrul compartimentului de întreţinere şi reparaţii. forjă ri. numărul desenului de execuţie. nerecuperabile. se controlează şi se reintroduc în circuitul pieselor de schimb degrevând în acest fel importante capacităţi de producţie în atelierele de realizare ale pieselor de schimb. preţul unitar şi echivalent. este posibil să se adopte sistemul de schimbare la reparaţie a unui întreg subansamblu asamblat din organe de maşini ajustate în prealabil. Această metoda se poate folosi cu succes acolo unde: există un număr mare de utilaje de acelaşi tip (pompe. fig.

1. în luni. Compartimentul de aprovizionare are următoarele sarcini: întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu pies e de schimb din ţară şi import. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 86 . Stocul minim şi maxim de piese de schimb. c). Atât piesele confecţionate în atelierele propr ii. Pentru fiecare reper. Mărimea acestui compartiment poate varia în funcţie de mărimea întreprinderii de la 1 ± 3 oameni. L ± necesarul lunar de piese de schimb ce corespunde consumului mediu. cât şi cele aprovizio nate din afară se păstrează în depozite. Se stabilesc două stocuri: stoc minim la atingerea căruia se ştie când trebuie să fie lansată comanda către executant pentru un nou Iot de piese de schimb şi stocul maxim care reprezintă limita superioară a cantităţii de piese ce se admite a fi în stoc. urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. în bucă ţi. Organizarea depozitului de piese de schimb. Tabelul 2 Stocul Minim Formula de calcul Nmin = T·L Observaţii T ± Durata ciclului de producţie corespunzătoare confecţionări i lotului pieselor de schimb (inclusiv perioada de timp necesară pentru efectuarea tuturor formalităţilor în legătură cu lansarea comenzii şi introducerea ei în plan). Aceste stocuri se calculează conform tabelului 2.) Pentru aprovizionarea lor. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare.5 ± 2 ani nu se recomandă să fie ţinute în magazie în stocuri minime. aprovizionarea pieselor de schimb prin stabil irea de contracte cu furnizorii (întreprinderi sau organe de comerţ). cât şi pentru aprovizionarea unor materiale cu specific pentru acti vitatea de întreţinere şi reparaţie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII De multe ori printre piesele de schimb figurează poziţii ce se găsesc în comerţ (rulmenţi. Maxim Nmax = (3«4)L Recomandare: Piesele a căror durată de serviciu este mult mai m are decât perioada de funcţionare între două reparaţii curente succesive şi egală cu. Dimensionarea depozitelor de piese de schimb se face pe baza stocu rilor necesare. după nomenclatorul pieselor de schimb. se stabileşte cantitatea de piese care trebu ie să fie depozitată. se utilizează un compartiment de aprovizionare a pieselor de schimb. organe de asamblare etc.

în funcţie de gradul lor de utilizare: piese cu întrebuinţare mare şi consum regulat. palete. curele. în funcţie de condiţiile existente în secţii. piese utilizate în caz de avarii. Prin trecerea pe calculator a supravegherii pieselor de schimb. piese de întrebuinţare mai rară. Deosebirea între primul sistem şi cel de al doilea.Piesele de schimb din comerţ şi piesele utilizate în cantităţi mari (rulmenţi. se poate asigura centralizat la o întreprindere: variaţia stocului de piese de schimb la secţiile unităţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 87 . Pentru a realiza o aprovizionare ritmică. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În afara pieselor şi subansamblelor finite. constă în faptul că în siste mul cu stoc intermediar. pe ba za observaţiilor experimentale. dispozitive şi scule utilizate în confecţionarea pieselor de schimb. situaţia pieselor de schimb care nu s -au mişcat un număr mare de luni. cu piese de schimb din prima grupă a echipelor de întreţinere şi reparaţii se procedează în felul următor: pentru fiecare piesă se stabilesc stocurile minime. utilizarea în bune condiţii a suprafeţei de depozitare. Pentru aceasta depozitele vor fi dotate cu inventarul necesar î nmagazinării pieselor de schimb (stelaje. se lansează comanda la atingerea stocului minim. stocurile se pot modifica prin scăderi uşoare. în funcţie de experienţa acumulată. Recomandare: La piesele din grupa a doua şi a treia. care se află de obicei în stoc timp mai îndelungat. Primul sistem se utilizează pentru piesele de schimb a căror lipsă este absolut inadmisibilă. o reperare a amplasamentelor. Distribuirea rapidă a materialelor şi a pieselor de schimb se realizează. cabluri. date referitoare la variaţia producţiei de piese de schimb la unităţile de fabricaţie. Piesele foarte grele se vor depozita în apropierea utilajelor respective. maxime şi intermediare. garnituri) trebuie să se găsească în magazii în cantităţi mai mari care se vor corecta în primele luni de folosire. rafturi etc.) şi echipamente de evidenţă computerizată. la atingerea stocului intermediar se lansează comandă pentru executarea unui nou lot de piese de schimb. dacă se adoptă: un plan de aranjare. Piesele de schimb din depozite se vor împărţi în trei grupe. Pentru piesele de schimb din grupele a doua şi a treia. stocul minim este o rezervă care se utilizează numai în cazuri accidentale. reducerea la minim a operaţiilor de manipulare etc. lăzi. în dep ozitele de piese de schimb mai sunt stocate şi diferite materiale care sunt semifabricate pentru producţia de piese de schimb.

piesele grele se vor depozita în partea de jos a stelajelor. să se facă uşor . şuruburi conducătoare). depozitarea pieselor de schimb pe grupe de maşini (cu excepţia pieselor lungi: axe. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 88 . depozitarea se va face astfel ca accesul la piesele de schimb ce se folosesc mai des. piesele trebuie spălate şi unse din nou. care se vor depozita separat în stelaje speciale. În cele ce urmează se dă un exemplu de sistem de legături ale depo zitului de piese de rezervă. comandat de calculator. Sistem de legături ale depo zitului de piese de schimb.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Pentru o mai bună organizare a depozitelor se va avea în vedere. iar piesele mai uşoare în partea de sus. toate piesele de schimb trebuie să fie conservate şi prot ejate împotriva coroziunii. Pe măsura uscării unsorii de conservare sau a murdăririi. evidenţa organizată la depozitele de piese de schimb trebuie să permită: evidenţierea stocurilor şi a circulaţiei pieselor de schimb. piesele recondiţionate vor fi introduse în magazie numai după ce vor fi controlate sau încercate. depozitarea pieselor uzate nu trebuie să se facă în aceeaşi magazie pentru a nu da naştere la confuzii care să provoace grave avarii în func ţionare.

paralel cu asigurarea acestora de către unităţi proprii ale întreprinde rii. în plus.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. la lucr ările de reparaţii participă un numeros personal muncitor cu înaltă calificare. măresc perioada dintre reparaţii şi reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. urmărind ca activităţile specifice fiecărei întreprinderi în parte să fie executate de unităţi propriii auxiliare şi de servire. Repararea şi întreţinerea în continuare a maşinilor. Definiţie: Reparaţia este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor. pentru alte lucrări. utilajelor şi instalaţiilor necesită cheltuieli importante. IMPORTANT În prezent se conturează tot mai mult tendinţa existenţei unui proces mixt de asigurare a întreprinderilor cu activităţi auxiliare şi de servire de către întreprinderi specializate în realizarea acestor activităţi. necesită existenţa alături de unităţile de producţie de bază a unui ansamblu de unităţi de producţie auxiliare şi de servire. Acestea se constituie în unităţi specializate în întreţinerea şi repararea utilajelor. sau pentru asigurarea proceselor de transport şi depozitare. prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea totală sau parţială a acelor componente care au o durată mică de funcţionare în comparaţie cu altele. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 89 . eliberând. 16 IMPORTANŢA REPARĂRII MAŞINILOR. O întreprindere de producţie pentru a funcţiona în mod ritmic şi cu eficienţă economică ridicată. Depistarea din timp şi eliminarea cauzelor care provoacă ieşirea prematură din uz a organelor de maşini au rezultate economice importante: micşorează opririle neproductive. un număr mare de muncitori calificaţi. Pentru desfăşurarea coerentă a acestor activităţi este nevoie să existe o repartizare judicioasă a volumului şi felului activităţilor realizate de fiecare unitate în parte. pentru producerea şi distribuirea diferitelor SDV -uri necesare procesului de producţie de bază. pentru producerea ş i distribuirea diferitelor feluri de energie. Se creează posibilitatea ca activităţile auxiliare şi de servire specializate să execute lucrări standard pentru mai multe unităţi economice.

rulmenţii etc. mesele. Schema celor mai caracteristice interacţiuni dintre două suprafeţe. reazeme etc. f). ca urmare a strivirii. alegerea incorectă a jocurilor şi a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor. discurile cuplajelor de fricţiune şi ale frânelor. pentru ştifturile cilindrice. distrugerea suprafeţelor are loc mai ales datorită uzării şi strivirii. În aceste condiţii funcţionează majoritatea organelor de maşini. din cauza coroziunii sau din alte cauze. caracteristică angrenajelor (fig. Dintre piesele care sunt distruse în urma oboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare. iar în unele cazuri şi din cauza strivirii. meselor etc. În cazul rulării fără alunecare (fig. utilaje şi instalaţii: lagărele cu alunecare. suprafeţele se distrug. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. 1. 1. alegerea necorespunzătoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafeţele în frecare. cu filet. 1. distrugerea suprafeţelor începe în urma strivirii lor. utilajelor şi instalaţiilor au suprafeţe active insuficient protejate (ghidajele batiurilor. cu caneluri. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale şi a unui tratament termic care nu corespund condiţiilor de exploatare a pieselor.) fiind supus în acest fel unei uzări abrazive intense. e). rezistenţa şi rigiditatea insuficientă a pieselor şi montarea sau reglarea incorectă a maşinii. În cazul rostogolirii. 1. utilajelor şi in stalaţiilor pot fi distruse şi scoase din uz datorită cauzelor arătate mai sus.Multe piese importante ale maşinilor. precum şi din cauza aşazisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului. c). a şi b). are loc în acelaşi timp şi strivirea. bucş ele. se observă exfolierea particulelor de metal datorită oboselii straturilor superficiale. metalul se distruge datorită uzării şi oboselii stratului superficial. Adeseori. sau rectilinii alternative (fig. cărucioarele. 1. şuruburilor conducătoare. etc. care se produce atât în procesul de frecare cât şi în cazul lipsei unei mişcări relative. batiurile. Acest fapt este caracteristic pentru îmbinările cu pană. cât şi unor defecte constructive sau reparaţiilor defectuoase. Cele mai caracteristice aspecte ale interacţiunii dintre două suprafeţe în contact sunt reprezentate în figura 1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 90 . 1. datorită abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor în frecare. utilizarea unei metode neraţionale de îmbinare a pieselor. În cazul interacţiunii suprafeţelor în contact fără deplasare relativă (fig. de obicei. Organele maşinilor. În cazul mişcării de rotaţie (fig. d). utilajului sau instalaţiei. în cazul unei durităţi insuficiente a materialului şi al unor presiuni mari.

Întocmirea desenelor care vor sta la baza executării pieselor de schimb. Durata perioadele dintre reparaţii. utilajelor şi instalaţiilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prevenirea ruperii diverselor piese depinde. utilajelor şi instalaţiilor se realizează şi prin perfecţionarea metodelor de reparare. Stabilirea tehnologiei lucrărilor de reparaţii. în condiţii normale de exploatare maşinilor. modernizarea subansamblurilor. se recomandă aprovizionarea din timp a acestora. controlul uzării principalelor îmbinări. în cadrul acestei activităţi se stabileşte felul operaţiilor care se vor executa cu ocazia efectuării activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 91 . în cazul în care acestea nu se execută în cadrul întreprinderii. utilajelor şi instalaţiilor. atunci când acestea se execută în cadrul întreprinderii. mese. care serveşte drept criteriu pentru declasarea pieselor. mecanismelor. în mare mă sură. depinde de durata de serviciu a pieselor princip ale ale acestora. de starea sistemelor de siguranţă. de care depind precizia şi calitatea execuţiei. Activitatea de reparare a utilajelor este precedată de o serie de activităţi pregătitoare. mărirea rezistenţei la uzare a pie selor. de blocare şi a limitatoarelor de cursă. etc. Durata de serviciu a pieselor este determinată de mărimea uzurii limită. arbori principali etc. Aceasta se referă în primul rând la piesele principale ca: batiuri. Creşterea duratei de serviciu a pieselor maşinilor. dintre care mai importante sunt următoarele: Inventarierea utilajelor se efectuează în scopul de a stabili numărul. Obţinerea unei producţii de o bună calitate este condiţia obligatorie pentru stabilirea mărimii uzurii limit ă a organelor componente ale maşinilor. felul şi starea funcţională a utilajelor care urmează a fi reparate. Gruparea utilajelor care urmează a fi reparate pe grupe de acelaşi fel.

Defecţiunile pot fi împărţite du pă diferite criterii însă cel mai important este acela al provenienţei defectului. Defectele de concepţie apar. apelându -se în general la cercetători sau cadre didactice din învăţământul su perior. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 92 . Defectele de execuţie apar în urma neglijării condiţiilor tehnice prescrise şi a nerespectării disciplinei tehnologice în timpul fabricaţiei. cu SDV -uri necorespunzătoare şi personal insuficient calificat se produc frecvent asemenea defecte. în vede rea înlăturării cauzei care la produs. în general.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Tipuri de defecte. care trebuie să pună Ädiagnosticul" utilajului sau organului de maşină defect. După acest criteriu pot fi de patru tipuri: DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE DE MONTAJ DE EXPLOATARE Defectele de concepţie sunt greu de descoperit şi necesită cunoaşterea bazelor teoretice care au stat la baza construcţiei respective. Această caracterizare cade în sarcina maistrului sau inginerului de întreţinere. 17 DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR La apariţia unui defect se pune problema caracterizării defectului din punct de vedere al provenienţei acestuia. Aceste cunoştinţe permit efectuarea unor calcule de control şi comparative. la care nu există documentaţie pentru rezolvarea teoretică a problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale pe baza cărora a fost conceput utilajul sunt insuficiente. 1. În atelierele slab dotate cu utilaje. la maşinile de tip constructiv recent.

. gripare). .sudură şi tratament neadecvat. oboseală. Tabelul 1 Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Construcţie neadecvată De concepţie Alegerea necorespunzătoare a materialului Ungere necorespunzătoare. electrochimică). .grosimi necorespunzătoare. .procedeu de ungere neadecvat. rupere.). . .).defecte de formă (ovalitate. De execuţie Prelucrare incorectă.vibraţii. . conicit ate.presiuni locale.răcire insuficientă. .sistem de ungere necorespunzător. Tipul defectului Cauze Calculul necorespunzător Exemple de defecte curente .eroziune (abraziune. . . Cauzele defectelor utilajelor şi instalaţiilor.proprietăţi specifice. . . . .protejare insuficientă. . Ungere necorespunzătoare. dar totodată poate provoca şi deranjamente.rezolvare teoretică greşită. etc. cavitaţie. . Modificarea macrogeometriei Uzuri ale suprafeţelor de alunecare. precum şi exemplificări sunt prezentate sugestiv în tabelul 1. .reglare greşită a sistemului de ungere. Manipulări necorespunzătoare.grosime neuniformă a pereţilor. . Defectele de montaj apar datorită intervenţiilor manuale. .greşeli mecanice.tip de lubrifiant greşit ales.ambalare necorespunzătoare.procedeu necorespunzător. Suprasolicitări mecanice. .raport necorespunzător între cotele de gabarit. compresiune. .cavitaţie (prin şocuri. . care poate corecta anumite defecte în timpul execuţiei. . De montaj Aşezare greşită a pieselor. .zgârieri ale suprafeţelor. Tehnologie necorespunzătoare. .coroziune (chimică.modificări de jocuri. .rigiditate sau elasticitate necorespunzătoare. .duritate necorespunzătoare.necoaxialitate. utilajelor şi instalaţiilor.Principalele cauze ale defectelor.jocuri necorespunzătoare. . . coroziune. . Depozitarea pieselor necorespunzătoare. etc. . . .rotunjiri de muchii. . .cantitate şi calitate necorespunzătoare de lubrifiant. .evacuări insuficiente de căldură.rezistenţă mică (întindere. Deteriorarea suprafeţelor funcţionale.tehnologie de turnare necorespunzătoare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 93 . în timpul montajului. greu controlabile.rugozitate necorespunzătoare. Aceste defecte depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea montatorului.filtrare necorespunzătoare.ipoteze greşite. .demontări şi montări defectuase. .depăşiri de turaţii şi sarcini nominale. De exploatare Suprasolicitări termice.curăţiri necorespunzătoare.deteriorări ale suprafeţelor. circulaţii).

măsurile constructive pentru a pune maşinile şi aparatele în stare de funcţionare şi de siguranţă în serviciu. În mod normal proiectarea trebuie să satisfacă cerinţele întreţinerii urmând să ţină seama de: măsurile constructive care sunt necesare pentru a proiecta şi construi maşini care într-o anumită perioadă de utilizare să aibă minimum de uzură fizică. 2. proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel d e condiţii. vibraţiile şi deranjamentele provocate de oboseala materialului. proiectanţii de ut ilaje trebuie să se consulte cu personalul de întreţinere pentru a micşora cheltuielile de întreţinere a utilajelor şi a prevedea eventualele posibilităţi de defectare. iar în cazul ideal chiar nici o cheltuială. ca urmare a suprasolicitărilor de orice fel. Odată cu creşterea vibraţiilor un defect minor este pe cale să devină un deranjament. metodele de analizare a maşinilor şi aparatelor. Dintre cauzele enumerate anterior. La alegerea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 94 . Apariţia deranjamentelor datorită oboselii în urma suprasolicitărilor poate avea două variante: apariţia unor fisuri perpendiculare pe suprafaţa de lucru care se propagă în direcţii neregulate la supr afaţă: propagarea fisurilor în grosimea peretelui piesei. vibraţiile fiind rezultatul unor defecte minore datorate materialului şi fabricaţiei. v ibraţiile sunt considerate ca un instrument util de diagnosticare a stării maşinilor. paralel cu suprafaţa acestuia. Vibraţiile pot fi o consecinţă a echilibrării incomplete a pieselor rotative sau a apariţiei oscilaţiilor autoexcitante a căror frecvenţă nu corespunde cu frecvenţa turaţ iei de regim şi a căror intensitate este foarte mare. ţinând seama de întreţinerea lor şi pentru lămu rirea cauzelor avariilor la utilaje. Fisurile sunt lărgite şi transformate în crăpături de uleiul care pătrunde în ele şi care dă un efect de pană. de timp pentru întreţinere şi de cheltuieli de întreţinere. Prevederea defecţiunilor utilaj ului din activitatea de proiectare. Este normal ca o maşină să vibreze. De aceea. referitor la carac teristicile producţiei. încât să fie necesar un minim de cheltuieli pentru întreţinere. Compartimentul de întreţinere este pus în situaţia de a proiecta piese de schimb. Pe de altă parte. în timpul planificat pentru durabilitatea maşinii. sunt deosebit de importante pentru coordo natorul activităţii de întreţinere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avari ilor şi influenţează hotărâtor siguranţa în funcţionare a utilajului. subansamble sau chiar dispozitive care trebuie să satisfacă necesităţile producţiei întreprinderii.

ale sistemelor hidraulice şi electrice uşurează descoperirea defectărilor. folosirea de lagăre. Aceasta uşurează alcătuirea ciclurilor de repa raţii. în funcţie de schema constructivă.. fluxul corect de agent de răcire. materialele utilizate în construcţia utilajului trebuie să realizeze un echilibru între costul acestuia şi cheltuielile de întreţinem şi exploatare. organe de înzăvorâre etc. piesele electrice să fie plasate în spaţii separate şi protejate contra vibraţiilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 95 . prafului. sistemul de ungere adoptat să permită o întreţinere uşoară. prevederea unor dispozitive de siguranţă încorporate. marcarea pieselor constructive. întreţinerea şi prevederea pieselor de schimb. numărul cât mai mic de locuri de gresare. accesibilitate bună la toate piesele în scopul descoperirii defectelor.. prevederea unor deschideri şi capace care să dea o bună vizibilitate şi să nu necesite scule speciale pentru intervenţii. demontării şi montării pieselor. accesibilitatea bună la locurile de lubrifiere. care nu cer supraveghere şi au posibilităţi simple de control. darea formei adecvate organelor de maşină astfel ca acestea să fie ferite de murdărire. pulverizării uleiului etc. utilizarea de preferinţă a organelor de maşină identice decât a celor diferenţiate. trebuie să se urmărească câteva elemente practice legate de facilitatea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii: dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie să fie făcută astfel ca durabilitatea. lor să fie aproximativ egală sau un multiplu al durabilităţii celei ma i mici. durabilitatea pieselor plasate în locuri mai greu accesibile trebuie să fie mai mare ca a pieselor mai uşor de înlocuit. cum sunt cuplajele de alunecare. sistemele hidraulice să fie echipate cu clapete de verificare în toate locurile unde sunt necesare verificări pentru a constata existenţa defecţiunilor. disjunctoarele de protecţie. ştifturile forfecabile. ghidaje etc.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Când se studiază un proiect al unui nou aparat sau utilaj.

turaţia corespunzătoare. c). echilibrarea maşinii. scăpările în sistem. cuplajelor etc. Dacă sursa de energie este în general un motor electric se urmăreşte: funcţionarea motorului (zgomote suspecte. existenţa unor zgomote anormale şi vibraţii. angrenajelor. a). lanţuri. Dacă sursa de energie este constituită. reguli ce pot servi ca ghid pentru alcătuirea unor instrucţiuni proprii pentru utilajul sau grupa de utilaje respectivă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 96 . ventilele de reglare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3.. etanşeitatea conductelor şi furtunelor. organele consumatoare de energie funcţio nează. supapelor ventilelor. indicii că merge în două faze). se urmăreşte: presiunea şi debitul fluidul ui. ungerea ghidajelor. modul de funcţionare al cuplajului. starea garniturilor. sisteme de reducere a presiunii şi de siguranţă. transmisia energiei este asigurată. angrenajelor. se verifică: mişcarea de rotaţie. siguranţele. din cuplaj. jocurile la rulmenţi. pe lângă motor electric. funcţionarea ventilelor. Defecţiuni Ia utilaje. Elaborarea unor procedee cu valabilitate generală. ambreiajelor. ventile etc. se verifică: starea curelelor. Se va urmări dacă: sursa de energie funcţionează. temperatura rulmenţilor arborelui principal. De aceea ne vom limita la indicarea câtorva reguli simple în căutarea defecţiunilor. Dacă consumatorul de energie conţine elemente hidraulice se verifică: modul de circulaţie al uleiului până la pistoane.1. angrenaje etc. 3. îmbinările. existenţa gripărilor..) se verifică: modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie. b). Dacă consumatorul de energie nu conţine elemente hidraulice. sistemul de conducte hidraulice şi pistonul pentru a constata dacă nu există aer în sistem. sensul corespunzător al rotaţiei. pompă. de determinare a cauzelor defecţiunilor nu este posibilă datorită diversităţii utilajelor. cuplaje. Dacă transmisia energiei este asigurată de instalaţii hidraulice (conducte. soluţiilor constructive adoptate şi condiţiilor de funcţionare deosebite. sensul de rotaţie şi starea motorului. starea filtrelor. Dacă transmisia se face prin curea. rulmenţii şi fusurile arborilor. funcţionarea sistemului de ungere şi lubrifiantul. funcţionarea ventilelor de reglaj. furtune. Descoperirea defecţiunilor şi stabilirea cauzelor acestora.

Un astfel de exemplu îl constituie lagărele de alunecare radiale şi axiale. Controlul stării sistemului de ungere şi a modului său de funcţionare prin: verificarea critică a schemei de ungere. când este posibil ca să funcţioneze maşina fără să se pună în mişcare motorul. În unele cazuri. dispozitivelor de dezaerare etc. Defecţiuni la organe de maşini. In vederea depistării eventualelor modificări care au survenit după montarea utilajului. Răspunsurile la aceste întrebări vor trebui interpretate critic de către personal cu experienţă.). zgomote. a faptului că deranjamentul sa produs după un număr de reparaţii şi ore de funcţionare. organe de maşini.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: este necesar să se urmărească energia de la sursă la elementele care consumă şi să se descopere unde este întrerupt lanţul cinematic. Determinarea stării pieselor din apropierea lagărului propriu -zis (arbore etc. la circuitele electrice este necesar să se lucreze cu schema în faţă. relativ simple. verificarea tuturor îmbinărilor.). a condiţiilor de exploatare în care s-a produs avaria.. încălzire etc. a supapelo r. controlul fiecărei conducte. 3. precum şi a sistemelor care trebuie să semnalizeze defectarea lagărului sau modificarea condiţiilor de funcţionare ale acestuia. controlul corespondenţei schemei de ungere cu situaţia de pe utilaj. sunt hotărâtoare pentru siguranţa în funcţionarea maşinilor. Se procedează în felul următor: Constatarea stării maşinii înainte de apariţia defecţiunii. Studierea şi completarea instrucţiunilor de întreţinere şi funcţio nare a utilajelor ce conţin lagăre în vederea prevenirii eventualelor defecţiuni. Electricianul trebuie să raţioneze logic şi să aplice o metodă care să -i permită să divizeze un sistem în numeroase circuite şi să verifice pe fiecare din ele în mod corect. Cercetarea aspectelor avariei. Avarierea lor poate apărea şi la utilaje noi sau după reparaţie şi perturbă considerabil procesul de producţie. prin întrebări adresate salariaţilor care exploatează utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defecţiunea (trepidaţii. În cele ce urmează se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defecţiuni apărute la lagăre dar se poate generaliza la diferite organe de maşini.). a frecvenţei defecţiunii.2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 97 . Iniţial se examinează sursa de energie şi nu se demontează o parte din sistem fără a şti motivul precis pentru care o demontăm (evi tam astfel deteriorările în timpul intervenţiei). se poate verifica partea electrică simulând mişcările mecanice (rotiri manuale etc.

costul şi intervalul în care se fac reparaţiile. subgrupei şi a tipului de fond fix. Reparaţiile accidentale nu se includ în planul de reparaţii întrucât orice accident este un fenomen ocazional. întâmplător. durata de serviciu normată (ani/mii ore). ultima reparaţie executată. se indică numărul de ore necesar reparaţiilor. în funcţie de posibilităţile şi pregătirea reparaţiei de care dispune unit atea deţinătoare. întocmirea structurii ciclului de reparaţii a unui utilaj. propunerile secţiilor şi sectoarelor care exploatează maşina. 18 PLANIFICAREA REPARĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. Pentru executarea reparaţiilor prin sistemul de reparaţii preventiv planificat întreprinderile de producţie industrială întocmesc un plan de reparaţii. utilajelor şi instalaţiilor într -un an. De asemenea. numărul de schimbări. utilaj şi instalaţie în parte codul de clasificare. poate. În normative sunt prevăzute pentru fiecare maşină. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 98 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Această activitate presupune rezolvarea a două probleme: determinarea datelor calendaristic e la care va avea loc fiecare intervenţie tehnică asupra utilajului considerat. reparaţiilor necesare fiecărei maşini. costul în procente al reparaţiilor din valoarea de înlocuire (exemplificări în tabelul 14). categoria şi durată . în serie sau în masă) şi precizia cerută. nu mărul de schimburi. anual de reparaţii se ţine seama de: starea tehnică a utilajului rezultată din constatările făcute cu ocazia ultimului control planificat. ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare). utilajul sau instalaţia. timpul de staţionare în reparaţii. iar stabilirea. Planul anual este apoi transpus în graficul anual în care cuprinde toate reparaţiile maşinilor. varia de la o reparaţie la alta şi de la o societate comercială la alta. Timpul de staţionare în reparaţie (zile lucrătoare) pe fel de operaţii este orientativ. Pe baza planificării cuprinse în p lanul anual se elaborează planurile lunare. Reparaţiile se planifică pentru o perioadă de un an calendaristic. condiţiile de exploatare. felul producţiei (de unicate. denumirea categoriei grupei. utilaj sau instalaţie pe această perioadă formează: Planul anual de reparaţii IMPORTANT La întocmirea planului. precum şi termenele de începere şi de terminare a acestor reparaţii.

6 -12 reparaţii curente de gradul 1 şi 27 -72 revizii tehnice. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare. un ciclul de reparaţii cuprinde o reparaţie capitală. sau. ţinân d cont de numărul intervenţiilor de acelaşi fel şi de duratele de timp dintre acestea. Porn ind de la faptul că orice intervenţie de grad superior le conţine pe toate celelalte inferioare ei. în general. Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină. 1. în care: Rk este intervenţia pentru reparaţia capitală. Rc1 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad I. Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. Odată stabilit numărul de intervenţii tehnice de acelaşi fel se poate trece la întocmirea structurii ciclului de reparaţii (fig. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare. Fig. Rc2 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad II. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 99 . de obicei ultima. în ore lucrate. Nit reprezintă numărul intervenţiilor de acelaşi fel. Rt este intervenţia pentru revizia tehnică. 1). Pentru a întocmi o structură a unui ciclu de reparaţii este nevoie să se stabilească mai întâi numărul de intervenţii de acelaşi fel. în funcţie de tipul producţiei. dit reprezintă durata de timp între două intervenţii de acelaşi fel. Ciclul de reparaţii. între două reparaţii capitale. inclusiv durata uneia dintre ele. 2 -3 reparaţii curente de gradul 2. relaţia de calcul a numărului de intervenţii de acelaşi fel se determină cu relaţia: Nit = Dcr / dit ± Nit · dit / dit în care: Dcr reprezintă durata ciclului de reparaţii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. pentru maşina. până la prima reparaţie capitală.

ds ± durata unui schimb. relaţia: Durata de execuţie a unei reparaţii exprimată în zile calendaristice este dată de D = tn / Nm·ds·ns·K în care: tn este timpul normat. ± celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii ca şi în relaţia precedentă. exprimat în ore. Planul de reparaţii se întocmeşte pentru fiecare utilaj în parte. Ds este durata unui schimb de lucru. în zile calendaristice. Acest interval de timp se determină în zile calendaristice după următoarea relaţie: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII T = (H·n / Ds · Ns + tsi )· Kcld în care: T este intervalul de timp. ţinând cont de data calendaristică la care a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. ni este numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii. Ns este numărul de schimburi. tsi ± timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii. Nm ± numărul de muncitori din formaţia de lucru care ex ecută intervenţia tehnică. Relaţia după care se determină durata ciclului de reparaţii este următoarea: Dcr = (TRK / Ds · Ns + tsi · ni)· Kcld în care: TRK este timpul de funcţionare al utilajului între două reparaţii capitale. Kcld este coeficientul de transformare din zile efective în zile calendaristice.Pentru întocmirea planului de reparaţii este necesar să se determine durata ciclului de reparaţii în zile calendaristice. ns ± numărul de schimburi. în ore. se determină intervalul de timp. exprimată în ore. începând cu ziua când a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. în zilele lucrătoare. în zile. tsi este timpul maxim admis de staţionare în fiecare intervenţie tehnică. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 100 . de la ultima intervenţie din anul precedent până la o anumită intervenţie din intervalul precedent. în ore. H ± timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive. K ± coeficientul planificat de îndeplinire a normelor. pentru executarea unei anumite intervenţii la un anumit utilaj. Pentru fiecare intervenţie tehnică care urmează a fi executată pentru anul pentru care se întocm eşte planul de reparaţii.

Pe toată durata de serviciu. conform normativelor ( FT 1). 2). o atenţie deosebită trebuie acordată stocurilor de piese de schimb. Odată cu aceasta. Nz ± numărul de zile lucrătoare din cadrul unei luni. necesare bunei desfăşurări a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor. Relaţia care stabileşte mărimea stocului de piese de schimb este următoarea: Sps = Df · Cmz / Nz în care: Df este durata ciclului de fabricare a pieselor de schimb sau de aducere a lor de la furnizor. Până la prima reparaţie capitală. şi de la ultima reparaţie capitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. Un exemplu practic de stabilire a ciclului de reparaţii pentru un strung revolver codificat în normative 405. cu precizarea necesarului de piese de schimb. 0 cu o durată de serv iciu normată de 120 000 de ore este prezentat în figura 2. strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig. între acestea. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. Cmz ± consumul mediu zilnic de piese de schimb pentru activitatea de reparaţii. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1.Împreună cu desfăşurarea acestor activităţi. 2. se va acorda atenţie respectării graficelor de realizare a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor curente. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 101 .023. În vederea îmbunătăţirii activităţii de organ izare a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor se recomandă nominalizarea prin planurile anuale a tuturor reparaţiilor capitale necesare. a executantului şi a termenelor de realizare a acestora. Ciclul de reparaţii pentru un strung revolver.

datorită uzurii sporite a organelor de maşini. maşina. DEZAVANTAJE necunoaşterea datei de scoatere din funcţ ie a utilajului care poate avea şi caracter de avarie cu consecinţe grave. neeconomice asupra producţiei. ale căror obiective principale sunt: cunoaşterea datei calendaristice a scoaterii din funcţiune a utilajului pentru reparaţii. utilajul sau instalaţia se repară atunci când nu mai pot fi menţinute în exploatare. Pornind de la aceste cerinţe. creşterea cheltuielilor de rep araţii de 1. au fost elaborate mai multe sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor: SISTEME DE REPARAŢII DUPĂ NECESITATE PE BAZA CONSTATĂRILOR CU PLANIFICARE RIGIDĂ PREVENTIV PLANIFICAT Sistemul de reparaţii executate după necesitate este cel mai simplu sistem de organizare a reparaţiilor. stabilirea din timp a felului reparaţiilor ce trebuie efectuate şi a duratei de execuţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 102 . şi numai din cauza uzării avansate a pieselor. în vederea pregătirii materialelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.5²2 ori faţă de cheltuielile în sistemul de reparaţii preventiv planificate. deci neplanificat. utilajelor şi a forţei de muncă necesare. reducerea duratei de serviciu a utilajului şi volum sporit de reparaţii. au fost elaborate sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor. După acest sistem. 19 SISTEME DE ORGANIZARE A REPARĂRII Pentru a se evita uzura excesivă a utilajelor şi a preveni ieşirea accidentală din funcţiune a acestora. determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparaţiilor. variaţii însemnate în capacitatea de lucra a utilajelor.

se stabileşte şi termenul la care se face revizia următoare. Ţinându -se cont de importanţa serviciilor de întreţinere şi reparare. piesă sau element în parte se determină duratele de funcţionare corespunzătoare între două reparaţii exprimate în număr de ore de funcţionare. pe baza căreia se va stabili starea lor de funcţionare. felul reparaţiilor ce trebuiesc executate. volumul şi termenele reparaţiei planificate depind de starea maşin ii. independent de starea lor tehnică. la toate organele. utilajul sau instalaţia va fi scoasă din serviciu pentru reparaţii (structura ciclurilor de reparaţii). rezultatele acestora se vor trece în cadrul unei fişe întocmite pentru fiecare utilaj în parte. pentru executarea reparaţiilor la anumite perioade stabilite. precum şi volumul reparaţiei pregătindu -se din timp piesele de schimb şi materialele necesare. precum şi repararea sau înlocuirea pieselor şi organelor componente la terme nele stabilite. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă prevede scoaterea obligatorie a maşinilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 103 . La acest sistem de reparaţii. utilajelor şi instalaţiilor. în urma unei supravegheri atente a modului de funcţionare a utilajelor de către personal specializat. Sistemul de reparaţii pe baza constatărilor. Sistemul de reparaţii preventiv-planificat se bazează pe determinarea cât mai exactă a variaţiei uzărilor în timp. Acest sistem constă în stabilirea datelor de oprire a utilaj elor pentru intrarea în reparaţii. utilajelor şi instalaţiilor din funcţ iune. În urma constatărilor efectuate. precum şi conţinutul acestora. mai nou în practică se folosesc doar două sisteme. Pe baza acestor uzări şi în raport cu limitel e maxime de uzuri admise pentru fiecare organ. fişe ce va conţine informaţii despre: felul defecţiunilor constatate. Sistemul de reparaţii pe bază de constatări este sistemul prin care. precum şi de dinamica şi specificul întreprinderilor. Aceste durate de funcţionare sunt folosite pentru stabilirea terme nelor la care maşina.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Acest sistem este considerat învechit şi neeconomic nu se mai recomandă să fie aplicat. utilajului şi a instalaţiei. cu ocazia unei revizii executate la un utilaj. data intrării în reparaţie a utilajului. piesele şi elementele maşinilor.

metodele aplicate pot fi raţionalizate şi corectate pe baza observaţiilor sistematice a reparaţiilor efectuate. piese de schimb. stabi leşte precis operaţiile de reparaţii ce urmează să fie executate. Sistemul prevede scoaterea obligatorie din funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor care urmează să intre în reparaţii la anumite perioade. AVANTAJE reparaţiile se fac în timp scurt şi predeterminat . limitele de uzură ale utilajului se menţin aceleaşi. un timp îndelungat . Planificarea se face în mod rigid având la bază normative de reparaţii care sunt realizate avându -se în vedere condiţiile exploatării utilajelor exis tente din întreprinderea respectivă. efecte nefavorabile asupra calităţii repara ţiilor şi a costurilor aferente acestor activităţi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 104 . care au fost pregătite din timp. Tehnologia aplicată şi elaborată anticipat. posibilitatea comandării din timp a pieselor de schimb necesare activităţii de întreţinere şi reparare. Sistemul poate fi aplicat în condiţii bune la întreprinderile care au un număr mare de maşini de acelaşi tip. Astfel. la perioadele planificate este posibilă înlocuirea automată a pieselor şi subansamblelor uzate cu elemente noi sau recondiţionate. iar exploatarea lor se face în condiţii identice. Recomandare: Acest sistem se aplică acolo unde siguranţa în funcţionare trebuie menţinută cu orice preţ.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE cunoaşterea din timp a datei de intrare în reparaţie şi felul reparaţiilor ce trebuie executate. manoperă) . stabilite independent de starea tehnică a pieselor componente. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă. DEZAVANTAJE nu permite elaborarea unui plan de reparaţii . pentru o perioadă mai mare de timp. apar greutăţi în comandarea şi confecţionarea pieselor de schimb şi în folosirea raţională a forţei de muncă. a utilajelor. se creează condiţii favorabile pentru planificarea exactă a cheltuielilor efectuate (materiale.

Sistemul de reparaţii preventiv -planificat. utilajului sau instalaţiei. bazat pe existenţa normelor tehnico -ştiinţifice. utilajului sau instalaţiei din funcţiune şi în posibilitatea unei mai bune organizări şi pregătiri a reparaţiei şi a planificării lucrărilor de reparaţie pentru orice termen. când se produc variaţii mari ale regimurilor de funcţionare (mărirea sau micşorarea numărului de schimburi. deoarece este cel mai modern sistem de reparaţii. norma de reparaţie se modifică. se efectuează la date calendaristice stabilite dinainte. Caracterul profilactic rezultă din faptul că acest sistem prevede adoptarea unor măsuri de întreţinere şi control. la intervale de timp bine det erminate. fie avarii datorită uzurii pronunţate a unor piese. Caracterul planificat este dat de faptul că diferitele lucrări de întreţinere şi reparare pe care le conţine sistemul. y caracter planificat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 105 . funcţionare îndelungată sau pe perioade scurte cu parametri ridicaţi etc.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE lipsa unor normative privind ciclurile de reparaţii adaptate situaţiei reale d in întreprindere. sau repartiţia poate fi înlocuită printr -o reparaţie mâi mică sau mai mare. a duratei de execuţie a acestora şi a costurilor de producţie. Avantajele principale ale acestui sistem constau în evitarea ieşirii neprevăzute a maşinii. fie cu întârziere (posibilitatea scăzută de recuperare cu aceleaşi cheltuieli a parametrilor iniţiali ai utilajului). urmăreşte prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei avariilor. prin care să se prevină posibilitatea apariţiei unei uzuri premature. influenţând pozitiv asupra calităţii reparaţiilor. datorită căreia utilajul să fie scos din funcţiune înainte de expirar ea duratei normale de funcţionare. fapt ce conduce la efectuarea reparaţiilor la termene necorespunzătoare: fie prea devreme (cheltuieli ridicate). control şi reparare care: se efectuează în mod periodic. în cazul în care se constată că la termenul respectiv nu este nevoie să se facă reparaţia programată. Prin elaborarea acestui sistem s -a urmărit asigurarea unui dublu caracter întregului ansamblu de măsuri de întreţinere şi reparare. urmăreşte menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor o perioadă de timp cât mai mare. şi anume: y caracter profilactic. Sistemul admite şi impune modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu rezultatul verificărilor şi ale controlului planificat al maşinii. cu motivarea corespunzătoare. Aceste două caracteristici ale sistemului preventiv -planificat imprimă sistemului o superioritate evidentă faţă de sistemul pe baza constatărilor. CONCLUZIE Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat este un ansamblu de măsuri de întreţinere. Astfel. Sistemul a fost introdus în toate întreprinderile din ţara noastră.) se produce fie consum nejustificat de piese de schimb şi materiale pentru reparaţii.

volumul şi conţinutul reparaţiilor care vor fi efectuate au un caract er standard. pentru fiecare din acestea în parte. la acele utilaje pentru care se execută activităţi de reparaţii. Metode de organizare a reparării. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 106 . sau de către persoane specializate în executarea acestor operaţii. În cadrul activităţii de întreţinere şi supraveghere zilnică se urmăreşte înlăturarea micilor defecţiuni ale utilajului. ridică nejustificat costul reparaţiilor. cu ocazia efectuării reviziei tehnice. 20 METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT 1. DEZAVANTAJE necesită un volum mai mare de muncă pentru întocmirea documentaţiei tehnice necesare aplicării metodei. Pentru stabilirea felului reparaţiilor ce vor fi executate se întocmeşte mai întâi ciclul de reparaţii al fiecărei categorii de utilaje în parte. Avantajul metodei constă în faptul că permite constatarea gradului de uzură a utilajului. Felul. potrivit unei documentaţii tehnice. fără a se face înlocuiri de piese. indiferent de starea de funcţionalitate a utilajului în momentul intrării în reparaţie. categoriile de reparaţii (FT 2). Metoda după revizie constă în faptul că volumul şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei revizii tehnice. fără ca starea lor tehnică să impună acest lucru. care se execută în cadrul sistemului reparaţiilor p reventive planificate. are eficienţă ridicată pentru întreprinderile care au în dotare un numă r mare de maşini şi utilaje. metoda după revizie. sunt următoarele: Întreţinerea şi supravegherea zilnică se execută de către persoanele care lucrează pe utilajele din secţiile de producţie. Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat se poate efectua cu ajutorul a două metode: metoda standard. este uşor de aplicat. AVANTAJE permite efectuarea reparaţiilor pe baza unei documentaţii bine întocmite. Conform normelor în vigoare. Metoda standard constă în faptul că fiecare utilaj sau instalaţie intră în reparaţii la intervale de timp dinainte stabilite.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. evitându -se executarea reparaţiilor la acele utilaje unde starea lor tehnică nu impune acest lucru.

pentru a se asigura în continuare funcţionarea normală a acestuia. operaţii ce urmează a se efectua cu ocazia primei reparaţii planificate. În funcţie de mărimea intervalului de timp d e funcţionare între reparaţii. recondiţionate sau înlocuite. Pe lângă determinarea stării tehnice. La reparaţiile curente de gradul 1 se execută următoarele operaţii: reparaţia apărătorilor. se pot executa şi unele operaţii de reglare şi consolidare a unor piese şi subansambluri. Aceste revizii tehnice fiind de scurtă durată este indicat să se execute când maşinile sunt oprite (în schimburile nelucrătoare). precizia de funcţionare etc. asigurându -se funcţionarea normală a maşinii până la prima reparaţie planificată. de pe suprafeţele de ghidare şi ajustarea penelor şi a adaosurilor. sistemul de ungere şi de răcire. verificarea şi reparaţia dispozitivelor de ungere şi răcire. repararea sau înlocuirea aparatajului de pornire. verificarea şi repararea pieselor motorului electric. de importanţa lucrărilor ce se execută şi volumul pieselor şi subansamblurilor reparate. spălarea. următoarele operaţii: repararea sau înlocuirea lagărelor sau a rulmenţilor. reparaţiile curente se împart în :  reparaţii curente de gradul 1(Rc1). recondiţionarea sau înlocuirea unor piese componente sau chiar înlocuirea. Totodată se verifică instalaţiile de comandă. executându -se în afară de lucrările de mai sus şi. în scopul înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorări locale prin repararea. în cadrul reviziei tehnice. răzuirea loviturilor. în mod planificat. înaintea unei reparaţii curente sau capitale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 107 . spălarea pieselor provenite de la mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă. Reparaţia curentă (Rc ) (FT 2) reprezintă ansamblul de măsuri luate pentru înlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate ale maşinilor. reglajul echipamentului electric. utilajului sau instalaţiei şi a principalelor. vopsirea. parţială a unor subansambluri uzate. utilajelor şi instalaţiilor în vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale acestora. schimbarea uleiului. reglarea sistemului de comandă electric şi hidraulic. recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate de mică importanţ ă.  reparaţii curente de gradul 2 (Rc2). în scopul determinării stării tehnice a maşinii. Reparaţia curentă cuprinde lucrările ce se execută periodic. La reparaţiile curente de gradul 2 volumul lucrărilor este mai mare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CATEGORII DE REPARAŢII ÎNTREŢINERE ŞI SUPRAVEGHERE REVIZIE TEHNICĂ (Rt) REPARAŢIE CURENTĂ (Rc) REPARAŢIE CAPITALĂ (Rk) GRADUL I (Rc1) GRADUL II (Rc2) Revizia tehnică Rt (tabelul 1) cuprinde operaţiile ce se execută.

). jocurile vizibile. . supraveghere. repararea batiurilor sau a pieselor de bază.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Conţinutul şi modul de executare a reviziilor tehnice. Se urmăreşte zgomotele anormale în timpul funcţionării. În cadrul reparaţiei capitale. după expirarea ciclului de fun cţionare prevăzut în normativ. Se execută la cererea unităţii de producţie când utilajul a început să se abată de la parametri iniţiali sau după o ins pecţie generală. ungere. verificarea preciziei de lucru. înlăturarea micilor defecţiuni. etc. vopsirea suprafeţelor exterioare. sau subansambluri componente ale maşinii. în scopul menţinerii parametrilor nominali şi preîntâmpinării ieşirii maşinii sau utilajului din funcţiune înainte de termen. Reparaţia capitală (Rk) (FT 2) reprezintă gama de lucrări ce se execută în mod planificat. înlocuirea sau reparaţia echipamentului electric. lanţuri. Tabelul 1 Tipul operaţiei Examinare Ce urmăreşte Să constate şi să elimine cauzele care ar putea produce o funcţionare necorespunzătoare. şi redarea în funcţiune. Să constate şi să elimine cauzele care ar putea conduce la apariţia unor eventuale defecţiuni.Necesită oprirea instalaţiei cu acordul compartimentului de producţie pentru a nu periclita realizarea planului de producţie. remontarea. 6 luni ± 2 ani Controlul de calitate Prevederea opririlor şi defecţiunilor. respectiv a unuia sau mai multor agregate. Când se face Zilnic şi săptămânal Cum se face Curăţire.Cele zilnice se fac de operator. iar cele săptămânale de persoane specializate. . .Se execută asupra maşinilor cu indice mare de utili zare.Se face curăţirea. . care nu mai pot funcţiona în condiţii de siguranţă şi precizie. utilajului sau instalaţiei. probele şi rodajul mecanic (atun ci când este cazul). recondiţionarea sau înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate. demontarea parţială sau totală. de importanţă mare pentru fabricaţie. răzuirea pieselor supuse la frecare.Această inspecţie permite obţinerea unui mare volum de informaţii care trebuie consemnate şi utilizate la întocmirea programelor de inspecţie.De cele mai multe ori nu necesită oprirea instalaţiei. ungerea şi reglajul. montarea pe fundaţie. curele etc. . . care trebuie să lucreze în condiţii foarte dure. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 108 . pe lângă lucrările prevăzute la reparaţiile curente se execută: demontare de pe fundaţie. Descoperirea defecţiunilor înainte ca acestea să afecteze calitatea produsului. reglaje. uzuri ale echipamentelor de antrenare (came. Mica inspecţie 2 ± 6 luni Inspecţie generală Constată şi remediază defecţiunile mici. cu cost mai mare de funcţionare.

inclusiv cheltuielile pentru îmbunătăţiri şi modernizări să nu depăşească valoarea maximă de mai sus. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 109 . întreţinerea necorespunzătoare. reparaţiile executate necorespunzător. O dată cu efectuarea reparaţiilor capitale se pot aduce unele îmbunătăţiri şi modernizări. cu condiţia ca valoarea totală a reparaţiei capit ale.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII IMPORTANT Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa 50% din pie sele componente. exploatarea neglijentă. în cadrul întreprinderilor se mai execută şi alte tipuri de intervenţii tehnice cum sunt: reparaţiile accidentale. În afara intervenţiior tehnice cuprinse în sistemul preventiv -planificat.). etc. Reparaţiile accidentale (Ra ) sunt intervenţiile care se efectuează la intervale de timp nedeterminate. reparaţiile de renovare. inundaţii. se recomandă şi efectuarea unor lucrări de modernizare a utilajului. Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoacă schimbarea structurii materialelor şi deci a caracteristicilor mecanice (rezistenţă. Reparaţiile de renovare se efectuează la utilajele care au trecut prin mai multe reparaţii capitale şi au un grad ridicat de uzură fizică. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească 60% din valoarea de înlocuire a maşinii. elasticitate etc. reparaţiile neexecutate la timp. incendii. reparaţiile de avarii. Cu ocazia acestor reparaţii. fiind impuse de scoaterile neprevăzu te din funcţiune a acestora datorită unor căderi accidentale. utilajului sau instalaţiei respective. Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defectează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale: cutremure.

Reparaţia se execută în repausul programului de muncă. Creşterea calităţii lucrărilor de reparaţii şi reducerea duratei de execuţie a acestora depinde foarte mult de metoda utilizată în executarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. se aplică în cazurile când există mai multe maşini şi utilaje identice. Metoda necesită însă o tehnologie bine întocmită pentru a se evita suprapunerile dintre operaţii. Operaţiile desfăşurându -se în paralel se scurtează simţitor timpul total de reparaţie. Metoda aceasta se poate aplica însă şi pentru maşinile şi utilajele mici de ateliere. Metoda lucrărilor simultane constă în defalcarea lucrărilor de reparaţii pe mai multe grupe de operaţii şi se încredinţează fiecare grupă de operaţii unei echipe specializate. Înlocuirea subansamblurilor gata reparate aduce o scurtare simţitoare a duratei reparaţiilor. Avantajul acestei metode constă în aceea că suprimă cheltuielile şi intervalele de timp consumate cu transportul utilajelor de la locul de producţie până la atelierul de reparaţii. Subansamblurile demontate se recondiţionează în atelierele de reparaţii şi se păstrează devenind astfel subansambluri de rezervă pentru viitoarele reparaţii. se poate mic şora precizia de la lucru etc. utilajelor şi instalaţiilor mari. astfel că în fiecare repaus se repară un subansamblu. deoarece maşina. utilajul sau instalaţia în reparaţie se scoate din funcţiune numai în perioada necesară pentru demontarea şi montarea subansamblurilor respective. În acest fel se poate aproviziona un stoc minim de subansambluri care pot fi montate atunci când este nevoie. în raport cu volumul lucrărilor de executat şi condiţiile de execuţie. dereglări. Pentru fiecare fel de reparaţie. astfel: când utilajul este exploatat într -un schimb sau două. pentru a căror deplasare nu există mijloace de transport necesare. în timpul scoaterii de pe fundaţie. se pot întâmpla accidente. Metoda lucrului în schimburi continue este metoda în două sau trei schimburi. Metode de executare a reparaţiilor.). se vor putea alege una din următoarele metode de reparaţii: Metoda reparaţiilor pe loc . iar când utilajul este exploatat în trei schimburi. transportului şi al reintroducerii pe fundaţie. Metoda reparaţiilor prin înlocuirea de su bansambluri . pe subansambluri. reparaţia se execută în repausul dintre schimburi. deteriorări. reparaţia se execută parţial. utilajelor şi instalaţiilor care nu pot fi scoase din procesul de producţie. care se aplică ori de câte ori trebuie ca reparaţia maşinii. utilajului sau instalaţiei să se realizeze într -un termen foarte scurt (accidente. strangulări în producţie etc. care se aplică în general la reparar ea maşinilor. la care este o rganizată deplasarea echipelor reparatoare împreună cu sculele necesare la locul de amplasare a lor în plus. sau a căror deplasare este costisitoare. Metoda executării reparaţiilor în timpul repausului se aplică la executarea reparaţiilor maşinilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 110 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. Această metodă permite o specializare a personalului muncitor în executarea unor anumite operaţii şi aplicarea unei tehnologii unitare de reparare.

probabilitatea de avarie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 111 . Noţiuni de optimizare. probabilitatea condiţionată de avarie. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii În acest sens. mortalitatea. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. 21 ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. teoria uzurii aleatoare foloseşte o gamă largă de indicatori de uzură aleatoare. Definiţie: Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării utilajelor d in dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . dintre care cei mai utilizaţi sunt următorii: funcţia de supravieţuire. durata medie de viaţă. Acest indicator se determină cu relaţia: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. probabilitatea de a avea o înlocuire sau mai multe în locuiri într -o perioadă de timp.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. datorită ieşirilor accidentale din funcţiune. Funcţia de supravieţuire v(t) exprimă ponderea utilajelor rămase în funcţiune la momentul t din totalul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0.

Fig. sau urmează o lege de distribuţie exponenţială v(t) = e-Įt.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pe baza cunoaşterii funcţiei de sup ravieţuire se poate determina probabilitatea contrară I(t). n(t) ± numărul utilajelor la momentul t. care exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune la momentul t faţă de momentul 0. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 112 .t) faţă de numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. a). t). (fig. 1. acest indicator se determină după relaţia: m(t) = n(t-1) ± n(t) în care: n(t-1) este numărul utilajelor la momentul t-1. 1. (fig. b). Probabilitatea de avarie p(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în intervalul (t-1. Relaţia de calcul este următoarea: pc(t) = [n(t-1) ± n(t)] / n(t-1) Uzura utilajelor poate fi aproximativ constantă v(t) = 0.t) faţă de numărul utilajelor existente în funcţiune la momentul t. Relaţia de calcul este următoarea: p(t) = n(t-1) ± n(t) / n(0) Probabilitatea condiţionată de avarie p c(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în perioada (t-1. Reprezentarea grafică a funcţiei de supravieţuire. 1. Acest indicator se determină cu relaţia : I(t) = 1 ± v(t) Mortalitatea utilajelor m(t) exprimă numărul utilajelor ieşite din funcţiune între două momente consecutive de timp (t-1.

Aceste utilaje cu caracteristici t ehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. întreţinere şi reparare este următoarea: k = ( Ai + Cij ) / m·n în care: Ai sunt cheltuielile de achiziţionare a utilajului la achiziţia i. m este numărul de achiziţionări ale utilajului. fapt ce determină scoaterea lui din funcţionare şi înlocuirea cu un utilaj nou. 3. Alegerea momentului optim de înlocuire a utilajelor. Cij sunt cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în achiziţionarea i şi în anul j de funcţionare. A ± reprezintă cheltuielile de achiziţie a utilajului la ultima achiziţionare. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune. Rezultă că momentul optim de înlocuire este dat de anul anterior celui pentru c are cheltuielile de întreţinere şi reparare depăşesc suma cheltuielilor de achiziţie. cu altul nou ceea ce presupune alegerea tipului optim de utilaj care -l va înlocui pe cel scos din funcţiune. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de viaţă. se alege utilajul cu costul mediu minim de achiziţie. deoarece de la un moment dat uzura fizică a acestuia impune efectuarea unor cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea acestuia foarte mari.2. Relaţia costului mediu de achiziţie. n este numărul de ani de folosire a utilajului între două achiziţionări. folosit în scopul actualizării cheltuielilor. sau cu alte cuvinte a acelui moment de la care funcţionarea utilajului nu mai este eficientă. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu mini m de achiziţie. Se pune deci problema a legerii momentului optim de înlocuire. întreţinere şi funcţionare actualizate. După stabilirea costului mediu pentru fiecare utilaj care ar putea fi achiziţionat. Alegerea tipului optim de utilaj care urmează să fie înlocuit. întreţinere şi reparare. unde d reprezintă procentul de taxe şi dobânzi cumulate. Funcţionarea în condiţii de eficienţă a utilajelor este limita tă în timp. Cj ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare în anul j de funcţionare al ultimei achiziţii. Ȗ = 1 /1+d. întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp. din mai multe tipuri de utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare. Acest moment optim se determină cu ajutorul următoarei relaţii de calcul: Cn+1 > (A + Cj ) / Ȗ j-1 în care: Cn+1 ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în anul n+1 de funcţionare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 113 .

22 RECEPŢIA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARAŢII După ce au fost supuse unor operaţii de reparare. verificarea preciziei de prelucrare sau de l ucru a utilajului. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 114 . se verifică poziţionarea orizontală a utilajului folosindu -se o nivelă cu bulă de aer (abaterea acceptată la această verificare este de 0. radiatoare).02 mm/1000mm) . verificarea sistemelor de ungere. la instalaţiile hidraulice se verifică dacă pompele de ulei au debit. Aceste probe constau în: verificarea geometrică a dimensiunilor. se verifică dacă funcţionează corect comenzile utilajului. verificarea formei şi dimensiunilor. ferit de curenţii de aer şi variaţii de temperatură. utilajul va fi ferit de orice sursă de căldură (raze solare. dacă filtrele sunt corect montate şi supapele funcţionează. se verifică dacă lanţurile de tracţiune şi curelele sunt bine întinse. Verificarea preciziei geometrice a unui utilaj se face respectând următoarele condiţii: într-un loc ferit de trepidaţii. Înainte de pornirea utilajului trebuie luate o serie de măsuri de siguranţă . verificarea legăturilor electrice ce trebuie să fie conectate conform schemei constructive a utilajului. de răcire şi a sistemelor hidraulice şi pneumatice. se verifică dacă motoarele electrice şi pompele de ulei au sensul de rotaţie corect. care constau în următoarele verificări: racordarea corectă la instalaţia de forţă sau electrică. utilajul va funcţiona cel puţino oră la turaţie maximă pentru ca elementele sale să atingă temperatura apropiată de temperatura de regim. utilajele şi instala ţiile se supun probelor de încercare şi recepţie. pentru a avea aceeaşi temperatură cu piesele utilajului. aparatele şi dispozitivele de control vor fi ţinute în aceeaşi încăpere înainte de folosire.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.

Evitarea gripării se face prin reducerea temperaturii şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu antigripanţi sau cu depuneri de grafit pe suprafeţele în contact. evitarea montării pieselor care au microfisuri pe suprafeţe. Rodarea utilajelor este operaţia iniţială de funcţionare ce are o influenţă h otărâtoare asupra comportării ulterioare. La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese pentru operaţia executată pe acel utilaj. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul cercetării defectelor de micro . precum şi asupra duratei de funcţionare a maşinii sau utilajului. Rodajul nu lasă urme dacă sunt respectate condiţiile: evitarea procedeelor de prelucrare pentru remedierea pieselor care favorizează formarea microfisurilor. Rodarea cu aditivi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 115 . vibraţiile. Folosirea abraziunii controlate. Perioada de rodaj este o necesitate deoarece eliminarea defectelor de formă este făcută controlat.sau macrogeometrie ale pieselor conjugate. prin care se urmăreşte: verificarea nivelului de prelucrare a suprafeţelor în contact. prin uzura produsă în condiţii mai uşoare decât cele normale. durează cât mai puţin. Folosirea unor lubrifianţi cu putere de ungere mare. Scurtarea timpului de rodaj se face prin: Folosirea coroziunii controlate limitate la punctele calde. Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: evită griparea. precum şi jocurile existente. modul de pornire al utilajului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prima verificare a unui utilaj constă în controlul de mers în gol. nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau pe rformanţele utilajului. zgomotul. încălzirea lagărelor. respectarea regimurilor de lucru. acoperirea suprafeţelor cu straturi superficiale.

a) Aşchierea cu peste 15 m/min duce la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură. Identificaţi avantajele frecării fluide.. d) Jocurile. Enumeraţi factorii care contribuie la uzura pieselor: a)««««««««««««««««««««««« b)««««««««««««««««««««««« c)««««««««««««««««««««««« d)««««««««««««««««««««««« e)««««««««««««««««««««««« f)«««««««««««««««««««««««. e)«««««««««««««««. a)«««««««««««««««. b)«««««««««««««««.. c)«««««««««««««««. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. b) Oţelurile aliate au o slabă rezistenţă la uzură. 3. dintre piesele ce formează ajustaje. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute 1.. c) Durabilitatea unei piese scade odată cu creşterea durităţii. g)««««««««««««««««««««««« h)««««««««««««««««««««««« 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 116 . În cazul când consideraţi că afirmaţia este falsă transformaţi -o în una adevărată. provoac ă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant.. d)«««««««««««««««.

. c) «««««««««««««««««««. b) după producerea uzurii. c) folosirea în caz de necesitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 117 . b) folosirea intensivă a acestuia. 2. c) înainte şi după producerea uzurii. Completaţi în tabelul de mai jos obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor: Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: 3. Înlăturarea uzurii morale. a unui utilaj. e) «««««««««««««««««««... II. Definiţi sistemul de întreţinere şi reparare . b) «««««««««««««««««««..NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 15 minute Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII I. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. se face prin: a) modernizarea utilajului existent. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect: 1. 2. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare trebuie să se facă simţite: a) înainte de producerea uzurii.. Indicaţi principalele mijloace de care trebuie să se folosească compartimentul de întreţinere pentru atingerea obiectivelor: a) «««««««««««««««««««. d) «««««««««««««««««««.

(3)«.. maşina şi u tilajul şi periodic ± de către «. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. care pot fi elaborate în faza premergătoare. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1.. de întreţinere.(1)«.. 2.. în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină. Documentaţia de întreţinere conţine «.(2)«.. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. utilaj sau instalaţie. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere . f) «««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.. În funcţie de importanţă şi complexitate. lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte «. Completaţi spaţiile lipsă cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate: 1. scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: 2. II...Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII MANAGEMENTUL ÎNTREŢINERII PREVENTIV-PLANIFICATE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute I. lucrările de întreţinere se execută permanent ± de către personalul «.(4)«. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 118 . c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««« d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.. Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.

. .. defectele pot fi de patru tipuri.. Notă: Un punct se acordă din oficiu. Clasa a ... Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 119 .... Indicaţi două exemple de defecte de execuţie cauzate necorespunzătoare a pieselor: a) «««««««««««««««««««««««... litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. Defectele de montaj depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea lucrătorilor.. 4.... Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte) 1... 5......... Timp de lucru: 15 minute I. După criteriul provenienţei defectului..... 3.. La proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel de condiţii încât să fie necesar un maxim de cheltuieli pentru întreţinere şi reparare... (5 puncte) 1. 2... Completaţi în acest sens schema de mai jos: (2 puncte) 2.. b) «««««««««««««««««««««««. Defectele de execuţie sunt greu de depistat în timpul fabricaţiei. de depozitarea (2 puncte) II. Defectele de exploatare sunt influenţate în mică măsură de vibraţii şi oboseala materialului. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: lite ra A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată.DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII .. Defectele de concepţie sunt greu de descoperit.......FIŞĂ DE EVALUARE LUCRAŢI INDIVIDUAL Numele şi prenumele elevului:.....

completând schema de mai jos: CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 3. explicaţi termenii utilizaţi: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) ««««««««««««««««««. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de v iaţă. n(t) «««««««««««««««««. n(0) «««««««««««««««««« 4. k= Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 120 . întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp. întreţinere şi reparare. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu minim de achiziţie.. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. cost ce poate fi calculat. Aceste utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. Definiţi conceptul de optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare completând în spaţiul liber de mai jos: Definiţie: 2..ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. care stau la baza optimizării activităţii de întreţinere şi reparare. O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune. Fiind dată relaţia de mai jos. cu altul nou ceea ce presupune o alegere. Indicaţi criteriile.

1.. Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării utilajelor sunt : a) primirea pentru reparare. b) prespălarea. curăţirea. 5. demontarea. b) prin încălzire la 120 oC. Constatarea stării tehnice prin metoda măsurărilor speciale constă în măsurarea : a) vibraţiilor. c) spălarea. modul de rezolvare şi numărul desenului . demontarea. spălarea şi constatarea defectelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII PREGĂTIREA MAŞINILOR. temperaturii. curăţirea. câte 0. Demontarea penelor înclin ate (cu cioc) se poate face: a) prin batere. Indicaţi metodele prin care se face constatarea stării tehnice a utilajelor co mpletând următoarea schemă: Constatarea stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: 2.5 puncte pentru fiecare răspuns corect).. prespălarea. numărul pieselor şi locul unde se află defectul . vitezei şi a presiunii de lucru. b) natura defectului. 3. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte. Precizaţi care sunt cele patru elemente care stau la baza metodelor fizico -chimice a) ««««««««««««««««««. vitezei şi a presiunii de lucru. c) folosind acelaşi loc de muncă în cazul demontării complete.. d) ««««««««««««««««««« II. 2. zgomotelor. câte un punct pentru fiecare răspuns corect). constatarea defectelor şi sortarea pieselor. Demontarea utilajelor şi instalaţiilor prin utilizarea metodei pe bandă se realizează: a) folosind acelaşi loc de muncă. b) ««««««««««««««««««. b) folosind mai multe locuri de muncă. c) numărul desenului. presiunii de lucru şi a cantităţii de lubrifiant consumată. 4. 1.. (5 puncte. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. natura şi mărimea defectului . Notă: Un punct se acordă din oficiu... c) cu extractoare cu acţiune dinamică. constatarea defectelor şi sortarea. pentru piesele ce se vo r recondiţiona. demontarea. c) ««««««««««««««««««. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 121 . c) vibraţiilor. Odată cu întocmirea schiţei. b) zgomotelor. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute Elevul«««««««««««««««« LUCRAŢI INDIVIDUAL I. se va trece în foaia de constatare: a) numărul pieselor.

c) mari (mai mult de 150 utilaje). 3. În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipur i de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată. b) ««««««««««««««. d) ««««««««««««««.. 2. Indicaţi metodele de organizare a activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor completând diagrama de mai jos: METODE DE ORGANIZARE 2. 3.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 122 . e) ««««««««««««««. c) ««««««««««««««. Timpul de staţionare în reparaţie este: a) bine stabilit. oprirea simultană.. Organizarea reparaţiilor de tip centralizat se foloseşte. 1...ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE REPARARE A UTILAJELOR LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII . Indicaţi 5 (cinci) avantaje ale sistemului centralizat: a) ««««««««««««««.. c) utilajele sunt relativ mici. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect.«««««««««««««««««««. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1... b) mijlocii.«««««««««««««««««««. b) nu există forţă de muncă suficientă. în gen eral. în întreprinderile: a) mici (mai puţin de 100 utilaje). Precizaţi când se utilizează fiecare tip de oprire. Metoda reparaţiilor la banc se utilizează atunci când: a) se cere o remediere urgentă. II. b) în funcţie de cerinţele beneficiarului..«««««««««««««««««««..FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 15 minute I.«««««««««««««««««««.«««««««««««««««««««. c) orientativ.

utilajului sau instalaţiei respective. 5. 4. din piesele componente. la reperarea maşinilor. Metoda reparaţiilor pe loc se aplică. câte un punct pentru fiecare răspuns corect): 1.(1)«. b) au gabarit foarte mare. Felul. b) recondiţionarea sau înlocuirea lagărelor sau rulmenţilor. c) Ra şi demontarea parţială. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. c) spălarea. (5 puncte. b) desfăşurarea lucrărilor în paralel. din valoarea de înlocuire a maşinii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SISTEME ŞI METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT . volumul şi conţinutul reparaţiilor ce se fac la metoda standard se stabilesc cu ocazia efectuării reparaţiilor curente. 3. II. utilajelor sau instalaţiilor care : a) au fost defectate accidental. şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei «.(4)«.FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL Elevul«««««««««««««««« I. Sistemul de reparaţii preventiv -planificat admite modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu: a) statistica defectării utilajelor. În cadrul R k se vor efectua şi lucrările prevăzute la : a) Rt şi înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate. repararea pieselor de mică importanţă.(3)«. III. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate. c) desfăşurarea lucrărilor în serie şi paralel.. 2. Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defe ctează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale . 2. (2 puncte): 1. (2 puncte): 1. b) rezultatul verificărilor zilnice. Metoda de executare a reparaţiilor după revizie constă în faptul că «. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească «. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. c) rezultatul verificărilor şi al controlului planificat. Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa «. reglarea sistemului de comandă. Notă: Un punct se acordă din oficiu. în general. recondiţionarea sau repararea pieselor de mică importanţă.(2)«. 2. La Rc1 se execută următoarele operaţii : a) spălarea. c) sunt de neînlocuit în sistemul de producţie. Metoda reparării prin lucrări simultane constă în : a) desfăşurarea lucrărilor în serie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 123 . b) Rc şi demontarea de pe fundaţie.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PISE DE SCHIMB . Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate . lor de funcţionare.(2)«.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 10 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL I.. b) N max = (3«4)L. c) dispozitive şi instalaţii auxiliare. Răspundeţi cerinţelor de mai j os: 1. 2... Producătorul de utilaj are datoria să indice în catalogul maşinii piesele de schimb şi «.. dispozitive şi maşini unelte folosite la producţia de piese de schimb. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. dispozitive şi semifabricate folosite la producţia de piese de schimb.. Stocul maxim de piese de schimb. 2. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« II. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 124 . se poate calcula cu relaţia: a) N max = (1«3)L. b) scule.. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. În afara pieselor şi subansamblelor de schimb în depozite mai sunt stocate: a) scule..(1)«. Încercuiţi litera variantei de răspuns considerată corectă: 1. III. Precizaţi care sunt cele trei probleme ce se pun în organizarea activităţii de piese de schimb: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Indicaţi sarcinile compartimentului de aprovizionare din cadrul sectorului de întreţinere şi reparare: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. O piesă se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură «. c) N max = (4«7)L. 1. necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de întreţinere şi reparare. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« 2..

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 125 . Evitarea gripării se face prin reducerea «. 3. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII RECEPŢIA MAŞINILOR... litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARARE . Precizaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un rodaj executat corect: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. 1. 2. Afirmaţiile false se vor transforma în afirmaţii adevărate. II.. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţia să fie adevărată . b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. 2.(1)«.. maşinile utilajele şi instalaţiile se supun unor probe de încercare ce constau în: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. III. pe suprafeţele în contact..FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE I. constă în controlul de mers în sarcină. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată.. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««.. Dup ce au fost supuse unor operaţii de reparare. sau cu depuneri de «. La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1...(2)«. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de formă ale suprafeţelor pieselor..(3)«. Prima verificare. şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu «. după repararea unui utilaj..

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 126 . prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare. miniproiectul ± prin care se evaluează metodele de lucru. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. capacităţilor. metoda exerciţiilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaţie şi fişe de lucru. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într -un proiect. cât şi cea de tip sumativ. În parcurgerea modulului. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. observarea independentă). interactiv şi centrat pe elev. scheme şi fişe de lucru. iar ca metode de evaluare recomandăm: observarea sistematică a comportamentului elevilor. a materialelor şi a instrumentelor. activităţile de învăţare ± predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. realizarea şi interpretarea unor schiţe. acurateţea reprezentărilor tehnice. investigaţia. cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea. Îndrumări privind modalităţile de evaluare Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă ş i la condiţiile de aplicabilitate din SPP . complex. recomandăm ca în procesul de învăţare ± predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune . a programelor Power Point şi a altor programe de grafică şi prezentare a diferitelor materiale. integrator. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. teste de evaluare.uri. fişe de autoevaluare. se va utiliza atât evaluarea de tip formativ. atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. activitate care permite evaluarea conceptelor. ca instrument de evaluare flexibil. SOLUŢII ALE ACTIVITĂŢILOR Sugestii metodologice Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP -uri. corelată cu crite riile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. Evaluarea trebuie să fie de tip continuu. SUGESTII METODOLOGICE. Utilizarea metodelor explorative (observarea directă.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 8. portofoliul. poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. autoevaluarea.

h) felul frecării. asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare.Soluţii pentru fişele de lucru/laborator/evaluare Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 1 ± Fişă de lucru 1. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. g) Mediul şi regimul de exploatare. e) economie de lubrifianţi. a) ± A. c) Durabilitatea une i piese creşte odată cu creşterea durităţii. întreţinere şi reparare a utilajelor. 2. b) ± F. Avantajele frecării fluide sunt: a) micşorarea uzării suprafeţelor de frecare. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează sistemul de întreţinere şi reparare. Transformare în adevărate: b) Oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. c) mărirea sarcinilor admisibile. b) calitatea materialelor prelucrate. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. d) mărirea siguranţei în funcţionare. c) ± F. Factorii care contribuie la uzura pieselor sunt: a) gradul de prelucrare a pieselor. e) forţele şi presiunea de contact. f) jocurile dintre piesele în frecare. Activitatea 2 ± Fişă de lucru I. d) ± A. datorită avariilor. 2. 1. 3. control. Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor : Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea. calitatea şi continuitatea producţiei. 127 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Totalitatea activităţilor de revizie. b) reducerea consumului de energie prin frecare. d) viteza relativă a pieselo r în frecare. c) calitatea lubrifianţilor. evitarea întreruperilor de producţie.

şi întreţinerea preventivă. (2) = documente. d) instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive.modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii. curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare. (3) = ce deserveşte. 2 ± a.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. II. 1 ± c. 1. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele de montate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate. 1. înlocuirea unui reper. Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) formulare ale documentelor standard (tip). f) convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini. cu sau fără instrucţiuni detaliate. c) instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 128 . II. se execută următoarele operaţii: spălarea. 2.găsirea relaţiei optime . Activitatea 3 ± Fişă de lucru I. (1) = instrucţiuni. în domeni ul materialelor. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere. metodelor şi echipamentelor noi. astfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. b) descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor. 2. să elaboreze un program de lucru bine conceput. În cadrul reviziilor tehnice . e) personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului.posibilităţile de eliminar e . scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: . să evidenţieze şi să studieze con tinuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile. să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente. Activitatea 4 ± Lucrare de laborator 1. (4) = echipele de întreţinere. la motoarele electrice.

Revizia fixării pinionului.Strângerea piuliţelor. a ungerii.Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării.Verificarea jocului între lagăre.Înlocuirea periilor uzate.Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar. a cuplajului şi a roţii de curea. la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Operaţii executate în cadrul intervenţiei Subansamblul motor .Măsurarea rezistenţei la izolaţie.Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare. . . . a şuruburilor cutiilor portlagăr.Controlul şuruburilor de fundaţie. . . .Reglarea portperiilor. . . . Operaţiile ce se execută în cadrul repa raţiilor curente.Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare.Curăţirea inelelor colectoare. a şuruburilor capacelor de la lagăre. a bobinajelor. .Înlocuirea pieselor defecte.Şlefuirea periilor. . . . . . schimbarea lubrifiantului. .Curăţirea exterioară a reostatului şi a plot urilor. . a portperiilor. .Curăţirea aparatului fără demontare. ungerea elementelor ce formează ajustaje.Revizia legării la pământ. a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor.verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere.Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului. Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 129 . .Verificarea încălzirii contactelor. a modului de funcţionare a inelelor de ungere. . a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei. vopsirea parţială.Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor. .Măsurarea rezistenţei la izolaţie. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2.Verificarea legăturii la pământ.

. a ploturilor şi a rezistenţelor defecte.verificarea îmbinării şi a funcţionării. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. a reostatului şi a aparatajului de pornire. .şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor. curăţirea acestuia şi a contactelor. . Verificarea finală. . . DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 DE MONTAJ DE EXPLOATARE 130 . a bobinajelor. cuzineţilor lagărelor.demontarea aparatajului.3. Conţinutul lucrărilor efectuate pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone este: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare.curăţirea şi spălarea lagărelor.lăcuirea bobinajelor.încercarea în sarcină a motorului electric. . 1. portperiilor. . Înlocuirea pieselor defecte. . Asamblarea motorului electric. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Curăţiri şi demontări. plăci de borne şi transmisiilor. . .curăţirea canalelor de ventilaţie. . inelelor colectoare. periilor uzate.prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor. Reglarea portperiilor.fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte. . . . Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului. a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie.demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi. Activitatea 5 ± Fişă de evaluare I. Conţinutul lucrării Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor. papucilor defecţi ai cablului de alimentare. .înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei). .verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ. Verificarea şi repararea reostatului.măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator.reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel.fixarea pieselor de transmis ie. organelor de transmisie defecte.

Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării ut ilajelor din dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . Activitatea 6 ± Fişă de lucru 1. 3 ± A. k = ( Ai + Cij ) / m·n Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 131 . a) protejare insuficientă. Definiţie: 2. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. 2 ± F. v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. 1 ± A. 5 ± F.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. 4. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. 4 ± F. Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii 3. II. întreţinere şi reparare este. b) ambalare necorespunzătoare.

Activitatea 8 ± Lucrare de laborator Pe toată durata de serviciu. între acestea. 1 ± c. şi de la ultima reparaţie c apitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale 2. Numărul intervenţiilor: Rt = 12 Rc1 = 9 Rc2 = 2 Rk = 1 Nr. 4 cicluri Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 132 . Metode fizico -chimice au la bază folosirea: a) soluţiilor chimice. 4 ± b.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 7 ± Fişă de lucru I. c) bombardarea cu ioni. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig. 5 ± c. 2 ± 2. d) soluţii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric II. 2). Până la prima reparaţie capitală. 3 ± b. conform normativelor ( FT 1). orelor / ciclu = 30000 2. 1. 30000 ore 3. 1. b) ultrasunetelor. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1. Constatarea stării tehnice a maşinilor.

Diagrama completată arată astfel: METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 2. dar mai ales oferă posibilitatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control. realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii. Durata de serviciu 4. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase. 133 . prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. Structura ciclului Activitatea 9 ± Fişă de lucru I. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5. spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. 1. reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărcate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate. Avantajele sistemului centralizat: asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate.Reprezentarea grafică cerută.

Prelucrarea la strung a pie selor turnate din fontă.Sudarea lanţurilor. . .Prese.Cuptoare de uscare. . Exemple de lucrări .Agregate de metalizare. . Precizarea utilizării tipului de oprire: Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semi fabricate între fazele procesului tehnologic.Polizoare. . Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. etc.Menghine.Polizoare. .Confecţionarea cuzineţilor. .) Dotarea atelierului de reparaţii .se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de în treţinere reparaţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor.Repararea utilajelor de transport şi încărcare. 134 II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . . a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice. Lucrări electrotehnice. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor.Strunguri Carusel mici.Maşini de bobinat. .Maşini de găurit.Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor. .Sudarea pieselor avariate mai puţin importante.Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici.Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric. asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor. .Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. .Ajustarea lagărelor. 3. .Confecţionarea bolţurilor şi a brăţărilor din oţel rotund şi profilat. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 10 ± Lucrare de laborator Exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii este redată în tabelul 1. din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre. 3 ± c.Agregate de sudură.Revizia pieselor şi subansamblelor. L 700 ± 1500 mm. roţi de antrenare. . . . . . I Lucrări de forjare ± presare. încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere. astfel ca oprirea pentru reparaţii să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile).Prese manuale sau mecanice. . . .Maşini de rabotat. punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului. .Strunguri revolver. . Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. .Ciocan de forjat.Remontarea motoarelor electrice. 2 ± c. II.Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. Tabelul 1. 1 ± a. . Lucrări de sudură. Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux cont inuu al fabricaţiei. . cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri între fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile).

2 ± a. Lucrări de forjare ± presare.Ciocane pneumatice. Lucrări electro tehnice. . .Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari.Agregate de sudură (electrică.Confecţionarea arborilor de d imensiuni mari.Valţuri de îndreptat tablă.Maşini de rectificat.Călirea sculelor şi pieselor mici. .) Activitatea 11 ± Fişă de evaluare I. .Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate.Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. .Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie. . . . .Maşini de găurit.Maşini de alezat. 4 ± b. . . cupelor de elevator.Maşini de bobinat. tobelor de diferite dimensiuni. . saboţilor de frână. Lucrări de sudură. 2 ± A.Banc de probă.Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm. . roţi de curea. Lucrări de turnătorie Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. . . II. . .Călirea de piese mijlocii. 2 ± revizii tehnice.Cuptoare normale de topire. . .Ciocane de forjare. .Maşini mari orizontale de frezat şi alezat.Cubilou pentru topirea fontei. .Cuptoare pentru tratament termic.Cuptoare de uscare.Strunguri Carusel.Prese hidraulice de putere mare. . . 3 ± b. . .Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. 4 ± 60%. 1 ± F.Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie. . . . lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini. . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 135 . . 5 ± c.Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare. autogenă. roţi de fricţiune şi tobe mari.Tablou de forţă.Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. etc. .Prese. III Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice . . în argon. . a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte. a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii.Lucrări de alezaj complicate. etc. a lagărelor. . .Cuptoare de încălzire pentru semifabricate. III.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa Tipul de lucrări Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii .Agregate de sudură.Foarfece mecanice. .Nicovale. . . spaţii libere: 1 ± volumul. 1 ± b. 3 ± 50%.Prese de îndreptat. .Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare.Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor.Turnarea roţilor dinţate din fontă.Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică.Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte.

b) verificarea formei şi dimensiunilor. 2. după repararea unui utilaj. II. b) urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. 3 ± grafit. Completare de cuvinte: 1 ± temperaturi. c) organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb. sunt: a) stabilirea necesarului de piese de schimb. 2 ± duratele. c) durează cât mai puţin. 2 ± F.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 12 ± Fişă de lucru I. II. După ce au fost supuse unor operaţii de reparare. Sarcinile compartimentului d e aprovizionare sunt: a) întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu piese de schimb din ţară şi import. c) verificarea preciziei de prelucrare sau de lucru a utilajului. utilajele şi instalaţiile se supun probelor de încercare ce constau în: a) verificarea geometrică a dimensiunilor. Activitatea 13 ± Fişă de lucru I. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de micro sau macrogeometrie a suprafeţelor pieselor. 3 ± F. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 136 . b) organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor. constă în controlul de mers în gol. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare. 2 ± a. 1. 3. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini. 1 ± critică. 1 ± b. III. 1 ± A. 2. Transformări în afirmaţii false: 2. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor într -o întreprindere. Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: a) evită griparea. 1. 2 ± antigripanţi. III. c) aprovizionarea pieselor de schimb prin stabilirea de contracte cu furnizorii . b) nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau performanţele utilajului. Prima verificare.

Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică. a. N. Bucureşti. a. 1983. 4. www. ş. Banescu. F. 1996.usv. ş. 7. a. 2. N.ro. Constantin. a. M.Pentru scurtarea duratei reparaţiil Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. ± UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI ± MECANIC MONTATOR ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI. Bucureşti. 6. ş. Editura didactică şi pedagogică.forus. ± SISTEME DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI ± Biblioteca digitală. ± ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ. ş. Huzum. Editura Tehnică. a. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR. 3. Badea. A. 1975. Editura All. 5. Bucureşti. ş. RA. http://stud. Badea. 2002. ş. F.google. Pagini Web şi soft-uri educaţionale utile: www..ro.ro. Huzum. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 137 .. a. ± ORGANIZARE REPARĂRII ŞI ÎNTREŢINERII UTILAJELOR ± Biblioteca digitală. ± MAŞINI ŞI UTILAJE INDUSTRIALE. ± ASAMBLAREA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful