MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PROFILUL: TEHNIC MODULUL: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CALIFICAREA: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII NIVELUL: 3

2008
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

AUTOR:

BÂRSAN OCTAVIAN ROŞU CONSUELA

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI - prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC Ä DIMITRIE LEONIDA Ä BUCUREŞTI

COORDONAT OR: HANCEA GHEORGHE

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI

CONSULTANŢĂ:

ROŞU DORIN

- dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: IVAN MYKYTYN EXPERT, WYG INTERNATIONAL

Aceste materiale au fost elaborate ca parte di n proiectul EuropeAid / Asistenţă tehnică pentru Construcţia Instituţională a Sistemului de Învăţământ Profesional şi Tehnic, România Europe Aid / 122825 / D / SER / RO

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

2

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Proiect finanţat de Uniunea Europeană www.infoerupa.ro

CNDIPT

CUPRINS

1 2 3 4 5 6

INTRODUCERE COMPEŢENTE SPECIFICE ± OBIECTIVE FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR GLOSAR MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

4 6 8 9 11 12 13 15 27 33 34 115 125 125 126 136

INFORMAŢII UTILE FOLII TRANSPARENTE LUCRĂRI DE LABORATOR
7 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

FIŞE DE DOCUMENTARE FIŞE DE LUCRU
8 SUGESTII METODOLOGICE. SOLUŢII DE ACTIVITATE

SUGESTII METODOLOGICE SOLUŢII DE ACTIVITATE
9 BIBLIOGRAFIE

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

3

care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. în prezentul auxiliar. cum ar fi: fişe de documentare. exerciţii şi teste. materiale de referinţă. fişe conspect. presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare. Acest auxiliar curricular. centrate pe elev.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. INTRODUCERE Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă. Pregătirea forţei de muncă calificate. Pentru a fi un real ajutor celor doi parteneri. pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. fişă de progres şcolar. auxiliarul are incluse o serie de materiale didactice: fişe de lucru. sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării. îndrumări privind modalităţi de evaluare a elevilor . a fost realizat pentru a veni în sprijinul activităţii de instruire pentru ciclul superior al liceului. În acest sens pentru a veni în sprijinul elevilo r în vederea completării portofoliului şi evaluatorului. exemple de activităţi de învăţare şi metode de evaluare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 4 . se adresează deopotrivă celor doi parteneri de educaţie ± profesori şi elevi. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale şi care trebuie să fie utilizate împreună cu respectivele curriculum -uri. auxiliarul conţine următoarele formulare: fişă de descriere a activităţii. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională specifice calificărilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. în conformitate cu standardele europene. Modelele de materiale de învăţare cuprinse.

respectiv clasa a XIII -a. Modulul Lucrări de întreţinere şi repa raţii. însă. modul ce corespunde unităţii de competenţă cu acelaşi nume din Standardele de Pregătire Profesională. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor. se asigură comunicarea profesor ± elev ± părinţi. calificarea Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii .precum şi fişe de descriere a activităţii şi de înregistrare a progresului şcolar p ot fi de un real sprijin în predarea modului Lucrări de întreţinere şi reparaţii . observare sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. În acest sens informaţiile prezentate completează activităţile profesorului şi elevului. proiect. deoarece se poate constata concret cum se desfăşoară activitatea de instruire. autoevaluare. prin probe de evaluare conforme celor Profilul: TEHNIC în standardul respectiv. scrise. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. iar elevii devin partenerii profesorului în acţiunea de evaluare şi îşi pot urmări propriul progres şcolar.P. Exerciţiile şi activităţile practice propuse urmăresc condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă pentru fiecare competenţă aşa cum sunt acestea precizate în Standardul de Pregătire Profesională. pentru obţinerea Certificatului de calificare. prevăzute Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 5 . confirmă faptul că ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării reprezintă în fapt şi ceea ce ştiu elevii sau sunt capabili să facă. ruta SAM. se studiază pe parcursul a 124 ore din care: laborator tehnologic: 62 ore teorie: 62 ore (probe orale. dar nu le acoperă î n totalitate. El se va stabili de către profesor astfel încât toţi elevii să le rezolve în ritm propriu. profesorul va trebui să ţină seama de stilurile de învăţare ale elevilor. Portofoliul ± cartea de vizită a elevului. Timpul alocat efectuării activităţilor propuse este orientativ.P.. se adresează ciclului superior al liceului. Prin urmare. Crearea unui portofoliu al elevului reprezintă o necesitate. profil tehnic. Acesta include rezultate relevante obţinute prin c elelalte metode şi tehnici de evaluare disciplinei). practice. de nivelul de pregătire şi posibilităţile reale de învăţare ale acestora. precum şi prin sarcini specifice Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ATENŢIE Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat. În aplicarea lor la clasă.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2.2. Cauzele apariţiei situaţiilor problemă ( calitatea muncii.2 ± Rezolvă probleme. Punerea în practică a soluţiilor găsite viabile.4 ± Organizează lucrările de reparaţii.1.3 ± Planifică lucrările de reparaţii. Consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. etc. Criterii de performanţă y y 2.1. Identifică probleme complexe. COMPETENŢE SPECIFICE. Consultarea documentaţiei tehnice necesare pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia. Compararea situaţiei problemă cu cea normală arătând modalităţile de remediere.3 ± Evaluează rezultatele obţinute. Modalităţi de mărire a duratei de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor.1 ± Identifică probleme complexe. Analizează stadiul şi natura uzurii. Analiza sistemelor de producţie folosite în construcţia de maşini. Rezolvă probleme y y y Identificarea factorilor care impun lucrările de întreţinere.1 ± Analizează stadiul şi natura uzurii. interacţiuni. y y y 28.2. ). 28. 2. Competenţe y 28. 2 ± GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME 2.2 ± Organizează lucrările de întreţinere. OBIECTIVE UNITATEA DE COMPETENŢĂ ± COMPETENŢE : 28 ± LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. Anticiparea unor probleme şi a cauzelor provocatoare. 28. Organizează lucrările de întreţinere. 28. Îndeplinirea sarcinilor pentru executarea lucrărilor. y y y 2. 2. Compară şi analizează soluţiile posibile. procesul muncii. Listarea acţiunilor în ordinea efectuării lor. 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .

4. Identificarea şi definirea tipurilor de reparaţii. supravegheze respectarea normelor privind sănătatea şi securitatea muncii. y y y y y y y y 28. asigure consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu.3. Analizarea rezultatelor prognozate c u cele reale ale utilajelor din dotarea atelierului. OBIECTIVE După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili să : comunice utilizând limbajul tehnic de specialitate. Identificarea şi definirea metodelor de reparaţii utilizate la repararea utilajelor şi instalaţiilor. Constatarea defectelor şi sortarea pieselor demontate. Demontarea utilajelor în vederea reparării.3.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. Evaluează rezultatele obţinute. îndeplinească sarcinile necesare pentru executarea lucrărilor. Realizarea planurilor anuale de reparare pentru diferite tipuri de utilaj e. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 7 . Autoevaluarea activităţilor realizate. consulte documentaţia tehnică necesar pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia . de prevenire şi stingere a incendiilor. 2. aplice normele de exploatare specifice echipamentelor şi instala ţiilor conform documentelor tehnice. stabilească lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţi ilor. Primirea utilajelor pentru reparare. asigure necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor. Organizează lucrările de reparaţii. Planifică lucrările de reparaţii. evalueze lucrările conform standardelor din domeniu . stabilească lucrările de reparare a utilajelor şi instalaţiilor .

Planifică lucrările de reparaţii. Fişă de evaluare 28.2. Evaluează rezultatele obţinute. 2. Fişă de lucru 7.1. Identifică probleme complexe. Lucrare de laborator 11. Fişă de lucru 2. Lucrare de laborator 5. 28. 13. Activitatea de învăţare 1.1.2. 28. Fişă de lucru 10. Lucrare de laborator 9.4. utilajelor şi instalaţiilor Necesitatea lucrărilor de întreţinere şi reparare Managementul întreţinerii utilajelor şi instalaţiilor Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Detectarea defectării utilajelor şi instalaţiilor Acţiuni de optimizare a procesului de întreţinere şi reparare a utilajelor Pregătirea maşinilor şi utilajelor pentru reparare Planificarea instalaţiilor reparării maşinilor utilajelor şi Realizat 2. Fişă de evaluare 12. Organizează lucrările de întreţinere. Organizează lucrările de reparaţii. Rezolvă probleme 6. FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR Mai jos se prezintă detaliat activităţile şi exerciţiile propuse în cadrul modulul Lucrări de întreţinere şi reparaţii: Numele candidatului Data începerii unităţii de competenţă Nr. 8. Fişă de lucru 3. Fişă de lucru 4. Data promovării competenţei LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Competenţa 28. Analizează stadiul şi natura uzurii. Fişă de evaluare Subiectul Factorii care contribuie la uzura maşinilor. utilajelor şi instalaţiilor după reparare Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 8 .reg. Organizarea activităţii de reparare a utilajelor Organizarea atelierului şi a echipelor de întreţinere şi reparare Sisteme şi metode de organizare şi executare a reparării în sistemul preventiv-planificat Organizarea activităţii de piese de schimb Recepţia maşinilor.3.3. 2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3.

Acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului_______________Data_________ Semnătura evaluatorului______________Data_________ 4. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului Modulul: Lucrări de întreţinere şi reparaţii Numele elevului : «««««««««««« Clasa : ««««««««««««« Numele profesorului : ««««««««««. pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului. furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. manuale tehnice. FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR Aceasta este un instrument detaliat folosit pentru înregistrare a progresului elevilor. se recomandă refacerea acestuia la o dată ce va fi stabilită de comun acord de către elev şi profesor Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare): profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. comentarii Data Evaluare Bine Satisfăcător Refacere Comentarii: deoarece elevul nu a reuşit să rezolve corect exerciţiul «. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 9 . Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute în vedere. Priorităţi de dezvoltare: activităţi pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. respectiv a competenţelor.. Competenţe care trebuie dobândite Data Activităţi desfăşurate. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă suplimentară de informare pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. În acest sens.. Resurse necesare : aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate.

Pentru fiecare elev se pot r ealiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului. Notă: Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor.  Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.  Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. evoluţia legată de diferite competenţe.  Competenţele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. în mod separat. Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 10 . reţete. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. materialele utilizate şi orice alte comentarii supli mentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed -back.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FIŞEI DE PROGRES  Competenţe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.  Priorităţi de dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. care trebuie dezvoltate şi evaluate.

prescripţii cu caracter de normă norme document oficial în care sunt consemnate prescripţiile de standardizare fenomen care aduce un component la un nivel de uzura sub limita admisa derularea unei activităţi pe baza de plan ansamblu de operaţii ce se execută in scopul determinării stării tehnice a utilajelor ansamblu de operaţii care se fac pentru îngrijirea utilajului fără scoaterea lui din funcţiune. GLOSAR Termenii din listă de mai jos este utilă pentru formarea unui limbaj de specialitate cât şi pentru parcurgerea unităţii de competenţă. indicaţii. scule. în vederea asigurării bunei funcţionari între două reparaţii ansamblu de masuri luate pentru recondiţionarea sau înlocuirea pieselor componente uzate ale utilajului proces tehnologic secţie de producţie operaţie verificatoare dispozitive tehnologie subansamblu ansamblu normative instrucţiuni STANDARD defecţiune planificare revizie întreţinere reparaţii Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 11 . instrumente. adăugaţi -i la sfârşitul acestei liste. format din procese de bază şi procese auxiliare formă de organizare a atelierelor şi punctelor de lucru succesiune de faze instrumente folosite pentru a măsura şi compara unele mărimi ansamblu utilizat la executarea diferitelor operaţii tehnologice norme de execuţie specifice fiecărei operaţii grup de piese montate. folosit în industrie. care constituie o unitate funcţională într-un ansamblu reunire a două sau mai multor subansambluri şi pies e instrucţiuni. Lista începe cu cuvinte cheie. aparate. dispozitive şi accesorii folosite pentru executarea unor lucrări sau pentru realizarea unui proces tehnologic procesul prin care se obţin bunuri materiale. Termenul ± Cuvântul sistem tehnic maşină utilaj Înţelesul termenului utilizat ansamblul unitar compus cel puţin în parte din corpuri solide. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi. transporturi sistem tehnic complex utilizat pentru prelucrarea materialelor ansamblu de instalaţii. agricultură. maşini.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5.

sugestii pentru completarea fişei de progres. fişă de progres şcolar. folii transparente. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 12 . lucrări de laborator. pagini web şi soft-uri educaţionale utile.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 6. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR informaţii utile. fişă de descriere a activităţii .

Organizarea mai bună a activităţilor de întreţinere şi reparaţii prin definirea activităţilor specifice cărora le este asociat necesarul de resurse.cu ajutorul datelor oferite de sistem. Reducerea activităţilor de înregistrare a documentelor şi a datelor referitoare la stocurile de materiale. Reducerea timpului de imobilizare a utilajelor în reparaţii prin stabilirea necesarului şi timpului de aprovizionare . efectuate conform programelor şi datelor stabilite de sistem. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 13 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ce oferă întreţinerea planificată? Economisire de bani Prelungirea vieţii sistemului Reducerea costurilor reparaţiilor obligatorii Reducerea consumul de energie ca urmare a creşterii eficienţei sistemului Creşterea fiabilităţii sistemului AVANTAJE CHEIE Reducerea costurilor reparaţiilor ca urmare a planificării corespunzătoare şi mai ales a întreţinerii preventive. materii prime şi piese de schimb. Calculul resurselor financiare implicate în activităţile de reparaţii pe tipuri de echipamente utilizate şi folosirea acestor informaţii ca suport pentru deciziile de achiziţii viitoare.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 14 .

şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.35 0.010.6 6.6 5.6 1.1 7. grupei.7 1.3 0.Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -25mm .010.5 Rc2 28 20 11 20 12 6 11 5 22 7 10 15 Rk 55 55 30 45 40 25 35 20 45 20 22 405.020.0 405.1 1.5 1. L=450 mm .8 0.050.Strung revolver pentru bare Ø 8 -12 mm .011.1 0.1 405.1 0.1 .020.Strung paralel H=400 mm L=3000mm . subgrupei.030.0 405. 1 NORMATIVE DE REPARAŢII Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Codul de clasificare Denumirea categoriei.2 405.Maşini de frezat universale cursă masa 500mm .6 1.9 4.41 405.4 405.Maşini de alezat verticale Ø 165 mm .0 405.090.023. de sch.Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -30mm .Maşini de burghiat verticală pentru Ø12 mm .Strung carusel Ø 3200 mm .Strung paralel H=250 mm L=2000mm .1 404.0 405.8 3.6 3.Maşină de rectificat universală H= 125 mm L= 501 -750 mm 21/120 21/120 21/120 14/80 30/170 30/170 21/120 14/80 21/120 21/120 21/120 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .30 404.3 1.Maşină de frezat roţi dinţate cilindrice 0/320 mm .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.120.18 1. Rt 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1250 1250 1250 1110 1420 710 1250 1110 1250 1250 1250 Rc1 2500 2500 2500 2200 2840 2840 2500 2200 2500 2500 2500 Rc2 10000 10000 10000 8880 11360 14200 10000 8800 10000 10000 10000 Rk 30000 30000 30000 26640 34080 42600 30000 26640 30000 30000 30000 Rt 1 1 1 1 2 4 1 1 1 2 1 Rc1 2 2 6 6 8 13 2 6 4 7 6 Rc2 4 4 12 15 15 30 8 13 9 13 13 Rk 7 7 18 21 23 48 13 21 15 20 21 Rt 1.1 0.022.6 Rc1 11 5.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Codul de clasificare Denumirea categoriei.Pod rulant monogrindă cu electropalan 15 kN .3 6.6 0.00 653.12 650.Polizor electric Ø 200mm .Vinciuri hidraulice cu acţionare dublă .Macara funicular de 200 kN .272.1 1.Troliu cu acţionare manuală .3 5.Autostivuitoare pe pneuri 3t 21/120 21/120 21/120 20/114 27 18 16 20 14 25 25 25 15 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 16 .4 5.5 3.Concasoare cu ciocane .101 650.6 Rc2 10 9 10 11 8 17 17 11 9 22 17 17 11 12 Rk 22 17 22 35 25 55 45 55 50 50 22 35 405.Maşină de rectificat plan cu l= 501 -1000mm .5 4.1 659.45 0.8 11 11 3. Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 2 3 2 2 3 3 1 2 1250 1250 1250 950 1490 660 390 215 615 575 460 460 165 290 Rc1 2500 2500 2500 1900 2980 1320 1170 860 2460 2300 1840 1840 825 870 Rc2 10000 10000 10000 7600 14900 5280 7020 6020 12300 9200 9200 9200 4125 4350 Rk 30000 30000 30000 22800 59600 26400 21060 27600 27600 27600 16500 8700 Rt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rc1 6 6 1 3 2 3 4 1 1 6 3 2 4 Rc2 13 11 2 10 3 6 7 3 2 12 5 3 3 9 Rk 21 17 4 21 8 10 14 18 10 6 15 20 Rt 0.1 1.0 405.1 1.40 652. de sch.3 3 3.1 1.Pompe cu roţi dinţate şi angrenaje interioare .7 0.Pod rulant monogrindă cu cărucior 50 kN .02 654.Maşină de bobinat .Maşină de ascuţit universală 150 x 750mm .810. grupei. şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.1 Rc1 3.1 1.051 416.20 653.130 405.44 .2 405.6 1.1 1.Macarale capră deplasabile cu elecropalan .124.Maşină de îndoit tablă b= 4 mm.5 3. l= 2000 mm .1 2.2 5.0 416.45 0.3 8.150 405.2 1. subgrupei.

. carcase de susţinere.Se face după mai multe reparaţii curente de gradul I Revizia totală a utilajului pentru a se înlocui sau reface piesele sau subansamblele de bază ajunse în stare de uzură avansată.Se verifică instalaţiile de comandă şi ungere. . .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. dispozitivele de comandă. dar au fost solicitate de şocuri termice.Se efectuează reglajele mecanismelor. care asigură menţinerea în funcţionare a utilajului până la următoarea reparaţie. rulmenţi.Se verifică şi piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice.Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu uzură rapidă. . 2 CATEGORII DE REPARAŢII CE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI DE REPARAŢII PREVENTIV PLANIFICATE Categoria reparaţiei Scopul În ce constă .Se reface protecţia anticorosivă exterioară. .Se verifică dispozitivele care asigură securitatea muncii. .Se demontează complet utilajul şi se verifică fiecare piesă. . manoperă). etc.). .Se verifică şi piesele care formează scheletul pe care se sprijină elementele active (suporţi. . Locul executării Importanţa Este o operaţie intermediară între două reparaţii.Se execută înlocuirea sau recondiţionarea pieselor de uzură foarte rapidă (piese de etanşare. .) deoarece în timpul funcţionării funcţionării utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimbări. În instalaţie Reparaţia curentă de gradul II (Rc2) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje mai mici şi uşor de transportat) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite reduse şi uşor de transportat) Reparaţia capitală (Rk) Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . . . Asigură funcţionarea în condiţii normale a utilajelor şi instalaţiilor.Se verifică şi se elimină jocurile între piese. bucşe.Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu frecvenţă de uzură mijlocie.Se repară dispozitivele de protecţie. etc.Celelalte operaţii sunt ca la Rc1 . .Se controlează circuitele de ungere şi răcire. Asigură funcţionarea normală până la următoarea reparaţie planificată.Se strâng sau se înlocuiesc garniturile de etanşare. În instalaţie Reparaţia curentă de gradul I (Rc1) Se verifică subansamblele principale prin demontarea părţilor componente care facilitează această operaţie . . Este redată integral capacitatea de funcţionare a utilajului sau instalaţiei.Se verifică toate subansamblele prin demontarea lor completă. materiale.Se verifică starea tehnică a utilajului în vederea menţinerii în stare de funcţionare până la următoarea reparaţie. .Se controlează piesele de uzură frecventă pentru a stabili volumul reparaţiei următoare (piese de schimb. 17 Revizia tehnică (Rt) Se constată starea utilajului şi se remediază defecţiunile apărute de la ultima reparaţie a utilajului. .

fără circulaţie în lagăre sau alte dispozitive speciale. În timpul spălării. cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare. timpul de staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min. Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde. acţiuni care îi modifică proprietăţile fizice şi chimice. băi cu apă pentru spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. Agentul hidraulic (apa. şi constă în: controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele prescrise în funcţie de condiţiile de lucru. se face gravimetric. apoi. rezervoarele. Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă. pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor. Rezervoarele se curăţă prin sablare. racorduri şi garnituri uzate. în cea mai mare parte. a unui lot de ulei de spălare. controlul zilnic al pierderilor. este necesară spălarea întregului sistem prin recircularea intensă. la temperatura de 65 -75°C. eliminând particulele solide prin decantare şi filtrare şi. descompunerii. Datorită frecărilor mecanice. au rolul de a contribui la menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic. conducând şi la uzarea instalaţiei hidraulice. Rezervorul de ulei. Separarea contaminanţilor. după care se introduce succesiv în băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţ ie 50%) ce conţine pasivizatori. Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt: conductele. armăturile. reductoare de turaţie de mare gabarit etc. deoarece filtrele pot fi schimbate cu uşurinţă fără. agentul de lucru este supus oxidării. Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi. se curăţă filtrele ori de Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . să afecteze sistemul de ulei. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea conductelor cu abur. făcându -l necorespunzător scopului său. semnalarea defectelor personalului de întreţinere. Particulele ce nu pot li reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare. gradului de murdărire. decantoarele sunt compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru. murdăririi. Pentru o mai bună separare. varia ţiei presiunii. a căror densitate relativă este mult diferenţiată de cea a uleiului. observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim. întreţinerea elementelor co mponente ale instalaţiei.) vehiculat în sistemele hidraulice ale maşinilor şi utilajelor. iar temperatura de 70-80°C. frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi (tricloretilenă). fără pauză. se va interveni cu perii de sârmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv. împreună cu filtrele instalaţiei. asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile. 3 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE Controlul instalaţiilor de acţionare hidraulică se efectuează la intervale regulate. compresoare. uleiul mineral. acolo unde sunt pete de rugină. lichide sintetice etc. schimbării temperaturii etc. uzu ră excesivă. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice ale maşinilor şi utilajelor constă în: întreţinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru). este depozitat într -un rezervor sau bazin. Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid. După montarea instalaţiei hidraulice.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.

acolo unde există. se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea impurităţilor existente în suspensie. Defecţiuni şi remedieri ale instalaţiilor hidraulice.uleiul îşi închide culoarea şi se constată o scădere de presiune.câte ori se înfundă şi. învelişul filtrului zgomotului.obturarea fluxului de ulei datorită avariilor la tubulatură. . cât şi măsurile de remediere ce trebuie luate de personalul de întreţinere sunt date în tabelul de mai jos. piese cu impurităţi. ascultând modificarea sistem. demontări repetate. . . . .necurăţate în utilaj. se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi. rezervorul de ulei şi .garnituri necorespunză scurgând uleiul pe racord şi . . .absorbirea de aer de la refulare la rezervor se va pompă.pătrunderea particu .curăţirea întregului circuit hidraulic şi repunerea lui în funcţiune. lelor în aerisiri şi . după care instalaţia poate intra în funcţiune normală. reglarea defectuoasă a supapei de siguranţă. Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supra încălzirilor.se controlează viteza de funcţionare a diverselor organe cu comandă hidraulică şi eventual înlocuirea pompei. Cauze Mod de remediere . dacă se consideră că este necesar.blocarea comenzilor şi a supapelor de siguranţă.scăderea vâscozi tăţii uleiului. . .înlocuirea garniturilor.apariţia spumei în toare. Operaţia de spălare se consideră încheiată când la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi. . .ulei necorespunzător. .deteriorarea garni turilor.pierderi interioare la pompă. plasa cât mai jos sub nivelul uleiului.reglarea regulatorului în vederea respectării caracte-risticilor nominale.formarea de depu neri şi aglomerări de acizi.miros urât al uleiului. . accesoriile. suprapresiuni.se rectifică şi se reglează supapele. în fluid.se descoperă locurile pe unde pătrunde aer.montarea unor piese filtrele.după ce utilajul a făcut trei garnituri. se curăţă filtrele şi se alimentează cu ulei hidraulic proaspăt. 19 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .se înlocuieşte şi se curăţă darea uleiului. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Supraîncălzirea (la temperaturi peste 1000C) . . răcire insuficientă. cicluri în gol se descarcă . Se introduce lotul de ulei de lucru. După spălare. . .înlocuirea tubului avariat. Defecţiunea Consecinţe .acţiuni abrazive. uleiul de spălare.suprasarcina. .accelerarea oxidării absoarbe ulei. . .nivelul uleiului este scăzut. se recirculează şi se filtrează. . Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidra ulice.montarea în utilaj a unor . Impurificări Infiltraţii de aer .se accelerează oxi . se îmbunătăţeşte circulaţia aerului şi se curăţă punctele încălzite.uzuri rapide ale cilindrilor. .se schimbă uleiul conform vâscozităţii indicate de constructor.ţevile de aspiraţie şi uleiului. . impurificărilor şi infiltraţiilor de aer.

cilindri. Se strâng şuruburile şi se înlocuiesc cele uzate sau lipsă. elemente de aşezare. este indicat să se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul şi deci nu îşi modifică volumul iniţial. În multe cazuri filtrul este dotat cu separator de apă. magneţi. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi. cilindri. Din punct de vedere al subansamblurilor de întreţinut un sistem pneumatic conţine: filtre. elemente de comandă şi de acţionare (cilindri. În aceste îmbinări partea susceptibilă la defectări este garnitura de etanşar e. Filtrul Ungătorul Conductele Îmbinările filetate Cilindrul Elemente de fixare În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într -un interval cât mai scurt. şurub etc. Necesită verificări săptămânale pentru a se împiedica apariţia defecţiunilor. arcuri etc. care trebuie nu trebuie să prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei. dereglarea arcului. Fiecare subansamblu de comandă este constituit din elemente de semnalizare (limitator de sfârşit de cursă).Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. membrane. Se verifică tija pistonului. defecţiuni ce trebuie remediate la operaţia de revizie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 20 . ventile. Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri. la conductele ce vin în contact cu uleiul se indică utilizarea furtunurilor rezistente la ulei. Indicaţii privind întreţinerea instalaţiilor pneumatice. la cilindrii supuşi la influenţe termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. ungătoare. garnituri din material plastic.). care poate prezenta defecţiuni: acumulare de apă de con dens. îmbinări filetate. Dacă nivelul a scăzut se face umplerea cu ulei corespunzător. Elementul sistemului Indicaţii privind întreţinerea Are rolul de a curăţa aerul ce vine de la reţ eaua de alimentare înainte de a intra în partea de comandă. iar unele subansamble defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate. Se urmăreşte menţinerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Este necesară o curăţire săptămânală pentru sisteme ce lucrează în condiţii dure. 4 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR PNEUMATICE Elementele de comandă pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. Menţinerea performanţelor sistemului pneumatic depinde în mare măsură de modul cum se realizează întreţinerea şi repararea acestor subansamble. În tabelul de mai jos se indică câteva operaţii ce trebuie efectuate la revizia tehnică a sistemului pneumatic.

reparaţie capitală. curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare. mecanismul de transmisie: inele slăbite. Principalele surse de zgomot pot fi: lagărele: locul arborelui este mare. rotorul: dezechilibrarea rotorului. Pentru a determina necesitatea de întreţinere şi reparare a maşinilor electrice este necesar să se cerceteze dacă maşina produce zgomote şi vibraţii. rulment montat greşit sau uzat.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 21 . reparaţie curentă. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. la motoarele electrice. fundaţia: fixarea slabă pe fundaţie sau în glisiere. ungerea elementelor ce formează ajustaje. vopsirea parţială. verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere. Motoarele şi generatoarele electrice se verifică de cel puţin două ori pe an. Periodic. se execută următoarele operaţii: spălarea. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică. canalele radiale de ventilaţie: nedegajate suficient. 5 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor. periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare sau inele uzate. ut ilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric. schimbarea lubrifiantului. În cadrul reviziilor tehnice. aşezate unele în faţa celorlalte. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitar ea lor. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate. ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parţial. Principalele surse de vibraţii pot fi: lagărele: uzuri mari.

.se va înlocui arcul în caz de uzură pronunţată. Se verifică modul de încălzire a colectorului la folosirea periilor de alt tip Mărirea presiunii periilor prin întinderea arcului sau schimbarea sa. . . Încălziri ale periilor Uzura arcului port perie.se vor fixa bine periile în portperii. Starea proastă a periilor. .verificarea şi curăţirea tuturor contactelor circuitului de alimentare şi de preluare a curentului.se verifică amplasarea periilor după marcarea făcută pe tije.contactele îşi schimbă culoarea. . . .se verifică dacă dimensiunile periilor corespund cu ale portperiilor. .s-a slăbit fixarea colectorului.secţiunea cabluri lor de legătură este mică. . . Presiunea periilor este prea mică sau prea mare. .Defecţiuni şi remedii ale maşinilor electrice. .periile se vor spăla cu petrol apoi se vor ajusta pe colector. . .distanţe neegale p e ferinţa colectorului circumferinţa colec este neuniformă. cablurilor conducătoare de curent şi barele colectoare dintre perii şi portperii. .periile de cărbune se vor şlefui pe colector cu hârtie silicată: nu este bine să se folosească pânză abrazivă. ± se reduce presiunea periei. .se arde armătura şi conductoarele de cupru. arse sau au capete deformate. .periile scânteiază.suprafaţa colecto rului este aspră.se va strunji colectorul şi se va revedea izolaţia dintre lamele. . . Contact imperfect între perie şi colector Supraîncăl zirea periilor şi a colecto rului.perii nefixate. .se verifică bătaia colectorului. .suprafaţa periilor necorespunzătoare. Defecţiunea Cauza defecţiunii Fenomene observate .se vor monta corect port periile. . . Colectorul nu este neted sau este lovit (duritate diferită a materialului din care este executat colectorul) . torului. . .se va scurta arcul portperiei.refacerea calculului secţiunii cablurilor şi înlocuirea lor.se vor presa periile prin strângerea arcului. Presiune specifică sub 150 -250 g/cm 2.periile sunt murda re.măsurarea cu un voltmetru de precizie a diferenţei de potenţial dintre punctele portperiilor şi barele colectoare. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 1 Modul de intervenţie .se verifică dacă contactul dintre perii şi portperii nu este slab. Tipul periilor este necorespunzător Presiunea periilor pe colector este prea mică. Scânteierea periilor (total sau parţial).se elimină vibraţiile maşinii.perii cu suprafaţă neuniform arsă. Perii sau port perii montate defectuos.maşina vibrează.periile vibrează şi scânteiază. Distanţa dintre Periile sunt la perii pe circum . Verificarea amplasării periilor pe colector. .marginile periilor se ard. 22 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . . .unele din lamelele colectorului sunt ieşite în afară. cu ajutorul unei benzi de hârtie şi potrivirea periilor la distanţe egale pe suprafaţa colectorului.periile fac zgomot.

fluctuaţiile de tensiune şi dezechilibrul de tensiune pe faze.se vor monta perii mai tari. Această mărime depinde în principal de solicitările termice anormale. îndepărtarea asperităţilor colectorului prin şlefuire sau strunjire. .se verifică poziţia periilor. rului de la un pol intense a periilor. . Fenomene Modul de intervenţie observate Distanţe necores Verificarea distanţelor între punzătoare între armăturile polilor principali alăturaţi armăturile polilor şi a distanţelor dintre marginile principali alăturaţi. după şlefuirea colectorului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defecţiunea Cauza defecţiunii Polii principali şi auxiliari nu sunt repartizaţi uniform. ÄDurata de viaţă" a unui motor electric este o mărime care se deter mină statistic pe baza unei exploatări îndelungate. .periile nu sunt plasate corect.se înlocuiesc periile cu altele mai tari. personalul de exploatare şi întreţinere trebuie să: evite suprasarcinile sau să le reducă la minimum posibil. Se verifică şi se montează corect polii principali şi cei auxiliari. Sar scântei pe Colector murdar . Polii nu sunt conectaţi corect la înfăşurarea rotorului.periile pot fi de tip necorespunzător. Colector murdar . prin montarea de ampermetre şi volt metre în circuitul de alimentare. asigure lubrifierea necesară. verifice dacă contactele şi conexiunile sunt în stare bună.se adânceşte izolaţia dintre lamele suprafaţa colecto ca urmare a uzurii colectorului. supravegheze dacă demarajul motorului se face normal. . supravegheze încărcarea. . La motoarele mici reparaţia se poate face şi într -un atelier specializat. Scânteiere circulară. ţină seama de situaţia climatică la încărcarea maşinii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 23 . atât periile cât şi colector ul se vor curăţa şi sufla cu aer comprimat. umezită în petrol gerate sau utilizării şi se va şlefui cu o pânză silicată unor perii de cărbu fină. armăturilor polilor auxiliari şi polilor principali alăturaţi. Recomandare: Aceste reparaţii se fac fără demontarea maşinii electrice din şuruburile de fixare (la motoarele mari). asigure circulaţia liberă a aerului.după fiecare rodare a periilor sau spre periile altui pol. ne moale.se spală colectorul cu o pânză datorită ungerii exa curată. respecte graficul de revizii şi reparaţii. Pentru a limita încălzirea. cureţe orificiile şi canalele de ventilaţie. Polii principali şi cei auxiliari nu se succed corect. fără scame. evite numărul prea mare de demaraje consecutive. întreţină bine maşina şi organele de transmisie. Apariţia unei scânteieri mari ce ia aspectul unui cerc de foc. .

Curăţirea inelelor colectoare.Curăţirea exterioară a reostatului şi a plotu rilor. a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei. . Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei Tabelul 2 .Măsurarea rezistenţei la izolaţie. a modului de funcţionare a inelelor de ungere. . . . Lucrări executate la reparaţia c urentă a motoarelor electrice asincrone. a şuruburilor cutiilor portlagăr.Verificarea jocului între lagăre. a ungerii. care se execută pe lingă lucrările efectuate la revizia tehnică (tabelul 2).Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor.Înlocuirea periilor uzate. a portperiilor.Şlefuirea periilor. a cuplajului şi a roţii de curea.Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării.Strângerea piuliţelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările de reparaţii curente la motoarele asincrone cuprind lucrări mai complexe.Verificarea legăturii la pământ. . . . . . .Verificarea încălzirii contactelor. .Revizia fixării pinionului. . .Curăţirea aparatului fără demontare.Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare.Măsurarea rezistenţei la izolaţie. .Reglarea portperiilor. .Înlocuirea pieselor d efecte. . . a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor. . . . a şuruburilor capacelor de la lagăre.Controlul şuruburilor de fundaţie.Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului. a bobinajelor.Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare.Revizia legării la pământ. 24 Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar. .

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările care se execută la reparaţia capitală a motoarelor electrice. . Conţinutul lucrării Tabelul 3 Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor. Înlocuirea pieselor defecte. Verificarea finală. .repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare.verificarea îmbinării şi a funcţionării. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi.măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator. . organelor de transmisie defecte.lăcuirea bobinajelor. . inelelor colectoare. curăţirea acestuia şi a contactelor. Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului. . a bobinajelor. . Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare. . a ploturilor şi a rezistenţelor defecte. a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie.curăţirea canalelor de ventilaţie. .înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei). iar pentru motoarele de curent continuu se execută o revizie şi o curăţire a colectorului. în scurtcircuit. a reostatului şi a aparatajului de pornire.fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte. plăci de borne şi transmisiilor. . sunt prezentate în tabelul 3 (nu se consideră punctele care se referă la rotorul bobinat). operaţii privind colectorul). papucilor defecţi ai cablului de alimentare. (cât şi la motorul sincron (la care se înlocuiesc referirile la inele colectoare cu. Verificarea şi repararea reostatului.verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 25 . Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. .reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel.încercarea în sarcină a motorului electric. Asamblarea motorului electric.fixarea pieselor de transmis ie. cuzineţilor lagărelor. periilor uzate.demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor.prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor. Recomandare: Lucrările specificate în tabelul 3 sunt aplicabile atât motoarelor în scurtcircuit (făcând abstracţie de punctele care se referă la rotorul bobinat). . Reglarea portperiilor. .şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor.curăţirea şi spălarea lagărelor. .demontarea aparatajului. portperiilor. Lucrări executate la reparaţia capitală a motoarelor electrice asincrone. Curăţiri şi demontări. . . .

tubul de protecţie este necorespunzător pentru atmosfera în care lucrează. în cazul proceselor tehnologice sau în locurile unde se poate depăşi temperatura normală.presiune mare sau viteză mare de curgere a mediului a cărei temperatură se măsoară. . termoelectrozi.tubul de protecţie nu a fost suficient de bine curăţat înaintea montării. . . se utilizează în general termocuple. în tabelul 1.grosimea pereţilor tubului de protecţie este necorespunzătoare. . incluziuni şi găuri . . Acestea se compun din: tub de protecţie (capsulă).umiditate în izolaţie. .tubul de protecţie a fost excesiv de rece faţă de mediul a cărei temperatură se măsoară şi în care a fost introdus. Componentele termocuplului Tubul de protecţie (capsulă) Defectul Cauze posibile Tabelul 1 Fisuri longitudinale Rupturi la temperaturi înalte Coroziuni. iar murdăriile au dus la contaminarea acestuia. .grosimea pereţilor tubului de protecţie este insuficientă faţă de regimul termic la care a fost supus. se prezintă schematic. Principiul lor de funcţionare se bazează pe transformarea diferenţelor de temperatură în mărimi electrice care sunt apoi măsurate. 6 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TERMOCUPLELOR În construcţia de maşini temperatura constituie cauza şi efectul dife ritelor procese. Defecţiuni ale termocuplelor. În scopul stabilirii cauzelor defecţiunilor ce pot apărea la principalele componente ale circuitelor ce conţin termocuple. câteva indicaţii. izolaţie. Pentru măsurarea temperaturii. ansamblul tub-termoelectrozi să asigure o durată şi o stabilitate de funcţionare cât mai mare. materialul tubului să reziste în mediul înconjurător. 26 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . materialele pentru termoelectrozi să fie astfel alese ca să asigure o diferenţă mică între coeficienţii de dila tare liniară. Pentru o bună exploatare a termocuplelor trebuie ţinut seama de o serie de elemente încă de la construcţia lor.punct de sprijin la distanţă mare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.

Rezistenţă de . .etanşare necorespunzătoare la capete. necorespunzător trataţi. .atmosferă necorespunzătoare pentru tipul de fragilitate termoelectrozi.deteriorarea termoelectrozilor datorită acţiunilor nocive (întrerupt) ale mediului ambiant.alte defecte iniţiale. Scurtcircuit.tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător.alungire excesivă la fabricaţie. indicaţii. Circuit .legături slabe.atmosferă necorespunzătoare. .termoelectrozii s -au defectat după un timp de funcţionare.durate de funcţionare depăşită. camerei . . Modificarea . izolaţie mică .termoelectrozii au avut defecte iniţiale. . fluctuaţii în conductoare răsucite. Circuit deschis .termoelectrozii s -au supt datorită întinderii excesive (proiectare necorespunzătoare).temperatura de folosire mai mare decât cea prescrisă. asamblare necorespunzătoare.umezeală. înalte . .defecte iniţiale ale firelor. întrerupt la . Fragilitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 27 . .termoelectrozii nu au fost suficient de bine curăţaţi înainte de asamblare.contaminarea izolatorilor prin difuzia excesivă a metalelor din termoelectrozi. Întreruperea . Modificarea Contaminarea izolatorilor datorită reacţiei lor cu tubul culorii de protecţie sau cu termoelectrozii.termoelectrozi fragili. Fisuri . curbei de . temperaturi . care au apărut după montare. .tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Izolatoarele Termoelectrozii Materialul tubului de protecţia este necorespunzător regimului termic în care lucrează. după care au fost temperatura păstraţi sau transportaţi la temperaturi joase.temperatura de folosire a depăşit valoarea punctului circuitului la de topire a materialului termoelectro zilor. .apariţia neomogenităţilor datorită impurificării etalonare termoelectrozilor.

Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili acţiunile desfăşurate pentru realizarea şi supravegherea activităţi lor de întreţinere şi repararea echipamentului electric... reparaţie curentă. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. Indicaţi operaţiile ce se execută. g) ««««««««««««««««««««««««««««««««««« Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 28 .. Cerinţe: 1.. la motoarele electrice.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi.. în cadrul reviziilor tehnice: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică.. în orar. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FT 5 elevii trebuie să cunoască activităţile desfăşurate la echipamentul electric pentru fiecare nivel:  conţinutul reviziilor tehnice . De reţinut ! Fiecare lucrare de ordin superior include lucrările efectuate la nivelul inferior.  orele trebuie să fie grupate (succesiv). e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. Indicaţii de lucru: Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor.. utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric.. d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitarea lor. Periodic.  conţinutul reparaţiilor curente..  conţinutul reparaţiilor capitale. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute Lucrarea: Întreţinerea şi repararea motoarelor electrice. reparaţie capitală. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate... f) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. pentru a avea continuitate.

Se dă în tabelul de mai jos elementul asupra căruia se intervine. cerându -se să se indice operaţiile ce se execută în cadrul reparaţiilor curente. la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei ± Reparaţii curente Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 29 .2.

În tabelul de mai jos se dă tipul lucrării ce se execută ± pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone ± cerându-se să se indice conţinutul lucrării: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare. Reglarea portperiilor. Verificarea şi repararea reostatului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 30 . Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. Conţinutul lucrării ± Reparaţii capitale Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Înlocuirea pieselor defecte.3. Verificarea finală. Asamblarea motorului electric. Curăţiri şi demontări.

Cunoscând durata de serviciu şi duratele pentru fiecare tip de intervenţie: Dc = 120000 ore Rt = 1250 ore. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili plan ificarea pentru reparare a maşinilor. utilajelor şi instalaţiilor.  orele trebuie să fie grupate (succesiv). numărul orelor pentru un ciclu de reparaţii. între două reparaţii capitale. Se cere: 1.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi. până la prima reparaţie capitală . Rc1 = 2500 ore. pentru a avea continuitate. Rc2 = 10000 ore. Indicaţii de lucru: Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. în orar. 2. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii.  citirea şi interpretarea normativelor. numărul intervenţiilor pentru fiecare categ orie de reparaţii. 3. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 18 şi FT 1 elevii trebuie să cunoască:  structura unui ciclu de reparaţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 31 . numărul ciclurilor pentru întreaga durată de serviciu. inclusiv durata uneia dintre ele. Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. 4. 5. să se reprezinte grafic durata de serviciu. Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină. pentru maşina. Rk = 30000 ore.LUCRARE DE LABORATOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII TEMA: Planificarea reparării utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute LUCRAŢI PE GRUPE Lucrarea: Stabilirea unui ciclu de reparaţie pentru un strung revolver Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. de obicei ultima. în ore lucrate. sau. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare . să se reprezinte grafic structura ciclului cu datele obţinute anterior. utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare.

spaţiile libere cu exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii. Se cere: Fiind date grupele şi tipul de lucrări aferente. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2). dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare. să se completeze corespunzător. grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk). în tabelul 1.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Organizarea atelierelor şi a echipelor de întreţinere şi reparare Timp de lucru: 50 minute Lucrarea: Stabilirea lucrărilor efectuate şi a dotării minime a atelierului în funcţie de complexitatea lucrărilor. remediere a defecţiunilor medii ( Rc1). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 32 .  dotarea minimă cu utilaje şi instalaţii a unei secţii care face lucrări de reparare. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de organizare a unui atelier de întreţinere şi reparare a utilajelor şi instalaţiilor. Indicaţii de lucru: În cadrul atelierului de repa raţie se execută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk. Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. grupa II cuprinde lucrările mai mari. De menţionat că lucrările din grupa II cuprinde în afara celor indicate şi lucrările din grupa I. Din punct de vedere al conţinutului lor. se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 13 elevii trebuie să cunoască:  grupele de lucrări în cadrul unei reparaţii pentru un utilaj.  se va lucra în grupe de câte doi elevi. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II.

Lucrări electro tehnice. II Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de turnătorie III Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 33 . Lucrări de forjare ± presare. Lucrări electro tehnice. Lucrări de sudură. Lucrări de forjare ± presare. Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii Tabelul 1. Lucrări de sudură.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa I Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 7. solicitand sprijinul profesorului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 34 . Foarte important! Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse. fişe de evaluare. Elevii vor fi sprijiniţi să rezolve sarcina de lucru. fişe de lucru. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor care au fost rezolvate şi a activităţilor care au fost desfăşurate şi va evalua progresul realizat. se va citi cu atenţie sarcina de lucru şi se va face o documentare. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI fişe de documentare.

Toate aceste activităţi de revizie. Ca urmare. ungerea pieselor în mişcare. observarea continuă a stării şi funcţionării lor. în cadrul întreprinderilor se organizează un serviciu de întreţinere şi reparare a utilajului de producţie. are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuinţare a utilajului . pe parcursul folosirii lor productive. întreţinerea corectă şi curăţirea zilnică. utilajelor şi instalaţiilor la sarcina normală (prin evitarea supraîncărcărilor). Importanţa activităţii de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor. Realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare corespunzătoare a utilajelor are o serie de avantaje. conform prescripţiilor întreprinderii constructoare. întreţinere şi reparare a utilajelor. acestea sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală. Obţinerea unei durate de funcţionare normale cât mai lungi se poate realiza prin încetinirea procesului de uzare fizică a pieselor componente. utilajele şi instalaţiile în condiţii normale de exploatare între două reparaţii consecutive. 1 NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. şi în final o pierdere a capacităţii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a utilajelor. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de sistem de întreţinere şi reparare. creşterea eficienţei activităţii de producţie. implicit. care să permită depistarea din timp a eventualelo r defecţiuni. reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale. În vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului şi a funcţionării în condiţii cât mai apropiate de c ele iniţiale. reducerea costurilor de producţie şi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. dintre care mai importante sunt: creşterea perioadei de timp în care utilajul este în stare de funcţionare şi realizarea producţiei conform graficelor. Din analiza comportamentului utilajelor în procesul de uzură fizică se poate constata că uzura în timp a diferitelor componente are loc în mod diferenţiat. Fenomenul de uzură fizică a utilajului poate fi ameliorat şi printr -un sistem de activităţi de întreţinere a acestuia. a procesului de uzură fizică. chiar dacă sunt situaţii când unele dintre acestea sunt folosite mai rar. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 35 . control. precum şi printr -un ansamblu de operaţii de control şi revizie. Întreţinerea urmăreşte să menţină maşinile. Este necesar ca periodic să se verifice şi starea accesoriilor din dotarea maşinii. lucrul de bună ca litate a echipelor de întreţinere şi reparaţii şi executarea reparaţiilor la timp. utilajului şi a instalaţiei respective. aceasta asigurân du-se prin: exploatarea maşinilor. Activitatea de întreţinere şi reparare a utilajelor este impusă de faptul că.

Această modificare de optică este firească. metodelor şi echipamentelor noi. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. modificările aduse acestora. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. Existenţa unui compartiment de întreţinere şi reparaţii este justi ficată de necesitatea asigurării utilizării permanente a echipamentelor şi clădiril or din întreprinderile tot mai complexe. dar cuprinde în general. evitarea întreruperilor de producţie. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparaţii (fig. să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente. asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare.). montarea şi punerea în funcţiune a noilor echipamente. Obiectivele şi mijloacele activităţii de înt reţinere şi reparare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. datorită avariilor. controlul şi evidenţa cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii. Activitatea de întreţinere şi reparaţii a devenit o problemă tehnologică. paza contra incendiilor. să elaboreze un program de lucru bine conceput. deoarece astăzi într -o întreprindere constructoare de maşini exisă un număr foarte mare de utilaje diversificate. în domeniul materialelor. Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea. Mijloacele indicate corespund unor activităţi care sunt pre zentate în tabelul 1. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. gaze etc. calitatea şi continuitatea producţiei.1) pot fi precizate în timp astfel: înainte şi după producerea uzurii mijlocului fix respectiv: Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 36 . să evidenţieze şi să studieze continuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile. următoarele lucrări: întreţinerea şi repararea echipamentului şi clădirilor. abur. aer. as tfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. livrarea de utilităţi în scopuri de producţie (apă. Domeniul de activitate al compartimentului de întreţinere este diferit de la o întreprindere la alta. energie electrică. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. în timp ce o lungă perioadă de timp era considerată ca o activitate anexă neimportantă.

CUI REVINE Personalului de deservire şi a celui de întreţinere din secţii Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reviziile Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reparaţiile Persanului de conducere a activităţii de întreţinere şi reparaţii. Activităţi efectuate pentru corijarea defectelor. menţinerea utilajelor în bune condiţii de funcţionare şi evitarea opririlor neprevăzute provocate de accident. studiul de costuri. înregistrarea cauzelor proastei funcţionări a utilajelor . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 37 . 1. ACTIVITĂŢILE DE ÎNTREŢINERE Tabel nr. 1 ACŢIUNEA Previziunea întreţinerii Întreţinerea preventivă Întreţinerea corectivă Evidenţă şi planificare CE CUPRINDE Activităţi efectuate pentru evitarea lucrărilor de reparaţii şi pentru ca lucrările de întreţinere inevitabile să fie efectuate cel mai comod posibil Activităţi efectuate pentru reducerea uzurii. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare. revizuirea şi renovarea utilajelor într -un mod care să le redea calităţile lor de funcţionare şi precizie. Activităţi ca: previziunea pe termen lung şi scurt. înlocuirea pieselor uzate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. organizarea muncii.

maşinile. aceas tă uzare poate provoca erori de prelucrare. utilajele şi instalaţiile se uzează fizic. 1. componente ale maşinilor şi utilajelor. utilajele şi instalaţiile trebuie să funcţioneze la parametrii optimi. Factorii care contribuie la uzura pieselor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 38 . mărirea consumurilor specifice şi chiar accidente de muncă. fără întreruperi sau opriri accidentale. sunt daţi în figura 1. 2 FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR În condiţiile producţiei industriale moderne. Fig.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. condiţie esenţială pentru obţinerea unei calităţi superioare a produselor cerute şi a unei eficiente economice ridicate. Întrucât în timpul funcţionării maşinile. Factorii mai importanţi care contribuie la uzura pieselor.

Viteza relativă a pieselor în frecare. d). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 39 . o presiune de contact considerabilă poate duce la ruperea şi întreruperea filmului de lubrifiant. care. este cea cu sorbită şi perlită. rugozitatea scade. gradul de uzură şi de rezistenţă la uzură depinde de prelucrarea lor. e).006 mm/rot şi vitezele mici sub 3m/min fac să scadă rezistenţa superficială a materialelor pieselor. sarcini ce provoacă solicitări variabil e continue. prezentând valori de la 0. Dat fiind faptul că forţele de frecare acţionează asupra straturilor superficiale ale pieselor. mai au şi direcţia constantă. De exemplu: o piesă din oţel cu duritatea de 600 HB are o durată de funcţionare de 10 ori mai mare decât a unei piese cu duritatea de 200 HB. deoarece provoacă coroziuni. Viteza relativă a pieselor în frecare interesează mai ales ca mărime. De exemplu : la aşchiere. La oţeluri.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII a). În scopul măririi rezistenţei la uzură a pieselor. se vor obţine totuşi în final suprafeţele cu neregularităţi microscopice sau macroscopice . Prelucrarea pieselor . pe lângă menţinerea valorii lor constantă. se utilizează uleiuri. Forţele şi presiunea de contact.1 m/s până la peste 10m/s. combinată. Din acest punct de vedere se deosebesc două feluri de sarcini : sarcini ce provoacă solicitări statice. de rostogolire. Odată cu creşterea vitezei la peste 15m/min. mişcare care poate fi: de alunecare. De menţionat este faptul că oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. cea mai utilizată structură. Calitatea materialelor utilizate. Uleiul trebuie să formeze un film stabil absorbant. Calitatea lubrifianţilor. care influenţează rezistenţa la uzură. Acestea trebuie să fie lipsite de acizi şi impurităţi mecanic e. Forţele care solicită piesele în frecare provoacă o stare de tensiune care contribuie la uzura lor. ducând astfel la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură. b). În cazul ungerii lichide. care dă o bună rezistenţă la uzură. De reţinut este faptul că durabilitatea creşte o dată cu creşterea durităţii.003 . sarcini ce provoacă solicitări dinamice. ţinând seama şi de avans. Uzura este direct proporţională cu presiunea de contact. fapt care poate contribui la micşorarea sau intensificarea procesului de uzură. În construcţia de maşini se utilizează pe scară din ce în ce mai mare fontele aliate. contribuind în acest fel la micşorarea coeficientului de frecare. şi în special cele cu grafit modular. care pot fi de două feluri sarcini ce provoacă solicitări prin şoc. c). Oricare ar fi această prelucrare. iar ecruisarea creşte în adâncime. S-a constatat că prin prelucrare se produc unele modificări în structura superficială a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare . avansurile mici de 0. Rezistenţa la uzură depinde în mod cert de materialele utilizate la confecţionarea pieselor. fapt care se explică prin aceea că ecruisarea materialului este mai puţin adâncă.0. De asemenea este important şi felul mişcării dintre două p iese în frecare.

sau a altor piese îmbinate cu acestea. rotirea fusurilor în lagărele de alunecare etc. Mediul. acestea furnizând elemente suplimentare faţă de cele obişnuite în problema frecării şi uzurii . . petroliere. materiale abrazive etc. rezultat din acţiunea forţelor de sprijin din suprafaţa de contact deformată plastic. În funcţie de felul mişcărilor. roţile unui vehicul de cale ferată pe şine etc. Pentru protecţia suprafeţelor în frecare trebuie luate măsuri corespunzătoare în vederea etanşării şi perfecţionării continue a mijloacelor de ungere. Jocurile provoacă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant. iar cel abraziv la maşinile şi utilajele miniere. frecarea în transmisii prin ficţiune etc.Frecarea mixtă care poate fi interpretată ca o combinaţie a frecării de rostogolire cu cea de alunecare.Frecarea de rostogolire este frecarea asociată mişcării de rostogolire a unui corp pe altul. abraziv. se pune problema dacă uleiul este suficient sau dacă el este de calitate bună. Exemple de frecare mixtă : frecarea în angrenaj. Mediul şi regimul de exploatare. protecţia suprafeţelor în frecare. care determină un cuplu de sens contrar mişcării sau tendinţei de mişcare de rostogolire. Felul frecării.Frecarea de alunecare . Uzura creşte pe măsură ce cresc jocurile dintre piesele aflate în frecare. se au în vedere posibilităţile de îndepărtare a diferitelor impurităţi.. poate fi de două feluri: corosiv. care influenţează considerab il de mult frecarea. unei suprafeţe faţă de cealaltă. y uscată. În privinţa curăţirii . În ce priveşte regimul de exploatare. Exemple de frecare de alunecare: mişcarea unei sănii pe ghidajele acestuia. Mediul corosiv se întâlneşte în special la maşinile şi utilajele ce funcţionează în întreprinderile de produse chimice. care alunecă sau tind să alunece unul peste altul. Sub aspectul ungerii . După cum între suprafeţele în mişcare există sau nu substanţe de ungere. putând duce în final la distrugerea pieselor respective. se disting următoarele tipuri de frecări: . . metalurgice etc. frecarea poate fi : y fluidă. care se produce în planul tangent comun a două corpuri în contact. g). curăţirea ei. Exemple de frecare de rostogolire : corpurile de rostogolire a unui rulment pe inele. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 40 . deoarece apar solicitări dinamice care perturbă regimul de lucru al maşinii sau utilajului. se va ţine seamă de următorii factori: ungerea maşinii. Jocurile dintre piese în frecare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII f). h). y semifluidă.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Frecarea fluidă se produce. arborele începe să transporte sub el lubrifiant. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 41 . Frecarea semifluidă poate să apară ca urmare a unei ung eri defectuoase sau insuficiente. din cauza sarcinii de pe arbo re. . nici chiar în punctele disparate. pentru a coincide cu el la turaţie foarte mare. c).reducerea consumului de energie prin frecare. precum şi la pornirea şi. Frecarea fluidă se poate menţine când între suprafeţe se realizează deplasări cu viteze mari. 3. 3. La creşterea turaţiei. nu se poate introduce stratul de ulei necesar între cele două suprafeţe în mişcare relativă. începe să -l ridice. centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului. . d). care. suprafeţele sunt supune unei apăsări mijlocii şi sunt alimentate în mod continuu cu lubrifianţi. în mod normal. grosimea peliculei de lubrifiant devine constantă pe întreaga periferie a fusului. La viteze de rotaţie mici. în acest caz.mărirea sarcinilor admisibile. ungerea va fi semifluidă (fig. având formă de pană şi o oar ecare presiune. .economie de lubrifianţi.mărirea siguranţei în funcţionare. astfel înc ât contactul lor este direct. oprirea maşinii când. a). ÎN CONDIŢIILE FRECĂRII FLUIDE SE REALIZEAZĂ : . Frecarea în lagăre. La staţionarea maşinii. lubrifiantul este îndepărtat dintre cele două suprafeţe ale fusului şi ale cuzinetului. contactul a staţionat un timp îndelungat (fig. la funcţionarea de regim a maşinilor şi utilajelor. teoretic. 3. În acest ultim caz (fig. . Fig. datorită vitezei prea mici. b. 3. Frecarea uscată ia naştere când între cele două suprafeţe în mişcare relativă nu există nici un strat intermediar de lubrifiant.micşorarea uzării suprafeţelor de frecare.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3
ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR INDUSTRIALE 1. Managementul întreţinerii preventiv -planificate.

Activitatea generală de întreţinere trebuie să se bazeze pe experienţă, cum a r fi statistica defecţiunilor ± proprie sau cea a producătorilor. În funcţie de cât de completă este documentaţia de întreţinere, sarcina de a concepe activitatea de întreţinere poate să se dovedească a fi mai mult sau mai puţin dificilă. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere, scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: - posibilităţile de eliminare - găsirea relaţiei optime - modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete; şi întreţinerea preventivă; înlocuirea unui reper;
Scopul iniţial al configurării întreţinerii planificate este de a organiza metodele şi personalul de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei misiuni ± aceea de a împiedica apariţia defecţiunilor şi a defectelor, ceea ce înseamnă că este nevoie de: formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor; instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri; instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive; personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului; convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini, cu sau fără instrucţiuni detaliate. Documentaţia de întreţinere conţine instrucţiuni de întreţinere, lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte documente care pot fi elaborate în faza premergătoare. Documentele care se cer au anumite caracteristici: includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezultă din desene/planşe făcute de consultanţi; constau în descrieri primite de la producători ; sunt influenţate de documentaţia standard a cumpărătorului; sunt adaptate la calificările meseriaşilor care le deservesc; Planificarea activităţii de întreţinere planifi cată se bazează pe diferite informaţii: analiza rezultatelor din procesul de întreţinere corectivă; experienţa acumulată din alte activităţi; caracteristicile utilajelor; monitorizarea stării/condiţiei utilajului (dacă este în funcţiune). Activitatea de planificare conţine următoarele puncte: identificarea sistemului tehnic/componentelor care urmează să fie întreţinute; definirea acţiunilor de întreţinere relevante; repartizarea acţiunilor; pregătirea programului de întreţinere; demararea acţiunii.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

42

Organizarea corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere a maşinilor şi utilajelor asigură mărirea duratei lor de serviciu, adică a perioadei de timp consumate de la punerea în exploatare până la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora. În funcţie de importanţă şi complexitate, lucrările de întreţinere se execută: permanent ± de către personalul ce deserveşte maşina şi utilajul; periodic ± de către echipele de întreţinere, în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină, utilaj sau instalaţie.
2. Lucrări de întreţinere executate de personalul care deserveşte utilajele.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Personalul care deserveşte maşinile, utilajele şi instalaţiile, în afară de modul de manipulare în procesul de producţie, trebuie să cunoască şi să respecte ansamblul de măsuri corespunzătoare:
Construcţia, funcţionarea, reglarea şi exploata rea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor deservite. Măsurile de siguranţă care trebuie luate înainte de punerea în funcţiune. Modul cum se pune în funcţiune, respectându se operaţiile în succesiunea şi corelarea lor. Supravegherea pe timpul funcţionării pentru evitarea apariţiei unor fenomene nedorite. Măsuri de siguranţă înainte de oprire. Modul cum se face oprirea, cu respectarea operaţiilor în succesi unea şi corelarea lor. Măsurile de siguranţă după oprire. Măsurile necesare a fi luate în cazul apariţiei unor situaţii anormale. Protecţia contra agenţilor corosivi. Conservarea de scurtă şi lungă durată. Protejarea de lovituri, zgârieturi şi alte degradări a organelor care pot influenţa precizia. Schema de ungere cu indicaţiile necesare.

ANSAMBLU DE MĂSURI

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

43

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

3. Lucrări de întreţinere a utilajelor executate de personalul de întreţinere.

Aceste lucrări se executa la anumite termene planificate, indicate în grafice, în funcţie de caracteristicile utilajului, de precizia necesară funcţionării, de gradul de încărcare al utilajului şi regimul său de lucru. Cu acest prilej se verifică sistemul de răcire şi de ungere, şi comportarea în exploatarea maşinii, în unele situaţii, se fac reglări sau demontări parţiale ale maşinii şi utilajului şi, în special, a acelor subansambluri care prezintă importanţă în funcţionare. Rezultatul acestor verificări este menţionat în dosarul maşinii, utilajului sau instalaţiei, respective, în vederea determinării cauzelor uzării şi pentru stabilirea volumului şi felului reparaţiei.

4. Curăţirea maşinilor utilajelor şi instalaţiilor.

Curăţirea şi spălarea se execută pe locurile de producţi e (în cazul maşinilor unelte şi utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curăţire şi de spălare special amenajat (în cazul maşinilor şi utilajelor deplasabile). Se va acorda atenţie deosebită sistemelor de etanşare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curăţite şi reglate. înainte de spălare se recomandă ca instalaţiile de răcire şi de ungere să fie golite pentru schimbarea lichidului, care întotdeauna conţine impurităţi, atrăgând după sine uzarea pompei. Se vor curăţa periodic filtrele instalaţiilor de ungere; rezervorul şi conductele de ulei trebuie spălate ori de câte ori se schimbă uleiul. Materialele pentru şters trebuie să absoarbă lichidele, să nu conţină aşchii metalice şi să aibă o rezistenţă suficient de mare, pentru a nu se rupe în timpul întrebuinţării. Părţile de lucru fine ale maşinii se curăţă cu cârpe moi, iar cele cromate cu piele de căprioară. Ca materiale de şters se mai folosesc: lavete, deşeuri de bumbac uscate, pânză de sac moale etc. Maşinile -unelte se spală, de obicei, cu petrol lampant sau cu motorină, cu ajutorul unor cârpe îmbibate în aceste lichide. După spălare, se şterg cu cârpe sau se usucă cu aer comprimat. Maşinile care lucrează în mediu cu mult praf, de Importanţa activităţii de periodic, intretinere si reparare utilajelor exemplu, cele din turnătorii, se spală la intervale maiamici decât maşinile din celelalte sectoare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

44

UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării maşinilor. utilajului sau instalaţiei respective . care se compară cu datele din cartea tehnică. curăţirea şi spălarea pieselor după demontare. utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale ƀ Metoda examinărilor prin care se verifică starea tehnică a utilajelor observându se funcţionarea acestora. utilajelor şi instalaţiilor sunt: primirea pentru reparare. defecţiunile constatate în timpul exploatării recomandării privitoare la modernizarea utilajului etc.. O maşină care dă produse cu o abatere mare prezintă uzuri mari. ƀ Metoda măsurilor. Această observare se face de către personalul de specialitate. care constă în măsurarea unor parametri speciali ai maşinii. vitezele de lucru. 4 PRIMIREA MAŞINILOR. Anumite tipuri de maşini şi utilaje. ƀ Metoda testelor . cum ar fi: vibraţiile. înainte de demontare. operaţie care se face cu apă rece sau caldă la presiuni de (5. când se constată uzarea pieselor. numai dacă se stabileşte necesitatea lor cu ocazia reviziilor tehnice planificate. în locuri special amenajate. piesele sau sculele anexă. în vederea îndepărtării noroiului şi altor depuneri. în cadrul căreia se fac măsurări asupra produsului realizat de către maşina respectivă şi se constată abaterile. diverse presiuni etc. temperatura. zgomotele. Constatarea stării tehnice a maşinilor. ƀ Metoda măsurărilor speciale . stabilindu -se astfel gradul de uzare. Măsurarea acestor parametri speciali dă o imagine clară a stării utilajului. Persoana care conduce lucrările de reparaţie stabileşte împreună cu şeful secţiei în care se află utilajul. Reparaţiile se fac la termenele stabilite în planul de reparaţii ale fondurilor fixe întocmite la începutul anului. este necesară demontarea maşinii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. fără a se opri maşina sau utilajul. constatarea defectelor pieselor demontate şi sortarea lor.10) 10 2 Pa. demontarea. cum sunt cele care lucrează în aer liber. p respălarea. Pentru aplicarea metodei. care constă în măsurarea anumitor piese componente ale maşinii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 45 . în care se consemnează: denumirea utilajului numărul de inventar. data când utilajul va fi oprit şi predat cu proces -verbal de predare primire. dacă intrarea in reparaţie este conform planului sau este o reparaţie accidentală (cu specificarea motivului accidentării şi a vinovatului). sunt supuse prespălării..

la repa raţiile curente R C1 şi RC2 se demontează numai subansamblurile defecte. Pentru deşurubarea prezoanelor ce sunt prevăzute cu filet la capătul liber se folosesc dispozitive universale de scos prezoane (fig. până se deplasează din loc. Prin acţionarea tijei rola striată se roteşte o dată cu aceasta. interacţiunea lor şi poziţia pieselor conjugate. . Piesele aşezate dezordonat se identi fică greu la asamblare. În lipsa acestui dispozitiv se foloseşte o piuliţă cu o contrapiuliţă. ele se ung cu petrol lampant. scopul precum şi ordinea demontării. Metoda se aplică atunci când utilajul trebuie demontat numai parţial. Pentru a se uşura deşurubarea unei piuliţe foarte înţepenite.metoda de bandă . trebuie marcate piesele conjugate. se cunosc două metode : . Piesele şi subansamblurile grele se vor demonta utilizând maşini de ridi cat cu dispozitive de prindere sigură. atunci ele se cufundă pentru 20 -30 min în petrolul lampant. în care scop el studiază documentaţia tehnică (proiectul şi cartea maşinii. pe un suport din lemn sau pe mese joase. în câteva posturi de lucru pe linia de demontare. dezangajând prezonul. neexistând interschimbabilitatea între ele.metoda de front . iar la reparaţiile capitale R k. Dacă subansamblul demontat are dimensiuni mici. Piesele de dimensiuni mari (batiurile. stabilind subansamblurile. Metoda se aplică în cazul demontării complete a utilajului.) şi examinează utilajul mai întâi în stare de funcţionare. schema electrică etc. fără a se aşeza unele peste altele. iar cele de dimensiuni mici se strâng într -o ladă separată.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. iar apoi se răsuceşte piuliţa sau şurubul într -un sens sau altul. Prezonul 6 ce urmează a fi scos se introduce în alezajul suportului 5 până când partea nefiletată ajunge în dreptul rolei striate. respectându -se cu stricteţe normele de sănătate şi securitate a muncii. Dacă acest procedeu nu este eficient. Demontarea organelor filetate. utilajelor şi instalaţiilor. apoi după ce a fost oprit. rola striată 3. utilajului sau a instalaţiei şi de felul reparaţiei. Piesele mărunte provenite din mecanismele demontate ale subansamblurilor trebuie aranjate ordonat în lăzi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 46 . 1). UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Lucrările de demontare depind de construcţia maşinii. pârghia 2. schema cinematică. carcasele etc. montată pe tija cu ajutorul penei 4. 5 DEMONTAREA MAŞINILOR. deşurubarea făcându-se cu o cheie obişnuită. Acest dispozitiv se compune din tija 1.) se recomandă să fie aşezate pe pardoseală. care constă din demontarea utilajului de la început până la sfârşit într-un singur loc de lucru. Persoana care conduce lucrările de reparaţii trebuie să cunoască bine construcţia şi funcţionarea utilajului. Demontarea fiecărui subansamblu se face individual. Astfel. După demontarea utilajului agregatele care trebuie reparate sunt transportate la locurile de reparaţii. Pentru executarea operaţiei de demontare a maşinilor. Pentru a se uşura demontarea piuliţelor. atunci se aplică cu ciocanul de cupru lovituri dese şi uşoare pe feţele piuliţei şi apoi se deşurubează. De asemenea. întreg utilajul. prezoanelor şi a şuruburilor care se deşurubează greu din cauza corodă rii. la care operaţia de demontare se realizează treptat. aceasta se încălzeşte încercându-se permanent deşurubarea ei cu cheia. pentru a evita deteriorare a şi deformarea lor.

Dispozitiv universal de scos prezoane. alezajul se va executa prin prelucrarea cu scântei electrice. Fig. având diametrul egal cu jumătate din diametrul prezonului rupt. executându -se mai întâi un canal pe faţa sa ruptă. atunci deşurubarea se va face cu ajutorul unei bare sudate 1 (fig. se execută un filet invers şi se înşurubează o tijă filetată cu mâner. De asemenea extragerea se mai poate realiza sudând de capul prezonului rupt o piuliţă ca deşurubarea să se facă cu o cheie. atât de prezonul 2 cât şi de rondeaua 3. în alezaj.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dacă prezonul sau şurubul s -au rupt puţin deasupra suprafeţei piesei resturile lui se îndepărtează din alezajul filetat cu o şurubelniţă. 2). Procedeu de scoatere a şurubului rupt cu o vergea sudată. Dacă prezoanele şi şuruburile s -au rupt sub nivelul suprafeţei piesei în şurubul sau prezonul rupt se execută un alezaj la adâncimea de 10 -15mm. Fig. după care se presează în alezajul practicat un dorn conic din oţel cu profil triunghiular sau pătrat sau. Dacă înălţimea la care s -a produs ruptura este prea mică şi nu permite executarea unui canal pentru şurubelniţă. Prin roti rea dornului sau a tijei se deşurubează capătul rupt. 1. Când prezoanele şi şuruburile rupte au duritate mare şi nu se pot folosi burghie. 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 47 .

Dacă una din piese este deplasată din loc şi ştiftul s -a îndoit. a) care se aplică pe inelul in terior al rulmentului 2. Rulmenţii nu trebuie demontaţi prin lovire cu ciocanul şi dornul. iar pe capul arborelui 3 se presează axial cu o presă manuală. după ce au fost strânse cu un cleşte. Demontarea îmbinărilor cu pană . la: constatarea modului de montare a rulmentului. de asemenea. 3). prin consultarea desenelor sau prescripţiilor. pentru că în acest caz corpurile şi căile de rulare se deteriorează. oricărui tip de rulment. pregătirea sculelor şi dispozitivelor de scoatere. cu un extractor cu acţiune dinamică (fig. 4. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 48 . Demontarea îmbinărilor cu ştift şi cuie spintecate. el se scoate după ce piesa a fost aşezată la loc. care se vor fixa direct pe acestea. b). În figura 4 sunt reprezentate două moduri de demontare a rulmenţilor de pe arbore. curăţirea locului şi subansamblurilor respective. Pana înclinată montată la capătul arborelui.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII După scoaterea şuruburilor şi a prezoanelor rupte. La demontarea subansamblurilor penele înclinate se scot prin batere cu ajutorul unui dorn. Cel mai simplu dispozitiv folosit la demontarea rulmenţilor este un manşon de ţeava 1 (fig. aplicând lovituri puternice cu ciocanul prin intermediul unui dorn. Cuiele se smulg cu ajutorul extractoarelor speciale. cu gheare (fig. se va proceda. Ştiftul conic se îndepărtează în sensul diametrului mare. Lovind de câteva ori cu greutatea 5 flanşa 6 se scoate pana din locaşul ei. se folosesc dispozitive. Când în spatele rulmentului se află o roată dinţată sau o roa tă de transmisie. Capul 1 al extractorului se aşează pe capul 2 al penei şi se fixează cu ajutorul inelului 3 şi cu şurubul 4. poate fi scoasă. din categoria cărora cel mai frecvent sunt folosite presele manuale. Dacă pana nu poate fi scoasă prin acest procedeu atunci piesa se încălzeşte cu o lampă de benzină sau cu un arzător cu gaze până la temperatura de 80 -120oC. După o astfel de încălzire piesele se eliberează relativ uşor de pană. Extractor de pană cu acţiune dinamică. se corectează filetul respectiv cu ajutorul unor tarozi de dimensiuni corespunzătoare la treapta de filet imediat superioară. 3. ale cărui dimensiuni tre buie să fie cava mai mici decât secţiunea canalului pentru pană. Demontarea rulmenţilor . În vederea demontării. Fig. 4. Acest dispozitiv se aplică numai atunci când arborele împreună cu rulmentul pot fi scoase din carcasa lor.

Demontarea rulmenţilor fixaţi în bucşă cu extracţie. 5) se demontează prin înşurubarea unei piuliţe 1 pe filetul exterior al bucşei. Procedee de demontare a rulmenţilor. operaţia de demontare se simplifică deoarece în acest caz se poate separa inelul exterior de cel interior. Fig. eliberând astfel rulmentul de pe fusul 4. 4. 5.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. trage bucşa extractoare. prin înşurubare. iar prinderea lor în vederea demontării se poate face mult mai uşor. Rulmenţii montaţi cu bucşe de extracţie 3 (fig. La rulmenţii demontabili. Piuliţa se sprijină pe inelul interior al rulmentului 2 şi în acelaşi timp. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 49 . Un procedeu mai perfecţionat îl constituie demontarea bucşelor de extracţie cu presa hidraulică portativă.

Demontarea rulmenţilor din alezaje înfundate. până când fac contact cu pereţii inelului interior. 6. prin deplasarea axială a bacului conic 2. Fălcile 1. Pentru demontarea rapidă a rulmenţilor cu role cilindrice montaţi direct pe fus se foloseşte un dispozitiv electric de extracţie care se centrează pe arbore şi încălzeşte prin inducţie) rulmentul în circa 30s.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pentru a uşura demontarea rulmenţilor mari şi cu strângeri mari. Fig. se dep lasează pe glisiera. După ce se încălzeşte inelul interior demontarea propriu -zisă se realizează cu unul din procedeele cunoscute. Extragerea rulmenţilor din alezajele înfundate ale carcaselor se realizează cu ajutorul preselor de tipul celei reprezentate în figura 6. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 50 . după ce sunt introduse în alezajul interior al rulmentului. pe fus se obişnuieşte să se încălzească inelul interior la temperaturi de 80 -90°C. cu ajutorul şuruburilor 3. iar fusul arborelui este izolat cu azbest sau carton (dispozitivul de demontare trebuie fixat în prealabil). rulmentul este extras cu ajutorul unui arc şi al unor gheare. Pentru aceasta se toarnă peste inelul interior ulei mineral încălzit. după aceea. Prin acţionarea şurubului conducător 4 ce se sprijină pe fundalul alezajului din carcasă se scoate rulmentul.

pentru ca aceasta să poată fi extrasă complet din alezajul carcasei. a) sau prin împingere (fig. p reselor hidraulice şi pneumatice sau cu ajutorul dispozitivelor de extracţie. iar dacă nu se mai refolosesc. 7. montată cu un capăt în flanşa 5. 8. până când bucşa este eliminată de alezajul carcasei. în cel de -al doilea caz. 9. Scoaterea bucşelor dintr-un alezaj înfundat. În primul caz. 7. după ce acesta a ven it în contact cu bila. pe partea frontală a bucşei se aşează dopul 7 asupra căruia se acţionează cu şurubul 2. (fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 Fig.Demontarea lagărelor cu alunecare şi a bucşelor. 7. se demonstrează cu ajutorul preselor manuale. Demontarea bucşelo r cu ajutorul dornurilor. cu ajutorul dornurilor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Presele manuale folosite la demontarea bucşelor pot acţiona prin tragere (fig. în cazul că se mai refolosesc. 9) şi al unei bile de oţel 3. Demontarea bucşelor cu ajutorul preselor manuale Bucşele care nu se mai refolosesc se pot demonta cu ajutorul dornurilor (fig. Lagărele şi bucşele montate prin presare. b). 8) sau cu ajutorul unui tarod 1. Fig. Fig. este deplasată axial prin rotirea piuliţei 2 ce se reazemă pe flanşa 3. Extragerea bucşei 2 se face pe măsura înşurubării tarodului. tija filetată 1. Distanţierele 4 trebuie să aibă o înălţime egală cu cel puţin înălţimea bucşei. 51 .

Metodele fizico-chimice sunt cel mai des utilizate. cu perii. de pe suprafeţele maşinilor. PROCEDEE DE CURĂŢARE (piese mari. Principalele procedee folosite în aces t scop sunt. Îndepărtarea acestor depuneri şi impurităţi se poate realiza prin me tode mecanice şi fizico-chimice. utilajelor şi ale pieselor componente ale acestora sunt acoperite la exterior şi interior de diferite impurit ăţi. a). deoarece sunt foarte productive. prin frecare) ÎN TOBE b). vopselei vechi etc. utilajelor şi a pieselor componente ale acestora a bavurilor. oxizilor. Metodele mecanice se pretează îndeosebi la îndepărtarea. asigură o suprafaţă perfect curată şi pot fi mecanizate şi automatizate toate lucrările legate de spălare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. depuneri şi pelicule care trebuie îndepărtate complet în procesul de reparare pentru a permite constatarea defectelor şi efectuarea lucrărilor ulterioare în condiţii corespunzătoare. dălţi) MANUALĂ (jet de nisip sau bile) SABLARE (la piese mici. METODE FIZICO-CHIMICE au la bază folosirea: ultrasunetelor bombardarea cu ioni soluţiilor chimice soluţii chimice asoci ate cu ultrasunete sau curent electric Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 52 . 6 SPĂLAREA ŞI CURĂŢIREA PIESELOR Suprafeţele maşinilor.

Spălarea cu ultrasunete se bazează pe acţiunea mecanică a ultrasunetelor care se propagă într -un mediu lichid. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 53 . inelul interior se imobilizează. După spălare. după care se adaugă ulei mineral subţire. corpurile de rulare şi colivia se vor curaţi complet. În timpul spălării. până la temperatura de 80°C. Ungerea se face prin rotirea lentă a rulmentului într -o baie de ulei. rulmentul se usucă şi apoi se unge. în procent de 6 -8%. iar inelul exterior se roteşte până când căile de rulare. piesele fiind aşezate la anod sau la catod. Pentru aceasta. în care se produce o descărcare electrică între doi electrozi. Această metodă se bazează pe acţiunea curentului electric asupra unor piese montate la catod şi scufundarea într -un electrolit activ din punct de vedere chimic faţă de elementele ce trebu ie îndepărtate. cu presiune scăzută. după ce în prealabil s -a făcut o curăţire grosieră. activ din punct de vedere chimic şi care împreună favorizează îndepărtarea depunerilor. Spălarea în produse petroliere se face astfel: într -un vas curat se toarnă produse petroliere până ce acoperă toţi rulmenţii care trebuie spălaţi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Instalaţiile de spălare şi curăţire electrolitică sunt folosite la îndepărtarea depunerilor de orice natură de pe piese şi ca operaţie prealabilă a unor procese ulterioare (cromare. piesele sunt introduse într -un mediu gazos. nichelate). Curăţirea pieselor prin bombardarea cu ioni se aplică în scopul obţinerii unor suprafeţe foarte curate la piesele cu precizie înaltă. Ionii care se formează în gazul din recipient bombardează piesa şi înlătură toate depunerile. Rulmenţii se spală în produse petroliere sau ulei mineral fierbinte. neutru. Spălarea în ulei fierbinte se face într -o baie încălzită electric.

rezultă piese bune de utilizat. rizurilor. ştirbiturilor. sau se introd uc cu forme de predare în magazia de piese de schimb. însă prin suprapunerea acestora unor operaţii cum sunt cele de recondiţionare printr -un procedeu adecvat şi cu o tehnologie corespunzătoare. şi sunt bune de utilizat în forma respectivă fără alte intervenţii. deformărilor. Piesele bune se remontează în maşina. După constatare pot rezultă următoarele categorii: piese care se încadrează în prescripţiile tehnice privind dimensiun ile. exfolierilor. calitatea suprafeţelor. din cauza gradului av ansat de uzare sau deteriorare. segmenţilor etc. durităţii. fisurilor care nu se văd cu ochiul liber. răsucirilor etc. controlul elasticităţii arcurilor. piesele se supun procesului de constatare a defectelor şi sortarea se face în: piese bune. să fie recondiţionate. din punctul de vedere tehnico economic. uzurilor accentuate. în vederea refolosirii lor aşa cum reiese din figura 1. încovoierilor. piese care nu se încadrează în prevederile prescripţiilor tehnice. caracteristicile fizico -mecanice etc. controlul cu instrumente şi dispozitive speciale pentru măsurarea uzurilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 54 .. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se încadr ează strict în prescripţiile din documentaţia maşinii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.. aceasta se află în reparaţie). rupturilor. la rulmenţi. utilajul sau instalaţia respectivă (de regulă. piese la care nu se pot sau la care nu se justifică. roţi dinţate etc. Constatarea defectelor pieselor se face prin : controlul vizual pentru depistarea crăpăturilor. gr ipajelor etc. piese de recondiţionat (reparat) sau de înlocuit şi piese neutilizabile. controlul defectoscopic nedistructiv.. controlul cu instrumente şi aparatură obişnuită pentru determinarea uzurilor. 7 CONSTATAREA DEFECTELOR PIESELOR DEMONTATE ŞI SORTAREA ACESTORA După spălare şi uscare..

1. constituie cheia activităţii de recondiţionare. utilajelor şi instalaţiilor. şi numai aici. la producător. Schema bloc pentru recuperare piese şi subansamble. în mod corespunzător. prin recondiţionare . va reintra în circuitul normal ± deja cunoscut. activitatea de recuperare ± recondiţionare este plasată în cadrul celei de întreţinere şi reparaţii (fig. s e hotărăşte soarta unei piese ± dacă aceasta va fi retopită sau. sau la t erţi. De el depinde în mare măsură succesul sau insuccesul acestei activităţi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. se desfăşoară în ateliere şi secţii proprii. IMPOANT Datorită ponderii atât de însemnate a valorii pieselor de schimb în cadrul cheltuielilor totale pentru reparaţia maşinilor. în industrie. în unităţi specializate. Funcţionarea acestui compartiment. de regulă. pentru că aici. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 55 . 2) care.

DE REŢIUT Pentru piesele care necesită recondiţionări. 2. tehnologul care face constatarea întocmeşte o schiţă în care se va arăta prin linii groase locul ce trebuie reparat. Schema bloc de legături şi atribuţii. modul de recondiţionare şi cotele la care trebuie obţinută piesa. modul de rezolvare şi numărul de ordine al schiţei sau desenului. după recondiţionar e. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 56 . O dată cu întocmirea schiţei se va trece în foaia de constatare natura defectului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig.

urmărindu -se în primul rând atingerea obiectivelo r. sector. precizarea sarcinilor pe persoane şi gruparea acestora în com partimente (descrierea posturilor). după de stinaţie etc. care se prezintă astfel: precizarea şi clasificarea obiectivelor întreprinderii. întocmindu -se lista tuturor lucrărilor şi schema succesiunii lor. Rezultate bune se pot obţine dacă organizarea activităţii comparti mentului de întreţinere şi reparaţii va fi clar definită. se realizează prin definirea şi gruparea activi tăţilor.. sectorului. Organizarea structurii îndeplineşte. în general. modul de execuţie. Optimul de per soane care trebuie să fie conduse de un responsabil diferă în funcţie de condiţiile locale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 57 . 8 ELABORAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE Proiectarea organizării unui sector dintr -o întreprindere. se succed într -o ordine logică. frecvenţa lor. identificarea activităţilor care urmează să se desfăşoare în întreprindere. ţinând seama de persoanele care trebuie să coopereze. definirea relaţiilor din interiorul întreprinderii . evaluarea structurii. fără suprapuneri. se va trece apoi la clasificarea lucrărilor după natura şi conţinutul lor. astfel încât acestea să fie repartizate cât mai logic şi mai eficient de realizat. ca şi a întreprinderii de altfel. şi în consecinţă.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. a infor maţiilor necesare. aşezarea compartimentelor în orga nigramă şi precizarea legăturilor (stabilirea tipului de s tructură şi de organigramă). sectorului. Recomandare: Organizarea trebuie să convină persoanelor pe care le cuprinde. stabilirea lucrărilor necesare. sect orului. se va baza pe reguli universal admise şi se va adapta la condiţiile şi situaţiile locale. Activitatea va fi delegată clar. determinarea necesarului de personal pe categorii. să fie suplă şi să permită îndeplinirea funcţiunilor într -o manieră favorabilă. în vederea stabilirii unei reţele de legături cât mai corespunzătoare. Se vor evita treptele care nu servesc decât la primirea dării de seamă sau la transmiterea de ordine. adică stabilirea structurii organizatorice ilustrată de organigramă şi regle mentarea funcţionării ei prin regulamentul de organizare şi funcţionare. a funcţiunilor lor şi a atribuţiilor conducerii. Etapele generale ale procesului de elaborare a structurii organiza torice a întreprinderii. iar liniile de activitate verticale vor fi cât mai scurte. elaborarea regulamentului de funcţionare. nivelul de pregătire şi specialitatea solicitată. două funcţiuni principale: elaborarea proiectului sau a mecanismului pentru coordonarea activităţii. în funcţie de acestea se va urmări identificarea deciziilor.

numărul de utilaje de acelaşi tip şi modul lor de dispersare în întreprindere Continuitatea operaţiilor şi procedeelor tehnologice utilizate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Structura organizatorică a compartimentului de întreţinere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 58 . STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Dimensiunea întreprinderii. Natura întreprinderii. Situaţia calificării forţei de muncă. care influenţează efectivul şi modul de specializare al personalului compartimentului. care poate fi amplasată izolat sau în cadrul unui complex strâns grupat teritorial. mărimea şi complexitatea lui depind de mai mulţi factori după cum reiese din sche ma de mai jos: Poziţia geografică a întreprinderii. Natura instalaţiilor. Domeniul de acţiune al compar timentului de întreţinere şi reparaţii.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 59 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapele elaborării structurii organizatorice.

Operaţiile de demontare şi montare a echipamentelor. Pentru a evita dublarea funcţiilor de conducere pe verticală. gradul de calificare al forţei de muncă. Centralizarea lucrărilor de reparaţii este legată de crearea unor subun ităţi de reparaţii specializate în cadrul atelierului mecanic. În cazul sectorului de reparaţii de tip centralizat reparaţiile sunt grupate pe tipuri de lucrări sau utilaje fără să ţină seama de amplasa mentul acestora. asigurarea executării pieselor de schimb centralizat. ce trebuie reparate. în funcţie de numărul şi tipurile utilajelor tehnologice. 9 ORGANIZAREA DE TIP CENTRALIZAT METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Organizarea de tip centralizat este răspândită în întreprinderile mici. Toate reparaţiile se execută în cadrul unui atelier mecanic. unde numărul de utilaje de reparat nu depăşeşte 100 la fiecare secţie. este necesar să se realizeze o specializare maximă a funcţiilor de conducere pe ve rticală şi a funcţiilor de execuţie pe orizontală. Recomandare: Sistemul de reparaţii centralizate este utilizat şi pentru întreprinderile grupate din punct de vedere teritorial sau în întreprinderile în care există număr mare de maşini de acelaşi tip. gradul de complexitate al lucrărilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 60 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. se execută de către echipe ce lucrează în instalaţii şi au totodată sarcina înlăturării şi prevenirii deranjamentelor. etc. Înainte de a se trece la executarea centralizată a reparaţiilor este bine să se studieze următoarele: evaluarea volumului lucrărilor de reparaţii propuse pentru centra lizare. Numărul de muncitori din aceste subunităţi diferă de Ia unitate la u nitate şi se stabileşte după mai multe criterii. diminuarea controlului şi a responsabilităţilor. specializarea echipelor de reparaţii urmărind ca prin aceasta să se ridice productivitatea muncii la lucrările de reparaţii.

a fisurilor. Concentrarea acestui personal reprezintă. compresoare. care au nenumărate particularităţi legate de etanşare. Trecerea la sistemul de organizare de tip centr alizat. vibraţii. înlocuiri de trasee sau realizarea de noi instalaţii. ungere. pe lângă ela borarea unor metode economice de reparaţii. trecerea de la sistemul de organizare descentralizat la sistemul de organizare centralizat. Scoaterea din funcţiune a aparatelor are loc în special în arma eroziunii. fac necesară o trecere tr eptată la centralizarea acestor activităţi. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 61 . uzuri de s caune ale ventilelor etc. Grupa maşinilor este caracterizată prin prezenţa unor organe de mişcare (alternativă sau de rotaţie). utilaje de separare etc. echilibrare dinamică şi statică. Aceste forme de organizare trebuie să nu conducă la perturbaţii în desfăşurarea normală a proceselor de producţie. deoarece sunt de rezolvat numeroase probleme şi în primul rând problema relaţiilor cu sectoarele de producţie. De asemenea. coroziunii. măsurarea depunerilor şi a grosimii pere ţilor. Utilajele se pot împărţi în trei grupe principale: aparate. dar mai ales inerţia unei părţi din personal. La instalaţii ce cuprind armături şi conducte apar probleme legate de coroziune. având ca fază intermediară sistemul de organizare mixt. maşini şi instalaţii (care vor cuprinde armăturile şi conductele). Pe baza observaţiilor făcute. existenţa unei rutine. Ca obiectiv de lucru al specialistului în aparate este. recomandări care să conducă la reducerea frecvenţei reparaţiilor dat orate în special coroziunii. influenţei temperaturii şi presiunilor înalte. În situaţia actuală când se iau numeroase măsuri în vederea centra lizării şi specializării activităţilor de reparaţii. trebuie găsite formele de organizare adecvate. În funcţie de compl exitatea şi natura lor aceste maşini pot fi grupate în: pompe.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: În scopul determinării naturii şi mărimii subunităţilor specializate de reparaţii este necesară analizarea problemei specificului utilajelor tehnologice. practic în foarte multe situaţii . acest compartiment trebuie să facă recomandări grupelor de proiectare de utilaje. În acest sistem de organizare personalul necesar lucrărilor de repa raţii este afectat integral sectorului de întreţinere şi reparaţii. nu se poate face dintr odată. elaborarea de metode pentru măsurarea efectel or coroziunii. spargeri. oboselii materialelor etc.

următoarele sarcini: 1 schimb).Operaţiunea de centralizare necesită parcurgerea mai multor etape: Etapa I Etapa II Etapa III Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapa IV Echipele din atelierele de secţie tr ec sub conducerea sectorului de întreţinere şi reparaţii. Echipe cu acelaşi efectiv (3 ²4 Varianta . trecând la atelierul central. un inginer sau maistru de specialitate. cu sediul curentă şi să efectueze unele lucrări de la secţiile de producţie respective. dar aparţinând sectorului de .să contribuie la planificarea reparaţiilor preventive şi a necesarului de materiale şi piese de schimb în calitate de specialişti.să participe la pregătirea şi efectuarea reparaţiilor curente şi capitale de către întreţinere şi reparaţii echipele atelierului central. conduşi de un inginer sau . din cadrul sectorului de întreţi Varianta nere şi reparaţii. Fig. 1. După cum reiese din organigrama sistemului centralizat de întreţinere şi reparaţii (fig. secţia de producţie. dar cu sediul tot Ia secţiile de producţie. întreţinere. principalele activităţi au fost divizate în compartimente. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 62 . urmăreşte şi recepţionează lucrările terminate. care participă la planificările lucrărilor de întreţinere şi 1 reparaţii. 1). Fiecare secţie de producţie are un inginer sau maistru de specialitate a l Varianta secţiei respective. Echipele vor avea un efectiv de Acest personal va avea de îndeplinit în Varianta 3²4 muncitori (câte unul de fiecare principal.să supravegheze lucrările de întreţinere un maistru de specialitate.să urmărească gradul de uzură al pieselor muncitori) şi conducere ca la prima 2 variantă aparţin administrativ de importante şi să noteze datele respective necesare urmăririi fenomenelor de uzură. dar rămân cu sediul Ia secţiile de producţie. revenindu -i însă aceleaşi atribuţii ca la varianta anterioară. Efectivul echipelor se va reduce treptat. De fiecare secţie de producţie se ocupă. . care poate avea sau 2 nu sediul în secţia ce o deserveşte. Organigrama sistemului centralizat.

eliberarea documentaţiei pentru lucrările executate în ateliere. elaborarea planurilor operative de reparaţii. elaborarea planurilor tehnologice pentru recondiţ ionarea pieselor. urmărire reparaţii are ca sarcină: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII evidenţa mijloacelor fixe din întreprindere. fiind direct subordonate aces teia. privind utilajele şi instalaţiile. elaborarea planurilor tehnologice pentru reparaţiile utilajelor şi instalaţiilor. menţinerea unei colaborări strânse cu institutele de cercetări în p rivinţa problemelor întreţinerii şi reparaţiilor. planificarea şi calculul cheltuielilor atelierelor de re paraţii. elaborarea normativelor de reparaţ ii.Grupele reprezentate în partea superioară a organigramei sunt în strânsă legătură cu conducerea sectorului. efectuarea cercetărilor în domeniul recondiţionării pieselor de schimb. întocmirea bonurilor de materiale. întocmirea fişelor de lucru. evidenţa asupra numărului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 63 .. Grupa concepţie are în sarcină: elaborarea instrucţiunilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor. elaborarea bilanţului între necesar şi posibilităţile existente de reparaţii. în urma reparaţiilor sau modernizării mijloacelor fixe etc. ţinerea statisticii şi evidenţei în domeniul reparaţiilor. În funcţie de specificul şi de mărimea fiecărei întreprinderi. elaborarea planarilor obligatorii de reparaţii a utilajelor şi insta laţiilor. planificarea aprovizionării cu materiale şi piese de schimb. sarcina lor principală trebuind să fie pregătirea concepţiei şi controlul activităţii de întreţinere fi reparaţii. analiza economică a lucrărilor de reparaţii. întocmirea statisticii consumului de materiale şi piese de schimb. Atribuţiile acestor grupe. urmărirea comandării şi încheierii contractelor pentru livrarea lor şi pieselor de schimb. controlul stocurilor de magazie şi al păstrării materialelor şi pieselor de schimb. aceste grupe pot avea un personal mai mult sau mai puţin numeros. sunt următoarele: Grupa plan. elaborarea documentaţiei de reparaţii. tipului şi stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor. elaborarea planurilor de încărcare a atelierelor de reparaţii. actualizarea şi introducerea modificărilor în evidenţă care rezultă. efectuarea cercetărilor de exploatate. în linii generale. elaborarea planurilor tehnologice pentru producţia pieselor de schimb. verificarea materialelor din magaziile întreprinderii şi din sculărie în ce priveşte asigurarea efectuării sarcinilor la locul de muncă. între altele.

tinichigerie.). ƀ controlul exploatării şi utilizării construcţiilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa control instalaţii are sarcini deosebit de importante. c. y dări de seamă în domeniul gospodăririi lubrefianţilor. b. y controlul calităţii activităţii de ungere. de la o secţie la alta. În cadrul activităţii energetice şi AM (aparate pentru măsurare) s -a păstrat divizarea existentă în electro şi termoenergetică (aceasta incluzând şi problemele hidroenergetice). care pot fi defalcate în următoarele activităţi: a. atât la lucrări de întreţinere cât şi în cazurile deosebite când se produc avarii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 64 . modelărie. compartimentul lucrări speciale execută reparaţiile maşinilor. Supravegherea utilajelor şi instalaţiilor:  elaborarea normelor necesare pentru recepţia reparaţ iilor. (pompe şi compresoare. precum şi elaborarea propunerilor care au ca scop lichidarea cauzelor avariilor. precum şi executarea reparaţiilor în atelier.  participare la recepţia utilajelor şi instalaţiilor noi precum şi a celor reparate. în cadrul întreprinderii. Supravegherea ungerii: y elaborarea instrucţiunilor de ungere. y elaborarea normelor de consum pentru unsori şi materiale necesare pentru întreţinere. maşini de ridicat şi transportat etc. ƀ elaborarea normelor de recepţionare a clădirilor după reparaţii. la care s-au adăugat problemele legate de AM. construcţiilor.  controlul calităţii reviziilor tehnice şi a reparaţiilor efectuate. compartimentul reparaţii instalaţii asigură echipamentele care lucrează nemijlocit în instalaţii. Supravegherea construcţiilor: ƀ participare la planificarea reparaţiilor clădirilor. ƀ păstrarea documentaţiei referitoare la avariile construcţiilor. izolaţii de tot felul şi electrod epuneri. ƀ controlul calităţii lucrărilor de înt reţinere şi reparaţii efectuate. compartimentelor le revin următoarele atribuţii: atelierului mecanic îi revine în principal sarcina fabricării pieselor de schimb necesare întreţinerii şi reparaţiilor. execută lucrări de tâmplărie. În cadrul activităţii mecanice. maşini -unelte. clădirilor. terasamentelor.  păstrarea documentaţiei şi a rapoartelor de avarie. Grupa transporturi are de rezolvat problemele legate de transport. compartimentul lucrări edilitare asigură întreţinerea şi repara ţiile drumurilor. y aprecierea calitativă a unsorilor şi uleiurilor aprovizionate. y elaborarea graficelor de ungere pe ntru echipele de ungere.  elaborarea materialelor metodologice. privind metodele de stabilire a maşinilor şi a pieselor necesare pentru reparaţii. vopsitorie.

punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului.. asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor. dar mai ales oferă posibil itatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. AVANTAJE asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărc ate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate. rezolvarea problemei pieselor de schimb. prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. Recomandare: La introducerea sistemului centralizat trebuie rezolvate numeroase probleme. poat e diferi de la o întreprindere la alta. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase. fără ca structura de bază să se modifice. Centrul de monitorizare al sectorului se recomandă să se înfiinţeze la momentul trecerii Ia sistemul de prelucrare automată a datelor privind întreţinerea şi reparaţiile. cu condiţia să i se pună la dispoziţie mijloacele adecvate de acţiune. în funcţie de condiţiile specifice. crearea unor grupe de planificare şi urmărire. existenţa unor normative reale pentru întreţinere şi reparaţii. realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii. de tehnologie etc. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor. forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control. întâlnit mai mult în cadrul activităţii ener getice şi AM se recomandă să -şi extindă activitatea la tot sectorul de întreţinere şi reparaţii. reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie. se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de întreţinere rep araţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor. Organigrama prezentată şi descrisă anterior este orientativă si. spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 65 . dintre care mai importante sunt următoarele: optimizarea aplicării sistemului conform condiţiilor concrete din fiecare întreprindere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dispeceratul intervenţii .

atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore. informaţii sau documentaţii suficiente privind: accidente sau avarii produse în insta laţii similare. un personal cu o specializare înaltă. care să dovedească polivalenţă tehnică. la toate nivelele tehnologice. reprezintă surse de informare limitate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 66 . fiecare întreprindere în parte nu -şi va putea permite să formeze complet. care împiedică specialiştii întreprinderii să trateze şi să rezolve o problemă cu promptitudine. în general. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. rezultatele cerce tărilor mai avansate în domeniile de lucru similare. specialiştii unei întreprinderi nu au. în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. cauzele lor probabile şi măsurile luate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor. fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 67 . Această formă de organizare este utilizată la întreprinderile mari.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. În atelierul mecanic central se execută numai reparaţiile capitale. deja făcute. Organigrama sistemului descentralizat. iar diversitatea tipurilor de utilaje este foarte mare. 1). acestea se execută de către atelierele secţiilor de producţie. pentru fiecare grupă şi domeniu de activitate este: Fig. Organigrama unui sistem de reparaţii descentralizat. 10 ORGANIZAREA DE TIP DESCENTRALIZAT În cazul formei descentralizate de organizare a lucrărilor de reparaţii. (fig. 1. la care sunt valabile observaţiile. moder nizările de utilaje şi piesele de schimb. unde numă rul utilajelor depăşeşte 150 în flecare secţie a întreprinderii. la unităţile care sunt răspândite pe un teritoriu vast.

eficacitate scăzută a intervenţiilor în caz de avarii sau intervenţii care necesită un volum important de muncă. datorită dispersării atelierelor de întreţinere şi reparare în secţiile de producţie. folosirea neraţională a spaţiilor de l ucru. fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs. calitatea mai scăzută a lucrărilor. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. utilizarea neraţională a forţei de muncă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 68 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE muncitorii din secţii se specializează în repararea utilajelor din secţia respectivă. se economiseşte timp şi manoperă prin eliminarea transportului pieselor de la secţie la atelierul central. atelierelor de întreţinere şi reparare. datorită dispersării munci torilor de întreţinere şi reparare pe secţii de producţie. în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. folosirea neraţională a utilajelor (maşini -unelte. creşte gradul de răspundere al personalului de reparaţii din secţii. intervenţiile sunt mai prompte. deoar ece personalul de întreţi nere şi reparaţii se află mai aproape de utilaje. SDV -uri) din atelierele de întreţinere şi reparare şi încărcarea lor scăzută. prin dispersarea munci torilor pe aceste puncte de lucru. indicatori de plan nereali ai secţiilor de producţie. limitarea asistenţei tehnice la nivel de maistru sau inginer de secţie. datorită subor donării unei părţi a personalului lor. atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore. fără o bună coordonare este greoaie o colaborare între secţii şi atelierele mecanice la reparaţii pretenţioase. DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor.

Se aplică la întreprinderile cu 100 ± 150 de utilaje şi instalaţii pe fiecare secţie. 11 ORGANIZARE DE TIP MIXT Aceasta este o combinaţie a celor două sisteme anterioare. problemele de aglomerare sau de lipsă de personal calificat la anumite lucrări sunt operativ rezolvate. DEZAVANTAJE solicitările de reparaţii se primesc la sediul central în loc să se primească la atelierele de secţii. Recomandare: Unităţile industriale foarte întinse se pot împărţi pe zone de întreţinere de tip centralizat sau descentralizat. muncitorii fie că primesc două comunicări pentru lucru. în funcţie de mărimea şi complexitatea utilajelor. precum şi dispunerea lor pe teritoriul într eprinderii. AVANTAJE urmărirea simplă a personalului de execuţie între secţii şi atelierele cen trale funcţie de complexitatea problemelor apărute.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. pot exista schimburi de experienţă calificată între muncitorii de la secţii şi de la atelierul central. să se execute mai multe lucrări cu oameni puţini. fie nici una . printr -o bună organizare. se ajunge. apar greutăţi şi delăsă ri în lucrările de evidenţă. etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 69 .

volum mare de piese de schimb ce trebuie aprovizionate simultan. .volum mare de muncă în timp scurt. întreg efectivul de utilaje al secţiei este adus simultan în stare de funcţionare ameliorându -se uniform. Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux continuu al fabricaţiei. Tipuri de opriri.calitatea lucrărilor este stânjenită de concentrarea de forţe de muncă mari pe un spaţiu limitat. în scopul reparării.întreruperea producţiei pe o perioadă de timp poate conduce la perturbaţii în activitatea altor sectoare. . a). Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semifabricate între fazele procesului tehnologic. .buna utilizare a personalului. . TIPUL OPRIRII Eşalonată AVANTAJE .). . de -a lungul unei perioade de timp mai lungă. astfel ca oprirea pentru reparaţi i să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile). modernizări sau montări de noi utilaje etc. cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri în tre fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). Condiţii optime de acces la utilaje. Tipuri de opriri şi caracteristicile acestora. Cu ocazia opririlor se execută repararea util ajelor clasice şi a utilajelor fără rezervă. . funcţionarea. DEZAVANTAJE Tabelul 1 Pericol de accidente deoarece se lucrează în vecinătatea unor maşini şi utilaje în funcţionare. în funcţie de parametrii nominali. pentru o perioadă de timp.repartizare în timp a activităţilor de producţie. 12 ORGANIZAREA OPRIRILOR PROCESULUI DE PRODUCŢIE ÎN SCOPUL EXECUTĂRII REPARAŢIILOR În întreprinderile industriale opririle pentru realizarea reparaţiilor se fac prin scoaterea temporară din funcţiune a tuturor utilajelor unei linii sau secţii de fabricaţie. Simultană .întreruperea nu deranjează continuitatea producţiei. ai tuturor utilajelor. oprirea simultană pentru o perioadă de timp scurtă (2 ± 4 săptămâni). înlocuirea pieselor de schimb uzate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 70 . trimestre etc. executarea unor sistematizări de utilaje. astfel ca acestea să funcţioneze normal până la oprirea următoare. În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipuri de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.urmărirea şi conducerea lucrărilor este dificilă datorită proporţiilor lor. stabilită anterior (ani.

Periodicitatea opririlor se stabileşte în funcţie de amploarea lucrărilor executate şi de tipul instalaţiilor. oprirea se va planifica când se preconizează goluri de producţie sau este asigurată o rezervă de produse finite ale întreprinderii. Se întocmeşte un grafic ce este avizat de întreprindere. Se analizează împreună cu conducerea întreprinderii studiul lucrărilor pregătitoare. pentru efectuarea reparaţiei.Propunerea de grafic pentru oprire cuprinzând lucrările pregătitoare. minister. responsabilii de lucrări şi termenele de execuţie. Operaţii pregătitoare pentru executarea opririlor Eşalonarea în timp a operaţiilor pregătitoare Cu un an înaintea opririi Tipul de operaţii pregătitoare Tabelul 2 Lunar Cu o lună înaintea opririi Cu o săptămână înaintea opririi . .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII sunt: Factorii care condiţionează opririle de producţie în vederea efectuării reparaţiilor planul de producţ ie. influenţa anotimpurilor asupra procesului de producţie . . planul de aprovizionare . anuale. piese de schimb. utilităţi et c. opririle pot fi: lunare. în funcţie de durata opririi. .Stabilirea materialelor şi pieselor de schimb necesare.Stabilirea volumului de lucrări în ore/om pe diferite meserii şi maşini. ţinând seama de factorii menţionaţi. trimestriale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 71 . modul de încărcare al instalaţiilor ce furnizează energie electrică şi termică (consum de vârf 1 octombrie ² 31 martie).. O eşalonare a timpilor şi operaţiilor executate în cadrul pregătirii opririlor se dă în tabelul 2. se va ţine seama de posibilităţile de aprovizionare cu materiale. beneficiarii produselor secţiei sau întreprin derii oprite nu trebuie să aibă perturbaţii în planurile lor de producţie datorită opririi. semestriale. în cazul producţiei sezoniere. centrală. Recomandare: Pentru a realiza o corelare bună cu secţiunile de plan şi pentru asigu rarea unei opriri pentru reparaţii eficiente. planul de desfacere . aceasta se pregăteşte din timp (un an ± 6 luni). a între prinderii şi de volumul de producţie pe care îl condiţionează oprirea. cu indicarea termenelor de sosire ale acestora Analiza stadiului aprovizionării şi a lucrărilor pregătitoare în vederea opririi. Astfel.Executarea unei verificări a graficelor de lucrări şi punerea în concordanţă a acestora cu starea tehnică a instalaţiilor prin completarea unor eventuale lucrări neprevăzute impuse de modificări în timp a stării instalaţiei. la mai mulţi ani. Opririle se planifică din timp (de obicei cu un an înainte).

1 2 . executării unei lucrări de specialitate (acoperiri de protecţie. Întreprinderea: ««««««««««««. punctelor slabe din instalaţii. desen sau proiect Executant Coman dă reparaţie Termen livrare Obs. pieselor 1 2 . materialului 1 2 . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 72 . potenţialul întreprinderii privind forţa de muncă. Caracteristici.. Caracteristici. Grafic de opriri pentru anul: «««« Nr. Nr. 5 şi 6 se prezintă câteva date privind documentaţia necesară. Întreprinderea: ««««««««««««. Necesarul de piese de schimb de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei.. posibilităţilor de colaborare în vederea obţinerii de muncitori calificaţi. Nr. Acestea necesită cunoaşterea: amănunţită a stării tuturor instalaţiilor. se referă la necesarul de forţă de muncă. executării la terţi a unor lucrări pe maşini -unelte. Recomandare: În tabelele 3. lucrări de electronică sau electrice speciale etc.). 4.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările pregătitoare pentru executarea reparaţiilor în timpul opririi instalaţiilor. Secţia Tipul opririi Perioada opririi Număr de zile de oprire Observaţii Tabelul 4. Tabelul 3. cu cea mai mare frecvenţă a defecţiunilor. Denumirea crt. dimensiuni U/M Cantitatea Furnizor Comandă reparaţie Termen livrare Obs. Grafic de opriri pentru reparaţii. dimensiuni Canti . crt. Ia sculele necesare precum şi la asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii şi PSI. Întreprinderea: ««««««««««««. materiale piese de schimb. tuturor informaţiilor necesare pentru alcătuirea unui grafic realist de oprire pentru reparaţii. Necesarul de materiale de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei.. materialele şi piesele de schimb existente. Denumirea crt.MateU/M tatea rial Nr. Tabelul 5.

de comisii de SSM şi PSI. 1 2 . deficienţe în organizarea lucrărilor şi a echipelor de repar aţii. Se constată astfel greutăţile ivite pe parcurs şi se iau măsurile indicate pentru a se încadra reparaţia în termen. altele confec ţionate din materiale neadecvate). spălări de piese. Pe măsură ce lucrările sunt terminate se face o ultimă verificare de către şeful de secţie. slaba mecanizare a lucrărilor. crt. se folosesc uneori muncitorii de la instalaţiile oprite.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 6. Lucrările pot fi urmărite în urma întocmirii unui grafic reţea. În această perioadă se utilizează întreaga capacitate tehnică şi de execuţie a întreprinderii pentru a scurta durata de oprire a utilajului şi repunerea în funcţiune în condiţii de siguranţă. Denumirea meseriei Ore de lucru necesare Ore de lucru acoperite cu personalul existent Necesar suplimentar Observaţii Ore lucru Număr muncitori După terminarea lucrărilor de pregătire se va emite de către direcţie un ordin de serviciu cu indicarea zilei. Nr. Conducerea lucrărilor este încredinţat ă unui comandament a cărui activitate este sprijinită de corpuri de dispeceri pe secţii. b). în funcţie de factorii enumeraţi anterior. orei. O analiză critică a cauzelor dificultăţilor întâmpinate la oprirea anterioară. Întreprinderea: ««««««««««««. la sfârşitul fiecărei zile de lucru. În timpul perioadei de oprire pentru reparaţii. constată în general: lipsa operaţiilor pregătitoare. Orele de lucru necesare pe meserii. pentru oprirea generală a secţiei. mecanicul de secţie şi şeful de echipă. în funcţie de complexitatea şi numărul lor. Metode folosite pentru reducerea timpului de oprire. care vor fi utilizaţi la: operaţii de curăţ ire. comandamentul are sarcina să analizeze stadiul lucrărilor zilei precedente şi pregătirea lucrărilor pentru ziua următoare. organizare insuficientă a depozitelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 73 . potenţial insuficient al atelierelor de reparaţii. la montaj etc. manipulări de piese grele. a modului de oprire a secţi ilor. componenţa comandamentului şi ora de analiză a lucrului zilnic. după care se încheie procesul verbal de recepţie.. Pentru completarea echipelor de muncitori calificaţi reparatori. dotarea necorespunzătoare cu scule (lipsa unora. programul de lucru. Durata opririlor generale este în general de 2 ± 5 săptămâni. Scopul introducerii metodelor rapide de reparaţie este micşorarea duratei de staţionare a utilajului şi micşorarea costului lucrărilor de reparaţii.

Predarea utilajului în exploatare. LUCRĂRI DE REPARAŢIE Reglarea funcţionării utilajului. Demontarea. executarea reparaţiilor în două sau trei schimburi şi în zilele de repaos. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 74 . Executarea încercărilor prevăzute de condiţiile tehnice ale utilajului. a pieselor de schimb etc. Sortarea pieselor demontate. executarea reparaţiei simultan cu mai multe e chipe. Remontarea acestor piese şi asamblarea întregului utilaj. pregătirea din timp a foilor de constatare a stării utilajului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII S-a observat o reducere a timpului reparaţiilor prin luarea unor măsuri organizatorice şi tehnice cu caracter general: pregătirea locului de muncă. fără de montarea de pe fundaţie. Repararea pieselor uzate sau cu defecte. mecanizarea lucrărilor echipelor. executarea reparaţiei pe locul de instalare a utilajului.. spălarea utilajului şi a pieselor. Remedierea defectelor apărute în urma probelor. organizarea personalului ajutător. aprovizionarea şi pregătirea tuturor mijloacelor şi materiale lor necesare pentru efectuarea reparaţiilor. pregătirea proceselor tehnologice de reparaţie. pregătirea documentaţiei necesare pentru executarea lucrărilor de reparaţie.

Subansamblurile demontate se înlocuiesc cu altele reparate şi pregătite în prealabil. există un număr mare de maşini şi utilaje. subansamblul să prezinte o combinaţie de piese. au fost elaborate: toate SDV -urile necesare. în ateliere mecanice. Aceasta constă în demontarea şi montarea utilajelor pe subansamble. ce se montează direct pe agregatul respectiv. Metoda micşorează volumul de operaţii cu 30% din lucrările de reparaţie. tehnologia de montaj a subansamblelor. calitatea lucrărilor este superioară. Pe de altă parte. deoarece reparaţiile se pot executa în condiţii de deplină securitate şi igienă şi la un nivel tehnic ridicat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 75 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII METODE DE REPARAŢII Metoda reparaţiilor pe subansamble Metoda reparaţiilor la banc Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi Metoda reparaţiilor pe subansamble. Pregătirea subansamblelor se va face de către personal specializat care dispune de o tehnologie nouă şi instrumente de control de mare precizie. Aplicarea pe scară largă a acestei metode este adecvată în special la întreprinderile unde: există un mare grad de uniformitate al utilajelor şi al modelelor pieselor. desenele pieselor de schimb şi confecţionarea acestora. normativele de lucru pentru operaţiile tehnologice. Metoda necesită o ajustare a pieselor la montarea lor în subansamble precum şi Ia montarea subansamblelor în ansamblul utilajului sau instalaţiei. Recomandare: La alegerea subansamblelor care trebuie să fie pregătite se vor înde plini următoarele condiţii: subansamblul să fie format din piese componente care să nu aibă greutate prea mare care să influenţeze defavorabil condiţiile de transport şi de montare. care să permită îmbinarea cinematică cu alte subansamble şi încercarea preala bilă la banc. iar scurtarea duratei de reparaţie este posibilă cu 30 ²50% faţă de metodele obişnuite.

zile. Are o aplicabilitate limitată. existenţa mijloacelor de transport necesare efectuării operaţiei. r ² unităţi de reparaţie. spaţii şi căi de acces în halele de fabricaţie care să perm ită demontarea. iar fiecare schimb execută în mod succesiv lucrări de reparaţie. L ² numărul schimburilor de lucru. Pentru utilizarea metodei sunt necesare următoarele condiţii: existenţa unor agregate de rezervă suficiente şi de acelaşi tip. Recomandare: Metoda se poate aplica simultan cu metoda reparaţiilor pe subansamble. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 76 . manevrarea şi montarea unui agregat. Acesta constă în funcţionarea echipei de reparaţie în două sau trei schimburi. Această metodă presupune demontarea utilajului. Kn ² coeficient de îndeplinire a normelor de timp de către echipa de reparaţie. corelarea lucrărilor echipelor din schimburi cu activitatea echi pelor din atelierele de reparaţii pentru a se asigura frontul de lucru. c). N ² numărul mecanicilor din schimbul respectiv. Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi. obţinându-se scurtări mari ale duratelor de oprire. Măsuri generale. În afara metodelor enumerate anterior pentru micşorarea duratei opririlor de producţie pentru efectuarea reparaţiilor se mai pot stabili măsuri cu caracter general care derivă din formula: D = t · r / d·N·L·K n·Ke [zile lucrătoare] unde: D este durata reparaţiei.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Metoda reparaţiilor la banc. Ke ² coeficient de utilizare a timpu lui de lucru de către mecanicii de reparaţie (în general Ke = 1). organizarea unei supravegheri şi asistenţe tehnice în timpul tuturor schimburilor. Uneori este necesară completarea (pentru perioada opririi) a echipelor de reparaţie cu mun citori detaşaţi din alte unităţi. t ² norma de timp pentru executarea reparaţiei. transportul lui în atelierul de reparaţii şi montarea agregatului de rezervă. ore. cu toate că durata opririlor pentru reparaţie se reduce la timpii de montare -demontare. d ² durata schimbului de lucru. Aplicarea metodei impune: existenţa unui volum mare de reparaţii. ore.

nedemontarea utilajului de pe fundaţie . Introducerea procedeelor cele mai noi de lucrau . Mărirea numărului de schimburi de lucru pentru personalul ce execută reparaţiile. N Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 77 . cointeresarea muncitorilor care execută reparaţia. Reducerea gamei de tipuri de utilaje. aplicarea unor metode efici ente pentru descoperirea rapidă a defectelor. redu cerea lucrărilor de ajustare. Organizarea raţionaliă a muncii. instruirea muncitorilor pentru utilizarea aces tora. modificări constructive ale utilajului în vederea sim plificării reparaţiilor şi întreţinerii. pregătirea prealabilă a pieselor de schimb . În cazul când nu se găsesc resurse de forţe de munca pentru completarea numărului de schimburi se face apel la ore suplimentare retribuite corespunzător. Măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţii Mărimea asupra căreia se acţionează Notaţia Denumirea t Norma de timp pentru executarea reparaţiei Recomandări pentru ameliorarea duratei opririlor Tabelul 7 r d L Kn Ke Numărul de unităţi de reparaţie Durata schimbului Numărul de schimburi de lucru Coeficientul de îndeplinire a normelor de timp Coeficient de utilizare a timpului de lucru Numărul mecanicilor care lucrează simultan într-un schimb la repa rarea utilajului respectiv Mecanizarea lucrărilor . fără a afecta performanţele utilajului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În tabelul 7 sunt date câteva măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţie. organizarea corectă a locurilor de muncă şi asigurarea lor cu scule şi piese de schimb din timp. Mărirea numărului celor care lucrează simultan Ia repararea utilajului.

încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere. Având în vederea această grupare. în cadrul atelierului de reparaţii se vor executa tipurile de lucrări din tabelul 1. Lucrări electro tehnice. . grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk). . Exemple de lucrări .Maşini de rabotat. 13 ORGANIZAREA ATELIERELOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Atelierele de reparaţii sunt dimensionate în funcţie de mărimea întreprinderii.Cuptoare de uscare. . dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare. se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii.Sudarea pieselor avariate mai puţin importante.Polizoare. cu menţiunea că lucră rile din grupa II cuprinde în afara celor din tabel şi lucrările din grupa I. .Ciocan de forjat. Dotarea atelierului de reparaţii . .Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor.Confecţionarea bolţurilor şi a brăţă rilor din oţel rotund şi profilat. . Lucrări de reparaţie şi recomandări de utilaje Tabelul 1 Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. . remedierea defecţiunilor medii ( Rc1).Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.Revizia pieselor şi subansamblelor.Agregate de sudură. . . .Confecţionarea cuzineţilor. .Prese. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II. a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2). .Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici. Lucrări de sudură.Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric.Sudarea lanţurilor. În cadrul atelierului de reparaţie se exe cută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk. . . 78 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . L 700 ± 1500 mm.Maşini de bobinat.Prese manuale sau mecanice. grupa II cuprinde lucrările mai mari.Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. la care se adaugă cele din tabel.Agregate de metalizare.Menghine. . .Polizoare. . I Lucrări de forjare ± presare. .Maşini de găurit.Ajustarea lagărelor. de natura utilajelor şi de necesitatea zonei industriale respective (este posibil ca un atelier de reparare să servească mai multe întreprinderi aflate în aceeaşi zonă). . .Repararea utilajelor de transport şi încărcare.Remontarea motoarelor ele ctrice. . . Din punct de vedere al conţinutului lor.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Grupa

Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări electro tehnice.

Exemple de lucrări - Prelucrarea la strung a pieselor turnate din fontă, din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre, roţi de antrenare, etc.) - Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie. - Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm. - Călirea sculelor şi pieselor mici. - Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor. - Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică. - Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare. - Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. - Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. - Turnarea roţilor dinţate din fontă, a lagărelor, a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte, cupelor de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, roţi de curea, saboţilor de frână, etc. - Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate, roţi de fricţiune şi tobe mari. - Confecţionarea arborilor de dimensiuni mari. - Lucrări de alezaj complicate. - Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. - Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie. - Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. - Călirea de piese mijlocii. - Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte, a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini.

Dotarea atelierului de reparaţii - Strunguri revolver. - Strunguri Carusel mici. - Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. - Maşini de găurit. - Maşini de rectificat. - Ciocane pneumatice. - Cuptoare de încălzire pentru semifabricate. - Maşini de bobinat. - Cuptoare de uscare. - Tablou de forţă. - Maşini de alezat. - Banc de probă. - Foarfece mecanice. - Valţuri de îndreptat tablă. - Prese de îndreptat. - Agregate de sudură.

II

Lucrări de sudură. Lucrări de turnătorie

- Cuptoare normale de topire. - Cubilou pentru topirea fontei. - Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari. - Maşini mari orizontale de frezat şi alezat. - Strunguri Carusel. - Prese hidraulice de putere mare. - Ciocane de forjare. - Prese. - Nicovale. - Cuptoare pentru tratament termic.

Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.

III

Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice

- Agregate de sudură (electrică, în argon, autogenă, etc.)

Corespunzător acestor tipuri de lucrări se apreciază că în cadrul atelierului de reparaţii se pot afla următoarele activităţi ce vor fi gru pate în cadrul unor secţii: prelucrări mecanice; turnătorie; forjă şi tratamente termice; construcţii metalice şi sudură; tâmplărie; vopsitorie; reparaţii electrotehnice.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 79

Pe lingă aceste secţii, atelierul de reparaţii poate conţine secţii specializate în reparaţiile unor tipuri de utilaje de mare frecvenţă în întreprinderile re spective (de exemplu secţia reparaţii pompe, compresoare), care vor cuprinde lăcătuşi mecanici specializaţi în repararea acestora.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

În afară de suprafeţele de producţie ale atelierului de reparaţii, pe lâ ngă aceste ateliere trebuie să existe :

Suprafeţe auxiliare (depozite de piese de schimb, de piese recondiţionate, sculărie, staţie de transformare, punctul termic etc.)

Suprafeţe pentru scopuri social administrative (birouri, ateliere de proiectare piese de schimb, vestiare, duşuri, WC-uri etc.).

Amplasarea utilajelor în atelierele de reparaţii tre buie să asigure: succesiunea logică a procesului tehnologic de fabricaţie a piese lor de schimb, prin aşezarea maşinilor în ordinea operaţiilor tehnologice; organizarea raţională a locului de muncă punând în funcţie de destinaţia secţiilor, utilajele afere nte acestora; totalitatea măsurilor de sănătate şi securitate a muncii; reducerea pe cât posibil a distanţelor de transport, cât şi frecvenţa transporturilor; dimensionarea corespunzătoare a spaţiilor de reparaţie în funcţie de gabaritul utilajelor; posibilitatea de a încredinţa mai multe instalaţii sau maşini unui singur muncitor; posibilităţile de dezvoltare a atelierului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

80

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 14
ORGANIZAREA ECHIPELOR DE REPARAŢII

Unul din mijloacele pentru atingerea obiectivelor activităţii de întreţinere şi de reparaţii o constituie forţa de muncă, care este constituită în general în echipe. Acestea sunt dispuse în funcţie de structura organizatorică adoptată. În general se deosebesc: echipele care execută reparaţiile şi lucrează în cadrul atelierelor de reparaţii; echipele care întreţin utilajele şi îşi desfăşoară activitatea în secţiile de producţie. Recomandare: Ponderea personalului de întreţinere şi reparaţii în cadrul unei întreprinderi variază între 20²35% din totalul personalului utilizat pentru producţie. Aceste valori scad spre limita inferioară în cazul când o serie de operaţii de întreţinere sunt preluate de către personalul productiv sau când reparaţiile sunt efectuate de o întreprindere specializată.
a). Organizarea echipelor din atelierele de reparaţii. Echipele din atelierele de reparaţii su nt organizate pe specialităţi: mecanice, electrice, electronice, în funcţie de mărimea întreprinderii sau secţiei respective. Ele execută în general lucrările Rc1, Rc2, Rk, modificările şi îmbunătăţirile utilajelor. Totodată, în ateliere se execută producţ ia de piese de schimb, cât şi recondiţionarea pieselor de schimb uzate înainte ca acestea să intre în depozitul respectiv. În scopul executării reparaţiilor, personalul din atelier este specializat. Această specializare poate acea Ia bază două criterii: organizarea echipelor specializate pe tip de reparaţie ( Rc1, Rc2, Rk,); organizarea echipelor specializate pe tipuri de utilaje (compresoare, pompe, maşini de prelucrare prin aşchiere, maşini de prelucrat prin deformare plastică, etc.). Cele două tipuri de organizare au avantaje şi dezavan taje (tabelul 1). Comparaţie între cele două moduri de organizare ale echipelor din cadrul atelierelor de reparaţii.
Tip de organizare a echipelor AVANTAJE - Echipa se specializează într -un anumit fel de lucrări. - Asigură o succesiune raţională a lucrărilor de montare şi demontare. - Utilizează mai bine di spozitivele. - Reduce durate de pregătire a personalului. DEZAVANTAJE Cunoaşterea insuficientă a comportării utilajului în exploatare. - Scăderea răspunderii personale pentru lucrările de reparaţie executate, deoarece o funcţionare defectuoasă poate fi pusă pe seama altei echipe de reparaţii. - Lipsa unui control sistematic al utilajului în timpul exploatării.
81

Tabelul 1

Pe tip de operaţie

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Pe tip de utilaj

- Concentrarea întregii răspunderi, a tuturor felurilor de reparaţii, în mâna echipei de reparaţie specializată - Insuficienta cunoaştere a altor tipuri pentru utilajul respectiv. de utilaje. - Cunoaşterea perfectă a utilajului respectiv şi supravegherea siste matică a funcţionării utilajului.

Recomandare: În general este de preferat cel de al doilea criteriu care întăreşte răspun derea muncitorilor pentru executarea lucrărilor de reparaţii.

b). Organizarea echipelor din secţiile de pr oducţie. Echipele care întreţin utilajele în secţiile de producţie se compun din 10 ²20 oameni în funcţie de mărimea şi complexitatea secţiei şi au sarcina de a întreţine instalaţiile şi utilajele din secţiile de producţie precum şi executarea unor reparaţ ii simple. În unele întreprinderi în sarcina acestor echipe cade şi demontarea echipamentelor ce urmează să fie reparate. Echipa asigură asistenţa tehnică pe linie de întreţinere şi reparaţii în toate schimburile în care există activitate de producţie. În cadrul echipelor respective se pot adopta specializări pe tipuri de utilaje. Personalul specializat trebuie să urmărească utilajul în exploatare, să identifice eventualele perturbaţii în funcţionare şi să ia hotărâri cu privire la măsurile corespunzătoare.

Recomandare: Pentru utilajele unice, lucrările de reparaţii curente se pot executa de obicei în pauzele de prânz, iar lucrările pe ansamble de utilaj se pot executa în zilele de repaos (la utilajele cu funcţionare discontinuă) pentru a se evita întreruperile de producţie şi pentru menţinerea stării iniţiale a uti lajului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

82

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 15
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PIESE DE SCHIMB

Una dintre operaţiile pregătitoare pentru executarea reparării şi întreţinerii utilajelor se referă la activitatea de piese de schimb. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor în tr-o întreprindere, se referă la: stabilirea necesarului de piese de schimb; organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor; organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb.
a). Stabilirea necesarului de piese de schimb. Necesarul de piese de schimb trebuie să fie stab ilit cât mai aproape de nevoile reale, deoarece: subdimensionarea necesarului conduce la prelungirea duratei reparaţiilor şi deci oprirea nejustificată a producţiei; supradimensionarea necesarului atrage cheltuieli inutile şi pro voacă stocuri mari în magaziile de piese de schimb. În general, necesarul de piese de schimb depinde de durata lor de funcţionare, de producţia anuală şi de durata de folosire a maşinilor. Durata de funcţionare a pieselor este în funcţie de gradul lor de uzură. Piesa se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură critică . Este recomandabil ca piesele să aibă valori ale uzurii apropiate uzurii critice, deşi în realitate, datorită condiţiilor de exploatare neuniforme, uzura pieselor este diferită. Producătorul de utilaj are obligaţia să indice în catalogul maşinii, piesele de schimb şi duratele lor de funcţionare.

Recomandare: Atunci când nu dispunem de astfel de date din catalogul fabricantului de utilaj, se poate aplica metoda de mai jos cu următoarea struct ură; pe baza urmăririi statistice a consumului de piese şi uzurii pe o perioadă de timp mai îndelungată, se grupează piesele care au uzură critică apropiată. Piesele din aceeaşi grupă de uzură critică se vor înlocui simultan; se stabilesc duratele de funcţionare, într-un schimb, pentru fiecare grupă de piese cu aceeaşi uzură critică (tabelul 1 ). Această grupare se bazează pe două cerinţe economice şi anume: menţinerea piesei în funcţiune până la atingerea uzurii critice, iar pe de altă parte, micşorarea nu mărului de reparaţii la un utilai; se identifică cauzele care conduc la uzura pieselor, fapt ce permite înlăturarea acestora prin stabilirea unor măsuri concrete de exploatare sau de reproiectare a anumitor repere; se stabileşte necesarul de piese, ţinând seama de numărul pieselor dintr -o grupă, numărul grupelor de piese, numărul agregatelor de acelaşi tip şi numărul de schimburi în care funcţionează maşina.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 83

. d ² durata planificată. C ² consumul total al pieselor de schimb în cursul perioadei de timp n. în fiecare întreprindere este indicat să se întocmească şi să se utilizeze un nomenclator de piese de schimb. în bucăţi. de acel aşi tip. A ² numărul agregatelor de acelaşi tip pe care se montează piesele respect ive. întrep rinderile pot folosi sisteme proprii de clasificare şi codificare a produselor şi serviciilor.. economie de muncă şi alte avantaje. Necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp planificat ă (de obicei corelată cu planul de reparaţii) se stabileşte la o funcţionare într -un schimb: N = P·d / D unde: N este necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp plani ficată. se determină cu ajutorul relaţiei: D = n·A·P / C unde: D este durata de funcţionare a unei piese de schimb.. diferite de sistemul clasificării generale. sau când evidenţa proprie reclamă informaţii mai detaliate sau de altă natură.... Pentru nevoile interne.. respectiv după alte grupări decât cele din clasificarea generală.... n ² numărul de luni din perioada determinată. Nr.. Piesele care se înlocuiesc datorită avariilor nu se iau în considerare.. în bucăţi.. desen Durata de funcţionare Grupa de uzură Cauza Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Necesarul de piese de schimb se mai poate evalua prin stabilirea duratei de funcţionare pe baza datelor referitoare la consumul real de piese pe o perioadă determinată.... Astfel durata de funcţionare în luni a pieselor de schimb... în bucăţi. Datorită numărului mare şi a diversităţii pieselor de schim b.... Duratele de funcţionare şi grupele de uzură ale pieselor .. în luni... Întreprinderea«««««««.. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat. Utilajul««««««««««. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 84 . atunci când prin aceasta se realizează o mai bună utilizare a echipamentelor de calcul. în bucăţi. crt.. contract «««««««« Nr.. în bucăţi..Tabelul 1. în luni.. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat.. Piesele de schimb se codifică după un sistem care să facă posibilă identificarea şi urmărirea operativă a lor. în luni.. bucăţi Nr.. D ² durata de funcţionare a pieselor de schimb. 1 2 Piesa Nr. Secţia .......

Sistemele proprii de clasificare şi codificare vor fi insă alcătuite astfel încât să permită transpunerea uşoară a informaţiilor interne în sistemul de clasificare generală a produselor şi serviciilor. Pentru piesele de uzură recondiţionabile se organizează în atelierele de întreţinere şi reparaţii grupe de recondiţionare unde aceste piese se repară. este posibil să se adopte sistemul de schimbare la reparaţie a unui întreg subansamblu asamblat din organe de maşini ajustate în prealabil. După gradul de uzură. Atelierul de execuţie a pieselor de schimb este organizat pe grupe d e specialităţi (turnători. utilajul la care se foloseşte.). numărul desenului de execuţie. iar probabilitatea de defectare a unei grupe de piese este mare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 85 . greutatea aproximati vă şi materialul piesei. 1 şi 2). fig. stocul minim. se reco mandă o mare atenţie pieselor ce au fost utilizate.). în cadrul atelierelor de reparaţii se disting trei tipuri de piese: bune recondiţionabile. Nomenclatorul de piese de schimb trebuie să furnizeze următoarele informaţii: codul. maşini unelte etc. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII b). unde aceste piese recondiţionate se grupează în subansambl e ce se depun în magazii ca subansamble de schimb. forjă ri. unitatea producătoare. Activitatea de producere a pieselor de schimb se bazează pe colabo rarea între grupele de concepţie şi execuţie a pieselor din cadrul compartimentului de întreţinere şi reparaţii. denumirea pieselor. etc. (FD 7. durata de reparaţie este mai lungă decât diferenţa de timp între demontarea şi montarea subansamblului. siguranţa în funcţionare şi durata de oprire minimă sunt hotărâtoare pentru rolul utilajului respectiv. nerecuperabile. există suprafeţe de înmagazinare pentru aceste subansamble. prelucrări mecanice. se controlează şi se reintroduc în circuitul pieselor de schimb degrevând în acest fel importante capacităţi de producţie în atelierele de realizare ale pieselor de schimb. numărul de piese în funcţiune şi norma de consum pe an. Recomandare: Pentru utilaje care condiţionează procesul de producţie în mod impor tant. În afara pieselor de schimb care sunt confecţionate în atelier. preţul unitar şi echivalent. Această metoda se poate folosi cu succes acolo unde: există un număr mare de utilaje de acelaşi tip (pompe. Organizarea producerii de piese de schimb şi a aprovizionării lor.

după nomenclatorul pieselor de schimb. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 86 . se stabileşte cantitatea de piese care trebu ie să fie depozitată. Atât piesele confecţionate în atelierele propr ii. cât şi pentru aprovizionarea unor materiale cu specific pentru acti vitatea de întreţinere şi reparaţie.) Pentru aprovizionarea lor. se utilizează un compartiment de aprovizionare a pieselor de schimb. în bucă ţi. Maxim Nmax = (3«4)L Recomandare: Piesele a căror durată de serviciu este mult mai m are decât perioada de funcţionare între două reparaţii curente succesive şi egală cu. Stocul minim şi maxim de piese de schimb. Compartimentul de aprovizionare are următoarele sarcini: întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu pies e de schimb din ţară şi import. Organizarea depozitului de piese de schimb. urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. Dimensionarea depozitelor de piese de schimb se face pe baza stocu rilor necesare. Tabelul 2 Stocul Minim Formula de calcul Nmin = T·L Observaţii T ± Durata ciclului de producţie corespunzătoare confecţionări i lotului pieselor de schimb (inclusiv perioada de timp necesară pentru efectuarea tuturor formalităţilor în legătură cu lansarea comenzii şi introducerea ei în plan). Aceste stocuri se calculează conform tabelului 2. aprovizionarea pieselor de schimb prin stabil irea de contracte cu furnizorii (întreprinderi sau organe de comerţ). Pentru fiecare reper. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare.5 ± 2 ani nu se recomandă să fie ţinute în magazie în stocuri minime. c). organe de asamblare etc. L ± necesarul lunar de piese de schimb ce corespunde consumului mediu. 1. în luni.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII De multe ori printre piesele de schimb figurează poziţii ce se găsesc în comerţ (rulmenţi. Se stabilesc două stocuri: stoc minim la atingerea căruia se ştie când trebuie să fie lansată comanda către executant pentru un nou Iot de piese de schimb şi stocul maxim care reprezintă limita superioară a cantităţii de piese ce se admite a fi în stoc. cât şi cele aprovizio nate din afară se păstrează în depozite. Mărimea acestui compartiment poate varia în funcţie de mărimea întreprinderii de la 1 ± 3 oameni.

cu piese de schimb din prima grupă a echipelor de întreţinere şi reparaţii se procedează în felul următor: pentru fiecare piesă se stabilesc stocurile minime. care se află de obicei în stoc timp mai îndelungat. constă în faptul că în siste mul cu stoc intermediar. în funcţie de condiţiile existente în secţii. rafturi etc. Pentru piesele de schimb din grupele a doua şi a treia. situaţia pieselor de schimb care nu s -au mişcat un număr mare de luni. se poate asigura centralizat la o întreprindere: variaţia stocului de piese de schimb la secţiile unităţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 87 . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În afara pieselor şi subansamblelor finite. piese de întrebuinţare mai rară. Pentru a realiza o aprovizionare ritmică. Deosebirea între primul sistem şi cel de al doilea.Piesele de schimb din comerţ şi piesele utilizate în cantităţi mari (rulmenţi. garnituri) trebuie să se găsească în magazii în cantităţi mai mari care se vor corecta în primele luni de folosire. Recomandare: La piesele din grupa a doua şi a treia. cabluri. în funcţie de gradul lor de utilizare: piese cu întrebuinţare mare şi consum regulat. se lansează comanda la atingerea stocului minim. Distribuirea rapidă a materialelor şi a pieselor de schimb se realizează. piese utilizate în caz de avarii. Piesele foarte grele se vor depozita în apropierea utilajelor respective. în dep ozitele de piese de schimb mai sunt stocate şi diferite materiale care sunt semifabricate pentru producţia de piese de schimb. date referitoare la variaţia producţiei de piese de schimb la unităţile de fabricaţie. Piesele de schimb din depozite se vor împărţi în trei grupe. o reperare a amplasamentelor. în funcţie de experienţa acumulată. palete. Prin trecerea pe calculator a supravegherii pieselor de schimb. pe ba za observaţiilor experimentale. lăzi. dispozitive şi scule utilizate în confecţionarea pieselor de schimb. Primul sistem se utilizează pentru piesele de schimb a căror lipsă este absolut inadmisibilă. maxime şi intermediare. reducerea la minim a operaţiilor de manipulare etc. Pentru aceasta depozitele vor fi dotate cu inventarul necesar î nmagazinării pieselor de schimb (stelaje. utilizarea în bune condiţii a suprafeţei de depozitare. dacă se adoptă: un plan de aranjare. la atingerea stocului intermediar se lansează comandă pentru executarea unui nou lot de piese de schimb. stocurile se pot modifica prin scăderi uşoare. curele.) şi echipamente de evidenţă computerizată. stocul minim este o rezervă care se utilizează numai în cazuri accidentale.

toate piesele de schimb trebuie să fie conservate şi prot ejate împotriva coroziunii. să se facă uşor . piesele trebuie spălate şi unse din nou. comandat de calculator.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Pentru o mai bună organizare a depozitelor se va avea în vedere. şuruburi conducătoare). În cele ce urmează se dă un exemplu de sistem de legături ale depo zitului de piese de rezervă. care se vor depozita separat în stelaje speciale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 88 . depozitarea se va face astfel ca accesul la piesele de schimb ce se folosesc mai des. Sistem de legături ale depo zitului de piese de schimb. evidenţa organizată la depozitele de piese de schimb trebuie să permită: evidenţierea stocurilor şi a circulaţiei pieselor de schimb. depozitarea pieselor de schimb pe grupe de maşini (cu excepţia pieselor lungi: axe. iar piesele mai uşoare în partea de sus. piesele recondiţionate vor fi introduse în magazie numai după ce vor fi controlate sau încercate. Pe măsura uscării unsorii de conservare sau a murdăririi. piesele grele se vor depozita în partea de jos a stelajelor. depozitarea pieselor uzate nu trebuie să se facă în aceeaşi magazie pentru a nu da naştere la confuzii care să provoace grave avarii în func ţionare.

Acestea se constituie în unităţi specializate în întreţinerea şi repararea utilajelor. urmărind ca activităţile specifice fiecărei întreprinderi în parte să fie executate de unităţi propriii auxiliare şi de servire. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. O întreprindere de producţie pentru a funcţiona în mod ritmic şi cu eficienţă economică ridicată. pentru producerea şi distribuirea diferitelor SDV -uri necesare procesului de producţie de bază. pentru alte lucrări. Repararea şi întreţinerea în continuare a maşinilor. Definiţie: Reparaţia este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor. sau pentru asigurarea proceselor de transport şi depozitare. Se creează posibilitatea ca activităţile auxiliare şi de servire specializate să execute lucrări standard pentru mai multe unităţi economice. măresc perioada dintre reparaţii şi reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora. un număr mare de muncitori calificaţi. la lucr ările de reparaţii participă un numeros personal muncitor cu înaltă calificare. Depistarea din timp şi eliminarea cauzelor care provoacă ieşirea prematură din uz a organelor de maşini au rezultate economice importante: micşorează opririle neproductive. IMPORTANT În prezent se conturează tot mai mult tendinţa existenţei unui proces mixt de asigurare a întreprinderilor cu activităţi auxiliare şi de servire de către întreprinderi specializate în realizarea acestor activităţi. pentru producerea ş i distribuirea diferitelor feluri de energie. necesită existenţa alături de unităţile de producţie de bază a unui ansamblu de unităţi de producţie auxiliare şi de servire. prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea totală sau parţială a acelor componente care au o durată mică de funcţionare în comparaţie cu altele. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 89 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 16 IMPORTANŢA REPARĂRII MAŞINILOR. eliberând. paralel cu asigurarea acestora de către unităţi proprii ale întreprinde rii. utilajelor şi instalaţiilor necesită cheltuieli importante. în plus. Pentru desfăşurarea coerentă a acestor activităţi este nevoie să existe o repartizare judicioasă a volumului şi felului activităţilor realizate de fiecare unitate în parte.

În cazul rostogolirii. d). datorită abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor în frecare. În aceste condiţii funcţionează majoritatea organelor de maşini. suprafeţele se distrug. în cazul unei durităţi insuficiente a materialului şi al unor presiuni mari. precum şi din cauza aşazisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 90 . 1. are loc în acelaşi timp şi strivirea. care se produce atât în procesul de frecare cât şi în cazul lipsei unei mişcări relative. Organele maşinilor. cu filet. rezistenţa şi rigiditatea insuficientă a pieselor şi montarea sau reglarea incorectă a maşinii. utilajelor şi in stalaţiilor pot fi distruse şi scoase din uz datorită cauzelor arătate mai sus. reazeme etc. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. rulmenţii etc. Acest fapt este caracteristic pentru îmbinările cu pană. şuruburilor conducătoare. c). caracteristică angrenajelor (fig. iar în unele cazuri şi din cauza strivirii. din cauza coroziunii sau din alte cauze. alegerea incorectă a jocurilor şi a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor. În cazul mişcării de rotaţie (fig. cu caneluri. se observă exfolierea particulelor de metal datorită oboselii straturilor superficiale.) fiind supus în acest fel unei uzări abrazive intense. etc. utilajelor şi instalaţiilor au suprafeţe active insuficient protejate (ghidajele batiurilor. utilajului sau instalaţiei. sau rectilinii alternative (fig. utilaje şi instalaţii: lagărele cu alunecare. pentru ştifturile cilindrice. 1. e).Multe piese importante ale maşinilor. a şi b). Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale şi a unui tratament termic care nu corespund condiţiilor de exploatare a pieselor. alegerea necorespunzătoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafeţele în frecare. utilizarea unei metode neraţionale de îmbinare a pieselor. cărucioarele. 1. În cazul interacţiunii suprafeţelor în contact fără deplasare relativă (fig. f). distrugerea suprafeţelor are loc mai ales datorită uzării şi strivirii. 1. Adeseori. Dintre piesele care sunt distruse în urma oboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare. cât şi unor defecte constructive sau reparaţiilor defectuoase. meselor etc. bucş ele. mesele. de obicei. Schema celor mai caracteristice interacţiuni dintre două suprafeţe. metalul se distruge datorită uzării şi oboselii stratului superficial. distrugerea suprafeţelor începe în urma strivirii lor. 1. Cele mai caracteristice aspecte ale interacţiunii dintre două suprafeţe în contact sunt reprezentate în figura 1. 1. ca urmare a strivirii. discurile cuplajelor de fricţiune şi ale frânelor. În cazul rulării fără alunecare (fig. batiurile.

etc. de blocare şi a limitatoarelor de cursă. Stabilirea tehnologiei lucrărilor de reparaţii. depinde de durata de serviciu a pieselor princip ale ale acestora. utilajelor şi instalaţiilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 91 . utilajelor şi instalaţiilor. Aceasta se referă în primul rând la piesele principale ca: batiuri. Gruparea utilajelor care urmează a fi reparate pe grupe de acelaşi fel. modernizarea subansamblurilor. care serveşte drept criteriu pentru declasarea pieselor. Durata perioadele dintre reparaţii. mese. mărirea rezistenţei la uzare a pie selor. Întocmirea desenelor care vor sta la baza executării pieselor de schimb. Creşterea duratei de serviciu a pieselor maşinilor. Activitatea de reparare a utilajelor este precedată de o serie de activităţi pregătitoare. se recomandă aprovizionarea din timp a acestora. felul şi starea funcţională a utilajelor care urmează a fi reparate. Durata de serviciu a pieselor este determinată de mărimea uzurii limită. controlul uzării principalelor îmbinări. în cazul în care acestea nu se execută în cadrul întreprinderii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prevenirea ruperii diverselor piese depinde. în cadrul acestei activităţi se stabileşte felul operaţiilor care se vor executa cu ocazia efectuării activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. arbori principali etc. mecanismelor. de starea sistemelor de siguranţă. de care depind precizia şi calitatea execuţiei. în mare mă sură. dintre care mai importante sunt următoarele: Inventarierea utilajelor se efectuează în scopul de a stabili numărul. în condiţii normale de exploatare maşinilor. atunci când acestea se execută în cadrul întreprinderii. utilajelor şi instalaţiilor se realizează şi prin perfecţionarea metodelor de reparare. Obţinerea unei producţii de o bună calitate este condiţia obligatorie pentru stabilirea mărimii uzurii limit ă a organelor componente ale maşinilor.

După acest criteriu pot fi de patru tipuri: DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE DE MONTAJ DE EXPLOATARE Defectele de concepţie sunt greu de descoperit şi necesită cunoaşterea bazelor teoretice care au stat la baza construcţiei respective. la maşinile de tip constructiv recent. în general. În atelierele slab dotate cu utilaje. cu SDV -uri necorespunzătoare şi personal insuficient calificat se produc frecvent asemenea defecte. Tipuri de defecte. care trebuie să pună Ädiagnosticul" utilajului sau organului de maşină defect. Defecţiunile pot fi împărţite du pă diferite criterii însă cel mai important este acela al provenienţei defectului. apelându -se în general la cercetători sau cadre didactice din învăţământul su perior. 1. Defectele de concepţie apar. în vede rea înlăturării cauzei care la produs. 17 DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR La apariţia unui defect se pune problema caracterizării defectului din punct de vedere al provenienţei acestuia. Această caracterizare cade în sarcina maistrului sau inginerului de întreţinere. Defectele de execuţie apar în urma neglijării condiţiilor tehnice prescrise şi a nerespectării disciplinei tehnologice în timpul fabricaţiei. Aceste cunoştinţe permit efectuarea unor calcule de control şi comparative. la care nu există documentaţie pentru rezolvarea teoretică a problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale pe baza cărora a fost conceput utilajul sunt insuficiente. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 92 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR.

Principalele cauze ale defectelor. Suprasolicitări mecanice.presiuni locale. Defectele de montaj apar datorită intervenţiilor manuale. care poate corecta anumite defecte în timpul execuţiei.eroziune (abraziune. .reglare greşită a sistemului de ungere. . De execuţie Prelucrare incorectă. Modificarea macrogeometriei Uzuri ale suprafeţelor de alunecare.cantitate şi calitate necorespunzătoare de lubrifiant.răcire insuficientă.deteriorări ale suprafeţelor.curăţiri necorespunzătoare. . . Aceste defecte depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea montatorului.ambalare necorespunzătoare.depăşiri de turaţii şi sarcini nominale. etc. Tabelul 1 Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Construcţie neadecvată De concepţie Alegerea necorespunzătoare a materialului Ungere necorespunzătoare. . . Tehnologie necorespunzătoare. oboseală.sudură şi tratament neadecvat. utilajelor şi instalaţiilor. De montaj Aşezare greşită a pieselor. Depozitarea pieselor necorespunzătoare. gripare). . .tehnologie de turnare necorespunzătoare. . dar totodată poate provoca şi deranjamente. . . . . .greşeli mecanice.rezistenţă mică (întindere. .duritate necorespunzătoare. . Cauzele defectelor utilajelor şi instalaţiilor. .grosime neuniformă a pereţilor.).rezolvare teoretică greşită. circulaţii). . rupere. Ungere necorespunzătoare. . De exploatare Suprasolicitări termice.rugozitate necorespunzătoare. . .sistem de ungere necorespunzător. . . electrochimică). . Deteriorarea suprafeţelor funcţionale.coroziune (chimică.necoaxialitate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 93 .grosimi necorespunzătoare. . . . . Manipulări necorespunzătoare.modificări de jocuri.). . .jocuri necorespunzătoare.evacuări insuficiente de căldură. . . conicit ate.rigiditate sau elasticitate necorespunzătoare. compresiune.cavitaţie (prin şocuri. . etc.demontări şi montări defectuase.proprietăţi specifice. greu controlabile. . cavitaţie.filtrare necorespunzătoare.protejare insuficientă. . . precum şi exemplificări sunt prezentate sugestiv în tabelul 1.zgârieri ale suprafeţelor. . coroziune. Tipul defectului Cauze Calculul necorespunzător Exemple de defecte curente .vibraţii.procedeu de ungere neadecvat.raport necorespunzător între cotele de gabarit.rotunjiri de muchii.tip de lubrifiant greşit ales.ipoteze greşite.defecte de formă (ovalitate.procedeu necorespunzător. în timpul montajului. .

încât să fie necesar un minim de cheltuieli pentru întreţinere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 94 . De aceea. Vibraţiile pot fi o consecinţă a echilibrării incomplete a pieselor rotative sau a apariţiei oscilaţiilor autoexcitante a căror frecvenţă nu corespunde cu frecvenţa turaţ iei de regim şi a căror intensitate este foarte mare. metodele de analizare a maşinilor şi aparatelor. Pe de altă parte. paralel cu suprafaţa acestuia.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avari ilor şi influenţează hotărâtor siguranţa în funcţionare a utilajului. sunt deosebit de importante pentru coordo natorul activităţii de întreţinere. în timpul planificat pentru durabilitatea maşinii. iar în cazul ideal chiar nici o cheltuială. Odată cu creşterea vibraţiilor un defect minor este pe cale să devină un deranjament. măsurile constructive pentru a pune maşinile şi aparatele în stare de funcţionare şi de siguranţă în serviciu. În mod normal proiectarea trebuie să satisfacă cerinţele întreţinerii urmând să ţină seama de: măsurile constructive care sunt necesare pentru a proiecta şi construi maşini care într-o anumită perioadă de utilizare să aibă minimum de uzură fizică. vibraţiile şi deranjamentele provocate de oboseala materialului. proiectanţii de ut ilaje trebuie să se consulte cu personalul de întreţinere pentru a micşora cheltuielile de întreţinere a utilajelor şi a prevedea eventualele posibilităţi de defectare. subansamble sau chiar dispozitive care trebuie să satisfacă necesităţile producţiei întreprinderii. ţinând seama de întreţinerea lor şi pentru lămu rirea cauzelor avariilor la utilaje. Este normal ca o maşină să vibreze. 2. v ibraţiile sunt considerate ca un instrument util de diagnosticare a stării maşinilor. Prevederea defecţiunilor utilaj ului din activitatea de proiectare. proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel d e condiţii. ca urmare a suprasolicitărilor de orice fel. Dintre cauzele enumerate anterior. Apariţia deranjamentelor datorită oboselii în urma suprasolicitărilor poate avea două variante: apariţia unor fisuri perpendiculare pe suprafaţa de lucru care se propagă în direcţii neregulate la supr afaţă: propagarea fisurilor în grosimea peretelui piesei. Compartimentul de întreţinere este pus în situaţia de a proiecta piese de schimb. La alegerea. de timp pentru întreţinere şi de cheltuieli de întreţinere. Fisurile sunt lărgite şi transformate în crăpături de uleiul care pătrunde în ele şi care dă un efect de pană. referitor la carac teristicile producţiei. vibraţiile fiind rezultatul unor defecte minore datorate materialului şi fabricaţiei.

accesibilitatea bună la locurile de lubrifiere. marcarea pieselor constructive. trebuie să se urmărească câteva elemente practice legate de facilitatea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii: dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie să fie făcută astfel ca durabilitatea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 95 . în funcţie de schema constructivă. prevederea unor deschideri şi capace care să dea o bună vizibilitate şi să nu necesite scule speciale pentru intervenţii. utilizarea de preferinţă a organelor de maşină identice decât a celor diferenţiate. folosirea de lagăre. fluxul corect de agent de răcire..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Când se studiază un proiect al unui nou aparat sau utilaj. cum sunt cuplajele de alunecare. accesibilitate bună la toate piesele în scopul descoperirii defectelor. lor să fie aproximativ egală sau un multiplu al durabilităţii celei ma i mici. durabilitatea pieselor plasate în locuri mai greu accesibile trebuie să fie mai mare ca a pieselor mai uşor de înlocuit. ghidaje etc. prevederea unor dispozitive de siguranţă încorporate. materialele utilizate în construcţia utilajului trebuie să realizeze un echilibru între costul acestuia şi cheltuielile de întreţinem şi exploatare. ştifturile forfecabile. prafului. darea formei adecvate organelor de maşină astfel ca acestea să fie ferite de murdărire. întreţinerea şi prevederea pieselor de schimb. piesele electrice să fie plasate în spaţii separate şi protejate contra vibraţiilor. Aceasta uşurează alcătuirea ciclurilor de repa raţii.. sistemul de ungere adoptat să permită o întreţinere uşoară. demontării şi montării pieselor. numărul cât mai mic de locuri de gresare. sistemele hidraulice să fie echipate cu clapete de verificare în toate locurile unde sunt necesare verificări pentru a constata existenţa defecţiunilor. care nu cer supraveghere şi au posibilităţi simple de control. pulverizării uleiului etc. ale sistemelor hidraulice şi electrice uşurează descoperirea defectărilor. disjunctoarele de protecţie. organe de înzăvorâre etc.

lanţuri. sensul de rotaţie şi starea motorului. a). organele consumatoare de energie funcţio nează.. jocurile la rulmenţi. 3.) se verifică: modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie. existenţa gripărilor. ventile etc. etanşeitatea conductelor şi furtunelor. modul de funcţionare al cuplajului. pompă. cuplaje. transmisia energiei este asigurată.1. angrenajelor. reguli ce pot servi ca ghid pentru alcătuirea unor instrucţiuni proprii pentru utilajul sau grupa de utilaje respectivă. sistemul de conducte hidraulice şi pistonul pentru a constata dacă nu există aer în sistem. Defecţiuni Ia utilaje. funcţionarea sistemului de ungere şi lubrifiantul. starea garniturilor. soluţiilor constructive adoptate şi condiţiilor de funcţionare deosebite. pe lângă motor electric. sensul corespunzător al rotaţiei. cuplajelor etc. Elaborarea unor procedee cu valabilitate generală. angrenaje etc. se verifică: mişcarea de rotaţie. temperatura rulmenţilor arborelui principal. ventilele de reglare. Se va urmări dacă: sursa de energie funcţionează. Dacă transmisia se face prin curea. îmbinările. Descoperirea defecţiunilor şi stabilirea cauzelor acestora. angrenajelor. se verifică: starea curelelor. funcţionarea ventilelor. funcţionarea ventilelor de reglaj. Dacă sursa de energie este în general un motor electric se urmăreşte: funcţionarea motorului (zgomote suspecte. De aceea ne vom limita la indicarea câtorva reguli simple în căutarea defecţiunilor. siguranţele. Dacă consumatorul de energie conţine elemente hidraulice se verifică: modul de circulaţie al uleiului până la pistoane.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. indicii că merge în două faze). Dacă consumatorul de energie nu conţine elemente hidraulice. Dacă transmisia energiei este asigurată de instalaţii hidraulice (conducte. c). starea filtrelor. ambreiajelor. turaţia corespunzătoare. ungerea ghidajelor. rulmenţii şi fusurile arborilor. b). scăpările în sistem. echilibrarea maşinii. sisteme de reducere a presiunii şi de siguranţă. Dacă sursa de energie este constituită. supapelor ventilelor. existenţa unor zgomote anormale şi vibraţii. furtune. de determinare a cauzelor defecţiunilor nu este posibilă datorită diversităţii utilajelor.. din cuplaj. se urmăreşte: presiunea şi debitul fluidul ui. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 96 .

controlul fiecărei conducte. In vederea depistării eventualelor modificări care au survenit după montarea utilajului. Studierea şi completarea instrucţiunilor de întreţinere şi funcţio nare a utilajelor ce conţin lagăre în vederea prevenirii eventualelor defecţiuni. sunt hotărâtoare pentru siguranţa în funcţionarea maşinilor. Iniţial se examinează sursa de energie şi nu se demontează o parte din sistem fără a şti motivul precis pentru care o demontăm (evi tam astfel deteriorările în timpul intervenţiei). În unele cazuri. a frecvenţei defecţiunii.. Răspunsurile la aceste întrebări vor trebui interpretate critic de către personal cu experienţă. În cele ce urmează se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defecţiuni apărute la lagăre dar se poate generaliza la diferite organe de maşini. a condiţiilor de exploatare în care s-a produs avaria. controlul corespondenţei schemei de ungere cu situaţia de pe utilaj. Cercetarea aspectelor avariei. încălzire etc.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: este necesar să se urmărească energia de la sursă la elementele care consumă şi să se descopere unde este întrerupt lanţul cinematic. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 97 .). relativ simple.). Controlul stării sistemului de ungere şi a modului său de funcţionare prin: verificarea critică a schemei de ungere. precum şi a sistemelor care trebuie să semnalizeze defectarea lagărului sau modificarea condiţiilor de funcţionare ale acestuia. la circuitele electrice este necesar să se lucreze cu schema în faţă. Un astfel de exemplu îl constituie lagărele de alunecare radiale şi axiale. Electricianul trebuie să raţioneze logic şi să aplice o metodă care să -i permită să divizeze un sistem în numeroase circuite şi să verifice pe fiecare din ele în mod corect. Avarierea lor poate apărea şi la utilaje noi sau după reparaţie şi perturbă considerabil procesul de producţie. se poate verifica partea electrică simulând mişcările mecanice (rotiri manuale etc. verificarea tuturor îmbinărilor. 3. când este posibil ca să funcţioneze maşina fără să se pună în mişcare motorul. zgomote. a supapelo r. Determinarea stării pieselor din apropierea lagărului propriu -zis (arbore etc. dispozitivelor de dezaerare etc. Se procedează în felul următor: Constatarea stării maşinii înainte de apariţia defecţiunii.).2. prin întrebări adresate salariaţilor care exploatează utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defecţiunea (trepidaţii. Defecţiuni la organe de maşini. organe de maşini. a faptului că deranjamentul sa produs după un număr de reparaţii şi ore de funcţionare.

se indică numărul de ore necesar reparaţiilor. reparaţiilor necesare fiecărei maşini. poate. Această activitate presupune rezolvarea a două probleme: determinarea datelor calendaristic e la care va avea loc fiecare intervenţie tehnică asupra utilajului considerat. În normative sunt prevăzute pentru fiecare maşină. Reparaţiile accidentale nu se includ în planul de reparaţii întrucât orice accident este un fenomen ocazional. subgrupei şi a tipului de fond fix. utilaj şi instalaţie în parte codul de clasificare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 98 . varia de la o reparaţie la alta şi de la o societate comercială la alta. Pentru executarea reparaţiilor prin sistemul de reparaţii preventiv planificat întreprinderile de producţie industrială întocmesc un plan de reparaţii. ultima reparaţie executată. numărul de schimbări. denumirea categoriei grupei. ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare). în funcţie de posibilităţile şi pregătirea reparaţiei de care dispune unit atea deţinătoare. utilaj sau instalaţie pe această perioadă formează: Planul anual de reparaţii IMPORTANT La întocmirea planului. anual de reparaţii se ţine seama de: starea tehnică a utilajului rezultată din constatările făcute cu ocazia ultimului control planificat. costul în procente al reparaţiilor din valoarea de înlocuire (exemplificări în tabelul 14). Planul anual este apoi transpus în graficul anual în care cuprinde toate reparaţiile maşinilor. utilajul sau instalaţia. Reparaţiile se planifică pentru o perioadă de un an calendaristic. costul şi intervalul în care se fac reparaţiile. întocmirea structurii ciclului de reparaţii a unui utilaj. nu mărul de schimburi. condiţiile de exploatare. Timpul de staţionare în reparaţie (zile lucrătoare) pe fel de operaţii este orientativ. categoria şi durată . durata de serviciu normată (ani/mii ore). în serie sau în masă) şi precizia cerută. precum şi termenele de începere şi de terminare a acestor reparaţii. 18 PLANIFICAREA REPARĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. Pe baza planificării cuprinse în p lanul anual se elaborează planurile lunare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. propunerile secţiilor şi sectoarelor care exploatează maşina. De asemenea. iar stabilirea. utilajelor şi instalaţiilor într -un an. timpul de staţionare în reparaţii. întâmplător. felul producţiei (de unicate.

între două reparaţii capitale. ţinân d cont de numărul intervenţiilor de acelaşi fel şi de duratele de timp dintre acestea. în care: Rk este intervenţia pentru reparaţia capitală. în general. în funcţie de tipul producţiei. în ore lucrate. Porn ind de la faptul că orice intervenţie de grad superior le conţine pe toate celelalte inferioare ei. Ciclul de reparaţii. inclusiv durata uneia dintre ele. Rt este intervenţia pentru revizia tehnică. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină. până la prima reparaţie capitală. Pentru a întocmi o structură a unui ciclu de reparaţii este nevoie să se stabilească mai întâi numărul de intervenţii de acelaşi fel. 1. relaţia de calcul a numărului de intervenţii de acelaşi fel se determină cu relaţia: Nit = Dcr / dit ± Nit · dit / dit în care: Dcr reprezintă durata ciclului de reparaţii. sau. Fig. de obicei ultima. Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare. 6 -12 reparaţii curente de gradul 1 şi 27 -72 revizii tehnice. un ciclul de reparaţii cuprinde o reparaţie capitală. 1). Odată stabilit numărul de intervenţii tehnice de acelaşi fel se poate trece la întocmirea structurii ciclului de reparaţii (fig. Nit reprezintă numărul intervenţiilor de acelaşi fel. dit reprezintă durata de timp între două intervenţii de acelaşi fel. Rc2 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad II.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 99 . Rc1 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad I. 2 -3 reparaţii curente de gradul 2. pentru maşina.

în zile calendaristice. în ore. H ± timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive. ns ± numărul de schimburi. Relaţia după care se determină durata ciclului de reparaţii este următoarea: Dcr = (TRK / Ds · Ns + tsi · ni)· Kcld în care: TRK este timpul de funcţionare al utilajului între două reparaţii capitale. Acest interval de timp se determină în zile calendaristice după următoarea relaţie: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII T = (H·n / Ds · Ns + tsi )· Kcld în care: T este intervalul de timp. în zilele lucrătoare. în ore. se determină intervalul de timp. Planul de reparaţii se întocmeşte pentru fiecare utilaj în parte. ± celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii ca şi în relaţia precedentă.Pentru întocmirea planului de reparaţii este necesar să se determine durata ciclului de reparaţii în zile calendaristice. Kcld este coeficientul de transformare din zile efective în zile calendaristice. de la ultima intervenţie din anul precedent până la o anumită intervenţie din intervalul precedent. relaţia: Durata de execuţie a unei reparaţii exprimată în zile calendaristice este dată de D = tn / Nm·ds·ns·K în care: tn este timpul normat. în zile. ni este numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii. exprimat în ore. începând cu ziua când a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. K ± coeficientul planificat de îndeplinire a normelor. ds ± durata unui schimb. Pentru fiecare intervenţie tehnică care urmează a fi executată pentru anul pentru care se întocm eşte planul de reparaţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 100 . ţinând cont de data calendaristică la care a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. tsi este timpul maxim admis de staţionare în fiecare intervenţie tehnică. Nm ± numărul de muncitori din formaţia de lucru care ex ecută intervenţia tehnică. pentru executarea unei anumite intervenţii la un anumit utilaj. exprimată în ore. Ns este numărul de schimburi. Ds este durata unui schimb de lucru. tsi ± timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii.

Până la prima reparaţie capitală. o atenţie deosebită trebuie acordată stocurilor de piese de schimb. se va acorda atenţie respectării graficelor de realizare a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor curente. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. Ciclul de reparaţii pentru un strung revolver. strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig. Relaţia care stabileşte mărimea stocului de piese de schimb este următoarea: Sps = Df · Cmz / Nz în care: Df este durata ciclului de fabricare a pieselor de schimb sau de aducere a lor de la furnizor. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. între acestea.Împreună cu desfăşurarea acestor activităţi.023. Pe toată durata de serviciu. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 101 . 2). şi de la ultima reparaţie capitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. necesare bunei desfăşurări a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor. 0 cu o durată de serv iciu normată de 120 000 de ore este prezentat în figura 2. Nz ± numărul de zile lucrătoare din cadrul unei luni. cu precizarea necesarului de piese de schimb. Odată cu aceasta. În vederea îmbunătăţirii activităţii de organ izare a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor se recomandă nominalizarea prin planurile anuale a tuturor reparaţiilor capitale necesare. conform normativelor ( FT 1). Un exemplu practic de stabilire a ciclului de reparaţii pentru un strung revolver codificat în normative 405. a executantului şi a termenelor de realizare a acestora. 2. Cmz ± consumul mediu zilnic de piese de schimb pentru activitatea de reparaţii.

neeconomice asupra producţiei. 19 SISTEME DE ORGANIZARE A REPARĂRII Pentru a se evita uzura excesivă a utilajelor şi a preveni ieşirea accidentală din funcţiune a acestora.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. După acest sistem. deci neplanificat. determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparaţiilor. au fost elaborate sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor.5²2 ori faţă de cheltuielile în sistemul de reparaţii preventiv planificate. creşterea cheltuielilor de rep araţii de 1. Pornind de la aceste cerinţe. variaţii însemnate în capacitatea de lucra a utilajelor. au fost elaborate mai multe sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor: SISTEME DE REPARAŢII DUPĂ NECESITATE PE BAZA CONSTATĂRILOR CU PLANIFICARE RIGIDĂ PREVENTIV PLANIFICAT Sistemul de reparaţii executate după necesitate este cel mai simplu sistem de organizare a reparaţiilor. reducerea duratei de serviciu a utilajului şi volum sporit de reparaţii. maşina. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 102 . stabilirea din timp a felului reparaţiilor ce trebuie efectuate şi a duratei de execuţie. şi numai din cauza uzării avansate a pieselor. datorită uzurii sporite a organelor de maşini. utilajelor şi a forţei de muncă necesare. ale căror obiective principale sunt: cunoaşterea datei calendaristice a scoaterii din funcţiune a utilajului pentru reparaţii. în vederea pregătirii materialelor. DEZAVANTAJE necunoaşterea datei de scoatere din funcţ ie a utilajului care poate avea şi caracter de avarie cu consecinţe grave. utilajul sau instalaţia se repară atunci când nu mai pot fi menţinute în exploatare.

precum şi conţinutul acestora. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 103 . precum şi repararea sau înlocuirea pieselor şi organelor componente la terme nele stabilite. piesă sau element în parte se determină duratele de funcţionare corespunzătoare între două reparaţii exprimate în număr de ore de funcţionare. Sistemul de reparaţii pe bază de constatări este sistemul prin care. utilajului şi a instalaţiei. precum şi de dinamica şi specificul întreprinderilor. piesele şi elementele maşinilor. În urma constatărilor efectuate. Aceste durate de funcţionare sunt folosite pentru stabilirea terme nelor la care maşina. felul reparaţiilor ce trebuiesc executate. volumul şi termenele reparaţiei planificate depind de starea maşin ii. pe baza căreia se va stabili starea lor de funcţionare. La acest sistem de reparaţii. Acest sistem constă în stabilirea datelor de oprire a utilaj elor pentru intrarea în reparaţii. Sistemul de reparaţii preventiv-planificat se bazează pe determinarea cât mai exactă a variaţiei uzărilor în timp. data intrării în reparaţie a utilajului. fişe ce va conţine informaţii despre: felul defecţiunilor constatate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Acest sistem este considerat învechit şi neeconomic nu se mai recomandă să fie aplicat. independent de starea lor tehnică. în urma unei supravegheri atente a modului de funcţionare a utilajelor de către personal specializat. utilajelor şi instalaţiilor. se stabileşte şi termenul la care se face revizia următoare. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă prevede scoaterea obligatorie a maşinilor. rezultatele acestora se vor trece în cadrul unei fişe întocmite pentru fiecare utilaj în parte. precum şi volumul reparaţiei pregătindu -se din timp piesele de schimb şi materialele necesare. cu ocazia unei revizii executate la un utilaj. Pe baza acestor uzări şi în raport cu limitel e maxime de uzuri admise pentru fiecare organ. utilajelor şi instalaţiilor din funcţ iune. la toate organele. mai nou în practică se folosesc doar două sisteme. Sistemul de reparaţii pe baza constatărilor. utilajul sau instalaţia va fi scoasă din serviciu pentru reparaţii (structura ciclurilor de reparaţii). Ţinându -se cont de importanţa serviciilor de întreţinere şi reparare. pentru executarea reparaţiilor la anumite perioade stabilite.

iar exploatarea lor se face în condiţii identice. Recomandare: Acest sistem se aplică acolo unde siguranţa în funcţionare trebuie menţinută cu orice preţ. a utilajelor. Planificarea se face în mod rigid având la bază normative de reparaţii care sunt realizate avându -se în vedere condiţiile exploatării utilajelor exis tente din întreprinderea respectivă. stabi leşte precis operaţiile de reparaţii ce urmează să fie executate. Sistemul poate fi aplicat în condiţii bune la întreprinderile care au un număr mare de maşini de acelaşi tip. un timp îndelungat . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 104 . Sistemul prevede scoaterea obligatorie din funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor care urmează să intre în reparaţii la anumite perioade. piese de schimb. metodele aplicate pot fi raţionalizate şi corectate pe baza observaţiilor sistematice a reparaţiilor efectuate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE cunoaşterea din timp a datei de intrare în reparaţie şi felul reparaţiilor ce trebuie executate. care au fost pregătite din timp. AVANTAJE reparaţiile se fac în timp scurt şi predeterminat . efecte nefavorabile asupra calităţii repara ţiilor şi a costurilor aferente acestor activităţi. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă. manoperă) . apar greutăţi în comandarea şi confecţionarea pieselor de schimb şi în folosirea raţională a forţei de muncă. DEZAVANTAJE nu permite elaborarea unui plan de reparaţii . Astfel. limitele de uzură ale utilajului se menţin aceleaşi. posibilitatea comandării din timp a pieselor de schimb necesare activităţii de întreţinere şi reparare. la perioadele planificate este posibilă înlocuirea automată a pieselor şi subansamblelor uzate cu elemente noi sau recondiţionate. se creează condiţii favorabile pentru planificarea exactă a cheltuielilor efectuate (materiale. stabilite independent de starea tehnică a pieselor componente. Tehnologia aplicată şi elaborată anticipat. pentru o perioadă mai mare de timp.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE lipsa unor normative privind ciclurile de reparaţii adaptate situaţiei reale d in întreprindere. deoarece este cel mai modern sistem de reparaţii. urmăreşte menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor o perioadă de timp cât mai mare. fie cu întârziere (posibilitatea scăzută de recuperare cu aceleaşi cheltuieli a parametrilor iniţiali ai utilajului). bazat pe existenţa normelor tehnico -ştiinţifice. cu motivarea corespunzătoare. fapt ce conduce la efectuarea reparaţiilor la termene necorespunzătoare: fie prea devreme (cheltuieli ridicate). funcţionare îndelungată sau pe perioade scurte cu parametri ridicaţi etc. Avantajele principale ale acestui sistem constau în evitarea ieşirii neprevăzute a maşinii. Sistemul admite şi impune modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu rezultatul verificărilor şi ale controlului planificat al maşinii. CONCLUZIE Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat este un ansamblu de măsuri de întreţinere.) se produce fie consum nejustificat de piese de schimb şi materiale pentru reparaţii. utilajului sau instalaţiei. a duratei de execuţie a acestora şi a costurilor de producţie. când se produc variaţii mari ale regimurilor de funcţionare (mărirea sau micşorarea numărului de schimburi. în cazul în care se constată că la termenul respectiv nu este nevoie să se facă reparaţia programată. datorită căreia utilajul să fie scos din funcţiune înainte de expirar ea duratei normale de funcţionare. influenţând pozitiv asupra calităţii reparaţiilor. y caracter planificat. fie avarii datorită uzurii pronunţate a unor piese. urmăreşte prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei avariilor. la intervale de timp bine det erminate. Astfel. se efectuează la date calendaristice stabilite dinainte. Sistemul a fost introdus în toate întreprinderile din ţara noastră. control şi reparare care: se efectuează în mod periodic. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 105 . Aceste două caracteristici ale sistemului preventiv -planificat imprimă sistemului o superioritate evidentă faţă de sistemul pe baza constatărilor. Caracterul planificat este dat de faptul că diferitele lucrări de întreţinere şi reparare pe care le conţine sistemul. Sistemul de reparaţii preventiv -planificat. prin care să se prevină posibilitatea apariţiei unei uzuri premature. Caracterul profilactic rezultă din faptul că acest sistem prevede adoptarea unor măsuri de întreţinere şi control. sau repartiţia poate fi înlocuită printr -o reparaţie mâi mică sau mai mare. norma de reparaţie se modifică. Prin elaborarea acestui sistem s -a urmărit asigurarea unui dublu caracter întregului ansamblu de măsuri de întreţinere şi reparare. şi anume: y caracter profilactic. utilajului sau instalaţiei din funcţiune şi în posibilitatea unei mai bune organizări şi pregătiri a reparaţiei şi a planificării lucrărilor de reparaţie pentru orice termen.

este uşor de aplicat. Metoda după revizie constă în faptul că volumul şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei revizii tehnice. cu ocazia efectuării reviziei tehnice. Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat se poate efectua cu ajutorul a două metode: metoda standard. Conform normelor în vigoare. fără a se face înlocuiri de piese. are eficienţă ridicată pentru întreprinderile care au în dotare un numă r mare de maşini şi utilaje. care se execută în cadrul sistemului reparaţiilor p reventive planificate. pentru fiecare din acestea în parte. ridică nejustificat costul reparaţiilor. Felul. la acele utilaje pentru care se execută activităţi de reparaţii. În cadrul activităţii de întreţinere şi supraveghere zilnică se urmăreşte înlăturarea micilor defecţiuni ale utilajului. Metode de organizare a reparării. Avantajul metodei constă în faptul că permite constatarea gradului de uzură a utilajului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. potrivit unei documentaţii tehnice. 20 METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT 1. AVANTAJE permite efectuarea reparaţiilor pe baza unei documentaţii bine întocmite. volumul şi conţinutul reparaţiilor care vor fi efectuate au un caract er standard. metoda după revizie. sunt următoarele: Întreţinerea şi supravegherea zilnică se execută de către persoanele care lucrează pe utilajele din secţiile de producţie. Pentru stabilirea felului reparaţiilor ce vor fi executate se întocmeşte mai întâi ciclul de reparaţii al fiecărei categorii de utilaje în parte. DEZAVANTAJE necesită un volum mai mare de muncă pentru întocmirea documentaţiei tehnice necesare aplicării metodei. sau de către persoane specializate în executarea acestor operaţii. evitându -se executarea reparaţiilor la acele utilaje unde starea lor tehnică nu impune acest lucru. indiferent de starea de funcţionalitate a utilajului în momentul intrării în reparaţie. categoriile de reparaţii (FT 2). fără ca starea lor tehnică să impună acest lucru. Metoda standard constă în faptul că fiecare utilaj sau instalaţie intră în reparaţii la intervale de timp dinainte stabilite. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 106 .

în cadrul reviziei tehnice. recondiţionarea sau înlocuirea unor piese componente sau chiar înlocuirea. precizia de funcţionare etc. repararea sau înlocuirea aparatajului de pornire. următoarele operaţii: repararea sau înlocuirea lagărelor sau a rulmenţilor. Reparaţia curentă (Rc ) (FT 2) reprezintă ansamblul de măsuri luate pentru înlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate ale maşinilor. executându -se în afară de lucrările de mai sus şi. de pe suprafeţele de ghidare şi ajustarea penelor şi a adaosurilor. La reparaţiile curente de gradul 2 volumul lucrărilor este mai mare. răzuirea loviturilor. în scopul determinării stării tehnice a maşinii. reglarea sistemului de comandă electric şi hidraulic. Reparaţia curentă cuprinde lucrările ce se execută periodic. verificarea şi repararea pieselor motorului electric. În funcţie de mărimea intervalului de timp d e funcţionare între reparaţii. se pot executa şi unele operaţii de reglare şi consolidare a unor piese şi subansambluri. utilajului sau instalaţiei şi a principalelor. Totodată se verifică instalaţiile de comandă. vopsirea. reparaţiile curente se împart în :  reparaţii curente de gradul 1(Rc1). pentru a se asigura în continuare funcţionarea normală a acestuia. verificarea şi reparaţia dispozitivelor de ungere şi răcire. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 107 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CATEGORII DE REPARAŢII ÎNTREŢINERE ŞI SUPRAVEGHERE REVIZIE TEHNICĂ (Rt) REPARAŢIE CURENTĂ (Rc) REPARAŢIE CAPITALĂ (Rk) GRADUL I (Rc1) GRADUL II (Rc2) Revizia tehnică Rt (tabelul 1) cuprinde operaţiile ce se execută. La reparaţiile curente de gradul 1 se execută următoarele operaţii: reparaţia apărătorilor. sistemul de ungere şi de răcire. recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate de mică importanţ ă. în scopul înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorări locale prin repararea.  reparaţii curente de gradul 2 (Rc2). operaţii ce urmează a se efectua cu ocazia primei reparaţii planificate. Pe lângă determinarea stării tehnice. în mod planificat. înaintea unei reparaţii curente sau capitale. de importanţa lucrărilor ce se execută şi volumul pieselor şi subansamblurilor reparate. Aceste revizii tehnice fiind de scurtă durată este indicat să se execute când maşinile sunt oprite (în schimburile nelucrătoare). schimbarea uleiului. asigurându -se funcţionarea normală a maşinii până la prima reparaţie planificată. reglajul echipamentului electric. parţială a unor subansambluri uzate. utilajelor şi instalaţiilor în vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale acestora. recondiţionate sau înlocuite. spălarea pieselor provenite de la mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă. spălarea.

6 luni ± 2 ani Controlul de calitate Prevederea opririlor şi defecţiunilor. de importanţă mare pentru fabricaţie. repararea batiurilor sau a pieselor de bază. respectiv a unuia sau mai multor agregate. care nu mai pot funcţiona în condiţii de siguranţă şi precizie.De cele mai multe ori nu necesită oprirea instalaţiei.). înlocuirea sau reparaţia echipamentului electric. În cadrul reparaţiei capitale. uzuri ale echipamentelor de antrenare (came.Se face curăţirea. . sau subansambluri componente ale maşinii. . Se execută la cererea unităţii de producţie când utilajul a început să se abată de la parametri iniţiali sau după o ins pecţie generală. Se urmăreşte zgomotele anormale în timpul funcţionării. vopsirea suprafeţelor exterioare. şi redarea în funcţiune. . răzuirea pieselor supuse la frecare. . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 108 . etc.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Conţinutul şi modul de executare a reviziilor tehnice. pe lângă lucrările prevăzute la reparaţiile curente se execută: demontare de pe fundaţie. Reparaţia capitală (Rk) (FT 2) reprezintă gama de lucrări ce se execută în mod planificat.Această inspecţie permite obţinerea unui mare volum de informaţii care trebuie consemnate şi utilizate la întocmirea programelor de inspecţie. . . Descoperirea defecţiunilor înainte ca acestea să afecteze calitatea produsului. înlăturarea micilor defecţiuni. iar cele săptămânale de persoane specializate. ungerea şi reglajul. supraveghere.Cele zilnice se fac de operator. remontarea. curele etc. Să constate şi să elimine cauzele care ar putea conduce la apariţia unor eventuale defecţiuni.Necesită oprirea instalaţiei cu acordul compartimentului de producţie pentru a nu periclita realizarea planului de producţie. ungere. lanţuri. cu cost mai mare de funcţionare. în scopul menţinerii parametrilor nominali şi preîntâmpinării ieşirii maşinii sau utilajului din funcţiune înainte de termen. probele şi rodajul mecanic (atun ci când este cazul). verificarea preciziei de lucru. Tabelul 1 Tipul operaţiei Examinare Ce urmăreşte Să constate şi să elimine cauzele care ar putea produce o funcţionare necorespunzătoare. demontarea parţială sau totală. reglaje. utilajului sau instalaţiei. montarea pe fundaţie. recondiţionarea sau înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate. Când se face Zilnic şi săptămânal Cum se face Curăţire. după expirarea ciclului de fun cţionare prevăzut în normativ. care trebuie să lucreze în condiţii foarte dure. jocurile vizibile.Se execută asupra maşinilor cu indice mare de utili zare. Mica inspecţie 2 ± 6 luni Inspecţie generală Constată şi remediază defecţiunile mici.

Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defectează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale: cutremure. utilajului sau instalaţiei respective. Cu ocazia acestor reparaţii. Reparaţiile de renovare se efectuează la utilajele care au trecut prin mai multe reparaţii capitale şi au un grad ridicat de uzură fizică. fiind impuse de scoaterile neprevăzu te din funcţiune a acestora datorită unor căderi accidentale. O dată cu efectuarea reparaţiilor capitale se pot aduce unele îmbunătăţiri şi modernizări. întreţinerea necorespunzătoare. elasticitate etc. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească 60% din valoarea de înlocuire a maşinii. Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoacă schimbarea structurii materialelor şi deci a caracteristicilor mecanice (rezistenţă.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII IMPORTANT Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa 50% din pie sele componente. În afara intervenţiior tehnice cuprinse în sistemul preventiv -planificat. inclusiv cheltuielile pentru îmbunătăţiri şi modernizări să nu depăşească valoarea maximă de mai sus. reparaţiile neexecutate la timp. cu condiţia ca valoarea totală a reparaţiei capit ale. inundaţii. exploatarea neglijentă. reparaţiile de avarii. etc. incendii. Reparaţiile accidentale (Ra ) sunt intervenţiile care se efectuează la intervale de timp nedeterminate. reparaţiile de renovare.). se recomandă şi efectuarea unor lucrări de modernizare a utilajului. în cadrul întreprinderilor se mai execută şi alte tipuri de intervenţii tehnice cum sunt: reparaţiile accidentale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 109 . reparaţiile executate necorespunzător.

iar când utilajul este exploatat în trei schimburi. Metoda reparaţiilor prin înlocuirea de su bansambluri . dereglări. În acest fel se poate aproviziona un stoc minim de subansambluri care pot fi montate atunci când este nevoie. Metode de executare a reparaţiilor. care se aplică ori de câte ori trebuie ca reparaţia maşinii. Pentru fiecare fel de reparaţie. Subansamblurile demontate se recondiţionează în atelierele de reparaţii şi se păstrează devenind astfel subansambluri de rezervă pentru viitoarele reparaţii. deoarece maşina. Metoda lucrului în schimburi continue este metoda în două sau trei schimburi. Metoda necesită însă o tehnologie bine întocmită pentru a se evita suprapunerile dintre operaţii. utilajului sau instalaţiei să se realizeze într -un termen foarte scurt (accidente. utilajul sau instalaţia în reparaţie se scoate din funcţiune numai în perioada necesară pentru demontarea şi montarea subansamblurilor respective. strangulări în producţie etc. se pot întâmpla accidente. care se aplică în general la reparar ea maşinilor. pe subansambluri. în timpul scoaterii de pe fundaţie. reparaţia se execută parţial. sau a căror deplasare este costisitoare. se aplică în cazurile când există mai multe maşini şi utilaje identice. astfel că în fiecare repaus se repară un subansamblu. utilajelor şi instalaţiilor mari. Operaţiile desfăşurându -se în paralel se scurtează simţitor timpul total de reparaţie. Reparaţia se execută în repausul programului de muncă. transportului şi al reintroducerii pe fundaţie. Metoda aceasta se poate aplica însă şi pentru maşinile şi utilajele mici de ateliere. se poate mic şora precizia de la lucru etc. astfel: când utilajul este exploatat într -un schimb sau două.). deteriorări. Avantajul acestei metode constă în aceea că suprimă cheltuielile şi intervalele de timp consumate cu transportul utilajelor de la locul de producţie până la atelierul de reparaţii. se vor putea alege una din următoarele metode de reparaţii: Metoda reparaţiilor pe loc . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 110 . Această metodă permite o specializare a personalului muncitor în executarea unor anumite operaţii şi aplicarea unei tehnologii unitare de reparare. pentru a căror deplasare nu există mijloace de transport necesare. Înlocuirea subansamblurilor gata reparate aduce o scurtare simţitoare a duratei reparaţiilor. Metoda executării reparaţiilor în timpul repausului se aplică la executarea reparaţiilor maşinilor. utilajelor şi instalaţiilor care nu pot fi scoase din procesul de producţie. Metoda lucrărilor simultane constă în defalcarea lucrărilor de reparaţii pe mai multe grupe de operaţii şi se încredinţează fiecare grupă de operaţii unei echipe specializate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. reparaţia se execută în repausul dintre schimburi. în raport cu volumul lucrărilor de executat şi condiţiile de execuţie. la care este o rganizată deplasarea echipelor reparatoare împreună cu sculele necesare la locul de amplasare a lor în plus. Creşterea calităţii lucrărilor de reparaţii şi reducerea duratei de execuţie a acestora depinde foarte mult de metoda utilizată în executarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 111 . probabilitatea de avarie. 21 ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. Funcţia de supravieţuire v(t) exprimă ponderea utilajelor rămase în funcţiune la momentul t din totalul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. mortalitatea.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. durata medie de viaţă. Noţiuni de optimizare. Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii În acest sens. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. probabilitatea de a avea o înlocuire sau mai multe în locuiri într -o perioadă de timp. Definiţie: Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării utilajelor d in dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . dintre care cei mai utilizaţi sunt următorii: funcţia de supravieţuire. datorită ieşirilor accidentale din funcţiune. teoria uzurii aleatoare foloseşte o gamă largă de indicatori de uzură aleatoare. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. Acest indicator se determină cu relaţia: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. probabilitatea condiţionată de avarie.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 112 . 1. b). Reprezentarea grafică a funcţiei de supravieţuire. Probabilitatea de avarie p(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în intervalul (t-1. care exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune la momentul t faţă de momentul 0. Acest indicator se determină cu relaţia : I(t) = 1 ± v(t) Mortalitatea utilajelor m(t) exprimă numărul utilajelor ieşite din funcţiune între două momente consecutive de timp (t-1. Relaţia de calcul este următoarea: pc(t) = [n(t-1) ± n(t)] / n(t-1) Uzura utilajelor poate fi aproximativ constantă v(t) = 0. sau urmează o lege de distribuţie exponenţială v(t) = e-Įt. a).t) faţă de numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. 1. t).t) faţă de numărul utilajelor existente în funcţiune la momentul t. (fig. 1. Fig. acest indicator se determină după relaţia: m(t) = n(t-1) ± n(t) în care: n(t-1) este numărul utilajelor la momentul t-1.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pe baza cunoaşterii funcţiei de sup ravieţuire se poate determina probabilitatea contrară I(t). (fig. n(t) ± numărul utilajelor la momentul t. Relaţia de calcul este următoarea: p(t) = n(t-1) ± n(t) / n(0) Probabilitatea condiţionată de avarie p c(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în perioada (t-1.

întreţinere şi reparare este următoarea: k = ( Ai + Cij ) / m·n în care: Ai sunt cheltuielile de achiziţionare a utilajului la achiziţia i. m este numărul de achiziţionări ale utilajului. cu altul nou ceea ce presupune alegerea tipului optim de utilaj care -l va înlocui pe cel scos din funcţiune. Alegerea tipului optim de utilaj care urmează să fie înlocuit.2. 3. A ± reprezintă cheltuielile de achiziţie a utilajului la ultima achiziţionare. Acest moment optim se determină cu ajutorul următoarei relaţii de calcul: Cn+1 > (A + Cj ) / Ȗ j-1 în care: Cn+1 ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în anul n+1 de funcţionare. Cj ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare în anul j de funcţionare al ultimei achiziţii. folosit în scopul actualizării cheltuielilor. Aceste utilaje cu caracteristici t ehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp. Se pune deci problema a legerii momentului optim de înlocuire. unde d reprezintă procentul de taxe şi dobânzi cumulate. se alege utilajul cu costul mediu minim de achiziţie. din mai multe tipuri de utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare. Alegerea momentului optim de înlocuire a utilajelor. Rezultă că momentul optim de înlocuire este dat de anul anterior celui pentru c are cheltuielile de întreţinere şi reparare depăşesc suma cheltuielilor de achiziţie. Cij sunt cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în achiziţionarea i şi în anul j de funcţionare. întreţinere şi reparare. deoarece de la un moment dat uzura fizică a acestuia impune efectuarea unor cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea acestuia foarte mari. întreţinere şi funcţionare actualizate. Funcţionarea în condiţii de eficienţă a utilajelor este limita tă în timp. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de viaţă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 113 . După stabilirea costului mediu pentru fiecare utilaj care ar putea fi achiziţionat. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune. sau cu alte cuvinte a acelui moment de la care funcţionarea utilajului nu mai este eficientă. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu mini m de achiziţie. n este numărul de ani de folosire a utilajului între două achiziţionări. Relaţia costului mediu de achiziţie. Ȗ = 1 /1+d. fapt ce determină scoaterea lui din funcţionare şi înlocuirea cu un utilaj nou.

verificarea sistemelor de ungere. se verifică poziţionarea orizontală a utilajului folosindu -se o nivelă cu bulă de aer (abaterea acceptată la această verificare este de 0. verificarea formei şi dimensiunilor. aparatele şi dispozitivele de control vor fi ţinute în aceeaşi încăpere înainte de folosire. care constau în următoarele verificări: racordarea corectă la instalaţia de forţă sau electrică. Aceste probe constau în: verificarea geometrică a dimensiunilor.02 mm/1000mm) . utilajul va fi ferit de orice sursă de căldură (raze solare. Verificarea preciziei geometrice a unui utilaj se face respectând următoarele condiţii: într-un loc ferit de trepidaţii. Înainte de pornirea utilajului trebuie luate o serie de măsuri de siguranţă . verificarea preciziei de prelucrare sau de l ucru a utilajului. 22 RECEPŢIA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARAŢII După ce au fost supuse unor operaţii de reparare. se verifică dacă funcţionează corect comenzile utilajului. de răcire şi a sistemelor hidraulice şi pneumatice. se verifică dacă lanţurile de tracţiune şi curelele sunt bine întinse. utilajul va funcţiona cel puţino oră la turaţie maximă pentru ca elementele sale să atingă temperatura apropiată de temperatura de regim. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 114 . pentru a avea aceeaşi temperatură cu piesele utilajului. verificarea legăturilor electrice ce trebuie să fie conectate conform schemei constructive a utilajului. ferit de curenţii de aer şi variaţii de temperatură. radiatoare). la instalaţiile hidraulice se verifică dacă pompele de ulei au debit. dacă filtrele sunt corect montate şi supapele funcţionează. se verifică dacă motoarele electrice şi pompele de ulei au sensul de rotaţie corect.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. utilajele şi instala ţiile se supun probelor de încercare şi recepţie.

Folosirea unor lubrifianţi cu putere de ungere mare. precum şi asupra duratei de funcţionare a maşinii sau utilajului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prima verificare a unui utilaj constă în controlul de mers în gol. precum şi jocurile existente.sau macrogeometrie ale pieselor conjugate. respectarea regimurilor de lucru. Scurtarea timpului de rodaj se face prin: Folosirea coroziunii controlate limitate la punctele calde. Folosirea abraziunii controlate. Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: evită griparea. La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese pentru operaţia executată pe acel utilaj. Rodarea cu aditivi. zgomotul. Evitarea gripării se face prin reducerea temperaturii şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu antigripanţi sau cu depuneri de grafit pe suprafeţele în contact. evitarea montării pieselor care au microfisuri pe suprafeţe. Rodajul nu lasă urme dacă sunt respectate condiţiile: evitarea procedeelor de prelucrare pentru remedierea pieselor care favorizează formarea microfisurilor. modul de pornire al utilajului. acoperirea suprafeţelor cu straturi superficiale. prin care se urmăreşte: verificarea nivelului de prelucrare a suprafeţelor în contact. încălzirea lagărelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 115 . Perioada de rodaj este o necesitate deoarece eliminarea defectelor de formă este făcută controlat. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul cercetării defectelor de micro . vibraţiile. Rodarea utilajelor este operaţia iniţială de funcţionare ce are o influenţă h otărâtoare asupra comportării ulterioare. nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau pe rformanţele utilajului. durează cât mai puţin. prin uzura produsă în condiţii mai uşoare decât cele normale.

Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. c) Durabilitatea unei piese scade odată cu creşterea durităţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 116 .. b) Oţelurile aliate au o slabă rezistenţă la uzură. a) Aşchierea cu peste 15 m/min duce la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură. d) Jocurile.. 3. În cazul când consideraţi că afirmaţia este falsă transformaţi -o în una adevărată.. e)«««««««««««««««. dintre piesele ce formează ajustaje. d)«««««««««««««««. provoac ă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant. Enumeraţi factorii care contribuie la uzura pieselor: a)««««««««««««««««««««««« b)««««««««««««««««««««««« c)««««««««««««««««««««««« d)««««««««««««««««««««««« e)««««««««««««««««««««««« f)«««««««««««««««««««««««. b)«««««««««««««««. c)«««««««««««««««. Identificaţi avantajele frecării fluide. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. g)««««««««««««««««««««««« h)««««««««««««««««««««««« 2.. a)«««««««««««««««.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute 1..

. b) după producerea uzurii.. e) «««««««««««««««««««. a unui utilaj.NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 15 minute Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII I. c) înainte şi după producerea uzurii. 2. se face prin: a) modernizarea utilajului existent. d) «««««««««««««««««««. Indicaţi principalele mijloace de care trebuie să se folosească compartimentul de întreţinere pentru atingerea obiectivelor: a) «««««««««««««««««««.. 2. b) «««««««««««««««««««. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare trebuie să se facă simţite: a) înainte de producerea uzurii. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1.. b) folosirea intensivă a acestuia.. II. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect: 1. Înlăturarea uzurii morale. Definiţi sistemul de întreţinere şi reparare . c) «««««««««««««««««««. Completaţi în tabelul de mai jos obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor: Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: 3. c) folosirea în caz de necesitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 117 .

(1)«..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII MANAGEMENTUL ÎNTREŢINERII PREVENTIV-PLANIFICATE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute I. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere .(4)«.... în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină. utilaj sau instalaţie. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. 2. II.. maşina şi u tilajul şi periodic ± de către «. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.. Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. de întreţinere.(3)«.(2)«.. În funcţie de importanţă şi complexitate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 118 . lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte «. f) «««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. Documentaţia de întreţinere conţine «. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««« d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. Completaţi spaţiile lipsă cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate: 1. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: 2.. lucrările de întreţinere se execută permanent ± de către personalul «. care pot fi elaborate în faza premergătoare..

Defectele de concepţie sunt greu de descoperit. Defectele de montaj depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea lucrătorilor... 4. . La proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel de condiţii încât să fie necesar un maxim de cheltuieli pentru întreţinere şi reparare..... 3... de depozitarea (2 puncte) II....FIŞĂ DE EVALUARE LUCRAŢI INDIVIDUAL Numele şi prenumele elevului:.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 119 . 2. b) «««««««««««««««««««««««... Clasa a ........ Indicaţi două exemple de defecte de execuţie cauzate necorespunzătoare a pieselor: a) «««««««««««««««««««««««. Defectele de execuţie sunt greu de depistat în timpul fabricaţiei. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: lite ra A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. 5. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte) 1.. defectele pot fi de patru tipuri....... Timp de lucru: 15 minute I...... Defectele de exploatare sunt influenţate în mică măsură de vibraţii şi oboseala materialului. Notă: Un punct se acordă din oficiu.. Completaţi în acest sens schema de mai jos: (2 puncte) 2.. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă...DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII .... După criteriul provenienţei defectului...... (5 puncte) 1.

Fiind dată relaţia de mai jos. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. n(t) «««««««««««««««««. Aceste utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. k= Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 120 .ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. întreţinere şi reparare. completând schema de mai jos: CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 3. explicaţi termenii utilizaţi: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) ««««««««««««««««««. cost ce poate fi calculat.. Definiţi conceptul de optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare completând în spaţiul liber de mai jos: Definiţie: 2. n(0) «««««««««««««««««« 4. întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu minim de achiziţie.. Indicaţi criteriile. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de v iaţă. cu altul nou ceea ce presupune o alegere. O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune. care stau la baza optimizării activităţii de întreţinere şi reparare.

c) numărul desenului. demontarea. c) vibraţiilor. b) ««««««««««««««««««. Precizaţi care sunt cele patru elemente care stau la baza metodelor fizico -chimice a) ««««««««««««««««««. Constatarea stării tehnice prin metoda măsurărilor speciale constă în măsurarea : a) vibraţiilor. Demontarea utilajelor şi instalaţiilor prin utilizarea metodei pe bandă se realizează: a) folosind acelaşi loc de muncă. 5.. spălarea şi constatarea defectelor.5 puncte pentru fiecare răspuns corect). Notă: Un punct se acordă din oficiu. b) folosind mai multe locuri de muncă. c) folosind acelaşi loc de muncă în cazul demontării complete. Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării utilajelor sunt : a) primirea pentru reparare. c) spălarea. 1. constatarea defectelor şi sortarea. curăţirea. vitezei şi a presiunii de lucru. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute Elevul«««««««««««««««« LUCRAŢI INDIVIDUAL I. c) ««««««««««««««««««. se va trece în foaia de constatare: a) numărul pieselor. 3. curăţirea... prespălarea. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. modul de rezolvare şi numărul desenului . numărul pieselor şi locul unde se află defectul .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII PREGĂTIREA MAŞINILOR. 1. (5 puncte. pentru piesele ce se vo r recondiţiona. d) ««««««««««««««««««« II. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 121 . c) cu extractoare cu acţiune dinamică.. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte. Demontarea penelor înclin ate (cu cioc) se poate face: a) prin batere. presiunii de lucru şi a cantităţii de lubrifiant consumată.. demontarea. constatarea defectelor şi sortarea pieselor. b) prespălarea. temperaturii. b) prin încălzire la 120 oC. câte 0.. Odată cu întocmirea schiţei. câte un punct pentru fiecare răspuns corect). Indicaţi metodele prin care se face constatarea stării tehnice a utilajelor co mpletând următoarea schemă: Constatarea stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: 2. 2. 4. vitezei şi a presiunii de lucru. zgomotelor. demontarea. b) natura defectului. b) zgomotelor. natura şi mărimea defectului .

Indicaţi metodele de organizare a activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor completând diagrama de mai jos: METODE DE ORGANIZARE 2. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect.. c) utilajele sunt relativ mici.«««««««««««««««««««. Timpul de staţionare în reparaţie este: a) bine stabilit.. Organizarea reparaţiilor de tip centralizat se foloseşte. Indicaţi 5 (cinci) avantaje ale sistemului centralizat: a) ««««««««««««««.. oprirea simultană. 2. b) nu există forţă de muncă suficientă. c) mari (mai mult de 150 utilaje)....«««««««««««««««««««. c) ««««««««««««««. 1. b) în funcţie de cerinţele beneficiarului. Precizaţi când se utilizează fiecare tip de oprire. În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipur i de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată. II. b) mijlocii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 122 . 3.. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. în întreprinderile: a) mici (mai puţin de 100 utilaje).. c) orientativ. e) ««««««««««««««.«««««««««««««««««««. b) ««««««««««««««. în gen eral. Metoda reparaţiilor la banc se utilizează atunci când: a) se cere o remediere urgentă.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 15 minute I.«««««««««««««««««««. 3. d) ««««««««««««««...«««««««««««««««««««.ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE REPARARE A UTILAJELOR LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII .

c) sunt de neînlocuit în sistemul de producţie. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate. b) Rc şi demontarea de pe fundaţie. (2 puncte): 1.(1)«. (5 puncte.FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL Elevul«««««««««««««««« I. 2.(3)«. Felul. b) recondiţionarea sau înlocuirea lagărelor sau rulmenţilor. Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa «. repararea pieselor de mică importanţă. Metoda reparării prin lucrări simultane constă în : a) desfăşurarea lucrărilor în serie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SISTEME ŞI METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT . 2. În cadrul R k se vor efectua şi lucrările prevăzute la : a) Rt şi înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească «. b) rezultatul verificărilor zilnice. Metoda de executare a reparaţiilor după revizie constă în faptul că «.(2)«. (2 puncte): 1. III. Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defe ctează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale . din valoarea de înlocuire a maşinii. Metoda reparaţiilor pe loc se aplică. c) desfăşurarea lucrărilor în serie şi paralel. La Rc1 se execută următoarele operaţii : a) spălarea. şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei «. 4. câte un punct pentru fiecare răspuns corect): 1. utilajelor sau instalaţiilor care : a) au fost defectate accidental. 3. c) Ra şi demontarea parţială.(4)«. recondiţionarea sau repararea pieselor de mică importanţă. volumul şi conţinutul reparaţiilor ce se fac la metoda standard se stabilesc cu ocazia efectuării reparaţiilor curente. c) rezultatul verificărilor şi al controlului planificat. b) desfăşurarea lucrărilor în paralel. 5. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. 2. Sistemul de reparaţii preventiv -planificat admite modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu: a) statistica defectării utilajelor. din piesele componente. c) spălarea. în general.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 123 . b) au gabarit foarte mare. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. reglarea sistemului de comandă. Notă: Un punct se acordă din oficiu. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. II. la reperarea maşinilor. utilajului sau instalaţiei respective.

Răspundeţi cerinţelor de mai j os: 1... c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« 2. Indicaţi sarcinile compartimentului de aprovizionare din cadrul sectorului de întreţinere şi reparare: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. O piesă se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură «. 2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PISE DE SCHIMB . În afara pieselor şi subansamblelor de schimb în depozite mai sunt stocate: a) scule... Încercuiţi litera variantei de răspuns considerată corectă: 1. b) scule.(1)«. necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de întreţinere şi reparare. 2.. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« II. III.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 10 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL I. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. dispozitive şi maşini unelte folosite la producţia de piese de schimb. 1. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate . se poate calcula cu relaţia: a) N max = (1«3)L. dispozitive şi semifabricate folosite la producţia de piese de schimb..(2)«. c) N max = (4«7)L. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. c) dispozitive şi instalaţii auxiliare. Precizaţi care sunt cele trei probleme ce se pun în organizarea activităţii de piese de schimb: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. lor de funcţionare... Stocul maxim de piese de schimb. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 124 . b) N max = (3«4)L. Producătorul de utilaj are datoria să indice în catalogul maşinii piesele de schimb şi «.

2. şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu «. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. constă în controlul de mers în sarcină.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE I.. pe suprafeţele în contact... sau cu depuneri de «.(2)«.. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de formă ale suprafeţelor pieselor..(3)«. Prima verificare. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 125 .. Evitarea gripării se face prin reducerea «.(1)«. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. după repararea unui utilaj. La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţia să fie adevărată .. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. 1. maşinile utilajele şi instalaţiile se supun unor probe de încercare ce constau în: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. 3.. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARARE .. Precizaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un rodaj executat corect: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. 2. II. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1.. III. Dup ce au fost supuse unor operaţii de reparare. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII RECEPŢIA MAŞINILOR. Afirmaţiile false se vor transforma în afirmaţii adevărate.

SOLUŢII ALE ACTIVITĂŢILOR Sugestii metodologice Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP -uri.uri. acurateţea reprezentărilor tehnice. miniproiectul ± prin care se evaluează metodele de lucru. fişe de autoevaluare. iar ca metode de evaluare recomandăm: observarea sistematică a comportamentului elevilor. observarea independentă). teste de evaluare. ca instrument de evaluare flexibil. cât şi cea de tip sumativ. poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. activităţile de învăţare ± predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea. recomandăm ca în procesul de învăţare ± predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune . portofoliul. realizarea şi interpretarea unor schiţe. a materialelor şi a instrumentelor. atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. a programelor Power Point şi a altor programe de grafică şi prezentare a diferitelor materiale. În parcurgerea modulului. integrator. Îndrumări privind modalităţile de evaluare Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă ş i la condiţiile de aplicabilitate din SPP . capacităţilor. SUGESTII METODOLOGICE. metoda exerciţiilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaţie şi fişe de lucru. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. activitate care permite evaluarea conceptelor. Evaluarea trebuie să fie de tip continuu. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. Utilizarea metodelor explorative (observarea directă. autoevaluarea. scheme şi fişe de lucru. complex. se va utiliza atât evaluarea de tip formativ. investigaţia. interactiv şi centrat pe elev. corelată cu crite riile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 8. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într -un proiect. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 126 .

1. Activitatea 2 ± Fişă de lucru I. control. d) viteza relativă a pieselo r în frecare. d) mărirea siguranţei în funcţionare. f) jocurile dintre piesele în frecare. c) Durabilitatea une i piese creşte odată cu creşterea durităţii. c) calitatea lubrifianţilor. 2. datorită avariilor. d) ± A. e) forţele şi presiunea de contact. 3.Soluţii pentru fişele de lucru/laborator/evaluare Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 1 ± Fişă de lucru 1. c) ± F. asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare. h) felul frecării. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează sistemul de întreţinere şi reparare. 127 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . b) ± F. Avantajele frecării fluide sunt: a) micşorarea uzării suprafeţelor de frecare. b) reducerea consumului de energie prin frecare. c) mărirea sarcinilor admisibile. întreţinere şi reparare a utilajelor. Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor : Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea. e) economie de lubrifianţi. 2. g) Mediul şi regimul de exploatare. a) ± A. Factorii care contribuie la uzura pieselor sunt: a) gradul de prelucrare a pieselor.Totalitatea activităţilor de revizie. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. evitarea întreruperilor de producţie. Transformare în adevărate: b) Oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. calitatea şi continuitatea producţiei. b) calitatea materialelor prelucrate.

curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare. Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) formulare ale documentelor standard (tip). astfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. 2. c) instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri. Activitatea 3 ± Fişă de lucru I. cu sau fără instrucţiuni detaliate. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. În cadrul reviziilor tehnice . să elaboreze un program de lucru bine conceput. Activitatea 4 ± Lucrare de laborator 1. la motoarele electrice. să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente. (1) = instrucţiuni. scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: . în domeni ul materialelor. (4) = echipele de întreţinere. II. d) instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive. 2 ± a. f) convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini. b) descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor. 1 ± c. II.posibilităţile de eliminar e . se execută următoarele operaţii: spălarea. 1. (3) = ce deserveşte. 1. 2. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele de montate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate. să evidenţieze şi să studieze con tinuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile. înlocuirea unui reper. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 128 . metodelor şi echipamentelor noi.modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete. şi întreţinerea preventivă.găsirea relaţiei optime . Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. e) personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului. (2) = documente.

.Revizia fixării pinionului. Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 129 .Verificarea legăturii la pământ. .Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare. a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor. .Strângerea piuliţelor. . a şuruburilor cutiilor portlagăr. schimbarea lubrifiantului.Reglarea portperiilor.Şlefuirea periilor.Verificarea jocului între lagăre. a şuruburilor capacelor de la lagăre. .Curăţirea aparatului fără demontare. a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei.Măsurarea rezistenţei la izolaţie.Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar. .Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării. a modului de funcţionare a inelelor de ungere.Verificarea încălzirii contactelor. .Curăţirea inelelor colectoare. a portperiilor.Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului.Revizia legării la pământ. a ungerii. Operaţiile ce se execută în cadrul repa raţiilor curente. . ungerea elementelor ce formează ajustaje. la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Operaţii executate în cadrul intervenţiei Subansamblul motor . vopsirea parţială.Curăţirea exterioară a reostatului şi a plot urilor. . . . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2.Înlocuirea periilor uzate. . .Înlocuirea pieselor defecte. a bobinajelor. a cuplajului şi a roţii de curea. . . . .Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare.Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor.Controlul şuruburilor de fundaţie. . . . .Măsurarea rezistenţei la izolaţie.verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere.

inelelor colectoare. . .lăcuirea bobinajelor.măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator. a bobinajelor. plăci de borne şi transmisiilor. Conţinutul lucrărilor efectuate pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone este: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare.curăţirea canalelor de ventilaţie.fixarea pieselor de transmis ie. .repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. Reglarea portperiilor. . 1. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. .prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor. . a reostatului şi a aparatajului de pornire.fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Curăţiri şi demontări. . . DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 DE MONTAJ DE EXPLOATARE 130 . periilor uzate.reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi. . Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului.demontarea aparatajului. organelor de transmisie defecte. . .înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei). Înlocuirea pieselor defecte. papucilor defecţi ai cablului de alimentare.şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor. cuzineţilor lagărelor.încercarea în sarcină a motorului electric. . a ploturilor şi a rezistenţelor defecte.3. curăţirea acestuia şi a contactelor. . . a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie. Activitatea 5 ± Fişă de evaluare I. Asamblarea motorului electric.verificarea îmbinării şi a funcţionării. Verificarea finală.demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor. portperiilor. Verificarea şi repararea reostatului.verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ.curăţirea şi spălarea lagărelor. . . Conţinutul lucrării Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor.

5 ± F. Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării ut ilajelor din dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . b) ambalare necorespunzătoare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii 3. a) protejare insuficientă. Activitatea 6 ± Fişă de lucru 1. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. 2 ± F. 4. v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. întreţinere şi reparare este. 4 ± F. Definiţie: 2. k = ( Ai + Cij ) / m·n Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 131 . II. 3 ± A. 1 ± A.

Metode fizico -chimice au la bază folosirea: a) soluţiilor chimice. Constatarea stării tehnice a maşinilor. 1. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1. Numărul intervenţiilor: Rt = 12 Rc1 = 9 Rc2 = 2 Rk = 1 Nr.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 7 ± Fişă de lucru I. utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale 2. Până la prima reparaţie capitală. 1 ± c. 4 cicluri Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 132 . 4 ± b. 5 ± c. conform normativelor ( FT 1). b) ultrasunetelor. 30000 ore 3. Activitatea 8 ± Lucrare de laborator Pe toată durata de serviciu. d) soluţii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric II. 3 ± b. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. şi de la ultima reparaţie c apitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. 2). strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig. c) bombardarea cu ioni. 1. orelor / ciclu = 30000 2. 2 ± 2. între acestea.

spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5. prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. Durata de serviciu 4. 1. dar mai ales oferă posibilitatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărcate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase. Structura ciclului Activitatea 9 ± Fişă de lucru I. reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie.Reprezentarea grafică cerută. Diagrama completată arată astfel: METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 2. realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii. 133 . Avantajele sistemului centralizat: asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate.

.Sudarea pieselor avariate mai puţin importante. . asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor. .Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm.Agregate de sudură. Tabelul 1. . 2 ± c.Revizia pieselor şi subansamblelor. .Polizoare.Prelucrarea la strung a pie selor turnate din fontă. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 10 ± Lucrare de laborator Exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii este redată în tabelul 1.Maşini de rabotat. . I Lucrări de forjare ± presare. L 700 ± 1500 mm. astfel ca oprirea pentru reparaţii să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile).Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric. . .Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici. a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice. II.Ajustarea lagărelor. . . din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre. .Sudarea lanţurilor. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor. 134 II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Maşini de bobinat.Prese manuale sau mecanice. . 3 ± c. . . Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.Prese. . punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului. . roţi de antrenare.Strunguri Carusel mici. . Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor.Remontarea motoarelor electrice.Menghine.Strunguri revolver. Precizarea utilizării tipului de oprire: Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semi fabricate între fazele procesului tehnologic. . . . Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux cont inuu al fabricaţiei.Ciocan de forjat.Repararea utilajelor de transport şi încărcare.) Dotarea atelierului de reparaţii .Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. .Maşini de găurit. Lucrări electrotehnice.Confecţionarea bolţurilor şi a brăţărilor din oţel rotund şi profilat. Exemple de lucrări .Polizoare. .Agregate de metalizare.se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de în treţinere reparaţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor. .Cuptoare de uscare. etc.Confecţionarea cuzineţilor. cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri între fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). 3. încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere. 1 ± a. . . . Lucrări de sudură.

Cuptoare pentru tratament termic. . tobelor de diferite dimensiuni. . . cupelor de elevator. . . . în argon. 2 ± A.Maşini de bobinat. . .Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate. .Cuptoare de încălzire pentru semifabricate. 2 ± a. . . . .Prese de îndreptat.Ciocane de forjare. III Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice . . a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii. 4 ± 60%. roţi de fricţiune şi tobe mari. .Cubilou pentru topirea fontei.Banc de probă. 1 ± b.Agregate de sudură. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 135 . .Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. autogenă. . . . .Maşini mari orizontale de frezat şi alezat. Lucrări electro tehnice. 3 ± b.Prese. etc.Maşini de găurit.Călirea sculelor şi pieselor mici.Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor. . .Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini.Ciocane pneumatice. . 4 ± b. 1 ± F.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa Tipul de lucrări Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii . . .) Activitatea 11 ± Fişă de evaluare I. III.Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. .Nicovale.Maşini de alezat.Tablou de forţă.Prese hidraulice de putere mare.Maşini de rectificat. . Lucrări de forjare ± presare. . . a lagărelor.Cuptoare normale de topire. . Lucrări de sudură. .Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică.Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm. 2 ± revizii tehnice. .Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. II. etc.Agregate de sudură (electrică. . .Strunguri Carusel.Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari. .Cuptoare de uscare.Foarfece mecanice. spaţii libere: 1 ± volumul.Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie.Lucrări de alezaj complicate. . 5 ± c.Valţuri de îndreptat tablă. 3 ± 50%. . .Confecţionarea arborilor de d imensiuni mari.Călirea de piese mijlocii.Turnarea roţilor dinţate din fontă.Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie.Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare.Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte. saboţilor de frână. . roţi de curea. Lucrări de turnătorie Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte.

2 ± a. c) durează cât mai puţin. b) nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau performanţele utilajului. 1. Completare de cuvinte: 1 ± temperaturi. 2 ± F. Prima verificare. după repararea unui utilaj. 2 ± antigripanţi. 2. 1 ± b. Activitatea 13 ± Fişă de lucru I. II. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 136 . Sarcinile compartimentului d e aprovizionare sunt: a) întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu piese de schimb din ţară şi import. III. 3. II. b) verificarea formei şi dimensiunilor. 2. 1. b) urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. 1 ± A.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 12 ± Fişă de lucru I. b) organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor. 2 ± duratele. constă în controlul de mers în gol. 3 ± grafit. utilajele şi instalaţiile se supun probelor de încercare ce constau în: a) verificarea geometrică a dimensiunilor. După ce au fost supuse unor operaţii de reparare. 3 ± F. sunt: a) stabilirea necesarului de piese de schimb. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de micro sau macrogeometrie a suprafeţelor pieselor. c) aprovizionarea pieselor de schimb prin stabilirea de contracte cu furnizorii . Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: a) evită griparea. c) verificarea preciziei de prelucrare sau de lucru a utilajului. c) organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare. III. 1 ± critică. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini. Transformări în afirmaţii false: 2. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor într -o întreprindere.

ro. Editura didactică şi pedagogică.Pentru scurtarea duratei reparaţiil Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. ş. a. N. ± UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI ± MECANIC MONTATOR ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI. a. 7.google. ş. Badea. a. ş.ro. A. Bucureşti. N. 4. 1975.usv. Pagini Web şi soft-uri educaţionale utile: www. 1983. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR. Bucureşti. ± ASAMBLAREA. a. ş. 2.. www. F. Bucureşti. Banescu. ş. Editura Tehnică..ro. ± SISTEME DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI ± Biblioteca digitală. 5. ± ORGANIZARE REPARĂRII ŞI ÎNTREŢINERII UTILAJELOR ± Biblioteca digitală. F. 6. a. ş. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 137 . Huzum. ± ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ.forus. ± MAŞINI ŞI UTILAJE INDUSTRIALE. M. 2002. Bucureşti. Editura All. RA. Huzum. a. Constantin. 3. Badea. http://stud. 1996. Editura didactică şi pedagogică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful