P. 1
49201109 Aux Lucrari de Intretinere Si Reparatii

49201109 Aux Lucrari de Intretinere Si Reparatii

|Views: 22|Likes:

More info:

Published by: Gabriel Mihai Ilinca on Dec 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2014

pdf

text

original

Sections

  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 4
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 5
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 6
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 7
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 9
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 10
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 11
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 12
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 13
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 14
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 15
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 16
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 17
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 18
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 19
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 20
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 21
  • FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 22

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

PENTRU

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI
PROFILUL: TEHNIC MODULUL: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CALIFICAREA: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII NIVELUL: 3

2008
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

AUTOR:

BÂRSAN OCTAVIAN ROŞU CONSUELA

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI - prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC Ä DIMITRIE LEONIDA Ä BUCUREŞTI

COORDONAT OR: HANCEA GHEORGHE

- prof. ing., grad didactic I, COLEGIUL TEHNIC ÄGHEORGHE ASACHI´ BOTOŞANI

CONSULTANŢĂ:

ROŞU DORIN

- dr. ing., inspector de specialitate, expert CNDIPT

ASISTENŢĂ TEHNICĂ: IVAN MYKYTYN EXPERT, WYG INTERNATIONAL

Aceste materiale au fost elaborate ca parte di n proiectul EuropeAid / Asistenţă tehnică pentru Construcţia Instituţională a Sistemului de Învăţământ Profesional şi Tehnic, România Europe Aid / 122825 / D / SER / RO

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

2

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Proiect finanţat de Uniunea Europeană www.infoerupa.ro

CNDIPT

CUPRINS

1 2 3 4 5 6

INTRODUCERE COMPEŢENTE SPECIFICE ± OBIECTIVE FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR GLOSAR MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR

4 6 8 9 11 12 13 15 27 33 34 115 125 125 126 136

INFORMAŢII UTILE FOLII TRANSPARENTE LUCRĂRI DE LABORATOR
7 MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI

FIŞE DE DOCUMENTARE FIŞE DE LUCRU
8 SUGESTII METODOLOGICE. SOLUŢII DE ACTIVITATE

SUGESTII METODOLOGICE SOLUŢII DE ACTIVITATE
9 BIBLIOGRAFIE

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

3

auxiliarul conţine următoarele formulare: fişă de descriere a activităţii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. Modelele de materiale de învăţare cuprinse. pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile. presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare. auxiliarul are incluse o serie de materiale didactice: fişe de lucru. îndrumări privind modalităţi de evaluare a elevilor . sugestii pentru creşterea eficienţei învăţării. se adresează deopotrivă celor doi parteneri de educaţie ± profesori şi elevi. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională specifice calificărilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic. fişe conspect. cum ar fi: fişe de documentare. documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale şi care trebuie să fie utilizate împreună cu respectivele curriculum -uri. INTRODUCERE Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă. fişă de progres şcolar. Pentru a fi un real ajutor celor doi parteneri. Acest auxiliar curricular. a fost realizat pentru a veni în sprijinul activităţii de instruire pentru ciclul superior al liceului. exerciţii şi teste. centrate pe elev. În acest sens pentru a veni în sprijinul elevilo r în vederea completării portofoliului şi evaluatorului. Pregătirea forţei de muncă calificate. în conformitate cu standardele europene. materiale de referinţă. care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. exemple de activităţi de învăţare şi metode de evaluare. în prezentul auxiliar. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 4 .

însă. iar elevii devin partenerii profesorului în acţiunea de evaluare şi îşi pot urmări propriul progres şcolar. el poate fi folosit în procesul instructiv şi pentru evaluarea continuă a elevilor.. Prin urmare. Timpul alocat efectuării activităţilor propuse este orientativ. Portofoliul ± cartea de vizită a elevului. practice. respectiv clasa a XIII -a. scrise. prevăzute Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 5 .P. Exerciţiile şi activităţile practice propuse urmăresc condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă pentru fiecare competenţă aşa cum sunt acestea precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Acesta include rezultate relevante obţinute prin c elelalte metode şi tehnici de evaluare disciplinei). În acest sens informaţiile prezentate completează activităţile profesorului şi elevului. calificarea Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii . modul ce corespunde unităţii de competenţă cu acelaşi nume din Standardele de Pregătire Profesională. El se va stabili de către profesor astfel încât toţi elevii să le rezolve în ritm propriu. pentru obţinerea Certificatului de calificare. prin probe de evaluare conforme celor Profilul: TEHNIC în standardul respectiv. profil tehnic. proiect. autoevaluare. precum şi prin sarcini specifice Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ATENŢIE Prezentul Auxiliar didactic nu acoperă toate cerinţele cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională al calificării pentru care a fost realizat.precum şi fişe de descriere a activităţii şi de înregistrare a progresului şcolar p ot fi de un real sprijin în predarea modului Lucrări de întreţinere şi reparaţii . se asigură comunicarea profesor ± elev ± părinţi.P. În aplicarea lor la clasă. este necesară validarea integrală a competenţelor din S. Crearea unui portofoliu al elevului reprezintă o necesitate. deoarece se poate constata concret cum se desfăşoară activitatea de instruire. ruta SAM. se adresează ciclului superior al liceului. se studiază pe parcursul a 124 ore din care: laborator tehnologic: 62 ore teorie: 62 ore (probe orale. dar nu le acoperă î n totalitate. observare sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. de nivelul de pregătire şi posibilităţile reale de învăţare ale acestora. Modulul Lucrări de întreţinere şi repa raţii. profesorul va trebui să ţină seama de stilurile de învăţare ale elevilor. confirmă faptul că ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării reprezintă în fapt şi ceea ce ştiu elevii sau sunt capabili să facă.

etc. 2 ± GÂNDIRE CRITICĂ ŞI REZOLVARE DE PROBLEME 2.2 ± Organizează lucrările de întreţinere. Rezolvă probleme y y y Identificarea factorilor care impun lucrările de întreţinere. COMPETENŢE SPECIFICE.1 ± Identifică probleme complexe.3 ± Evaluează rezultatele obţinute. Listarea acţiunilor în ordinea efectuării lor. OBIECTIVE UNITATEA DE COMPETENŢĂ ± COMPETENŢE : 28 ± LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. Organizează lucrările de întreţinere.2 ± Rezolvă probleme. procesul muncii. Punerea în practică a soluţiilor găsite viabile.1. Consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. interacţiuni.1. 2. Criterii de performanţă y y 2. Modalităţi de mărire a duratei de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor. 28.1 ± Analizează stadiul şi natura uzurii. Analiza sistemelor de producţie folosite în construcţia de maşini. Îndeplinirea sarcinilor pentru executarea lucrărilor. Cauzele apariţiei situaţiilor problemă ( calitatea muncii. Compară şi analizează soluţiile posibile. Competenţe y 28. Compararea situaţiei problemă cu cea normală arătând modalităţile de remediere.3 ± Planifică lucrările de reparaţii.4 ± Organizează lucrările de reparaţii. Consultarea documentaţiei tehnice necesare pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia. 2. y y y 2. ). 28. Analizează stadiul şi natura uzurii. Anticiparea unor probleme şi a cauzelor provocatoare. Identifică probleme complexe. 28. y y y 28.2.2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .

stabilească lucrările de întreţinere ale echipamentelor şi instalaţi ilor. Organizează lucrările de reparaţii. 2. asigure consemnarea sarcinilor în documentele de serviciu. supravegheze respectarea normelor privind sănătatea şi securitatea muncii. îndeplinească sarcinile necesare pentru executarea lucrărilor. evalueze lucrările conform standardelor din domeniu .4.3.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 28. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 7 .3. consulte documentaţia tehnică necesar pentru elaborarea unui plan de întreţinere şi termenele de realizare a acestuia . Autoevaluarea activităţilor realizate. stabilească lucrările de reparare a utilajelor şi instalaţiilor . Identificarea şi definirea metodelor de reparaţii utilizate la repararea utilajelor şi instalaţiilor. Planifică lucrările de reparaţii. Primirea utilajelor pentru reparare. OBIECTIVE După parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili să : comunice utilizând limbajul tehnic de specialitate. Identificarea şi definirea tipurilor de reparaţii. aplice normele de exploatare specifice echipamentelor şi instala ţiilor conform documentelor tehnice. Analizarea rezultatelor prognozate c u cele reale ale utilajelor din dotarea atelierului. de prevenire şi stingere a incendiilor. Constatarea defectelor şi sortarea pieselor demontate. Evaluează rezultatele obţinute. y y y y y y y y 28. asigure necesarul de resurse pentru executarea lucrărilor. Realizarea planurilor anuale de reparare pentru diferite tipuri de utilaj e. Demontarea utilajelor în vederea reparării.

2.reg. Lucrare de laborator 11.1. 13. Lucrare de laborator 5. Fişă de lucru 3. Organizarea activităţii de reparare a utilajelor Organizarea atelierului şi a echipelor de întreţinere şi reparare Sisteme şi metode de organizare şi executare a reparării în sistemul preventiv-planificat Organizarea activităţii de piese de schimb Recepţia maşinilor. Organizează lucrările de întreţinere. 2. Evaluează rezultatele obţinute.1. Rezolvă probleme 6. Fişă de lucru 10. 28. Analizează stadiul şi natura uzurii. Fişă de evaluare 12.2. Data promovării competenţei LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Competenţa 28.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. Organizează lucrările de reparaţii. utilajelor şi instalaţiilor Necesitatea lucrărilor de întreţinere şi reparare Managementul întreţinerii utilajelor şi instalaţiilor Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Detectarea defectării utilajelor şi instalaţiilor Acţiuni de optimizare a procesului de întreţinere şi reparare a utilajelor Pregătirea maşinilor şi utilajelor pentru reparare Planificarea instalaţiilor reparării maşinilor utilajelor şi Realizat 2. Planifică lucrările de reparaţii. Lucrare de laborator 9. 2. Fişă de evaluare Subiectul Factorii care contribuie la uzura maşinilor. 28. Activitatea de învăţare 1. FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR Mai jos se prezintă detaliat activităţile şi exerciţiile propuse în cadrul modulul Lucrări de întreţinere şi reparaţii: Numele candidatului Data începerii unităţii de competenţă Nr. Identifică probleme complexe. Fişă de lucru 7.4. Fişă de lucru 4.3. Fişă de evaluare 28. 8. Fişă de lucru 2. utilajelor şi instalaţiilor după reparare Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 8 .3.

respectiv a competenţelor. se recomandă refacerea acestuia la o dată ce va fi stabilită de comun acord de către elev şi profesor Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare): profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. manuale tehnice. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă suplimentară de informare pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute. pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului_______________Data_________ Semnătura evaluatorului______________Data_________ 4. FIŞĂ DE PROGRES ŞCOLAR Aceasta este un instrument detaliat folosit pentru înregistrare a progresului elevilor. furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. Resurse necesare : aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute în vedere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 9 . Competenţe care trebuie dobândite Data Activităţi desfăşurate. Acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului... Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului Modulul: Lucrări de întreţinere şi reparaţii Numele elevului : «««««««««««« Clasa : ««««««««««««« Numele profesorului : ««««««««««. comentarii Data Evaluare Bine Satisfăcător Refacere Comentarii: deoarece elevul nu a reuşit să rezolve corect exerciţiul «. Priorităţi de dezvoltare: activităţi pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. În acest sens.

Acest lucru poate implica continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora care trebuie avute in vedere. Aceste informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.  Priorităţi de dezvoltare Partea inferioară a fişei este concepută pentru a menţiona activităţile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. evoluţia legată de diferite competenţe. care trebuie dezvoltate şi evaluate.  Competenţele care urmează să fie dobândite În această căsuţă. profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Notă: Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor.  Activităţi efectuate şi comentarii Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev. seturi de instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev care nu a dobândit competenţele cerute.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SUGESTII PENTRU COMPLETAREA FIŞEI DE PROGRES  Competenţe care trebuie dobândite Această fişă de înregistrare este făcută pentru a evalua. în mod separat. Pentru fiecare elev se pot r ealiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului. aceasta permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului. materialele utilizate şi orice alte comentarii supli mentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feed -back. Acest lucru înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 10 . reţete.  Resurse necesare Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate:manuale tehnice. în acelaşi timp furnizând informaţii relevante pentru analiză.

transporturi sistem tehnic complex utilizat pentru prelucrarea materialelor ansamblu de instalaţii. dispozitive şi accesorii folosite pentru executarea unor lucrări sau pentru realizarea unui proces tehnologic procesul prin care se obţin bunuri materiale.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5. adăugaţi -i la sfârşitul acestei liste. prescripţii cu caracter de normă norme document oficial în care sunt consemnate prescripţiile de standardizare fenomen care aduce un component la un nivel de uzura sub limita admisa derularea unei activităţi pe baza de plan ansamblu de operaţii ce se execută in scopul determinării stării tehnice a utilajelor ansamblu de operaţii care se fac pentru îngrijirea utilajului fără scoaterea lui din funcţiune. care constituie o unitate funcţională într-un ansamblu reunire a două sau mai multor subansambluri şi pies e instrucţiuni. Termenul ± Cuvântul sistem tehnic maşină utilaj Înţelesul termenului utilizat ansamblul unitar compus cel puţin în parte din corpuri solide. maşini. instrumente. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi. scule. indicaţii. agricultură. aparate. GLOSAR Termenii din listă de mai jos este utilă pentru formarea unui limbaj de specialitate cât şi pentru parcurgerea unităţii de competenţă. în vederea asigurării bunei funcţionari între două reparaţii ansamblu de masuri luate pentru recondiţionarea sau înlocuirea pieselor componente uzate ale utilajului proces tehnologic secţie de producţie operaţie verificatoare dispozitive tehnologie subansamblu ansamblu normative instrucţiuni STANDARD defecţiune planificare revizie întreţinere reparaţii Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 11 . Lista începe cu cuvinte cheie. format din procese de bază şi procese auxiliare formă de organizare a atelierelor şi punctelor de lucru succesiune de faze instrumente folosite pentru a măsura şi compara unele mărimi ansamblu utilizat la executarea diferitelor operaţii tehnologice norme de execuţie specifice fiecărei operaţii grup de piese montate. folosit în industrie.

lucrări de laborator. fişă de descriere a activităţii . sugestii pentru completarea fişei de progres. folii transparente. fişă de progres şcolar. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU PROFESOR informaţii utile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 12 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 6. pagini web şi soft-uri educaţionale utile.

Reducerea timpului de imobilizare a utilajelor în reparaţii prin stabilirea necesarului şi timpului de aprovizionare . Calculul resurselor financiare implicate în activităţile de reparaţii pe tipuri de echipamente utilizate şi folosirea acestor informaţii ca suport pentru deciziile de achiziţii viitoare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 13 .cu ajutorul datelor oferite de sistem.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ce oferă întreţinerea planificată? Economisire de bani Prelungirea vieţii sistemului Reducerea costurilor reparaţiilor obligatorii Reducerea consumul de energie ca urmare a creşterii eficienţei sistemului Creşterea fiabilităţii sistemului AVANTAJE CHEIE Reducerea costurilor reparaţiilor ca urmare a planificării corespunzătoare şi mai ales a întreţinerii preventive. efectuate conform programelor şi datelor stabilite de sistem. materii prime şi piese de schimb. Organizarea mai bună a activităţilor de întreţinere şi reparaţii prin definirea activităţilor specifice cărora le este asociat necesarul de resurse. Reducerea activităţilor de înregistrare a documentelor şi a datelor referitoare la stocurile de materiale.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 14 .

Rt 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1250 1250 1250 1110 1420 710 1250 1110 1250 1250 1250 Rc1 2500 2500 2500 2200 2840 2840 2500 2200 2500 2500 2500 Rc2 10000 10000 10000 8880 11360 14200 10000 8800 10000 10000 10000 Rk 30000 30000 30000 26640 34080 42600 30000 26640 30000 30000 30000 Rt 1 1 1 1 2 4 1 1 1 2 1 Rc1 2 2 6 6 8 13 2 6 4 7 6 Rc2 4 4 12 15 15 30 8 13 9 13 13 Rk 7 7 18 21 23 48 13 21 15 20 21 Rt 1.6 Rc1 11 5.5 1.011.090.5 Rc2 28 20 11 20 12 6 11 5 22 7 10 15 Rk 55 55 30 45 40 25 35 20 45 20 22 405.1 405.1 .2 405.35 0.6 1.010.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. L=450 mm .1 0.1 7.0 405.020.Maşini de alezat verticale Ø 165 mm .Strung carusel Ø 3200 mm .8 0.Strung paralel H=250 mm L=2000mm .Maşină de frezat roţi dinţate cilindrice 0/320 mm .023.Maşini de burghiat verticală pentru Ø12 mm . şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.18 1.Strung paralel H=400 mm L=3000mm .6 5.9 4.1 0. de sch.120.4 405.3 1.Maşini de frezat universale cursă masa 500mm .6 1.Maşină de rectificat universală H= 125 mm L= 501 -750 mm 21/120 21/120 21/120 14/80 30/170 30/170 21/120 14/80 21/120 21/120 21/120 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .1 404.0 405.1 1. subgrupei.030.050.1 0.7 1.Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -30mm .3 0.6 3.Strung revolver pentru bare Ø 8 -12 mm .41 405.0 405.020.Maşini de burghiat verticală pentru Ø21 -25mm .010.0 405. grupei.30 404.6 6.022.8 3. 1 NORMATIVE DE REPARAŢII Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Codul de clasificare Denumirea categoriei.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Codul de clasificare Denumirea categoriei.3 3 3.20 653.Pod rulant monogrindă cu cărucior 50 kN .45 0.0 405.2 5.1 1.1 1.2 405.Troliu cu acţionare manuală .0 416.45 0.2 1. subgrupei.6 0.1 Rc1 3.02 654.8 11 11 3.1 1.5 3.810.Macara funicular de 200 kN .1 1.124.7 0.Maşină de ascuţit universală 150 x 750mm .051 416.12 650.1 2. şi a tipului de fond fix Durata de serviciu normată (ani / orex103) Nr.40 652.130 405.1 1. Ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare) Timpul de staţionare în reparaţie(zile lucrătoare) Costul în % a reparaţiilor din valoarea de înlocuire Rt 3 3 3 3 3 2 3 2 2 3 3 1 2 1250 1250 1250 950 1490 660 390 215 615 575 460 460 165 290 Rc1 2500 2500 2500 1900 2980 1320 1170 860 2460 2300 1840 1840 825 870 Rc2 10000 10000 10000 7600 14900 5280 7020 6020 12300 9200 9200 9200 4125 4350 Rk 30000 30000 30000 22800 59600 26400 21060 27600 27600 27600 16500 8700 Rt 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rc1 6 6 1 3 2 3 4 1 1 6 3 2 4 Rc2 13 11 2 10 3 6 7 3 2 12 5 3 3 9 Rk 21 17 4 21 8 10 14 18 10 6 15 20 Rt 0.3 8.Maşină de bobinat .Pompe cu roţi dinţate şi angrenaje interioare . grupei.Maşină de rectificat plan cu l= 501 -1000mm .00 653.Maşină de îndoit tablă b= 4 mm.1 659.6 Rc2 10 9 10 11 8 17 17 11 9 22 17 17 11 12 Rk 22 17 22 35 25 55 45 55 50 50 22 35 405.44 .Autostivuitoare pe pneuri 3t 21/120 21/120 21/120 20/114 27 18 16 20 14 25 25 25 15 6 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 16 .6 1. de sch.3 6.272.Concasoare cu ciocane .5 4.101 650. l= 2000 mm .5 3.Polizor electric Ø 200mm .4 5.1 1.3 5.Vinciuri hidraulice cu acţionare dublă .150 405.Pod rulant monogrindă cu electropalan 15 kN .Macarale capră deplasabile cu elecropalan .

Se verifică starea tehnică a utilajului în vederea menţinerii în stare de funcţionare până la următoarea reparaţie.Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu uzură rapidă.Se verifică toate subansamblele prin demontarea lor completă.Se înlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu frecvenţă de uzură mijlocie.Se face după mai multe reparaţii curente de gradul I Revizia totală a utilajului pentru a se înlocui sau reface piesele sau subansamblele de bază ajunse în stare de uzură avansată.Se verifică şi piesele care formează scheletul pe care se sprijină elementele active (suporţi.Se efectuează reglajele mecanismelor.Se execută înlocuirea sau recondiţionarea pieselor de uzură foarte rapidă (piese de etanşare. etc. 17 Revizia tehnică (Rt) Se constată starea utilajului şi se remediază defecţiunile apărute de la ultima reparaţie a utilajului. dispozitivele de comandă. care asigură menţinerea în funcţionare a utilajului până la următoarea reparaţie. .Se verifică instalaţiile de comandă şi ungere. materiale.Se repară dispozitivele de protecţie.Se controlează circuitele de ungere şi răcire. Asigură funcţionarea în condiţii normale a utilajelor şi instalaţiilor. În instalaţie Reparaţia curentă de gradul I (Rc1) Se verifică subansamblele principale prin demontarea părţilor componente care facilitează această operaţie .) deoarece în timpul funcţionării funcţionării utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimbări.Se verifică şi se elimină jocurile între piese. . În instalaţie Reparaţia curentă de gradul II (Rc2) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje mai mici şi uşor de transportat) În instalaţie sau în atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite reduse şi uşor de transportat) Reparaţia capitală (Rk) Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Celelalte operaţii sunt ca la Rc1 . . bucşe. . . . rulmenţi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.Se verifică şi piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice. manoperă). etc.Se reface protecţia anticorosivă exterioară.Se strâng sau se înlocuiesc garniturile de etanşare. . . .Se verifică dispozitivele care asigură securitatea muncii. . 2 CATEGORII DE REPARAŢII CE SE EXECUTĂ ÎN CADRUL SISTEMULUI DE REPARAŢII PREVENTIV PLANIFICATE Categoria reparaţiei Scopul În ce constă . carcase de susţinere. . dar au fost solicitate de şocuri termice.). .Se demontează complet utilajul şi se verifică fiecare piesă. Este redată integral capacitatea de funcţionare a utilajului sau instalaţiei. Locul executării Importanţa Este o operaţie intermediară între două reparaţii. . . .Se controlează piesele de uzură frecventă pentru a stabili volumul reparaţiei următoare (piese de schimb. . Asigură funcţionarea normală până la următoarea reparaţie planificată.

gradului de murdărire. armăturile. schimbării temperaturii etc. Pentru o mai bună separare. Agentul hidraulic (apa. Rezervoarele se curăţă prin sablare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. fără pauză. este depozitat într -un rezervor sau bazin. deoarece filtrele pot fi schimbate cu uşurinţă fără. la temperatura de 65 -75°C. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea conductelor cu abur. Întreţinerea instalaţiilor hidraulice ale maşinilor şi utilajelor constă în: întreţinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru). lichide sintetice etc. pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor. racorduri şi garnituri uzate. frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi (tricloretilenă). să afecteze sistemul de ulei. murdăririi. se face gravimetric. se va interveni cu perii de sârmă după care se pulverizează ulei aditivat anticorosiv. Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde. în cea mai mare parte. apoi. rezervoarele. În timpul spălării. este necesară spălarea întregului sistem prin recircularea intensă. a unui lot de ulei de spălare. conducând şi la uzarea instalaţiei hidraulice. acţiuni care îi modifică proprietăţile fizice şi chimice. reductoare de turaţie de mare gabarit etc. Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi. împreună cu filtrele instalaţiei. Datorită frecărilor mecanice. uleiul mineral. compresoare. timpul de staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min. varia ţiei presiunii. decantoarele sunt compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru. acolo unde sunt pete de rugină. eliminând particulele solide prin decantare şi filtrare şi. observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim. semnalarea defectelor personalului de întreţinere. Particulele ce nu pot li reţinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare. iar temperatura de 70-80°C. au rolul de a contribui la menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic. agentul de lucru este supus oxidării. a căror densitate relativă este mult diferenţiată de cea a uleiului. şi constă în: controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele prescrise în funcţie de condiţiile de lucru. 3 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE Controlul instalaţiilor de acţionare hidraulică se efectuează la intervale regulate. controlul zilnic al pierderilor. băi cu apă pentru spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. Separarea contaminanţilor. după care se introduce succesiv în băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţ ie 50%) ce conţine pasivizatori. Rezervorul de ulei. fără circulaţie în lagăre sau alte dispozitive speciale. uzu ră excesivă. făcându -l necorespunzător scopului său. Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid. se curăţă filtrele ori de Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . descompunerii. cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare. asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele admisibile. Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă. întreţinerea elementelor co mponente ale instalaţiei. După montarea instalaţiei hidraulice. Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt: conductele.) vehiculat în sistemele hidraulice ale maşinilor şi utilajelor.

. Impurificări Infiltraţii de aer . . reglarea defectuoasă a supapei de siguranţă. se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi.deteriorarea garni turilor.necurăţate în utilaj.ţevile de aspiraţie şi uleiului. . . Se introduce lotul de ulei de lucru. învelişul filtrului zgomotului. . răcire insuficientă. După spălare. . .pătrunderea particu .se descoperă locurile pe unde pătrunde aer. Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supra încălzirilor.se rectifică şi se reglează supapele. .înlocuirea tubului avariat. .apariţia spumei în toare. plasa cât mai jos sub nivelul uleiului.pierderi interioare la pompă. după care instalaţia poate intra în funcţiune normală.acţiuni abrazive. . accesoriile. . suprapresiuni.se accelerează oxi . acolo unde există. .câte ori se înfundă şi. lelor în aerisiri şi .se înlocuieşte şi se curăţă darea uleiului. impurificărilor şi infiltraţiilor de aer. Defecţiunea Consecinţe .se controlează viteza de funcţionare a diverselor organe cu comandă hidraulică şi eventual înlocuirea pompei.obturarea fluxului de ulei datorită avariilor la tubulatură. Operaţia de spălare se consideră încheiată când la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi. se recirculează şi se filtrează.accelerarea oxidării absoarbe ulei. Defecţiuni şi remedieri ale instalaţiilor hidraulice. . Cauze Mod de remediere . se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea impurităţilor existente în suspensie.uleiul îşi închide culoarea şi se constată o scădere de presiune. se îmbunătăţeşte circulaţia aerului şi se curăţă punctele încălzite. . se curăţă filtrele şi se alimentează cu ulei hidraulic proaspăt.nivelul uleiului este scăzut. .se schimbă uleiul conform vâscozităţii indicate de constructor. . dacă se consideră că este necesar. . . . demontări repetate. ascultând modificarea sistem.după ce utilajul a făcut trei garnituri. cât şi măsurile de remediere ce trebuie luate de personalul de întreţinere sunt date în tabelul de mai jos.garnituri necorespunză scurgând uleiul pe racord şi .blocarea comenzilor şi a supapelor de siguranţă.uzuri rapide ale cilindrilor. cicluri în gol se descarcă . . . rezervorul de ulei şi .formarea de depu neri şi aglomerări de acizi.miros urât al uleiului. în fluid.montarea în utilaj a unor .curăţirea întregului circuit hidraulic şi repunerea lui în funcţiune.suprasarcina. Defecţiunile cele mai frecvente ale sistemelor hidra ulice.scăderea vâscozi tăţii uleiului.absorbirea de aer de la refulare la rezervor se va pompă.reglarea regulatorului în vederea respectării caracte-risticilor nominale.ulei necorespunzător. piese cu impurităţi. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Supraîncălzirea (la temperaturi peste 1000C) . .înlocuirea garniturilor. uleiul de spălare.montarea unor piese filtrele. 19 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .

Din punct de vedere al subansamblurilor de întreţinut un sistem pneumatic conţine: filtre. la cilindrii supuşi la influenţe termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. Elementul sistemului Indicaţii privind întreţinerea Are rolul de a curăţa aerul ce vine de la reţ eaua de alimentare înainte de a intra în partea de comandă. Este necesară o curăţire săptămânală pentru sisteme ce lucrează în condiţii dure. Pentru buna funcţionare şi pentru scurtarea perioadelor de reparaţii este indicată existenţa în magazie a unor piese de schimb care se uzează mai repede: garnituri. Se urmăreşte menţinerea nivelului uleiului la nivelul prescris. este indicat să se utilizeze garnituri din poliamide care nu absorb uleiul şi deci nu îşi modifică volumul iniţial. la conductele ce vin în contact cu uleiul se indică utilizarea furtunurilor rezistente la ulei. 4 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR PNEUMATICE Elementele de comandă pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. cilindri. Se verifică tija pistonului. Indicaţii privind întreţinerea instalaţiilor pneumatice. care poate prezenta defecţiuni: acumulare de apă de con dens. dereglarea arcului. arcuri etc. îmbinări filetate. Filtrul Ungătorul Conductele Îmbinările filetate Cilindrul Elemente de fixare În cadrul activităţii de reparaţii se detectează defectele şi se înlătură într -un interval cât mai scurt. În multe cazuri filtrul este dotat cu separator de apă. elemente de aşezare. Se strâng şuruburile şi se înlocuiesc cele uzate sau lipsă. magneţi.). defecţiuni ce trebuie remediate la operaţia de revizie. membrane. Menţinerea performanţelor sistemului pneumatic depinde în mare măsură de modul cum se realizează întreţinerea şi repararea acestor subansamble. ventile. Dacă nivelul a scăzut se face umplerea cu ulei corespunzător. Organele sau elementele defecte se vor înlocui cu altele noi. Fiecare subansamblu de comandă este constituit din elemente de semnalizare (limitator de sfârşit de cursă).Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. În aceste îmbinări partea susceptibilă la defectări este garnitura de etanşar e. cilindri. Necesită verificări săptămânale pentru a se împiedica apariţia defecţiunilor. garnituri din material plastic. care trebuie nu trebuie să prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei. şurub etc. În tabelul de mai jos se indică câteva operaţii ce trebuie efectuate la revizia tehnică a sistemului pneumatic. ungătoare. iar unele subansamble defecte se vor recondiţiona în ateliere specializate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 20 . elemente de comandă şi de acţionare (cilindri.

Pentru a determina necesitatea de întreţinere şi reparare a maşinilor electrice este necesar să se cerceteze dacă maşina produce zgomote şi vibraţii. vopsirea parţială. rulment montat greşit sau uzat. reparaţie capitală. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 21 . canalele radiale de ventilaţie: nedegajate suficient. la motoarele electrice. rotorul: dezechilibrarea rotorului. Periodic. Principalele surse de zgomot pot fi: lagărele: locul arborelui este mare. ungerea elementelor ce formează ajustaje. reparaţie curentă. În cadrul reviziilor tehnice. curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare. ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parţial.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. fundaţia: fixarea slabă pe fundaţie sau în glisiere. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate. Motoarele şi generatoarele electrice se verifică de cel puţin două ori pe an. mecanismul de transmisie: inele slăbite. periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare sau inele uzate. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitar ea lor. aşezate unele în faţa celorlalte. 5 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor. se execută următoarele operaţii: spălarea. Principalele surse de vibraţii pot fi: lagărele: uzuri mari. ut ilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric. verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate. schimbarea lubrifiantului.

.maşina vibrează. Verificarea amplasării periilor pe colector. . . . . .suprafaţa colecto rului este aspră. Contact imperfect între perie şi colector Supraîncăl zirea periilor şi a colecto rului.periile scânteiază.se elimină vibraţiile maşinii.se vor presa periile prin strângerea arcului.se vor monta corect port periile.se arde armătura şi conductoarele de cupru. .se vor fixa bine periile în portperii. .marginile periilor se ard. . .periile se vor spăla cu petrol apoi se vor ajusta pe colector. .periile fac zgomot. Colectorul nu este neted sau este lovit (duritate diferită a materialului din care este executat colectorul) . .se verifică amplasarea periilor după marcarea făcută pe tije. Scânteierea periilor (total sau parţial). Presiunea periilor este prea mică sau prea mare. .suprafaţa periilor necorespunzătoare. .distanţe neegale p e ferinţa colectorului circumferinţa colec este neuniformă. arse sau au capete deformate. Se verifică modul de încălzire a colectorului la folosirea periilor de alt tip Mărirea presiunii periilor prin întinderea arcului sau schimbarea sa.periile de cărbune se vor şlefui pe colector cu hârtie silicată: nu este bine să se folosească pânză abrazivă.contactele îşi schimbă culoarea. Distanţa dintre Periile sunt la perii pe circum .unele din lamelele colectorului sunt ieşite în afară.secţiunea cabluri lor de legătură este mică. . Defecţiunea Cauza defecţiunii Fenomene observate . . 22 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . cu ajutorul unei benzi de hârtie şi potrivirea periilor la distanţe egale pe suprafaţa colectorului. .se va înlocui arcul în caz de uzură pronunţată.măsurarea cu un voltmetru de precizie a diferenţei de potenţial dintre punctele portperiilor şi barele colectoare.periile vibrează şi scânteiază. . Tipul periilor este necorespunzător Presiunea periilor pe colector este prea mică.se verifică bătaia colectorului.Defecţiuni şi remedii ale maşinilor electrice.periile sunt murda re. ± se reduce presiunea periei.se verifică dacă contactul dintre perii şi portperii nu este slab.refacerea calculului secţiunii cablurilor şi înlocuirea lor. Perii sau port perii montate defectuos. . .se verifică dacă dimensiunile periilor corespund cu ale portperiilor.verificarea şi curăţirea tuturor contactelor circuitului de alimentare şi de preluare a curentului. .perii nefixate.se va scurta arcul portperiei. . . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 1 Modul de intervenţie .s-a slăbit fixarea colectorului. torului. . .se va strunji colectorul şi se va revedea izolaţia dintre lamele. . Presiune specifică sub 150 -250 g/cm 2. Starea proastă a periilor. . cablurilor conducătoare de curent şi barele colectoare dintre perii şi portperii. Încălziri ale periilor Uzura arcului port perie. .perii cu suprafaţă neuniform arsă.

Scânteiere circulară.se adânceşte izolaţia dintre lamele suprafaţa colecto ca urmare a uzurii colectorului.periile pot fi de tip necorespunzător.după fiecare rodare a periilor sau spre periile altui pol. evite numărul prea mare de demaraje consecutive. . asigure circulaţia liberă a aerului. La motoarele mici reparaţia se poate face şi într -un atelier specializat. ÄDurata de viaţă" a unui motor electric este o mărime care se deter mină statistic pe baza unei exploatări îndelungate. personalul de exploatare şi întreţinere trebuie să: evite suprasarcinile sau să le reducă la minimum posibil. Această mărime depinde în principal de solicitările termice anormale. . Apariţia unei scânteieri mari ce ia aspectul unui cerc de foc. atât periile cât şi colector ul se vor curăţa şi sufla cu aer comprimat. ţină seama de situaţia climatică la încărcarea maşinii. fără scame. Fenomene Modul de intervenţie observate Distanţe necores Verificarea distanţelor între punzătoare între armăturile polilor principali alăturaţi armăturile polilor şi a distanţelor dintre marginile principali alăturaţi. întreţină bine maşina şi organele de transmisie.periile nu sunt plasate corect. îndepărtarea asperităţilor colectorului prin şlefuire sau strunjire. . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 23 . . după şlefuirea colectorului. armăturilor polilor auxiliari şi polilor principali alăturaţi. respecte graficul de revizii şi reparaţii. supravegheze încărcarea. Sar scântei pe Colector murdar .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defecţiunea Cauza defecţiunii Polii principali şi auxiliari nu sunt repartizaţi uniform. ne moale. Polii nu sunt conectaţi corect la înfăşurarea rotorului.se verifică poziţia periilor. verifice dacă contactele şi conexiunile sunt în stare bună. Se verifică şi se montează corect polii principali şi cei auxiliari.se înlocuiesc periile cu altele mai tari. .se spală colectorul cu o pânză datorită ungerii exa curată. asigure lubrifierea necesară. Pentru a limita încălzirea. supravegheze dacă demarajul motorului se face normal. Colector murdar . cureţe orificiile şi canalele de ventilaţie.se vor monta perii mai tari. umezită în petrol gerate sau utilizării şi se va şlefui cu o pânză silicată unor perii de cărbu fină. fluctuaţiile de tensiune şi dezechilibrul de tensiune pe faze. rului de la un pol intense a periilor. Polii principali şi cei auxiliari nu se succed corect. Recomandare: Aceste reparaţii se fac fără demontarea maşinii electrice din şuruburile de fixare (la motoarele mari). prin montarea de ampermetre şi volt metre în circuitul de alimentare. .

. . care se execută pe lingă lucrările efectuate la revizia tehnică (tabelul 2).Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare.Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării. . Lucrări executate la reparaţia c urentă a motoarelor electrice asincrone. a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor. 24 Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările de reparaţii curente la motoarele asincrone cuprind lucrări mai complexe.Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului. . .Înlocuirea periilor uzate. a şuruburilor capacelor de la lagăre. . . a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei. .Verificarea jocului între lagăre.Măsurarea rezistenţei la izolaţie.Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar. a portperiilor.Revizia fixării pinionului. . .Curăţirea inelelor colectoare. Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei Tabelul 2 .Măsurarea rezistenţei la izolaţie. a bobinajelor.Şlefuirea periilor. .Reglarea portperiilor. a modului de funcţionare a inelelor de ungere. a cuplajului şi a roţii de curea.Curăţirea aparatului fără demontare.Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare.Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor. .Verificarea încălzirii contactelor.Strângerea piuliţelor. .Curăţirea exterioară a reostatului şi a plotu rilor. . . .Revizia legării la pământ. a ungerii. . .Controlul şuruburilor de fundaţie. . .Înlocuirea pieselor d efecte. a şuruburilor cutiilor portlagăr.Verificarea legăturii la pământ. .

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 25 . a ploturilor şi a rezistenţelor defecte. Verificarea finală. a reostatului şi a aparatajului de pornire. .înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei).verificarea îmbinării şi a funcţionării. . . . plăci de borne şi transmisiilor. .fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte.şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. curăţirea acestuia şi a contactelor.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările care se execută la reparaţia capitală a motoarelor electrice. cuzineţilor lagărelor.măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator. organelor de transmisie defecte. . Verificarea şi repararea reostatului.curăţirea şi spălarea lagărelor. iar pentru motoarele de curent continuu se execută o revizie şi o curăţire a colectorului. . papucilor defecţi ai cablului de alimentare. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi. portperiilor. a bobinajelor. Conţinutul lucrării Tabelul 3 Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor.reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel. periilor uzate. Recomandare: Lucrările specificate în tabelul 3 sunt aplicabile atât motoarelor în scurtcircuit (făcând abstracţie de punctele care se referă la rotorul bobinat). . Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare. . . .prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor.demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor.verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ. operaţii privind colectorul).demontarea aparatajului. . (cât şi la motorul sincron (la care se înlocuiesc referirile la inele colectoare cu. Reglarea portperiilor.lăcuirea bobinajelor.curăţirea canalelor de ventilaţie. în scurtcircuit. Curăţiri şi demontări. Asamblarea motorului electric. Lucrări executate la reparaţia capitală a motoarelor electrice asincrone.fixarea pieselor de transmis ie.încercarea în sarcină a motorului electric. Înlocuirea pieselor defecte. sunt prezentate în tabelul 3 (nu se consideră punctele care se referă la rotorul bobinat). inelelor colectoare. . . Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului. . .

tubul de protecţie nu a fost suficient de bine curăţat înaintea montării. În scopul stabilirii cauzelor defecţiunilor ce pot apărea la principalele componente ale circuitelor ce conţin termocuple. 26 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FOLIE TRANSPARENTĂ NR.tubul de protecţie este necorespunzător pentru atmosfera în care lucrează. câteva indicaţii.grosimea pereţilor tubului de protecţie este necorespunzătoare. . se prezintă schematic. . materialul tubului să reziste în mediul înconjurător. incluziuni şi găuri . termoelectrozi. . Componentele termocuplului Tubul de protecţie (capsulă) Defectul Cauze posibile Tabelul 1 Fisuri longitudinale Rupturi la temperaturi înalte Coroziuni. în cazul proceselor tehnologice sau în locurile unde se poate depăşi temperatura normală.presiune mare sau viteză mare de curgere a mediului a cărei temperatură se măsoară. .umiditate în izolaţie.grosimea pereţilor tubului de protecţie este insuficientă faţă de regimul termic la care a fost supus. Acestea se compun din: tub de protecţie (capsulă).punct de sprijin la distanţă mare. se utilizează în general termocuple. iar murdăriile au dus la contaminarea acestuia. . Pentru o bună exploatare a termocuplelor trebuie ţinut seama de o serie de elemente încă de la construcţia lor. în tabelul 1. . ansamblul tub-termoelectrozi să asigure o durată şi o stabilitate de funcţionare cât mai mare. Pentru măsurarea temperaturii. 6 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA TERMOCUPLELOR În construcţia de maşini temperatura constituie cauza şi efectul dife ritelor procese. izolaţie. . Principiul lor de funcţionare se bazează pe transformarea diferenţelor de temperatură în mărimi electrice care sunt apoi măsurate.tubul de protecţie a fost excesiv de rece faţă de mediul a cărei temperatură se măsoară şi în care a fost introdus. Defecţiuni ale termocuplelor. materialele pentru termoelectrozi să fie astfel alese ca să asigure o diferenţă mică între coeficienţii de dila tare liniară.

curbei de .deteriorarea termoelectrozilor datorită acţiunilor nocive (întrerupt) ale mediului ambiant. care au apărut după montare. Rezistenţă de . după care au fost temperatura păstraţi sau transportaţi la temperaturi joase.termoelectrozi fragili. Circuit deschis .etanşare necorespunzătoare la capete. . . fluctuaţii în conductoare răsucite.durate de funcţionare depăşită. . camerei .apariţia neomogenităţilor datorită impurificării etalonare termoelectrozilor. . indicaţii.legături slabe. .temperatura de folosire mai mare decât cea prescrisă.contaminarea izolatorilor prin difuzia excesivă a metalelor din termoelectrozi. .alungire excesivă la fabricaţie.atmosferă necorespunzătoare pentru tipul de fragilitate termoelectrozi. întrerupt la .umezeală.termoelectrozii au avut defecte iniţiale. . necorespunzător trataţi. Scurtcircuit.defecte iniţiale ale firelor. temperaturi .tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător.termoelectrozii s -au supt datorită întinderii excesive (proiectare necorespunzătoare). Întreruperea . Fisuri .alte defecte iniţiale. Modificarea Contaminarea izolatorilor datorită reacţiei lor cu tubul culorii de protecţie sau cu termoelectrozii. asamblare necorespunzătoare. .temperatura de folosire a depăşit valoarea punctului circuitului la de topire a materialului termoelectro zilor. Fragilitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 27 . izolaţie mică .termoelectrozii s -au defectat după un timp de funcţionare.termoelectrozii nu au fost suficient de bine curăţaţi înainte de asamblare.atmosferă necorespunzătoare. Circuit .tratamentul termic iniţial a fost necorespunzător. Modificarea . .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Izolatoarele Termoelectrozii Materialul tubului de protecţia este necorespunzător regimului termic în care lucrează. înalte .

.. se prevăd pentru motoarele electrice următoarele activităţi: revizie tehnică.. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FT 5 elevii trebuie să cunoască activităţile desfăşurate la echipamentul electric pentru fiecare nivel:  conţinutul reviziilor tehnice .. la motoarele electrice. în cadrul reviziilor tehnice: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi îl are şi întreţinerea corectă a echipamentului electric. în orar. De reţinut ! Fiecare lucrare de ordin superior include lucrările efectuate la nivelul inferior.  orele trebuie să fie grupate (succesiv).. În cadrul sistemului de reparaţii preventiv -planificate... Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate.... Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili acţiunile desfăşurate pentru realizarea şi supravegherea activităţi lor de întreţinere şi repararea echipamentului electric. f) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. Periodic.. reparaţie capitală. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. g) ««««««««««««««««««««««««««««««««««« Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 28 . Indicaţi operaţiile ce se execută.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Întreţinerea şi repararea unor elemente specifice utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute Lucrarea: Întreţinerea şi repararea motoarelor electrice. Indicaţii de lucru: Un rol deosebit de important în buna funcţionare a maşinilor. maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a împiedica scurtcircuitarea lor. Cerinţe: 1. pentru a avea continuitate. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. reparaţie curentă.  conţinutul reparaţiilor curente.  conţinutul reparaţiilor capitale.

Se dă în tabelul de mai jos elementul asupra căruia se intervine. la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Subansamblul motor Operaţii executate în cadrul intervenţiei ± Reparaţii curente Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 29 .2. cerându -se să se indice operaţiile ce se execută în cadrul reparaţiilor curente.

Verificarea şi repararea reostatului. Reglarea portperiilor. Conţinutul lucrării ± Reparaţii capitale Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Înlocuirea pieselor defecte. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 30 . Curăţiri şi demontări. Asamblarea motorului electric. Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. Verificarea finală. În tabelul de mai jos se dă tipul lucrării ce se execută ± pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone ± cerându-se să se indice conţinutul lucrării: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare.3.

de obicei ultima.  citirea şi interpretarea normativelor. pentru maşina. Se cere: 1. 4. Cunoscând durata de serviciu şi duratele pentru fiecare tip de intervenţie: Dc = 120000 ore Rt = 1250 ore. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare . Indicaţii de lucru: Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 31 . Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină. să se reprezinte grafic durata de serviciu. în ore lucrate. până la prima reparaţie capitală . Rk = 30000 ore. inclusiv durata uneia dintre ele. 3. utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare.  orele trebuie să fie grupate (succesiv).LUCRARE DE LABORATOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII TEMA: Planificarea reparării utilajelor şi instalaţiilor Timp de lucru: 100 minute LUCRAŢI PE GRUPE Lucrarea: Stabilirea unui ciclu de reparaţie pentru un strung revolver Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. numărul orelor pentru un ciclu de reparaţii. pentru a avea continuitate. Rc2 = 10000 ore. 5. sau. Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. în orar. între două reparaţii capitale. Rc1 = 2500 ore. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. numărul intervenţiilor pentru fiecare categ orie de reparaţii. utilajelor şi instalaţiilor. să se reprezinte grafic structura ciclului cu datele obţinute anterior. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 18 şi FT 1 elevii trebuie să cunoască:  structura unui ciclu de reparaţie. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de a stabili plan ificarea pentru reparare a maşinilor. numărul ciclurilor pentru întreaga durată de serviciu.  se va lucra în grupe de câte cinci elevi.

grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk). în tabelul 1. Cunoştinţe teoretice necesare: După studierea FD 13 elevii trebuie să cunoască:  grupele de lucrări în cadrul unei reparaţii pentru un utilaj. Condiţii de lucru:  activitatea se va desfăşura în laboratorul de specialitate. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2). remediere a defecţiunilor medii ( Rc1). De menţionat că lucrările din grupa II cuprinde în afara celor indicate şi lucrările din grupa I. Din punct de vedere al conţinutului lor. se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii. spaţiile libere cu exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii. să se completeze corespunzător.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LUCRARE DE LABORATOR LUCRAŢI PE GRUPE TEMA: Organizarea atelierelor şi a echipelor de întreţinere şi reparare Timp de lucru: 50 minute Lucrarea: Stabilirea lucrărilor efectuate şi a dotării minime a atelierului în funcţie de complexitatea lucrărilor. grupa II cuprinde lucrările mai mari.  se va lucra în grupe de câte doi elevi. dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare. Obiective: Elevii trebuie să -şi formeze deprinderile de organizare a unui atelier de întreţinere şi reparare a utilajelor şi instalaţiilor.  dotarea minimă cu utilaje şi instalaţii a unei secţii care face lucrări de reparare. Indicaţii de lucru: În cadrul atelierului de repa raţie se execută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 32 . Se cere: Fiind date grupele şi tipul de lucrări aferente.

Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii Tabelul 1. Lucrări de sudură. Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 33 . Lucrări electro tehnice. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări de turnătorie III Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări electro tehnice. II Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări de sudură.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa I Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.

fişe de lucru. solicitand sprijinul profesorului. fişe de evaluare. se va citi cu atenţie sarcina de lucru şi se va face o documentare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 7. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 34 . Foarte important! Înainte de a trece la rezolvarea exerciţiilor şi/sau a activităţilor propuse. Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor care au fost rezolvate şi a activităţilor care au fost desfăşurate şi va evalua progresul realizat. Elevii vor fi sprijiniţi să rezolve sarcina de lucru. MATERIALE DE REFERINŢĂ PENTRU ELEVI fişe de documentare.

control. chiar dacă sunt situaţii când unele dintre acestea sunt folosite mai rar. Toate aceste activităţi de revizie. Obţinerea unei durate de funcţionare normale cât mai lungi se poate realiza prin încetinirea procesului de uzare fizică a pieselor componente. în cadrul întreprinderilor se organizează un serviciu de întreţinere şi reparare a utilajului de producţie. pe parcursul folosirii lor productive. Importanţa activităţii de întreţinere a utilajelor şi instalaţiilor. În vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului şi a funcţionării în condiţii cât mai apropiate de c ele iniţiale. care să permită depistarea din timp a eventualelo r defecţiuni. lucrul de bună ca litate a echipelor de întreţinere şi reparaţii şi executarea reparaţiilor la timp. Realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare corespunzătoare a utilajelor are o serie de avantaje. implicit. utilajului şi a instalaţiei respective. aceasta asigurân du-se prin: exploatarea maşinilor. reducerea costurilor de producţie şi. Este necesar ca periodic să se verifice şi starea accesoriilor din dotarea maşinii. ungerea pieselor în mişcare. dintre care mai importante sunt: creşterea perioadei de timp în care utilajul este în stare de funcţionare şi realizarea producţiei conform graficelor. observarea continuă a stării şi funcţionării lor. întreţinerea corectă şi curăţirea zilnică. reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. conform prescripţiilor întreprinderii constructoare. Întreţinerea urmăreşte să menţină maşinile. Fenomenul de uzură fizică a utilajului poate fi ameliorat şi printr -un sistem de activităţi de întreţinere a acestuia. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează ceea ce în literatura de specialitate poartă numele de sistem de întreţinere şi reparare. Ca urmare. creşterea eficienţei activităţii de producţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 35 . acestea sunt supuse procesului de uzură fizică şi morală. precum şi printr -un ansamblu de operaţii de control şi revizie. Activitatea de întreţinere şi reparare a utilajelor este impusă de faptul că. are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuinţare a utilajului . utilajele şi instalaţiile în condiţii normale de exploatare între două reparaţii consecutive. întreţinere şi reparare a utilajelor. creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a utilajelor. şi în final o pierdere a capacităţii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. a procesului de uzură fizică. Din analiza comportamentului utilajelor în procesul de uzură fizică se poate constata că uzura în timp a diferitelor componente are loc în mod diferenţiat. 1 NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. utilajelor şi instalaţiilor la sarcina normală (prin evitarea supraîncărcărilor).

următoarele lucrări: întreţinerea şi repararea echipamentului şi clădirilor. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparaţii (fig. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii. calitatea şi continuitatea producţiei. să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente. să evidenţieze şi să studieze continuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile. gaze etc. evitarea întreruperilor de producţie. energie electrică. montarea şi punerea în funcţiune a noilor echipamente. livrarea de utilităţi în scopuri de producţie (apă. Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea. controlul şi evidenţa cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii. Activitatea de întreţinere şi reparaţii a devenit o problemă tehnologică. Existenţa unui compartiment de întreţinere şi reparaţii este justi ficată de necesitatea asigurării utilizării permanente a echipamentelor şi clădiril or din întreprinderile tot mai complexe. Domeniul de activitate al compartimentului de întreţinere este diferit de la o întreprindere la alta. paza contra incendiilor. as tfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare. în domeniul materialelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. Această modificare de optică este firească. datorită avariilor. Mijloacele indicate corespund unor activităţi care sunt pre zentate în tabelul 1. metodelor şi echipamentelor noi. aer. deoarece astăzi într -o întreprindere constructoare de maşini exisă un număr foarte mare de utilaje diversificate. în timp ce o lungă perioadă de timp era considerată ca o activitate anexă neimportantă. modificările aduse acestora. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. abur.).1) pot fi precizate în timp astfel: înainte şi după producerea uzurii mijlocului fix respectiv: Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 36 . dar cuprinde în general. Obiectivele şi mijloacele activităţii de înt reţinere şi reparare. să elaboreze un program de lucru bine conceput.

Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare. Activităţi ca: previziunea pe termen lung şi scurt. organizarea muncii. CUI REVINE Personalului de deservire şi a celui de întreţinere din secţii Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reviziile Personalului de întreţinere din secţii şi ateliere care execută reparaţiile Persanului de conducere a activităţii de întreţinere şi reparaţii. revizuirea şi renovarea utilajelor într -un mod care să le redea calităţile lor de funcţionare şi precizie. menţinerea utilajelor în bune condiţii de funcţionare şi evitarea opririlor neprevăzute provocate de accident.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. studiul de costuri. înregistrarea cauzelor proastei funcţionări a utilajelor . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 37 . ACTIVITĂŢILE DE ÎNTREŢINERE Tabel nr. 1 ACŢIUNEA Previziunea întreţinerii Întreţinerea preventivă Întreţinerea corectivă Evidenţă şi planificare CE CUPRINDE Activităţi efectuate pentru evitarea lucrărilor de reparaţii şi pentru ca lucrările de întreţinere inevitabile să fie efectuate cel mai comod posibil Activităţi efectuate pentru reducerea uzurii. 1. înlocuirea pieselor uzate. Activităţi efectuate pentru corijarea defectelor.

sunt daţi în figura 1. Factorii mai importanţi care contribuie la uzura pieselor. fără întreruperi sau opriri accidentale. 2 FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR COMPONENTE ALE UTILAJELOR În condiţiile producţiei industriale moderne. utilajele şi instalaţiile trebuie să funcţioneze la parametrii optimi. Întrucât în timpul funcţionării maşinile.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Fig. Factorii care contribuie la uzura pieselor. maşinile. condiţie esenţială pentru obţinerea unei calităţi superioare a produselor cerute şi a unei eficiente economice ridicate. aceas tă uzare poate provoca erori de prelucrare. componente ale maşinilor şi utilajelor. 1. utilajele şi instalaţiile se uzează fizic. mărirea consumurilor specifice şi chiar accidente de muncă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 38 .

cea mai utilizată structură. iar ecruisarea creşte în adâncime. ducând astfel la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură. combinată. este cea cu sorbită şi perlită. ţinând seama şi de avans. o presiune de contact considerabilă poate duce la ruperea şi întreruperea filmului de lubrifiant. Din acest punct de vedere se deosebesc două feluri de sarcini : sarcini ce provoacă solicitări statice. De reţinut este faptul că durabilitatea creşte o dată cu creşterea durităţii. De exemplu: o piesă din oţel cu duritatea de 600 HB are o durată de funcţionare de 10 ori mai mare decât a unei piese cu duritatea de 200 HB. mai au şi direcţia constantă. b).006 mm/rot şi vitezele mici sub 3m/min fac să scadă rezistenţa superficială a materialelor pieselor. Odată cu creşterea vitezei la peste 15m/min. contribuind în acest fel la micşorarea coeficientului de frecare. Viteza relativă a pieselor în frecare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII a). sarcini ce provoacă solicitări variabil e continue. pe lângă menţinerea valorii lor constantă. fapt care se explică prin aceea că ecruisarea materialului este mai puţin adâncă. de rostogolire. care dă o bună rezistenţă la uzură. La oţeluri. gradul de uzură şi de rezistenţă la uzură depinde de prelucrarea lor. fapt care poate contribui la micşorarea sau intensificarea procesului de uzură. De menţionat este faptul că oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. rugozitatea scade. De asemenea este important şi felul mişcării dintre două p iese în frecare. se vor obţine totuşi în final suprafeţele cu neregularităţi microscopice sau macroscopice . Viteza relativă a pieselor în frecare interesează mai ales ca mărime. Acestea trebuie să fie lipsite de acizi şi impurităţi mecanic e. şi în special cele cu grafit modular.003 . Forţele şi presiunea de contact. mişcare care poate fi: de alunecare. S-a constatat că prin prelucrare se produc unele modificări în structura superficială a metalelor sau aliajelor pieselor în frecare . e). Forţele care solicită piesele în frecare provoacă o stare de tensiune care contribuie la uzura lor. Calitatea materialelor utilizate. În construcţia de maşini se utilizează pe scară din ce în ce mai mare fontele aliate. În cazul ungerii lichide.0. Rezistenţa la uzură depinde în mod cert de materialele utilizate la confecţionarea pieselor. Oricare ar fi această prelucrare. avansurile mici de 0. Uleiul trebuie să formeze un film stabil absorbant. prezentând valori de la 0.1 m/s până la peste 10m/s. c). care pot fi de două feluri sarcini ce provoacă solicitări prin şoc. se utilizează uleiuri. care influenţează rezistenţa la uzură. De exemplu : la aşchiere. Calitatea lubrifianţilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 39 . Prelucrarea pieselor . sarcini ce provoacă solicitări dinamice. Dat fiind faptul că forţele de frecare acţionează asupra straturilor superficiale ale pieselor. care. deoarece provoacă coroziuni. d). Uzura este direct proporţională cu presiunea de contact. În scopul măririi rezistenţei la uzură a pieselor.

După cum între suprafeţele în mişcare există sau nu substanţe de ungere. se va ţine seamă de următorii factori: ungerea maşinii. rotirea fusurilor în lagărele de alunecare etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 40 . Exemple de frecare de alunecare: mişcarea unei sănii pe ghidajele acestuia. Exemple de frecare de rostogolire : corpurile de rostogolire a unui rulment pe inele. . poate fi de două feluri: corosiv. unei suprafeţe faţă de cealaltă. Sub aspectul ungerii . rezultat din acţiunea forţelor de sprijin din suprafaţa de contact deformată plastic. deoarece apar solicitări dinamice care perturbă regimul de lucru al maşinii sau utilajului. .. petroliere.Frecarea de rostogolire este frecarea asociată mişcării de rostogolire a unui corp pe altul. y uscată. Uzura creşte pe măsură ce cresc jocurile dintre piesele aflate în frecare. putând duce în final la distrugerea pieselor respective. roţile unui vehicul de cale ferată pe şine etc. abraziv. materiale abrazive etc. În privinţa curăţirii . protecţia suprafeţelor în frecare. Jocurile dintre piese în frecare. Mediul. g). metalurgice etc. frecarea poate fi : y fluidă. h).Frecarea de alunecare . acestea furnizând elemente suplimentare faţă de cele obişnuite în problema frecării şi uzurii . y semifluidă. care determină un cuplu de sens contrar mişcării sau tendinţei de mişcare de rostogolire. iar cel abraziv la maşinile şi utilajele miniere. se disting următoarele tipuri de frecări: . care alunecă sau tind să alunece unul peste altul. Mediul şi regimul de exploatare. sau a altor piese îmbinate cu acestea. care se produce în planul tangent comun a două corpuri în contact. În funcţie de felul mişcărilor. care influenţează considerab il de mult frecarea. În ce priveşte regimul de exploatare. Exemple de frecare mixtă : frecarea în angrenaj. Mediul corosiv se întâlneşte în special la maşinile şi utilajele ce funcţionează în întreprinderile de produse chimice. Felul frecării. Jocurile provoacă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant. frecarea în transmisii prin ficţiune etc. se pune problema dacă uleiul este suficient sau dacă el este de calitate bună. curăţirea ei. se au în vedere posibilităţile de îndepărtare a diferitelor impurităţi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII f).Frecarea mixtă care poate fi interpretată ca o combinaţie a frecării de rostogolire cu cea de alunecare. Pentru protecţia suprafeţelor în frecare trebuie luate măsuri corespunzătoare în vederea etanşării şi perfecţionării continue a mijloacelor de ungere.

3.mărirea siguranţei în funcţionare.reducerea consumului de energie prin frecare. începe să -l ridice. 3. La creşterea turaţiei. Frecarea în lagăre. La viteze de rotaţie mici. . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 41 . Fig. La staţionarea maşinii. a). În acest ultim caz (fig.economie de lubrifianţi. având formă de pană şi o oar ecare presiune. datorită vitezei prea mici. 3. . oprirea maşinii când. c). nu se poate introduce stratul de ulei necesar între cele două suprafeţe în mişcare relativă. care. nici chiar în punctele disparate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Frecarea fluidă se produce. ungerea va fi semifluidă (fig. centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului.micşorarea uzării suprafeţelor de frecare. teoretic. din cauza sarcinii de pe arbo re. pentru a coincide cu el la turaţie foarte mare.mărirea sarcinilor admisibile. Frecarea fluidă se poate menţine când între suprafeţe se realizează deplasări cu viteze mari. precum şi la pornirea şi. arborele începe să transporte sub el lubrifiant. suprafeţele sunt supune unei apăsări mijlocii şi sunt alimentate în mod continuu cu lubrifianţi. contactul a staţionat un timp îndelungat (fig. în mod normal. d). la funcţionarea de regim a maşinilor şi utilajelor. Frecarea semifluidă poate să apară ca urmare a unei ung eri defectuoase sau insuficiente. astfel înc ât contactul lor este direct. . . lubrifiantul este îndepărtat dintre cele două suprafeţe ale fusului şi ale cuzinetului. ÎN CONDIŢIILE FRECĂRII FLUIDE SE REALIZEAZĂ : . în acest caz. b. Frecarea uscată ia naştere când între cele două suprafeţe în mişcare relativă nu există nici un strat intermediar de lubrifiant. grosimea peliculei de lubrifiant devine constantă pe întreaga periferie a fusului. 3.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3
ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR INDUSTRIALE 1. Managementul întreţinerii preventiv -planificate.

Activitatea generală de întreţinere trebuie să se bazeze pe experienţă, cum a r fi statistica defecţiunilor ± proprie sau cea a producătorilor. În funcţie de cât de completă este documentaţia de întreţinere, sarcina de a concepe activitatea de întreţinere poate să se dovedească a fi mai mult sau mai puţin dificilă. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere, scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: - posibilităţile de eliminare - găsirea relaţiei optime - modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete; şi întreţinerea preventivă; înlocuirea unui reper;
Scopul iniţial al configurării întreţinerii planificate este de a organiza metodele şi personalul de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei misiuni ± aceea de a împiedica apariţia defecţiunilor şi a defectelor, ceea ce înseamnă că este nevoie de: formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor; instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri; instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive; personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului; convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini, cu sau fără instrucţiuni detaliate. Documentaţia de întreţinere conţine instrucţiuni de întreţinere, lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte documente care pot fi elaborate în faza premergătoare. Documentele care se cer au anumite caracteristici: includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezultă din desene/planşe făcute de consultanţi; constau în descrieri primite de la producători ; sunt influenţate de documentaţia standard a cumpărătorului; sunt adaptate la calificările meseriaşilor care le deservesc; Planificarea activităţii de întreţinere planifi cată se bazează pe diferite informaţii: analiza rezultatelor din procesul de întreţinere corectivă; experienţa acumulată din alte activităţi; caracteristicile utilajelor; monitorizarea stării/condiţiei utilajului (dacă este în funcţiune). Activitatea de planificare conţine următoarele puncte: identificarea sistemului tehnic/componentelor care urmează să fie întreţinute; definirea acţiunilor de întreţinere relevante; repartizarea acţiunilor; pregătirea programului de întreţinere; demararea acţiunii.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

42

Organizarea corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere a maşinilor şi utilajelor asigură mărirea duratei lor de serviciu, adică a perioadei de timp consumate de la punerea în exploatare până la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora. În funcţie de importanţă şi complexitate, lucrările de întreţinere se execută: permanent ± de către personalul ce deserveşte maşina şi utilajul; periodic ± de către echipele de întreţinere, în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină, utilaj sau instalaţie.
2. Lucrări de întreţinere executate de personalul care deserveşte utilajele.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Personalul care deserveşte maşinile, utilajele şi instalaţiile, în afară de modul de manipulare în procesul de producţie, trebuie să cunoască şi să respecte ansamblul de măsuri corespunzătoare:
Construcţia, funcţionarea, reglarea şi exploata rea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor deservite. Măsurile de siguranţă care trebuie luate înainte de punerea în funcţiune. Modul cum se pune în funcţiune, respectându se operaţiile în succesiunea şi corelarea lor. Supravegherea pe timpul funcţionării pentru evitarea apariţiei unor fenomene nedorite. Măsuri de siguranţă înainte de oprire. Modul cum se face oprirea, cu respectarea operaţiilor în succesi unea şi corelarea lor. Măsurile de siguranţă după oprire. Măsurile necesare a fi luate în cazul apariţiei unor situaţii anormale. Protecţia contra agenţilor corosivi. Conservarea de scurtă şi lungă durată. Protejarea de lovituri, zgârieturi şi alte degradări a organelor care pot influenţa precizia. Schema de ungere cu indicaţiile necesare.

ANSAMBLU DE MĂSURI

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

43

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

3. Lucrări de întreţinere a utilajelor executate de personalul de întreţinere.

Aceste lucrări se executa la anumite termene planificate, indicate în grafice, în funcţie de caracteristicile utilajului, de precizia necesară funcţionării, de gradul de încărcare al utilajului şi regimul său de lucru. Cu acest prilej se verifică sistemul de răcire şi de ungere, şi comportarea în exploatarea maşinii, în unele situaţii, se fac reglări sau demontări parţiale ale maşinii şi utilajului şi, în special, a acelor subansambluri care prezintă importanţă în funcţionare. Rezultatul acestor verificări este menţionat în dosarul maşinii, utilajului sau instalaţiei, respective, în vederea determinării cauzelor uzării şi pentru stabilirea volumului şi felului reparaţiei.

4. Curăţirea maşinilor utilajelor şi instalaţiilor.

Curăţirea şi spălarea se execută pe locurile de producţi e (în cazul maşinilor unelte şi utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curăţire şi de spălare special amenajat (în cazul maşinilor şi utilajelor deplasabile). Se va acorda atenţie deosebită sistemelor de etanşare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curăţite şi reglate. înainte de spălare se recomandă ca instalaţiile de răcire şi de ungere să fie golite pentru schimbarea lichidului, care întotdeauna conţine impurităţi, atrăgând după sine uzarea pompei. Se vor curăţa periodic filtrele instalaţiilor de ungere; rezervorul şi conductele de ulei trebuie spălate ori de câte ori se schimbă uleiul. Materialele pentru şters trebuie să absoarbă lichidele, să nu conţină aşchii metalice şi să aibă o rezistenţă suficient de mare, pentru a nu se rupe în timpul întrebuinţării. Părţile de lucru fine ale maşinii se curăţă cu cârpe moi, iar cele cromate cu piele de căprioară. Ca materiale de şters se mai folosesc: lavete, deşeuri de bumbac uscate, pânză de sac moale etc. Maşinile -unelte se spală, de obicei, cu petrol lampant sau cu motorină, cu ajutorul unor cârpe îmbibate în aceste lichide. După spălare, se şterg cu cârpe sau se usucă cu aer comprimat. Maşinile care lucrează în mediu cu mult praf, de Importanţa activităţii de periodic, intretinere si reparare utilajelor exemplu, cele din turnătorii, se spală la intervale maiamici decât maşinile din celelalte sectoare.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

44

Pentru aplicarea metodei. zgomotele. când se constată uzarea pieselor. Anumite tipuri de maşini şi utilaje. ƀ Metoda măsurilor. curăţirea şi spălarea pieselor după demontare. stabilindu -se astfel gradul de uzare. este necesară demontarea maşinii. diverse presiuni etc. operaţie care se face cu apă rece sau caldă la presiuni de (5. ƀ Metoda măsurărilor speciale . Măsurarea acestor parametri speciali dă o imagine clară a stării utilajului. care constă în măsurarea unor parametri speciali ai maşinii..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. în vederea îndepărtării noroiului şi altor depuneri. Reparaţiile se fac la termenele stabilite în planul de reparaţii ale fondurilor fixe întocmite la începutul anului. utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale ƀ Metoda examinărilor prin care se verifică starea tehnică a utilajelor observându se funcţionarea acestora. în cadrul căreia se fac măsurări asupra produsului realizat de către maşina respectivă şi se constată abaterile. ƀ Metoda testelor . UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării maşinilor. înainte de demontare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 45 . fără a se opri maşina sau utilajul. sunt supuse prespălării. constatarea defectelor pieselor demontate şi sortarea lor.. 4 PRIMIREA MAŞINILOR.10) 10 2 Pa. piesele sau sculele anexă. în locuri special amenajate. dacă intrarea in reparaţie este conform planului sau este o reparaţie accidentală (cu specificarea motivului accidentării şi a vinovatului). vitezele de lucru. în care se consemnează: denumirea utilajului numărul de inventar. p respălarea. Persoana care conduce lucrările de reparaţie stabileşte împreună cu şeful secţiei în care se află utilajul. demontarea. defecţiunile constatate în timpul exploatării recomandării privitoare la modernizarea utilajului etc. care constă în măsurarea anumitor piese componente ale maşinii. numai dacă se stabileşte necesitatea lor cu ocazia reviziilor tehnice planificate. utilajului sau instalaţiei respective . data când utilajul va fi oprit şi predat cu proces -verbal de predare primire. Această observare se face de către personalul de specialitate. cum sunt cele care lucrează în aer liber. Constatarea stării tehnice a maşinilor. O maşină care dă produse cu o abatere mare prezintă uzuri mari. utilajelor şi instalaţiilor sunt: primirea pentru reparare. cum ar fi: vibraţiile. care se compară cu datele din cartea tehnică. temperatura.

De asemenea. Piesele mărunte provenite din mecanismele demontate ale subansamblurilor trebuie aranjate ordonat în lăzi. se cunosc două metode : . Pentru a se uşura deşurubarea unei piuliţe foarte înţepenite.) şi examinează utilajul mai întâi în stare de funcţionare. Demontarea organelor filetate. atunci ele se cufundă pentru 20 -30 min în petrolul lampant. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 46 . utilajului sau a instalaţiei şi de felul reparaţiei. 1).metoda de bandă . schema electrică etc. rola striată 3. scopul precum şi ordinea demontării. Piesele aşezate dezordonat se identi fică greu la asamblare. Dacă subansamblul demontat are dimensiuni mici. pe un suport din lemn sau pe mese joase. fără a se aşeza unele peste altele. în care scop el studiază documentaţia tehnică (proiectul şi cartea maşinii. . pentru a evita deteriorare a şi deformarea lor. interacţiunea lor şi poziţia pieselor conjugate. Acest dispozitiv se compune din tija 1. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Lucrările de demontare depind de construcţia maşinii. carcasele etc. ele se ung cu petrol lampant.metoda de front . Piesele şi subansamblurile grele se vor demonta utilizând maşini de ridi cat cu dispozitive de prindere sigură. 5 DEMONTAREA MAŞINILOR. montată pe tija cu ajutorul penei 4. Piesele de dimensiuni mari (batiurile. Dacă acest procedeu nu este eficient. Astfel. În lipsa acestui dispozitiv se foloseşte o piuliţă cu o contrapiuliţă. Metoda se aplică în cazul demontării complete a utilajului. deşurubarea făcându-se cu o cheie obişnuită. După demontarea utilajului agregatele care trebuie reparate sunt transportate la locurile de reparaţii.) se recomandă să fie aşezate pe pardoseală. schema cinematică. în câteva posturi de lucru pe linia de demontare. până se deplasează din loc. Pentru executarea operaţiei de demontare a maşinilor. Prin acţionarea tijei rola striată se roteşte o dată cu aceasta. întreg utilajul. la care operaţia de demontare se realizează treptat. neexistând interschimbabilitatea între ele. trebuie marcate piesele conjugate. iar la reparaţiile capitale R k. Pentru deşurubarea prezoanelor ce sunt prevăzute cu filet la capătul liber se folosesc dispozitive universale de scos prezoane (fig. dezangajând prezonul. Pentru a se uşura demontarea piuliţelor. Demontarea fiecărui subansamblu se face individual. Metoda se aplică atunci când utilajul trebuie demontat numai parţial. respectându -se cu stricteţe normele de sănătate şi securitate a muncii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. atunci se aplică cu ciocanul de cupru lovituri dese şi uşoare pe feţele piuliţei şi apoi se deşurubează. utilajelor şi instalaţiilor. pârghia 2. care constă din demontarea utilajului de la început până la sfârşit într-un singur loc de lucru. iar apoi se răsuceşte piuliţa sau şurubul într -un sens sau altul. Prezonul 6 ce urmează a fi scos se introduce în alezajul suportului 5 până când partea nefiletată ajunge în dreptul rolei striate. stabilind subansamblurile. prezoanelor şi a şuruburilor care se deşurubează greu din cauza corodă rii. apoi după ce a fost oprit. aceasta se încălzeşte încercându-se permanent deşurubarea ei cu cheia. iar cele de dimensiuni mici se strâng într -o ladă separată. la repa raţiile curente R C1 şi RC2 se demontează numai subansamblurile defecte. Persoana care conduce lucrările de reparaţii trebuie să cunoască bine construcţia şi funcţionarea utilajului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 47 . Procedeu de scoatere a şurubului rupt cu o vergea sudată. 1. Dacă înălţimea la care s -a produs ruptura este prea mică şi nu permite executarea unui canal pentru şurubelniţă. având diametrul egal cu jumătate din diametrul prezonului rupt. Dacă prezoanele şi şuruburile s -au rupt sub nivelul suprafeţei piesei în şurubul sau prezonul rupt se execută un alezaj la adâncimea de 10 -15mm. De asemenea extragerea se mai poate realiza sudând de capul prezonului rupt o piuliţă ca deşurubarea să se facă cu o cheie. după care se presează în alezajul practicat un dorn conic din oţel cu profil triunghiular sau pătrat sau. 2. atât de prezonul 2 cât şi de rondeaua 3. 2). Fig. atunci deşurubarea se va face cu ajutorul unei bare sudate 1 (fig. executându -se mai întâi un canal pe faţa sa ruptă. Dispozitiv universal de scos prezoane. alezajul se va executa prin prelucrarea cu scântei electrice. Prin roti rea dornului sau a tijei se deşurubează capătul rupt. se execută un filet invers şi se înşurubează o tijă filetată cu mâner. Fig. Când prezoanele şi şuruburile rupte au duritate mare şi nu se pot folosi burghie. în alezaj.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dacă prezonul sau şurubul s -au rupt puţin deasupra suprafeţei piesei resturile lui se îndepărtează din alezajul filetat cu o şurubelniţă.

se folosesc dispozitive. Cuiele se smulg cu ajutorul extractoarelor speciale. a) care se aplică pe inelul in terior al rulmentului 2. Fig. aplicând lovituri puternice cu ciocanul prin intermediul unui dorn. În figura 4 sunt reprezentate două moduri de demontare a rulmenţilor de pe arbore. care se vor fixa direct pe acestea. Când în spatele rulmentului se află o roată dinţată sau o roa tă de transmisie. poate fi scoasă. 4. Capul 1 al extractorului se aşează pe capul 2 al penei şi se fixează cu ajutorul inelului 3 şi cu şurubul 4. din categoria cărora cel mai frecvent sunt folosite presele manuale. Demontarea rulmenţilor . prin consultarea desenelor sau prescripţiilor. cu un extractor cu acţiune dinamică (fig. 3). el se scoate după ce piesa a fost aşezată la loc. 4. După o astfel de încălzire piesele se eliberează relativ uşor de pană. În vederea demontării. ale cărui dimensiuni tre buie să fie cava mai mici decât secţiunea canalului pentru pană. curăţirea locului şi subansamblurilor respective. Demontarea îmbinărilor cu pană . se va proceda. Rulmenţii nu trebuie demontaţi prin lovire cu ciocanul şi dornul. Dacă pana nu poate fi scoasă prin acest procedeu atunci piesa se încălzeşte cu o lampă de benzină sau cu un arzător cu gaze până la temperatura de 80 -120oC. se corectează filetul respectiv cu ajutorul unor tarozi de dimensiuni corespunzătoare la treapta de filet imediat superioară. la: constatarea modului de montare a rulmentului. 3. după ce au fost strânse cu un cleşte. de asemenea. Demontarea îmbinărilor cu ştift şi cuie spintecate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 48 . Extractor de pană cu acţiune dinamică. b). Cel mai simplu dispozitiv folosit la demontarea rulmenţilor este un manşon de ţeava 1 (fig. pregătirea sculelor şi dispozitivelor de scoatere. Lovind de câteva ori cu greutatea 5 flanşa 6 se scoate pana din locaşul ei. Pana înclinată montată la capătul arborelui.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII După scoaterea şuruburilor şi a prezoanelor rupte. iar pe capul arborelui 3 se presează axial cu o presă manuală. pentru că în acest caz corpurile şi căile de rulare se deteriorează. oricărui tip de rulment. Acest dispozitiv se aplică numai atunci când arborele împreună cu rulmentul pot fi scoase din carcasa lor. Dacă una din piese este deplasată din loc şi ştiftul s -a îndoit. Ştiftul conic se îndepărtează în sensul diametrului mare. La demontarea subansamblurilor penele înclinate se scot prin batere cu ajutorul unui dorn. cu gheare (fig.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 49 . Fig. 4. Rulmenţii montaţi cu bucşe de extracţie 3 (fig. 5) se demontează prin înşurubarea unei piuliţe 1 pe filetul exterior al bucşei. operaţia de demontare se simplifică deoarece în acest caz se poate separa inelul exterior de cel interior. trage bucşa extractoare. Piuliţa se sprijină pe inelul interior al rulmentului 2 şi în acelaşi timp. Procedee de demontare a rulmenţilor. eliberând astfel rulmentul de pe fusul 4. prin înşurubare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. Un procedeu mai perfecţionat îl constituie demontarea bucşelor de extracţie cu presa hidraulică portativă. Demontarea rulmenţilor fixaţi în bucşă cu extracţie. 5. La rulmenţii demontabili. iar prinderea lor în vederea demontării se poate face mult mai uşor.

Fălcile 1. pe fus se obişnuieşte să se încălzească inelul interior la temperaturi de 80 -90°C. Pentru aceasta se toarnă peste inelul interior ulei mineral încălzit. Pentru demontarea rapidă a rulmenţilor cu role cilindrice montaţi direct pe fus se foloseşte un dispozitiv electric de extracţie care se centrează pe arbore şi încălzeşte prin inducţie) rulmentul în circa 30s. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 50 . rulmentul este extras cu ajutorul unui arc şi al unor gheare. după ce sunt introduse în alezajul interior al rulmentului. După ce se încălzeşte inelul interior demontarea propriu -zisă se realizează cu unul din procedeele cunoscute. Demontarea rulmenţilor din alezaje înfundate. până când fac contact cu pereţii inelului interior. prin deplasarea axială a bacului conic 2. 6.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pentru a uşura demontarea rulmenţilor mari şi cu strângeri mari. se dep lasează pe glisiera. după aceea. cu ajutorul şuruburilor 3. Extragerea rulmenţilor din alezajele înfundate ale carcaselor se realizează cu ajutorul preselor de tipul celei reprezentate în figura 6. Fig. iar fusul arborelui este izolat cu azbest sau carton (dispozitivul de demontare trebuie fixat în prealabil). Prin acţionarea şurubului conducător 4 ce se sprijină pe fundalul alezajului din carcasă se scoate rulmentul.

pe partea frontală a bucşei se aşează dopul 7 asupra căruia se acţionează cu şurubul 2. după ce acesta a ven it în contact cu bila. 7. Scoaterea bucşelor dintr-un alezaj înfundat. 8) sau cu ajutorul unui tarod 1. p reselor hidraulice şi pneumatice sau cu ajutorul dispozitivelor de extracţie. Fig. 7. Distanţierele 4 trebuie să aibă o înălţime egală cu cel puţin înălţimea bucşei. tija filetată 1. (fig. este deplasată axial prin rotirea piuliţei 2 ce se reazemă pe flanşa 3. 7. Demontarea bucşelo r cu ajutorul dornurilor. Extragerea bucşei 2 se face pe măsura înşurubării tarodului. Lagărele şi bucşele montate prin presare. 9) şi al unei bile de oţel 3. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 Fig. iar dacă nu se mai refolosesc. montată cu un capăt în flanşa 5. b). 8. Fig. cu ajutorul dornurilor. a) sau prin împingere (fig. În primul caz. pentru ca aceasta să poată fi extrasă complet din alezajul carcasei. 9. în cazul că se mai refolosesc.Demontarea lagărelor cu alunecare şi a bucşelor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Presele manuale folosite la demontarea bucşelor pot acţiona prin tragere (fig. în cel de -al doilea caz. se demonstrează cu ajutorul preselor manuale. până când bucşa este eliminată de alezajul carcasei. 51 . Demontarea bucşelor cu ajutorul preselor manuale Bucşele care nu se mai refolosesc se pot demonta cu ajutorul dornurilor (fig.

prin frecare) ÎN TOBE b). utilajelor şi a pieselor componente ale acestora a bavurilor. Principalele procedee folosite în aces t scop sunt. a). vopselei vechi etc. deoarece sunt foarte productive.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. PROCEDEE DE CURĂŢARE (piese mari. METODE FIZICO-CHIMICE au la bază folosirea: ultrasunetelor bombardarea cu ioni soluţiilor chimice soluţii chimice asoci ate cu ultrasunete sau curent electric Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 52 . cu perii. asigură o suprafaţă perfect curată şi pot fi mecanizate şi automatizate toate lucrările legate de spălare. oxizilor. Metodele fizico-chimice sunt cel mai des utilizate. depuneri şi pelicule care trebuie îndepărtate complet în procesul de reparare pentru a permite constatarea defectelor şi efectuarea lucrărilor ulterioare în condiţii corespunzătoare. 6 SPĂLAREA ŞI CURĂŢIREA PIESELOR Suprafeţele maşinilor. de pe suprafeţele maşinilor. Îndepărtarea acestor depuneri şi impurităţi se poate realiza prin me tode mecanice şi fizico-chimice. utilajelor şi ale pieselor componente ale acestora sunt acoperite la exterior şi interior de diferite impurit ăţi. dălţi) MANUALĂ (jet de nisip sau bile) SABLARE (la piese mici. Metodele mecanice se pretează îndeosebi la îndepărtarea.

Spălarea cu ultrasunete se bazează pe acţiunea mecanică a ultrasunetelor care se propagă într -un mediu lichid. până la temperatura de 80°C. Spălarea în ulei fierbinte se face într -o baie încălzită electric.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Instalaţiile de spălare şi curăţire electrolitică sunt folosite la îndepărtarea depunerilor de orice natură de pe piese şi ca operaţie prealabilă a unor procese ulterioare (cromare. nichelate). Ionii care se formează în gazul din recipient bombardează piesa şi înlătură toate depunerile. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 53 . corpurile de rulare şi colivia se vor curaţi complet. iar inelul exterior se roteşte până când căile de rulare. neutru. piesele sunt introduse într -un mediu gazos. după care se adaugă ulei mineral subţire. rulmentul se usucă şi apoi se unge. inelul interior se imobilizează. în procent de 6 -8%. cu presiune scăzută. în care se produce o descărcare electrică între doi electrozi. După spălare. Spălarea în produse petroliere se face astfel: într -un vas curat se toarnă produse petroliere până ce acoperă toţi rulmenţii care trebuie spălaţi. Curăţirea pieselor prin bombardarea cu ioni se aplică în scopul obţinerii unor suprafeţe foarte curate la piesele cu precizie înaltă. Rulmenţii se spală în produse petroliere sau ulei mineral fierbinte. Ungerea se face prin rotirea lentă a rulmentului într -o baie de ulei. piesele fiind aşezate la anod sau la catod. după ce în prealabil s -a făcut o curăţire grosieră. În timpul spălării. Pentru aceasta. activ din punct de vedere chimic şi care împreună favorizează îndepărtarea depunerilor. Această metodă se bazează pe acţiunea curentului electric asupra unor piese montate la catod şi scufundarea într -un electrolit activ din punct de vedere chimic faţă de elementele ce trebu ie îndepărtate.

la rulmenţi. din punctul de vedere tehnico economic. gr ipajelor etc. piese la care nu se pot sau la care nu se justifică. din cauza gradului av ansat de uzare sau deteriorare. Piesele bune se remontează în maşina. sau se introd uc cu forme de predare în magazia de piese de schimb. ştirbiturilor. deformărilor. încovoierilor.. Vor fi admise ca piese bune numai acelea care se încadr ează strict în prescripţiile din documentaţia maşinii. caracteristicile fizico -mecanice etc. exfolierilor. rizurilor. După constatare pot rezultă următoarele categorii: piese care se încadrează în prescripţiile tehnice privind dimensiun ile. răsucirilor etc. durităţii. roţi dinţate etc. uzurilor accentuate.. să fie recondiţionate. controlul defectoscopic nedistructiv. fisurilor care nu se văd cu ochiul liber.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. însă prin suprapunerea acestora unor operaţii cum sunt cele de recondiţionare printr -un procedeu adecvat şi cu o tehnologie corespunzătoare. 7 CONSTATAREA DEFECTELOR PIESELOR DEMONTATE ŞI SORTAREA ACESTORA După spălare şi uscare. rupturilor. utilajul sau instalaţia respectivă (de regulă.. segmenţilor etc. piese de recondiţionat (reparat) sau de înlocuit şi piese neutilizabile. în vederea refolosirii lor aşa cum reiese din figura 1. Constatarea defectelor pieselor se face prin : controlul vizual pentru depistarea crăpăturilor. piese care nu se încadrează în prevederile prescripţiilor tehnice. controlul cu instrumente şi aparatură obişnuită pentru determinarea uzurilor.. controlul cu instrumente şi dispozitive speciale pentru măsurarea uzurilor. rezultă piese bune de utilizat. şi sunt bune de utilizat în forma respectivă fără alte intervenţii. controlul elasticităţii arcurilor. aceasta se află în reparaţie). calitatea suprafeţelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 54 . piesele se supun procesului de constatare a defectelor şi sortarea se face în: piese bune.

prin recondiţionare . sau la t erţi. pentru că aici. şi numai aici. 1. activitatea de recuperare ± recondiţionare este plasată în cadrul celei de întreţinere şi reparaţii (fig. Schema bloc pentru recuperare piese şi subansamble. în mod corespunzător. de regulă. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 55 . se desfăşoară în ateliere şi secţii proprii. constituie cheia activităţii de recondiţionare. în unităţi specializate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. IMPOANT Datorită ponderii atât de însemnate a valorii pieselor de schimb în cadrul cheltuielilor totale pentru reparaţia maşinilor. De el depinde în mare măsură succesul sau insuccesul acestei activităţi. 2) care. va reintra în circuitul normal ± deja cunoscut. în industrie. utilajelor şi instalaţiilor. la producător. s e hotărăşte soarta unei piese ± dacă aceasta va fi retopită sau. Funcţionarea acestui compartiment.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 56 . modul de recondiţionare şi cotele la care trebuie obţinută piesa. tehnologul care face constatarea întocmeşte o schiţă în care se va arăta prin linii groase locul ce trebuie reparat. modul de rezolvare şi numărul de ordine al schiţei sau desenului. DE REŢIUT Pentru piesele care necesită recondiţionări. după recondiţionar e.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. Schema bloc de legături şi atribuţii. 2. O dată cu întocmirea schiţei se va trece în foaia de constatare natura defectului.

evaluarea structurii. se va baza pe reguli universal admise şi se va adapta la condiţiile şi situaţiile locale. astfel încât acestea să fie repartizate cât mai logic şi mai eficient de realizat. sect orului. două funcţiuni principale: elaborarea proiectului sau a mecanismului pentru coordonarea activităţii. 8 ELABORAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE Proiectarea organizării unui sector dintr -o întreprindere. se succed într -o ordine logică. Se vor evita treptele care nu servesc decât la primirea dării de seamă sau la transmiterea de ordine. să fie suplă şi să permită îndeplinirea funcţiunilor într -o manieră favorabilă. a funcţiunilor lor şi a atribuţiilor conducerii. modul de execuţie. în vederea stabilirii unei reţele de legături cât mai corespunzătoare. aşezarea compartimentelor în orga nigramă şi precizarea legăturilor (stabilirea tipului de s tructură şi de organigramă). iar liniile de activitate verticale vor fi cât mai scurte. Organizarea structurii îndeplineşte. se va trece apoi la clasificarea lucrărilor după natura şi conţinutul lor. sectorului. Activitatea va fi delegată clar. nivelul de pregătire şi specialitatea solicitată. fără suprapuneri. precizarea sarcinilor pe persoane şi gruparea acestora în com partimente (descrierea posturilor).. în funcţie de acestea se va urmări identificarea deciziilor. ţinând seama de persoanele care trebuie să coopereze. Rezultate bune se pot obţine dacă organizarea activităţii comparti mentului de întreţinere şi reparaţii va fi clar definită. definirea relaţiilor din interiorul întreprinderii . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 57 . elaborarea regulamentului de funcţionare. Etapele generale ale procesului de elaborare a structurii organiza torice a întreprinderii. adică stabilirea structurii organizatorice ilustrată de organigramă şi regle mentarea funcţionării ei prin regulamentul de organizare şi funcţionare. Recomandare: Organizarea trebuie să convină persoanelor pe care le cuprinde. stabilirea lucrărilor necesare. urmărindu -se în primul rând atingerea obiectivelo r. se realizează prin definirea şi gruparea activi tăţilor. a infor maţiilor necesare. identificarea activităţilor care urmează să se desfăşoare în întreprindere. sector. frecvenţa lor. sectorului. şi în consecinţă. ca şi a întreprinderii de altfel. Optimul de per soane care trebuie să fie conduse de un responsabil diferă în funcţie de condiţiile locale.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. întocmindu -se lista tuturor lucrărilor şi schema succesiunii lor. determinarea necesarului de personal pe categorii. care se prezintă astfel: precizarea şi clasificarea obiectivelor întreprinderii. în general. după de stinaţie etc.

Situaţia calificării forţei de muncă. Domeniul de acţiune al compar timentului de întreţinere şi reparaţii. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Dimensiunea întreprinderii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Structura organizatorică a compartimentului de întreţinere. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 58 . care poate fi amplasată izolat sau în cadrul unui complex strâns grupat teritorial. mărimea şi complexitatea lui depind de mai mulţi factori după cum reiese din sche ma de mai jos: Poziţia geografică a întreprinderii. numărul de utilaje de acelaşi tip şi modul lor de dispersare în întreprindere Continuitatea operaţiilor şi procedeelor tehnologice utilizate. Natura întreprinderii. care influenţează efectivul şi modul de specializare al personalului compartimentului. Natura instalaţiilor.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapele elaborării structurii organizatorice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 59 .

gradul de complexitate al lucrărilor. unde numărul de utilaje de reparat nu depăşeşte 100 la fiecare secţie. în funcţie de numărul şi tipurile utilajelor tehnologice. diminuarea controlului şi a responsabilităţilor. asigurarea executării pieselor de schimb centralizat. 9 ORGANIZAREA DE TIP CENTRALIZAT METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Organizarea de tip centralizat este răspândită în întreprinderile mici. specializarea echipelor de reparaţii urmărind ca prin aceasta să se ridice productivitatea muncii la lucrările de reparaţii. Pentru a evita dublarea funcţiilor de conducere pe verticală. ce trebuie reparate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 60 . Operaţiile de demontare şi montare a echipamentelor. este necesar să se realizeze o specializare maximă a funcţiilor de conducere pe ve rticală şi a funcţiilor de execuţie pe orizontală. Înainte de a se trece la executarea centralizată a reparaţiilor este bine să se studieze următoarele: evaluarea volumului lucrărilor de reparaţii propuse pentru centra lizare. Numărul de muncitori din aceste subunităţi diferă de Ia unitate la u nitate şi se stabileşte după mai multe criterii. În cazul sectorului de reparaţii de tip centralizat reparaţiile sunt grupate pe tipuri de lucrări sau utilaje fără să ţină seama de amplasa mentul acestora.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Centralizarea lucrărilor de reparaţii este legată de crearea unor subun ităţi de reparaţii specializate în cadrul atelierului mecanic. Recomandare: Sistemul de reparaţii centralizate este utilizat şi pentru întreprinderile grupate din punct de vedere teritorial sau în întreprinderile în care există număr mare de maşini de acelaşi tip. gradul de calificare al forţei de muncă. se execută de către echipe ce lucrează în instalaţii şi au totodată sarcina înlăturării şi prevenirii deranjamentelor. Toate reparaţiile se execută în cadrul unui atelier mecanic. etc.

măsurarea depunerilor şi a grosimii pere ţilor. maşini şi instalaţii (care vor cuprinde armăturile şi conductele). dar mai ales inerţia unei părţi din personal. compresoare. pe lângă ela borarea unor metode economice de reparaţii. utilaje de separare etc. La instalaţii ce cuprind armături şi conducte apar probleme legate de coroziune. oboselii materialelor etc. Grupa maşinilor este caracterizată prin prezenţa unor organe de mişcare (alternativă sau de rotaţie). echilibrare dinamică şi statică. elaborarea de metode pentru măsurarea efectel or coroziunii. Scoaterea din funcţiune a aparatelor are loc în special în arma eroziunii. Utilajele se pot împărţi în trei grupe principale: aparate. care au nenumărate particularităţi legate de etanşare. Ca obiectiv de lucru al specialistului în aparate este. Trecerea la sistemul de organizare de tip centr alizat. uzuri de s caune ale ventilelor etc. trecerea de la sistemul de organizare descentralizat la sistemul de organizare centralizat. În funcţie de compl exitatea şi natura lor aceste maşini pot fi grupate în: pompe. vibraţii. Concentrarea acestui personal reprezintă. spargeri.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: În scopul determinării naturii şi mărimii subunităţilor specializate de reparaţii este necesară analizarea problemei specificului utilajelor tehnologice. influenţei temperaturii şi presiunilor înalte. Aceste forme de organizare trebuie să nu conducă la perturbaţii în desfăşurarea normală a proceselor de producţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 61 . recomandări care să conducă la reducerea frecvenţei reparaţiilor dat orate în special coroziunii. În situaţia actuală când se iau numeroase măsuri în vederea centra lizării şi specializării activităţilor de reparaţii. înlocuiri de trasee sau realizarea de noi instalaţii. fac necesară o trecere tr eptată la centralizarea acestor activităţi. existenţa unei rutine. În acest sistem de organizare personalul necesar lucrărilor de repa raţii este afectat integral sectorului de întreţinere şi reparaţii. a fisurilor. având ca fază intermediară sistemul de organizare mixt. trebuie găsite formele de organizare adecvate. ungere. Pe baza observaţiilor făcute. De asemenea. deoarece sunt de rezolvat numeroase probleme şi în primul rând problema relaţiilor cu sectoarele de producţie. acest compartiment trebuie să facă recomandări grupelor de proiectare de utilaje. coroziunii. practic în foarte multe situaţii . nu se poate face dintr odată.

Fig.să participe la pregătirea şi efectuarea reparaţiilor curente şi capitale de către întreţinere şi reparaţii echipele atelierului central. din cadrul sectorului de întreţi Varianta nere şi reparaţii.să supravegheze lucrările de întreţinere un maistru de specialitate. După cum reiese din organigrama sistemului centralizat de întreţinere şi reparaţii (fig. Echipele vor avea un efectiv de Acest personal va avea de îndeplinit în Varianta 3²4 muncitori (câte unul de fiecare principal. dar cu sediul tot Ia secţiile de producţie.Operaţiunea de centralizare necesită parcurgerea mai multor etape: Etapa I Etapa II Etapa III Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Etapa IV Echipele din atelierele de secţie tr ec sub conducerea sectorului de întreţinere şi reparaţii. secţia de producţie. 1). întreţinere. Fiecare secţie de producţie are un inginer sau maistru de specialitate a l Varianta secţiei respective. .să urmărească gradul de uzură al pieselor muncitori) şi conducere ca la prima 2 variantă aparţin administrativ de importante şi să noteze datele respective necesare urmăririi fenomenelor de uzură. care poate avea sau 2 nu sediul în secţia ce o deserveşte.să contribuie la planificarea reparaţiilor preventive şi a necesarului de materiale şi piese de schimb în calitate de specialişti. principalele activităţi au fost divizate în compartimente. următoarele sarcini: 1 schimb). revenindu -i însă aceleaşi atribuţii ca la varianta anterioară. urmăreşte şi recepţionează lucrările terminate. Echipe cu acelaşi efectiv (3 ²4 Varianta . dar aparţinând sectorului de . conduşi de un inginer sau . Efectivul echipelor se va reduce treptat. trecând la atelierul central. dar rămân cu sediul Ia secţiile de producţie. un inginer sau maistru de specialitate. 1. cu sediul curentă şi să efectueze unele lucrări de la secţiile de producţie respective. Organigrama sistemului centralizat. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 62 . De fiecare secţie de producţie se ocupă. care participă la planificările lucrărilor de întreţinere şi 1 reparaţii.

tipului şi stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor. efectuarea cercetărilor în domeniul recondiţionării pieselor de schimb. elaborarea planurilor operative de reparaţii. întocmirea statisticii consumului de materiale şi piese de schimb. întocmirea bonurilor de materiale. elaborarea planurilor tehnologice pentru reparaţiile utilajelor şi instalaţiilor. eliberarea documentaţiei pentru lucrările executate în ateliere.. În funcţie de specificul şi de mărimea fiecărei întreprinderi. elaborarea planurilor tehnologice pentru recondiţ ionarea pieselor. analiza economică a lucrărilor de reparaţii. urmărirea comandării şi încheierii contractelor pentru livrarea lor şi pieselor de schimb. Grupa concepţie are în sarcină: elaborarea instrucţiunilor de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor. sarcina lor principală trebuind să fie pregătirea concepţiei şi controlul activităţii de întreţinere fi reparaţii.Grupele reprezentate în partea superioară a organigramei sunt în strânsă legătură cu conducerea sectorului. planificarea aprovizionării cu materiale şi piese de schimb. urmărire reparaţii are ca sarcină: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII evidenţa mijloacelor fixe din întreprindere. elaborarea documentaţiei de reparaţii. elaborarea normativelor de reparaţ ii. fiind direct subordonate aces teia. în linii generale. ţinerea statisticii şi evidenţei în domeniul reparaţiilor. efectuarea cercetărilor de exploatate. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 63 . controlul stocurilor de magazie şi al păstrării materialelor şi pieselor de schimb. elaborarea planurilor tehnologice pentru producţia pieselor de schimb. privind utilajele şi instalaţiile. actualizarea şi introducerea modificărilor în evidenţă care rezultă. elaborarea planurilor de încărcare a atelierelor de reparaţii. elaborarea planarilor obligatorii de reparaţii a utilajelor şi insta laţiilor. aceste grupe pot avea un personal mai mult sau mai puţin numeros. verificarea materialelor din magaziile întreprinderii şi din sculărie în ce priveşte asigurarea efectuării sarcinilor la locul de muncă. elaborarea bilanţului între necesar şi posibilităţile existente de reparaţii. planificarea şi calculul cheltuielilor atelierelor de re paraţii. în urma reparaţiilor sau modernizării mijloacelor fixe etc. Atribuţiile acestor grupe. sunt următoarele: Grupa plan. întocmirea fişelor de lucru. menţinerea unei colaborări strânse cu institutele de cercetări în p rivinţa problemelor întreţinerii şi reparaţiilor. evidenţa asupra numărului. între altele.

ƀ controlul exploatării şi utilizării construcţiilor. y controlul calităţii activităţii de ungere.  participare la recepţia utilajelor şi instalaţiilor noi precum şi a celor reparate.). (pompe şi compresoare. maşini -unelte. În cadrul activităţii energetice şi AM (aparate pentru măsurare) s -a păstrat divizarea existentă în electro şi termoenergetică (aceasta incluzând şi problemele hidroenergetice). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 64 . b. atât la lucrări de întreţinere cât şi în cazurile deosebite când se produc avarii. y elaborarea normelor de consum pentru unsori şi materiale necesare pentru întreţinere. În cadrul activităţii mecanice. compartimentul lucrări edilitare asigură întreţinerea şi repara ţiile drumurilor. c. Grupa transporturi are de rezolvat problemele legate de transport. ƀ păstrarea documentaţiei referitoare la avariile construcţiilor. compartimentelor le revin următoarele atribuţii: atelierului mecanic îi revine în principal sarcina fabricării pieselor de schimb necesare întreţinerii şi reparaţiilor. izolaţii de tot felul şi electrod epuneri. tinichigerie. compartimentul lucrări speciale execută reparaţiile maşinilor.  păstrarea documentaţiei şi a rapoartelor de avarie. terasamentelor. privind metodele de stabilire a maşinilor şi a pieselor necesare pentru reparaţii. clădirilor.  controlul calităţii reviziilor tehnice şi a reparaţiilor efectuate. compartimentul reparaţii instalaţii asigură echipamentele care lucrează nemijlocit în instalaţii. ƀ elaborarea normelor de recepţionare a clădirilor după reparaţii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa control instalaţii are sarcini deosebit de importante. modelărie. y aprecierea calitativă a unsorilor şi uleiurilor aprovizionate. precum şi elaborarea propunerilor care au ca scop lichidarea cauzelor avariilor. y dări de seamă în domeniul gospodăririi lubrefianţilor. Supravegherea utilajelor şi instalaţiilor:  elaborarea normelor necesare pentru recepţia reparaţ iilor. de la o secţie la alta. ƀ controlul calităţii lucrărilor de înt reţinere şi reparaţii efectuate. execută lucrări de tâmplărie. construcţiilor. precum şi executarea reparaţiilor în atelier. y elaborarea graficelor de ungere pe ntru echipele de ungere. Supravegherea construcţiilor: ƀ participare la planificarea reparaţiilor clădirilor. maşini de ridicat şi transportat etc. la care s-au adăugat problemele legate de AM. vopsitorie.  elaborarea materialelor metodologice. în cadrul întreprinderii. care pot fi defalcate în următoarele activităţi: a. Supravegherea ungerii: y elaborarea instrucţiunilor de ungere.

fără ca structura de bază să se modifice. poat e diferi de la o întreprindere la alta. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor. cu condiţia să i se pună la dispoziţie mijloacele adecvate de acţiune. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase. existenţa unor normative reale pentru întreţinere şi reparaţii. întâlnit mai mult în cadrul activităţii ener getice şi AM se recomandă să -şi extindă activitatea la tot sectorul de întreţinere şi reparaţii. dar mai ales oferă posibil itatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărc ate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate. de tehnologie etc. spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 65 . se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de întreţinere rep araţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor. punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului. Centrul de monitorizare al sectorului se recomandă să se înfiinţeze la momentul trecerii Ia sistemul de prelucrare automată a datelor privind întreţinerea şi reparaţiile.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Dispeceratul intervenţii . prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. rezolvarea problemei pieselor de schimb.. Recomandare: La introducerea sistemului centralizat trebuie rezolvate numeroase probleme. dintre care mai importante sunt următoarele: optimizarea aplicării sistemului conform condiţiilor concrete din fiecare întreprindere. în funcţie de condiţiile specifice. asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor. AVANTAJE asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate. crearea unor grupe de planificare şi urmărire. Organigrama prezentată şi descrisă anterior este orientativă si. forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control. reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 66 . fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs. în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. rezultatele cerce tărilor mai avansate în domeniile de lucru similare. reprezintă surse de informare limitate. care împiedică specialiştii întreprinderii să trateze şi să rezolve o problemă cu promptitudine. atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore. cauzele lor probabile şi măsurile luate. fiecare întreprindere în parte nu -şi va putea permite să formeze complet. informaţii sau documentaţii suficiente privind: accidente sau avarii produse în insta laţii similare. la toate nivelele tehnologice. în general.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor. care să dovedească polivalenţă tehnică. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. specialiştii unei întreprinderi nu au. un personal cu o specializare înaltă.

Această formă de organizare este utilizată la întreprinderile mari. 1). acestea se execută de către atelierele secţiilor de producţie. la care sunt valabile observaţiile. deja făcute. 10 ORGANIZAREA DE TIP DESCENTRALIZAT În cazul formei descentralizate de organizare a lucrărilor de reparaţii. pentru fiecare grupă şi domeniu de activitate este: Fig. (fig. 1. iar diversitatea tipurilor de utilaje este foarte mare. În atelierul mecanic central se execută numai reparaţiile capitale. Organigrama unui sistem de reparaţii descentralizat. moder nizările de utilaje şi piesele de schimb. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 67 . unde numă rul utilajelor depăşeşte 150 în flecare secţie a întreprinderii. la unităţile care sunt răspândite pe un teritoriu vast.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Organigrama sistemului descentralizat.

DEZAVANTAJE prin centralizarea reparaţiilor. utilizarea neraţională a forţei de muncă. limitarea asistenţei tehnice la nivel de maistru sau inginer de secţie. atelierelor de întreţinere şi reparare. deoar ece personalul de întreţi nere şi reparaţii se află mai aproape de utilaje. fiind obligate să întrerupă pentru scurt timp lucrările în curs. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 68 . datorită dispersării munci torilor de întreţinere şi reparare pe secţii de producţie. se economiseşte timp şi manoperă prin eliminarea transportului pieselor de la secţie la atelierul central. datorită subor donării unei părţi a personalului lor. în cazul în care în instalaţii apar deranjamente care trebuie înlăturate. intervenţiile sunt mai prompte. datorită dispersării atelierelor de întreţinere şi reparare în secţiile de producţie. prin dispersarea munci torilor pe aceste puncte de lucru. Această situaţie conduce la utilizarea neraţională a timpului de lucru în ateliere şi la scumpirea costului reparaţiei. folosirea neraţională a utilajelor (maşini -unelte. SDV -uri) din atelierele de întreţinere şi reparare şi încărcarea lor scăzută. calitatea mai scăzută a lucrărilor. creşte gradul de răspundere al personalului de reparaţii din secţii. eficacitate scăzută a intervenţiilor în caz de avarii sau intervenţii care necesită un volum important de muncă. folosirea neraţională a spaţiilor de l ucru. fără o bună coordonare este greoaie o colaborare între secţii şi atelierele mecanice la reparaţii pretenţioase. atelierele stat deseori solicitate să execute lucrări minore.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE muncitorii din secţii se specializează în repararea utilajelor din secţia respectivă. indicatori de plan nereali ai secţiilor de producţie.

muncitorii fie că primesc două comunicări pentru lucru. în funcţie de mărimea şi complexitatea utilajelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 69 . printr -o bună organizare. Se aplică la întreprinderile cu 100 ± 150 de utilaje şi instalaţii pe fiecare secţie. apar greutăţi şi delăsă ri în lucrările de evidenţă. fie nici una . să se execute mai multe lucrări cu oameni puţini.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. pot exista schimburi de experienţă calificată între muncitorii de la secţii şi de la atelierul central. etc. Recomandare: Unităţile industriale foarte întinse se pot împărţi pe zone de întreţinere de tip centralizat sau descentralizat. se ajunge. 11 ORGANIZARE DE TIP MIXT Aceasta este o combinaţie a celor două sisteme anterioare. AVANTAJE urmărirea simplă a personalului de execuţie între secţii şi atelierele cen trale funcţie de complexitatea problemelor apărute. precum şi dispunerea lor pe teritoriul într eprinderii. problemele de aglomerare sau de lipsă de personal calificat la anumite lucrări sunt operativ rezolvate. DEZAVANTAJE solicitările de reparaţii se primesc la sediul central în loc să se primească la atelierele de secţii.

calitatea lucrărilor este stânjenită de concentrarea de forţe de muncă mari pe un spaţiu limitat. În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipuri de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată. Tipuri de opriri şi caracteristicile acestora. pentru o perioadă de timp.volum mare de muncă în timp scurt. stabilită anterior (ani. cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri în tre fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). în funcţie de parametrii nominali.urmărirea şi conducerea lucrărilor este dificilă datorită proporţiilor lor. Simultană .buna utilizare a personalului. înlocuirea pieselor de schimb uzate. DEZAVANTAJE Tabelul 1 Pericol de accidente deoarece se lucrează în vecinătatea unor maşini şi utilaje în funcţionare. . întreg efectivul de utilaje al secţiei este adus simultan în stare de funcţionare ameliorându -se uniform.întreruperea producţiei pe o perioadă de timp poate conduce la perturbaţii în activitatea altor sectoare. trimestre etc. . . modernizări sau montări de noi utilaje etc.repartizare în timp a activităţilor de producţie. . Condiţii optime de acces la utilaje. . Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux continuu al fabricaţiei. 12 ORGANIZAREA OPRIRILOR PROCESULUI DE PRODUCŢIE ÎN SCOPUL EXECUTĂRII REPARAŢIILOR În întreprinderile industriale opririle pentru realizarea reparaţiilor se fac prin scoaterea temporară din funcţiune a tuturor utilajelor unei linii sau secţii de fabricaţie. Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semifabricate între fazele procesului tehnologic. astfel ca oprirea pentru reparaţi i să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile). Cu ocazia opririlor se execută repararea util ajelor clasice şi a utilajelor fără rezervă. . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 70 . oprirea simultană pentru o perioadă de timp scurtă (2 ± 4 săptămâni). executarea unor sistematizări de utilaje. TIPUL OPRIRII Eşalonată AVANTAJE . Tipuri de opriri.volum mare de piese de schimb ce trebuie aprovizionate simultan. de -a lungul unei perioade de timp mai lungă. a). astfel ca acestea să funcţioneze normal până la oprirea următoare.). ai tuturor utilajelor. funcţionarea.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. în scopul reparării.întreruperea nu deranjează continuitatea producţiei.

. minister.Stabilirea volumului de lucrări în ore/om pe diferite meserii şi maşini. aceasta se pregăteşte din timp (un an ± 6 luni). ţinând seama de factorii menţionaţi. utilităţi et c. O eşalonare a timpilor şi operaţiilor executate în cadrul pregătirii opririlor se dă în tabelul 2. modul de încărcare al instalaţiilor ce furnizează energie electrică şi termică (consum de vârf 1 octombrie ² 31 martie). se va ţine seama de posibilităţile de aprovizionare cu materiale. opririle pot fi: lunare. Operaţii pregătitoare pentru executarea opririlor Eşalonarea în timp a operaţiilor pregătitoare Cu un an înaintea opririi Tipul de operaţii pregătitoare Tabelul 2 Lunar Cu o lună înaintea opririi Cu o săptămână înaintea opririi . pentru efectuarea reparaţiei.Propunerea de grafic pentru oprire cuprinzând lucrările pregătitoare. la mai mulţi ani. Se întocmeşte un grafic ce este avizat de întreprindere. semestriale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 71 . piese de schimb. în cazul producţiei sezoniere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII sunt: Factorii care condiţionează opririle de producţie în vederea efectuării reparaţiilor planul de producţ ie. anuale. . . planul de aprovizionare . Opririle se planifică din timp (de obicei cu un an înainte). centrală. beneficiarii produselor secţiei sau întreprin derii oprite nu trebuie să aibă perturbaţii în planurile lor de producţie datorită opririi. trimestriale. a între prinderii şi de volumul de producţie pe care îl condiţionează oprirea. Astfel. planul de desfacere . Periodicitatea opririlor se stabileşte în funcţie de amploarea lucrărilor executate şi de tipul instalaţiilor.Executarea unei verificări a graficelor de lucrări şi punerea în concordanţă a acestora cu starea tehnică a instalaţiilor prin completarea unor eventuale lucrări neprevăzute impuse de modificări în timp a stării instalaţiei.Stabilirea materialelor şi pieselor de schimb necesare. influenţa anotimpurilor asupra procesului de producţie . în funcţie de durata opririi. responsabilii de lucrări şi termenele de execuţie. Se analizează împreună cu conducerea întreprinderii studiul lucrărilor pregătitoare. Recomandare: Pentru a realiza o corelare bună cu secţiunile de plan şi pentru asigu rarea unei opriri pentru reparaţii eficiente. oprirea se va planifica când se preconizează goluri de producţie sau este asigurată o rezervă de produse finite ale întreprinderii. cu indicarea termenelor de sosire ale acestora Analiza stadiului aprovizionării şi a lucrărilor pregătitoare în vederea opririi. .

dimensiuni U/M Cantitatea Furnizor Comandă reparaţie Termen livrare Obs. Grafic de opriri pentru reparaţii. posibilităţilor de colaborare în vederea obţinerii de muncitori calificaţi. materialele şi piesele de schimb existente.. dimensiuni Canti .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Lucrările pregătitoare pentru executarea reparaţiilor în timpul opririi instalaţiilor. lucrări de electronică sau electrice speciale etc. materialului 1 2 . Întreprinderea: ««««««««««««. Denumirea crt.. executării la terţi a unor lucrări pe maşini -unelte. Nr. cu cea mai mare frecvenţă a defecţiunilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 72 . Tabelul 5. materiale piese de schimb. executării unei lucrări de specialitate (acoperiri de protecţie. Denumirea crt. crt.. desen sau proiect Executant Coman dă reparaţie Termen livrare Obs.). Caracteristici. Tabelul 3. punctelor slabe din instalaţii. pieselor 1 2 . Acestea necesită cunoaşterea: amănunţită a stării tuturor instalaţiilor. Ia sculele necesare precum şi la asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii şi PSI.MateU/M tatea rial Nr. Recomandare: În tabelele 3. 5 şi 6 se prezintă câteva date privind documentaţia necesară. 1 2 . Necesarul de piese de schimb de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei. se referă la necesarul de forţă de muncă. Grafic de opriri pentru anul: «««« Nr. potenţialul întreprinderii privind forţa de muncă. Nr. tuturor informaţiilor necesare pentru alcătuirea unui grafic realist de oprire pentru reparaţii. Caracteristici. Întreprinderea: ««««««««««««. 4. Întreprinderea: ««««««««««««. Secţia Tipul opririi Perioada opririi Număr de zile de oprire Observaţii Tabelul 4. Necesarul de materiale de aprovizionat pentru oprirea generală a secţiei.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 73 . Pe măsură ce lucrările sunt terminate se face o ultimă verificare de către şeful de secţie. Conducerea lucrărilor este încredinţat ă unui comandament a cărui activitate este sprijinită de corpuri de dispeceri pe secţii. Orele de lucru necesare pe meserii. care vor fi utilizaţi la: operaţii de curăţ ire. la sfârşitul fiecărei zile de lucru. Nr.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Tabelul 6. programul de lucru. constată în general: lipsa operaţiilor pregătitoare. Întreprinderea: ««««««««««««. b). O analiză critică a cauzelor dificultăţilor întâmpinate la oprirea anterioară. orei. slaba mecanizare a lucrărilor. altele confec ţionate din materiale neadecvate).. Lucrările pot fi urmărite în urma întocmirii unui grafic reţea. Denumirea meseriei Ore de lucru necesare Ore de lucru acoperite cu personalul existent Necesar suplimentar Observaţii Ore lucru Număr muncitori După terminarea lucrărilor de pregătire se va emite de către direcţie un ordin de serviciu cu indicarea zilei. comandamentul are sarcina să analizeze stadiul lucrărilor zilei precedente şi pregătirea lucrărilor pentru ziua următoare. organizare insuficientă a depozitelor. de comisii de SSM şi PSI. Pentru completarea echipelor de muncitori calificaţi reparatori. în funcţie de factorii enumeraţi anterior. În această perioadă se utilizează întreaga capacitate tehnică şi de execuţie a întreprinderii pentru a scurta durata de oprire a utilajului şi repunerea în funcţiune în condiţii de siguranţă. Metode folosite pentru reducerea timpului de oprire. la montaj etc. Durata opririlor generale este în general de 2 ± 5 săptămâni. potenţial insuficient al atelierelor de reparaţii. Scopul introducerii metodelor rapide de reparaţie este micşorarea duratei de staţionare a utilajului şi micşorarea costului lucrărilor de reparaţii. dotarea necorespunzătoare cu scule (lipsa unora. deficienţe în organizarea lucrărilor şi a echipelor de repar aţii. după care se încheie procesul verbal de recepţie. crt. a modului de oprire a secţi ilor. spălări de piese. Se constată astfel greutăţile ivite pe parcurs şi se iau măsurile indicate pentru a se încadra reparaţia în termen. mecanicul de secţie şi şeful de echipă. manipulări de piese grele. În timpul perioadei de oprire pentru reparaţii. 1 2 . în funcţie de complexitatea şi numărul lor. pentru oprirea generală a secţiei. componenţa comandamentului şi ora de analiză a lucrului zilnic. se folosesc uneori muncitorii de la instalaţiile oprite.

Repararea pieselor uzate sau cu defecte.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII S-a observat o reducere a timpului reparaţiilor prin luarea unor măsuri organizatorice şi tehnice cu caracter general: pregătirea locului de muncă. mecanizarea lucrărilor echipelor. fără de montarea de pe fundaţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 74 . Sortarea pieselor demontate. Executarea încercărilor prevăzute de condiţiile tehnice ale utilajului. spălarea utilajului şi a pieselor. Remontarea acestor piese şi asamblarea întregului utilaj. Remedierea defectelor apărute în urma probelor. a pieselor de schimb etc. organizarea personalului ajutător. executarea reparaţiei simultan cu mai multe e chipe. pregătirea documentaţiei necesare pentru executarea lucrărilor de reparaţie. LUCRĂRI DE REPARAŢIE Reglarea funcţionării utilajului. pregătirea din timp a foilor de constatare a stării utilajului. executarea reparaţiei pe locul de instalare a utilajului.. aprovizionarea şi pregătirea tuturor mijloacelor şi materiale lor necesare pentru efectuarea reparaţiilor. Demontarea. pregătirea proceselor tehnologice de reparaţie. Predarea utilajului în exploatare. executarea reparaţiilor în două sau trei schimburi şi în zilele de repaos.

Subansamblurile demontate se înlocuiesc cu altele reparate şi pregătite în prealabil. subansamblul să prezinte o combinaţie de piese. iar scurtarea duratei de reparaţie este posibilă cu 30 ²50% faţă de metodele obişnuite.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII METODE DE REPARAŢII Metoda reparaţiilor pe subansamble Metoda reparaţiilor la banc Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi Metoda reparaţiilor pe subansamble. Recomandare: La alegerea subansamblelor care trebuie să fie pregătite se vor înde plini următoarele condiţii: subansamblul să fie format din piese componente care să nu aibă greutate prea mare care să influenţeze defavorabil condiţiile de transport şi de montare. normativele de lucru pentru operaţiile tehnologice. Aplicarea pe scară largă a acestei metode este adecvată în special la întreprinderile unde: există un mare grad de uniformitate al utilajelor şi al modelelor pieselor. calitatea lucrărilor este superioară. ce se montează direct pe agregatul respectiv. Metoda micşorează volumul de operaţii cu 30% din lucrările de reparaţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 75 . deoarece reparaţiile se pot executa în condiţii de deplină securitate şi igienă şi la un nivel tehnic ridicat. Pe de altă parte. care să permită îmbinarea cinematică cu alte subansamble şi încercarea preala bilă la banc. în ateliere mecanice. Metoda necesită o ajustare a pieselor la montarea lor în subansamble precum şi Ia montarea subansamblelor în ansamblul utilajului sau instalaţiei. Pregătirea subansamblelor se va face de către personal specializat care dispune de o tehnologie nouă şi instrumente de control de mare precizie. au fost elaborate: toate SDV -urile necesare. desenele pieselor de schimb şi confecţionarea acestora. există un număr mare de maşini şi utilaje. tehnologia de montaj a subansamblelor. Aceasta constă în demontarea şi montarea utilajelor pe subansamble.

spaţii şi căi de acces în halele de fabricaţie care să perm ită demontarea. iar fiecare schimb execută în mod succesiv lucrări de reparaţie. Aplicarea metodei impune: existenţa unui volum mare de reparaţii. obţinându-se scurtări mari ale duratelor de oprire. ore. L ² numărul schimburilor de lucru. corelarea lucrărilor echipelor din schimburi cu activitatea echi pelor din atelierele de reparaţii pentru a se asigura frontul de lucru. organizarea unei supravegheri şi asistenţe tehnice în timpul tuturor schimburilor. Recomandare: Metoda se poate aplica simultan cu metoda reparaţiilor pe subansamble. Are o aplicabilitate limitată. transportul lui în atelierul de reparaţii şi montarea agregatului de rezervă. În afara metodelor enumerate anterior pentru micşorarea duratei opririlor de producţie pentru efectuarea reparaţiilor se mai pot stabili măsuri cu caracter general care derivă din formula: D = t · r / d·N·L·K n·Ke [zile lucrătoare] unde: D este durata reparaţiei. c). Metoda reparaţiilor în mai multe schimburi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Metoda reparaţiilor la banc. Această metodă presupune demontarea utilajului. existenţa mijloacelor de transport necesare efectuării operaţiei. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 76 . Ke ² coeficient de utilizare a timpu lui de lucru de către mecanicii de reparaţie (în general Ke = 1). manevrarea şi montarea unui agregat. t ² norma de timp pentru executarea reparaţiei. Uneori este necesară completarea (pentru perioada opririi) a echipelor de reparaţie cu mun citori detaşaţi din alte unităţi. Pentru utilizarea metodei sunt necesare următoarele condiţii: existenţa unor agregate de rezervă suficiente şi de acelaşi tip. r ² unităţi de reparaţie. N ² numărul mecanicilor din schimbul respectiv. ore. cu toate că durata opririlor pentru reparaţie se reduce la timpii de montare -demontare. zile. Măsuri generale. Acesta constă în funcţionarea echipei de reparaţie în două sau trei schimburi. d ² durata schimbului de lucru. Kn ² coeficient de îndeplinire a normelor de timp de către echipa de reparaţie.

Organizarea raţionaliă a muncii. Reducerea gamei de tipuri de utilaje. Mărirea numărului celor care lucrează simultan Ia repararea utilajului. pregătirea prealabilă a pieselor de schimb . modificări constructive ale utilajului în vederea sim plificării reparaţiilor şi întreţinerii. nedemontarea utilajului de pe fundaţie . N Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 77 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În tabelul 7 sunt date câteva măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţie. redu cerea lucrărilor de ajustare. fără a afecta performanţele utilajului. aplicarea unor metode efici ente pentru descoperirea rapidă a defectelor. Măsuri pentru ameliorarea duratei de opriri pentru reparaţii Mărimea asupra căreia se acţionează Notaţia Denumirea t Norma de timp pentru executarea reparaţiei Recomandări pentru ameliorarea duratei opririlor Tabelul 7 r d L Kn Ke Numărul de unităţi de reparaţie Durata schimbului Numărul de schimburi de lucru Coeficientul de îndeplinire a normelor de timp Coeficient de utilizare a timpului de lucru Numărul mecanicilor care lucrează simultan într-un schimb la repa rarea utilajului respectiv Mecanizarea lucrărilor . organizarea corectă a locurilor de muncă şi asigurarea lor cu scule şi piese de schimb din timp. Mărirea numărului de schimburi de lucru pentru personalul ce execută reparaţiile. cointeresarea muncitorilor care execută reparaţia. Introducerea procedeelor cele mai noi de lucrau . instruirea muncitorilor pentru utilizarea aces tora. În cazul când nu se găsesc resurse de forţe de munca pentru completarea numărului de schimburi se face apel la ore suplimentare retribuite corespunzător.

Maşini de rabotat. I Lucrări de forjare ± presare.Polizoare.Maşini de găurit.Revizia pieselor şi subansamblelor. .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. grupa II cuprinde lucrările mai mari. . L 700 ± 1500 mm. .Sudarea pieselor avariate mai puţin importante.Agregate de sudură. . dar care nu necesită o complexitate tehnologică mai mare.Prese.Ajustarea lagărelor. Lucrări de reparaţie şi recomandări de utilaje Tabelul 1 Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.Cuptoare de uscare.Prese manuale sau mecanice. . Având în vederea această grupare. . . . În cadrul atelierului de reparaţie se exe cută producţia de piese de schimb şi reparaţiile de tip Rc şi Rk.Menghine.Confecţionarea bolţurilor şi a brăţă rilor din oţel rotund şi profilat. remedierea defecţiunilor medii ( Rc1). .Sudarea lanţurilor. la fel grupa III cuprinde şi lucrările din grupa II. a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice.Confecţionarea cuzineţilor. . . 78 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . Exemple de lucrări . se pot deosebi trei grupe de lucrări de reparaţii: grupa I cuprinde lucrările legate de piesele supuse uzurii rapide şi medii.Agregate de metalizare. Lucrări de sudură. .Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm.Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici. . .Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric.Maşini de bobinat. .Ciocan de forjat. . Din punct de vedere al conţinutului lor. Lucrări electro tehnice. . . de natura utilajelor şi de necesitatea zonei industriale respective (este posibil ca un atelier de reparare să servească mai multe întreprinderi aflate în aceeaşi zonă). 13 ORGANIZAREA ATELIERELOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Atelierele de reparaţii sunt dimensionate în funcţie de mărimea întreprinderii. grupa III cuprinde lucrări de complexitate tehnologică deosebită care necesită utilaje specializate (Rk). .Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor. . .Repararea utilajelor de transport şi încărcare. încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere.Remontarea motoarelor ele ctrice. cu menţiunea că lucră rile din grupa II cuprinde în afara celor din tabel şi lucrările din grupa I. în cadrul atelierului de reparaţii se vor executa tipurile de lucrări din tabelul 1. . la care se adaugă cele din tabel.Polizoare. pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului şi al dimensiunilor ( Rc2). Dotarea atelierului de reparaţii .

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Grupa

Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. Lucrări de forjare ± presare. Lucrări electro tehnice.

Exemple de lucrări - Prelucrarea la strung a pieselor turnate din fontă, din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre, roţi de antrenare, etc.) - Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie. - Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm. - Călirea sculelor şi pieselor mici. - Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor. - Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică. - Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare. - Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. - Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. - Turnarea roţilor dinţate din fontă, a lagărelor, a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte, cupelor de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, roţi de curea, saboţilor de frână, etc. - Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate, roţi de fricţiune şi tobe mari. - Confecţionarea arborilor de dimensiuni mari. - Lucrări de alezaj complicate. - Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare. - Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie. - Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. - Călirea de piese mijlocii. - Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte, a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini.

Dotarea atelierului de reparaţii - Strunguri revolver. - Strunguri Carusel mici. - Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. - Maşini de găurit. - Maşini de rectificat. - Ciocane pneumatice. - Cuptoare de încălzire pentru semifabricate. - Maşini de bobinat. - Cuptoare de uscare. - Tablou de forţă. - Maşini de alezat. - Banc de probă. - Foarfece mecanice. - Valţuri de îndreptat tablă. - Prese de îndreptat. - Agregate de sudură.

II

Lucrări de sudură. Lucrări de turnătorie

- Cuptoare normale de topire. - Cubilou pentru topirea fontei. - Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari. - Maşini mari orizontale de frezat şi alezat. - Strunguri Carusel. - Prese hidraulice de putere mare. - Ciocane de forjare. - Prese. - Nicovale. - Cuptoare pentru tratament termic.

Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.

III

Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice

- Agregate de sudură (electrică, în argon, autogenă, etc.)

Corespunzător acestor tipuri de lucrări se apreciază că în cadrul atelierului de reparaţii se pot afla următoarele activităţi ce vor fi gru pate în cadrul unor secţii: prelucrări mecanice; turnătorie; forjă şi tratamente termice; construcţii metalice şi sudură; tâmplărie; vopsitorie; reparaţii electrotehnice.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 79

Pe lingă aceste secţii, atelierul de reparaţii poate conţine secţii specializate în reparaţiile unor tipuri de utilaje de mare frecvenţă în întreprinderile re spective (de exemplu secţia reparaţii pompe, compresoare), care vor cuprinde lăcătuşi mecanici specializaţi în repararea acestora.

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

În afară de suprafeţele de producţie ale atelierului de reparaţii, pe lâ ngă aceste ateliere trebuie să existe :

Suprafeţe auxiliare (depozite de piese de schimb, de piese recondiţionate, sculărie, staţie de transformare, punctul termic etc.)

Suprafeţe pentru scopuri social administrative (birouri, ateliere de proiectare piese de schimb, vestiare, duşuri, WC-uri etc.).

Amplasarea utilajelor în atelierele de reparaţii tre buie să asigure: succesiunea logică a procesului tehnologic de fabricaţie a piese lor de schimb, prin aşezarea maşinilor în ordinea operaţiilor tehnologice; organizarea raţională a locului de muncă punând în funcţie de destinaţia secţiilor, utilajele afere nte acestora; totalitatea măsurilor de sănătate şi securitate a muncii; reducerea pe cât posibil a distanţelor de transport, cât şi frecvenţa transporturilor; dimensionarea corespunzătoare a spaţiilor de reparaţie în funcţie de gabaritul utilajelor; posibilitatea de a încredinţa mai multe instalaţii sau maşini unui singur muncitor; posibilităţile de dezvoltare a atelierului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

80

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 14
ORGANIZAREA ECHIPELOR DE REPARAŢII

Unul din mijloacele pentru atingerea obiectivelor activităţii de întreţinere şi de reparaţii o constituie forţa de muncă, care este constituită în general în echipe. Acestea sunt dispuse în funcţie de structura organizatorică adoptată. În general se deosebesc: echipele care execută reparaţiile şi lucrează în cadrul atelierelor de reparaţii; echipele care întreţin utilajele şi îşi desfăşoară activitatea în secţiile de producţie. Recomandare: Ponderea personalului de întreţinere şi reparaţii în cadrul unei întreprinderi variază între 20²35% din totalul personalului utilizat pentru producţie. Aceste valori scad spre limita inferioară în cazul când o serie de operaţii de întreţinere sunt preluate de către personalul productiv sau când reparaţiile sunt efectuate de o întreprindere specializată.
a). Organizarea echipelor din atelierele de reparaţii. Echipele din atelierele de reparaţii su nt organizate pe specialităţi: mecanice, electrice, electronice, în funcţie de mărimea întreprinderii sau secţiei respective. Ele execută în general lucrările Rc1, Rc2, Rk, modificările şi îmbunătăţirile utilajelor. Totodată, în ateliere se execută producţ ia de piese de schimb, cât şi recondiţionarea pieselor de schimb uzate înainte ca acestea să intre în depozitul respectiv. În scopul executării reparaţiilor, personalul din atelier este specializat. Această specializare poate acea Ia bază două criterii: organizarea echipelor specializate pe tip de reparaţie ( Rc1, Rc2, Rk,); organizarea echipelor specializate pe tipuri de utilaje (compresoare, pompe, maşini de prelucrare prin aşchiere, maşini de prelucrat prin deformare plastică, etc.). Cele două tipuri de organizare au avantaje şi dezavan taje (tabelul 1). Comparaţie între cele două moduri de organizare ale echipelor din cadrul atelierelor de reparaţii.
Tip de organizare a echipelor AVANTAJE - Echipa se specializează într -un anumit fel de lucrări. - Asigură o succesiune raţională a lucrărilor de montare şi demontare. - Utilizează mai bine di spozitivele. - Reduce durate de pregătire a personalului. DEZAVANTAJE Cunoaşterea insuficientă a comportării utilajului în exploatare. - Scăderea răspunderii personale pentru lucrările de reparaţie executate, deoarece o funcţionare defectuoasă poate fi pusă pe seama altei echipe de reparaţii. - Lipsa unui control sistematic al utilajului în timpul exploatării.
81

Tabelul 1

Pe tip de operaţie

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Pe tip de utilaj

- Concentrarea întregii răspunderi, a tuturor felurilor de reparaţii, în mâna echipei de reparaţie specializată - Insuficienta cunoaştere a altor tipuri pentru utilajul respectiv. de utilaje. - Cunoaşterea perfectă a utilajului respectiv şi supravegherea siste matică a funcţionării utilajului.

Recomandare: În general este de preferat cel de al doilea criteriu care întăreşte răspun derea muncitorilor pentru executarea lucrărilor de reparaţii.

b). Organizarea echipelor din secţiile de pr oducţie. Echipele care întreţin utilajele în secţiile de producţie se compun din 10 ²20 oameni în funcţie de mărimea şi complexitatea secţiei şi au sarcina de a întreţine instalaţiile şi utilajele din secţiile de producţie precum şi executarea unor reparaţ ii simple. În unele întreprinderi în sarcina acestor echipe cade şi demontarea echipamentelor ce urmează să fie reparate. Echipa asigură asistenţa tehnică pe linie de întreţinere şi reparaţii în toate schimburile în care există activitate de producţie. În cadrul echipelor respective se pot adopta specializări pe tipuri de utilaje. Personalul specializat trebuie să urmărească utilajul în exploatare, să identifice eventualele perturbaţii în funcţionare şi să ia hotărâri cu privire la măsurile corespunzătoare.

Recomandare: Pentru utilajele unice, lucrările de reparaţii curente se pot executa de obicei în pauzele de prânz, iar lucrările pe ansamble de utilaj se pot executa în zilele de repaos (la utilajele cu funcţionare discontinuă) pentru a se evita întreruperile de producţie şi pentru menţinerea stării iniţiale a uti lajului.

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3

82

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 15
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PIESE DE SCHIMB

Una dintre operaţiile pregătitoare pentru executarea reparării şi întreţinerii utilajelor se referă la activitatea de piese de schimb. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor în tr-o întreprindere, se referă la: stabilirea necesarului de piese de schimb; organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor; organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb.
a). Stabilirea necesarului de piese de schimb. Necesarul de piese de schimb trebuie să fie stab ilit cât mai aproape de nevoile reale, deoarece: subdimensionarea necesarului conduce la prelungirea duratei reparaţiilor şi deci oprirea nejustificată a producţiei; supradimensionarea necesarului atrage cheltuieli inutile şi pro voacă stocuri mari în magaziile de piese de schimb. În general, necesarul de piese de schimb depinde de durata lor de funcţionare, de producţia anuală şi de durata de folosire a maşinilor. Durata de funcţionare a pieselor este în funcţie de gradul lor de uzură. Piesa se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură critică . Este recomandabil ca piesele să aibă valori ale uzurii apropiate uzurii critice, deşi în realitate, datorită condiţiilor de exploatare neuniforme, uzura pieselor este diferită. Producătorul de utilaj are obligaţia să indice în catalogul maşinii, piesele de schimb şi duratele lor de funcţionare.

Recomandare: Atunci când nu dispunem de astfel de date din catalogul fabricantului de utilaj, se poate aplica metoda de mai jos cu următoarea struct ură; pe baza urmăririi statistice a consumului de piese şi uzurii pe o perioadă de timp mai îndelungată, se grupează piesele care au uzură critică apropiată. Piesele din aceeaşi grupă de uzură critică se vor înlocui simultan; se stabilesc duratele de funcţionare, într-un schimb, pentru fiecare grupă de piese cu aceeaşi uzură critică (tabelul 1 ). Această grupare se bazează pe două cerinţe economice şi anume: menţinerea piesei în funcţiune până la atingerea uzurii critice, iar pe de altă parte, micşorarea nu mărului de reparaţii la un utilai; se identifică cauzele care conduc la uzura pieselor, fapt ce permite înlăturarea acestora prin stabilirea unor măsuri concrete de exploatare sau de reproiectare a anumitor repere; se stabileşte necesarul de piese, ţinând seama de numărul pieselor dintr -o grupă, numărul grupelor de piese, numărul agregatelor de acelaşi tip şi numărul de schimburi în care funcţionează maşina.
Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 83

..... A ² numărul agregatelor de acelaşi tip pe care se montează piesele respect ive.. Pentru nevoile interne.. Întreprinderea«««««««.. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat.. Piesele care se înlocuiesc datorită avariilor nu se iau în considerare. în luni... în bucăţi... Duratele de funcţionare şi grupele de uzură ale pieselor .. în bucăţi. sau când evidenţa proprie reclamă informaţii mai detaliate sau de altă natură.. d ² durata planificată. în bucăţi.... atunci când prin aceasta se realizează o mai bună utilizare a echipamentelor de calcul. în bucăţi. Datorită numărului mare şi a diversităţii pieselor de schim b... de acel aşi tip. n ² numărul de luni din perioada determinată. bucăţi Nr. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 84 .. Secţia . Piesele de schimb se codifică după un sistem care să facă posibilă identificarea şi urmărirea operativă a lor. Nr. în bucăţi. contract «««««««« Nr... în luni. Necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp planificat ă (de obicei corelată cu planul de reparaţii) se stabileşte la o funcţionare într -un schimb: N = P·d / D unde: N este necesarul de piese de schimb pe o perioadă de timp plani ficată..... desen Durata de funcţionare Grupa de uzură Cauza Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Necesarul de piese de schimb se mai poate evalua prin stabilirea duratei de funcţionare pe baza datelor referitoare la consumul real de piese pe o perioadă determinată. se determină cu ajutorul relaţiei: D = n·A·P / C unde: D este durata de funcţionare a unei piese de schimb.Tabelul 1. diferite de sistemul clasificării generale.. în luni.. D ² durata de funcţionare a pieselor de schimb. P ² numărul pieselor de schimb de acelaşi tip dintr -un agregat.. C ² consumul total al pieselor de schimb în cursul perioadei de timp n.. Utilajul««««««««««.. în fiecare întreprindere este indicat să se întocmească şi să se utilizeze un nomenclator de piese de schimb.. Astfel durata de funcţionare în luni a pieselor de schimb. respectiv după alte grupări decât cele din clasificarea generală... crt... întrep rinderile pot folosi sisteme proprii de clasificare şi codificare a produselor şi serviciilor.. 1 2 Piesa Nr. economie de muncă şi alte avantaje.

greutatea aproximati vă şi materialul piesei. unde aceste piese recondiţionate se grupează în subansambl e ce se depun în magazii ca subansamble de schimb. Pentru piesele de uzură recondiţionabile se organizează în atelierele de întreţinere şi reparaţii grupe de recondiţionare unde aceste piese se repară. etc. După gradul de uzură. forjă ri. există suprafeţe de înmagazinare pentru aceste subansamble. se controlează şi se reintroduc în circuitul pieselor de schimb degrevând în acest fel importante capacităţi de producţie în atelierele de realizare ale pieselor de schimb. Această metoda se poate folosi cu succes acolo unde: există un număr mare de utilaje de acelaşi tip (pompe. în cadrul atelierelor de reparaţii se disting trei tipuri de piese: bune recondiţionabile. iar probabilitatea de defectare a unei grupe de piese este mare. Recomandare: Pentru utilaje care condiţionează procesul de producţie în mod impor tant. se reco mandă o mare atenţie pieselor ce au fost utilizate. Nomenclatorul de piese de schimb trebuie să furnizeze următoarele informaţii: codul. unitatea producătoare. Activitatea de producere a pieselor de schimb se bazează pe colabo rarea între grupele de concepţie şi execuţie a pieselor din cadrul compartimentului de întreţinere şi reparaţii. siguranţa în funcţionare şi durata de oprire minimă sunt hotărâtoare pentru rolul utilajului respectiv. Atelierul de execuţie a pieselor de schimb este organizat pe grupe d e specialităţi (turnători.). În afara pieselor de schimb care sunt confecţionate în atelier.Sistemele proprii de clasificare şi codificare vor fi insă alcătuite astfel încât să permită transpunerea uşoară a informaţiilor interne în sistemul de clasificare generală a produselor şi serviciilor. stocul minim. (FD 7. utilajul la care se foloseşte.). nerecuperabile. denumirea pieselor. fig. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII b). preţul unitar şi echivalent. este posibil să se adopte sistemul de schimbare la reparaţie a unui întreg subansamblu asamblat din organe de maşini ajustate în prealabil. numărul desenului de execuţie. maşini unelte etc. prelucrări mecanice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 85 . 1 şi 2). Organizarea producerii de piese de schimb şi a aprovizionării lor. numărul de piese în funcţiune şi norma de consum pe an. durata de reparaţie este mai lungă decât diferenţa de timp între demontarea şi montarea subansamblului.

5 ± 2 ani nu se recomandă să fie ţinute în magazie în stocuri minime. Mărimea acestui compartiment poate varia în funcţie de mărimea întreprinderii de la 1 ± 3 oameni. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 86 . 1. urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb.) Pentru aprovizionarea lor. în bucă ţi. organe de asamblare etc. Maxim Nmax = (3«4)L Recomandare: Piesele a căror durată de serviciu este mult mai m are decât perioada de funcţionare între două reparaţii curente succesive şi egală cu. Pentru fiecare reper. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare. Se stabilesc două stocuri: stoc minim la atingerea căruia se ştie când trebuie să fie lansată comanda către executant pentru un nou Iot de piese de schimb şi stocul maxim care reprezintă limita superioară a cantităţii de piese ce se admite a fi în stoc. Stocul minim şi maxim de piese de schimb.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII De multe ori printre piesele de schimb figurează poziţii ce se găsesc în comerţ (rulmenţi. se stabileşte cantitatea de piese care trebu ie să fie depozitată. cât şi cele aprovizio nate din afară se păstrează în depozite. se utilizează un compartiment de aprovizionare a pieselor de schimb. aprovizionarea pieselor de schimb prin stabil irea de contracte cu furnizorii (întreprinderi sau organe de comerţ). c). Dimensionarea depozitelor de piese de schimb se face pe baza stocu rilor necesare. în luni. Organizarea depozitului de piese de schimb. după nomenclatorul pieselor de schimb. Aceste stocuri se calculează conform tabelului 2. Tabelul 2 Stocul Minim Formula de calcul Nmin = T·L Observaţii T ± Durata ciclului de producţie corespunzătoare confecţionări i lotului pieselor de schimb (inclusiv perioada de timp necesară pentru efectuarea tuturor formalităţilor în legătură cu lansarea comenzii şi introducerea ei în plan). cât şi pentru aprovizionarea unor materiale cu specific pentru acti vitatea de întreţinere şi reparaţie. Atât piesele confecţionate în atelierele propr ii. Compartimentul de aprovizionare are următoarele sarcini: întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu pies e de schimb din ţară şi import. L ± necesarul lunar de piese de schimb ce corespunde consumului mediu.

date referitoare la variaţia producţiei de piese de schimb la unităţile de fabricaţie. care se află de obicei în stoc timp mai îndelungat. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII În afara pieselor şi subansamblelor finite. se lansează comanda la atingerea stocului minim. Pentru aceasta depozitele vor fi dotate cu inventarul necesar î nmagazinării pieselor de schimb (stelaje. Piesele foarte grele se vor depozita în apropierea utilajelor respective. la atingerea stocului intermediar se lansează comandă pentru executarea unui nou lot de piese de schimb. stocul minim este o rezervă care se utilizează numai în cazuri accidentale. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 87 . în funcţie de experienţa acumulată. Deosebirea între primul sistem şi cel de al doilea. cabluri. rafturi etc. reducerea la minim a operaţiilor de manipulare etc. Pentru a realiza o aprovizionare ritmică.) şi echipamente de evidenţă computerizată. pe ba za observaţiilor experimentale. garnituri) trebuie să se găsească în magazii în cantităţi mai mari care se vor corecta în primele luni de folosire. dacă se adoptă: un plan de aranjare. situaţia pieselor de schimb care nu s -au mişcat un număr mare de luni. Piesele de schimb din depozite se vor împărţi în trei grupe. Pentru piesele de schimb din grupele a doua şi a treia. se poate asigura centralizat la o întreprindere: variaţia stocului de piese de schimb la secţiile unităţii. o reperare a amplasamentelor.Piesele de schimb din comerţ şi piesele utilizate în cantităţi mari (rulmenţi. utilizarea în bune condiţii a suprafeţei de depozitare. maxime şi intermediare. Prin trecerea pe calculator a supravegherii pieselor de schimb. în funcţie de gradul lor de utilizare: piese cu întrebuinţare mare şi consum regulat. stocurile se pot modifica prin scăderi uşoare. constă în faptul că în siste mul cu stoc intermediar. Recomandare: La piesele din grupa a doua şi a treia. cu piese de schimb din prima grupă a echipelor de întreţinere şi reparaţii se procedează în felul următor: pentru fiecare piesă se stabilesc stocurile minime. piese de întrebuinţare mai rară. lăzi. piese utilizate în caz de avarii. în funcţie de condiţiile existente în secţii. curele. Primul sistem se utilizează pentru piesele de schimb a căror lipsă este absolut inadmisibilă. în dep ozitele de piese de schimb mai sunt stocate şi diferite materiale care sunt semifabricate pentru producţia de piese de schimb. palete. dispozitive şi scule utilizate în confecţionarea pieselor de schimb. Distribuirea rapidă a materialelor şi a pieselor de schimb se realizează.

depozitarea pieselor uzate nu trebuie să se facă în aceeaşi magazie pentru a nu da naştere la confuzii care să provoace grave avarii în func ţionare. Pe măsura uscării unsorii de conservare sau a murdăririi. şuruburi conducătoare). Sistem de legături ale depo zitului de piese de schimb. să se facă uşor . piesele recondiţionate vor fi introduse în magazie numai după ce vor fi controlate sau încercate. piesele grele se vor depozita în partea de jos a stelajelor. toate piesele de schimb trebuie să fie conservate şi prot ejate împotriva coroziunii. depozitarea se va face astfel ca accesul la piesele de schimb ce se folosesc mai des. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 88 . evidenţa organizată la depozitele de piese de schimb trebuie să permită: evidenţierea stocurilor şi a circulaţiei pieselor de schimb. piesele trebuie spălate şi unse din nou. iar piesele mai uşoare în partea de sus.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Pentru o mai bună organizare a depozitelor se va avea în vedere. depozitarea pieselor de schimb pe grupe de maşini (cu excepţia pieselor lungi: axe. În cele ce urmează se dă un exemplu de sistem de legături ale depo zitului de piese de rezervă. comandat de calculator. care se vor depozita separat în stelaje speciale.

eliberând. 16 IMPORTANŢA REPARĂRII MAŞINILOR. Pentru desfăşurarea coerentă a acestor activităţi este nevoie să existe o repartizare judicioasă a volumului şi felului activităţilor realizate de fiecare unitate în parte. utilajelor şi instalaţiilor necesită cheltuieli importante. urmărind ca activităţile specifice fiecărei întreprinderi în parte să fie executate de unităţi propriii auxiliare şi de servire. Depistarea din timp şi eliminarea cauzelor care provoacă ieşirea prematură din uz a organelor de maşini au rezultate economice importante: micşorează opririle neproductive. Repararea şi întreţinerea în continuare a maşinilor. pentru producerea şi distribuirea diferitelor SDV -uri necesare procesului de producţie de bază. măresc perioada dintre reparaţii şi reduc cheltuielile pentru efectuarea acestora. pentru producerea ş i distribuirea diferitelor feluri de energie. pentru alte lucrări. IMPORTANT În prezent se conturează tot mai mult tendinţa existenţei unui proces mixt de asigurare a întreprinderilor cu activităţi auxiliare şi de servire de către întreprinderi specializate în realizarea acestor activităţi. paralel cu asigurarea acestora de către unităţi proprii ale întreprinde rii. la lucr ările de reparaţii participă un numeros personal muncitor cu înaltă calificare. un număr mare de muncitori calificaţi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. prin care se înlătură defecţiunile constatate în funcţionare şi se realizează înlocuirea totală sau parţială a acelor componente care au o durată mică de funcţionare în comparaţie cu altele. O întreprindere de producţie pentru a funcţiona în mod ritmic şi cu eficienţă economică ridicată. Definiţie: Reparaţia este lucrarea efectuată în scopul menţinerii în stare de funcţionare a utilajelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 89 . sau pentru asigurarea proceselor de transport şi depozitare. necesită existenţa alături de unităţile de producţie de bază a unui ansamblu de unităţi de producţie auxiliare şi de servire. Acestea se constituie în unităţi specializate în întreţinerea şi repararea utilajelor. Se creează posibilitatea ca activităţile auxiliare şi de servire specializate să execute lucrări standard pentru mai multe unităţi economice. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. în plus.

ca urmare a strivirii. c). Organele maşinilor. etc. cu filet. alegerea incorectă a jocurilor şi a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor. rulmenţii etc. sau rectilinii alternative (fig. are loc în acelaşi timp şi strivirea. iar în unele cazuri şi din cauza strivirii. În cazul rulării fără alunecare (fig. caracteristică angrenajelor (fig. Schema celor mai caracteristice interacţiuni dintre două suprafeţe. batiurile. utilajelor şi instalaţiilor au suprafeţe active insuficient protejate (ghidajele batiurilor.) fiind supus în acest fel unei uzări abrazive intense. din cauza coroziunii sau din alte cauze. rezistenţa şi rigiditatea insuficientă a pieselor şi montarea sau reglarea incorectă a maşinii. utilizarea unei metode neraţionale de îmbinare a pieselor. pentru ştifturile cilindrice. în cazul unei durităţi insuficiente a materialului şi al unor presiuni mari. f). datorită abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor în frecare. 1. de obicei. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale şi a unui tratament termic care nu corespund condiţiilor de exploatare a pieselor. suprafeţele se distrug. cărucioarele. În cazul rostogolirii. Cele mai caracteristice aspecte ale interacţiunii dintre două suprafeţe în contact sunt reprezentate în figura 1. metalul se distruge datorită uzării şi oboselii stratului superficial. discurile cuplajelor de fricţiune şi ale frânelor. Acest fapt este caracteristic pentru îmbinările cu pană. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. Adeseori. cât şi unor defecte constructive sau reparaţiilor defectuoase. alegerea necorespunzătoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafeţele în frecare. se observă exfolierea particulelor de metal datorită oboselii straturilor superficiale. bucş ele. distrugerea suprafeţelor începe în urma strivirii lor. 1. precum şi din cauza aşazisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului. 1. a şi b). distrugerea suprafeţelor are loc mai ales datorită uzării şi strivirii. e). reazeme etc. utilaje şi instalaţii: lagărele cu alunecare. cu caneluri. mesele. În aceste condiţii funcţionează majoritatea organelor de maşini. 1. 1. meselor etc. utilajelor şi in stalaţiilor pot fi distruse şi scoase din uz datorită cauzelor arătate mai sus. d). 1. Dintre piesele care sunt distruse în urma oboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare. care se produce atât în procesul de frecare cât şi în cazul lipsei unei mişcări relative. şuruburilor conducătoare.Multe piese importante ale maşinilor. În cazul interacţiunii suprafeţelor în contact fără deplasare relativă (fig. utilajului sau instalaţiei. În cazul mişcării de rotaţie (fig. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 90 .

se recomandă aprovizionarea din timp a acestora. Obţinerea unei producţii de o bună calitate este condiţia obligatorie pentru stabilirea mărimii uzurii limit ă a organelor componente ale maşinilor. în cadrul acestei activităţi se stabileşte felul operaţiilor care se vor executa cu ocazia efectuării activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. controlul uzării principalelor îmbinări. felul şi starea funcţională a utilajelor care urmează a fi reparate.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prevenirea ruperii diverselor piese depinde. arbori principali etc. de starea sistemelor de siguranţă. mărirea rezistenţei la uzare a pie selor. în condiţii normale de exploatare maşinilor. care serveşte drept criteriu pentru declasarea pieselor. Stabilirea tehnologiei lucrărilor de reparaţii. mecanismelor. utilajelor şi instalaţiilor. modernizarea subansamblurilor. Activitatea de reparare a utilajelor este precedată de o serie de activităţi pregătitoare. mese. Întocmirea desenelor care vor sta la baza executării pieselor de schimb. etc. atunci când acestea se execută în cadrul întreprinderii. utilajelor şi instalaţiilor. Aceasta se referă în primul rând la piesele principale ca: batiuri. Durata perioadele dintre reparaţii. de blocare şi a limitatoarelor de cursă. în cazul în care acestea nu se execută în cadrul întreprinderii. utilajelor şi instalaţiilor se realizează şi prin perfecţionarea metodelor de reparare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 91 . Creşterea duratei de serviciu a pieselor maşinilor. depinde de durata de serviciu a pieselor princip ale ale acestora. Gruparea utilajelor care urmează a fi reparate pe grupe de acelaşi fel. de care depind precizia şi calitatea execuţiei. Durata de serviciu a pieselor este determinată de mărimea uzurii limită. în mare mă sură. dintre care mai importante sunt următoarele: Inventarierea utilajelor se efectuează în scopul de a stabili numărul.

Tipuri de defecte. 17 DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR La apariţia unui defect se pune problema caracterizării defectului din punct de vedere al provenienţei acestuia. Defectele de execuţie apar în urma neglijării condiţiilor tehnice prescrise şi a nerespectării disciplinei tehnologice în timpul fabricaţiei. 1. la maşinile de tip constructiv recent. În atelierele slab dotate cu utilaje. Defecţiunile pot fi împărţite du pă diferite criterii însă cel mai important este acela al provenienţei defectului. cu SDV -uri necorespunzătoare şi personal insuficient calificat se produc frecvent asemenea defecte. care trebuie să pună Ädiagnosticul" utilajului sau organului de maşină defect. Această caracterizare cade în sarcina maistrului sau inginerului de întreţinere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 92 . în general. la care nu există documentaţie pentru rezolvarea teoretică a problemelor pe care le pune proiectarea sau datele experimentale pe baza cărora a fost conceput utilajul sunt insuficiente. Defectele de concepţie apar. în vede rea înlăturării cauzei care la produs. apelându -se în general la cercetători sau cadre didactice din învăţământul su perior. După acest criteriu pot fi de patru tipuri: DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE DE MONTAJ DE EXPLOATARE Defectele de concepţie sunt greu de descoperit şi necesită cunoaşterea bazelor teoretice care au stat la baza construcţiei respective. Aceste cunoştinţe permit efectuarea unor calcule de control şi comparative.

gripare). .demontări şi montări defectuase. . . dar totodată poate provoca şi deranjamente. . Depozitarea pieselor necorespunzătoare. . .rotunjiri de muchii.zgârieri ale suprafeţelor. oboseală. . .curăţiri necorespunzătoare.jocuri necorespunzătoare.evacuări insuficiente de căldură. .depăşiri de turaţii şi sarcini nominale.coroziune (chimică. .sistem de ungere necorespunzător. electrochimică).proprietăţi specifice. .răcire insuficientă.tehnologie de turnare necorespunzătoare.rugozitate necorespunzătoare. Defectele de montaj apar datorită intervenţiilor manuale.cavitaţie (prin şocuri.deteriorări ale suprafeţelor. . Cauzele defectelor utilajelor şi instalaţiilor.).defecte de formă (ovalitate. greu controlabile. .rigiditate sau elasticitate necorespunzătoare.greşeli mecanice. compresiune. cavitaţie.sudură şi tratament neadecvat. .reglare greşită a sistemului de ungere.presiuni locale. etc. . coroziune.rezistenţă mică (întindere. De exploatare Suprasolicitări termice. utilajelor şi instalaţiilor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 93 . . precum şi exemplificări sunt prezentate sugestiv în tabelul 1.procedeu necorespunzător. circulaţii). .grosime neuniformă a pereţilor. .cantitate şi calitate necorespunzătoare de lubrifiant. De montaj Aşezare greşită a pieselor.necoaxialitate.).eroziune (abraziune.raport necorespunzător între cotele de gabarit. care poate corecta anumite defecte în timpul execuţiei. Suprasolicitări mecanice. . .tip de lubrifiant greşit ales. Ungere necorespunzătoare.modificări de jocuri.ipoteze greşite. . . . rupere. . . în timpul montajului. De execuţie Prelucrare incorectă. etc. conicit ate. Manipulări necorespunzătoare. .vibraţii.duritate necorespunzătoare. Tipul defectului Cauze Calculul necorespunzător Exemple de defecte curente . . . . Tabelul 1 Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Construcţie neadecvată De concepţie Alegerea necorespunzătoare a materialului Ungere necorespunzătoare.grosimi necorespunzătoare.filtrare necorespunzătoare. . .ambalare necorespunzătoare. . Aceste defecte depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea montatorului.protejare insuficientă. .rezolvare teoretică greşită. Modificarea macrogeometriei Uzuri ale suprafeţelor de alunecare. Deteriorarea suprafeţelor funcţionale. .Principalele cauze ale defectelor. . . Tehnologie necorespunzătoare.procedeu de ungere neadecvat. . .

Compartimentul de întreţinere este pus în situaţia de a proiecta piese de schimb. de timp pentru întreţinere şi de cheltuieli de întreţinere. proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel d e condiţii. ca urmare a suprasolicitărilor de orice fel. vibraţiile fiind rezultatul unor defecte minore datorate materialului şi fabricaţiei. iar în cazul ideal chiar nici o cheltuială. proiectanţii de ut ilaje trebuie să se consulte cu personalul de întreţinere pentru a micşora cheltuielile de întreţinere a utilajelor şi a prevedea eventualele posibilităţi de defectare. v ibraţiile sunt considerate ca un instrument util de diagnosticare a stării maşinilor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Defectele de exploatare sunt cauzele frecvente ale avari ilor şi influenţează hotărâtor siguranţa în funcţionare a utilajului. referitor la carac teristicile producţiei. În mod normal proiectarea trebuie să satisfacă cerinţele întreţinerii urmând să ţină seama de: măsurile constructive care sunt necesare pentru a proiecta şi construi maşini care într-o anumită perioadă de utilizare să aibă minimum de uzură fizică. La alegerea. paralel cu suprafaţa acestuia. Dintre cauzele enumerate anterior. vibraţiile şi deranjamentele provocate de oboseala materialului. Pe de altă parte. Fisurile sunt lărgite şi transformate în crăpături de uleiul care pătrunde în ele şi care dă un efect de pană. Este normal ca o maşină să vibreze. încât să fie necesar un minim de cheltuieli pentru întreţinere. ţinând seama de întreţinerea lor şi pentru lămu rirea cauzelor avariilor la utilaje. Prevederea defecţiunilor utilaj ului din activitatea de proiectare. Odată cu creşterea vibraţiilor un defect minor este pe cale să devină un deranjament. 2. metodele de analizare a maşinilor şi aparatelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 94 . măsurile constructive pentru a pune maşinile şi aparatele în stare de funcţionare şi de siguranţă în serviciu. subansamble sau chiar dispozitive care trebuie să satisfacă necesităţile producţiei întreprinderii. Vibraţiile pot fi o consecinţă a echilibrării incomplete a pieselor rotative sau a apariţiei oscilaţiilor autoexcitante a căror frecvenţă nu corespunde cu frecvenţa turaţ iei de regim şi a căror intensitate este foarte mare. sunt deosebit de importante pentru coordo natorul activităţii de întreţinere. Apariţia deranjamentelor datorită oboselii în urma suprasolicitărilor poate avea două variante: apariţia unor fisuri perpendiculare pe suprafaţa de lucru care se propagă în direcţii neregulate la supr afaţă: propagarea fisurilor în grosimea peretelui piesei. De aceea. în timpul planificat pentru durabilitatea maşinii.

întreţinerea şi prevederea pieselor de schimb. pulverizării uleiului etc. piesele electrice să fie plasate în spaţii separate şi protejate contra vibraţiilor. folosirea de lagăre. accesibilitate bună la toate piesele în scopul descoperirii defectelor. sistemele hidraulice să fie echipate cu clapete de verificare în toate locurile unde sunt necesare verificări pentru a constata existenţa defecţiunilor. care nu cer supraveghere şi au posibilităţi simple de control. marcarea pieselor constructive. disjunctoarele de protecţie. ştifturile forfecabile. ale sistemelor hidraulice şi electrice uşurează descoperirea defectărilor. Aceasta uşurează alcătuirea ciclurilor de repa raţii. ghidaje etc.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Când se studiază un proiect al unui nou aparat sau utilaj. numărul cât mai mic de locuri de gresare. trebuie să se urmărească câteva elemente practice legate de facilitatea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii: dimensiunea pieselor sau a subansamblelor trebuie să fie făcută astfel ca durabilitatea. prevederea unor dispozitive de siguranţă încorporate. durabilitatea pieselor plasate în locuri mai greu accesibile trebuie să fie mai mare ca a pieselor mai uşor de înlocuit. utilizarea de preferinţă a organelor de maşină identice decât a celor diferenţiate. accesibilitatea bună la locurile de lubrifiere. prafului. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 95 .. prevederea unor deschideri şi capace care să dea o bună vizibilitate şi să nu necesite scule speciale pentru intervenţii. darea formei adecvate organelor de maşină astfel ca acestea să fie ferite de murdărire. materialele utilizate în construcţia utilajului trebuie să realizeze un echilibru între costul acestuia şi cheltuielile de întreţinem şi exploatare. sistemul de ungere adoptat să permită o întreţinere uşoară. demontării şi montării pieselor.. în funcţie de schema constructivă. fluxul corect de agent de răcire. lor să fie aproximativ egală sau un multiplu al durabilităţii celei ma i mici. cum sunt cuplajele de alunecare. organe de înzăvorâre etc.

pompă. existenţa gripărilor. Defecţiuni Ia utilaje. Dacă transmisia energiei este asigurată de instalaţii hidraulice (conducte. se verifică: starea curelelor. echilibrarea maşinii. sistemul de conducte hidraulice şi pistonul pentru a constata dacă nu există aer în sistem. sisteme de reducere a presiunii şi de siguranţă. turaţia corespunzătoare. Dacă sursa de energie este în general un motor electric se urmăreşte: funcţionarea motorului (zgomote suspecte. Se va urmări dacă: sursa de energie funcţionează. angrenajelor. b). Dacă consumatorul de energie nu conţine elemente hidraulice. reguli ce pot servi ca ghid pentru alcătuirea unor instrucţiuni proprii pentru utilajul sau grupa de utilaje respectivă. jocurile la rulmenţi.) se verifică: modul cum ajunge uleiul la consumatorii de energie. Dacă transmisia se face prin curea. se urmăreşte: presiunea şi debitul fluidul ui. sensul corespunzător al rotaţiei. indicii că merge în două faze). 3. angrenajelor. siguranţele. pe lângă motor electric. Elaborarea unor procedee cu valabilitate generală. ungerea ghidajelor. modul de funcţionare al cuplajului.1. furtune. ambreiajelor. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 96 . sensul de rotaţie şi starea motorului. etanşeitatea conductelor şi furtunelor. cuplaje. De aceea ne vom limita la indicarea câtorva reguli simple în căutarea defecţiunilor. de determinare a cauzelor defecţiunilor nu este posibilă datorită diversităţii utilajelor. existenţa unor zgomote anormale şi vibraţii. rulmenţii şi fusurile arborilor. a). starea filtrelor. ventile etc. cuplajelor etc. îmbinările. se verifică: mişcarea de rotaţie. angrenaje etc. supapelor ventilelor. funcţionarea sistemului de ungere şi lubrifiantul. organele consumatoare de energie funcţio nează. funcţionarea ventilelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3.. funcţionarea ventilelor de reglaj. Dacă sursa de energie este constituită. Dacă consumatorul de energie conţine elemente hidraulice se verifică: modul de circulaţie al uleiului până la pistoane. ventilele de reglare. din cuplaj. c). scăpările în sistem. lanţuri.. Descoperirea defecţiunilor şi stabilirea cauzelor acestora. starea garniturilor. transmisia energiei este asigurată. soluţiilor constructive adoptate şi condiţiilor de funcţionare deosebite. temperatura rulmenţilor arborelui principal.

organe de maşini. Controlul stării sistemului de ungere şi a modului său de funcţionare prin: verificarea critică a schemei de ungere. Iniţial se examinează sursa de energie şi nu se demontează o parte din sistem fără a şti motivul precis pentru care o demontăm (evi tam astfel deteriorările în timpul intervenţiei). Se procedează în felul următor: Constatarea stării maşinii înainte de apariţia defecţiunii.). sunt hotărâtoare pentru siguranţa în funcţionarea maşinilor. precum şi a sistemelor care trebuie să semnalizeze defectarea lagărului sau modificarea condiţiilor de funcţionare ale acestuia. controlul corespondenţei schemei de ungere cu situaţia de pe utilaj. a condiţiilor de exploatare în care s-a produs avaria. zgomote. In vederea depistării eventualelor modificări care au survenit după montarea utilajului. a faptului că deranjamentul sa produs după un număr de reparaţii şi ore de funcţionare. Un astfel de exemplu îl constituie lagărele de alunecare radiale şi axiale. controlul fiecărei conducte. Cercetarea aspectelor avariei. Răspunsurile la aceste întrebări vor trebui interpretate critic de către personal cu experienţă. Defecţiuni la organe de maşini. relativ simple. la circuitele electrice este necesar să se lucreze cu schema în faţă.). se poate verifica partea electrică simulând mişcările mecanice (rotiri manuale etc. Determinarea stării pieselor din apropierea lagărului propriu -zis (arbore etc. Studierea şi completarea instrucţiunilor de întreţinere şi funcţio nare a utilajelor ce conţin lagăre în vederea prevenirii eventualelor defecţiuni. Electricianul trebuie să raţioneze logic şi să aplice o metodă care să -i permită să divizeze un sistem în numeroase circuite şi să verifice pe fiecare din ele în mod corect.. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 97 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: este necesar să se urmărească energia de la sursă la elementele care consumă şi să se descopere unde este întrerupt lanţul cinematic. Avarierea lor poate apărea şi la utilaje noi sau după reparaţie şi perturbă considerabil procesul de producţie. prin întrebări adresate salariaţilor care exploatează utilajul respectiv privind fenomene care au precedat defecţiunea (trepidaţii. verificarea tuturor îmbinărilor. a supapelo r.2. încălzire etc. În unele cazuri. când este posibil ca să funcţioneze maşina fără să se pună în mişcare motorul. dispozitivelor de dezaerare etc. 3.). a frecvenţei defecţiunii. În cele ce urmează se va prezenta un exemplu de diagnosticare a unor defecţiuni apărute la lagăre dar se poate generaliza la diferite organe de maşini.

întocmirea structurii ciclului de reparaţii a unui utilaj. propunerile secţiilor şi sectoarelor care exploatează maşina. utilaj sau instalaţie pe această perioadă formează: Planul anual de reparaţii IMPORTANT La întocmirea planului. Planul anual este apoi transpus în graficul anual în care cuprinde toate reparaţiile maşinilor. categoria şi durată . în serie sau în masă) şi precizia cerută. timpul de staţionare în reparaţii. reparaţiilor necesare fiecărei maşini. 18 PLANIFICAREA REPARĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR. în funcţie de posibilităţile şi pregătirea reparaţiei de care dispune unit atea deţinătoare. utilajul sau instalaţia. varia de la o reparaţie la alta şi de la o societate comercială la alta. se indică numărul de ore necesar reparaţiilor. poate. numărul de schimbări. iar stabilirea. Timpul de staţionare în reparaţie (zile lucrătoare) pe fel de operaţii este orientativ. ultima reparaţie executată. Această activitate presupune rezolvarea a două probleme: determinarea datelor calendaristic e la care va avea loc fiecare intervenţie tehnică asupra utilajului considerat. ciclul de reparaţie şi intervalul dintre intervenţii (în ore de funcţionare). utilajelor şi instalaţiilor într -un an. Pentru executarea reparaţiilor prin sistemul de reparaţii preventiv planificat întreprinderile de producţie industrială întocmesc un plan de reparaţii. costul şi intervalul în care se fac reparaţiile. De asemenea.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. condiţiile de exploatare. Pe baza planificării cuprinse în p lanul anual se elaborează planurile lunare. nu mărul de schimburi. Reparaţiile accidentale nu se includ în planul de reparaţii întrucât orice accident este un fenomen ocazional. În normative sunt prevăzute pentru fiecare maşină. întâmplător. subgrupei şi a tipului de fond fix. denumirea categoriei grupei. Reparaţiile se planifică pentru o perioadă de un an calendaristic. durata de serviciu normată (ani/mii ore). anual de reparaţii se ţine seama de: starea tehnică a utilajului rezultată din constatările făcute cu ocazia ultimului control planificat. precum şi termenele de începere şi de terminare a acestor reparaţii. costul în procente al reparaţiilor din valoarea de înlocuire (exemplificări în tabelul 14). felul producţiei (de unicate. utilaj şi instalaţie în parte codul de clasificare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 98 .

Structura ciclului de reparaţii reprezintă numărul. inclusiv durata uneia dintre ele. utilajul sau instalaţia nouă de la darea lor în exploatare. 1). în ore lucrate. 1. Odată stabilit numărul de intervenţii tehnice de acelaşi fel se poate trece la întocmirea structurii ciclului de reparaţii (fig. în care: Rk este intervenţia pentru reparaţia capitală. relaţia de calcul a numărului de intervenţii de acelaşi fel se determină cu relaţia: Nit = Dcr / dit ± Nit · dit / dit în care: Dcr reprezintă durata ciclului de reparaţii. Rc1 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad I. până la prima reparaţie capitală. 6 -12 reparaţii curente de gradul 1 şi 27 -72 revizii tehnice. dit reprezintă durata de timp între două intervenţii de acelaşi fel. sau. în general. Porn ind de la faptul că orice intervenţie de grad superior le conţine pe toate celelalte inferioare ei. Rc2 este intervenţia pentru reparaţia curentă de grad II. de obicei ultima. între două reparaţii capitale. Nit reprezintă numărul intervenţiilor de acelaşi fel. Pentru a întocmi o structură a unui ciclu de reparaţii este nevoie să se stabilească mai întâi numărul de intervenţii de acelaşi fel. în funcţie de tipul producţiei. felul şi succesiunea diferitelor intervenţii tehnice în cadrul unui ciclu de reparaţii. Fig. Ciclul de reparaţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 99 . Durata ciclului de reparaţii este stabilită pentru fiecare tip de maşină.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Ciclul de reparaţii reprezintă perioada de timp. utilaj sau instalaţie în normative de reparaţii în funcţie de orele de funcţionare. Rt este intervenţia pentru revizia tehnică. 2 -3 reparaţii curente de gradul 2. pentru maşina. ţinân d cont de numărul intervenţiilor de acelaşi fel şi de duratele de timp dintre acestea. un ciclul de reparaţii cuprinde o reparaţie capitală.

Pentru fiecare intervenţie tehnică care urmează a fi executată pentru anul pentru care se întocm eşte planul de reparaţii. K ± coeficientul planificat de îndeplinire a normelor. pentru executarea unei anumite intervenţii la un anumit utilaj. exprimată în ore. exprimat în ore.Pentru întocmirea planului de reparaţii este necesar să se determine durata ciclului de reparaţii în zile calendaristice. în zile. ds ± durata unui schimb. Kcld este coeficientul de transformare din zile efective în zile calendaristice. în zilele lucrătoare. relaţia: Durata de execuţie a unei reparaţii exprimată în zile calendaristice este dată de D = tn / Nm·ds·ns·K în care: tn este timpul normat. Relaţia după care se determină durata ciclului de reparaţii este următoarea: Dcr = (TRK / Ds · Ns + tsi · ni)· Kcld în care: TRK este timpul de funcţionare al utilajului între două reparaţii capitale. ţinând cont de data calendaristică la care a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. ni este numărul de intervenţii de acelaşi fel din cadrul ciclului de reparaţii. de la ultima intervenţie din anul precedent până la o anumită intervenţie din intervalul precedent. Planul de reparaţii se întocmeşte pentru fiecare utilaj în parte. se determină intervalul de timp. tsi este timpul maxim admis de staţionare în fiecare intervenţie tehnică. începând cu ziua când a avut loc ultima intervenţie tehnică în anul precedent. ± celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii ca şi în relaţia precedentă. tsi ± timpul total de staţionări ale utilajului în intervenţiile precedente în anul pentru care se întocmeşte planul de reparaţii. Acest interval de timp se determină în zile calendaristice după următoarea relaţie: Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII T = (H·n / Ds · Ns + tsi )· Kcld în care: T este intervalul de timp. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 100 . în zile calendaristice. Ns este numărul de schimburi. ns ± numărul de schimburi. în ore. în ore. Nm ± numărul de muncitori din formaţia de lucru care ex ecută intervenţia tehnică. Ds este durata unui schimb de lucru. H ± timpul de funcţionare al utilajului între două intervenţii consecutive.

În vederea îmbunătăţirii activităţii de organ izare a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor se recomandă nominalizarea prin planurile anuale a tuturor reparaţiilor capitale necesare. Până la prima reparaţie capitală.023. Un exemplu practic de stabilire a ciclului de reparaţii pentru un strung revolver codificat în normative 405. Relaţia care stabileşte mărimea stocului de piese de schimb este următoarea: Sps = Df · Cmz / Nz în care: Df este durata ciclului de fabricare a pieselor de schimb sau de aducere a lor de la furnizor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Fig. şi de la ultima reparaţie capitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. a executantului şi a termenelor de realizare a acestora. 0 cu o durată de serv iciu normată de 120 000 de ore este prezentat în figura 2. se va acorda atenţie respectării graficelor de realizare a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor curente. între acestea. Odată cu aceasta. conform normativelor ( FT 1). (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1. 2). Pe toată durata de serviciu. strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig. Ciclul de reparaţii pentru un strung revolver. cu precizarea necesarului de piese de schimb. Nz ± numărul de zile lucrătoare din cadrul unei luni. o atenţie deosebită trebuie acordată stocurilor de piese de schimb. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 101 . necesare bunei desfăşurări a lucrărilor de întreţinere şi reparare a utilajelor. 2. Cmz ± consumul mediu zilnic de piese de schimb pentru activitatea de reparaţii.Împreună cu desfăşurarea acestor activităţi.

stabilirea din timp a felului reparaţiilor ce trebuie efectuate şi a duratei de execuţie. 19 SISTEME DE ORGANIZARE A REPARĂRII Pentru a se evita uzura excesivă a utilajelor şi a preveni ieşirea accidentală din funcţiune a acestora. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 102 . în vederea pregătirii materialelor. şi numai din cauza uzării avansate a pieselor. Pornind de la aceste cerinţe. au fost elaborate mai multe sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor: SISTEME DE REPARAŢII DUPĂ NECESITATE PE BAZA CONSTATĂRILOR CU PLANIFICARE RIGIDĂ PREVENTIV PLANIFICAT Sistemul de reparaţii executate după necesitate este cel mai simplu sistem de organizare a reparaţiilor. au fost elaborate sisteme de întreţinere şi reparare a utilajelor. utilajul sau instalaţia se repară atunci când nu mai pot fi menţinute în exploatare. ale căror obiective principale sunt: cunoaşterea datei calendaristice a scoaterii din funcţiune a utilajului pentru reparaţii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. maşina. reducerea duratei de serviciu a utilajului şi volum sporit de reparaţii. creşterea cheltuielilor de rep araţii de 1. determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparaţiilor.5²2 ori faţă de cheltuielile în sistemul de reparaţii preventiv planificate. deci neplanificat. variaţii însemnate în capacitatea de lucra a utilajelor. DEZAVANTAJE necunoaşterea datei de scoatere din funcţ ie a utilajului care poate avea şi caracter de avarie cu consecinţe grave. utilajelor şi a forţei de muncă necesare. neeconomice asupra producţiei. datorită uzurii sporite a organelor de maşini. După acest sistem.

fişe ce va conţine informaţii despre: felul defecţiunilor constatate. La acest sistem de reparaţii. mai nou în practică se folosesc doar două sisteme. Sistemul de reparaţii pe bază de constatări este sistemul prin care. În urma constatărilor efectuate. precum şi volumul reparaţiei pregătindu -se din timp piesele de schimb şi materialele necesare. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă prevede scoaterea obligatorie a maşinilor. utilajului şi a instalaţiei. Pe baza acestor uzări şi în raport cu limitel e maxime de uzuri admise pentru fiecare organ. independent de starea lor tehnică.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Recomandare: Acest sistem este considerat învechit şi neeconomic nu se mai recomandă să fie aplicat. utilajelor şi instalaţiilor. precum şi conţinutul acestora. la toate organele. pentru executarea reparaţiilor la anumite perioade stabilite. data intrării în reparaţie a utilajului. piesele şi elementele maşinilor. cu ocazia unei revizii executate la un utilaj. Aceste durate de funcţionare sunt folosite pentru stabilirea terme nelor la care maşina. volumul şi termenele reparaţiei planificate depind de starea maşin ii. în urma unei supravegheri atente a modului de funcţionare a utilajelor de către personal specializat. utilajul sau instalaţia va fi scoasă din serviciu pentru reparaţii (structura ciclurilor de reparaţii). Ţinându -se cont de importanţa serviciilor de întreţinere şi reparare. felul reparaţiilor ce trebuiesc executate. utilajelor şi instalaţiilor din funcţ iune. pe baza căreia se va stabili starea lor de funcţionare. precum şi de dinamica şi specificul întreprinderilor. se stabileşte şi termenul la care se face revizia următoare. Acest sistem constă în stabilirea datelor de oprire a utilaj elor pentru intrarea în reparaţii. rezultatele acestora se vor trece în cadrul unei fişe întocmite pentru fiecare utilaj în parte. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 103 . Sistemul de reparaţii pe baza constatărilor. precum şi repararea sau înlocuirea pieselor şi organelor componente la terme nele stabilite. Sistemul de reparaţii preventiv-planificat se bazează pe determinarea cât mai exactă a variaţiei uzărilor în timp. piesă sau element în parte se determină duratele de funcţionare corespunzătoare între două reparaţii exprimate în număr de ore de funcţionare.

care au fost pregătite din timp. stabi leşte precis operaţiile de reparaţii ce urmează să fie executate. piese de schimb. limitele de uzură ale utilajului se menţin aceleaşi. Astfel.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII AVANTAJE cunoaşterea din timp a datei de intrare în reparaţie şi felul reparaţiilor ce trebuie executate. Recomandare: Acest sistem se aplică acolo unde siguranţa în funcţionare trebuie menţinută cu orice preţ. AVANTAJE reparaţiile se fac în timp scurt şi predeterminat . iar exploatarea lor se face în condiţii identice. Sistemul poate fi aplicat în condiţii bune la întreprinderile care au un număr mare de maşini de acelaşi tip. posibilitatea comandării din timp a pieselor de schimb necesare activităţii de întreţinere şi reparare. DEZAVANTAJE nu permite elaborarea unui plan de reparaţii . Planificarea se face în mod rigid având la bază normative de reparaţii care sunt realizate avându -se în vedere condiţiile exploatării utilajelor exis tente din întreprinderea respectivă. Sistemul de reparaţii cu planificare rigidă. Tehnologia aplicată şi elaborată anticipat. efecte nefavorabile asupra calităţii repara ţiilor şi a costurilor aferente acestor activităţi. metodele aplicate pot fi raţionalizate şi corectate pe baza observaţiilor sistematice a reparaţiilor efectuate. pentru o perioadă mai mare de timp. Sistemul prevede scoaterea obligatorie din funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor care urmează să intre în reparaţii la anumite perioade. se creează condiţii favorabile pentru planificarea exactă a cheltuielilor efectuate (materiale. stabilite independent de starea tehnică a pieselor componente. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 104 . a utilajelor. un timp îndelungat . la perioadele planificate este posibilă înlocuirea automată a pieselor şi subansamblelor uzate cu elemente noi sau recondiţionate. apar greutăţi în comandarea şi confecţionarea pieselor de schimb şi în folosirea raţională a forţei de muncă. manoperă) .

cu motivarea corespunzătoare. când se produc variaţii mari ale regimurilor de funcţionare (mărirea sau micşorarea numărului de schimburi. sau repartiţia poate fi înlocuită printr -o reparaţie mâi mică sau mai mare. la intervale de timp bine det erminate. norma de reparaţie se modifică. y caracter planificat. CONCLUZIE Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat este un ansamblu de măsuri de întreţinere. fie cu întârziere (posibilitatea scăzută de recuperare cu aceleaşi cheltuieli a parametrilor iniţiali ai utilajului). influenţând pozitiv asupra calităţii reparaţiilor. control şi reparare care: se efectuează în mod periodic. bazat pe existenţa normelor tehnico -ştiinţifice. Aceste două caracteristici ale sistemului preventiv -planificat imprimă sistemului o superioritate evidentă faţă de sistemul pe baza constatărilor. Prin elaborarea acestui sistem s -a urmărit asigurarea unui dublu caracter întregului ansamblu de măsuri de întreţinere şi reparare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 105 . fie avarii datorită uzurii pronunţate a unor piese. Sistemul a fost introdus în toate întreprinderile din ţara noastră.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII DEZAVANTAJE lipsa unor normative privind ciclurile de reparaţii adaptate situaţiei reale d in întreprindere. se efectuează la date calendaristice stabilite dinainte. Caracterul planificat este dat de faptul că diferitele lucrări de întreţinere şi reparare pe care le conţine sistemul. Caracterul profilactic rezultă din faptul că acest sistem prevede adoptarea unor măsuri de întreţinere şi control. Sistemul admite şi impune modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu rezultatul verificărilor şi ale controlului planificat al maşinii. prin care să se prevină posibilitatea apariţiei unei uzuri premature. şi anume: y caracter profilactic. urmăreşte menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor o perioadă de timp cât mai mare. a duratei de execuţie a acestora şi a costurilor de producţie. fapt ce conduce la efectuarea reparaţiilor la termene necorespunzătoare: fie prea devreme (cheltuieli ridicate).) se produce fie consum nejustificat de piese de schimb şi materiale pentru reparaţii. Sistemul de reparaţii preventiv -planificat. utilajului sau instalaţiei. Astfel. urmăreşte prevenirea uzurii excesive şi a apariţiei avariilor. funcţionare îndelungată sau pe perioade scurte cu parametri ridicaţi etc. Avantajele principale ale acestui sistem constau în evitarea ieşirii neprevăzute a maşinii. deoarece este cel mai modern sistem de reparaţii. datorită căreia utilajul să fie scos din funcţiune înainte de expirar ea duratei normale de funcţionare. în cazul în care se constată că la termenul respectiv nu este nevoie să se facă reparaţia programată. utilajului sau instalaţiei din funcţiune şi în posibilitatea unei mai bune organizări şi pregătiri a reparaţiei şi a planificării lucrărilor de reparaţie pentru orice termen.

Metoda standard constă în faptul că fiecare utilaj sau instalaţie intră în reparaţii la intervale de timp dinainte stabilite. Conform normelor în vigoare. cu ocazia efectuării reviziei tehnice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 106 . Metode de organizare a reparării. ridică nejustificat costul reparaţiilor. fără ca starea lor tehnică să impună acest lucru. metoda după revizie. categoriile de reparaţii (FT 2). Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv -planificat se poate efectua cu ajutorul a două metode: metoda standard. Pentru stabilirea felului reparaţiilor ce vor fi executate se întocmeşte mai întâi ciclul de reparaţii al fiecărei categorii de utilaje în parte.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. DEZAVANTAJE necesită un volum mai mare de muncă pentru întocmirea documentaţiei tehnice necesare aplicării metodei. potrivit unei documentaţii tehnice. fără a se face înlocuiri de piese. În cadrul activităţii de întreţinere şi supraveghere zilnică se urmăreşte înlăturarea micilor defecţiuni ale utilajului. pentru fiecare din acestea în parte. este uşor de aplicat. la acele utilaje pentru care se execută activităţi de reparaţii. Metoda după revizie constă în faptul că volumul şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei revizii tehnice. sunt următoarele: Întreţinerea şi supravegherea zilnică se execută de către persoanele care lucrează pe utilajele din secţiile de producţie. volumul şi conţinutul reparaţiilor care vor fi efectuate au un caract er standard. AVANTAJE permite efectuarea reparaţiilor pe baza unei documentaţii bine întocmite. 20 METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT 1. Avantajul metodei constă în faptul că permite constatarea gradului de uzură a utilajului. evitându -se executarea reparaţiilor la acele utilaje unde starea lor tehnică nu impune acest lucru. care se execută în cadrul sistemului reparaţiilor p reventive planificate. are eficienţă ridicată pentru întreprinderile care au în dotare un numă r mare de maşini şi utilaje. sau de către persoane specializate în executarea acestor operaţii. indiferent de starea de funcţionalitate a utilajului în momentul intrării în reparaţie. Felul.

În funcţie de mărimea intervalului de timp d e funcţionare între reparaţii. recondiţionarea sau înlocuirea unor piese componente sau chiar înlocuirea. Reparaţia curentă (Rc ) (FT 2) reprezintă ansamblul de măsuri luate pentru înlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate ale maşinilor. înaintea unei reparaţii curente sau capitale.  reparaţii curente de gradul 2 (Rc2). asigurându -se funcţionarea normală a maşinii până la prima reparaţie planificată. verificarea şi reparaţia dispozitivelor de ungere şi răcire. spălarea. schimbarea uleiului. de pe suprafeţele de ghidare şi ajustarea penelor şi a adaosurilor. executându -se în afară de lucrările de mai sus şi. repararea sau înlocuirea aparatajului de pornire. de importanţa lucrărilor ce se execută şi volumul pieselor şi subansamblurilor reparate. operaţii ce urmează a se efectua cu ocazia primei reparaţii planificate. precizia de funcţionare etc. reglarea sistemului de comandă electric şi hidraulic.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII CATEGORII DE REPARAŢII ÎNTREŢINERE ŞI SUPRAVEGHERE REVIZIE TEHNICĂ (Rt) REPARAŢIE CURENTĂ (Rc) REPARAŢIE CAPITALĂ (Rk) GRADUL I (Rc1) GRADUL II (Rc2) Revizia tehnică Rt (tabelul 1) cuprinde operaţiile ce se execută. în mod planificat. reglajul echipamentului electric. în scopul determinării stării tehnice a maşinii. pentru a se asigura în continuare funcţionarea normală a acestuia. Pe lângă determinarea stării tehnice. parţială a unor subansambluri uzate. Aceste revizii tehnice fiind de scurtă durată este indicat să se execute când maşinile sunt oprite (în schimburile nelucrătoare). utilajelor şi instalaţiilor în vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale acestora. recondiţionate sau înlocuite. vopsirea. recondiţionarea sau înlocuirea pieselor uzate de mică importanţ ă. sistemul de ungere şi de răcire. în cadrul reviziei tehnice. spălarea pieselor provenite de la mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă. verificarea şi repararea pieselor motorului electric. următoarele operaţii: repararea sau înlocuirea lagărelor sau a rulmenţilor. Totodată se verifică instalaţiile de comandă. Reparaţia curentă cuprinde lucrările ce se execută periodic. răzuirea loviturilor. La reparaţiile curente de gradul 1 se execută următoarele operaţii: reparaţia apărătorilor. La reparaţiile curente de gradul 2 volumul lucrărilor este mai mare. în scopul înlăturării uzurii materiale sau a unor deteriorări locale prin repararea. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 107 . se pot executa şi unele operaţii de reglare şi consolidare a unor piese şi subansambluri. reparaţiile curente se împart în :  reparaţii curente de gradul 1(Rc1). utilajului sau instalaţiei şi a principalelor.

jocurile vizibile. uzuri ale echipamentelor de antrenare (came. care trebuie să lucreze în condiţii foarte dure. probele şi rodajul mecanic (atun ci când este cazul).De cele mai multe ori nu necesită oprirea instalaţiei. iar cele săptămânale de persoane specializate. înlocuirea sau reparaţia echipamentului electric. utilajului sau instalaţiei.Se execută asupra maşinilor cu indice mare de utili zare. Se urmăreşte zgomotele anormale în timpul funcţionării. . Se execută la cererea unităţii de producţie când utilajul a început să se abată de la parametri iniţiali sau după o ins pecţie generală. . remontarea. verificarea preciziei de lucru. răzuirea pieselor supuse la frecare. şi redarea în funcţiune. Descoperirea defecţiunilor înainte ca acestea să afecteze calitatea produsului. vopsirea suprafeţelor exterioare.). respectiv a unuia sau mai multor agregate. . . sau subansambluri componente ale maşinii.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Conţinutul şi modul de executare a reviziilor tehnice.Această inspecţie permite obţinerea unui mare volum de informaţii care trebuie consemnate şi utilizate la întocmirea programelor de inspecţie. ungerea şi reglajul. reglaje. repararea batiurilor sau a pieselor de bază. etc. demontarea parţială sau totală.Se face curăţirea. după expirarea ciclului de fun cţionare prevăzut în normativ. În cadrul reparaţiei capitale. recondiţionarea sau înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate. 6 luni ± 2 ani Controlul de calitate Prevederea opririlor şi defecţiunilor. în scopul menţinerii parametrilor nominali şi preîntâmpinării ieşirii maşinii sau utilajului din funcţiune înainte de termen. de importanţă mare pentru fabricaţie. ungere. Tabelul 1 Tipul operaţiei Examinare Ce urmăreşte Să constate şi să elimine cauzele care ar putea produce o funcţionare necorespunzătoare. lanţuri. pe lângă lucrările prevăzute la reparaţiile curente se execută: demontare de pe fundaţie. Mica inspecţie 2 ± 6 luni Inspecţie generală Constată şi remediază defecţiunile mici. supraveghere. . curele etc. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 108 . montarea pe fundaţie. Să constate şi să elimine cauzele care ar putea conduce la apariţia unor eventuale defecţiuni. cu cost mai mare de funcţionare. care nu mai pot funcţiona în condiţii de siguranţă şi precizie. . Când se face Zilnic şi săptămânal Cum se face Curăţire. înlăturarea micilor defecţiuni.Necesită oprirea instalaţiei cu acordul compartimentului de producţie pentru a nu periclita realizarea planului de producţie. Reparaţia capitală (Rk) (FT 2) reprezintă gama de lucrări ce se execută în mod planificat.Cele zilnice se fac de operator.

reparaţiile de renovare. Reparaţiile de renovare se efectuează la utilajele care au trecut prin mai multe reparaţii capitale şi au un grad ridicat de uzură fizică. Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoacă schimbarea structurii materialelor şi deci a caracteristicilor mecanice (rezistenţă. Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defectează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale: cutremure. Reparaţiile accidentale (Ra ) sunt intervenţiile care se efectuează la intervale de timp nedeterminate. inclusiv cheltuielile pentru îmbunătăţiri şi modernizări să nu depăşească valoarea maximă de mai sus.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII IMPORTANT Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa 50% din pie sele componente. exploatarea neglijentă. utilajului sau instalaţiei respective. fiind impuse de scoaterile neprevăzu te din funcţiune a acestora datorită unor căderi accidentale. Cu ocazia acestor reparaţii. în cadrul întreprinderilor se mai execută şi alte tipuri de intervenţii tehnice cum sunt: reparaţiile accidentale. cu condiţia ca valoarea totală a reparaţiei capit ale. întreţinerea necorespunzătoare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 109 . etc. se recomandă şi efectuarea unor lucrări de modernizare a utilajului. elasticitate etc. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească 60% din valoarea de înlocuire a maşinii. O dată cu efectuarea reparaţiilor capitale se pot aduce unele îmbunătăţiri şi modernizări. inundaţii. reparaţiile neexecutate la timp. reparaţiile executate necorespunzător. incendii. În afara intervenţiior tehnice cuprinse în sistemul preventiv -planificat. reparaţiile de avarii.).

pe subansambluri. Metoda necesită însă o tehnologie bine întocmită pentru a se evita suprapunerile dintre operaţii. se vor putea alege una din următoarele metode de reparaţii: Metoda reparaţiilor pe loc . În acest fel se poate aproviziona un stoc minim de subansambluri care pot fi montate atunci când este nevoie. Creşterea calităţii lucrărilor de reparaţii şi reducerea duratei de execuţie a acestora depinde foarte mult de metoda utilizată în executarea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor. deteriorări. Această metodă permite o specializare a personalului muncitor în executarea unor anumite operaţii şi aplicarea unei tehnologii unitare de reparare. transportului şi al reintroducerii pe fundaţie. în timpul scoaterii de pe fundaţie. la care este o rganizată deplasarea echipelor reparatoare împreună cu sculele necesare la locul de amplasare a lor în plus. Operaţiile desfăşurându -se în paralel se scurtează simţitor timpul total de reparaţie. Metoda aceasta se poate aplica însă şi pentru maşinile şi utilajele mici de ateliere. strangulări în producţie etc. în raport cu volumul lucrărilor de executat şi condiţiile de execuţie. Înlocuirea subansamblurilor gata reparate aduce o scurtare simţitoare a duratei reparaţiilor. se pot întâmpla accidente.). sau a căror deplasare este costisitoare. Metoda reparaţiilor prin înlocuirea de su bansambluri . Pentru fiecare fel de reparaţie. Subansamblurile demontate se recondiţionează în atelierele de reparaţii şi se păstrează devenind astfel subansambluri de rezervă pentru viitoarele reparaţii. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 110 . Metode de executare a reparaţiilor. utilajul sau instalaţia în reparaţie se scoate din funcţiune numai în perioada necesară pentru demontarea şi montarea subansamblurilor respective. pentru a căror deplasare nu există mijloace de transport necesare. reparaţia se execută parţial. astfel că în fiecare repaus se repară un subansamblu. dereglări. Reparaţia se execută în repausul programului de muncă. utilajului sau instalaţiei să se realizeze într -un termen foarte scurt (accidente. se aplică în cazurile când există mai multe maşini şi utilaje identice. se poate mic şora precizia de la lucru etc. Metoda lucrărilor simultane constă în defalcarea lucrărilor de reparaţii pe mai multe grupe de operaţii şi se încredinţează fiecare grupă de operaţii unei echipe specializate. utilajelor şi instalaţiilor care nu pot fi scoase din procesul de producţie. Metoda lucrului în schimburi continue este metoda în două sau trei schimburi. reparaţia se execută în repausul dintre schimburi.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. astfel: când utilajul este exploatat într -un schimb sau două. care se aplică ori de câte ori trebuie ca reparaţia maşinii. Metoda executării reparaţiilor în timpul repausului se aplică la executarea reparaţiilor maşinilor. Avantajul acestei metode constă în aceea că suprimă cheltuielile şi intervalele de timp consumate cu transportul utilajelor de la locul de producţie până la atelierul de reparaţii. deoarece maşina. utilajelor şi instalaţiilor mari. care se aplică în general la reparar ea maşinilor. iar când utilajul este exploatat în trei schimburi.

probabilitatea de a avea o înlocuire sau mai multe în locuiri într -o perioadă de timp. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. Definiţie: Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării utilajelor d in dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . mortalitatea. Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii În acest sens. 21 ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 1. Funcţia de supravieţuire v(t) exprimă ponderea utilajelor rămase în funcţiune la momentul t din totalul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. teoria uzurii aleatoare foloseşte o gamă largă de indicatori de uzură aleatoare. dintre care cei mai utilizaţi sunt următorii: funcţia de supravieţuire. Noţiuni de optimizare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 111 . datorită ieşirilor accidentale din funcţiune. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. probabilitatea condiţionată de avarie. Acest indicator se determină cu relaţia: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. probabilitatea de avarie. durata medie de viaţă.

1. n(t) ± numărul utilajelor la momentul t. sau urmează o lege de distribuţie exponenţială v(t) = e-Įt. Relaţia de calcul este următoarea: p(t) = n(t-1) ± n(t) / n(0) Probabilitatea condiţionată de avarie p c(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în perioada (t-1. 1. Relaţia de calcul este următoarea: pc(t) = [n(t-1) ± n(t)] / n(t-1) Uzura utilajelor poate fi aproximativ constantă v(t) = 0. (fig. Reprezentarea grafică a funcţiei de supravieţuire. 1.t) faţă de numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. acest indicator se determină după relaţia: m(t) = n(t-1) ± n(t) în care: n(t-1) este numărul utilajelor la momentul t-1. Probabilitatea de avarie p(t) exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune în intervalul (t-1. Fig. t). care exprimă ponderea utilajelor scoase din funcţiune la momentul t faţă de momentul 0. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 112 .Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Pe baza cunoaşterii funcţiei de sup ravieţuire se poate determina probabilitatea contrară I(t). (fig.t) faţă de numărul utilajelor existente în funcţiune la momentul t. a). Acest indicator se determină cu relaţia : I(t) = 1 ± v(t) Mortalitatea utilajelor m(t) exprimă numărul utilajelor ieşite din funcţiune între două momente consecutive de timp (t-1. b).

cu altul nou ceea ce presupune alegerea tipului optim de utilaj care -l va înlocui pe cel scos din funcţiune. n este numărul de ani de folosire a utilajului între două achiziţionări. A ± reprezintă cheltuielile de achiziţie a utilajului la ultima achiziţionare. întreţinere şi reparare este următoarea: k = ( Ai + Cij ) / m·n în care: Ai sunt cheltuielile de achiziţionare a utilajului la achiziţia i. din mai multe tipuri de utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare.2. se alege utilajul cu costul mediu minim de achiziţie. fapt ce determină scoaterea lui din funcţionare şi înlocuirea cu un utilaj nou. Cij sunt cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în achiziţionarea i şi în anul j de funcţionare. folosit în scopul actualizării cheltuielilor. Acest moment optim se determină cu ajutorul următoarei relaţii de calcul: Cn+1 > (A + Cj ) / Ȗ j-1 în care: Cn+1 ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare a utilajului în anul n+1 de funcţionare. m este numărul de achiziţionări ale utilajului. Cj ± reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparare în anul j de funcţionare al ultimei achiziţii. Relaţia costului mediu de achiziţie. Alegerea momentului optim de înlocuire a utilajelor. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de viaţă. Alegerea tipului optim de utilaj care urmează să fie înlocuit. unde d reprezintă procentul de taxe şi dobânzi cumulate. 3. deoarece de la un moment dat uzura fizică a acestuia impune efectuarea unor cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea acestuia foarte mari. Rezultă că momentul optim de înlocuire este dat de anul anterior celui pentru c are cheltuielile de întreţinere şi reparare depăşesc suma cheltuielilor de achiziţie. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 113 . Se pune deci problema a legerii momentului optim de înlocuire. După stabilirea costului mediu pentru fiecare utilaj care ar putea fi achiziţionat. Aceste utilaje cu caracteristici t ehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu mini m de achiziţie. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune. întreţinere şi funcţionare actualizate. întreţinere şi reparare. Ȗ = 1 /1+d. sau cu alte cuvinte a acelui moment de la care funcţionarea utilajului nu mai este eficientă. Funcţionarea în condiţii de eficienţă a utilajelor este limita tă în timp.

verificarea preciziei de prelucrare sau de l ucru a utilajului. ferit de curenţii de aer şi variaţii de temperatură. utilajul va fi ferit de orice sursă de căldură (raze solare. se verifică poziţionarea orizontală a utilajului folosindu -se o nivelă cu bulă de aer (abaterea acceptată la această verificare este de 0. 22 RECEPŢIA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARAŢII După ce au fost supuse unor operaţii de reparare.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FIŞA DE DOCUMENTARE NR. verificarea sistemelor de ungere. care constau în următoarele verificări: racordarea corectă la instalaţia de forţă sau electrică. Înainte de pornirea utilajului trebuie luate o serie de măsuri de siguranţă . la instalaţiile hidraulice se verifică dacă pompele de ulei au debit. verificarea formei şi dimensiunilor. pentru a avea aceeaşi temperatură cu piesele utilajului. utilajele şi instala ţiile se supun probelor de încercare şi recepţie. verificarea legăturilor electrice ce trebuie să fie conectate conform schemei constructive a utilajului.02 mm/1000mm) . se verifică dacă motoarele electrice şi pompele de ulei au sensul de rotaţie corect. aparatele şi dispozitivele de control vor fi ţinute în aceeaşi încăpere înainte de folosire. se verifică dacă lanţurile de tracţiune şi curelele sunt bine întinse. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini. Aceste probe constau în: verificarea geometrică a dimensiunilor. se verifică dacă funcţionează corect comenzile utilajului. dacă filtrele sunt corect montate şi supapele funcţionează. utilajul va funcţiona cel puţino oră la turaţie maximă pentru ca elementele sale să atingă temperatura apropiată de temperatura de regim. de răcire şi a sistemelor hidraulice şi pneumatice. Verificarea preciziei geometrice a unui utilaj se face respectând următoarele condiţii: într-un loc ferit de trepidaţii. radiatoare). Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 114 .

Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Prima verificare a unui utilaj constă în controlul de mers în gol. Scurtarea timpului de rodaj se face prin: Folosirea coroziunii controlate limitate la punctele calde. Rodarea cu aditivi. La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese pentru operaţia executată pe acel utilaj. respectarea regimurilor de lucru. prin uzura produsă în condiţii mai uşoare decât cele normale. evitarea montării pieselor care au microfisuri pe suprafeţe. vibraţiile. Folosirea unor lubrifianţi cu putere de ungere mare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 115 . Rodajul nu lasă urme dacă sunt respectate condiţiile: evitarea procedeelor de prelucrare pentru remedierea pieselor care favorizează formarea microfisurilor. Folosirea abraziunii controlate.sau macrogeometrie ale pieselor conjugate. durează cât mai puţin. Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: evită griparea. precum şi jocurile existente. Rodarea utilajelor este operaţia iniţială de funcţionare ce are o influenţă h otărâtoare asupra comportării ulterioare. modul de pornire al utilajului. Perioada de rodaj este o necesitate deoarece eliminarea defectelor de formă este făcută controlat. încălzirea lagărelor. precum şi asupra duratei de funcţionare a maşinii sau utilajului. nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau pe rformanţele utilajului. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul cercetării defectelor de micro . zgomotul. Evitarea gripării se face prin reducerea temperaturii şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu antigripanţi sau cu depuneri de grafit pe suprafeţele în contact. prin care se urmăreşte: verificarea nivelului de prelucrare a suprafeţelor în contact. acoperirea suprafeţelor cu straturi superficiale.

În cazul când consideraţi că afirmaţia este falsă transformaţi -o în una adevărată. a)«««««««««««««««..Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII FACTORII CARE CONTRIBUIE LA UZURA PIESELOR FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute 1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 116 . b) Oţelurile aliate au o slabă rezistenţă la uzură. Enumeraţi factorii care contribuie la uzura pieselor: a)««««««««««««««««««««««« b)««««««««««««««««««««««« c)««««««««««««««««««««««« d)««««««««««««««««««««««« e)««««««««««««««««««««««« f)«««««««««««««««««««««««. e)«««««««««««««««. d) Jocurile... dintre piesele ce formează ajustaje. g)««««««««««««««««««««««« h)««««««««««««««««««««««« 2. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. Identificaţi avantajele frecării fluide. c)«««««««««««««««. b)«««««««««««««««. provoac ă încălzirea şi ruperea filmului de lubrifiant.. d)«««««««««««««««. c) Durabilitatea unei piese scade odată cu creşterea durităţii. a) Aşchierea cu peste 15 m/min duce la îmbunătăţirea rezistenţei la uzură.. 3.

d) «««««««««««««««««««. e) «««««««««««««««««««.. II. Indicaţi principalele mijloace de care trebuie să se folosească compartimentul de întreţinere pentru atingerea obiectivelor: a) «««««««««««««««««««. b) după producerea uzurii. b) «««««««««««««««««««. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. 2. Definiţi sistemul de întreţinere şi reparare . b) folosirea intensivă a acestuia. c) folosirea în caz de necesitate Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 117 . c) înainte şi după producerea uzurii.. se face prin: a) modernizarea utilajului existent... a unui utilaj. Sarcinile sectorului de întreţinere şi reparare trebuie să se facă simţite: a) înainte de producerea uzurii.NECESITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 15 minute Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII I. c) «««««««««««««««««««. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect: 1. 2. Înlăturarea uzurii morale. Completaţi în tabelul de mai jos obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor: Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: 3..

Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 118 .. maşina şi u tilajul şi periodic ± de către «.. lucrările de întreţinere se execută permanent ± de către personalul «. II. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. care pot fi elaborate în faza premergătoare. de întreţinere. În funcţie de importanţă şi complexitate.(4)«.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII MANAGEMENTUL ÎNTREŢINERII PREVENTIV-PLANIFICATE FIŞĂ DE LUCRU LUCRAŢI CÂTE DOI Timp de lucru: 20 minute I.(3)«. Documentaţia de întreţinere conţine «..(2)«. e) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.. în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare maşină. c) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««« d) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.(1)«. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. f) «««««««««««««««««««««««««««««««««««««««.. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere .. 2... Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««««««. lista de referinţe la piesele de rezervă şi alte «. scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: 2.. utilaj sau instalaţie. Completaţi spaţiile lipsă cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate: 1.

. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte) 1. Defectele de exploatare sunt influenţate în mică măsură de vibraţii şi oboseala materialului....... 3.... litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă..... 5... . Defectele de montaj depind de cunoştinţele şi conştiinciozitatea lucrătorilor.. Timp de lucru: 15 minute I.... defectele pot fi de patru tipuri.. După criteriul provenienţei defectului. 2..... Completaţi în acest sens schema de mai jos: (2 puncte) 2... b) «««««««««««««««««««««««. Notă: Un punct se acordă din oficiu... de depozitarea (2 puncte) II.... La proiectarea şi fabricarea utilajelor de producţie trebuie create astfel de condiţii încât să fie necesar un maxim de cheltuieli pentru întreţinere şi reparare....DETECTAREA DEFECTĂRII UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII .... Clasa a .. Defectele de execuţie sunt greu de depistat în timpul fabricaţiei. 4. (5 puncte) 1.. Defectele de concepţie sunt greu de descoperit.... Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: lite ra A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată...FIŞĂ DE EVALUARE LUCRAŢI INDIVIDUAL Numele şi prenumele elevului:. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 119 . Indicaţi două exemple de defecte de execuţie cauzate necorespunzătoare a pieselor: a) «««««««««««««««««««««««.

n(t) «««««««««««««««««. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. Definiţi conceptul de optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare completând în spaţiul liber de mai jos: Definiţie: 2. Fiind dată relaţia de mai jos. prin costurile de întreţinere şi reparare şi prin duratele lor medii de v iaţă. Rezultă că tipul optim de utilaj care va trebui achiziţionat va fi dat de criteriul costului mediu minim de achiziţie. Aceste utilaje cu caracteristici tehnologice asemănătoare diferă între ele prin costurile lor de achiziţie. care stau la baza optimizării activităţii de întreţinere şi reparare. întreţinere şi reparare. cu altul nou ceea ce presupune o alegere. O politică optimă de întreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să rezolve şi problema înlocuirii utilajului scos din funcţiune.. cost ce poate fi calculat.ACŢIUNI DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. n(0) «««««««««««««««««« 4. întreţinere şi reparare pe o perioadă de timp. completând schema de mai jos: CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE 3. explicaţi termenii utilizaţi: v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) ««««««««««««««««««. Indicaţi criteriile.. k= Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 120 .

Notă: Un punct se acordă din oficiu. Demontarea utilajelor şi instalaţiilor prin utilizarea metodei pe bandă se realizează: a) folosind acelaşi loc de muncă. natura şi mărimea defectului .. Indicaţi metodele prin care se face constatarea stării tehnice a utilajelor co mpletând următoarea schemă: Constatarea stării tehnice a utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: 2. c) folosind acelaşi loc de muncă în cazul demontării complete. 4. Operaţiile pregătitoare care se efectuează în vederea reparării utilajelor sunt : a) primirea pentru reparare. modul de rezolvare şi numărul desenului .. d) ««««««««««««««««««« II. b) prespălarea. zgomotelor. Răspundeţi cerinţelor de mai jos: (4 puncte.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII PREGĂTIREA MAŞINILOR. se va trece în foaia de constatare: a) numărul pieselor. pentru piesele ce se vo r recondiţiona. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR PENTRU REPARARE FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute Elevul«««««««««««««««« LUCRAŢI INDIVIDUAL I. presiunii de lucru şi a cantităţii de lubrifiant consumată. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 121 . constatarea defectelor şi sortarea. curăţirea. constatarea defectelor şi sortarea pieselor. c) cu extractoare cu acţiune dinamică. 5.. 2. Constatarea stării tehnice prin metoda măsurărilor speciale constă în măsurarea : a) vibraţiilor. b) zgomotelor.5 puncte pentru fiecare răspuns corect). câte un punct pentru fiecare răspuns corect). vitezei şi a presiunii de lucru. temperaturii. demontarea. b) natura defectului. demontarea. c) numărul desenului. Demontarea penelor înclin ate (cu cioc) se poate face: a) prin batere. spălarea şi constatarea defectelor. Odată cu întocmirea schiţei. câte 0. numărul pieselor şi locul unde se află defectul . b) prin încălzire la 120 oC.. 3. (5 puncte. demontarea. b) ««««««««««««««««««. 1... c) spălarea. Precizaţi care sunt cele patru elemente care stau la baza metodelor fizico -chimice a) ««««««««««««««««««. curăţirea. b) folosind mai multe locuri de muncă. prespălarea. 1. c) ««««««««««««««««««. vitezei şi a presiunii de lucru. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. c) vibraţiilor.

b) mijlocii. c) utilajele sunt relativ mici... Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1. 2. d) ««««««««««««««. 3.. c) mari (mai mult de 150 utilaje). c) orientativ. Indicaţi metodele de organizare a activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor completând diagrama de mai jos: METODE DE ORGANIZARE 2. 3. 1..FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 15 minute I. Indicaţi 5 (cinci) avantaje ale sistemului centralizat: a) ««««««««««««««.«««««««««««««««««««. În funcţie de specificul fabricaţiei şi al liniilor tehnologice se adoptă două tipur i de opriri pentru efectuarea reparaţiilor: oprirea eşalonată..«««««««««««««««««««. b) ««««««««««««««.ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE REPARARE A UTILAJELOR LUCRAŢI PE GRUPE Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII . II... b) în funcţie de cerinţele beneficiarului. Organizarea reparaţiilor de tip centralizat se foloseşte.«««««««««««««««««««. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 122 . Precizaţi când se utilizează fiecare tip de oprire... Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. în întreprinderile: a) mici (mai puţin de 100 utilaje). Metoda reparaţiilor la banc se utilizează atunci când: a) se cere o remediere urgentă. e) ««««««««««««««.«««««««««««««««««««. Timpul de staţionare în reparaţie este: a) bine stabilit. c) ««««««««««««««. oprirea simultană. b) nu există forţă de muncă suficientă.. în gen eral.«««««««««««««««««««.

c) rezultatul verificărilor şi al controlului planificat. (2 puncte): 1. utilajului sau instalaţiei respective.(2)«. b) recondiţionarea sau înlocuirea lagărelor sau rulmenţilor. şi conţinutul reparaţiilor se determină în urma unei «. (2 puncte): 1. Metoda de executare a reparaţiilor după revizie constă în faptul că «. Metoda reparării prin lucrări simultane constă în : a) desfăşurarea lucrărilor în serie. c) Ra şi demontarea parţială. Cu ocazia reparaţiilor capitale se pot înlocui circa «. 2. Metoda reparaţiilor pe loc se aplică. 2. 4. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate. însă valoarea acestei reparaţii nu trebuie să depăşească «.(3)«. 3. b) au gabarit foarte mare.(4)«. utilajelor sau instalaţiilor care : a) au fost defectate accidental. volumul şi conţinutul reparaţiilor ce se fac la metoda standard se stabilesc cu ocazia efectuării reparaţiilor curente. În cadrul R k se vor efectua şi lucrările prevăzute la : a) Rt şi înlocuirea parţială sau totală a pieselor uzate.FIŞĂ DE EVALUARE Timp de lucru: 15 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL Elevul«««««««««««««««« I. b) desfăşurarea lucrărilor în paralel. în general. II. c) desfăşurarea lucrărilor în serie şi paralel. b) Rc şi demontarea de pe fundaţie. recondiţionarea sau repararea pieselor de mică importanţă. câte un punct pentru fiecare răspuns corect): 1. b) rezultatul verificărilor zilnice. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 123 . Reparaţiile de avarii se execută de fiecare dată când utilajele se defe ctează ca urmare a proastei utilizări sau întreţineri sau din cauza unor calamităţi naturale . reglarea sistemului de comandă. c) spălarea. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. 2. Notă: Un punct se acordă din oficiu. Încercuiţi litera răspunsului considerat corect. din piesele componente.. la reperarea maşinilor. La Rc1 se execută următoarele operaţii : a) spălarea. III. Felul. repararea pieselor de mică importanţă. c) sunt de neînlocuit în sistemul de producţie. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată. din valoarea de înlocuire a maşinii. Sistemul de reparaţii preventiv -planificat admite modificarea continuă a termenelor de reparaţie în raport cu: a) statistica defectării utilajelor. 5.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII SISTEME ŞI METODE DE ORGANIZARE ŞI EXECUTARE A REPARĂRII ÎN SISTEMUL PREVENTIV-PLANIFICAT .(1)«. (5 puncte.

. b) N max = (3«4)L.FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 10 minute LUCRAŢI INDIVIDUAL I..(1)«. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« II. 2.(2)«. Indicaţi sarcinile compartimentului de aprovizionare din cadrul sectorului de întreţinere şi reparare: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. 2. O piesă se înlocuieşte când uzura sa a atins o anumită valoare numită uzură «. Încercuiţi litera variantei de răspuns considerată corectă: 1. b) scule.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PISE DE SCHIMB . lor de funcţionare.. Stocul maxim de piese de schimb. necesare pentru buna desfăşurare a activităţii de întreţinere şi reparare.. c) dispozitive şi instalaţii auxiliare.... Precizaţi care sunt cele trei probleme ce se pun în organizarea activităţii de piese de schimb: a) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. În afara pieselor şi subansamblelor de schimb în depozite mai sunt stocate: a) scule. c) N max = (4«7)L. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Răspundeţi cerinţelor de mai j os: 1. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 124 . se poate calcula cu relaţia: a) N max = (1«3)L. 1. Producătorul de utilaj are datoria să indice în catalogul maşinii piesele de schimb şi «. dispozitive şi maşini unelte folosite la producţia de piese de schimb. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««« 2. III. dispozitive şi semifabricate folosite la producţia de piese de schimb. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţiile să fie adevărate .. b) «««««««««««««««««««««««««««««««««««.

Prima verificare. Afirmaţiile false se vor transforma în afirmaţii adevărate. Precizaţi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un rodaj executat corect: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.. după repararea unui utilaj. La probele de lucru ale unui utilaj se execută cel puţin două piese. 1. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. 2.. III.. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««. Dup ce au fost supuse unor operaţii de reparare. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de formă ale suprafeţelor pieselor. II... şi a vitezei în punctele de contact folosind uleiuri de ungere cu «.. Evitarea gripării se face prin reducerea «. pe suprafeţele în contact. sau cu depuneri de «.(3)«.(1)«.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII RECEPŢIA MAŞINILOR.. UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DUPĂ REPARARE . Răspundeţi cerinţelor de mai jos: 1.. c) «««««««««««««««««««««««««««««««««««... 2. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 125 .. litera F dacă apreciaţi că afirmaţia este falsă. Scrieţi în dreptul afirmaţiilor de mai jos: litera A dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată.(2)«.. 3. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte astfel încât afirmaţia să fie adevărată .FIŞĂ DE LUCRU Timp de lucru: 20 minute LUCRAŢI PE GRUPE I. maşinile utilajele şi instalaţiile se supun unor probe de încercare ce constau în: a) ««««««««««««««««««««««««««««««««««. constă în controlul de mers în sarcină. b) ««««««««««««««««««««««««««««««««««.

complex. miniproiectul ± prin care se evaluează metodele de lucru. interactiv şi centrat pe elev. Utilizarea metodelor explorative (observarea directă. SUGESTII METODOLOGICE. portofoliul. SOLUŢII ALE ACTIVITĂŢILOR Sugestii metodologice Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP -uri. ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor. cât şi cea de tip sumativ. recomandăm ca în procesul de învăţare ± predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune . cum ar fi: realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea. pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. metoda exerciţiilor practice Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaţie şi fişe de lucru. ca instrument de evaluare flexibil. capacităţilor. observarea independentă). În parcurgerea modulului. integrator. realizarea şi interpretarea unor schiţe. scheme şi fişe de lucru. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. iar ca metode de evaluare recomandăm: observarea sistematică a comportamentului elevilor. cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare. prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare. teste de evaluare. se va utiliza atât evaluarea de tip formativ. modul de organizare a ideilor şi a materialelor într -un proiect. Îndrumări privind modalităţile de evaluare Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă ş i la condiţiile de aplicabilitate din SPP . Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 126 . poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului. Evaluarea trebuie să fie de tip continuu. investigaţia. activităţile de învăţare ± predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. a materialelor şi a instrumentelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 8. autoevaluarea. activitate care permite evaluarea conceptelor. acurateţea reprezentărilor tehnice. fişe de autoevaluare.uri. a programelor Power Point şi a altor programe de grafică şi prezentare a diferitelor materiale. atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. corelată cu crite riile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării.

g) Mediul şi regimul de exploatare. întreţinere şi reparare a utilajelor. d) ± A. evitarea întreruperilor de producţie. calitatea şi continuitatea producţiei. 1. asigurarea funcţionării utilajelor în condiţii de securitate deplină în exploatare. c) ± F. 2. 3. limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. c) calitatea lubrifianţilor. datorită avariilor.Soluţii pentru fişele de lucru/laborator/evaluare Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 1 ± Fişă de lucru 1. Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor : Obiectivele întreţinerii şi reparaţiei utilajelor dintr -o întreprindere sunt: menţinerea stării utilajului la parametrii care să asigure cantitatea. Activitatea 2 ± Fişă de lucru I. d) mărirea siguranţei în funcţionare. 127 Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 . e) forţele şi presiunea de contact. Factorii care contribuie la uzura pieselor sunt: a) gradul de prelucrare a pieselor. reducerea timpilor neproductivi în scopul micşorării cheltuielilor pe unitatea de produs. îndreptate în scopul menţinerii în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp formează sistemul de întreţinere şi reparare. c) Durabilitatea une i piese creşte odată cu creşterea durităţii. Avantajele frecării fluide sunt: a) micşorarea uzării suprafeţelor de frecare. c) mărirea sarcinilor admisibile. control. h) felul frecării. b) ± F. b) reducerea consumului de energie prin frecare. 2.Totalitatea activităţilor de revizie. e) economie de lubrifianţi. Transformare în adevărate: b) Oţelurile aliate au o mare rezistenţă la uzură. d) viteza relativă a pieselo r în frecare. f) jocurile dintre piesele în frecare. a) ± A. b) calitatea materialelor prelucrate.

să lucreze în strânsă colaborare cu celelalte compartimente. c) instrucţiuni de măsurare a diferiţilor parametri.modul de stabilire a a acelor probleme care au dintre întreţinerea corectivă momentului optim pentru tendinţa să se repete. 2 ± a. spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele de montate şi remedierea defectelor de suprafaţă înlocuirea pieselor uzate. în domeni ul materialelor. 2. să elaboreze un program de lucru bine conceput.posibilităţile de eliminar e . (2) = documente. Activitatea 4 ± Lucrare de laborator 1. (1) = instrucţiuni. 1 ± c. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 128 . Activitatea 3 ± Fişă de lucru I. 2. d) instrucţiuni privind executarea diferitelor activităţi preventive. (3) = ce deserveşte. scopul este de a elabora instrucţiuni cu privire la: . la motoarele electrice. f) convenţie cu personalul calificat care să îndeplinească aceste sarcini. e) personal disponibil pentru a executa lucrările conform programului. cu sau fără instrucţiuni detaliate.găsirea relaţiei optime . astfel ca să se asigure funcţionarea utilajelor prin respectarea programelor. înlocuirea unui reper. (4) = echipele de întreţinere. 1. metodelor şi echipamentelor noi. În cadrul reviziilor tehnice . Pentru a organiza activitatea de întreţinere este nevoie de: a) formulare ale documentelor standard (tip). 1. şi întreţinerea preventivă. să evidenţieze şi să studieze con tinuu cauzele avariilor şi să pre vadă remediile. În activitatea de concepţie a activităţii de întreţinere.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 3. b) descrierea de rutină privind modul de utilizare a formularelor. II. Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de întreţinere trebuie să se folosească de principalele mijloace: să se constituie într -un organism proporţional dimensionat cu cadre şi bine organizat în funcţie de specificul întreprinderii. II. să se informeze permanent în pas cu progresul tehnologic. se execută următoarele operaţii: spălarea. să-şi organizeze disponibilul de piese de schimb în funcţie de necesităţi. curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare.

. .Înlocuirea papucilor în cazul deteriorării. vopsirea parţială. .Controlul şuruburilor de fundaţie. a şuruburilor şi piuliţelor de la mecanismul de ridicare a periilor. .Curăţirea aparatului fără demontare. . . . .Reglarea portperiilor.Curăţirea inelelor colectoare. a cuplajului şi a roţii de curea.Reglarea apăsării periilor pe inelele colectoare.Revizia legării la pământ. .Înlocuirea periilor uzate. a modului de funcţionare a inelelor de ungere. a bobinajelor. . . .Verificarea încălzirii contactelor. . .Măsurarea rezistenţei la izolaţie. a portperiilor.Măsurarea rezistenţei la izolaţie.Revizia fixării pinionului.Înlocuirea elementelor de rezistenţă defecte şi a ploturilor în caz de deteriorare. .Curăţirea exterioară a reostatului şi a plot urilor.Strângerea piuliţelor. a şuruburilor cutiilor portlagăr. la motoarele electrice asincrone: Organul de maşină sau subansamblul la care se acţionează Operaţii executate în cadrul intervenţiei Subansamblul motor . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. schimbarea lubrifiantului. Organe de asamblare: şuruburi şi piuliţe Sistemul de transmisie Perii şi portperii Lagăre Contactele de la bornele motorului Reostatul Aparatul de pornire Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 129 .Curăţirea contactelor şi înlocuirea lor.Verificarea uzurii pinionului şi înlocuirea lui dacă este necesar. a ungerii. Operaţiile ce se execută în cadrul repa raţiilor curente. a canalelor de ventilaţie în locurile accesibile şi a părţii exterioare a carcasei. . . .Înlocuirea pieselor defecte. .Şlefuirea periilor. . .Verificarea jocului între lagăre.Verificarea legăturii la pământ.Verificarea funcţionării fără zgomot a lagărului.verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere. a şuruburilor capacelor de la lagăre. ungerea elementelor ce formează ajustaje.

. Conţinutul lucrărilor efectuate pentru reparaţii capitale ale motoarelor electrice asincrone este: Tipul lucrării Măsurători înainte de demontare. Conţinutul lucrării Măsurarea întrefierului între sta tor şi rotor.prinderea pe fundaţie şi strângerea îmbinărilor.fixarea pieselor de transmis ie. . . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Curăţiri şi demontări. DE CONCEPŢIE DE EXECUŢIE Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 DE MONTAJ DE EXPLOATARE 130 . Verificarea şi repararea reostatului. . .şlefuirea periilor şi reglarea apăsării lor. Activitatea 5 ± Fişă de evaluare I. portperiilor. cuzineţilor lagărelor.fixarea contactelor şi reglarea presiunii pe contacte.3. . Verificarea compatibili tăţii siguranţelor fuzibile şi a releelor termice cu intensitatea curentului. . .verificarea îmbinării şi a funcţionării. . a jocului între lagăre şi a rezistenţei de izolaţie. plăci de borne şi transmisiilor. periilor uzate.măsurarea şi verificarea întrefierului dintre rotor şi stator. .verificarea izolaţiei şi a legăturii la pământ. papucilor defecţi ai cablului de alimentare.curăţirea canalelor de ventilaţie. a bobinajelor. . a ploturilor şi a rezistenţelor defecte. .curăţirea şi spălarea lagărelor. 1.lăcuirea bobinajelor. . . .demontarea şi curăţirea reostatului şi a ploturilor. Reglarea portperiilor. curăţirea acestuia şi a contactelor. organelor de transmisie defecte.repararea sau înlocuirea pieselor mecanismului de conectare. inelelor colectoare. Înlocuirea pieselor defecte. Înlocuirea rulmenţilor uzaţi.încercarea în sarcină a motorului electric.înlocuirea uleiului (pentru reostate cu ulei). Verificarea şi repara rea aparatajului de pornire Verificarea şi reglarea protecţiei. Asamblarea motorului electric. Verificarea finală.reglarea interstiţiului dintre portperie şi inel.demontarea aparatajului. a reostatului şi a aparatajului de pornire. .

1 ± A. a) protejare insuficientă. întreţinere şi reparare este. 3 ± A. Activitatea 6 ± Fişă de lucru 1.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 2. n(t) ± numărul utilajelor rămase în funcţiune la momentul t. 5 ± F. 4. Cheltuieli minime de întreţinere şi reparare CRITERII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢII DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE Siguranţa în funcţionare Durate minime de menţinere în reparaţii 3. v(t) = n(t) / n(0) în care: v(t) este funcţia de supravieţuire. Prin optimizarea activităţii de întreţinere şi reparare se înţelege un ansamblu de măsuri care trebuie adoptat pentru asigurarea funcţionării ut ilajelor din dotarea unei întreprinderi pe baza unor criterii de optimizare determinate . 2 ± F. 4 ± F. Redaţi relaţia costului mediu de achiziţie. n(0) ± numărul utilajelor puse în funcţiune la momentul 0. k = ( Ai + Cij ) / m·n Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 131 . Definiţie: 2. b) ambalare necorespunzătoare. II.

2 ± 2. strungului revolver i se fac trei reparaţii Rk la perioade de timp de 30 000 de ore de funcţionare (fig. 5 ± c. 3 ± b. c) bombardarea cu ioni. Metode fizico -chimice au la bază folosirea: a) soluţiilor chimice. b) ultrasunetelor. 2). utilajelor şi instalaţiilor se face prin următoarele metode: Metoda examinărilor Metoda testelor Metoda măsurilor Măsurări speciale 2.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 7 ± Fişă de lucru I. şi de la ultima reparaţie c apitală până la casarea maşinii respective i se fac două reparaţii curente de gradul 2 (Rc2) la 10 000 de ore de serviciu. 4 cicluri Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 132 . Până la prima reparaţie capitală. orelor / ciclu = 30000 2. (Rc1) la 2 500 de ore de serviciu şi patru revizii tehnice ( Rt) la 1 250 de ore de serviciu după fiecare reparaţie curentă de gradul 1. Activitatea 8 ± Lucrare de laborator Pe toată durata de serviciu. 1 ± c. 1. 1. conform normativelor ( FT 1). d) soluţii chimice asociate cu ultrasunete sau curent electric II. Constatarea stării tehnice a maşinilor. între două reparaţii curente de gradul 2 se efectuează trei reparaţii curente de gradul 1. Numărul intervenţiilor: Rt = 12 Rc1 = 9 Rc2 = 2 Rk = 1 Nr. între acestea. 4 ± b. 30000 ore 3.

Structura ciclului Activitatea 9 ± Fişă de lucru I. 1. se asigură asistenţă tehnică de calitate din partea specialiştilor sectorului pentru lucrările mai pretenţioase. reducând perioadele de oprire şi ducând deci la economii în producţie. 133 . Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 5. realizându -se o creştere însemnată a productivităţii muncii.Reprezentarea grafică cerută. Diagrama completată arată astfel: METODE DE ORGANIZARE CENTRALIZAT DESCENTALIZAT MIXT Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 2. Durata de serviciu 4. maşinile şi utilajele din dotarea sectorului pot fi încărcate la capacitatea nominală prin centralizarea lor în ateliere specializate. Avantajele sistemului centralizat: asigură promptitudinea intervenţiilor şi calitatea lucrărilor efectuate prin crearea echipelor specializate. dar mai ales oferă posibilitatea concentrării unei importante forţe de muncă în cazul unor lucrări dificile urgente. prin concentrarea atelierelor de întreţinere existente în secţiile de producţie. spaţiile de lucru sunt folosite mai raţional. forţa de muncă este mai bine utilizată datorită posibilităţii mai eficiente de supraveghere şi control.

L 700 ± 1500 mm. . . 3 ± c.Confecţionarea bolţurilor şi a brăţărilor din oţel rotund şi profilat.Confecţionarea cuzineţilor. Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 10 ± Lucrare de laborator Exemple de lucrări şi dotarea minimă a atelierului de reparaţii este redată în tabelul 1. din oţel şi bronz cu greutăţi şi dimensiuni mijlocii (lagăre. .Curăţirea şi îndreptarea arborilor şi a axelor mici. . .Maşini de rabotat.Cuptoare de uscare.Prelucrarea la strung a pie selor turnate din fontă. . Lucrări electrotehnice.Remontarea motoarelor electrice. .Strunguri revolver.Agregate de metalizare. Grupa Tipul de lucrări Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. oferă posibilitatea mecanizării şi chiar automatizării prelucrării datelor. . 1 ± a. cu utilaje unicat fără posibilitatea creării de stocuri între fazele de fabricaţie (de exemplu linia de asamblare din cadrul unei întreprinderi de automobile). . Tabelul 1. I Lucrări de forjare ± presare. 2 ± c. Oprirea simultană este impusă de caracterul de flux cont inuu al fabricaţiei. . etc. . .Prese manuale sau mecanice. .Menghine.Agregate de sudură.Ciocan de forjat.Revizia pieselor şi subansamblelor. . încărcarea cu sudură a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere.se pot stabili indicatori reali pentru sectorul de în treţinere reparaţii prin ţinerea evidenţei stricte a realizărilor şi cheltuielilor. punându -se astfel Ia dispoziţie date preţioase pentru activitatea de viitor a sectorului.Strunguri Carusel mici. 3. . Precizarea utilizării tipului de oprire: Oprirea eşalonată se utilizează în cazul întreprinderilor cu un număr mare de maşini şi utilaje similare şi la care există posibilitatea creării de stocuri de semi fabricate între fazele procesului tehnologic. Lucrări de sudură. Exemple de lucrări . .Înlocuirea şi ajustarea pieselor aparatajului electric. .Maşini de frezat roţi dinţate cu module de la 2 la 8 mm. .Maşini de găurit.Polizoare.) Dotarea atelierului de reparaţii . a pieselor mici şi a pieselor de contact ale aparaturii electrice. .Ajustarea lagărelor. asigură ridicarea nivelului profesional al cadrelor.Prese. . . . Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj.Sudarea pieselor avariate mai puţin importante.Repararea utilajelor de transport şi încărcare. .Sudarea lanţurilor.Polizoare.Strunguri paralele Ø 150 ± 200 mm. roţi de antrenare. 134 II Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 .Maşini de bobinat. II. .Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalării lor. astfel ca oprirea pentru reparaţii să nu întrerupă procesul de producţie (de exemplu secţiile de producţie din cadrul unei întreprinderi de automobile). . .

Foarfece mecanice. 4 ± b. tobelor de diferite dimensiuni.Confecţionarea cârligelor cu capacitate mare de ridicare. 1 ± F. Lucrări de sudură. 2 ± A. .Cuptoare de uscare. . .Confecţionarea în serie a pieselor de rezervă cu durată mică de funcţionare.Confecţionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mică. III Lucrări de forjare ± presare şi tratament termic Lucrări de sudură şi construcţii metalice . . .Nicovale. II.Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roţi dinţate. 5 ± c. . . . autogenă. . 2 ± revizii tehnice. cupelor de elevator. . Lucrări de forjare ± presare.Tăierea semifabricatelor pentru roţi dinţate de mică precizie. roţi de curea.Cuptoare pentru tratament termic. saboţilor de frână. 1 ± b.Ciocane pneumatice.Strunguri Carusel. . a lagărelor.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Grupa Tipul de lucrări Exemple de lucrări Dotarea atelierului de reparaţii . . a rolelor pentru transportoare şi maşini unelte. Lucrări electro tehnice. Lucrări de turnătorie Lucrări de prelucrare mecanică şi montaj. . .Maşini de bobinat.Valţuri de îndreptat tablă.) Activitatea 11 ± Fişă de evaluare I. . .Maşini de frezat roţi dinţate cilindrice şi conice cu module medii şi mari. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 135 . 4 ± 60%.Banc de probă.Cuptoare normale de topire. III. .Tablou de forţă. .Confecţionarea de piese turnate mari pentru utilaje şi maşini unelte. .Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm şi a semifabricatelor pentru angrenajele roţilor dinţate de dimensiuni mari şi de mare precizie. . . 3 ± b. . . etc.Lucrări de alezaj complicate. a construcţiior metalice cu dimensiuni mijlocii.Agregate de sudură. . . .Maşini de alezat. .Ciocane de forjare. spaţii libere: 1 ± volumul.Călirea de piese mijlocii. .Maşini mari orizontale de frezat şi alezat. . 2 ± a.Confecţionarea arborilor de d imensiuni mari. etc. lucrărilor de reparaţii şi de recondiţionare a batiurilor de maşini.Prese. .Rebobinarea parţială sau totală a motoarelor electrice şi a transfor matoarelor. .Maşini de găurit. 3 ± 50%. în argon.Agregate de sudură (electrică.Confecţionarea construcţiilor metalice mai uşoare. .Prese hidraulice de putere mare. . .Călirea sculelor şi pieselor mici.Forjarea arborilor din blocuri până la 150x150 mm.Îndreptarea elementelor de construcţii metalice mijlocii. . roţi de fricţiune şi tobe mari.Cubilou pentru topirea fontei.Repararea unor asamblări sau construcţii metalice. .Cuptoare de încălzire pentru semifabricate. . . .Maşini de rectificat.Prese de îndreptat.Turnarea roţilor dinţate din fontă.

2. Completare de cuvinte: 1 ± temperaturi. 2 ± duratele. 2 ± F. c) aprovizionarea pieselor de schimb prin stabilirea de contracte cu furnizorii . Activitatea 13 ± Fişă de lucru I. Problemele care se pun în organizarea activităţii de piese de schimb necesare pentru întreţinerea şi repararea utilajelor într -o întreprindere. b) nu lasă urme care afectează durata de funcţionare sau performanţele utilajului. b) urmărirea stocurilor existente în magazie sau depozitul de piese de schimb. c) verificarea preciziei de prelucrare sau de lucru a utilajului. b) organizarea producerii de piese de schimb sau aprovizionarea lor. Sarcinile compartimentului d e aprovizionare sunt: a) întocmirea împreună cu tehnicienii a planului de aprovizionare cu piese de schimb din ţară şi import. 1 ± critică. 1 ± A. 1. precum şi a deplasărilor relative ale organelor de maşini.Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII Activitatea 12 ± Fişă de lucru I. 3 ± grafit. 3. III. 2 ± a. utilajele şi instalaţiile se supun probelor de încercare ce constau în: a) verificarea geometrică a dimensiunilor. II. 1 ± b. sunt: a) stabilirea necesarului de piese de schimb. 2 ± antigripanţi. Un rodaj corect îndeplineşte următoarele condiţii: a) evită griparea. c) durează cât mai puţin. iar la atingerea unui stoc minim (specific fiecărei tip de piese) să lanseze comandă de aprovizionare. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 136 . după repararea unui utilaj. c) organizarea depozitării şi circulaţiei pieselor de schimb. Transformări în afirmaţii false: 2. 1. Rodajul este o etapă obligatorie în scopul corectării defectelor de micro sau macrogeometrie a suprafeţelor pieselor. 3 ± F. II. b) verificarea formei şi dimensiunilor. III. 2. constă în controlul de mers în gol. După ce au fost supuse unor operaţii de reparare. Prima verificare.

ş. 2. www. 4. ş. ş. Constantin. F. ş. http://stud. 6.forus. 2002.ro. Badea. a. 1996.usv. a. ± ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ. Huzum. Editura didactică şi pedagogică. a. ± UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA MESERIEI ± MECANIC MONTATOR ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI. a. a. ± ASAMBLAREA. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA MAŞINILOR ŞI INSTALAŢIILOR. 7..Pentru scurtarea duratei reparaţiil Modulul: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII 1. Bucureşti. M. Banescu. N. ± ORGANIZARE REPARĂRII ŞI ÎNTREŢINERII UTILAJELOR ± Biblioteca digitală. 5. ş. a. ş. Editura All.ro. Profilul: TEHNIC Calificarea: Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii Nivelul: 3 137 . Bucureşti. Badea. N. Editura didactică şi pedagogică.google. 3. 1975. Bucureşti. RA. Editura Tehnică.ro. ± SISTEME DE ORGANIZARE A PRODUCŢIEI ± Biblioteca digitală. Bucureşti. Pagini Web şi soft-uri educaţionale utile: www.. ± MAŞINI ŞI UTILAJE INDUSTRIALE. Huzum. 1983. F. A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->