Sunteți pe pagina 1din 80

ALGORITM CLINIC SI TERAPEUTIC

IN SCOLIOZELE IDIOPATICE LA
COPIL SI ADOLESCENT

PROF. DR. MIHAI JIANU


Definitie

• Scolioza structurală este o deformare a


coloanei vertebrale pe o întindere mai
mică sau mai mare , în cele trei planuri
spaţiale, frontal,sagital şi axial, ceea ce o
diferenţiază de deformările într-un singur
plan cum este în cifoză.
• Este o afecţiune incomplet reductibilă
care se însoţeşte de rotaţia vertebrelor şi
implicit de apariţia gibozităţii costale, fapt
ce o diferenţiază de atitudinea scoliotică.
Hipercifoza Hiperlordoza
FORME GRA VE D IAGNO STI CATE
TARDIV
ETIO LOG IE
Cu toate că există foarte multe studii referitoare la etiologia
scoliozei, cauza acestei boli rămâne incerta.
Doi factori sunt unanimi recunoscuti :
• Fac to rul gen eti c
Studii credibile arată că 25 până la 30% din pacienţii cu scolioză au
rude până la gradul 3, bolnave de scolioză idiopatică; unii
cercetători avansează chiar o cifră de 50%.
• Fac to rul endocrin
a. Horm oni i d e cr eştere
Rolul hormonilor de creştere este frecvent amintit în cele mai multe
din studii.
De asemenea, s-a constatat pe serii mari că bolnavii cu scolioză au
o talie mai mare decât copiii fără deviaţii ale rahisului.
b. Melaton in a
Studii experimentale pe animale au demonstrat că distrugerea
glandei pineale antrenează o scolioză
CLAS IFICAREA S COL IOZELOR
• După majoritatea autorilor, scoliozele se împart
în structurale şi nestructurale.
• Scoliozele nestructurale se mai numesc şi
scolioze funcţionale sau atitudine scoliotică. Ele
sunt reprezentate de o deviaţie simplă laterală a
coloanei vertebrale, reductibilă şi fără rotaţia
vertebrelor.
• Scoliozele structurale se caracterizează prin
persistenţa curburilor, a rotaţiei vertebrelor şi a
deformărilor vertebrale şi costale la flexia
anterioară a coloanei vertebrale, în clinostatism
sau la suspendare.
Sco li oze n es tructu rale
• Cauze:
b) inegalitatea membrelor inferioare
c) contractura muşchilor trunchiului (în trauma-
tisme vertebrale, fracturi)
d) asimetria articulaţiei lombosacrate
e) retracţia muşchiului sternocleidomastoidian –
torticolis
f) atrofia unilaterală a membrelor superioare
g) amputaţia membrului superior
h) atitudine scoliotică fără cauze aparente
i) copii de vârstă şcolară ce adoptă o poziţie
defectuoasă
j) atitudinea scoliotică a tinerelor fete
• Scoli oze structu ral e: (după Scoliosis Research Society)
Idiop atice
• infantilă(0-2 ani)
• juvenilă
• a adolescentului
• Scoli oze neur omusc ulare
Neur olog ice
*Etiologie centrală
• infirmitate motorie cerebrală
• maladia Freidreich
• tumori medulare
• siringomielie dobândită
*Etiologie periferică
n) neuropatii periferice
o) Charcot-Marie-Tooth
p) poliomielită
q) amiotrofii spinale infantile
r) artrogripoză neurologică
Musculare
• miopatii (Duchenne,Becker)
• Artrogripoză musculară
• Hipotonie musculară
Mal for maţ ii cong eni tale
• Osoase
• hemivertebre
• bloc vertebral
• fuziuni costale
• Neurologice
k) siringomyelie
l) diastematomielie
Mal adi i co nst itu ţional e
• Maladii osoase constituţionale cu răsunet vertebral
• nanism distrofic
• displazie spondilo-epifizo-metafizară
• mucopolizaharidoze,etc.
• Maladii osoase constituţionale de natură ecto sau
mezodermică
• neurofibromatoză
• boala Marfan
• maladia Ehlers-Danlos
• Sc oli oze s ecu nd are
k) postiradiere
l) postinfecţioase
m)posttraumatice
n) postoperatorii
Alt e pr inc ipi i de cl asi fi car e ale
scol io ze lo r
Ori enta rea con ca vită ţi i cu rb ur ii :
• dextroconvexă
• dextroconcavă
Prob a fi ru lui de plumb :
• scolioze echilibrate (firul cade în pliul interfesier)
• scolioze neechilibrate
Red uct ibil ita tea scol ioz ei:
• reductibilă
• nereductibilă
Numărul de cur bu ri :
k) scolioză unică (o singură curbură)
l) scolioză dublă
m)scolioza triplă
Scolioza congenitala
Scolioza in cadrul bolii Marfan
Scolioza in maladia Recklinghausen
Scolioza traumatica
DEPI STAREA S CO LIOZ EI
• In maternitate - formele congenitale
• In primii ani de viata - formele precoce (foarte rare)
• In perioada pubertatii - prin screening scolar
• Se apreciaza :
a) rectitudinea sau deformarea axului coloanei
vertebrale
b) rotatia vertebrala reprezentata de gibozitatea
costala
c) echilibrul umerilor
d) echilibrul bazinului
e) simetria soldurilor
EXAMENUL CLINI C
• În mod normal coloana vertebrală este perfect rectilinie
în plan frontal iar în plan sagital prezintă trei curburi
fiziologice: lordoza cervicală cu concavitatea spre
posterior,cifoza toracală cu convexitatea spre posterior
(35°-40°)şi lordoza lombară(50°).
• Prima examinare a unui pacient care prezintă o
deformare vertebrală trebuie să cuprindă mai multe
etape:
c) recunoaşterea deviaţiei coloanei vertebrale;
d) aprecierea caracterului său structural;
e) atribuirea unei etiologii;
f) prognostic de evoluţie;
g) alegerea conduitei terapeutice.
Examinarea in picioare - se apreciaza:

a) echilibrul umerilor
b) echilibrul bazinului
c) balansul sagital
d) eventuala inegalitate a membrelor inferioare
e) starea tegumentelor
Examinarea in flexie anterioara – se apreciaza
prezenta gibozitatii
costale
FORME TOP OGRAFICE
A. Scol ioz e cu curb ură pri ncip ală u ni că

• Scolioze cervico-toracale
Scolioze toracale
Scolioze toraco-lombare
Scolioze lombare
• B.Sco lio ze cu două cu rbu ri
pr inc ipa le (scol io ze duble m ajo re)
b) Scolioze duble toraco-lombare
c) Scolioze duble toracale
• C.Sc oli oze cu trei curbur i
majo re( tripl e majo re)
EXAMEN RADIOL OGIC

• Radiografia de faţă trebuie făcută în poziţia


„în picioare”,cu bazinul echilibrat ,pe un clişeu de
30X90 cm,de la o distanţă de 1,5m,pentru a
vizualiza în întregime rahisul,de la baza craniului
la sacru. Se repereaza :
• Vertebra limita superioara
• Vertebra limita inferioara
• Vertebra varf (sommet)
DETERMI NAR EA U NGHIU LUI
CO BB
APRECIEREA M AT URITA TII
OSO AS E-TE STUL RI SSER
DETRM INAREA ROTATI EI
VE RTE BRAL E
EVOLUTIVI TAT E
• Din punct de vedere al evolutivităţii, scoliozele sunt
de două feluri: evolutive şi neevolutive.
• Se consideră în mod clasic că, scoliozele neevolutive
sunt acelea care la vârsta de 15-16 ani nu depăşesc 30°.
• Dimpotriva, scoliozele evolutive care sunt de altfel şi
cele mai numeroase, trec de 30° la vârste chiar mai mici,
ajungând la 80-90°, uneori chiar la 140° şi chiar mai
mult
• O scolioză evolutivă se agravează treptat în timp
până la vârste foarte înaintate, pierzând între 1-2° anual.
• De altfel, o scolioză evolutivă netratată, va evolua
până la o limită ce pare programată genetic.
TRATAMENTUL S COLIO ZELOR
IDIOPATICE
TRATAMENT UL
KINE TOTE RAP IC
• Kinetoterapia este utila in toate etapele
Stagnara dar rolul ei nu trebuie intotdeauna
fetisizat.
• Dacă kinetoterapia nu poate împiedica
evoluţia unei scolioze, ea poate totuşi permite
încetinirea evoluţiei acesteia . Orice forma de
activitate fizica trebuie incurajata inclusiv sportul
de performanta. Este o greseala interzicerea
orelor de
• educatie fizica din programul scolar.
• Ki ne totera pia nu are nicio
efic acit ate in scol io ze le
evo lut ive (cele pe ste 30 °
Cobb)
• Inot ul ut il izat ca un ica meto da de
trat am ent est e to tal ine fici ent si
chi ar da unat or de oare ce int arzie c u
lun i sa u ani de zil e apli car ea une i
terapii corec te.
TRATAMENTUL O RTO TIC

• În cazul recomandării corsetului ,trebuiesc


făcute două remarci: corsetul este inutil la copiii
a căror angulaţie este sub 30°, deoarece
scolioza poate fi neevolutivă, iar purtarea lui nu
este lipsită de inconveniente funcţionale şi
psihice. Tratamentul ortotic este considerat
eficient atunci când la sfârşitul creşterii osoase
valoarea curburii este de +/- 5° din valoarea
iniţială a angulaţiei.
• Cors etul nu cor ectează cur bur a
scoli ot ic ă ci num ai pre vi ne
agra var ea ei.
• Pentru a fi eficace corsetul trebuie purtat
20-22 ore pe zi. Utilizarea corsetului este
inutila la fete la mai mult de trei ani de la
menarha si la baieti peste varsta de 17-18
ani.
TRATAMENTUL CHI RUR GICAL

• Tratamentul chirurgical trebuie propus cand valoarea


angulatiei depaseste 40°.
• Momentul optim de interventie chirurgicala se situează
în jurul vârstei osoase de 13 ani la fete şi 15 ani la
băieţi, corespunzând stadiului Risser 1.
• În această perioadă, coloana prezintă maximum de
flexibilitate, iar corecţia obţinută poate fi aproape
completă; în plus nu există riscurile unei deformă prin
creşterea reziduală a rahisului (efectul „vibrochen”).
• Banca de os
Potential evocat Cell-saver
R ezultate postoperatorii
Flexie anterioara postoperatorie
• Implantele metalice, tije, şuruburi etc.
rămân pe loc toată viaţa şi nu modifică
semnificativ mobilitatea trunchiului.
ST UDIU PERS ONAL PE 10 ANI
01 .01. 1999 – 31.12.2 008

• Bolnavi cu scolioza
consultati........ 13. 250
• Total operatii pe coloana vertebrala....546
• Total scolioze operate………………….4 24
Cl asi fica rea in fun ctie d e sex

Fete = baieti
18%

346
Baieti = fete

78
baieti

fete
82%
Cl asi fi car ea i n fun ctie de formel e
top ografi ce
• Scolioze cervico-toracale 21

=1
• Scolioze toracale = 15 6 170
156 cervico-toracale
toracale

• Scolioze toraco-
toracolombare
lombare
duble toracale si lombare

lombare=69 triple

• Scolioze lombare=26 26 69

• Scolioze duble toracale si


lombare=17 0
• Scolioze triple=2
Cl asi fi car ea i n fun ctie de t ipul
inter ven ti ei ch irurgicale

• Rahisinteza posterioara SCS (Spinal Clip System)... 274 (64,85%)


• Rahisinteza posterioara Moss-Miami........................45 (10, 6%)
• Rahisinteza posterioara CD-Legacy.........................44 ( 10,46% )
• Rahisinteza posterioara XIA.....................................3
(0,70% )
• Rahisinteza posterioara Harrington..........................11 (2,59%)
• Abord anterior...........................................................4
(0,94% )
• Toracoplastie...........................................................18
(4,24% )
• Artrodeza vertebrala posterioara................................25
(5,89% )
Cl asi fi car ea i n fun ctie de
etio logi a scol iozei

• Scolioze idiopatice........................................................392 (9 2,4 5%) .


• Scolioze congenitale.......................................................1 4 (3 ,3 0%)
• Scolioze in cadrul maladiei Recklinghausen....................4 (0 ,94%)
• Scolioze traumatice...........................................................4 (0 ,94%)
• Scolioze in cadrul IMOC.................................................. 2 (0 ,4 7%)
• Scolioze in cadrul amiotrofiilor spinale............................3 (0 ,70%)
• Scolioze in distrofii musculare..........................................3 (0 ,70%)
• Scolioze in cadrul maladiei Marfan...................................2 (0 ,4 7%)
PREJUDE CATI LE GATE D E
SCO LIOZA

• SCOLI OZ A ESTE PR ODUSA DE


POZ ITIA VICIOA SA !!!!!
• SCOLIOZA SE IN SO TEST E
FRE CV ENT DE DUR ER E
• PAC IEN TUL CU SCOLIOZ A TR EBUIE SA DOARMA
PE UN PL AN DU R
• INOTU L ESTE U N RE MEDIU EF ICA CE
AL SCOLIO ZEI
• SU NT IN TE RZ ISE SPORTU RILE CA RE
UTILI ZEAZA UN SIN GUR ME MB RU
TORA CIC
• BOLN AVII CU SC OLIOZ A TR EB UIE SA
FIE SC UT ITI DE EDU CAT IA FIZICA
DIN PROG RA MU L SCOLAR