Sunteți pe pagina 1din 4

De ce a esuat Tratatul Constitutional al UE

La 29 mai si la 1 iunie 2005, prin referendum, Franta si, respectiv, Olanda, doua tari fondatoare ale Uniunii Europene, considerate a fi sustinatoarele principale ale e tinderii comunitare si ale inte!rarii politice a continentului, au respins convin!ator Tratatul Constitutional al Uniunii cu 55" si, respectiv, #2" din voturi$ Doua saptamani mai tar%iu, conferinta liderilor UE de la &ru elles, in loc sa aplane%e cri%a comunitara, a a!ravat conflictele interne$ 'ncapa(ili sa a)un!a la un compromis cu privire la (u!etul UE, *sefii+ s,au deni!rat reciproc in pu(lic si s,au intors *acasa+ fara e presii de solidaritate si fara sa asi!ure europenii ca esecul constitutional nu periclitea%a e istenta comunitatii$ -roiectul Constitutiei, un document (i%ar, incalcit si voluminos, a fost re%ultatul nesatisfacator al unor ne!ocieri dure$ .eavand un continut succint si clar, versiunea finala, re%ultatul unor compromisuri c/inuite, a fost o compilatie de peste 400 de articole stufoase, neinspirante si contradictorii$ Cu toate acestea, unele prevederi ale Constitutiei ar fi facilitat functionalitatea Uniunii prin consolidarea tratatelor anterioare, e tinderea autoritatii centrale, formularea unei politici e terne coerente, adoptarea unui nou sistem de votare in cadrul Consiliului de 0inistri si reducerea numarului de mem(ri in Comisia Europeana$ Ca sa intre in vi!oare, Tratatul tre(uia sa fie ratificat de toate statele din UE$ .oua tari mem(re au apro(at Constitutia prin voturi parlamentare$ 1pania a acceptat documentul in urma unui referendum national$ Deoarece alti 10 mem(ri, din initiativa proprie, au decis sa utili%e%e ple(iscitul pentru ratificare, era previ%i(il ca adoptarea va fi dificila$ -e cand elitele politice din tarile fondatoare tind sa fie proeuropene, populatiile respective, din diferite motive, reale sau ima!inare, nu,si coordonea%a aspiratiile cu liderii lor$ 2espin!erea Constitutiei de catre france%i si olande%i a avut un efect devastant asupra euro, entu%iastilor$ 'n decursul a trei %ile memora(ile, aspiratiile celor care erau convinsi ca inte!rarea politica in cadrul marii Europe este o inevita(ilitate istorica au fost spul(erate$ 'n Franta, respin!erea Constitutiei a fost re%ultatul unei aliante nenaturale intre e trema stan!a comunist,socialista, ultranationalistii lui Le -en, tineretul ni/ilist si protestatarii impotriva propriului !uvern, a !lo(ali%arii si a *inva%iei strainilor+$ 2efu%ul franco,olande% a creat un climat incert, confu% si derutant in cercurile politice din tarile europene$ 'nevita(il, procesul inte!rarii europene s,a impotmolit$ Din nefericire, UE nu dispune de lideri vi%ionari capa(ili sa re%olve ur!ent starea de cri%a$ Opiniile diverse, declaratiile contradictorii si su!estiile diver!ente emanate din capitalele europene creea%a impresia unei de!rin!olade politice deprimante$ Motivele refuzului Creata in 1992, UE s,a e tins de la cele 12 natiuni initiale la 15 mem(ri in 1995$ 'n urma includerii altor 10 state europene in 2003, a a)uns la UE,25$ 2omania si &ul!aria in 2004$ .e!ocieri in vederea acceptarii Turciei si Croatiei vor incepe in toamna$ 5lti candidati credi(ili, precum Ucraina, 6eor!ia si ramasitele fostei 'u!oslavii din &alcani, s,au aliniat la poarta de intrare a UE$ 2itmul ametitor al e tinderii a creat tensiuni intolera(ile si resentimente puternice$ -opulatiile din Europa Occidentala nu au fost suficient de pre!atite sa renunte la identitatea nationala, la cultura traditionala si la *modelul social+ cladit cu mi!ala in perioada post(elica$ -opulatia din statele ori!inale, fiind o(li!ata sa suporte c/eltuielile e tinderii, a devenit din ce in ce mai contrariata, reticenta si frustrata ca nu poate participa la deci%iile comunitare, ca nu este consultata cu privire la limitele e pansiunii si ca este presata sa accepte deci%iile liderilor fara de%(ateri preala(ile$ -entru unii europeni, perspectiva fauririi unei Europe unitare care ar putea deveni un centru !lo(al de putere economica, politica si militara nu a fost suficient de tentanta ca sa accepte fara e%itari marsul !alopant spre inte!rarea politica a continentului$ 'ncertitudinea consecintelor,
-1-

aversiunea fata de sc/im(ari si am(ivalenta fata de (irocratia de la &ru elles au contri(uit su(stantial la refu%ul ple(iscitar al Constitutiei in Franta si Olanda$ Esecul liderilor O mare parte a esecului constitutional se datorea%a decuplarii fla!rante intre aspiratiile !randioase ale liderilor politici si temerile cetatenilor preocupati cu realitatile economice si sociale din tarile respective$ 5r/itectul ideii de inte!rare europeana, 7ean 0onet, a recomandat liderilor viitoarei Comunitati *sa evite (irocrati%area, sa calau%easca fara sa impuna si mai ales sa evite re!ulamente omo!eni%ante+$ Contrar recomandarilor, UE a creat la &ru elles o (irocratie densa, necontrola(ila si detasata fata de pu(lic$ 'n loc sa inspire incredere, respect si mandrie comunitara, institutiile europene si,au creat o ima!ine ne!ativa$ 'n virtutea *conver!entei+ comunitare, eurocratii de la &ru elles au incercat sa inre!imente%e populatiile UE prin emiterea unui tavalu! urias de directive, re!ulamente si le!i inspaimantator de detaliate si iritante$ -revi%i(il, o parte din electoratul france% si olande% a profitat de referendumul constitutional ca sa,si e prime de%apro(area fata de *aro!anta+ autoritatilor comunitare$ Perspectivele economice Falimentar economic, socialismul diri)ist s,a pra(usit in fosta Uniune 1ovietica si in satelitii ei$ O varianta mai civili%ata a socialismului a triumfat insa in Europa Occidentala$ -ro!resul economic impresionant din Europa Occidentala in anii 850, 8#0 si 840 a fost stavilit prin in!radirea pro!resiva a economiei *li(ere+ in anii 890 si 890$ O(sedati de *)ustitie sociala+, *redistri(uire+ si *e!alitarism+, liderii socialisti din Franta si 6ermania au creat un model socio, economic etatist, pe care l,au denumit *-iata 1ociala+$ Ca sa asi!ure (eneficii sociale !eneroase, !uvernele respective au fost nevoite sa impuna impo%ite e or(itante si sa incorsete%e activitatea economica prin ela(orarea unor re!ulamente parali%ante$ Consecintele au fost previ%i(ile: sclero%a economica, soma) ridicat, tineret ni/ilist si populatie comoda$ -rocesul invers, de li(erali%are economica, a demonstrat clar ca renuntarea la *socialism+ si la diri)ismul statului stimulea%a pro!resul si prosperitatea$ 0ar!aret T/atc/er a introdus reforme drastice si a demolat sistemul etatist impus de vec/iul -artid La(urist, care dusese 0area &ritanie la mar!inea prapastiei$ Efectul asupra pro!resului economic a fost atat de evident, incat actualul !uvern la(urist a retinut reformele fostei doamne premier$ Den! ;siaopin!, descatusand economia comunista c/ine%a, a lansat cea mai spectaculoasa crestere economica din istorie$ 2eforme li(erali%ante urmate de pro!res economic ro(ust au avut loc si in 'ndia, 'rlanda si Tarile 1candinave$ '!norand e perienta istorica, !uvernele din Franta si 6ermania au incorsetat activitatea economica, au re!lementat e cesiv relatiile de munca si au distrus dinamismul si fle i(ilitatea necesare pentru mentinerea pro!resului economic$ <est,europenii s,au o(isnuit cu vacante lun!i, saptamana de lucru redusa, a)utoare de soma) compara(ile cu salariile si pensii !eneroase$ .efiind dispusi sa renunte la (eneficii, france%ii si olande%ii, votand impotriva Constitutiei, au vrut sa,si e prime aversiunea fata de *neoli(eralismul+ de tip an!lo,american si de%apro(area fata de !uvernele nationale, care au fost incapa(ile sa asi!ure o crestere economica respecta(ila si sa reduca soma)ul$ Din nefericire pentru ei, *sistemul+ lor, avand contradictii evidente, nu poate fi sustinut$ 'n era !lo(ali%arii, modelul economic franco,!erman a devenit anacronic, retro!rad si anc/ilo%ant$ Fara li(erali%are economica, tarile inc/istate in socialism si etatism nu vor putea face fata presiunilor e terne$ 'ncercarile de *autoi%olare+ si adoptarea unor masuri *protectioniste+ nu duc decat la de%astru$ Invazia strainilor
-2-

<est,europenii sunt timorati de perspectiva unei *inva%ii+ a strainilor din Estul Europei, dispusi sa lucre%e pe salarii mult mai mici decat localnicii$ 1periati ca ar putea pierde locuri de munca, *(astinasii+ au votat impotriva Constitutiei ca sa impiedice li(era circulatie a mainii de lucru in cadrul UE$ 0a)oritatea pu(licului european nu este de acord cu admiterea Turciei in UE$ 1pectrul unui influ masiv de turci si al unei influente politice din partea unui stat cu 40 de milioane de musulmani a inspaimantat electoratul occidental$ Liderii !uvernului de la 5n=ara au incercat sa deconecte%e voturile ne!ative franco,olande%e de perspectivele Turciei de a intra in UE$ 'n realitate, le!atura dintre turcofo(ie si respin!erea Constitutiei este incontesta(ila$ Esecul summit-ului de la Bruxelles 'ntrunirea sefilor de stat ai celor 25 de state UE de la &ru elles din iunie 2005 s,a soldat cu un esec total$ .eintele!erile aparente au fost le!ate de contri(utiile (u!etare si de utili%area fondurilor comunitare$ 'ncercand sa !aseasca un compromis accepta(il, mem(rii din Europa Est, Centrala s,au oferit sa renunte la o parte din fondurile UE destinate a)utorarii noilor mem(ri$ 'nsistand sa contri(uie cat mai putin si sa (eneficie%e cat mai mult, 0area &ritanie, Franta, Olanda, Finlanda, 1uedia si 1pania au torpilat adoptarea (u!etului comunitar pentru perioada 2004,201>$ Franta a acu%at 5n!lia ca refu%a sa ia in considerare reducerea ra(atului anual de # miliarde de dolari oferit de UE pe vremea cand avea dificultati economice, in 1993$ 'n sc/im(, 0area &ritanie a (lamat Franta ca nu accepta diminuarea su(ventiilor a!ricole pe care le primeste de la UE, in valoare de 1> miliarde de dolari anual$ E!oismul etalat de vest,europeni a fost lamenta(il$ 5fronturile reciproce, !alceava si intransi!enta manifestate de ei au contri(uit la a!ravarea cri%ei politice din UE$ Concluzii 2efu%ul franco,olande% al Constitutiei Europene a creat o stare de confu%ie, nesi!uranta si perple itate in cadrul Uniunii Europene$ -ro(a(il ca ratificarea Constitutiei nu tre(uia sa fie ple(iscitara$ Cri%a politica nu este insa catastrofala$ Comunitatea va continua sa functione%e in (a%a tratatelor anterioare$ O perioada de refle ie, de rea)ustare si de redefinire a identitatii comunitare ar putea fi (enefica$ Din nefericire, in viitorul apropiat, sla(iciunea politica a !uvernantilor actuali din Franta si din 6ermania va impiedica revitali%area in forta a inte!rationistilor$ 5ntieuropenii din 2usia, impreuna cu e trema stan!a si ultranationalistii din UE, au sar(atorit rautacios *decesul+ inte!rarii europene$ Ca si euroscepticii an!lo,scandinavi, ei s,au !ra(it sa elo!ie%e respin!erea Constitutiei si sa pre%ica imposi(ilitatea unei inte!rari politice in Europa$ 'n parte, cri%a politica actuala din Europa se datorea%a euroscepticilor occidentali$ De la inceput, !uvernantii en!le%i au insistat ca viitoarea UE sa fie o asociere economica la care sa participe state nationale$ Ei au de%avuat tendintele inte!rationiste ale *continentalilor+$ 5parand idealurile comunitatii, est,europenii s,au comportat e emplar$ -entru ei, versiunea (ritanica pentru Europa nu este accepta(ila$ Ei aspira ca apartenenta la UE sa le confere sta(ilitate politica si securitate$ -roiectul monumental de construire a unei Case Comune Europene este mult prea lo!ic, (enefic si intelept pentru a fi deraiat de reafirmarea e!oista a intereselor nationale, de intentiile du(ioase ale unor *parteneri+ nesi!uri sau de neintele!eri mesc/ine$ 'n cele din urma, comunitatea europeana va tre(ui sa devina o adevarata uniune, inte!rata economic, politic si social$

-3-

Un nou portal informaional! Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : sursa.md@gmail.com

-4-