Sunteți pe pagina 1din 25

LIANI ANORGANICI ( MINERALI ) 1.

Notiuni generale Liantii sunt materiale naturale sau artificiale pulverulente care, prin amestecare cu apa sau cu solutii apoase ale unor saruri, dau o pasta plastica care cu timpul , se ntaresc sub actiunea unor procese fizico-chimice, transformndu-se nrt-un corp rigid cu aspect de piatra. Liantii se folosesc la legarea ntre ele a materialelor granulare ( nisip, pietris,etc.)sau a materialelor unitare ( caramizi, placi, blocuri, etc) n vederea obtinerii diferitelor elemente de constructii. Pentru acorespunde scopului propus, liantii trebuie: sa adere ct mai bine la materialele pe care le leaga sa se ntareasca ntr-un timp relativ scurt dupa ntarire sa nu prezinte variatii mari de volum care sa compromita stabilitatea elementelor de constructii.

Liantii anorganici se pot clasifica conform schemei urmatoare: -liantii nehidraulici ( aerieni ) sunt lianti care se ntaresc n mediu uscat, iar dupa ntarire nu rezista la actiunea apei. !cesti lianti pot fi naturali sau artificiali. -liantii hidraulici se ntaresc n mediu umed sau chiar n apa, iar dupa ntarire rezista n efectul dizolvant al apei, care nu modifica forma interioara a pietrei rezultate. !cesti lianti pot fi unitari sau amestecati. Liantii unitari sunt liantii care se obtin prin macinarea unui singur produs cu ma"im #$ alte adaosuri. Liantii amestecati (micsti) provin din lianti unitari, n care la macinare, se introduc diferite adaosuri active (zgura metalurgica, tufuri vulcanice, cenusa de termocentrala ) al caror continut variaza ntre # si %#$ din masa liantului. Liantii neclincherizati Liantii clincherizati rezulta prin arderea amestecurilor de materii prime la temperaturi la care apar topituri partiale. La racire, topitura se solidifica n porii produsului ars, conferindu-i o structura compacta, de clincher (cu porozitate totala mai mica de %$ ). !cesti lianti se numesc cimenturi si sunt formati din amestecuri comple"e de silicati, aluminati si aluminoferiti de calciu.

&aca n amestecul comple" predomina silicatii de calciu, liantii se numesc cimenturi Portland sau silicioase, iar daca predomina aluminatii de calciu, liantii se numesc cimenturi aluminoase. 2. Liantii nehidraulici '.(.Lianti nehidraulici-naturali)argilele '.(.(.*aracteristici generale.*ompozitie si clasificare !rgilele sunt alcatuite preponderent din hidrosilicati de aluminiu cu compozitia chimica variabila reprezentata prin formula generala: m !l'+, - n .i+' - p /'+ 0n natura , argilele s-au format n urma dezagregarii feldspatilor din rocile eruptive, sub actiunea apelor carbonatate, sau prin precipitarea solurilor coloidale de silice si alumina din apele termale. 0n functie de mineralul care predomina se deosebesc mai multe tipuri de argile, si anume: -argile caolinitice, n care predomina mineralul denumit caolinit-!l'+, - '.i+' - '/'+ -argile montmorilonitice, n care predomina , montmorilonitul-!l'+, - 1.i+' - /'+ 2 n/'+ '.(.'. Proprietatile ,1,b(3d argilelor a) b) !rgilele caolinitice se caracterizeaza prin plasticitate mica si prezinta interes pentru industria ceramica. !rgilele montmorilonitice sunt active din punct de vedere chimic si sunt indicate pentru folosirea ca lianti.

!rgilele sunt formate din particule lamelare de ma"imum #4 cu un puternic caracter hidrofil.&atorita structurii lamelare si caracterului hidrofil, argilele si modifica foarte mult volumul la variatia umiditatii mediului ncon5urator. Pentru reducerea sensibilitatii argilelor la variatia umiditatii, precum si pentru marirea rezistentelor lor mecanice, se utilizeaza diferite metode de stabilizare. '.(.,..tabilizarea argilelor

6ecanismul de stabilizare al argilelor se e"plica pe baza unor particularitati structurale ale argilelor. !stfel, particulele de argila, reprezentnd frnturi din reteaua cristalina, poseda la suprafata lor sarcini electrice negative ( valente nesatisfacute ). &atorita potentialului electric negativ, argilele se comporta ca un macroanion. 0n prezenta apei care contine dizolvate diferite saruri, argila si neutralizeaza sarcina electrica negativa, prin adsorbtia de cationi ( 72, 8a2, 6g2, *a'2, !l,2,etc). *apacitatea de adsorbtie a cationilor este selectiva putnd fi e"primata prin seria: 6g'29*a'297298a2. *ationii adsorbiti de argila prezinta tendinta de hidratare ( atrag moleculele de apa ) si datorita acestui fapt, n 5urul particulelor de argila se formeaza pelicule de apa. :ormarea peliculelor de apa n 5urul granulelor de argila, e"plica plasticitatea lor peliculele de apa functioneaza ca lubrifianti si totodata asigura legatura dintre particulele de argila. 6arimea peliculelor de apa depinde de natura argilei si de cea cationilor adsorbiti. ;rosimea peliculei apoase se reduce cu cresterea valentei cationilor din comple"ul adsorbit, conform seriei: Li29 8a29 729 6g'29 *a'29 <a'29 !l,29 :e,2. =ezulta deci, ca prin nlocuirea cationilor monovalenti din comple"ul adsorbit cu cationi bi si trivalenti se reduc peliculele de apa adsorbita, ceea ce duce la micsorarea plasticitatii argilelor si implicit la scaderea contractiei la uscare si tendintei lor de fisurare. 6etode de stabilizare a argilelor :unctie de procesele preponderente n urma carora se realizeaza stabilizarea argilei, metodele utilizate se clasifica n: (.6etode fizice: a) stabilizarea cu degresanti consta n introducerea n masa argiloasa a diferitelor substante degresante: nisip, samota, paie, rumegus, cenusa, co5i de orez, etc. 0n prezenta siobstantelor degresante, peliculele apoase se reduc, ceea ce duce la scaderea plasticitatii si a contractiei la uscare. !rgilele stabilizate cu degresanti se folosesc la: confectionarea blocurilor de zidarie (chirpici), realizarea mortarelor de zidarie (sau paste), e"ecutarea zidurilor monolite (valatuci). Pisele de constructii e"ecutate trebuie ferite de actiunea directa a apei si a precipitatiiloratmosferice.

b) stabilizarea prin hidrofobizare se realizeaza cu a5utorul substantelor tensioactive (rasini, gudroane, bitumuri). !ceste substante n contact cu argila (care este hidrofila), se orienteaza cu capatul hidrofil spre argila si cu cel hidrofob spre e"terior, formnd pe suprafata argilei un filtru hidrofob, datorita caruia, argila devine mai putin sensibila la actiunea apei. !rgilele stabilizate prin hidrofobizare se folosesc la e"ecutarea straturilor rutiere, n constructii hidrotehnice si la impermeabilizarea canalelor de irigatie (cu straturi sau prin sedimentare). '.6etode chimice: a) stabilizarea prin schimb ionic se bazeaza pe proprietatea argilei de a substitui unii ioni din comple"ul adsorbit, care formeaza pelicule apoase groase n 5urul granulelor, cu alti ioni care reduc peliculele respective.

0n practica pentru stbilizarea argilei dupa aceasta metoda se folosesc substante care n apa elibereaza ioni de *a'2, ca de e"emplu: clorura de calciu, var gras, cenusa, zgtura, ciment Portland, etc. 6ai des se utilizeaza cimentul Portland si varul. Pamnturile argiloase stabilizate cu var ( 1-%$ ) se utilizeaza mai ales la e"ecutarea terasamentelor si a drumurilor cu trafic redus. Pamnturile argiloase stabilizate cu ciment ( #-(#$ ) se utilizeaza la e"ecutarea soselelor cu trfic redus si a fundatiilor soselelor de mare trafic. b) stabilizarea cu silicat de sodiu ( sticla solubila ). !rgilele care contin calcar fin n masa lor, pot fi stabilizate cu solutie de silicat de sodiu( 8a'.i+, ).

!ceasta metoda se poate aplica fie la amestecarea directa a argilei cu solutie de silicat de sodiu, fie prin in5ectarea acesteia n terenurile care urmeaza a fi stabilizate. c) stabilizarea prin electroosmoza se aplica n cazul terenurilor mbibate cu apa pe care sunt e"ecutate constructii. .e aplica electrozi prin care trece curent electric continuu. !pa migreaza spre catod de unde este ndepartata. .tabilizarea cu compusi macromoleculari (compusi epo"idici, late" de cauciuc,etc ). 0n principiu, metoda consta n traterea argilei cu un monomer sau amestec de monomeri ( sub forma de solutii apoase cu vscozitate mica ), care n urma procesului de policondensare sau polimerizare formeaza n masa argiloasa, un polimer rezistent si hidrofob.

d)

.tavilizarea cu compusi macromuleculari se aplica la: diguri, bara5e de pamnt, canale de irigatii, impermeabilizarea si consolidarea terenurilor de fundatie pentru diferite lucrari, la e"ecutarea straturilor rutiere, etc.

'.' Lianti nehidraulici-artificiali '.'.(. Lianti pe baza de ghips ( ipsosul )-roca sedimentara de precipitatie formata prin cristalizare din bazine marine n urma evaporarii apei. 0n natura ghipsul (sulfat de calciu hidratat-*a.+1-'/'+) apare sub doua variatati: -impurificata-denumita ghips -pura-de culoare alba numita alabastru ( este folosita la confectionarea unor elemente ornamentale). >acaminte de ghips se gasesc la .lanic si Pucioasa ( Ploiesti ), *mpulung-6uscel ( !rges ), ?urda si !ghires ( *lu5 ). 0n industrie, n functie de temperatura de ardere a ghipsului se obtin lianti diferiti, n care predomina un anumit rpodus conform tabelului ': &enumire ;/AP. /B6A/A&=!? (substanta de baza a ipsosului de constructii) !8/A&=A? !8/A&=A? A8.+LD<AL (component de baza al cimentului anhidrit) AP.+. &B P!=&+.B!LE ?emperatura la care *ompozitie chimica =eactivitate n raport se obtine,@* cu /'+ C#-(#@ *a.+1-'/'+ *a.+1-@,#/'+ Priza rapida

(#@-'@@ ,@@-3@@

*a.+1 *a.+1

Priza rapida :ace priza numai cu acticvatori chimici

"-*a.+12F-*a+ %@@-('@@ "9F Priza lenta

'.'.(.(. Procesul de fabricatie al ipsosului de constructie si de modela5 Apsosul de constructii si de modela5 se obtine prin deshidratarea partiala a ghipsului la temperaturi ce nu depasesc '@@@*.

0n cazul ipsosului de modelat se foloseste roca de ghips mai curata. *omponentul de baza al acestor ipsosuri este sulfatul de calciu hemihidrat nsotit de cantitati reduse de anhidrit solubil si chiar de bihidrat. Procesul tehnologic de obtinere a ipsosului de constructii consta n general din urmatoarele faze: e"tragerea materiei prime - transport - concasare - ardere (deshidratare ) macinare - ambalare n saci de #@ 7g.

'.'.(.' Priza si ntarirea ipsosului Apsosul amestecat cu apa se hidrateaza att n stare solida (n cazul cristalelor buteroase), ct si prin intermediul solutiei si trece n sulfat de calciu hidratat, conform ecuatiei: *a.+1-@,#/'+2(,#/'+G*a.+1-'/'+ <ihidratul rezultat se caracterizeaza printr-o solubilitate de circa # ori mai mica dect a hemihidratului, ceea ce determina formarea rapida a solutiei suprasaturate, din care hidratul ncepe sa cristalizeze, sub forma unor cristale foarte mici. 0n momentul n care cristalele de bihidrat sunt mici si ncon5urate cu pelicule de apa, pasta este plastica si usor lucrabila ( figura a ). /idratarea hemihidratului continua, iar cristalele de bihidrat cresc destul de repede si se mpslesc, marind frecarea interioara. *a urmare pasta si pierde treptat plasticitatea devenind rigida. ?ransformarea pastei plastice ntr-o masa solida dar friabila, se numeste priza. Priza se masoara n unitati de timp si se caracterizeaza printr-un nceput si un sfrsit de priza, care se determina cu a5utorul aparatului HA*!?. Liantul cu priza terminata este format dintr-o mpslire de cristale aciculare, ntre care e"ista o cantitate destul de mare de solutie saturata de sulfat de calciu bihidrat, care mpiedica sudarea cristalelor ntre ele ( figura b). &upa priza, urmeaza fenomenul de ntarire caracterizat prin cresterea rezistentelor mecanice n timp si care se datoreste uscarii produselor. Prin evaporarea e"cesului de apa folosita la amestecare, dizolvantul cristalizeaza si sudeaza cristalele initiale ntre ele. 0n urma acestui fenomen, mpslirea de cristale se transfprma ntr-o masa de cristale concasate ( figura c ) care capata rezistenta. Procesul de ntarire continua pna la evaporarea completa a e"cesului de apa. Practic evaporarea apei se termina cupa 3 zile, cnd rezistentele mecanice ating valori ma"ime. ?impul de priza depinde de calitateas ipsosului, temperatura de ardere si finetea de macinare.

0n general ipsosul de constructii se caracterizeaza printr-o priza rapida: nceputul dupa #(@ minute de la amestecarea cu apa, iar sfrsitul dupa cel mult ,@ de minute. &in acest motiv, la prepararea pastei de ipsos, se introduc n cantitati mici anumite substante chimice care ntrzie priza: -laptele de var *a(+/)' -zaharul -cleiul de gelatina. !ctiunea ntrzietoare este n functie de: -natura substantei -cantitatea care se adauga. '.'.(.,. *aracteristicile ipsosului ntarit a) b) c) 0n cursul ntaririi ipsosul si mareste volumul cu apro"imativ ($, din care cauza ipsosul umple bine toate formele n care se toarna. &upa ntarire, volumul ramne constant, fapt apreciat la e"ecutarea tencuielilor, care nu fisureaza la uscare. 0n urma evaporarii e"cesului de apa, deoarece la preparare se foloseste o cantitate mult mai mare de apa dect este necesara hidratarii ipsosului, produsul ntarit devine poros (porozitatea atinge circa #@$ din volum ) din care cauza rezistentele mecanice sunt moderate. 0n schimb porozitatea ridicata confara produselor din ipsos rpoprietati de izolare termica si fonica. .olubilitatea la apa a ipsosului ntarit, determina degradarea produselor treptat, daca sunt folosite neprote5ate n mediu umed.

d)

0mbunatatirea comportarii la umiditate a ipsosului ntarit se poate realiza prin: :olosirea unor adaosuri care micsoreaza porozitatea si solubilitatea: lesie bisulfibica zgura metalurgica macinata amestec devar sau ciment Portland cu zgura de furnal de"trina polimeri organici fibra de sticla. ?ratamente superficiale de impermeabilizare: bitum parafina vopsele si rasini sintetice.

'.'.(.1. 0ncercarile si conditiile de calitate ale ipsosului de constructii si de modelat

Pentru aprecierea conditiilor de calitate ale ipsosului se efectueaza urmatoarele ncercari standardizate ( conform .?!. (@'3#-(IC3 (@'3#-'I%' (@'3#-,I%' (@'3#-1IC( (@'3##I%' (@'3#-JI%' ): ()-gradul de alb- se determina n lumina alba cu leucometrul >BA.. si se e"prima n $ ')-finetea de macinare- se apreciaza prin reziduul e"primat n $ pe care l lasa o proba de (@@ g ipsos uscat la 1@2#@* prin cernere pe site standardizate. ,)-densitatea - se e"prima n gIdm, si se determina prin cntarirea unui volum de ipsos introdus intr-un vas cilindric cu capacitatea de ( dm,. 1)-apa de amestecare pentru pasta de consistenta normala -ntr-un inel de diametrul K),@mm si naltimea h)#@mm se introduce pasta din '@@g ipsos si o cantitate masurata de apa. Pasta este de consistenta normala daca diametrul turtei este ntre 3%-%@mm. #)-timpul de priza-se determina pe pasta de consistenta normala cu aparatul HA*!?. Antervalul de timp, e"primat n minute, de la introducerea ipsosului n apa si pna cnd acul patrunde n pasta numai ,@mm reprezinta nceputul prizei. .frsitul de priza este dat de intervalul de timp de la introducerea ipsosului n apa pna cand acul lasa pe pasta o urma abia perceptibila. J)-capacitatea de absorbtie a apei-se e"prima n $ si se apreciaza prin cantitatea de apa absorbita de epruvetele de ipsos, pastrate timp de (@ ore n apa. 3)-rezistente mecanice- se e"prima n 6Pa si se determina pe epruvete prismatice de 1@-1@-(J@mm. Bpruvetele se ncearca la ncovoiere, iar 5umatatile de prisma rezultate ,la compresiune la ' ore si la 3 zile. %)-contractia a"iala- se e"prima n mmIm si se determina pe epruvete de 1@-1@-(J@mm cu dispozitiv cu ceas microcomparator se citeste variatia lungimii epruvetelor la diferite intervale de timp standardizate. C)-e"pansiunea ipsosului n timpul prizei- se e"prima n mmIm si se masoara cu un dilatormetru, dupa '1 de ore. (@)-coeficientul de difuzie- se e"prima n mmIs si reprezinta naltimea la care se ridica apa ntr-o epruveta, asezata cu unul din capete la suprafata apei, la intervale de timp stabilite. '.'.(.#. !lti lianti pe baza de ipsos a) Apsosul de modela5 se obtine din piatra curata si este utilizat la stucaturi, mula5e, n industria ceramica ( forme de turnare )

b)

Apsosul alaunat (alaun-sulfat dublu de aluminiu si potasiu-!l7(.+1)-('/'+) rezulta prin arderea n doua faze a materiei prime:

-faza (-arderea ghipsului la (#@-'@@@* produsul rezultat se amesteca cu solutie de alaun, se ntareste si apoi se macina -faza '-produsul rezultat la faza ( se arde la circa J@@@* si apoi se macina din nou. Dtilizare :din ipsosul alaunat se obtin produse compacte care se pot lustrui, imitnd marmura. '.'.'.Lianti artificiali-varul .tandarde :.= B8 1#C-(I'@@, si .= B8 1#C-(!*I'@@, '.'.'.(.6ateria prima si procesul de fabricatie 6ateria prima folosita la fabricarea varului gras este calcarul(denumit si piatra de var) sau dolomitul. *alcarul utilizat trebuie sa contina minim C#$ *a*+, restul fiind impuritati mai ales de argila si nisip. La ncalzire *a*+, (carbonat de calciu) se disociaza n o"id de calciu (var gras) si hidro"id de carbon: *a*o,G*a+2*+'L 6g*+,G6g+2*+'L =eactia de descompunere a calcarului desi ancepe la JJ@@*, este cantitativa la temperatura de C@@@*. 0n industrie, deoarece calcarul se arde sub forma de bulgari de dimensiuni (@-(#cm, pentru decarbonatare completa si pentru reducerea duratei de ardere, temperatura n cuptoare se ridica la ((@@-('@@@* cnd rezulta un var poros. La temperaturi ridicate, impuritatile argiloase din calcar reactioneaza cu *a+ formnd aluminati, silicati si feriti de calciu fuzibili, care se depun pe granulele de var compactizndu-le, rezultnd astfel un var supraars care reactioneaza greu cu apa provocnd defecte n tencuieli(MmpuscaM). !rderea la temperaturi mici sau n timp scurt, are de asemenea efecte negative esupra varului, care continnd calcar nedescompus care nu reactioneaza cu apa si micsoreaza plasticitatea pastei de var.

Procesul de fabricatie al varului are urmatoarele faze principale:-e"tragere calcarconcasare-ardere. 8+?E: -Har-denumire care defineste toate formele fizice si chimice n care apar *a+ si 6g+ siIsau *a(+/)' si 6g(+/)'. -Haruri aeriene-n principal cele din *a+ si *a(+/)' se ntaresc lent n aer sub efectul *+' sunt lianti nehidraulici. -Haruri nestinse (N), Haruri hidratate(.),(pulbere, pasta sau lapte) -Haruri calcice (*L)-din *a+ si *a(+/)' - fara materiale de adaos hidraulic (*LC@, *L%@, *L3@). -Haruri dolomitice (&L)-din *a+, 6g+, *a(+/)' si 6g(+/)' - fara adaosuri hidraulice (&L%#, &L%@). -Haruri hidraulice naturale(8/L)-din calcinarea calcarului argilos sau silicios-fac priza si se ntaresc n prezenta apei (lianti hidraulici) dar si cu a5utorul *+' din aer.(8/L', 8/L,.#, 8/L#). -Haruri hidraulice naturale cu adaos de materiale (>)-hidraulice sau puzzolanice- de pna la '@$. -Haruri hidraulice (/L) -*a(+/)'2silicati si aluminati de calciu (n functie de materia prima) -lianti hidraulici *+' din aer si aduce contributia la ntarire (/L', /L.#, /L#). +<.B=H!OAB: La 8/L si /L cifra e rezistenta la compresiune la '% de zile (6Pa). *ompozitiile procentuale ale componentilor sunt date n .= B8 1#C-( tabelele ( si '. &iversele tipuri de var se produc n tarile Buropei n functie de materia prima disponibila.

'.'.'.'..tingerea varului este operatia de tratare a varului cu apa si consta n hidratarea o"idului de calciu conform ecuatiei: *a+2/'+G*a(+/)' 2'3@ 7calI7g *a+ .tingerea varului are loc cu dega5are mare de caldura si cu marirea importanta a volumului (de '-, ori) ceea ce determina pulverizarea varului stins.

(..tingerea n praf - se realizeaza cnd varul este tratat cu o cantitate limitata de apa (cu circa J1$), strict necesara obtinerii hidro"idului de calciu, sub forma de praf fin. .tingerea varului n praf se realizeaza prin procedee: -normal-bulgarii de var gras se aseaza n straturi de (#-'@ cm, n gropi betonate si se stropesc cu apa necesara stingerii. +peratia se repeta pna la obtinerea unui strat de (.# m, peste care se asterne nisip ((@ cm) si se lasa '-, zile, dupa care varul stins n praf trece prin site. -mecanic-n fabrici n diferite instalatii cu functionare continua sau periodica. '..tingerea n pasta se - efectueaza: -normal-se realizeaza n lazi sau gropi de stingere- varul se stinge cu apa n e"ces si se lasa cel putin ' saptamni pentru stingerea tuturor particulelor. !pa n e"ces difuzeaza n pamnt, pe suprafata apar crapaturi mari si de aceea se acopera cu nisip. -mecanic-cu aparate cu functionare continua. '.'.'.,.0ntarirea varului gras 0n constructii varul se utilizeaza ca si component al mortarelor, adica amestecat cu nisip si apa. 6ortarele de var gras se aplica numai pe pietre de constructii din materiale poroase (e"emplu:caramizi, <*!,etc). &upa aplicarea pe materialul poros, ncepe ntarirea mortarului ca efect a doua procese distincte: -un proces fizic-consta n pierderea apei din mortar, prin absorbtia de catre materialul poros si prin evaporare ceea ce conduce la rigidizarea mortarului. -un proces chimic-de lunga durata. Prin porii materialului patrunde dio"idul de carbon din aer si produce carbonatarea hidro"idului de calciu ceea ce duce la marirea rezistentelor mecanice si stabilitatea la apa a mortarului. '.'.'.1. 0ncercarile si conditiile de calitate ale varului gras (.= B8 1#C-'I'@@,) (.*himice '.:izice: -rezistenta la compresiune(Bn (CJ-(IC1)

-finete(Bn(CJ-JI%C) -stabilitate -timp de priza(B8 (CJ-,IC1) -mortar standard(apa necesara pentru a obtine valorile standard de mprastiere si penetrare) -retinere de apa -continut de aer -densitate aparenta -randament n pasta -reactivitate (cresterea temperaturii la stingere) -apa libera (pierdere de apa prin uscare la (@#@*). +bservatie: *onformitatea caracteristicilor varului cu normativele se evalueaza conform B8 1#C-,I'@@(!) La varul livrat bulgari se iau probe medie din (@ locuri fiferite si se determina: a)-apa necesara pentru stingere-se e"prima n lI7g si se determina pe # 7g var care se introdoc n cutia de stingere (cu suprafata de (@@@cm' si 1@cm naltime) n care se introduc J litri de apa si se amesteca. .e adauga apa masurata pna se obtine o pasta omogena. .e noteaza cantitatea de apa si se lasa '1 de ore n repaos. .e scurge apa n cilindrul gradat si se scade din apa adaugata. b)-randamentul n pasta -reprezinta raportul dintre cantitatea de pasta rezultata dupa stingere si cantitatea de var nestins luata pentru determinare. .e masoara grosimea stratului de var pasta rezultat iar fiecare cm de naltime reprezinta ( litru de var pasta. c)-reziduul la stingere -se e"prima n $ si se determina pe # 7g pasta de var, rezultata de la stabilirea randamentului n pasta. Proba se dilueaza cu apa si se trece pe sita de @J,mm. =eziduul se spala si se usuca dupa care se cntareste. d)-viteza de stingere - #@@cm, apa distilata si (@@g var trecut prin ciurul de #mm se introduc n termos. La diferite intervale de timp, se noteaza indicatiile termometrului pna cnd temperatuta ncepe sa scada. Halorile se trec n grafic si se compara cu curbele limita prescrise de domeniul de utilizare a varului. <) La varul hidratat n pulbere se determina:

a)-umiditatea b)-densitatea aparenta, c)-granulatia (rest pe sitele @J, si @@C) Harul bulgari se livreaza n ' clase de calitate. Harul hidratat se livreaza n ' clase de calitate. Harul gras se foloseste n: -industria siderurgica -industria chimica -agricultura si protectia mediului -constructii pentru: -mortare de tencuiala si zidarie -stabilizarea pamnturilor, obtinerea liantilor hidraulici -zugraveli. 3.Lianti hidraulici ,.(.Lianti hidraulici unitari ,.(.(.*imentul P+=?L!8& (ciment silicios) este primul liant hidraulic clincherizat utilizat n construtii. .e obtine prin macinarea fina a clincherului de ciment cu adaos de ,#$ ghips pentru reglarea timpului de priza. *lincherul de ciment este un produs rezultat n urma arderii pna la clincherizare a unui amestec artificial sau natural de calcar si argila sau alte materii prime cu compozitie similara. 0n general pemtru fabricarea cimentului P+=?L!8& se foloseste un amestec de 3#-33$ calcar, ',-'#$ argila si eventual adaosuri: silicioase (diatomit), aluminoase (bau"ita), feruginoase (cenusa de pirita, minereu de fier), care au rolul de a corecta compozitia chimica a amestecului de materii prime. *imentul P+=?L!8& poate fi fabricat prin , procedee diferntiate prin modul de preparare a amestecului: a)-umed-amestecul de materii prime se macina mpreuna cu apa rezultnd o pasta cu ,@1#$ apa.

b)-uscat-amestecul brut se obtine sub forma unei pulberi fine. c)-combinat-amestecul brut se macina pe cale umeda si naintea arderii se supune filtrarii. La alegerea procedeului de fabricatie trebuie sa se tina cont de caracteristicile si starea de zacamnt a materiei prime si de factorii tehnico-economici. Procedeul de fabricatie folosit n tara este pe cale umeda. !mestecul brut sub forma de pasta, omogenizat si corectat este trecut la ardere la cel putin (1#@@*, n cuptoare circulare. *uptorul rotativ este alcatuit dintr-un tambur metalic, captusit cu caramizi refractare, cu lungime de #@-(#@ m si diametrul de '.#-,.# m. .e roteste cu (-' rotatiiIminut si are o nclinatie fata de orizontala de '-,@. -!mestecul brut introdus prin partea superioara se deplaseaza n contracurent cu gazele de ardere, trecnd prin zone cu temperaturi din ce n ce mai ridicate pna a5unge n zona de clincherizare cu temperatura de (1#@-(#@@@*. 0n aceasta zona se desavrsesc reactiile chimice de formare a componentilor mineralogici si se obtine un produs partial topitclincher de ciment. -clincherul astfel obtinut se descarca pe la capatul de 5os al cuptorului, suferind a racire brusca. -dupa cteva zile de pastrare n hala de clincher, acesta este trecut la macinare n mori tubulare mpreuna cu adaos de ghips pentru reglarea timpului de priza al cimentului. :ara ghips, cimentul ar avea o priza rapida (aproape instantanee). ,.(.(.(.*ompozitia mineralogica a cimentului P+=?L!8& 0n urma reactiilor chimice dintre o"izii prezenti n materiile prime (calcar cu argila arse la (1#@@*) se formeaza componentii mineralogici: -alitul (*,.) -belitul (*'.) -celitul A (*1!:) -celitul AA (*,!) -cteodata-*a+, 6g+,8a+,7'+ legati ntre ei cu o cantitate oarecare de faza sticloasa.

0n cimentul obisnuit acestia se gasesc n urmatoarele precente: alitul-,3.#-J@$ belitul(#-,3.#$ celitul A-(@.(%$ celitul AA-3-(#$ iar *a+-ma"im '$. *ompozitia mineralogica a cimentului P+=?L!8& poate varia n limite largi n functie de: a)compozitia chimica a componentilor (materia prima utilizata), b)temperatura de ardere, c)viteza de racire a clincherului. 0n functie de proprotiile n care componentii mineralogici intra n compozitia cimentului, e"ista mai multe tipuri de ciment Portland, denumite dupa componentul mineralogic preponderent n suma silicatilor, respectiv aluminatilor de calciu. ,.(.(.'.Priza si ntarirea cimentului P+=?L!8& *imentul P+=?L!8& amestecat cu apa formeaza o pasta plastica care cu timpul se rigidizeaza (face priza) si apoi se ntareste transformndu-se ntr-o piatra rezistenta. 0n prezenta apei, componentii mineralogici sufera procese chimice de: hidratare (de combinare cu apa) si de hidroliza (de descompunere) n urma carora iau nastere compusi noi hidratati de natura gelica si cristalina. :onomenele fizico-chimice observate la microscop care au loc la hidratarea cimentului sunt redate schematic n figurile de mai 5os: (-n faza initiala granulele de ciment sunt dispersate n apa '-dupa un timp de actiune al apei, n urma reactiilor de hidratare si de hidroliza apar produse noi cristaline, mai nti hidrosilicoaluminati si hidroaluminati de calciu si apoi hidro"idul de calciu, iar n 5urul granulelor de ciment pelicule de geluri de hidrosilicati de calciu. Pelicula de geluri are grosimea dubla fata de grosimea granulelor de ciment din care provin. ,-pe masura ce hidratarea continua, peliculele de geluri din 5urul granulelor de ciment se ngroasa mpiedicnd difuziunea apei nspre nucleul nehidratat. ;ranula de ciment continua nsa sa se hidrateze, pe seama apei libere si a adaosurilor din geluri, ceea ce determina contractia si fisurarea lor. Prin fisuri, apa a5unge din nou la granule si hidratarea continua, iar volumul de geluri si substante cristaline se mareste.

!stfel, granulele deciment cu nvelisurile groase de geluri a5ung sa adere una de alta, prin peliculele de apa absorbita si sa prinda n masa lor si produsele cristaline. 1-dupa procesul de priza urmeaza procesul de ntarire, care la ciment dureaza zeci de ani si se datoreste att uscarii gelurilor (pierderea apei spre interiorul granulelor de ciment care continua sa se hidrateze si spre e"terior prin evaporare), cat si prin mbatrnirii si recristalizarii lor treptate. B"perimental s-a constatat ca, granulele de ciment nu se hidrateaza complet niciodata, ci numai pe o adncime de ctiva microni, piatra hidratata reprezentnd (#-,@$ din volumul granulelor, functie de dimensiunea lor. &in acest motiv, n cimentul ntarit n afara de produsii cristalini si geluri se gasesc si nuclee nehidratate de ciment. Procesul de priza si ntarire al cimentului poate fi accelerat sau ncetinit, n concordanta cu unele cerinte practice folosind anumite substante chimice: a)!cceleratori de priza: -substante anorganice:/*l, 8a+/, <a(+/)', *a*l', <a*l', !l,(.+)1. -substante organice:formaldehide. b)0ntrzietori de priza: -substante organice-solutii de zahar, acid o"alic, glicerina. -substante anorganice->n+, *c*l'. ,.(.(.,.*aracteristici fizico-mecanice si chimice ale cimentului Principalele proprietati legate de utilizarea cimenturilor sunt: (.Hiteza de hidratare-se apreciaza prin cantitatea de apa legata chimic de catre componentii mineralogici, n timp. .e constata ca *,! (celit AA) si *1!: (celit A) se hidrateaza repede, *,. (alit) are hidratare moderata, iar *'. o hidratare lenta. '.*aldura de hidratare-reprezinta cantitatea de caldura dega5ata n procesul de hidratare al cimentului. *ea mai mare cantitate de caldura o dega5a *,! (celit AA) si mai ales n primele zile de hidratare. *,. (alitul) dezvolta o cantitate ridicata de caldura n primele zile, dupa care dega5area creste lent. *1!: (celit A) prezinta o curba parabolica de dega5are si o crestere continua chiar la durate mari de ntarire.

&e aici rezulta ca cimentul pentru constructii trebuie sa fie bogat n belit si celit A. ,.=ezistente mecanice-ale componentelor determinate la diferite vrste de ntarire -*,. (alit) da cele mai mari rezistente si cu cresteri nsemnate n primele zile de ntarire -*'. (belit) are cea mai mica rezistenta initiala,der creste considerabil n ani -*1!: (celit A) dezvolta rezistente medii n perioada initiala de ntarire, dupa care evolutia este lenta -*,! (celit AA) atinge rezistenta ma"ima n primele 3 zile de ntarire, dupa care se plafoneaza si chiar scade. 1.;elivitatea componentilor mineralogici se manifesta n acelasi sens ca si rezistentele mecanice. *,. (alit) se comporta cel mai bine la nghet-dezghet, iar *,! (celit AA ) cel mai slab. #.*ontractia: Plastica-reducerea de volum a pastei plastice datorita pierderii apei prin evaporare si absorbtie de catre cofra5e si agregate. -/idraulica-se produce n timpul ntaririi datorita evaporarii apei si sugerii interioare ea are drept consecinta formarea de fisuri si de pori ce duce la la scaderea rezistentelor mecanice. ?ermica-la racirea elementelor de beton are loc contractia termica, care este cu att mai accenruata cu ct sunt mai masive.

J.*omportarea la actiuni chimice agresive a cimentului ntarit-conditioneaza durabilitatea constructiilor din beton e"ploatate n medii agresive. =ezistenta pietrei de ciment la actiunea diversilor aggenti chimici din mediul ncon5urator depinde de: - compozitia mineralogica a cimentului -structura sa. !ctiunea distructiva a unor gaze cum sunt: -bio"idul de sulf (.+')- din tunelele de cale ferata, zone cu termocentrale,etc -/'. din canale colective

-*+' din atmosfera reactioneaza cu ioni de calciu din componenta pietrei de ciment si i transforma n carbonat de calciu insolubil. &e aceea, se recomanda ca piesele de beton care vor fi e"puse la actiuni corozive moderate sa fie lasate n prealabil mai mult timp n aer spre a fi carbonatate, formndu-se la suprafata lor un strat protector. &in prezentarea fenomenelor de coroziune rezulta ca n cimentul ntarit componentii cei mai instabili la coroziune sunt:-hidro"idul de calciu si hidroaluminatul tricalcic. !ceste considerente stau la baza alegerii cimenturilor rezistente la diferiti agenti corozivi. -Pentru lucrari care functioneaza n medii agresive ce spala *a(+/)' sau l transforma n saruri solubile, se folosesc cimenturi sarace n alit sau cimenturi cu adaosuri de zgura sau tras, cimenturi care la hidratare elibereaza cantitati reduse de *a(+/)'. -Pentru lucrari n medii agresive care ataca *,!/J (hidroaluminatul tricalcic),sefolosesc cimenturi cu continut ct mai redus de celit AA si moderat n alit. ,.(.(.1.0ncercarile si conditiile de calitate ale cimentului P+=?L!8& pentru precierea calitatii asupra cimentului Portland se efectueaza o serie de ncercari: (. .tarea de conservare se determina prin cernerea probei medii ((@7g ) pe sita de @@C. &aca ramn cocoloase, pietrificate, acester se cntaresc si se e"prima procentual raportndu-se la masa initiala. 8+?E: *imentul pietrificat nu se poate folosi decat dupa o cernere prealabila si folosire la lucrari secundare. '. :inetea de macinare conform .= (CJ-JIC1 se apreciaza conventional prin reziduul n procente, pe care l lasa cimentul uscat n prealabil lsa (@#@*, pe sita de @@C sau cu aparatul <L!A8B. ,. !pa de amestecare pentru pasta de consistenta normala se determina cu aparatul HA*!? (cu sonda cilindrica ?etmaFer), sonda se lasa sa cada liber de la suprafata pastei de ciment introdusa ntr-un inel metalic. Pasta se considera de consistenta normala daca spnda dupa ,@ de secunde se opreste la #-3 mm de placa de sticla pe care se afla inelul. 1.Priza conform .= (CJ-,IC# si .= (CJ-,I!*IC3 se determoina cu aparatul Hicat pe pasta de consistenta normala. 0nceputul si sfrsitul prizei la ciment se e"prima n sferturi de ore. .e considera ca cimentul are priza normala, cnd aceasta nu ncepe mai devreme de o ora si nu se termina mai trziu de (@ ore.

Priza prezinta importanta deosebita pentru punerea n opera a mortarelor si betoanelor de ciment care trebuie efectuate nainte de nceperea prizei cimentului. #. *onstanta de volum sau stabilitatea conform cu .= (CJ-,IC# si .= (CJ-,I!*IC3 se determina pe pasta de consistenta nirmala prin ' metode: pe turte -confectionate si pastrate '1 de ore n mediu umed, apoi fierte , ore.

&upa racire se e"amineaza si nu trebuie sa prezinte ncovoieri sau crapaturi de la margine catre centru.(n caz contrar, cimentul este e"pansiv si nu se foloseste n constructii). cu inelul cu ace Le *hatelier- se umple inelul cu pasta de consistenta normala si dupa '1 de ore de ntarire n mediu umed se masoara distanta d( dintre vrfurile acelor. !poi probele se fierb , ore, dupa racire se masoara din nou distanta d' dintre ace. &iferenta (d'-d() nu trebuie sa depaseasca (@mm.

J. &ensitatea (gIcm,)-absoluta poate avea valori cuprinse ntre '.% si ,.' gIcm,. &ensitatea n gramada se determina cu vasul etalon si poate fi: -n stare afanata -cu valori ntre C@@-(,@@ gIcm, -n stare ndesata -cu valori ntre (1#@-(C@@ gIcm,. Haloarea de (1#@ gIcm, este folosita la calcularea silozurilor de ciment. ,.(.(.#. ?ipuri de ciment P+=?L!8& 0n functie de destinatie se fabrica cimenturi speciale, cu proprietati corespunzatoare cerintelor impuse. !cestea sunt: ciment cu rezistente initiale mari -caracterizat prin ntarire rapida si rezistente mecanice mari chiar dupa ( zi de ntarire. .e obtine dintr-un clincher bogat n alit, macinat mai finb dect n cazul cimentului obisnuit. Bste recomandat pentru lucrari cu infiltratii puternice. .e noteaza cu simbolul tipului cimentului si la urma =. .e utilizeaza pentru lucrari e"ecutate pe timp friguros. *iment e"pansiv (B) -prezinta n timpul ntaririi o e"pansiune moderata si de durata limitata. .e utilizeaza ca material de etansare a rosturilor pentru diverse lucrari (tuneluri, diguri, etc). *iment alb (.= 3@##ICJ ) -obtinut din calcar si argila ct mai sarace n o"izi de fier, magneziu, crom, etc(compus din alit2belit2celit). .e utilizeaza la turnarea betoanelor decorative.

*imenturi colorate-fabricate din clincher alb cu pigmenti (o"izi de fier, de mangan, crom, ultramarin) n proportii de @.'-3$. *iment pentru sonde- folosit pentru cimentarea sondelor de petrol si gaze cnd sunt supuse la temperaturi si presiuni ridicate. Bste un ciment rezistent la agresivitate sulfatica. *iment pentru zidarie (.= B8 1(,-(-CJ, .= B8 1(,-'-CJ).

,.(.'. Lianti hidraulici unitari. *iment aluminos. ,.(.'.(.6aterii prime, proces de fabricatie si compozitie mineralogica. -Bste un liant hidraulic cu priza normala si ntarire rapida, obtinut prin macinarea fina a produsului rezultat n urma arderii amestecului de calcar si bau"ita (trio"id de aluminiu hidratat -!'+,-n/'+). -.e obtine fie prin arderea amestecului de marerii prime pna la topire completa (ciment topit ), fie prin arderea pna la clincherizare (('@@-('#@@*).?opitura sau clincherul rezultat se macina fara adaos de ghips. -*ompozitia mineralogica difera net de cea a cimentului Portland fiind functie de: -compozitia mineralogica (aluminat monocalcic)-##-3%$ *!, ma"im 'C$ *'., componenti minerali. -tratamentul termic la ardere si racire. ,.(.'.'. /idratare, caracteristici tehnice si domenii de utilizare. La amestecarea cimentului aluminos cu apa au loc reactii de hidratare a componentulor sai cu bazicitate scazuta, alaturi de mici cantitati de hidrosilicati de calciu si hidro"id de aluminiu. *omparativ cu cimentul Portland, cimentul aluminos necesita o cantitate mai mare de apa de hidratare (de circa ' ori mai mult-#@$), dezvolta caldura de hidratare sporita si cu viteza mai mare, prezinta o crestere a rezistentelor mecanice n primele ore si zile de ntarire, are rezistenta la gelivitate si coroziune mai buna, temperatura nu va depasi '@-'#@* (peste aceasta temperatura au loc transformari negative ale structurii pitrei de ciment, densitatea creste de (.#-' ori, apar contractii care duc la fisurare). -*imentul aluminos nu rezista la actiunea acizilor concentrati (rezista la p/ 9,.#-1, cu e"ceptia /*l, /:, /8+,) si la actiunea alcaliilor. -.e foloseste la : -betoane cu rezistente mari si ntarire rapida

-betonari pe timp de iarna (temperatura n e"ploatare sa fie mai mare de ,@ *). -0n mod curent nu se amesteca cu cimentul Portland (cu adaos '@-%@$ ciment Portland are o priza instantanee) -La temperaturi de peste '@@@* piatra de ciment aluminos se comporta mai bine dect cea de ciment Portland (se deshidrateaza mai greu). -!restabilitate termica pna la circa (J@@-(3@@@*, piatra deciment aluminos suferind o Mntarire ceramicaM. .e pot realiza betoane sau caramizi refractare. -0n amestec cu cimentul Portland ( '@-%@$ ) se poate folosi la obtinerea infiltratiilor de apa prin anumite lucrari de gradate din beton ( priza MinstantaneeM). &upa ntarire acest amestec da rezistente mecanice mici. -0n betoanele de ciment aluminos se introduc adaosuri sau aditivi. ,.'.Lianti fidraulici micsti-cimentul P+=?L!8& cu adaosuri active 8ormative: .= (#@@ICJ-*imenturi compozite. .= ,@((ICJ-*imenturi cu caldura de hidratare redusa si rezistenta la sulfati. Liantii hidraulici micsti sunt formati dintr-un liant unitar si adaos. Proportia de adaos din amestec variaza n limite largi functie de proprietatile ,1,b(3d liantului. *imenturile Portland cu adaosuri active sunt obtinute prin macinarea fina a unui amestec de clincher de ciment Portland cu adaosuri active n anumite proportii si cu necesarul de ghips pentru reglarea timpului de priza. Principalele adaosuri active sunt: a)- >gura granulata de furnal (adaos cimentoid cu priza proprie la macinare foarte fina) -ciment tip AA !-., clase de rezistenta ,'.#, #'.# -cimenturi compozite: tip AA<-.-,'.#-#'.# tip AAA!-,'.#-,'.# = tip H!zgura2puzzolana -cimenturi cu hidratare limitata: tip / AAI!-. ,'.# tip / AAI<-. 1'.# tip / AAAI! #'.#.
@

-cimenturi cu rezistenta la apa sulfatica: tip .= AAI!-. ,'.# tip .= AAI<-. #'.#. Proprietati: ntarire lenta, termicitate 5oasa (beton hidratat), sensibile la temperaturi scazute, rezistenta la agresivitate chimica. b)-*enusa de termocentrala (adaos hidraulic sau puzzolanic fara priza proprie care fi"eaza calciul ntarindu-se n prezenta *a(+/)' ). -cimenturi compozite: tip AA!-H ,'.#=-1'.#= tip AA!-6 ,'.#-1'.# AA<-6 ,'.#-1'.#. Proprietati: rezistenta la actiune sulfatica. c)-Puzzolana (tras)(adaos hidraulic): -cimenturi tip AA!6 ,'.#-1'.# tip AA!P #'.#= tip AA<6 ,'.#-1'.# tip AA<-P ,'.#-1'.# tip H! ,'.#-1'.#-,'.#= tip .= AAI!-. ,'.# tip .= AAI!-P 1'.#. d)- calcar (inert). 8+?E: .-zgura P-puzzolane naturale (tras) H-cenusa silico-aluminoasa /-ciment hidrotehnic ! <-doua tipuri de ciment cu acelasi adaos dar n procente diferite 6-orice adaos admis(vezi .r (#@@I(CCJ) .=-trezistenta la ape sulfatice. .= (#@@I(CCJ- *imenturi compozite uzuale de tip AA, AAA, AH, H. *lincher ?i p &enumire .imbol (7) AA !-. AA *iment Potrtland cu zgura AA <-. %@-C1 J#-3C >gura Puzzolana Puzzolana *enusa de *alcar granulara termocentrala 8aturala Andustriala (L) (.) ()H (P) (N) J-'@ '(-,#

AA

*iment AA !-H Portland cu cenusa AA !-P AA *iment portland cu AA <-P puzzolana naturala AA !-L AA *iment Portland cu AA <-L calcar AA !-6 AA *iment Portland AA <-6 compozit AAA *iment de furnal AH H AAA-!

%@-C1 %@-C1

J-'@

J-'@

J#-3C %@-C1 J#-3C %@-C1 J#-3C ,#-J1 J#-%C 1@-J1 J-'@ '(-,# ,J-J# (%-,@ J-'@ '(-,# ((-,# (%-,@ '(-,#

J-'@ J-'@ '(-,# ((-,# (%-,@ '(-,# J-'@ '(-,# ((-,# (%-,@ J-'@ '(-,# -

*iment AH-! puzzolanic *iment compozit H-!

8+?E:*imenturile contin ghips pentru reglarea prizei: @-#$ constituenti suplimentari unitari(aditivi). .= ,@((I(CCJ-*imenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la actiunea apelor cu sulfati. .ort *imenturi cu caldura de hidratare limitata ?ip /A / AA !-. / AA <-. / AAA ! *lincher (7) (@@ %@-C1 J#-3C ,#-J1 >gura (.) J-'@ '(-,# ,J-J# Puzzolana naturala (P) -

*imenturi cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

.= A .= AA !. .= AA !-P .= AA <-. .= AAA !

(@@ %@-C1 %@-C1 J#-3C ,#-J1

J-'@ '(-,# ,J-J#

J-'@ -

8+?E: *imenturile contin ghips pentru reglarea prizei. ,.,.!lti lianti hidraulici ,.,.( Harul hidraulic se obtine prin arderea moderata (C@@-(@@@@*) a calcarelor marnoase ( cu circa J-'@$ argila). *a+ format din descompunerea *a*+, va reactiona partial, n stare solida, cu .i+', !l'+, si :e'+, provenite din argila si vor rezulta silicati, aluminati si feriti de calciu. 0n varul hidraulic ramne o cantitate considerabila de *a+ care, la amestecarea cu apa se va stinge ( rezultnd *a(+/)' ). Priza si ntarirea se desfasoara partial ca la varul nehidraulic, partial ca la ciment. .e poate utiliza la: mortare pentru lucrari e"ploatate att n mediu uscat ct si n mediu umed unele betoane de clasa mica.

0n portul *onstanta s-au e"ecutat primele lucrari portuare cu amestec de var si cenusa de .antorin n anul (C@@. ,.,.'.*imentul =+6!8 .e obtine prin macinarea produsului rezultat prin arderea fara clincherizare ( la (@@@((@@@* ) a marnelor ( amestecuri naturale de calcar cu cel putin '#$ argila). La macinare se mai pot introduce si diverse adaosuri active plus ghips ( ma"im #$, pentru reglarea prizei ).

*omponentii sai mineralogici vor fi: silicati, aluminati si feriti de calciu ( ca la varul hidraulic ) iar *a+ liber trebuie sa fie n cantitate redusa ( pentru a nu se stinge n prezenta apei ca la cimentul Portland ). Dtilizarile cimentului roman pot fi: -prepararea mortarelor si betoanelor de clasa mica -realizarea de blocuri pentru zidarie ( nlocuitori de caramida ) ntarite prin tratamente hidrotermice ( autoclavizare ).

S-ar putea să vă placă și