Sunteți pe pagina 1din 302

Dr.

Robert O'Young

Shelley Redford Young

Dieta Young
MIRACOLUL PH PENTRU o sNTATE PERFEcT
ediia a lll-a Traducere de Nicolae Damaschin

PARALELA 45

Ld

Pentru Antoine Bechmp. Dac vocea gi cunoagterea lui nu ar fi fost reduse la tcere, muli oameni ar fi fost ferili de cele mai grave aspecte ale bolilor infeclioase gi degenerative ale secolului al XX-lea. Pentru copiii nogtri minuna[i gi frumogi: Adam, Ashley, Andrew 5i Alex. i pentru ginerele nostru Matthew gi nepotul nostru Charlee, o dovad vie a eficienfei acestei diete.

i, in fine, pentru viitorul nostru - copiii confruntafi cu o lume vegnic in schimbare gi care ii pune mereu la incercare. Speranta noastr este ca mesajul c(ii de fa! s igi gseasc ecou in minfile gi inimile lor gi s devin temelia unei lumi mai sntoase gi mai fericite.

MULTUMTRT Dr. Robert O'Young


Dac am vzut mai departe este pentru c am stat pe umrul unor gigani. Sir lsaac Newton
Acest citat reflect sim!mintele mele fal de brbalii gi femeile care au avut un impact puternic asupra muncii gi misiunii mele in viaf. Darul lor de ?n[elepciune, cunoagtere, insuflelire gi incurajare m-a ajutat in a realiza Miracolul pH. Viala gi cercetrile savantului francez Dr. Antoine Bechamp (18161908) au pus bazele modului in care inteleg formele i funcliile pe care le poate avea materia, doctrin pe care el o numea pleomorfism. Dac i s-ar fi dat gansa, cercetrile sale biologice ar fi revolufionat medicina prin sondarea profund a naturii vielii, oferind astfel tratamente pentru numeroase boli pe care gtiinta ?nc le caut cu asiduitate. Activitatea sa mi-a deschis ochii gi inima gi m-a indrumat pe calea cercetrii gtiinfifice gi a descoperirii naturii bolii gi a sntfii. Pentru aceasta ii sunt etern recunosctor. Medicina modern occidental propovduiegte gi practic doctrina chimistului francez Louis Pasteur (1822-1895). Conceptul de bacterii specifice care nu se modific gi care produc boli specifice mi se prea perfect logic, la ?nceputul formrii mele. Chiar dac acum nu mai imbrligez doctrina monomorfismului, ?i sunt recunosctor lui Pasteur pentru c mi-a oferit baza gndirii microbiologice contemporane, care m-a insuflelit in cercetarea asupra naturii microorganismelor gi in cutarea adevrului privind materia. Am fost binecuvntat din plin cu un gir de strmogi de seam care, in multe feluri, gi-au lsat amprenta asupra mea. Str-strbunicul meu,

Brigham Young, m-a ajutat s ?nfeleg natura materiei, spunnd c ,,materia nu poate fi nici creat, nici distrus". Aceast afirmalie foarte profund a avut ecou ?n mintea mea gi am inleles c materia este etern gi doar capt diferite forme gi funclii. Paftenera, prietena gi dragostea viefii mele, Shelley, a fost un izvor de inspiralie gi lumin. Prin dragostea ei fa1 de oameni, ?n special de

Dr. Robert O'Young s Shelley Redford Young

copii, prin creativitatea gi inteligenla ei, a adoptat Miracolul pH gi a fcut ca toat lumea s poat invla, ?nfelege gi tri in spiritul acestei Noi Biologii. Cu cliva ani in urm, Dr. Neil Solomon 5i solia lui, Frema, au venit la casa noastr din Alpine, Utah, pentru a evalua eficienta muncii noastre de o via!. Eram emofionat gi incntat in acelagi timp, deoarece gtiam c el este un mare om de gtiinf gi cercettor. in urma vizitei, ei ne.au devenit buni prieteni i sus[intori ai muncii mete. intr-o lume in care schimbrile in gtiin[ nu sunt primite intotdeauna cu bralele deschise, ii sunt recunosctor unui cercettor Tn domeniul medical care a avut curajul s exprime deschis importanla acestei munci gi nevoia de continuare a investigafi i lor gti in[ifice Nu voi uita niciodat ziua in care am primit un telefon de la un autor de mare succes, James Redfield, care mi-a spus c a dat una dintre crlile mele precedente Dianei Baroni, editor la Warner Books. El i-a spus c trebuie s citeasc aceast cafte gi s se gndeasc la publicarea autorului. Fr ajutorul lui James gi increderea lui in experienla per sonal privind Miracolul pH, nu ali fi citit acum aceast carte. Apoi am avut marele noroc de a o tntlni pe Diana Baroni. Ne-am dus la New York, creznd c ne vom intlni cu o persoan de genul angajat al unei corporalii. in schimb, am dat peste o persoan foarte cald, priceput, atent gi cu care tli face plcere s colaborezi. Diana ne-a prezentat apoi lui Collen Kapklein, care a devenit partenerul nostru in a face din MiracolulpH un dar frumos gi simplu, de oferit lumii. Mulgumirile noastre lui Collen pentru numeroasele ore de munc
devotat.

Nu pot s nu amintesc frumoasa prefaf scris de prietena gi sus]intoarea noastr Jane Clayson. Mulumesc, Jane, pentru c ai oferit aceast mrturie privind Miracolul pH! i, in fine, mai ales ctre Creatorul meu, cel care d toate darurile bune, suflarea a tot ce este viu, care d sens vielii s misiunii mele. i care m-a invlat adevrata natur gi adevratul rost al sngelui gi fpturilor vii care compun toat materia organizat. Dup cum spune El: ,,Via[a gi moartea sunt in Snge; din frn est i in [rn te vei
intoarce".

Dieta Young

Shelley Redford Young

Pentru mine a fost

o cltorie incredibil s merg alturi de un

asemenea mesager ?nzestrat gi generos. Nu am cuvinte s imi exprim pe msur gratitudinea fat de Robeft, pentru sprijinul lui, devotamentul gi perseverenla in a arta acest adevr gi aceast lumin unei lumi aflate in suferin[. El este un slujitor devotat. Contribufia lui fa! de omenire mi-a permis s ?mi triesc dorinlele cele mai arztoare ca oamenii s fie sntogi, intregi gi fericifi. A fost o mare binecuvntare s ?mprtgesc intregii lumi, alturi de Robeft aceast in[elepciune vindectoare. Doresc s imi exprim cea mai profund apreciere fa! de fiii nogtri, Adam, Andrew gi Alex; gi fa! de minunata noastr fiic, Ashley Rose. Ei au fost ?n!elegtori, ne-au suslinut gi au avut rbdare in lipsa noastr, de-

venind studenli devotali gi exemple pentru Noua Biologie. V mullumesc pentru imensa bucurie pe care ne-afi adus-o!

Printre prietenii dragi al cror sprijin a fost deosebit de important pentru aceast lucrare doresc s includ rudele mai fndeprtate, din ramurile Young gi Redford, care m-au incurajat s compun re[ete gi s le pu, ,,acolo", la indemna publicului. voi gtili cine sunteli gi c v iubesc!

partea unor vindectori binevoitori: Marer Hale, Angelique gi Chrystyanna Queensley gi Lonnie Birdsall. V mullumesc c ali creat
aceste reJete care vindec din interior.

Sunt extrem de recunosctoare pentru contribufiile

la relete din

fine, o vorb pentru bunii prietenii Russ gi Mary Anne Creen. V mullumesc pentru dragostea voastr nesfrgit, incurajarea gi susfinerea prin acest carusel numit via!. Cu dragoste gi lumin de la Creatorul care ne hrnegte pe toli.
?n

CUVANT INAINTE
Echipa de la emisiunea The Early Show o numeste in glum ,p? din mlagtin": amestecul de verdeluri pe care ?l beau ?n fiecare diminea!, pe stomacul gol, la 4:30. tiu c pare ciudat, dar este un stimulent rapid, natural, oxigenant mai sntos ca orice doz de cafein. Este doar un aspect al unui regim un mod de vial care mi-a salvat sntatea gi m-a adus la o nou inlelegere. L-am intlnit pe Dr. Robert Young cu zece ani ?n urm. Mama vorbea de mai mulli ani despre experienla ei de a-l cunoagte, dar, sincer, eu eram sceptic. Apoi m-am imbolnvit. O boal pe care nici unul dintre numerosii medici tradilionali pe care i-am consultat nu o puteau inlelege sau vindeca. Aveam probleme digestive grave care au fost atribuite diferitor cauze, de la parazili la sindromul colonului iritabil. Nici mcar doi medici nu au putut cdea de acord asupra bolii, gi cu att mai pulin asupra tratamentului de urmat. in fine, ?n disperare de cauz, am cedat. Dr. Young a acceptat s m consulte, degi inc aveam dubii cnd am intrat in cabinetul lui. Oare ce ar putea un microbiolog s gtie despre sntatea mea? Ce ar putea face el ?n plus fa! de un specialist in medicin? Dr. Young a petrecut cea mai mare parte a dup-amiezei schimbndu-mi, ?n esen!, viala. El mi-a recoltat o prob de snge gi a analizat-o. Fr a fi la curent cu suferinlele mele, Dr. Young mi-a descris In detaliu simptomele. El imi ,,citea" sngele la microscop gi examina ceea ce acesta dezvluia in legtur cu corpul meu gi cu mine. Dr. Young mi-a spus c am dou opfiuni. Ag putea continua pe acea cale, acceptnd s triesc avnd o sntate precar. Sau ag putea face schimbri serioase in ceea ce privegte dieta, vitaminele, mineralele gi, astfel, ceva mult mai impoftant: un mod de viaf complet nou. Cu ceea ce am aflat de la Dr. Young in cursul consultaliei iniliale despre alimente verzi, apa pur, evitarea zahrului gi evitarea unui pH acid al sngelui, am oblinut rezultate imediate. Sntatea mea s-a ?mbuntfit in cteva sptmni. De atunci, am urmat cu grij tot ceea ce arat aceast carte privind planul pentru Miracolul pH. Nu sunt ?ntotdeauna perfect gi uneori cedez tentaliei zahrului gi altor mizerii cu care fusesem obignuit. Totugi, sunt congtient de modul in care reaclioneaz corpul meu gi revin repede pe calea cea bun.

10

Dr. Robert O'Young s Shelley Redford Young

Este adevrat, eu nu pot spune una dintre acele istorii incredibile despre cum modul acesta de a mnca (gi de a tri!) poate opri un cancer aflat in faza a patra, dar gtiu c Dr. Young a fost martorul unor asemenea cazuri. Chiar gi acum, dup atlia ani, este clar pentru mine cum acest mod de a mnca poate schimba radical viafa. Este o revelalie, un mod de a privi lumea ?ntr-o lumin complet nou. Ea afecteaz modul in care ne vedem pe noi ingine, boala gi felul in care alimentele afecteaz tot ceea ce facem. Dr. Young v va schimba nu doar viziunea asupra modului tn care funcJioneaz corpul, ci gi spiritul dumneavoastr. Dieta Young v afecteaz att mintea, ct 5i corpul gi este intim legat de suflet. Poate f dificil la inceput. Programul poate prea o schimbare drastic, dar, cnd vedeli ct de bine v simlili gi ct de mari sunt avantajele, opliunea este simpl. Mi-am educat corpul s triasc altfel. i lui ?i place. Ador acest lucru.
Jane Clayson, co-moderator The Early Show

Partea

TEORIA

Cnprolur

Noua Biologie a sntfii

lncepe o nou zi. O zi a adevratei sntli holistice, a vitalitlii gi a strii de bine. Un timp al energizrii celulelor noastre, al amplificrii maxime a fo(ei vitale a corpurilor noastre. O er a fizicului suplu gi puternic! Cartea de fal este cheia pentru a primi aceast lumin in viala ta. Mai ?nti, te ajut s inlelegi gtiinla revolulionar pe care eu (Rob) o numesc Noua Biologie, apoi explic modurile practice de a{i schimba dieta gi de a desctuga intreaga putere a corpului tu de a se autovindeca. De fapt, lumina aceasta a aprut la orizont cu mai bine de o sut de ani in urm. Dar opera radical a ctorva mari deschiztori de drumuri in domeniul cercetrii a fost trecut cu vederea de un curent medical principal att de adnc in propriile sale mituri tnct a fost orb la adevruri mai mari. Pn acum. Acum vom da jos ochelarii de cal gi vom privi la un model cu totul nou al sntlii umane gi al bolii. Muncind de decenii la o cercetare exhaustiv - a mea proprie, ca gi aceea a acelor deschiztori de drumuri vom descoperi cile spre boal gi sntate. Ve[i avea parte de gtiint, bine?nfeles, dar gi de aplicaliile practice care v vor permite s pune[i gtiinla in slujba voastr. Este vorba doar despre echilibru. Universul opereaz prin menlinerea in echilibru a contrariilor, iar universul conlinut in corpul vostru nu face excepfie. Cnd survine un dezechilibru, avem semnele bolii: energie sczut, oboseal, digestie proast, exces de greutate, gndire neclar, dureri, ca gi alte tulburri majore. Aceast cafte este despre refacerea echilibrului (snttii): energie, limpezime a minlii, func[ionare bun a tuturor sistemelor corpului, ochi luminogi, piele curat gi un corp suplu gi in form. Cu programul din carte, toate acestea sunt gi la indemna dumneavoastr ?n decurs de cteva sptmni. Tot ce trebuie s faceli este s aruncali o privire in jur pentru a vedea c majoritatea oamenilor care triesc in stilul nostru modern de via!

14

Dr. Robe O'Young & Shelley Redford Young

sufer de dezechilibru. Sunt obezi. Obosili. imbtrnili prematur. Probabil c aga v simgili gi voi. Exist sanse ca minimum una dintre persoanele pe care le iubili s sufere de una dintre primele trei boli ucigage din Statele Unite - boli de inim, cancer sau diabet. Cnd am Tntrebat publicul la una dintre conferinlele mele cfi dintre ei au un membru din familie care sufer de una dintre aceste trei mari rele, 7O-BA'L au ridicat minile. De fapt, jumtate dintre noi vor muri de boli de inim sau diabet. O treime vor muri de cancer. Dac egti ca majoritatea oamenilor din societatea noastr, acum te gndegti: ,,Bine, dar de ceva trebuie s mori". Am uitat c este firesc s mori gi s triesti sntos! De fapt, este dreptul tu din nagtere s triesti sntos, pn in ziua cnd mori. A face din aceast viziune o realitate este marele dar al acestui program. i credefi-m, nu are nimic de-a face cu descoperirea genomului uman, cu tehnologiile medicale de

vrf sau cu produsele farmaceutice, chiar mai puternice gi mai periculoase. Vestea bun este c rspunsul e mult, mult mai simplu dect toate acestea. $i este disponibil chiar aici gi acum. Astzi. lndiciul evident este legat chiar de cei trei principali ucigagi (cancerul, bolile de inim gi diabetul). Toate aceste boli sunt legate direct de diet. De fapt, opt dintre cele zece cauze ale deceselor din prezent in America sunt legate de diet (fr a mai menliona c dieta este in mod evident cauza obezit[ii a 60o/o dintre american). A mnca alimentele potrivite gi a lua cele mai bune substanle nutritive in mod echilibrat v va ajuta s evitali toli acei ucigagi, o dat cu mizeria gi slaba calitate a vielii care att de des precede moartea, uneori cu cteva decenii. Miracolul pH Tnseamn doar simplele secrete ale combinaliilor corecte. insgi curentul medical principal este de acord: ,,Hrana conline substanle nutritive esenliale pentru funclionarea normal a metabolismului, iar cnd apar probleme, aceste a rezult din dezechilibrele ?n aportul de substanle nutritive gi din interacfiunea duntoare cu alli factori. Pentru americanii adulli care nu fumeaz gi nu beau excesiv, una dintre op{iunile persona/e pare s influen[eze mai mult dect oricare alta persoective/e pe termen lung pentru sntate - ceea ce mncm" (din ,,Raportul Autoritlii Medicale Cenerale asupra Sntfii gi Nutrifiei": Sublinierea ne aparfine). De la raportul-cheie al lui C. Everett Koop (gi chiar mai devreme, ?n funclie de cercurile pe care le frecventali), americanii au trecut de la mania unei diete la alta nu numai in incercarea de a scpa de bagajul in exces pe care majoritatea dintre noi il crm, ci gi ca un mod de regsire a

Dieta Young 15 unei bune sntli. Rezultatul? Suntem (ca naJiune) mai gragi ca niciodat. i cu siguran! nu suntem mai sntogi. Problema este c dieta, care este cheia nu numai spre slbire, dar gi spre sntate general gi stare de bine, trebuie s fie o diet care echilibreaz corect procesele chimice din organismul nostru. Dar toate dietele pe care le-au incercat americanii - nu numai ,,dieta americanului mediu", ci gi regimuri presupus sntoase, precum cele cu confinut redus de grsimi, piramida alimentelor s dietele vegetariene - creeaz dezechilibre puternice in reacliile chimice ale organismului. Chiar cnd un mod de hrnire ?i face s scape de kilogramele in plus (de obicei temporar) sau reduce nivelurile de colesterol sau diminueaz tulburrile digestive ale unor persoane, el nu acoper promisiunea unei bune snt[i simple. Suntem att de obignuifi cu maginria noastr medical modern inct, de fapt, acea sntate bun numai lucru simplu nu pare a fi. Sunt aici pentru a v spune: este simplu! Uitali de msurtorile colesterolului. Uitafi de calorii gi gramajul ta grsimi. Uitafi de tensiune, de glicemie, de niveluri hormonale sau de oricare alli indicatori ai sntlii cu care suntefi obignuili din cabinetul medicului. Se pare c singura msurtoare mai important pentru sntate este pH-ul sngelui gi al lesuturilor ct de acid sau de alcalin este. Diferitele zone ale corpului au diferite niveluri ideale de pH, dar pH-ul sngelui este cel mai gritor dintre toate. Aga cum temperatura corpului este reglat tn mod foarte strict, sngele trebuie menlinut ?ntr-un domeniu foate ingust de pH - usor bazic sau alcalin. Corpul va face eforturi mari pentru a-gi menline acest pH, inclusiv provocnd dezastre asupra altor lesuturi sau sisteme. Nivelul pH al lichidelor noastre interne afecteaz fiecare celul din organism. intregul proces metabolic depinde de mediul alcalin. O hperaciditate cronic va coroda lesutul gi dac este scpat de sub control, va intrerupe toate activitfile gi funcliunile, de la btle inimii pn la combustia neural a creierului. Cu alte cuvinte, hiperaciditatea interfereaz cu viala insgi. Ea se afl (dup cum vom vedea mai in detaliu in capitolul urmtor) la rdcina tuturor bolilor gi tulburrilor. Dac acest Iucru nu este de ajuns pentru a v trezi interesul in echilibrarea pH-ului organismului vostru ?n mod natural, nedistructiv, [ine[i minte acest lucru: hiperaciditatea este gi cea care ne mentine gragi (mai multe despre asta mai trziu).

16

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Obiectivul acestui program - gi ceea ce el ili permite s faci - este de a realiza echilibrul alcalin din corp. Modul de a face acest lucru este prin a te alimenta cu hran acid gi alcalin intr-un mod corect echilibrat. Aceasta inseamn ca B0% din diet trebuie s fie alimente alcalinizante, cum sunt legumele verzi. (Procentul va scdea intructva, o dat ce v-a[i reechilibrat cu succes.) Astfel, tn farfuriile noastre rmn po(ii mult mai mici de hran acid (cum sunt carnea gi cerealele). in plus, alese cu grij, suplimentele de inalt calitate v vor ajuta s atingeli gi s menlineli echilibrul pH-ului. Veli afla mai mult despre toate acestea in detaliu, in capitolele urmtoare. Asta este! Asta e tot! Cel pulin trei sferturi din ce aveli in farfurie s fie hran alcalinizant, folosili suplimentele a5a cum se explic in aceast carte gi veli fi in form bun. Urmtoarele capitole prezint detaliile lui de ce, iar restul cr[ii v arat in mod specific ce gi cum. Ve[i beneficia de propriile mele cercetri exhaustive gi de munca unor minli luminate care au parcurs aceast cale inaintea mea gi veli primi de asemenea experienfa practic a lui Shelley, pentru a vedea cum s faceli ca toate acestea s dea rezultate gi pentru voi. Concluzia: Acest program v va imbuntli calitatea gi durata vielii. V garantez c veli simfi o imbunttire imediat. Energia voastr va cregte, vefi dobndi o nou limpezime a minlii gi noi puteri de concentrare, v vefi intri puterea gi rezisten]a gi veli pierde grsimea in exces, in timp ce masa muscular va creqte. Veli avea ochi luminogi gi tenul curat. Veli arta mai bine. V veli fmbunt[i performanlele sportive. intregul vostru organism va funcliona mai eficient. Orice problem de sntate cu care v-a[i confruntat se va reduce gi este foarte probabil c se va evapora total. Pe scurt, v veli recpta fr nici un efort energia gi starea de bine pe care credeali c le-ali pierdut o dat cu copilria. Prin vindecarea, plenitudinea gi reintinerirea pe care acest program le aduce, vefi sim1i, poate pentru prima dat ?n via[, o sntate personal strlucit. Tot mereu primim mrturii de bucurie, ugurare gi recgtigare a liniStii sufletegti de la cei care au scpat de boli grave sau cronice, de la cei care au slbit gi care se chinuiau de ani de zile, de la cei crora le-a sczut nivelul de colesterol, li s-a curgat pielea, li s-au oprit durerile 5i 5i-au recgtigat energia. Am vzut persoane care n-au mai avut nevoie de injec!iile cu insulin pentru diabet. Persoane ale cror dureri gi chinuri au disprut. Chiar persoane care au fost diagnosticate cu cancer, ale cror tumori au disprut gi care au fost diagnosticate apoi ca vindecate de

Dieta Young 17
cancer. Auzim frecvent de oameni care nu erau capabili s munceasc de luni sau ani gi care s-au intors la munc, oameni ale cror alergii cedeaz, persoane ale cror infeclii s-au vindecat. Persoane care sunt bine, integre gi pline de energie din nou. Persoane ca Sharon sau soful ei. O voi lsa s-gi spun povestea:
,,Ajunsesem la o greutate record de S7 kg. Eram deprimat gi obosit gi incercasem aproape orice diet cunoscut de omenire. Slbeam gi apoi m ingrgam la loc dup ce m ?ntorceam la vechile mele obiceiuri alimentare. Eram din ce in ce mai descurajat. M sturasem s tot fiu bolnav, obosit g gras! tiam c era timpul s fac nigte schimbri majore in stilul meu de via[. i am urcat inc o dat in caruselul dietelor, mergnd la o organizafie local pentru slbire. Primele cteva luni a mers. Am slbit 9 kg, mi-am schimbat sucul cu ap gi am inceput s fac gimnastic. Am crezut c de data aceea chiar a5 fi putut s rezolv problema. in acelagi timp, soful meu a fcut o cerere pentru o poli de asigurare pe via!. Descoperirile companiei care a fcut analizele medicale ne-au speriat de moarte. Colesterolul lui de 340 era practic in afara limitelor. Avea nigte excrescenle de grsime la umr. i el era foarte gras: 103 kg. Pentru cineva cu o tnlfime de 174 cm, asta inseamn o greutate greu de crat. Din raportul medical reiegea c el era o bomb ambulant cu ceas. Un accident pe cale s se intmple. Ca gi mine, gi-a dat seama c trebuia s fac nigte schimbri serioase. Dar nu prea gtia ce gi cum s fac. Pn s fac ceva, ne-am mutat intr-o cas nou gi am plecat in vacanl. Am revenit la vechile mele obiceiuri alimentare, am ?ncetat s mai fac gimnastic gi am pus la loc 9 din cele 1a kg pe care le ddusem ios. Miracolul pH a intrat in viala noastr atunci cnd lucrurile s-au mai linigtit gi mi-am dat seama c trebuia s facem ceva. Amndoi am avut acela prim gnd: Cum o s ne putem schimba att de drastic felul nostru de via[? i acelagi al doilea gnd: trebuie s incercm. in seara aceea ne-am angajat s incepem programul - gi imediat ne-am indreptat spre un restaurant local favorit pentru a ne infrupta din ultimul nostru cotlet de porc la grtar gi plcint. Din dimineala urmtoare ne-am schimbat dietele - 5i ne-am schimbat viafa. Nu ne-am mai uitat inapoi. Colesterolul so[ului meu a sczut la 242 in gase sptmni, iar acum este sub 200. Avea artrit la 5old 5i se gndea la o intervenfie chirurgical" Dar durerea a disprut! Pentru prima dat ?n viafa mea nu mai sunt deprimat. Nu mai sunt o mnccioas nestpnit; nu mai

1B Dr. Robert O'Young

& Shelley Redford young

mnnc pn mi se face ru - c?, pe urm, s mai mnnc ceva. Nu mai sunt o sclav a dependenlei mele de zahr gi pine. Alimentele dup care rvnesc acum sunt avocado gi soia. Ambilor ne-ar plcea s mai slbim pulin, dar nu ne mai facem griji in legtur cu asta. i nu ne vom mai ingrga la loc pentru c nu mai tnjim dup alimentele care ne fceau s fim bolnavi, obosifi gi mai ales gragi. A reegit c pierderea in greutate este aproape un beneficiu secundar. Ceea ce am realizat cu adevrat din asta este faptul c ne simfim mai bine. Spiritele gi corpurle noastre sunt mai puternice. Nu ne mai simfim ru gi obosi[ tot timpul. Chiar gi rela[iile noastre au avut de cgtigat. Avem o via[ mult mai implnit. Putem s ne bucurm mult mai mult de lucrurile cele mai bune din via! * ?n principal de copiii nogtri. Vorbind de copiii nogtri, ii introducem gi pe ei treptat in program.

Au fost crescufi cu fasrfood gi pizza, dulciuri 5i sucuri acidulate. $i deveniser dependenfi de zahr, pine i carne - gi erau obosifi, obezi g depresivi din aceast cauz, ca atfia allii din generafia lor. Cine ar fi
crezut c ei vor bea vreodat suc de plante verzi ca mc dejun? T hrnim cu alimente sntoase gi iau de asemenea gi suplimente. Inc mai mnnc ceva zahr din cnd in cnd, dar ne dm seama c nu se poate face o schimbare brusc, peste noapte. intreaga familie se tndreapt in direclia bun.

in afara volumului uriag de povegti de genul acesta - din care v voi mai impftgi pe parcursul c(ii - am vzut dovada gtiinlific a unei astfel de transformri cu propriii mei ochi, degi nimic nu este mai convingtor dect schimbrile radicale din via[a de zi cu z a oamenilor. Am observat
mii de probe de snge, inclusiv niveluri de pH, de la oameni din intreaga lume, pi am vzut transformrile care se produc - chiar pn la nivelul celulelor individuale - cnd oamenii lgi schimb modul Tn care se hrnesc.

cuM AM Af UNS S tvtr.rCtvt iru rrlul

ACESTA

Acest proces de vindecare se produce deoarece lumea este dispus s-gi asume responsabilitatea pentru propria sntate gi s fac schimbrile necesare. Aceasta a fost o misiune pe care Shelley gi cu mine ne-am asumat-o pentru noi tngine incepnd cu douzeci de ani in urm. Dar ne.a luat ceva timp s ne dm seama c ceea ce prea a fi optim ne lsa totugi obosili, aparent predispugi la orice rceal gi incapabili s lum ce era mai bun din via[a noastr. in cele din urm, inv!nd dn gregeti - expermentnd pe noi

Dieta Young 19
?ngine

de a avea o sntate deplin, permanent, holistic - pregtili fizic s ne trim viata din plin. intotdeauna am fost activi, ?n cutarea unor ci de a ne imbuntfi sntatea. Prin 1980, [ineam un regim pe care-l credeam a fi un regim vegetarian strict ideal - in majoritate carbohidrati complecgi, tmpreun cu zaharuri simple, proteine gi grsimi. Ne conformam cu ceea ce prea a fi cea mai bun nutrilie posibil pentru corpurile noastre gi ne-am crescut copiii in acest mod. Mncam cele mai bune alimente care se vindeau in magazinele noastre favorite de hran sntoas. i totugi simleam acea oboseal de dup-amiaz. Rezistenla noastr sportiv prea s fi atins un prag gi nu puteam aduce nici un fel de imbuntliri mai departe. Nu aveam puterea gi energia pe care le doream. Prezentam, ?ncet, dar sigur, un semn comun de ?mbtrnire dup altul. i totul prea s mearg mai ru pe msur ce imbtrneam. Ceea ce nu gtiam atunci era ce dezastru produceau toate acestea in reacliile chimice ale organismului nostru, ct de periculos mreau aciditatea corpurile noastre, fcnd loc tuturor consecinfelor dezastruoase explicate in capitolele urmtoare. Slav Domnului c intreaga familie a fost in general sntoas, dar cu ceea ce gtim acum putem s ne dm seama c am fost norocogi. Ne pregteam singuri pentru o mullime de potenliale necazuri. Ne-a luat o mullime de timp s ne dm seama ce se intmpl gi ce am putea s facem. Cnd am gsit solu!ia, ce diferen! spectaculoas! in primul rnd, degi nici unul dintre noi doi nu era supraponderal, amndoi am slbit cteva kilograme. Eu am slbit aproape 9 kS - 10 cm in talie. Shelley a dat jos in jur de 7 kg gi are acum aceeagi msur pe care o avea ?n liceu (42). i mult mai important, ne simlim mult mai bine. Nu numai asta, dar am constatat schimbri gocante in sngele nostru, inclusiv privind nivelurile pH-ului. Un lucru bun despre aceast dur cltorie de cincisprezece ani pe care am fcr-t-o dezvoltnd acest program a fost c mi-a dat timp s realizez unele tehnici de laborator noi (pentru mine) cu care am putut s ?nregistrez progresul nostru (pe care-l voi descrie tn carte pe larg, mai trziu). Deoarece noi eram in general sntogi, eram nerbdtor s testez efectele schimbrilor de diet pe care le fceam pe persoane care se confruntau cu probleme grave de sntate, ca diabetul, cancerul, obezitatea, boli de inim, lupus, gut gi artrit. ?ntr-adevr, in studiile mele am

-, ffi dezvoltat programul Miracolul pH gi am gst, ?n final, modul

20

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

constatat aceleagi semnificative tmbuntliri in sngele lor. Toli au spus c se simt mai bine gi c au pierdut din greutate. lar in multe cazuri, chiar bolile grave se vindecau sau dispreaul Fiind martorut acestor rezultate remarcabile, am gtiut c am descoperit ceva mai mult dect un mod de alimentalie care s-a intmplat s fie bun pentru noi gi familia noastr. Csisem ceva ce doream s ?mprtgim gi altora. Aplicm dieta Miracalul pH de mai bine de cinci ani gi nu exist nici un dubiu in minlile noastre: nu ne vom intoarce niciodat. Am cgtigat prea mult i nu vrem s mai renuntm niciodat. Chiar dac imbtrnim, continum s ne sim[im mai bine. i gtim c ne protejm de ravagiile bolilor care fac attea victime tntre concetlenii nogtri americani. Am gsit un mod de a ne asigura c vom fi alturi unul de cellalt, pentru munca noastr, gi mai ales pentru copiii nogtri, pentru mult timp. O bun sntate ar trebui s fie a doua noastr natur, dar pentru multe persoane pare foarte dificil de menlinut. Miracolul pH schimb aceasta pentru totdeauna. V va permite s v regsi[i ceea ce este pe drept al vostru, v va incuraja s v lua[i responsabilitatea pentru propria voastr stare de bine gi s v recgtigali marele dar al sntlii. tiu, exist o mullime de formule pentru a te face bine. i multe dintre ele au un palmares bun gi o reputalie pozitiv. Deseori, aceasta se intmpl pentru c se ocup parlial (probabil fr s gtie) de ceea ce vom invla aici. De asemenea, puteli s v simlili mult mai bine fr a fi complet vindecat, deci trebuie s v gndili c treaba este fcut fr a obline cele mai mari avantaje posibile. O dat ce veli experimenta completa, vibranta stare de bine care vine o dat cu schimbarea fundamental a dietei, veli gti exact ct de colosal poate fi diferen[a. V invitm deci s incepem aceast cltorie gi s experimentali rezultatele pentru voi tngiv. Trezili-v in lumina unei noi zile!

Cnrrolul

ABC-ul: Acid, snge, candida-

inainte de a face pagii specifici pentru transformarea modului de a v hrni - li a modului ?n care v simli[i -, eu (Rob) vreau s v prezint pe scurt fundamentul gtiin[ific care s v ajute in acegti pasi. Cndi1i-v la asta in acest fel: am vegti bune gi vegti proaste - i o s v dau mai inti vegtile proaste. Vom avea vegtile bune destul de curnd - cile prin care puteli s v protejali de toate aceste vegti proaste gi delicioasa hran pe care putel s-o mncali in cursul acestui proces -, dar acum vreau s inlelegefi cte ceva din fundamentul gtiinlific pe care am cldit programul Miracolul pH. O dat ce veli ?nlelege aceasta, cred c veti vedea clar de ce respectarea programului este att de important gi poate aduce o astfel de schimbare profund ?n viaa voastr. Din primul capitol gtiJi c esenla celui mai important concept al acestui program o repreznt echilibrul acidlbaz in organismul vostru, mai ales ales ?n snge, aa c vom incepe s aprofundm pufin acest subiect. Vom aborda apoi una dintre cele mai grave consecinfe ale unui organism excesiv de acid: fiarele slbatice care prosper acolo, printre bacterii, drojdii (candida din titlul acestui capitol), fungi gi mucegaiuri.

A VINE DE LA ACID
Pornim de la premisa c dintre toate echilibrele pe care corpul uman se lupt s le menfin, cel mai important este acela dintre mediul acid gi bazic (sau alcalin). Corpul face mari eforturi s menfin caracterul adecvat, slab bazic, al sngelui su. Dar este foarte usor i mult prea frecvent ca lesuturile corpului s devin acide. Un astfel de dezechilibru creeaz cadrul pentru haos, deschiznd uga pentru suferinle gi boli. Pe scurt, o
.

in original, ABC reprezint inlialele cuvintelor Acid, Blood, Candida (n. tr.).

22

Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young

sntate bun are nevoie de un corp aflat intr-un echilibru adecvat acidlbaz. O diet adecvat (cum este cea prezentat in aceast carte) este unicul mod de a asigura acest echilibru. RelaJia dintre acid gi baz este cuantificat gtiinlific pe o scar de la 1 la 14 cunoscut ca ,pH" .Pe aceast scar, Z inseamn mediu neutru. Sub 7 este mediu acid gi peste 7 este mediu bazic sau alcalin. Din punct de vedere tehnic, pH-ul reflect concentrafia de ioni de hidrogen' (molecule incrcate pozitiv) din orice solulie dat. Dar nu este nevoie s inlelegeli aici detaliile de chimie. Doar s gtili c aceste dou tipuri de medii chimice - acid gi bazic - sunt opuse gi cnd se intlnesc in anumite proporfii se pot anula unul pe cellalt, crend un pH neutru. in snge este nevoie aproape de douzeci de ori mai mult mediu bazic pentru a neutraliza o cantitate dat de acid, deci este mai bine gi mai usor de menlinut dect de recgtigat ech il ibrul.

B REPREZINT SAruCELE-Aga cum temperatura corpului nostru trebuie menlinut la 36,7"C, sngele nostru se menline ideal la un pH de 7,365 - foarte usor bazic. (Un medic clasic ar accepta pn \a7,4, dar asta e problematic, dup cum vom vedea mai trziu.) puteli msura de asemenea pH-ul urinei sau al salivei, dar sngele este cel mai important gi trebuie s se menfin ct mai strict intre limite. Oricum, diferitele po(iuni ale corpului au diferite cerinle privind pH-ul. De exemplu, sngele gi Jesuturile trebuie s fie slab bazice, dar intestinul gros trebuie s fie ugor acid, iar urina slab acid sau neutr. Saliva are tendinla s aib un pH neregulat. lndicele pH al urinei poate furniza cea mai bun estimare a ceea ce se intmpl in lesuturile corpului, dar nu este intotdeauna precis; pH-ul sngelui este mai sigur, fiind un indicator mai bun al strii interne. Boala fiziologic este aproape intotdeauna rezultatul a prea mult acid care afecteaz echilibrul pH-ului din corp in asemenea grad inct oblig corpul s manifeste simptomele de boal. (Boala mai poate fi gi simplul efect toxic al unei surse exterioare, dar acest lucru este mult mai rar.) Simptomele pot fi expresia acelui stres, dar ele mai pot fi gi un semn al efortului fcut de corp pentru echilibrare. in funclie de nivelul stresului,

" Vezi nota de la inceputul

'

De fapt, ioni de hdroniu, H:* (n. tr.).

capitolului (n. tr.).

Dieta Young 23 simptomele pot sau nu pot fi clar vizibile. Culmea este c excesul de acid este ceva pe care ni-l facem singuri, datorit op[iunilor fcute. Vestea bun este, agadar c, o dat ce recunoagtem acest fapt, putem avea alte opliuni. Toate mecanismele de reglare a organismului (inclusiv respiralia, circula!ia, digestia gi producerea de hormoni) lucreaz pentru echilibrarea rapoftului fragil acid/baz. Corpurile noastre nu pot tolera dezechilibre acide mari. in stadiile timpurii ale dezechilibrului, simptomele ar putea s nu fie foarte intense gi cuprind fenomene ca: erupfii cutanate, dureri de cap, alergii, rceli, gripe gi probleme cu sinusurile. Pe msur ce situalia scap gi mai mult de sub control, apar situalii mai serioase. Organele gi sistemele slbite incep s cedeze, avnd ca rezultat disfunclii ale glandelor: tiroid, suprarenale, ficat etc. Dac pH-ul lesutului deviaz prea mult spre partea acid, nivelurile de oxigen scad gi metabolismul celular inceteaz. Cu alte cuvinte, celulele mor. Sunte[i mo(i. De aceea nu poate fi permis o scdere a pH-ului. Pentru a preveni acest lucru, cnd se confrunt cu un aport mare de acid, sngele incepe s extrag minerale alcaline din fesuturi pentru compensare. Exist o familie de minerale potrivite in mod special pentru neutralizarea sau detoxifierea de acizi puternici, de exemplu sodiu, potasiu, calciu gi magneziu. Cnd aceste minerale reacfioneaz cu acizii, ele creeaz mult mai puline substanfe duntoare, care sunt apoi eliminate de corp. Un organism sntos menline o rezerv din aceste minerale pentru a intmpina cererile de urgen!. Dar dac ele nu exist in cantitfi suficiente in diet sau ?n stoc, sunt mobiIizate de altundeva gi pot fi extrase din oase (cum este cazul calciului) sau din mugchi (magneziu) unde ele sunt, binein[eles, necesare. Aceasta poate usor conduce la carenle - la multe gi variate simptome care apar o dat cu ele. Acesta este doar vrful aisbergului. Dac suprasolicitarea acid este prea mare pentru ca sngele s-o echilibreze, acidul in exces este condus spre lesuturi, pentru stocare. Apoi sistemul limfatic (imunitar) trebuie s neutralizeze ce poate * gi lncearc s se debaraseze de restul. Din pcate, ,,a se debarasa" de acidul din lesuturi ?nseamn s-l trimit din nou in snge, crend un cerc vicios de a retrage inc mai multe minerale de baz de la funcliile lor obignuite gi stresnd in plus ficatul gi rinichii. Ulterior, dac sistemul imunitar este suprasolicitat, sau vasele sale nu funclioneaz corespunztor (o stare cauzat adesea de lipsa de migcare), acidul se acumuleaz in lesuturi.

24

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Acest dezechilibru in pH-ul sngelui duce la iritalie gi inflamalie gi pregtegte terenul pentru boal. Bolile acute sau cronice rezult att din incercarea corpului de a mobiliza rezervele de minerale pentru prevenirea distrugerii celulare, ct gi din intervenliile de urgen! pentru detoxificarea corpului. De exemplu, corpul poate elimina acid prin piele, producnd simptome ca eczeme, acnee, furuncule, migrene, crampe musculare, umflturi, iritalii, inflamalii gi tot felul de dureri. Simptomele cronice apar cnd toate posibilitlile de neutralizare sau eliminare a acizilor au fost epuizate. Cnd reziduurile acide se acumuleaz in corp gi intr in snge, sistemul circulator va ?ncerca s se debaraseze de ele sub form lichid, prin plmni sau rinichi. Dac exist prea multe reziduuri, ele sunt depozitate in diverse sisteme organice, inclusiv in inim, pancreas, ficat gi colon, sau sunt ?nmagazinate in lesutul adipos, inclusiv in sni, golduri, coapse, abdomen - gi creier. Acest proces de descompunere a reziduurilor acide gi de depozitare poate fi numit gi ,,proces de imbtrnire".

C VINE DE LA CANDIDA Reziduurile acide pregtesc Ai terenul pentru eventualele efecte distrugtoare cauzate de o serie de microorganisme ?n organism, incepnd cu Candida. Candida este numele latin pentru ceea ce in mod obignuit este cunoscut ca un ferment in corpul uman, dar de fapt este un fel de ciuperc. Fermentii gi fungii (i rudele lor apropiate, mucegaiurile) sunt forme unicelulare de organisme vegetale care populeaz pmntul, aerul gi apa. Sunt absolut peste tot. De exemplu, Candida se gsegte in mod normal in tractul gastrointestinal. De fapt, am muri fr ea. Totugi, ea poate s se inmulleasc excesiv, provocnd o larg varietate de simptome, de la suprtoare la cronice sau chiar fatale. Este germenul cu care mult prea multe femei sunt obignuite prin ,,infeclii de tip candidoze", iar prinlii au avut de-a face cu el in cazul ?n care copiii lor au avut vreodat afte (care sunt chiar Candida care se dezvolt in gt). in timp ce medicina tradifional recunoaste acestea gi o serie de alte probleme medicale care provin de la fermenli gi fungi, adevrul este c marea majoritate a oamenilor sufer, dn cauza dietei americane tipice, de nigte afecliuni scpate de sub control -, iar efectele sunt dezastruoase. De fapt, excesul de Candida este unul dintre cele rele. Suntem asaltali de o sumedenie de ,,microorganisme" - fermenli, fungi gi mucegaiuri, precum

Dieta Young 25

gi bacterii gi virugi. Mai ru inc, suntem afectali nu numai de microorganismele in sine, ci gi de secreliile lor otrvitoare, sau ,,micotoxine" gi ,,exotoxine" (de Ia ,,myco" insemnnd ciuperc, ,,exo" insemnnd bacterie, iar ,,toxin" insemnnd, bineinjeles, otrav). Microorganismele produc aceste reziduuri acide atunci cnd diger (de fapt fermenteaz) glucoz, proteine gi grsimi - aceleagi substan[e pe care corpurile noastre caut s le foloseasc pentru energie. Candida gi alte microorganisme pun stpnire pe zonele cele mai slabe din corp, otrvindu-le gi suprasolicitndu-le. intr-un mediu acid, ele au practic fru liber s deterioreze fesuturi gi procese din corp. Ele triesc pe seama glucozei din corpul nostru, pe care o utilizeaz pentru energie, gi ne folosesc lipidele gi proteinele (chiar gi acizii nucleici, materia noastr genetic!) pentru dezvoltare gi cregtere. Practic, aceste organisme ne mnnc de vii! igi trimit apoi reziduurile lor (acide) ?n fluxul sanguin, ca gi in interiorul celulelor, polund gi mai mult sistemul. Ca s aveli o mic perspectiv de ct de ?nfricogtor este potenlialul prejudiciu: de peste sute de milioane de ani de cnd fermenfii, fungii gi mucegaiurile sunt pe pmnt, ele s-au dezvoltat in peste cinci sute de mii de diferite forme identificabile. au suferit foarte puline modificri genetice. Evident, n-au avut nevoie, deoarece sunt mari oportunigti gi supravieluitori, perfect potrivili pentru ceea ce fac. Pot trece de la cregteri explozive la sute de ani de stagnare. (Au fost gsifi spori vii in mormintele egiptene recent deschse.) in plus, exist mai mult de o mie de toxine produse de fermenli, fungi gi mucegaiuri. Nu bacteriile, fermenlii, fungii gi mucegaiurile sunt cele care produc simptome ?n organism, ci reziduurile lor. Nici nu iniliaz boala. Ele doar i;i fac sim[it prezenla din cauza unui mediu compromis. A;a cum scria Rudolph Virchow: ,,]n!arii caut apa sttut, dar nu ei sunt cauza pentru care balta devine sttut". Aceste organisme gi reziduurile lor contribuie direct sau indirect la o list mare de simptome. Majoritatea bolilor, in special cele cronice gi degenerative, sunt urrharea inmullirii microorganismelor. intre extreme, cum sunt banalele ciuperci la picior gi SIDA, exist tnmulliri excesive ale fermenlilor gi fungilor care duc la diabet, cancer, ateroscleroz (artere infundate), osteoporoz, oboseal cronic gi ?nc multe altele, incluznd infeclii care par s fie transmise de la persoan la persoan. Semnele generale ale inmullirii lor constau tn dureri, infeclii, oboseal gi disfunclii ale corpului cum ar fi dereglri ale glandelor suprarenale/tiroid, indigestii,

26

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

diaree, foame continu, dureri intestinale, depresie, hiperactivitate, compoftament antisocial, astm, hemoroizi, rceli gi grip, probleme respiratorii, piele uscat 5i mncrimi, afte, gingii retractile, ciuperci ale unghiilor (de la mini gi picioare), ameJeli, dureri afticulare, halen, ulcere, .olit", arsuri la stomac, gur uscat, sindrom premenstrual gi probleme menstruale, irascibilitate, ochi umflali, lips de apetit ru*uui, erupfii cutanate gi eczeme, lupus, dispozilii schimbtoare, dezechilibru hormonal, nfeclii vaginale, chisturi 5i tumori, artrite reumatoide, amorleli, febra fnutui, acnee, gzelbalonri, staz intestinal, hipoglicemie, hernie hiatal, migrenu, i.irrgie/oboseal, insomne, tendinle de suicid, rceal/frisoane, infeclii, supra gi subponderalitate, sensibilitate la substanle chimice, memorie slab, dureri musculare, alergii (la factori din aer sau hran), usturimi de ochi, scleroz multipl, malabsorbgie gi infeclii ale vezicii urinare (aoleu!). toate i acestea nici mcar nu includ acea general gi omniprezent stare de ru, att de obignuit in zilele noastre. Puteli foafie bine s invinuili pentru asta microorganismele scpate de sub control gi toxicele lor reziduuri acide.

r AA, NE TNTOARCEM 1A... AC|D Microorganismele prosper in... aciditate! Le place s inoate in propriile lor reziduuri. Le plac, de asemenea, nivelurile sczute de oxigen din mediul acid. Pe lng aceasta, reziduurile pe care le produc sunt i ele puternic acide. Doar in cazul in care aveali nevoie de o dovad in plus in legtur cu importanla de a v readuce organismul la normal, vizualizafi imaginea mental a corpului vostru forfotind de mucegai gi ciuperci. Totugi, vestea bun este c a v hrni adecvat gi a utiliza infelept suplimentele este tot ce aveJi nevoie s faceli ca s puneli corpul vostru s foloseasc gi s controleze microorganismele de care are nevoie, fr riscul aparifiei de dezvoltri excesive sau forme negative afe acestora. Menlinerea echilibrului acid/baz prin diet furnizeaz mediul optim doar pentru niveluri sntoase de microorganisme. Toli oamenii trebuie s fie preocupali de microorganisme, chiar dac nu au avut (inc) experienla unor semne vizibile de dezvoltare excesiv. Aceasta se datoreaz faptului c dezvoltarea excesiv are loc in dou etape. in pri ma, faza dezvoltrii in[iale, microorganismele se dezvolt in mici colonii gi, degi sunt probabil vizibile in snge, poate c nu sunt detectate prin senzalii fizice sau simptome. in cea cle-a doua etap, faza acut sau cronic, complicaliile gi disconfortul devin evidente. Acum este

Dieta Young 27
att de ru tnct organismul vostru se plnge, emi!nd semnale de alarm gi cernd ajutor. Etapa a doua de dezvoltare excesiv poate aprea relativ repede sau poate dura cfiva an. Chiar ?n acest al doilea stadiu mai grav, tot ce trebuie s facefi pentru o schimbare radical este s creafi in organismul vostru un mediu intern

care s nu ajute microorganismele. Este nevoie doar de echilibrarea pH-ului sngelui gi lesuturilor prin suplimente nutrilionale gi o diet alcalin cum este cea detaliat in capitolele urmtoare. Bine?nleles c ar fi mai bine inc s le oprili din drumul lor inainte chiar ca lucrurile s ajung lntr-un stadiu att de ru, de aceea oricine poate beneficia de pe urma
acestui program. Cnd organismul parcurge drumul ?napoi de la acid spre baz, fermenlii, fungii gi mucegaiurile se opresc din dezvoltare gi redevin benigne. Reziduurile lor toxice pot fi apoi legate de anumite grsimi gi minerale gi eliminate din corp.

cruD pEsnt suNT BoLNAVI, scHtMBATt ApA


Cndi!i-v la corpul vostru ca la un bazin cu pegti. lmaginafi-v celulele gi sistemele de organe ca fiind pegtii, scldali tn lichide (inclusiv sngele) care transport substanlele nutritive gi evacueaz reziduurile. S presupunem apoi c aduc o magin gi pun leava de esapament spre filtrul de alimentare cu aer care furnizeaz oxigen spre bazin. Apa se umple cu monoxid de carbon, fcnd-o acid. Apoi arunc ?n bazin prea mult hran, sau un tip gregit de hran, iar pegtii sunt incapabili s consume sau s digere tot, aga c hrana incepe s se descompun. Reziduurile toxice acide gi substanlele chimice se acumuleaz pe msur ce hrana se descompune, fcnd apa gi mai acid. in ct timp vor pieri pegtii? Nu ali face niciodat asa ceva nici celor mai obignuii peStigori exotici, gi totugi noi, oamenii, cam asta le facem in fiecare zi corpurilor noastre, sngelui nostru, distrugndu-le prin poluare, hran excesiv, hran acid gi multe altele. Pegtii plutesc cu bu(ile in sus, dar este ca gi cum nu i-am vedea, sau nu gtim ce inseamn asta. Acum, ?napoi la acvariul cu pesti poluat. Ce facefi dac afi atins o astfel de stare de lucruri regretabil? Veli trata pestii pentru bolile pe care fr indoial c le vor dobndi? Nu - ve[i schimba apa.

28

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Facefi aceeagi favoare corpurilor voastre. Schimbali apa. Cur]a!i mediul. i apoi menlinel-l curat. Programul din aceast carte v arat
cum.

rsToRtc, PTERDUT r REGS|T


Biologia clasic, bazat pe Iucrrle lui Louis Pasteur de la sfrgitul secolului al X|X-lea, se bazeaz pe ideea c boala provine din germenii care invadeaz din exterior corpul. Studiind ?ns uimitoarea, dar ruginos de ignorata oper a contemporanului lui Pasteur Antoine Bechamp s a urmagilor si, inclusiv Cnther Enderlein, Claude Bernard, Virginia Livingston-Wheeler gi Caston Naessens, am aflat c, intr-un mediu acid, bacteriile gi alte microorganisme pot proveni din propriile noastre celule. ,,Cermenii din aer" ai lui Pasteur pot contribui la boal, dar nu sunt, contrar credin[ei populare, necesari pentru ca boala s apar. Efectele lor negative se adaug pur gi simplu la mediul compromis deja existent in
organ ism.

Dup ce c generm diverse microorganisme in corpul nostru, noi ti mai introducem gi prin sistemul nostru respirator gi prin tractul intestinal (prin hrana noastr dar mai mult despre acest subiect, mai trziu). lnvadatorii bacterieni par astfel c se dezvolt ?n corp, producnd haosul caracteristic lor. Dar ceea ce se intmpl cu adevrat este c prezenla lor iniliaz o dezvoltare similar a bacteriilor deja prezente in organismul-gazd, depinznd, din nou, de mediu. Un mediu acid ofer mai ugor und verde acestui proces. Pentru a contracta o infeclie, trebuie s fii predispus la ea din interior. Trebuie s ai deja ceva microbi in organism gi trebuie s ai aciditatea care s le permit s se menfin. De aceea, unele persoane expuse iau o rceal sau alt microb; iar unele nu. Cndi!i-v pu[in la epidemia de grip din 1918. A fcut ravagii pe planet, ucignd aproape 30 de milioane de oameni din intreaga lume. Dar s-a intmplat intr-o cas, ins nu gi la vecini, unuia din membriifamiliei, dar nu gi celuilalt. De ce? Dac arunci seminle pe beton, ele nu vor ?ncol1i. Trebuie s aib un sol fertil. La fel este gi cu microbii. Dup ce ptrund in organismul tu, dac mediul nu este plcut gi acid, ei nu pot cregte, nu se pot se inmulli gi nu te pot imbolnvi sau ucide.

Dieta Young 29

FORME NUMEROASE
Cellalt factor-cheie legat de microorganisme este c igi pot modifica rapid formele gi func[iunile. Bacterii]e se pot transforma in fermenli, fermenlii in fungi gi fungii in mucegaiuri. Cum domeniul acesta este dominat de cercetarea lui Pasteur, am pierdut timp mai mult de o sut de ani din vedere un fapt critic, anume c boala este o stare a propriului nostru mediu interior, nu ceva cauzat de atacul unor entitli strine. Acest capitol pierdut de istorie relev faptul c exist ceva independent in celulele gi lichidele corpului, care este capabil s evolueze spre forme mai complexe. Aceste elemente sunt cunoscute ca microorganisme. gi sunt con[inute in toate formele vii. Degenerarea gi regenerarea igi au amndou originea in microorganisme. Toate celulele evotueaz tncepnd de la ele. in condiliile gi mediul corespunztor, microorganismele evolueaz in forme mai complexe, cum sunt bacteriile gi fungii. Este un drum cu dou sensuri: bacteriile pot de asemenea s invol ueze, revenind la faza de microorganisme. Totul incepe de la microorganisme gi se termin cu microorganisme. ce se ?ntmpl, depinde de mediu. Capacitatea microorganismelor de a evolua, de a-gi schimba forma gi funcfiunea, in func]ie de mediul lor, este cunoscut ca polimorfism (,,poli" insemnnd mai multe gi ,,morfos" fnsemnnd form). Teoria mea este c globulele rogii pot gi ele s fac acest lucru: ele pot de-evolua gi re-evotua apoi ?ntr-un alt tip de celul de care organismul are nevoie celute osoase, celule musculare, celule dermale, celule nervoase, celule hepatice gi aga mai departe. Printr-un tip de proces paralel, bacteriile, fermenfii, fungii gi mucegaiurile sunt evolu[ii morbide ale ce]ulelor sntoase (inclusiv globule rogii, celule nervoase gi celule hepatice). Sunteli deja famliarizali cu un exemplu de polimorfism: tranzilia de la ap obignuit la abur sau fulgi de zpad. Structura chimic nu se schimb - este tot HzO, dar forma da, in funclie de mediu. Pun pariu c pute[i ghici ce tip de mediu stimuleaz modificrile morbide ale microorganismelor din corpul uman. Asa este: aciditatea. Microorganismele nu devin ?ntotdeauna bacterii, iar bacteriile nu evolueazin fungi, gi nici fungii nu devin intotdeauna mucegaiuri - pentru asta

'in

original, ,,microzymas" (,,micro" insemnnd mic, iar ,,zyma" insemnnd fiin!) (n. tr.).

30

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

e nevoie de un mediu acid. Organismele polimorfe duntoare nu pot


evolua tn condiii sntoase (alcaline). Cu un microscop de inalt rezolulie, un aparat video gi o imprimant am reugit s inregistrez evolulia organismelor polimorfe de la bacterii in form de bastonase (bacili) la forme sferice (coci) gi apoi la fermenli gi mucegai - i pe urm, in sens invers. Polimorfismul a fost de asemenea observat in imaginile de microscopie electronic a lesuturilor de animale. Experimente spectaculoase au demonstrat dimensiunea transformrilor posibile. De exemplu, un tip de amoeb (un organism unicelular) se hrnegte cu bacterii, iar alt tip, care produce dizenterie, se hrnegte cu orez. Ambele au ADN specific formei lor. Dar se intmpl un lucru surprinztor dac le schimbali dieta, una dintre amoebe trecnd la orez, iar amoeba care produce dizenterie, trecnd la hrana cu bacterii: de fapt, li se modific materialul genetic! Practic se transform dintr-una intr-alta! Aceasta face ca polimorfismul microorganismelor s fie chiar mai profund dect transformarea unei omizi ?n fluture, gi cu att mai fantastic cu ct se poate intmpla foarte rapid, cteodat fiind o chestiune de secunde. Prietenii lui Pasteur aflali ?n pozilii inalte, talentul lui de prezentator gi abilitatea lui de a se vinde pe el gi munca lui, totul a favorizat cu decenii in urm ,,teoria microbilor", iar curentul medical principal a aderat la ea pn ?n ziua de azi. Aceast traditrie este att de puternic, iar alternativele att de revolulionare, inct chiar cnd ceva este ugor de vzut, observabil cu ochii liberi, totul rmne nevzut. Speranla mea fierbinte este c acest lucru incepe s se schimbe, chiar dac prea incet. Mai exist un motiv pentru care aceast istorie pierdut se recupereaz att de greu. Aga cum microorganismele pot evolua, ele pot s gi revin la starea lor inifial. De exemplu, in bere, dup fermenta]ia cerealelor sunt prezente numai urme din fermentul adugat inilial intr-o garj, nemaifiind vizibil pentru un ochi neavizat. Rmne numai alcoolul - pur gi simplu o micotoxin. Unde s-au dus microorganismele? De fapt, nu au plecat, doar s-au transformat. in mod similar, orice tumoare canceroas este inconjurat de acid tactic - o alt micotoxin -, dar microorganismul poate s fie sau nu acolo. De aceea, chiar gi cei care incearc s-l vad nu-l vor gsi intotdeauna. Aceia care sunt doritori s se uite atent gi cu privire limpede vor fi rsplti1i cu secretele unei sntli permanente. Ne putem autovindeca prin schimbarea mediului din interiorul corpurilor noastre. Potenlialii

Dieta Young 3I

invadatori periculogi nu vor avea atunci cum s se dezvolte gi vor deveni inofensivi.

preponderent acide, acest proces se pune ?n migcare prematur. Fermenfii 5i fungii ?gi ?ncep slujba inc din timpul vielii noastre. Practic, ne degradm din interior. Fermentm. Mucegim. Dumneavoastr alegegi! Re!ineli, totugi, c microorganismele nu au nimic ru intrinsec. Ele sunt mai degrab bune. Celulele din corp trebuie s moar gi s se reinnoiasc in mod constant pentru a ne menline sntogi gi vigurogi. Mcroorganismele se afl acolo pentru a se ocupa de recictare, ca s nu se acumuleze reziduuri.

DEZECHILIBRUL ACID ESTE ABSOLUT FRESC... ATUNCI cruD sUNTEM MoRTn Haosul dezechilibrului acid gi ?nmul!irea excesiv a microorganismelor sunt procese perfect naturale gi in regul atunci cnd viala se termin. Corpul devine automat acid dup moarte. O dat ce un corp se opregte din respirat, nivelurile de oxigen bineinleles c scad, crend un mediu anaerobic (,,fr oxigen") ?n care microorganismele prosper (in plus fa! de acidul care le place). i micii ticlogi se pun apoi pe treab. Principala lor funclie - gi unul dintre motivele pentru care sunt parte a corpului uman normal - este c ei sunt principalii ,,ciocli" atunci cnd murim. Aceste micotoxine sunt proiectate s ne descompun cadavrele. Microorganismele gi toxinele lor exist pentru a ne reduce la cele mai simple prli componente - inapoi Ia microorganisme. Biologii il numesc ciclul carbonului. Este sensul literal al expresiei ,,cenug din cenug gi !rn din !rn". intr-un limbaj mai pufin tehnic sau poetic ei sunt cei care fac s ni se descompun cadavrele. Cu o dezvoltare excesiv a microorganismelor in corpurile in via

MICROBII - SIMPTOME, SAU BOLI? Din nefericire, Pasteur a confundat boala cu simptomele, iar aceast major ne?nlelegere a devenit de-a lungul generatiilor o lege gtiinific. in
realitate, boala este o stare general, fundamental, nu simptomele pe care le diagnosticm. Dac sunt implicafi microbi, ei sunt doar sirnptome ale acelei stri fundamentale. Amintili-v c microbii vin din celulele noastre gi c microbii care ne invadeaz corpul din exterior pot doar s contribuie la starea de dezechilibru gi stimuleaz simptome secundare. Ceea ce majori-

32

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

tatea oamenilor numesc boal este in realitate doar o colecJie de asemenea simptome secundare. Microbii sunt doar expresia strii de boal (hiperaciditatea gi inmullirea excesiv a microorganismelor). De-a lungul ultimului secol, curentul medical principal a decis cauzele precise ale ctorva ,,boli" . Dar multe alte boli grave par s fie inc un fel de mister... pn cnd veli in[elege c, indiferent de simptomele care

v deranjeaz, cauzele directe sunt intotdeauna aceleagi: aciditatea


inmullirea excesiv a microorganismelor.
PROBLEME OBrN UrTE ALE H TPERACTDITII
I

5i

Organismul sufer tot felul de deteriorri dac este lsat s devin prea acid sau este fo(at s se lupte prea tare gi prea mult timp ca s se menfin bazic, sau dac acumuleaz microorganisme toxice in exces. Dup cum am spus mai devreme (gi fr ?ndoial c o voi spune din nou), dac cercetali destul de adnc, aceste probleme-gemene stau la baza tuturor dificult1ilor voastre. Vreau s trec in revist cteva dintre cele mai comune simptome care apar.
G

reutatea

Puteli s mulumili mediului intern hiperacid pentru excesul de greutate de care suferi[i. Printr-o manevr defensiv, corpul creeaz celule adipoase pentru a indeprta acizii din organele noastre vitale in incercarea de a le proteja. intr-un fel, grsimea v salveaz via[a! De aceea corpul vostru nu vrea s renunfe la ea. Cnd v veli hrni astfel inct organismul vostru s fie mai bazic, el nu va mai avea nevoie s pstreze acea grsime. Problemele de greutate mai pot aprea gi datorit fermenlilor 9i ciupercilor care intervin in digestia hranei. Deficienlele nutrifionale create pot de fapt s determine corpul s depoziteze kilograme in plus, ?n parte din cauz c sunteli mereu flmnzi. i mai frecvent, sngele otrvit de micotoxine merge in ficat pentru detoxificare, iar acest stres suplimentar distrage ficatul de la metabolizarea eficient a grsimilor gi zahrului. Haosul dintr-un corp dezechilibrat va extenua glandele suprarenale, rezultnd un nivel redus de energie, ce va contribui la cregterea in greutate. Un alt ru asemntor este oboseala glandei tiroide, care controleaz viteza metabolismului. Dorinla de a mnca dulciuri, apetitul excesiv de mare gi nivelurile reduse de zahr in snge, toate acestea sunt urmarea

Dieta Young 33

unei dezvoltri excesive a fermenlilor, fungilor gi mucegaiurilor nepericuloase.

Toate aceste modele cumulate fac s fie mai ugor s ne ingrgm dect s slbim. De asemenea, in completare, pot aprea sau se pot agrava digestii greoaie gi posibile depresii. Acestea sunt numai cteva din marea varietate de moduri in care haosul dezechilibrului se poate exprima, asa cum s-a ?ntmplat ?n cazul Tarei (vezi in caset). in mod ironic, degi a ?ncercat timp de mulli ani s-gi controleze greutatea, Tara a reugit s dea jos kilogramele in plus - fr ca mcar s incerce asta, numai dup ce ;i-a schimbat, tn sfrgit, modul de a se hrni, nu pentru a slbi, ci pentru a se ocupa de simptomele care o afectau.
!. :! i!

Ji

POVESTEA TAREI

ii Anl finut regim de slbire de cnd m gtiu - cel pulin de cnd aveam unsprezece ani. lmi supuneam corpul la infometare, dar imediat ce m apucam s mnnc ceva apropiat de ,normal", puneam la loc toate kilogramele pe care le ddusem jos gi cteva in plus. in afar de kilogramele in plus, m-am considerat ?ntotdeauna sntoas, puternic gi energic. Toate acestea s-au schimbat cnd, dup o infeclie serioas a uterului, am fost supus unei operalii de histerectomie pentru o mare tumoare de tip fibrom. Am simlit c nu m-am refcut niciodat dup operafie. Mi-au aprut dureri in snul stng. Doctorii au crezut c ar fi un nodul, dar dup mamografie gi ultrasunete s-au decis c era doar un chist. Totugi, nimic nu explica (sau usura) durerea. Eram obosit in aga msur lnct, dac m duceam pn la magazin intr-o zi, trebuia s-mi petrec restul acelei zile gi toat ziua urmtoare in pat. Aga am dus-o cliva ani. Doctorii imi recomandau antidepresive, dar le'am refuzat. Ceea ce mi se intmpla era cu siguranf deprimant, dar nu m simfeam depresiv. Am un sof minunat, o mulime de preocupri gi multe lucruri pe care vreau s Ie fac ?n via[. Am cheltuit mii de dolari urmnd diferite ci de a-mi restabili sntatea gi ?n cele din urm am fost capabil s-mi mresc energia de la 2Oolo fa1 de normal la aproximativ 70%. Chiar atunci am dat intmpltor peste programul Young. in cteva zile am avut toate suplimentele necesare gi am inceput s ne schimbm felul de a mnca. Renun[asem la cofein, alcool, carne gi lactate de ceva timp, aga c zahrul era acum singura mare ?ncercare. Primele zile au fost dure. imi era mil de mine gi ?mi lipsea desertul. Totugi, ceea ce-mi doream cu adevrat era sntatea mea! Era prima oar cnd [ineam o ,diet" nu pentru a-mi schimba greutatea, ci

)l

:i

ii
ii l

ii
,I

it

1T:r::"1::..:_1_T:i5

::._=,

ll
ri

34

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

il Dup patru sptmni, s-a intmplat s fiu in casa unor prieteni unde am vzut un cntar. Noi nu mai aveam cntar, deoarece devenise un instrument de totur in timpul regimurilor mele continue de slbit. M-am urcat pe el gi abia mi-a venit s cred ceea ce vedeam: slbisem 1 1 kg! Observasem c hainele imi deveniser mai largi, dar nu simJisem c a fi ginut vreun regim deoarece nu m infometasem. A reiegit c gi solul meu slbise 11 kg. A trebuit s-gi cumpere pantaloni noi, cu talia mai mic cu 10 centimetri. in afar de kilogramele in plus, solul meu se credea destul de sntos - a [inut programul ca s m suslin, gi ii voi fi intotdeauna recunosctoare pentru ajutorul lui afectuos. Dar a obinut mai mult dect credea la inceput. O analiz de snge mai veche indica un dezechilibru al prostatei, degi nu avea alte simptome. Dup gase sptmni de program, la repetarea testului, toate semnele de dezechilibru dispruser! Suntem incntafi c organismele noastre merg spre normal. Energia noastr s-a imbuntlit continuu. Suntem mult mai stabili din punct de vedere emolional. Chiar sub stres mare nu mai reaclionm exagerat. Nu mai am dureri la sn gi au disprut,,granuloamele" - mici umflturiintrite sub piele - pe care amndoi le aveam. Suntem mai vioi din punct de vedere mental gi observm ce adormii par allii. Cred c ne.am petrecut cea mai mare parte a vielii noastre intr-o ceal
produs de zahr. Ne controlm urina cu hrtie de pH. Cnd am inceput, pH-ul era 6,0 sau chiar mai sczut. Acum ne incadrm intre 6,8 gi 7,0. cel mai bun lucru, prietenii nogtri sunt coplegili de schimbrile pe care le vd in noi. Toli ne spun: ,,Artali grozav! gi despre suplimente. Dar, facefi?" Le.am Cum spus despre dieta noastr ------t "'---3' "-r------r' :i o'---5'-.--r'-*--r pur )r gi >ililPlu ildr d Pur simplu ?ntinerim impreun! I de fapt, eu cred c
r!::s.:=rc:ffi :r:ffi -^:_i:li

ii

jj
ii

La cellalt capt al spectrului, fermen!ii gi ciupercile produse intr-un

corp hiperacid se pot hrni cu proteinele voastre gi alte substan[e, intervenind in absorblia a orice mncali pn la aproape de 50%. Aceasta v poate face excesiv de slabi, ceea ce nu este mai sntos dect a fi supraponderal. Pe msur ce restabilili un echilibru sntos ?n mediul corpului vostru cu o diet bazic (alcalin), veli incepe s v ingrgali gi apoi s v stabilizali la greutatea ideal. Organismele sntoase nu sunt supraponderale sau subponderale. Un corp sntos igi menline in mod natural greutatea sa ideal.

Alergii
Toxinele produse de microorganisme intr-un corp hiperacid lipsit de oxigen contribuie semnificativ la ceea ce in mod obignuit sunt considerate

Dieta Young 35

simptome de alergie. Micotoxinele streseaz puternic sistemul imunitar, astfel inct este stimulat continuu, suprasolicitat gi dereglat. lmagina!i-v c ali incerca s v curJali casa in timp ce mizeria este aruncat inuntru pe fereastr! Rezultatul inseamn sensibilitali la factori chimici sau nutrilionali - reaclii alergice (iritatrii gi inflama[ii) la mncare, substanle aflate in suspensie ?n aer, diverse substanle chimice (inclusiv,,febra fnului"), astm alergen (cum este cel de care suferea Jennifer - vezi caseta de la pag. 37), sensibilitti la mediu gi sensibilit1i la hran sau ,,alergii". lnflamalie, umflare, lcrimarea ochilor, nas care curge gi eczeme, toate sunt moduri de eliminare a toxinelor acide. Dac nu aveli fermenli gi ciuperci generatoare de simptome va fi imposibil s suferili de alergii- un alt motiv pentru a v men[ine echilibrul acid-baz din corp.

Oboseala
Oboseala este probabil simptomul sau problema major a unui corp hiperacid sau a unui corp infestat cu microorganisme negative (vezi caseta de fa pag. 37, ,,Povestea luiJennifer"). Microorganismele duc la fermentarea zahrului din corpurile noastr, pe care, altfel, l-am utiliza pentru energie (apoi, pentru a inrutli lucrurile, ele degaj, ca rezultat, reziduuri acide). Este ca gi cum ali incerca s v umplefi rezeryorul de benzin al mainii in timp ce altcineva v scurge benzina din el. Fr energia de care are nevoie ca s mearg, magina voastr n-o s ajung foarte departe sau nu se va comporta prea bine. Toxinele produse intr-un corp acid reduc absorblia proteinelor, mineralelor gi a altor substanle nutritive, ceea ce slbegte capacitatea corpului de a produce enzime gi hormoni gi alte sute de compugi chimici necesari pentru energia celulelor gi activitatea organelor. Acest lucru duneaz de asemenea reconstrucliei celulelor gi a altor compugi chimici necesari producerii energiei. Rezultatul: oboseala, rezistenfa slab, o incapacitate de a cregte tonusul muscular gi slbiciune general (ca gi modificri nedorite ale greutlii corpului gi boal). Pancreasul, ficatul gi glandele suprarenale, care joac roluri majore in controlarea nivelurilor de energie, sunt toate susceptibile de efectele negative ale micotoxinelor. Microorganismele - fermenfi, fungi gi mucegaiuri - diminu eaz rapid rezervele de vitamine B, fier gi alte minerale. Chiar numai asta poate cauza oboseal. Un alt rezultat al golirii corpului vostru de substanle nutritive de ctre microorganisme este acela c aveli cderi rapide ale nivelului de gliceme (glucoz) din snge, ceea ce iar poate crea oboseal, rezistenf

36

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

slab gi slbiciune. Fermenlii gi fungii dezechilibreaz procesul care controleaz conlinutul ?n ap si mineral al celulelor (echilibrul electrolitic), care este necesar pentru activitatea celulelor, impiedicnd astfel fluxul normal de energie. Cercul vicios numrul 1 al oboselii: nivelurile sczute de energie favorizeaz dezvoltarea excesiv de microorganisme duntoare. tiind toate acestea, nu veli fi surpringi s aflai c microorganismele sunt principalii participanli ?n sindromul oboselii cronice, care poate implica ravagiile cauzate de fermenli gi fungi in lesutul nervos gi duneaz transmisiei prin nervi din cauza descompunerii neurotransmi!torilor. in
plus, micotoxinele acide pot s indeprteze teaca de mielin care acoper gi protejeaz nervii gi permite transmiterea impulsurilor. Pentru a v da doar un exemplu din mecanismele aflate in spatele fenomenului de oboseal, s privim la o micotoxin, denumit acetqldehid, care se formeaz la fermentalia zahrului ( la sfrgitul acestui paragraf veli avea un alt motiv serios pentru a renunla la zahr). Acetaldehida poate reduce rezistenla gi puterea, poate cauza oboseal excesiv, gndire confuz gi poate bloca ambilia. Una dintre cile prin care se produce aceasta este reducerea absorbliei proteinelor gi mineralelor, scznd capacitatea de a produce enzime gi hormoni esenliali. Un alt mod este acela c distruge enzimele esenliale, reducnd energia celular. in al treilea rnd, acetaldehida distruge direct neurotransmiftorii, care sunt compugii chimici responsabili pentru finalizarea tuturor impulsurilor neryoase. Un al patrulea mod este c se lipegte de perelii globulelor rogii, ca un lipici molecular, fcndu-le mai pulin flexibile gi de aceea mai pulin capabile s intre gi s ias prin capilarele sistemului circulator. Aceasta duce la infometare gi lips de oxigen in fesuturi. Mai departe, ficatul convertegte acetaldehida in alcool. Acest proces priveaz corpul de magneziu, sulf, hidrogen gi potasiu, reducnd astfel energia celular. i bineinleles c alcoolul in sine are efecte negative. De fapt, poate s produc aceleagi simptome ca gi befia, fcndu-v s fili dezorientali, amelili sau confuzi. Cercul vicios numrul 2: cu ct exist mai pulin oxigen in corp, cu att se produce mai mult alcool.

Dieta Young 37
POVESTEA LUr f ENNTFER
ii--:r:-"jj

ii

inca de cnd am inceput s joc volei in echipa gcolii, astmul era un necaz
constant. Senzalia de sufocare m speria intotdeauna, dar nu am lsat ca problemele mele de respiralie s stea in calea jocului pe care l-am indrgit att de mult de la bun ?nceput. Un an mai trziu ins, ?n timp ce jucam pentru o echip din afara gcolii, primvara,,energia mea a inceput efectiv s slbeasc. Am crezut c de vin era inhalantul, aga c mi-am fcut un control Ia medicul de familie. Mi-a mai dat un alt inhalant pe care s-l folosesc dimineala impreun cu cel pe care-l administram deja tnainte de meciuri. Ca s nu fiu dependent de inhalan[i, familia mea m-a ajutat s-mi schimb dieta, eliminnd complet zahrul gi produsele lactate. Acest lucru mi-a fost de oarecare ajutor la astm. Totugi, dac nu foloseam inhalantul inainte de meci, ag fi fcut o criz. Tot timpul aveam senzatia de oboseal. Primvara urmtoare dormeam paisprezece pn la cincisprezece ore pe zi. La 5coal nu puteam s merg dect la cte o or pe rnd. Simleam c-mi pierd legtura cu prietenii, deoarece tn week-end eram prea obosit sau deprimat ca s merg impreun cu ei. A trebuit s folosesc o parte din vacanfa de var ca s-mi recuperez orele la care nu putusem s merg ?n timpul anului. A mai trecut un an inainte s aud despre Miracolul pH, i de faptul c fermenlii din organismul meu erau cauza oboselii extreme, a somnolenfei gi a depresiei. Am postit trei zile cu suc de vegetale verzi proaspete, am inceput s iau suplimente gi am inceput s mnnc numai legume verzi. Mai trziu am adugat curcan, cereale, varz de Bruxelles gi legume galbene. Mi-am recgtigat puterea gi aveam mai mult energie dect inainte. Simleam c pot s fac din nou ceva in via!. Am slbit 2,5 kg?n prima sptmn. Am reugit s joc un sezon intreg volei i s m duc la un club de volei. Urmez din nou programul tntreg de ore la gcoal. M duc la gimnastic, muncesc cu program redus gi am energie gi vitalitate s merg din nou cu prietenii. i cel mai bun Iucru, astmul mi-a disprut! Dac n-ar fi fost acest program, cred c singurul mod in care as fi putut participa la volei ar fi fost s citesc despre el tn pagina de sport. Cnd citesc acum in ziar despre echipa gcolii mele, imi vd adesea numele la rubrica celor care au marcat cele mai multe goluril

li

ii
;l

:===:.--..J]

38

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Tulburri de dispozitie gi dezechilibru neurologic


Ca gi in experienla lui Jennifer, depresia gi alte tulburri de dispozilie

sunt un alt rezultat al corpurilor acide gi al inmullirii excesive a microorganismelor, atingnd propo(ii epidemice. Modul obignuit este interuenlia micotoxinei in producerea coenzimei A. Coenzimele se combin cu algi compugi pentru a produce enzime, care sunt necesare ln aproape orice proces al organismului, inclusiv ?n cele ale creierului gi sistemului nervos. Cnd nivelul coenzimei A scade, depresia, anxietatea, atacurile de panic, irascibilitatea, strile schimbtoare gi sindromul premenstrual apar adesea sau se inrutfesc. Alte simptome apar doar in urma intoxicrii: paranoia, a nu avea controlul asupra propriilor acfiuni, a gti ce trebuie fcut, dar a fi incapabil s faci acel lucru, incompeten! mental gi o serie de alte tulburri comportamentale, emo!ionale gi psihologice. O alt varietate o reprezint reacliile de tip ipohondric ale unui comportament nevrotic gi al instabilit!i emolionale. Oamenii pot s fie ingrijorali de comportamentul lor gi s se simt foarte ru din cauza asta, dar tot nu sunt capabili s se autocontroleze din cauza toxinelor acumulate in organismul lor. Dezvoltarea ?n exces a microorganismelor provoac o cregtere a acidit1ii, care conduce gi ea la alte probleme neurologice cum sunt durerile de cap, migrenele, incapacitatea de concentrare, deficienle de memorie, confuzie, ameleal, senza[ia de a fi ,,in ceaJ" gi chiar simptome de scleroz multipl, precum vorbirea neclar sau lipsa coordonrii
musculare.

Metabolismul zahrului
Nivelul sczut de zahr din snge (hipoglicemia) gi nivelul crescut de zahr in snge (diabetul) sunt foarte frecvente in prezent 5i distrug o mullime de vie1i. Amndou ii au originea - surpriz! - in dezvoltarea excesiv a microorganismelor gi in fermentarea zaharurilor din organism cauzat de fermenfi, fungi gi mucegaiuri. Micotoxinele gi exotoxinele penetreaz, suprasolicit gi otrvesc pancreasul, ficatul gi glandele suprarenale (printre altele) gi perturb metabolismul glucidelor. De exemplu, celulele pancreatice sunt direct intoxicate gi distruse de micotoxina numit aloxan. Pancreasul nu produce numai enzime pentru digestie, ci gi insulin, hormonul care controleazglucidele din snge gi le

Dieta Young 39 permite s ptrund in celule gi s produc energie. O carenf de hormoni care controleaz insulina reprezint o cale spre hipoglicemie. Fermenlii gi ciupercile se hrnesc de asemenea cu hormoni gi pot determina in felul acesta deficien!e. Ele se hrnesc gi direct cu glucidele din snge, distrugnd echilibrul din organism, scznd nivelurile de zahr gi suprasolicitnd ficatul, pancreasul gi suprarenalele. lntoxicarea ficatului afecteaz in mod direct producerea glucozei.

Alte simptome suprtoare


Sper c pn acum m-am fcut inleles c aciditatea gi dezvoltarea in exces a microorganismelor negative ?n organism reprezint cauzele de baz ale tuturor simptomelor, bolilor gi tulburrilor (care sunt de fapt in

sine numai simptome). Aici vreau doar s menlionez cteva dintre


simptomele obignuite care reprezint rezultatul direct al hiperaciditlii gi al dezvoltrii excesive a fermenlilor gi fungilor. Printre ele se numr infecliivaginale, dureri menstruale, impotenJ, sterilitate, prostatit, dureri rectale, infeclii ale tractului urinar gi urinare frecvent gi dureroas. Manifestrile respiratorii abund: in afar de alergii (vezi pag. 34), congestii, exces de mucus, secrelii nazale, tuse frecvent, dureri de gt, dureri de urechi gi chiar astmul sau brongitele sunt adesea rezultatul acliunii unor fungi. La fel este predispozilia de a se molipsi de orice boal care ,,umbl prin jur" - orice rceal gi grip. Pielea are gi ea o varietate de moduri de manfestare a inmulirii excesive a microorganismelor: ciuperca piciorului, iritalii in zona genital, eruplii, alunile, semne din nagtere, pete hepatice, inrpetigo, piele aspr pe dosul bragelor, ciuperci ale unghiilor (unghia este o piele modificat), acnee gi chiar tumori ale pielii.

suGARil r copilt suNT Exput iN MoD DEOSEBIT


Majoritatea infecliilor gi simptomelor din copilrie sunt cauzate de tnmullirea excesiv a microorganismelor; printre aceste probleme se numr spuzeal de la scutece, afte, infeclii la urechi, amigdalit, colici, constipalii gi diaree. Chiar gi pulin inlelesul sindrom al mo(ii instantanee este legat de aceasta. Pe msur ce copiii cresc, pot aprea boli ca deficitul de atenlie, hiperactivitate, agresivitate, compoftament iralional, lips a respectului de sine, deficienle de invlare gi capacitate redus de concentrare.

40

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

Hiperaciditatea sau dezvoltarea in exces a microorganismelor negative la mam il va afecta cu siguran! i pe nou-nscut, mama gi copilul avnd deseori probleme asemntoare.
CE GRAD DE ACIDITATE AVETI?

Puteli s v controlafi nivelul pH-ului acas, cu band de hrtie de pH, disponibil ?n multe farmacii, sau cu un electrometru de pH cu baterii, disponibil ?n cataloagele de sntate (vezi secliunea de Resurse din aceast carte). Benzile, care sunt relativ ieftine gi sunt usor de gsit, testeaz pH-ul din saliva sau urina voastr. Nivelul pH-ului salivei este mult mai variabil, de aceea este mult mai bine s v testaJi urina. i pH-ul urinei se modific, in funclie de ce mncali, de aceea momentul ideal pentru testare este diminea[a, dup repausul din timpul noplii, in care n-a]i mncat. Benzile igi schimb culoarea pentru a indica mediul acid sau bazic, gi sunt mai deschise sau mai inchise, in funclie de intensitatea citirii. Sunt lnsolite de un etalon al culorilor pentru a v ajuta s transpuneli culoarea ?ntr-un numr. in majoritatea cazurilor, este bine s aveli o band de culoare verde mediu - nu inchis, nici albstrui, care inseamn prea bazic, nici deschis sau glbui, insemnnd prea acid. Mai puteli folosi pH-metrele pentru testarea salivei sau urinei, gi se aplic aceleagi recomandri: este mai bine s v testali prima urin de diminea[. Aceste pH-metre sunt destul de precise gi v dau pH-ul sub forma unui numr - fr culori care s v deruteze. Dar ele pot fi greu de gsit gi sunt mai scumpe, in jur de cteva sute de dolari. Testali-v deci pentru a vedea la ce pH sunte[i acum, apoi testali-v regulat pentru a vedea progresul. Puteli observa singuri efectul hranei asupra pH-ului, testndu-v regulat cu un pH-metru. Degi rezultatele nu sunt categorice, cel pulin veli fi capabili s vedefi tendinlele. Testafi-v dup mesele bazice, cum sunt cele descrise mai departe in aceast carte gi comparali rezultatele pe care le aveli cu dieta voastr obignuit. Medicul v poate face o analiz de pH al sngelui. Dup cum am mai menlionat, pH-ul ideal al sngelui este 7,365. Cadrele medicale din America accept 7,4, dar valoarea asta este deja prea alcalin gi indic de fapt o acidifiere a lesuturilor. lndic faptul c organismul adun gi depoziteaz minerale alcaline pentru a neutraliza excesul de acidtate. Dac

Dieta Young 41
n-ar trebui s riposteze acidit1ii, organismul n-ar avea nevoie s devin att de alcalin.

v cotrrFRUNTAfr

cu

EXCESUL DE MtcRooRGANrsME?

Dac urina sau saliva (sau sngele) sunt acide, este sigr.rr c ave[i un exces de microorganisme. Majoritatea oamenilor sunt in aceast stare. Prin analiza sngelui proaspt se detecteaz mai direct excesul de microorganisme. intr-o evaluare standard de laborator, picturile de snge sunt uscate pe o lam pentru a fi examinate la un microscop obignuit cu cmp luminos, unde multe dintre aceste microorganisme negative nu pot fi vzute. Prin contrast, analiza sngelui proaspt se face pe sngele nealterat, tn cmp intunecat special, la microscoape cu contrast de faz. Microscopul de inalt rezolulie poate mri obiectele pn la douzeci gi opt de mii de ori, astfel inct se pot vedea in detaliu bacteriile, fermenlii, fungii gi mucegaiurile din snge. Se mai pot vedea gi globulele rogii gi albe din snge, microorganismele cristalizate, micotoxinele, colesterolul, metalele, cheagurile de snge, grsimile nedigerate gi multe alte lucruri toate tntr-o singur pictur de snge viu. in concluzie: in afar c v poate furniza o mullime de alte informalii, analiza sngelui proaspt v d o idee limpede despre ct de aglomerat este sngele vostru cu microorganisme nedorite. Analiza de snge proaspt necesit un echipament tehnic cu adevrat costisitor gi specialigti foarte bine calificai gi experimentali pentru a nterpreta ceea ce se vede. S-ar putea s nu fie ugor s gsifi un specialist in zona?n care v aflali, degi testul cgtig rapid in popularitate, pe msur ce este in[eleas importanla lui. Puteli telefona la lnner Light Biological Research Center pentru o trimitere (vezi Resurse). Dup ani de cercetare a tehnicilor germane in analiza sngelui uscat, am pus la punct un test numit Micotoxic/Oxidative Stres Test (Azl/OSTXtestul stresului oxidant/micotoxic), care implic o cantitate mic de snge lsat s se usuce gi s coaguleze pe o lam de microscop. (Contactafi lnner Light Biological Research Center pentru trimitere. Vezi Resurse.) Sub microscop, sngele oamenlor sntogi formeaz un model standard - o lestur dens de zone rogii legate ?ntre ele prin linii intunecate, neregulate. Sngele persoanelor aflate sub stres oxidant/micotoxic - insemnnd aciditate in exces gi aglomerare de microorganisme gi reziduuri duntoare - prezint o varietate de modele caracteristice care deviaz de la norm. O anor-

42

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

malitate comun (gi frapant din punct de vedere vizual) este prezenla zonelor ,,transparente" sau albe ce ?ntrerup modelul standard. Extinderea 9i forma zonelor transparente reflect simptomele ce pot s apar ca rezultat al acidit1ii in exces gi al inmullirii excesive. Modelul sngelui relev astfel nu nuntai inmullirea excesiv a microorganismelor gi excesul de aciditate, ci gi modurile particulare in care dezvoltarea lor excesiv afecteaz individul. Unele modele se potrivesc anumitor boli, cum ar fi diabetul, artrita, ateroscle roza gi cancerul. Totugi, de fapt, nu sunt necesare chiar toate detaliile legate de situalia voastr exact (dei vizualizarea propriei analize de snge proaspt poate fi mai motivant dect orice altceva!). Oricine !ine o diet american standard are, intr-un grad mai mare sau mai mic, un dezechilibru acid. Dac aveli unele simptome, puteli fi siguri c suferili de un dezechilibru. Pe de alt parte, dac urmri[i programul prezentat in aceast carte, dac face!i ceea ce este bine pentru organismul vostru, puteli s v bizui[i pe el c se va ocupa de detaliile autoreparrii. Rezultatele voastre, modul cum artafi gi v simli[i vor vorbi de la sine. Eliberat de supraincrctura acid, nu veli mai avea nici un simptom, ve[i fi plini de energie gi cu mintea limpede. De asemenea, ve[i atinge o greutate ideal, cea mai sntoas pentru organismul vostru.

cE PROVOACA DEZECHTLTBRU t O INMULIIRE EXCESVA A MICROORGANISMELOR?

intre hperaciditate gi dezvoltarea excesiv a microorganismelor exist o legtur care nu poate fi rupt. Microorganismele sunt o surs important de acid pentru organism. Acidifierea le creeaz un mediu
confortabil. Ne predispunem singuri la ambele situa[ii prin diverse stresuri. Principalul factor de stres este o diet inadecvat, degi toxicitatea cronic din surse externe 9i alte stresuri psihologice (inclusiv o digestie proast, despre care urmeaz mai multe in Capitolul 3) joac gi ele nigte roluri importante. Tulburrile emolionale, tiparele de gndire negativ gi alte stresuri psihologice contribuie gi ele. Acesta este ceea ce eu numesc ciclul dezechilibrului. i este un cerc vicios, tot rotindu-se pe msur ce s-a format - dac nu intervenili gi nu aclionali. Mai inti apare ceva care v perturb organismul in vreun anume fel, fie o diet inadecvat, un mediu poluat, o gndire negativ, suferin! spiritual sau emolii distructive. Orice ar fi, tulburarea fizic sau emolional

Dieta Young 43

inilial declangeaz acidifierea organismului vostru gi perturb chiar celulele voastre. Celulele aclioneaz pentru adaptarea la scderea pH-ului din mediul lor compromis. EIe se descompun gi evolueaz in bacterii, fermenlii, fungi gi mucegai. Acestea, la rndul lor dau, propriii lor produgi secundari acizi cu efect nociv - care polueaz suplimentar mediul. Acest lucru reprezint el lnsugi o perturbare pentru sistem gi, astfel, intreg ciclul se repet in continuare.

PROGRAMUL DE FAT SCHIMB TOATE ACESTEA Nu conteaz cum ali ajuns acolo sau ct de grav este, o diet sntoas bazat pe plante gi un stil de via! cu mai putn stres v vor menline echilibrul acidlbaz gi vor gzdui numai microorganismele utile. Singurul lucru impoftant pe care-l puteli face pentru voi gi sntatea voastr este s mncali tipul corect de hran. Acest program v va reda sntatea, armonia gi echilibrul corpului printr-o diet bazat pe vegetale alcalinizante, seminle gi nuci- sau alune de pdure germinate gi inmuiate, uleiuri esenliale gi fructe cu conlinut redus de zahr. Veli experimenta un nou nivel al strii de bine, energie gi claritate mental. Normalizarea pH-ului sngelui gi esuturilor va reduce cantitatea de microorganisme cauzatoare de simptome din corp, reducnd astfel simptomele. Cu acest program puteli avea corpul zvelt gi suplu pe care vi l-a!i dorit ?ntotdeauna. Pe msur ce v intoarceli la aspectele fundamentale, corpul va incepe in mod natural s-gi gseasc greutatea ideal. Miile de probe de snge din lumea intreag pe care le-am studiat relev schimbrile celulare fantastice care apar o dat cu schimbarea dietei. Pe msur ce o persoan mnnc mai mult hran alcalinizant, in special

legume gi verdeluri crude, observ imbuntfiri extreme ale integritlii globulelor roii, ale oxigenrii sngelu gi ale nivelurilor de microorganisme negative. Aceleagi metode pe care le-am aplicat pentru msurarea dezechilibrului acid gi a cregterilor in exces v vor confirma c suntefi pe

'

Pe parcursul c4ii, termenul nuci este folosit pentru a desemna, alturi de nucile propriu-zise, gi alune de pdure de diferite tipuri, migdale, fistic etc. (n. rr.).

44

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

drumul cel bun o dat ce incepeli s mncafi conform acestui plan. Bine' in{eles c nu vefi avea nevoie de teste pentru a verifica disparifia simptomelor voastre gi vitalitatea redobndit sau reinnoit v vor spune cu adevrat tot ce aveli nevoie s gtili.

Cnprrolul

D vine de la Digestie

O digestie bun este eseniial pentru o sntate bun. Corpul uman are nevoie de o digestie eficient gi o excrefie adecvat pentru a-gi men!ine nivelurile de stare de bine gi de energie. Nu exist o disfunclie fiziologic mai des intlnit la oameni dect indigestia, cu multele gi minunatele ei forme. Cndi[i-v: medicamentele antiacide (pentru a !ine sub control numai una dintre aceste forme de indigestie) sunt cele mai vndute medicamente fr relet in Statele Unite. Atunci cnd tolerm sau ignorm aceste stri, sau le mascm cu diverse substanfe farmaceutice, omitem semnalele urgente pe care ni le trimit corpurile noastre. Trebuie s ascultm. Disconfortul ar trebui s ne serveasc drept sistem de avertizare timpurie. lndigestia st la baza majorit[ii bolilor gi a simptomelor lor deoarece tulburrile digestive stimuleaz cregterea excesiv a microorganismelor gi a toxinelor rezultate. (Exist un alt ciclu vcios: inmufirea excesiv a fermenlilor, fungilor gi mucegaiurilor contribue de asemenea la indigestie.) O digestie proast incurajeaz un flux de snge acid. in plus, nu ne putem hrni corect dac nu ne digerm corect hrana; fr o hrnire corect, nu putem fi pe deplin gi permanent sntoi. in fine, indigestia frecvent sau cronic poate fi in sine mortal, impiedicnd treptat funclia intestinal, fapt care poate trece neobservat pn cnd apar bol grave ca maladia Crohn, sindromul colonului iritabil
gi chiar cancerul de colon.

1,2,3
Digestia are trei componente-cheie, gi toate trebuie s funclioneze bine pentru men[inerea unei bune snt[i. Dar problemele sunt comune fiecruia dintre cele trei stadii ale digestiei. Mai inti este indigestia, care incepe in gur gi continu in stomac Ai intestinul subire. in al doilea rnd,

46

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

exist o absorbfie redus in intestinul sublire. in al treilea rnd, exist un blocaj al intestinului gros, care se poate manifesta ca diaree, scaune rare, compactri ale fecalelor, balonare 5i gaze. lat un tur al tractului vostru digestiv pentru a v ajuta s inlelegeli cum toate aceste elemente se leag gi se intreptrund. Digestia incepe de fapt chiar din momentul in care v mestecali hrana. in afar de tiere gi zdrobire cu dinlii, saliva incepe s descompun mncarea. in momentul in care hrana ajunge in stomac, acidul din stomac (o substan! foarte eficient) continu s descompun hrana in p(ile ei componente. De aici, hrana digerat trece in intestnul sublire pentru un traseu lung gi gerpuit (oamenii au pn la 9 metri de intestin sublire), ?n cursul cruia substanlele nutritive sunt absorbite pentru a fi utilizate in corp. Urmtoarea gi ultima stalie este colonul, sau intestinul gros, unde se absorb apa gi unele minerale. Apoi, ceea ce corpul nu a absorbit este excretat ca reziduu. Este un sistem ordonat gi eficient atunci cnd funclioneaz corect. Este chiar destul de rezistent. Dar de obicei ne suprasolicitm sistemul digestiv cu hran de calitate slab, aproape lipsit de elemente nutritive ca s nu mai menlionm stresul in care trim majoritatea dintre noi -, pn

la punctul fn care, la marea majoritate a americanilor, digestia pur gi

simplu nu decurge asa cum ar trebui. i asta fr a mai pune la socoteal dezvoltarea in exces a microorganismelor sau mediul acid!
BACTERT

t,,PRtETENOASE"

Aceasta este anatomia de baz. Cellalt component esenlial al sistemului digestiv uman pe care trebuie s-l inlelegeli il reprezint bacteriile gi celelalte microorganisme aflate acolo in permanen!, in cantitJi mari. Pn cnd modurile noastre de via! gi obiceiurile se intrerup, aceste bacterii prietenoase, cunoscute sub denumirea de probiotice, exist in organism pentru a ne ajuta de fapt s rmnem sntogi. Ele sunt indispensabile - esenliale nu numai pentru sntate, ci gi pentru viata insgi. Bacteriile probiotice men[in integritatea perefilor intestinali gi a mediului intern. Ele prepar hrana pentru absorblie gi asimilarea de substanle nutritive. Ele ajut la asigurarea unui timp potrivit de tranzit al hranei digerate, pentru a permite maximum de absorblie al substanlelor nutritive, dar gi o eliminare rapid. Bacteriile probiotice secret o varietate de substanle benefice, cum sunt acidul lactic Ai acidofilin, antiseptici naturali care ajut de asemenea digestia. Ele produc ai vitamine bacteriile probiotice pot

Dieta Young 47

produce aproape toate vitaminele B, inclusiv niacin, botin, 86,812 gi acid folic, gi transform o form de vitamin B in alta. in unele cazuri, ele pot produce chiar gi vitamina K. V protejeaz impotriva microbilor: avnd culturile adecvate ?n intestnul subire, chiar gi contaminarea cu salmonella nu v-ar afecta gi ar imposibil s contracta[i o aga-zis ,,infeclie cu fermenfi". Bacteriile probiotice neutralizeaz toxinele, prevenind absorblia lor in organism. Ele mai au un alt rol-cheie: s controleze bacteriile inamice gi alte microorganisme duntoare, prevenind dezvoltarea lor in exces. intr-un sistem digestiv uman echilibrat, sntos, este de agteptat s existe o cantitate de 1,5 - 2 kS bacterii probiotice. Din pcate, eu estimez c majoritatea oamenilor au mai pulin de 25'lo din cantitatea normal. Mncnd produse animale gi hran procesat, ingernd substan[e chimice, cum sunt medicamentele cumprate cu gi fr relet -, supraalimentafia gi excesul de stres de toate tipurile perturb gi slbesc coloniile probiotice gi compromit digestia. Acest lucru, la rndul lui, permite dezvoltarea ?n exces a microorganismelor cauzatoare de simptome gi a tuturor problemelor care decurg din aceasta. Bacteriile probiotice gi condiliile care le favorizeaz descurajeaz microorganismele cauzatoare de simptome gi pot chiar s le determine s involueze in forme inofensive. Din nou, pH-ul este critic. in interiorul intestinului sublire, pH-ul trebuie s fe bazic (7,5-8,0), dar ?n stomac Ai colon, trebuie s fie usor acid. Un domeniu de aciditate intre limite foarte stricte tncurajeaz bacteriile probiotice gi previne dezvoltarea fermenfilor periculogi, a ciupercilor gi a altor microorganisme, inclusiv a parazililor. Fr pH-ul adecvat, bacteriile probiotice nu vor funcliona corect. De fapt, intr-un mediu dur, chiar gi bacteriile probiotice prietenoase igi pot permite un compoftament de supravieluire, producnd acelagi tip de dezastru in organism ca gi cohortele de microorganisme neprietenoase. (Este interesant de observat c pn i bacteriile probiotice, degi sunt de ajutor in tractul digestiv, sunt distructive in snge gi alte lesuturi.) in plus, un mediu usor acid este necesar pentru iniiierea peristaltismului, contracliile musculare ritmice ale perelilor intestinali care asigur deplasarea materiilor. Aciditatea din stomac ai colon variaz in functie de hrana pe care o mncm; alimentele cu un mare conlnut de ap i conlnut redus de zaharuri, cum sunt cele recomandate in acest program, provoac mai pulin aciditate. Pe msur ce hrana avanseaz spre intestinul sublire, dac este necesar, pancreasul adaug in amestec substanle alcaline (8,0 pn la 8,3) pentru a cregte pH-ul. Corpul are deci modurile sale de a

48

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

modifica mediul acid sau bazic Ia nivelurile necesare. Dar, prin dietele
noastre obignuite foarte acide, noi suprasolicitm aceste sisteme. A incepe prin a te hrni corect va degreva organismul de stres gi va lsa procesul s aib loc in mod natural gi ugor. Un nou-nscut are deja diferite feluri de microorganisme intestinale. Nimeni nu gtie cnd ,,invadeaz" ele, degi exist o probabilitate ca aceasta s se produc prin canalul nagterii. Totugi, copiii nscu! prin cezarian au gi ei microorganisme. Eu cred c ele nu invadeaz deloc, ci c sunt, mai degrab, celule specializate ale corpului nostru care evolueaz de fapt din

microorganisme existente deja in noi. Aga cum microorganismele primejdioase nu trebuie s ne,,infecfeze" pentru a ne provoca simptome, la fel n-o fac nici cele utile.

INTESTINUL SUBTIRE Cei 9 metri de intestin sublire merit ceva mai mult atenlie dect
le-am acordat-o ?n aceast rapid trecere in revist. Trebuie s mai gti[i c pere[ii si interiori sunt acoperili cu mici proeminenle numite viloziti, care servesc la mrirea suprafelei disponibile, adic mai mult spaliu cu care hrana s vin in contact in drurnul su gi o mai mare capacitate de absorbXie a materiei utile din acea hran. Prin urmare, aveli o suprafal de aproape 800 m'in intestinul sublire - cam ct un teren de tenis! i aveli nevoie de ea. Viala voastr depinde literalmente de capacitatea corpului vostru de a absorbi substanle nutritive din hran. Organismul nu glumegte atunci cnd trebuie s asigure aceast treab. De aceea este o batjocur s intervenim in modul in care majoritatea dintre noi o facem (fr s gtim), crend condiliile care permit dezvoltarea exploziv a fermenlilor gi fungilor gi a efectelor toxice ce apar ca rezultat.

Acestea

gi alte microorganisme interfereaz cu substanlele nutritive

absorbite. Ele pot acoperi por[uni largi din membrana ce cptugegte interi-

orul intestinului sublire, lund locul bacteriilor probiotice 9i impiedicndu-v corpul s-gi ia substanla bun din ceea ce mncali. Aceasta v poate lipsi de vitamine, minerale i in special de proteine, in funclie de ceea ce mncali. Estimez c mai mult de jumtate dintre adul!i din Statele Unite diger gi absorb mai pulin de jumtate din ceea ce mnnc. Dzvoltarea in exces a microorganismelor, care se hrnesc din elementele nutritive pe care ar trebui s le primim noi (i care produc reziduuri otrvitoare), inrut[egte mai mult lucrurile. Fr o nutrilie adecvat, corpul

Dieta Young 49

nu poate s vindece sau s-gi regenereze lesuturile aga cum trebuie. Dac nu puteli digera gi asimila hrana, lesuturi[e vor suferi de foame. Aceasta nu numai c va decima nivelul de energie, ci v va face s v simlili ru,
accelernd de asemenea procesul de imbtrnire. Dar aceasta este numa o parte a problemei. Jinefi cont de asemenea c atunci cnd vilozitlile prind hrana ce trece, ele o transform in globule rogii. Aceste globule rogii ale sngelui care circul prin corp se transform ele insele ?n celule ale corpului de diferite tipuri, inclusiv din inim, ficat gi creier. Cred c nu veli fi surpringi s aflali c pH-ul intestinului sublire trebuie s fie alcalin pentru ca hrana s se transforme in globule rogii. Deci calitatea hranei pe care o mncm va determina calitatea globulelor rogii ale sngelui care determin calitatea oaselor, mugchilor a organelor gi aga mai departe. Sunteli, absolut la propriu, ceea ce mncafi. Dac peretele intestinului este invadat de microorganisme gi acoperit cu mucus lipicios (vezi pag. 51), aceste celule cruciale nu se pot forma asa cum trebuie. Cele care se formeaz sunt subnutrite. Corpul va trebui atunci s recurg la fabricarea globulelor rogii din propriile lui lesuturi, lund, ?ntre altele, din oase gi mugchi. De ce se transform celulele corpului ?napoi in globule rogii? Numrul de globule rogii din snge trebuie s fie peste un anumit nivel pentru ca organismul s funcJioneze gi pentru ca noi s trim. De obicei avem in jurde 5 milioane per milimetru cub, gi numrul lorscade rareori sub 3 milioane. Sub 3 mlioane, rezerua de oxigen (pe care il distribuie globulele roii) nu ar fi indeajuns pentru a ajuta organele, gi probabil c ele se vor opri din funclionare. Dect s lase s se intmple asta, mai degrab celulele corpului se transform in globule rogii.
FACETT

CUNOT!NT CU pROpRTUL COLON Colonul, sau intestinul gros, este canalul colector al corpului.

El

elimin reziduurile neutilizabile aclionnd ca un burete, pompnd ap gi minerale ?n circuitul sanguin. in plus fa! de bacteriile probiotice cum sunt cele discutate mai sus, intestinul mai gzduiegte niSte fermenli gi ciuperci utile, care ajut la inmuierea scaunului, contribuind eficient la eliminarea reziduurilor. Pe msur ce hrana digerat ajunge ?n colon, majoritatea materialului fluid a fost extras. Aga ar trebui s fie, dar se pune o problem poten!ial: dac faza final a digestiei nu decurge chiar cum trebuie, colonul s-ar putea acoperi cu o crust de reziduuri vechi (toxice).

50

Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford Young

Colonul este foarte sensibil. Orice leziune, operalie, sau alt

stres,

inclusiv suprrile emo[ionale gi gndirea negativ, pot schimba bacteriile sale rezidente prietenoase, ca gi capacitatea sa general de a funcliona bine gi eficient. Digestia incomplet pregtegte terenul pentru dezechilibrul intestinal in tractul digestiv, iar colonul poate s devin chiar o hazna. O digestie dificil in intestine impiedic adesea o descompunere corespunztoare a proteinelor. Proteinele digerate parfial, nefolositoare pentru corp, mai pot inc s fie absorbite in snge; in aceast form, ele nu servesc altui scop dect de a hrni microorganismele, crescnd cantitatea de reziduuri pe care o produc acestea. Fragmentele de proteine stimuleaz de asemenea o reaclie a sistemului imunitar.
POVESTEA LUr fOY

.j Nimeni n-are timp s fie bolnav, mai ales cnd ceilalgi depind de tine. Sunt un ri printe singur, ingrijind gi de un tat invalid, gi am nevoie de toat fo4a mea pentru a-mi gospodri viata de acas. Dar am fost bolnav mai mult de dou decenii. Am ajuns in punctul unde mi-a fost mai ugor s stau acas gi practic s m indeprtez singur de rasa uman. Eram intr-o zi la bibliotec, incercnd s-mi revin dup unul dintre atacurile mele ingrozitor de dureroase, cnd am dat peste o carte cu un capitol despre sindromul colonulu irtabl - o boal care imi fusese diagnosticat, alturi de

nenumrate altele, de-a lungul anilor. Menliunea despre aloe vera gi acidophilus m-a fcut s merg imediat la un magazin de hran naturist din apropiere, unde am inceput s pun tntrebri.

Vnztoarea a fost foarte indatoritoare. M-a intrebat de ce caut aceste produse gi i-am spus despre colonul meu iritabil gi disfunc[iile la glandele tiroid gi suprarenale, despre hernia, endometrioza, infecliile la rinichi gi numeroase alte infeclii de care sufeream. Antibioticele erau un mod de viaf pentru mine. Doctorii mi-au spus in final s m obignuiesc s triesc cu ele, dar vnztoarea m-a asigurat c gtia oameni cu istorii asemntoare cu a mea, care s-au vindecat de bolile lor. Mi-a fcut cunogtin! cu o femeie a crei poveste era asemntoare cu a mea. Ne-am imprietenit imedat, gi ea mi-a povestit cum i-a schimbat viala programul Young. Am gtiut fr urm de indoial ce trebuie s fac. Mi-am schimbat imediat dieta gi am inceput un regim antifungic Ai ?nlocuirea florei intestinale cu una sntoas. Tn dou luni nu mai eram prizoniera durerilor. M simt mult mai bine, in drumul meu spre sut la sut. O greutate imens mi s-a luat de pe umeri. Viala mea s-a schimbat in bine.

Dieta Young 51

MAI MULTE DESPRE MUCUS DECAT ATI TIUT VREODAT C vOtATr S 5il11
Degi tindem s-l asociem cu rcelile gi alte boli mai rele, mucusul e de fapt o secrefie normal. Este o substan! limpede, alunecoas, pe care corpul o produce pentru a proteja suprafefele membranelor. Unul dintre modurile in care face acest lucru este acoperirea a tot ce ingerafi, chiar gi a apei. De asemenea, ?nghite orice toxin pe care se intmpl s-o introduce[i ?n corp, gi fcnd aceasta, devine groas, lipicioas gi tulbure (ca atunci cnd suferim de rceal) pentru a ,,bloca" toxinele gi a le scoate afar din corp. Multe dintre mncrurile americane mncate cel mai des provoac acest mucus ingrogat. Ele conlin gi toxine sau se descompun intr-un mod toxic in tractul digestiv (sau ambele). Cei mai ri agresori sunt produsele lactate, urmate de proteinele animale, fina alb, alimentele procesate, ciocolata, cafeaua gi buturile alcoolice. (Vegetalele nu provoac formarea de mucus aderent, ceea ce reprezint tnc un motiv pentru ca ele s ocupe un loc impoftant in dieta voastr.) in timp, aceste alimente pot acoperi intestinele cu mucus gros 5i substanle fecale gi alte resturi pe care le fixeaz. Aceast mzg este ea insgi destul de nociv, fr a lua ?n considerare c ea creeaz un mediu care incurajeaz dezvoltarea microorgan ismel or negative. Stresul emolional, poluarea mediului, lipsa de migcare, enzimele digestive insuficiente gi absenfa bacteriilor probiotice din intestinul subire gi din cel gros pot contribui la formarea acestui mucus pe perefii colonului. Pe msur ce se formeaz, timpul de tranzit pentru substanlele ce trec prin intestinul gros se mregte. Cantitatea redus de fibr din diet incetinegte gi mai mult tranzitul. Pe msur ce masa aderent ?ncepe s se lipeasc de peretele colonului, se formeaz un buzunar ?ntre mas gi perete, care este locul ideal pentru microorganisme. Treptat, substanlele ader singure la mzg, pn cnd multe dintre ele se opresc cu totul din migcare. Colonul absoarbe fluidele care au mai rmas, formaliunea lncepe s se ?ntreasc, iar casa organismelor neprietenoase devine o fortrea!. Arsurile la stomac, gazele, balonarea, ulcerele, grelurile gi gastritele (iritarea perelilor intestinelor din cauza gazului sau acidului) sunt toate rezultatul tractului intestinal suprapopulat cu microorganisme. La fel este constipalia, care pe lng c este un simptom neplcut, provoac multe probleme gi mai multe sirnptome. Constipalia se prezint adesea sau este

52

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

insolit de o limb incrcat, diaree, crampe, gaze, miros neplcut al gurii,

dureri intestinale gi diferite forme de inflamalie, precum colita gi diverticulta. (Toli am auzit remarca despre o persoan egocentric inclinat s cread c,,scaunul" lui nu miroase. Adevrul este c nici nu
trebuie s mroas! Dac da, atunci Natura v bate la ug ca averlisment.) Mai ru, microorganismele pot chiar strpunge peretele colonului, trecnd in circuitul sanguin. Asta inseamn nu numai c microorganismele insele au acces la intregul corp, ci gi c aduc toxinele gi substantele intestinale in snge. De aici, ele pot cltori rapid gi se pot stabili oriunde in corp, invadnd destul de ugor celule, lesuturi 9i organe. Toate acestea streseaz grav sistemul imunitar gi ficatul, care se strduiegte cu disperare s elimine ceea ce nu igi are locul acolo. Necontrolate, microorganismele ptrund mai adnc in lesuturi gi organe, in sistemul nervos central, in structura scheletului, ?n sistemul limfatic ai ?n mduva osoas. Nu este doar o problem de conducte curate. Asemenea fenomene pot afecta toate celelalte organe ale corpului deoarece interfer cu ceea ce ar trebui s fie reflexe automate g trimit mesaje nepotrivite. Un reflex este un traseu nervos in care impulsul merge de la punctul de stimulare pn la punctul de rspuns, fr s treac prin creier - ca atunci cnd doctorul v lovegte genunchiul cu ciocnelul de cauciuc gi gamba se migc. Reflexele pot de asemenea s rspund in alte locuri dect cele care au fost stimulate. Corpul vostru este un ghem de reflexe. Unele reflexe-cheie se afl in intestinul gros, conectate prin trasee nervoase spre fiecare sistem important de organe din corp. Substanlele incastrate sunt ca un intreg escadron de ciocnele de cauciuc lovind gi trimi!nd impulsuri perturbatoare in alte p(i ale corpului. (Aceasta este, de exemplu, o cauz important a durerilor de cap.) Chiar numai atta poate perturba gi slbi oricare sistem din
organ ism.

Organismul produce mucus ca o form de aprare natural impotriva acizilor, ca un mod de a-i lega gi de a-i elimina din corp. Mucusul nu este, ?n sine, un lucru ru. De fapt, ne salveaz vielile! De exemplu, cnd mncafi produse lactate, zaharul specific numit lactoz este fermentat, transformndu-se in acid |actic, care este apoi legat cu mucus. Numai atunci cnd dieta continu s fie excesiv de acid se produce prea mult mucus, iar amestecul mucus/acid devine lipicios gi congestiv, producnd digestie proast, mini reci, picioare reci, ameleal, congestii nazale, congestie pulmonar (ca in astm) gi nevoia continu de curlare a gtului.

Dieta Young 53
RESTAB r Lr REA SANATATT
r

Ca punct de plecare, trebuie s completm bacteriile probiotice care populeaz tractul nostru digestiv. Cu o diet adecvat, se va reface o populalie normal. Putefi contribui la promovarea procesului cu suplimente probiotice. Acestor suplimente li s-a fcut atta reclam in unele locuri inct puteli crede c sunt un fel de remediu atotvindector. Dar nu funclioneaz doar prin ele ?nsele. Nu puteli arunca in intestin anumite culturi fr a realiza modificrile nutrilionale adecvate pentru a menline echilibrul de pH potrivit, altfel efectul va fi foarte redus. Sau s-ar putea intoarce impotriva dumneavoastr. Trebuie s pregtili mediul ct mai bine cu putin! (aga cum se arat mai incolo in aceast carte) inainte de a folosi suplimente probiotice. Cnd alegeli un supliment, gndi!i-v c exist in general diferite bacterii predominante ?n intestinul sublire gi colon, cci fiecare organ are un scop diferit gi un mediu diferit (acid sau bazic) - de exemplu, bacteria util bacilul lactic, care are nevoie de un mediu alcalin, in intestinul sublire, iar bacteria bifidus, in colon, se dezvolt intr-un mediu usor acid. Nici una nu va avea neaprat efect imediat ce ajunge in intestin - gi in nici un caz, dac pur gi simplu ?nghi!i!i suplimentele fr a face nici o alt schimbare. Chiar dac nu aclioneaz, ele pot totugi imbuntli mediul in drumul lor, ajutnd la proliferarea bacteriilor bune care exist deja acolo. Ele trebuie s fie capabile s supravieluiasc procesului de digestie, gi cele mai bune produse sunt proiectate pentru a le ajuta s fac asta. Bfidobacteriile vor avea o cltorie deosebit de lung dac le veli lua pe cale oral, deoarece trebuie s parcurg tot drumul prin intestinul subire pn la colon. Ele nu vor supravielu alcalinitfii intestinului subtrire, gi ar trebui administrate recta[, prin clism. in plus, bacilul lactic trebuie luat separat de bifidobacterii, deoarece se pot anula unul pe cellalt dac sunt luate impreun (in afar de cazul cnd bifidobacteria este administrat rectal). O alt opliune o reprezint prebioticele - o hran special pe care o consum doar bacteriile probiotice - care stimuleaz dezvoltarea bacteriilor,,prietenoase" care sunt deja in organismul vostru. O familie de hrnegte in special carbohidrali numit fructooligozaharide bifidobacteriile, ca gi lactobacillus. Pot fi luate ca supliment, ca atare sau ?ntr-o combinalie. Le puteli lua de asemenea direct din surs, din sparanghel, anghinare, sfecl, ceap, usturoi sau cicoare.

FOZ

54

Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


Pe de alt parte, fiecare caz ?n parte este ?ntructva

diferit. Fifi prudenli, pentru binele vostru. Dac ave[i vreo ?ndoial c nu faceli ceea ce trebuie sau c nu funclioneaz asa cum ar trebui, consultali un specialist in nutrifie. in afar de imbuntlirea general a sntlii gi a faptului c v ajut s slbi1i, ca urmare a acestui program v veli curfa intestinele gi v veli
restabili bacteriile probiotice, v veli echilibra pH-ul gi controla dezvoltarea microorganismelor. Putefi vedea de pe acum c toate acestea se leag. Pe msur ce pH-ul sngelui gi al lesutului se normalizeaz, iar intestinele sunt curlate, asimilarea de substanle nutritive gi eliminarea reziduurilor se normalizeaz gi ele gi veli fi pe calea insntoSirii complete.

.i :r

POVESTEA ovEsrEA LUt LUI KATE


5l:;:+:.]'.._.ffi

KATE

ll

Am avut cliva ani o serie de indispozilii misterioase pn cnd, in sfrgit, un doctor m-a diagnosticat ca fiind infestat cu amoebe gi parazili. Pe acegtia ii luasem din America de Sud. Sistemul meu digestiv era att de afectat, inct a rmas dereglat chiar gi dup ce am urmat un tratament. Nimic din ce-am incercat, mijloace clasice sau alternative, nu prea s-mi redea sntatea. Dar cu aceste modificri simple de diet gi cu adaosul de pulberi concentrate de vegetale (incluznd iarb de gru, iarb de orz gi iarb de kamut) sunt acum in stare s-mi diger hrana gi am observat imbuntliri extraordinare ale snttii in general gi ale energiei. Nu mai am dureri abdominale, gaze, indigestii sau greluri. Am cincizeci gi apte de ani gi m simt ca de douzeci gi gapte. Jineam o diet fr grsimi, fr zahr gi degi voiam s slbesc, nu puteam s reduc cantitatea de mncare. Orice fceam, m dobora oboseala. Eliminnd doar alimentele recomandate aici (pentru mine asta insemnnd mai ales s renun[ la carne, cu exceplia unor cantitli reduse de pegte, la produsele cu drojdie, la produsele lactate, cele cu fin alb rafinat gi la majoritatea fructelor) - gi mncnd totu5i aproximativ acelagi numr de calorii gi, cu siguran!, nefiind niciodat flmnd -, ?ffi slbit 16 kg care nu voiau s se duc inainte, prin diet tradiional gi gimnastic. Sotul meu este medic gi cnd a vzut rezultatele mele a inceput gi el acest program gi gi-a schimbat gi el dieta.

Cnpro-ul 4

A mnca asa cum trebuie

imi dau seama c toate informaliile despre microorganisme, micotoxine gi mucus pot f coplegitoare, ca s nu mai vorbim c sunt neapetisante! Vreau doar s prindeli pulin din gtiinla aflat la baza recomandrilor noastre, ca s ?nlelegefi cu adevrat cum puteli s facefi ce este cel mai bine pentru corpul vostru. Ag mai vrea s tnlelegeli importanla acestui lucru. Dar nu v ingrijorali - solufiile sunt mult mai simple dect problemele. i v sunt foafte la indemn. Partea a doua a acestei c(i prezint in detaliu cum anume s puneli acest plan in practic in viala de zi cu zi. Reletele din Partea a lll-a v vor da un bun impuls pe acest drum nou. Chiar aici gi acum, v voi prezenta liniile fundamentale ale dietei: alimentele pe care trebuie s le includeli gi cele pe care trebuie s Ie evita[i. ldeea care st la baza ?ntregului sistem este s v menfineli corpul bazic, avnd d rept con seci n! im bl n zirea m i croorgan i smel o r, el i m i narea micotoxinelor gi asigurarea unei sntli strlucite. Pentru aceasta, va trebui s v axali pe alimente care v alcalinizeazcorpul gi s le evitafi pe
cele care-l acdific. Toate alimentele digerate in organism se metabolizeaz, adic sunt arse, pn la un reziduu, ca o cenug. Aceast cenug poate fi neutr, acid sau alcalin, depinznd in principal de conlinutul mineral al alimentului original. De exemplu, potasiul, calciul, magneziul, sodiul, zincul, argintul, cuprul gi fierul dau o cenug alcalin; sulful, fosforul, clorul gi iodul las o cenug acid. Majoritatea elementelor sunt alcaline. Din fericire pentru noi, fiecare aliment este ugor de clasificat dup ce fel de cenug las. in general, alimentele de origine animal carnea, oule, lactatele -, limentele procesate gi rafinate, produsele cu drojdie, alimentele fermentate, cerealele, indulcitorii aftificiali, fructele gi zaharurile sunt acidifiante, ca gi alcoolul, cafeaua, ciocolata, ceaiul negru gi

56

Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young

buturile carbogazoase. Pe de alt parte, vegetalele sunt alcalinizante. Acestea includ gi cteva care sunt de fapt fructe: avocado, rogia, ardeiul, in timp ce ciupercile sunt o exceplie. Cteva fructe citrice nedulci sunt de asemenea bazice in organism, la fel cum sunt seminlele, nucile gi cerealele germinate. Cerealele sunt acidifiante, degi cteva (meiul, hrigca, alacul) sunt numai foarte usor acide. Alimentele in stare crud sunt mai alcalinizante, in timp ce mncarea gtit este mai acidifiant. Pentru men[inerea unui pH echilibrat in snge gi lesuturi, dieta trebuie s cuprind cel pulin 7o-}OYo alimente bazice, nu mai mult de 2A30'lo almente acidifiante (gi cel pulin jumtate din cele 70-80% trebuie s fie in stare crud). Acestea sunt msurtori vizuale, nu cantitative sau in calorii. Cu ct dieta este mai alcalin, cu att mai rapide vor fi imbuntlirile. Spre deosebire de cunoscuta piramid a alimentelor, care are un efect general acid, acest program v va aduce inapoi la un pH
bazic. Fazele iniliale ale programului (descrise in Paftea a ll-a) sunt cele mai restrictive. lndicaliile de aici sunt esen[iale pentru intrelinere, o dat ce v-ali adus organismul pe calea cea bun. Aceste principii generale le-am impr[it in dou secliuni: ce trebuie s mncali gi ce trebuie s evitali, cu toate cauzele gi efectele. Mai inti, vom privi la ceea ce trebuie s includefi in dieta voastr: alimente bune gi alcalinizante, cum sunt legumele, proteinele de origine non-animal, alimente crude gi ap pur. Apoi vom discuta despre alimentele acide pe care trebuie s Ie evitali, cum sunt carnea, zahrul gi fermen[ii. CE TREBUIE S NruCNI

Legume
Legumele trebuie s reprezinte centrul dietei voastre, grosul oricrei mese pe care o luali, materia care s acopere cea mai mare parte din farfuria voastr. Oricum veli vrea s le privili, aceste legume trebuie s fie noii vogtri prieteni gi cei mai buni. Sunt alimentele cu cel mai sczut conlinut de calorii, cu cel mai sczut conlinut de zahr g cele mai hrnitoare alimente de pe planet. in afar de asta, ele furn izeaz (aga cum se va detalia mai jos) vitaminele gi mineralele, fibra, clorofila, enzimele, substanlele vegetale nutritive gi srurile alcaline care regleaz microorganismele gi micotoxinele lor. Cine ar putea cere mai mult?

Dieta Young 57

Alegeli o varietate ct ma mare de legume, majoritatea verzi. lat de ce: legumele sunt o surs excelent de sruri alcaline care protejeaz impotriva dezvoltrii in exces a microorganismelor gi a micotoxinelor asociate gi ajut la neutralizarea acizilor din snge gi lesuturi. in esenf, cu ct mai multe, cu att mai bine. Prospefimea este esenfial gi preferabil s fie cultivate organic. Culoarea verde a legumelor este dat de clorofil. Eu o numesc sngele plantelor, deoarece structura sa molecular gi componentele chimice sunt similare cu cele ale sngelui uman. Hemoglobina din snge este format din carbon, hidrogen, oxigen gi azot, grupate in jurul unui atom de fier. Clorofila este acelagi lucru, cu excepfia faptului c atomul central este magneziu in loc de fier. Clorofila ajut celulele sngelui s livreze oxigen in corp. Reduce de asemenea fixarea substanlelor cancerigene de ADN-ul din ficat gi alte organe. Dac acestea nu sunt destule beneficii pentru voi, !ineli minte c ea distruge depunerile de calciu - calculii pe care corpul ii creeaz pentru a neutraliza gi elimina excesul de acid. Legumele gi ?n special legumele verzi au o densitate incredibil de substanle nutritive gi furnizeaz aproape toate vitaminele, mineralele gi oligoelementele de care ali avea nevoie. Legumele sunt pline de fibre care sunt esenliale pentru dieta voastr. in afar de beneficiile cunoscute ale fibrei ?n reducerea riscului de cancer gi a altor probleme grave, studiile au artat c fibra scade sensibil micotoxicitatea. Fibra aclioneazca un burete, absorbind acizii din corp. Aclioneaz $ ca o mtur, cur!nd intestinele.
ril::

ii i'li

;!i

--::-:=i.:is

i-::

POVESTEA

lULlEl

;l

Doctor dup doctor mi-au spus c nu voi reugi niciodat s rmn insrcinat fr intervenlie medical, din cauza unei deficienfe imunologice. Dup zece ani de tratamente de fertilizare, corpul meu era plin de medicamente pentru ii fertilitate gi infepturi de injeclii. Odat tratamentele intrerupte, eram u cnpentru cancer. A existat o solulie gi pentru aceast pro- ii didat cu sanse mari ,*.,t.-.y.t-*.ii blem: anticonceplionalele gi cercul vicios al oscilaliilor hormonale. i cel mai ii ru dintre toate: tot nu aveam un copil. Apoi am auzit despre programul Miracolul pH. Am simlit c am fost binecuvntat cu a doua gans gi am inceput ,,s fac curlenie in cas" - in propriul meu corp - utiliznd alimentatia sntoas pentru a gterge toate gregelile pe
ii
,] ,;

5B

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

care le fcusem de la douzeci la treizeci i ceva de ani. inlelegerea modului cum funclioneaz cu adevrat corpul meu mi-a dat puterea s controlez felul in care m simleam, ceea ce mi-a adus pace interioar gi incredere. Mai mult dect efectul fizic, am simlit ?n mine o schimbare spiritual. Prea c eul meu cndva depresiv, obosit gi preocupat a devenit o entitate plin de speranle, energic gi linigtt. Lupta intern a fost inlocut de sentimentul unui scop clar. La cteva Iuni dup ce am inceput acest program, m-am simfit ugor bolnav gi am descoperit, spre completa mea surpriz gi bucurie, c eram insrcinat! A fost un soc enorm pentru mine, avnd ?n vedere toate dificult1ile pe care le avusesem in trecut, s fiu insrcinat fr ca mcar s incerc. Copilul nostru minune, zburdalnicul nostru bebelug,,Verde" s-a nscut anul trecut. Este o feti! , fericit, sntoas, degteapt gi frumoasl Dup gase luni de alptare la sn, a i inceput cu hrana solid, pe care i-o prepar eu insmi, utiliznd lapte de mig, dale, cereale organice gi legume (broccoli, varz, morcovi, lelin, fasole verde, i spanac, ptrunjel, coriandru, mrar), avocado, cartofi noi gi cartofi dulci. ii i place s ron!ie castrave[i gi ardei. ii plac salatele pasate, cu zeam de lmie gi 'i ulei de msline. tiu c acest final fericit nu ar fi fost niciodat posibil fr noul
,i -^--^-

*:"::.:::Tgi:::111
Legumele sunt surse bogate de enzime, care sunt necesare pentru orice reaclie chimic din corpul uman. Sunt mii de enzime gi avem nevoie de toate pentru rezervele noastre de energie. Practic, cu ct ne consumm mai repede rezervele, cu att mai repede murim. Pe lng multe alte funqii pe care le indeplinesc, enzimele ajut la digestie. Diferite enzime sunt cerute in funQie de alimentele ingerate, de tipul de aliment gi de modul in care acesta a fost procesat. Orice pot enzimele ingerate s infptuiasc in legtur cu digestia inseamn mai pulin activitate pentru enzimele digestive din corp. Conservarea acestui lntreg potenJial poate determina cregterea energiei globale a organismului. in schimb, corpul poate produce mai multe enzime metabolice pentru a fi utilizate de organe qi lesuturi pentru continuarea funcliilor lor metabolice gi pentru a asigura reparaliile asociate deteriorrilor cauzate de micotoxine. inclzirea (peste 4B"C) distruge enzimele, de aceea trebuie s luali ct mai multe enzime din alimentele negtite - sau mcar ct mai pulin gtite posibil. Hrana gtit oblig organismul s produc toate enzimele necesare, crend un stres inutil gi consumnd resursele necesare pentru alte sarcini.

.----r -r,

- rv

Dieta Young 59
RUMEGAIT r ASTA RONTrrr-O CNOrrOn

in afar de a nu le distruge, cel mai bun lucru pe care puteli s-t faceli pentru a ajuta enzimele s-gi fac treaba este s mestecali foarte bine alimentele. Ideea este s beli solidele gi s mestecafi lichidele. Asta inseamn s mestecati alimentele solide att de mult ?nct s le dali o consisten lichid in gur gi s nu inghilili lichidele fr a le amesteca impreun cu secreliile din gur. Degi procesul din urm poate nu este prezentat Tn crfile de maniere elegante, el d procesului digestiv ajutorul necesar pentru a putea extrage din hran tot ce este
mai bun. Trebuie s v asigurali c mugcali imbucturi mici. Atunci cnd hrana solid este mestecat asa cum trebuie, ea igi mregte considerabil volumul. De aceea imbucturile iniiale mari pot provoca inghiirea prematur. i in sfrgit, opriti-v din mncat inainte s sim[i!i c suntefi cu stomacul plin; dafi o gans stomacului vostru s-gi dea seama c a mncat destul.

Substanlele nutritive din plante (fitonutrienti), sau substan!ele fitochimice, dup cum mai sunt cunoscute, sunt foarte active din punct de vedere biologic gi extrem de benefice. Exist intr-un numr gi o varietate impresionant. Unele substanle fitochimice dau culoarea plantelor, galben, oranj gi rogu la dovleacul de var, morcovi gi ardei (iar clorofila d
culoarea verde, bineinleles). Acegti fitonutrienfi ajut la prevenirea cancerului, scderea colesterolului, vindecarea artritei gi osteoporozeit opregte transformarea hormonilor in acizi gi altele. Unii argumenteaz c aceasta se face prin contracararea radicalilor liberi, dar adevrul e c, degi efectele au fost observate, modul ?n care o fac este rar inleles. Eu cred mai degrab c secretul lor const in capacitatea de a elimina microorganismele periculoase gi toxinele lor. Elementele vegetale nutritive leag in general acizii (fie neutralizndu-i, fie eliminndu-i).

tuATr-vA LEGUMELE PROASPETE DE AtCt!


lat o list, parlial, a unor legume excelente, de culoare galben gi verde inchis. Mncafi-le in cantitate ct mai mare:
Sparanghel Sfecl

60

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

Broccoli Varz de Bruxelles B rusture (Arcfi u m I appa) Varz Morcov Conopid Jelin
Castravete

Vinete Usturoi Dovlecet verde gi dovleac galben de var Fasole verde Verdeluri de toate tipurile (inclusiv spanac, frunze de mugta r, varz crea! din varietatea Brassica oleracea, salat, nsturel gi tulpini de sfecl)
Bame Ceap Ptrunjel Pstrnac Mazre (proaspt)

Ridichi Ardei gras rosu gi galben gi verde

Culie
Barba-caprei Hasme (All ium ascalonicum) Plante marine: nori, wakame gi hiik Cermeni de cereale, de boabe sau seminle Napi Castane de balt (Trapa nafans)
(Atta timp ct prezentali simptome, lsali-o usor cu legumele care confin multe zaharuri cum sunt morcovii, sfecla gi dovleacul de iarn).

O grup mare de fitonutrierrfi o reprezint bioflavonoidele, companionii solubili in ap ai vitaminei C, care se gsesc din belug in regnul
vegetal.

Dieta Young 61

!erburile
Benefciile aduse de Beneficiile de legume se dubleaz in cazul ierburilor. Sunt sigur c deja afi observat aici o potenlial problem. De fapt, nu suntem erbivore. Ce ar trebui s faceli - s pstrali iarba dup ce tunde[i
peluza?

Nici o grij. Degi putefi gsi iarb de gru in majoritatea magazinelor de produse naturiste sau mncruri aromatizate cu Cymbopogon citratus la restaurantele thailandeze, cam astea sunt toate ierburile comercializate pentru consumul uman. Dar ceea ce recomandm este utilizarea unui supliment pentru doza de ierburi -fie s luali capsulede pulbere, fie, de preferat, s amesteca! pulberea in ap pentru a obline ,,o butur verde". Voi intra mai mult in detalii in capitolele urmtoare, din moment ce suplimentele,,verzi" nu sunt toate la fel. in esen!, trebuie s cuta[i o varietate mare de ierburi (iarb de gru, iarb de orz, iarb de ov2, pir, iarb de kam ut lTriticum turgidum), Cymbopogon citratus gi coada-calului) gi s evitai toate algele, ciupercile gi altele asemenea (pentru detalii, vezi ,,Ce trebuie evitat" la pag.77). lerburile sunt incredibil de bogate in substanfe nutritive, chiar mai mult dect legumele, in general. (in definitiv, cum credeli c se poate descurca o vac?) De exemplu, iarba de gru sau de orz este o surs bun in special pentru clorofil, clorofila este cea care ii confer ierbii puterea de a ne regenera corpurile la nivel molecular i celular. Ca s v dau doar
dou exemple:

larba de gru confine peste o sut de elemente nutritive, incluznd fiecare mineral identficat gi oligoelement gi fiecare vitamin din familia complexului B. Are unul dintre cele mai mari confinuturi de provitamina A dintre toate alimentele gi este bogat in vitaminele C, E gi K. sucul din iarb de gru confine 25olo protein, un procentaj mai mare dect ?n carne, pete, ou, produse lactate sau fasole. in plus, are cantitfi mari dintr-o substan! antifungic, antimicotoxic, numit laetril. larba de orz se mndregte cu un conlinut de patru ori mai mare de tiamin (vitamina B1) dect cel din fina de gru integral gi de treizeci de ori mai mare dect cel din lapte. Are chiar mai mult vitamina C dect portocalele (de fapt, are de gapte ori mai mult vitamina C).

62

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

Plante cu continut redus de carbohidrafi Carbohidralii complecgi genereaz o cantitate mare de acid atunci cnd se descompun, de aceea nu trebuie s depgeasc 2oolo din dieta voastr. Plantele pe care le alegeli trebuie s fie deci, in principal, acelea cu mai pulini carbohidrali (cum sunt legumele proaspete enumerate in caseta de la pag. 59 gi 60) gi va trebui s mncali legume gi cereale ?n cantitli limitate, deoarece au un conlinut mare de carbohidrali complecgi.

Dietele cu 50% sau mai mult de carbohidrali complecai - care ar cuprinde o mullime de diete fr grsimi, vegetariene, aparent ,,perfecte" ca gi oficiala piramid a alimentelor - furnizeaz un mediu favorabil pentru dezvoltarea in exces a microorganismelor chiar gi intr-un tract intestinal sntos. Carbohidrafii simpli - fructele, zahrul, fina alb conduc chiar mai mult la dezvoltare excesiv, iar dieta american tipic abund in ele. Legumele cu un conlinut ridicat de carbohidrali, cum sunt cartofii, dovlecii de iarn (nuci din specia Juglans cinerea, dovlecei) gi cartofii dulci pot fi consumate cu moderalie. Cnd le mncali, asigurafi-v c sunt proaspete, c n-au fost depozitate o perioad lung de timp gi verificali-le cu atenlie, s nu aib pete de ciuperci (mai ales cartofii). Cartofii noi rogii sunt cea mai bun alegere din familia cartofului deoarece ei sunt cartofi din acel an. Cartofii din ldaho gi aliii pot avea civa ani in momentul in care ajung la voi, fiind depozitali in silozuri. Cartofii rogii sunt mai proaspeli dect alli cartofi (cu exceplia celor pe care-i culegeli din propria voastr grdin), dar tot trebuie folosifi cu msur. Dac triam intr-o lume ideal, ali fi putut alege gi boabe proaspete (de tip fasole gi mazre). Dar aproape toate cele vndute in magazine sunt uscate sau conservate - totugi eu cumpr boabe de soia congelate de la magazinul meu local de alimente sntoase. Evitali fasolea la conserve, in orice caz, dar dac alege[i boabele, le lsa1i la inmuiat gi le cltili bine, inainte de a le gti, le puteli utiliza in cadrul celor 2olo din dieta voastr. Fasolea are de fapt proprietli antifungice - chiar dac gsili cteva boabe stricate, nu veli vedea niciodat un sac intreg mucegit, deci in cantitli moderate, ea este o alegere bun. Amidonul din boabe este motivul principal pentru limitarea canttli. Cea mai bun alegere dintre toate este de a mnca fasole germinat (vezi pag.72).

Dieta Young

63

Majoritatea legumelor de tip fasole gi mazre sunt ?n esen! amidon: fasole lat, fasole pinto, fasole adzuki, fasole neagr, fasole alb, nut, mazre, Vigna unguiculata gi fasole Phaseolus chitrensis. Dou confin in principal proteine gi de aceea este in regul s le includem mai des: boabele de soia (in special edamame, proaspete g intregi) gi Iintea. Cerealele pe care le mncali trebuie gi ele s fie proaspete, nu pstrate in depozit. Cuta[i un furnizor care s v asigure c lua[i cereale din acel sezon cereale care nu au mai mult de trei luni de cnd au fost recoltate. intrebaEi la magazinul vostru gi interesali-v de furnizorii lor. Cerealele depozitate sunt pline de fungi si micotoxinele lor (vez pentru detalii ,,Ce trebuie evitat" la pag. 77). Cerealele formeaz acizi atunci cnd sunt descompuse, ds c reducefi cantitatea pe care o mnca[i gi folosifi numai din cele proaspete, organice. Cele mai bune sunt cele germinate (vezi pag.72). Cele mai obignuite cereale cu carbohidrali complecgi sunt cele mai mari generatoare de acid: fina gi orezul. (f te formeaz gi mucus.) Acestea trebuie s rmn in limita celor 2O"1" din dieta voastr. Porumbul trebuie 5i el evitat (urmeaz mai multe despre aceasta). Pe de alt parte, gtrul, Chenopodium quinoa gi alacul sunt doar slab acide, iar meiul gi hri;ca sunt slab alcaline, deci nu contribuie la formarea de mucus lipicios. Exist gi alte avantaje ale acestor cereale. Crupele de hrigc (strict vorbind, hrigca este de fapt o smn!, dar e utilizat drept cereal) gi meiul sunt bogate in proteine gi se diger lent, pstrnd echilibrul zahrului din snge. Alacul confine mai multe proteine, grsimi sntoase gi fibr dect grul. Alacul abund de asemenea in mucopolizaharide zaharuri complexe vitale care efectiv menlin corpul la un Ioc, lubrifiaz articulafiile gi sus[in func{ia imunitar. Este de asemenea bogat in 817, care este o vitamin anticanceroas.

Alimente crude
Deoarece gtitul dstruge toate enzimele importante, cu ct mncai mai multe legumele crude, cu att mai bine. Cutafi s aveli cel puin 4}oh (msurate din ochi) din hrana voastr negtit mergnd pn la 75-80%, pe msur ce v obignuifi cu acest program. Cndi[i-v la salate. Salate mari, uriage. intr-o varietate infinit. Alimentele crude confin energie sau fo(a vielii (ele sunt,,biogenice"), pe care v-o pot transfera vou, in timp ce alimentele gtite sunt moafte.

64

Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford Young

Alimente organice, proaspete Alimentele organice v permit evitarea expunerii la pesticide gi la


toate acele substanle chimice care se gsesc ?n mod obignuit in majoritatea produselor. Ele sunt de obicei mai nutritive, din moment ce solul (de unde igi extrag plantele substanfele nutritive) este mai pulin srcit dect devine prin tratamentul brutal de la fermele standard. Un produs organic este cam cu 300% mai bogat in substanle nutritive dect unul neorganic. A mnca alimentele ct mai proaspete posibil este un alt elementcheie. Din minutul in care ceva este cules, substanlele nutritive incep s se degradeze. in mod ideal, am locui toli intr-o lume unde am putea s ne plimbm prin grdinile noastre, ne-am culege alimentele, le-am prepara imediat gi ne-am aseza s ne bucurm de mas in decurs de o or. imi dau seama c acest lucru nu este posibil pentru majoritatea dintre noi, in majoritatea timpului, dar pentru a obline ct mai mult din ceea ce mnca!i, cutali s v apropiali ct puteli de aceast experien!. Cnd nu puteli alege un produs organic, luali cel mai proaspt produs gi cur[afi-l cu ajutorul produselor de curlare pentru legume, disponibile in magazinele de hran naturist, sau inmuiali-le timp de zece pn la cincisprezece minute in ap in care a[i adugat clorit, ClO2 sau peroxid de hidrogen - clti1i bine dup aceea (15 picturi la litru).

Apa
Capitolul 5 se ocup de ap, in detaliu, dar mesajul principal merit repetat: mult ap - dar ap pur, curat - este absolut crucial pentru crearea unui pH sntos gi a unui corp sntos. Corpul este format in proporie de 70olo din ap - iar sngele gi mai mult de att: 941, ap - gi trebuie s-l aprovizionm cu o mullime din acest component fundamental. Asta include gi alimentele care au conlinut mare de ap. Asta ?nseamn - a! ghicit - legume!

Proteine de origine non-animal lat o intrebare care ni se pune adesea:,,De unde v asigurali proteinele?" intrebarea presupune, mai inti, c proteina provine numai din carne, lactate gi ou gi in al doilea rnd, c a asigura destule proteine este intructva dificil. Adevrul este c exist o mullime de proteine ?n plante. i dac asigurali destule calorii pentru a fi sntos, gi mncali o varietate rezonabil de alimente, ingerali gi destule proteine. Nu trebuie s m credeli pe cuvnt in acest sens: un studiu medical publicat in Journal of

Dieta Young 65

the American Dietetic Association, o publicalie cu tendin! foarte conservatoare, a analizat dietele unor consumatori de carne, ale unor vegetarieni care mnnc in plus lactate i ou gi ale unor vegetarieni stricli, aplicnd criterii stricte pentru ct protein acoper usor necesitlile copiilor in cregtere gi ale femeilor insrcinate. Nu numai c cele trei diete furnizau destule proteine, dar toate asigurau de fapt dublu fa! de necesar. Mesajul este c nimeni nu trebuie s se ingrijoreze c n-ar primi destule proteine. Dac mncali cantitli normale dintr-un aliment rezonabil, veli avea destule proteine. Majoritatea oamenilor par s cread c proteinele trebuie s provin din carne gi produse lactate. Chiar gi cei mai ,,ini1ia1i" in sntatea alternativ au subscris mult timp la teoria conform creia proteinele vegetale erau oarecum de categoria a doua gi necesitau ,,combinri" adecvate pentru a fi complete. Dar vegetalele conlin to!i aminoacizii (elementele constitutive ale proteinelor) de care are nevoie organismul. Nu orice vegetal ii conline pe toli, bineinleles, dar dac mncali o varietate larg de vegetale, in special vegetale de culoare verde ?nchis gi vegetale cu frunze de culoare verde inchis, gi suplimentafi cu ierburi, vefi avea destul din toli aminoacizii esenliali. Organismul are o rezerv de aminoacizi liberi, care contribuie zilnic la formarea a aproape 70 g de protein. Toli avem aceste rezerve de proteine, ?d c doar dac aveli simptome specifice ale carenlei de proteine (pierderi de lesut muscular, cderea prului, unghii casante), atunci puteli fi siguri c nu ingerafi destul protein. Mncm pegte poate de dou ori pe lun. in afar de asta, mncm tofu de cteva ori pe sptmn. Mncm des legume gi o mulfime de soiuri de nuci crude, seminfe gi boabe germinate, avocado, care au toate proteine de inalt calitate gi se asimileaz mai bine dect proteinele de origine animal. Restul de proteine de care avem nevoie le lum din vegetale. Secretul asigurrii corpului cu protein este calitatea, nu cantitatea.

66

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

PROCTNTAIUL DE CALORII PROVENITE DIN PROTEINELE DI N ALI M E NTELE ALCA LI N IZANTE

Aliment

Calorii din

Aliment

Calorii din roteine


22olo
15o/o

Vegetale Muguri de lucern Anghinare


Sparanghel

40"1o

29olo 25"/o

Fructe Avocado (California) Avocado (Florida) Crepfrut


Lmie Suc de lmie Tomate verzi Tomate rogii Psti Nut Linte Fasole de Lima, proaspt

5Yo

Muguri de bambus Tulpini de sfecl Broccoli Varz de Bruxelles Varz chinezeasc Varz rogie Conopid Jelin Frunze de sfecl
Hasm Varz creat (frunze) Yarz creaf (tulpini) Nsturel Castravete Ppdie

26r1,
22olo 49olo

13%
5o/o

12Yo

49r/,
12olo 20,1o

1B%

27olo

25olo

10%
24olo

30%
9"/o

1B% 4B'lo
36olo 26olo

Muguri de Vigna radiata Fasole Navy Mazre verde proaspt


Fasole rogie uscat Boabe de soia uscate Soia proaspt Cermen de soia Tofu

3B%
26',\o
6olo

23o/o

10%
27olo
12olo

34olo

1lolo
6olo

Vinete Fenicul Usturoi Varz crea[ (frunze)


Praz Salat de Boston Salat, frunze verzi Salat iceberg Salat cu frunze rare

28olo 20olo
60,1o

43olo

22olr
12olo

42olo 27olo 13olo 22olo 24olo

Tulpini de mugtar
Bame

Nuci Ei semin[e Migdale Nuci de Brazilia Alune de pdure Semin[e de dovleac Seminfe de susan Seminfe de floareasoarelui Seminfe de floareasoarelui germinate

19olo
14olo
1 3o1o

29o1o

19olo

240/,
33olo

Dieta Young 67
Aliment Calorii din teine
5Y, 36%
1

Aliment

Calorii din proteine


10% 10%
B%
1701,
1

Ceap (verde) Ptrunjel Ardei verde

Cereale

12To
1 4Yo

Ardei roSu Ardei rogu iute Ridichi


Rubarb Alge marine, dulse (Rhadymenia palmata) Spanac Napi Nsturel Iarb de gru Dovlecei

13% 10% 11%


2501,

Orz Mei Orez brun Cru Tr[e de gru

6Ta

49olo

30%
110/ L IO

25Yo
26olo

Soia Soia reprezint un adaos excelent la dieta voastr, ca surs de protein gi avnd o mare varetate de elemente nutritive. Boabele de soia conlin o mul[me de substanle benefice: lzoflavona, un tp de fitoestrogen (,,estrogen vegetal"), ajut la prevenirea dezvoltrii formelor de cancer dependente de hormoni, cum sunt cele de sn. Daidezena, o izoflavon special, inhib dezvoltarea cancerului. Susline de asemenea diferenlierea celular la animale * celulele canceroase fiind nediferen[iate. Cenisteina este o enzim care inhib dezvoltarea tumorilor gi ajut Ia diferenfierea celular. Studiile au artat c ajut la blocarea dezvoltrii celulelor cancerului de prostat gi ale cancerului de sn. lnhibitorii de proteaze (enzime) blocheaz ac{iunea enzimelor care pot stimula dezvoltarea tumorii gi aclioneaz ?mpotriva multor forme de cancer, inclusiv unele dintre cele mai comune * de colon, sn gi de ficat.

. . .

68

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

Acidul fitic cheleaz micotoxinele care stimu leaz dezvoltarea tumorilor, legndu-se de ele gi eliminndu-le din corp. studiile au artat c el poate reduce numrul gi mrimea tumorilor la anmalele de laborator hrnite cu micotoxine. saponinele, dup cum arat unele studii, scad riscul unor anumite forme de cancer, inclusiv cele de sn, prostat, stomac ai plmni. (Saponinele se mai gsesc in nut gi ginseng.) Soia aclioneaz in prevenirea unor forme de cancer, protejeaz inima gi echilibreaz hormonii.
Cea mai bun alegere o reprezint mugurii de soia (vezi ,,Muguri", pag. 72) sau un supliment de muguri de soia (vezi Capitolul 10). Alte variante sunt boabele de soia, edamame, tofu, ulei de soia gi lecitina (un subprodus lichid sau sub form de granule, putnd fi utilizat in relete culinare sau presrat in salate gi supe ori luat ca supliment). De obicei, laptele de soia nu este o alegere bun, din moment ce aproape toate tipurile confin adaos de sirop de orez pentru a le indulci, iar siropul fermenteaz gi creeaz mai mult aciditate. Laptele de soia neindulcit este bun. Soia organic este cea mai bun gi intotdeauna prospelimea este esen!ial. Recomand mugurii fr rezerve, dar boabele integrale sunt usor acide, iar boabele de soia procesate necesit unele precaufii. in boabele de soia procesate, bobul intact este alterat celulele distruse, stratul protector indeprtat, ceea ce activeaz microenzimele inerente s inceap s descompun ce se afl in jurul lor. i bineinleles, multe produse de soia (cum sunt crenvurgtii de soia) sunt la fel de prelucrate gi procesate ca gi alimentele tip unk foo{. Mi-ar plcea ca toli s avem acces la tofu proaspt oricnd dorim, ca s o putem mnca in aceeagi zi in care a fost produs. Dar in realitatea curent, cea mai bun alegere este s folosili o marc ambalat care este datat, s o clti1i bine gi s o utilizali ct mai repede posibil. Nu o lsafi s stea prea mult in frigider. Jinnd cont de asta, tofu este o surs foarte bun de protein gi este mult mai bun pentru voi dect alimentele de origine animal sau lactatele. (Un studiu subliniaz utilzarea de tofu ca fiind singurul factor asociat cu un risc sczut al cancerului de prostat printre brbalii japonezi care

in traducere,,,hran-guno", adic alimentele procesate, cu aditivi gi conservanli (n. tr.).

Dieta

Young 69

triesc ?n Hawaii. Un alt studiu a evidenfiat o corelafie s.trns intre consumul de produse din soia gi un risc sczut al cancerului de sn la femeile din China.) Tofu este un aliment bun pentru a face tranzilia spre o diet vegetarian gi ocazional, ca parte a unei diete complete, echilibrate. Pe de alt parte, trebuie s evitagi produsele fermentate din soia, cum sunt miso*, tempeh** gi sosul de soia (vezi pag. 89).
Pegte oceanc (ocazional sau ca aliment de tranzitie) Apa in care triesc pegtii este plin de ciuperci, iar ei n-ar putea s supravieluiasc dac nu ar fi fost rezistenfi la ele. lar peStele este bogat fn grsimi omega-3 (acizi gragi esenliali), proteine gi numeroase substanle nutritive. Totugi, pegtele are aceleagi proprietli ca toate alimentele de natur animal: nu con[ine fibr gi formeaz aciz gi mucus aderent. Jinnd seama de toate acestea, pegtele este totugi o alegere bun pentru a face tranzilia spre o diet vegetarian sau pentru a fi utilizat ocazional in contextul unei diete sntoase (bazice). Dac alegefi s mncali pegte, trebuie s fie neaprat proaspt. Dac nu este pescuit recent, sau dac are acel miros neplcut, este deja alterat, aga c trebuie s-l evitali. Trebuie s fili siguri c provine din ape nepoluate. Alegeli somon, pstrv, pegtele Lutjanus campechanus, pegte-sabie gi ton pentru conlinutul ridicat in uleiuri omega-3, dar evitali total molugtele. Moluqtele sunt adevrali gunoieri, ele mnnc orice, inclusiv excrementele altor pesti. Drept consecin!, sunt pline de toxine. Evitali pegtele uscat, care este utilizat in multe mncruri asiatice, mai ales in supe, deoarece conline fungi gi micotoxine. (Degi FDA*** a anun[at recent c pegtele-sabie 5i tonul pot conline doze mari de mercur gi ar trebui deci evitali sau consuma[i in cantitate mai mic, cel pulin de ctre femeile aflate Ia vrsta cnd pot avea copii, eu cred c uleiurile bune pe care le luali din acegti pesti compenseaz de departe orice risc al intoxicrii cu nlercur. in plus, urmnd programul din aceast cafte, cantitatea de pegte pe care o vefi mnca este limitat.)
.
miso - past de fasole soia fermentat, cu sare, folosit la condimentarea supelor gi sosurilor (n. r.). .. tempeh * prjitur fcut din soia fermentat (n. r.). ... Food and Drug Administration, agenfia american care controleaz regimul alimentelor gi medlcamentelor (n. tr.).

70

Dr. Robert O'Young & Sheltey Redford young


SPORTIVII VERZI

performanlele sportive, crend putere gi mugchi gi furniznd gi energie pur. Aga c Miracolul pH poate fi literalmente salvatorut oamenilor bolavi, dar constituie o binefacere chiar gi pentru cei mai sntogi gi in form dintre noi. Va face bine oricui, dar in primul rnd v va feri de imblnviri gi v va men[ne ?n forma cea mai bun, din punct de vedere fizic. Am observat rezultatele pe noi ingine, bineinleles, dar la un nivel mai obiectiv am vzut rezultatele la toate tipurile de sportivi. Am sftuit doi praicanli de biatlon care se antrenau pentru Olimpiada din 2OO2 s se concentreze pe vegetale; unul dintre ei a c5tigat recent locul trei intr-o competifie european (europenii domin acest sport). Cnd ne.a solicitat ajutorul, el avea probleme chiar 5i s ajung la finig la unele competilii! Lucrm de asemenea cu cea mai bun echip de fotbal din Trinidad, care utilizeaz putbere concentrat de vegetale pentru a-5i asigura combustibilul in timpul meciurilor internalionale. Am trecut pe acest program gi echipa de gimnastic din West Point (vor urma amnunte mai departe). Dar cel care ne-a uimit intr-adevr este Stu Mittleman. in vara lui 2000, Stu a alergat din San Diego la New York City in cincizeci gi gase de zile (alergnd aproximativ dou maratoane zilnic). i a fcut-o tntrit de alimentele atcaline, suplimente adecvate gi ,,butura verde" zilnic (de fapt, mai multe buturi verzi zilnice). El mai deline gi recordul lumii la alergarea pe distanfe lungi: dac dorili s il depgfi, va trebui s facefi mai mult de 1600 km in treisprezece zile sau aproximativ trei maratoane zilnic. Mnnc pegte aproape o dat la dou zile gi din cnd in cnd gi cte o friptur. Dar in cea mai mare parte a timpului, Stu este personificarea Miracolului pH. Vegetalele reprezint de departe cea mai mare parte din dieta sa. Nu trebuie s ajungeli la aceast extrem pentru a experimenta cum poate imbuntti programul Miracolul pH capacitile voastre sportive, degi noi credem c este destul de stimulator de gtiut ce poate face chiar gi ln acest domeniu. Este important de observat c vorba despre o moned cu dou fee: gimnastca ?n sine accelereaz procesul limfatic (asta inseamn a transpira), v scap de acizii tn exces gi de reziduuri prin acest important al ,treilea rinichi" pielea. Astfel: programul este bun pentru migcare; migcarea este bun pentru
program. Acum ceva despre acei gimnagti. Aici avem ceva mult mai mult dect doar o dovad anecdotic. Nu conteaz ct de impresionant este Stu, el fiind doar inc un tip care face acest lucru. Dar la West Point, eu (Rob) am reu5it s fac un studiu controlat. Am imp(it cei unsprezece gimnagti din colegiul Armatei in

Facem mult migcare -,alergm, ridicm greutli gi mergem ne plimbm in i fiecare zi gi ne bzm p".."it piogrr* pentru a ne ajuta. Alcalinizarea mregte

Dieta Young 71
dou grupe (A gi B) gi am dat uneia dintre ele (A) pulbere verde concentrat gi picturi pH adugate la apa but zilnic, (Am dat de asemenea fiecruia s poarte un pandantiv special pentru a diminua efectele negative ale frecvenlei electromagnetice, EMF.) Crupa B a but doar ap plat (gi a purtat un pandantiv placebo). Dietele lor au fost aceleagi gi nu au fost alte modificri in stilul lor de via[. De'a lungul sezonului, antrenorul lor a linut o statistic a rezultatelor fiecrui gimnast de la toate intlnirile, la toate cele gase evenimente (exercilii la sol, srituri, bar, la paralele, cal gi inele), notnd numrul de exercilii ?ncheiate gi numrul de exercilii reugite cu succes. Cei cinci gimna5ti competitori din grupa A care luau suplimente au reugit cu succes la 66"1o din toate exerci[iile. Ceilalli sase, din grupa B, au atins 3B%. Crupa A a depgit grupa B cu aproape 100%! i asta doar cu un adaos de butur verde 5i picturi pH gi un pandantiv - nici mcar cu programul complet de Miracol pH. in plus, degi este ceva mult mai subiectiv, cred c merit subliniat c grupa A de gimnagti a prezentat cregteri de putere gi rezistent, timpi mai mari de antrenament, atitudini imbuntlite faf de exercitiile suplimentare gi cel mai important dintre toate, timp mai scurtde recuperare dup exerciliile suplimentare, comparativ cu colegii lor din grupa B gi cu ei ingiSi la inceputul stagiunii. Am luat de asemenea probe de snge de la tofi gimnagtii gi am aflat c sngele participanlilor din grupa A era semnificativ mai sntos gi mai puternic dect cel al celor din grupa B.

Grsimi esenfiale Una dintre cele mai periculoase dintre dietele ciudate din zilele noastre este obsesia ,,fr grsime". Crsimile joac un rol crucial tn
corpurile noastre gi a le elimina total inseamn a ne expune organismul unor carenle nutrilionale gi degenerescenlei provenite din acestea. Secretul este s folosim grsimi sntoase, nu grsimile saturate (mai ales), varietti care infund arterele, varietli nenutritive pe care majoritatea americanilor le mnnc, gi uleiurile ,,pa(ial hidrogenate" (uleiuri lichide modificate chimic in grsimi solide). Aproximativ 20olo din caloriile noastre ar trebui s provin din aceste grsimi sntoase.

Acizii gragiesenia/i sunt cei de care are nevoie organismul vostru. Ei sunt esenliali, vitali pentru o sntate bun. E reprezint elementele constitutive din grsimi, care intresc perelii celulelor. Crsimle
polinesaturate ca uleiul de in, de limba-mielului, de Iuminil, de seminle de struguri gi cnep construiesc membrane celulare, produc hormoni, leag gi elimin acizi. Majoritatea uleiurilor confin att grsimi

72

Dr. Robe,t O'Ypgg & Shelley Redford young

mononesaturate, ct 5i polinesaturate, iar cele care sunt predominant mononesaturate, ca uleiul de msline (ca gi cel de nuci crude gi avocado), sunt de asemenea benefice. Sunt utilizate pentru energia ielular, insemnnd c organismele noastre funclioneaz pe bazalor in locul zahrului, atunci cnd in sfrgit ne echilibrm. Acizii gragi esenliali intresc imunitatea celular, ung articulaliile, izoleaz corpul impotriva pierderilor de cldur, furn ,zeaie energie gi sunt utilizali pentru producerea prostaglandinelor care protejeaz impotriva bolilor de inim, a infarctului, a hipertensiunii, a arteriosclerozei gi a cheagurilor sanguine 5i sunt necesare pentru un metabolism energetic gi imunitate. Acizii gragi esenliali pot fi de folos gi in vindecarea artritelor gi astmului, sindromului premenstrual, alergiilor, a problemelor tenului gi a unor tulburri de compoftament, ca gi la imbuntlirea funclionrii creierului. Nucile, seminlele gi avocado sunt toate surse de grsimi sntoase, incluznd ,,omega-3" i ,,omega-6" de care trebuie s fi auzit (numite cteodat ,,uleiuri de pegte" deoarece pegtele este o alt surs, dac nu suntefi vegetarieni). Cele mai mari concentralii de acizi gragi esen!iali se gsesc in uleiul de seminle de in, in uleiul de limba-mielului gi in cel de cnep. Cuta1i uleiurile oblinute prin presare la rece, extrase gi ambalate fr a fi inclzite. i nici voi s nu le incingeli! Adugali-le la legume dup ce acestea au fost inclzite sau fiefte in abur, sau faceli un sos de salat aromat prin simpla amestecare cu suc de lmie gi mirodenii. Ferili-v de uleiurile rncede. Cumprali numai ct v trebuie pentru consum rapid, pstrai-le in containere inchise la culoare g in locuri intunecoase gi utilizali-le numai dac au miros proaspt.

Muguri
Ptini de vitamine, minerale 5i proteine complete, mugu'rii sunt poate cea mai bun hran pe care o puteli mnca. Sunt alimente din plante vii, biogenice, asta insemnnd c v pot transfera vou energia lor vitall Seminlele devin mai alcaline cnd germineaz, iar mugurii sunt plini de enzime. in procesul de germinare, hormonii din plante sunt activa[i, proteinele sunt predigerate in aminoacizi esenliali, care aclioneaz ma ugor in corpul uman, grsimile sunt descompuse in acizi gragi mai ugor asimilabili iar amidonul este descompus in zaharuri vegetale mai ugor asimilabile, Corpul are nevoie de ceva zahr, dar nu de zaharurle dure care distrug pancreasul gi consum rezervele de energie!

Dieta

Young

73

Mugurii - gi nucile gi seminlele inmuiate - sunt alcalinizanji, Seneratori de via[, revitalizanli, alimente de inalt energie. Sunt bogali in
enzime, proteine complete predigerate, minerale sub form de complecai chelafi, acizi nucleici gi vitamina 812. Hormonii plantelor sunt activali, amidonul lor se descompune in zaharuri vegetale ugor asimilabile, proteinele sunt prelucrate Tn aminoacizi liberi, usor de asimilat, iar grsimile lor se transform in acizi gragi solubili. Conlinutul lor nutritiv cregte vertiginos: conlinutul in biotin cregte cu 50% prin germinare, vitamina 85 cu 200%, 86 cu 500%, acidul folic cu 600%, iar riboflavina (82) cu
300% ! Poate c v gndii la muguri doar ca mugurii familiari de fasole gi lucern. Dar mugurii iegili din aproape orice bob, cereal sau seminle sunt sntogi gi deliciogi. Ca s v dm cteva exemple, ne plac mugurii de fasole mung, mugurii de nut, mugurii de linte verde, mugurii de susan, mugurii de floarea-soarelui, mugurii de hriSc i mugurii de gru. Dup cum am mai spus,. cea mai bun form de soia este cea germinat. De fapt, e modul ideal de a mnca toate Iegumele. Cerminate, ele sunt mult mai usor de digerat gi nu vor da gaze intestinale, aga cum se intmpl cnd se utilizeaz coapte gi gtite. Degi mugurii sunt disponibiliin magazinele cu
1

alimente naturiste, dac vi-i cregteli singuri v asigura[i prospelimea absolut gi maximum de energie vital. Mugurii sunt usor de crescut in propria voastr buctrie, in orice anotimp, asigurndu-v produse organice proaspete tot anul. (Mai multe despre cum se face aceasta, in Capitolul i 1.)

Ierburi gi mirodenii
Ierburile gi mirodeniile v furnizeaz att arom, ct gi nutrifie. Ceaiurile de plante pot fi de asemenea benefice. Din nou prospe[imea reprezint cheia: ierburile gi mirodeniile pot mucegi in timpul procesrii (uscrii) Si al depozitrii.
;

Sucuri
Degi pierdeli beneficiile fibrei, sucurile sporesc toate celelalte beneficii ale vegetalelor gi ierburlor. (Totugi, ar trebui s evitali sucul de fructe. Detalii mai trziu, in acest capitol.) Cnd ,,beli vegetalele", organismul primegte o concentra[ie mai mare de sruri alcaline ugor de folosit, vitamine, minerale, clorofil gi enzime, Si le poate asimila mai uor 5i mai rapid.

74

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

Sucul din vegetale verzi este puternic alcalinizant. Dac aveli ceva simptome trebuie s v limitali cantitatea de suc de sfecl gi de morcovi pe care o folosi!i, deoarece sunt aga dulci din cauza conlinutului ridicat in zahr (1 1 % gi respectiv 13%). Morcovii sunt in general alcalinizanli, dar fiind att de concentrali in forma de suc, pot s adauge ?n timp rupia o cantitate prea mare de zahr. Degi din punct de vedere tehnic nu sunt sucuri, as vrea s menlionez aici 5i ciorbele de legume, din moment ce gi ele sunt att de alcalinizante, in special ceIe cu castraveli, ceap gi usturoi. Putegi s le faceli singuri sau s le cumprali gata pregtite (verificali doar ca s fii siguri c nu conlin conservanli gi drojdie).

Lmi, lmi verzi gi grepfrut


Degi trebuie s evitali aproape toate fructele (vezi detalii mai departe in capitol), lmia, lmia verde gi grepfrutul (nedulce) sunt de fapt benefice. (De obicei, grepfrutul alb este mai pulin dulce dect cel roz, dar numai gustul este cel mai bun indicator pentru ct de dulce este.) Fructul in sine nu este nesntos de fapt majortatea fructelor sunt bogate in substanle nutritive, dar zahrul conline fermenli ca orice alt zahr, dndu-v peste cap organismul. Este crucial s evitali cu strictele fructele cnd v apucaii de acest program, degi, o dat ce sunteli din nou echilibra!i, corpul vostru va fi capabil s tolereze o bucat de fruct proaspt, de sezon, din cnd in cnd, ca un rsf1. Degi lmia, lmia vede gi grepfrutul sunt din punct de vedere chmic acide, testele mele au artat c, atunci cnd ele sunt metabolizate ?n corp, au de fapt un efectalcalinizant. Contrin foarte pulin zahr (lmia gi lmia verde conlin 3olo, grepfrutul nedulce conline 5%). i au un conlinut mare de oxigen. Aminti!i-v, microorganismele nu se simt bine in prezenla oxigenului, agadar aceste alimente previn dezvoltarea ?n exces a m croorgan ismelor. Stoarceli de-a lungul zilei lmie sau lmie verde proaspt in apa

voastr purificat gi ma ales inainte de culcare. Nu luali lmie sau lmie verde cu o jumtate de or Tnainte de mas sau zece minute dup ce afi terminat de mncat. Este bine s beli cu o or inainte de a mnca gi apoi agteptali pn cnd a avut loc digestia pentru a bea din nou.

Dieta Young 75

Rogii gi avocado
Rogiile gi avocado sunt de asemenea opliuni vegetale bune (desi ele sunt de fapt fructe), deoarece mncate crude sunt alcalinizante. (Atunci cnd sunt gtite, rogiile devin usor formatoare de acid.) Ambele au confinut mic de zahr (avocado - 2olo, rogiile * 3%).Avocado e bogat in grsimi mononesaturate gi este o surs bun de proteine, deci gi o surs bun de combustibil. i confin mai mult potasiu dect banane]e gi mult mai pulin zahr.
pH-ul ALIMENTELOR
Urmeaz o list a alimentelor obignuite cu poten[ialele relative, aproximative de aciditate (-) sau alcalinitate (+), prezente in 25 g de aliment..
Legume gi fructe cu con[inut sczut de zahr Mazre matur Sparanghel Anghinare Ttneas Varz verde, de martie Salat Ceap Ridichi albe (de primvar) Rutabaga (Brassica napobrassica) Varz alb Varz verde, de decembrie Varz de Savoia Lptuci

+0,5 + ,'l + 1,3 + 1,5 +2,0 +2,2 + 3,0 + 3,1 + 3,1


1

Cereale Ei legume organice nedepozitate Orez brun Cru Crupe hrigc Mei Alac Linte Fin de soia Tofu Fasole de Lima

-12,5
-10,1

4r5

{r5
-0,5 + 0,6

+2,5 +3,2
+ 12,0 + 12,0

3,3 Boabe de soia proaspete +4,0 Fasole alb +4,5 Soia granulat (boabe de
+

+12,1
+ 12,8
+ 26,5

+4,8

soia mcinate gi gtite) Boabe de soia tnmuiate 5i uscate in aer

'

No[iunea de pH (concentraiia ionilor de hidroniu) este universal folosit ca msur a acidtlii sau alcalinitii unei solu[ii. pH-ul reprezint valori exponeniale de la 1 la 14 (l acid, 1 4 bazic, 7 fiind valoarea unei solulii neutre) 5i nu are nici o legtur cu valorile prezentate ?n acest tabel. Autorii anun! in subtitlu c prezint pH-ul alimentelor, dar in continuare folosesc o scal convenfional proprie, pe care nu o definesc. Aceast observa]ie este valabil gi pentru tabelele asemntoare urmtoare (n. tr.).

76

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


+ 511 + 5,1

Mazre proaspt C ulie Dovlecei Varz rogie Tulpini de rubarb Hrean


Praz (partea alb)

Lecitin de soia, pur

+ 38,0

+5,7
+ 6,3 + 613 + 618

+7,2

Nsturel Spanac de martie Rapi! Lmie verde Arpagic

+7,7
+ Br0

+8,0 +8,2 +8,3


+ 9,5

Morcovi
Lmie Fasole verde Sfecl rogie proaspt Mcrig Spanac (altul dect cel de martie)

' +9,9 + 11,2 +11,3 + 1 '1,5 + 13,1

Nuci Ei seminfe Crupe de hrigc Nuci Semin[e de dovleac Seminte de floareasoarelui Nuci Macadamia Alune de pdure Semin[e de in Nuci de Brazilia Seminte de susan Seminle de chimen Seminfe de fenicul
Migdale

-11

,4 -8,0 -5,6 -5,4


-3,2

-2,0
-1,3 -0,5

+0,5
+ 1,1 + 1,3
+ 316

Usturoi Jelin
Rogii

Marul proaspt Andive proaspete Avocado Ridichi rogii Piper de Cayenne Pipirig Pir pduret
Ppdie larb de kamut larb de orz Muguri de soia Semin[e de ridichi germinate Semin[e de chia (Salvia col u mbariae) germ i nate larb de lucern Castravete proaspt larb de gru Ridichi negre de var

+ 13,2 + 13,3 + 13,3 + 14,1 +14,5 + 15,6 + 16,7 + 1B,B

Grsimi (uleiuri proaspete, oblinute prin presare la rece) U lei de floarea-soarel ui Unt topit
Lapte de cocos Ulei de msline

-6,7
-1,6 -1,5 + 1r0

Ulei de limba-mielului Ulei de in Ulei de luminil Lipide de origine marin


Ap Ap distilat Suc proaspt de cocos
Pegte Pegte de ap curgtoare

+3,2
+ 3r5

+4,1

+4,7

+21,7 +22,6
+ 22,7

(neutr)

+27,6
+ 28,7 + 29,5

+9,44

+28,4 +28,5 +29,3 +31,5


+ 33,8

-1 1,8

+39,4

Dieta Young 77 CE TREBUIE EVITAT

Zahrul
Zahrul hrnegte microorganismele negative asa cum benzina intre!ine focul. Microorganismelor le plac toate formele de zahr (zahrul alb, zahrul brun, zahrul gi siropurile obginute din prelucrarea sfeclei, trestiei gi porumbului, sirop de arfar, miere, melas, zaharoz, fructoz, maltoz, Iactoz, glucoz, manitol, sorbitol, galactoz, monozaharide, zahr de curmale, bomboane, sucuri, patiserie, inghelat, cocolat, roscove gi da, chiar gi zaharurile,,naturale" din fructe), in specal cele care provoac o cregtere rapid a concentrafiei zahrului din snge (zahrul din trestie gi din porumb). Orice brutar gtie ce se intmpl cu drojdia cnd se adaug zahr in aluat * drojdia fermenteaz zaharurile, determinnd cregterea pinii. Cu ct microorganismele periculoase primesc mai mult zahr, cu att mai repede se vor reproduce, gi cu ct se reproduc mai repede, cu att ele descompun gi fac s fermenteze organismul din interior. Eliminafi zaharurile. Dup cum s-a mai spus, corpul are nevoie de niSte zahr, dar aceste zaharur dure solicit excesiv organismul. Mai bune sunt zaharurile mai blnde din vegetale, pe care organele noastre sunt mult mai pregtite s le manipuleze. Urmrind acest program, vefi primi o mulgime din ceea ce aveli nevoie in aceast privin!. Asigurafi-v s nu tnlocui[i zahrul cu ?ndulcitori artificiali, care sunt la fel de ri sau mai ri (vezi pag. 91). Dac avefi nevoie s indulcii ceva, gnditi-v Ia plante din familia stevia* sau la cicoar, pe care le gsifi Tn magazinele de produse naturiste.

Carbohidrafii simpli
inseamn cam acelagi lucru cu ce s-a spus mai sus, deoarece carbohidrafii sunt zaharuri gi provoac aceleagi probleme. Aceast categorie include fina alb (gi orice este fcut din ea, de exemplu pinea gi pastele), orezul alb, porumbul (pe care oricum ar trebui s-l evitali din cauza continutului in ciuperci) gi cartofii.

stevia

* plant originar

din Paraguay, folosit tradilional ca indulctor (n. r.).

7B

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

Chiar gi carbohidraii complecAi trebuie limitafi (sau eliminali temporar/ vezi Capitolul B, Purificarea), mai ales dac aveli simptome grave, deoarece carbohidralii complecgi se descompun in cei simpli sau in zaharuri complexe - i de aici direct ?n glucoz: zahr.

Alimentele procesate Ei rafinate Trebuie s scpali de ,,junk food" (imi displace chiar gi s-o calific
drept hran!). Da, asta inseamn cartofi prji!i, prjituri, gogosi gi altele (la nesfrgit), absolut orice cumprali de la restaurantele fast food. Dar include de asemenea multe alimente pentru care nu v-a!i fi fcut probleme inainte, cum ar fi cina congelat cu conlinut redus de calorii pe care ali luat-o asear, burrito congelat sau supa din conserv. Toate acestea sunt rafinate gi procesate la maximum, iar substanlele nutritive conlinute inilial sunt distruse prin procesare, chiar gi in produsele asa-numite ,,imboglite,,. in plus, sunt pline de zahr, rur, coloranli anificiali gi arom", ditu, conservan[i gi unt, margarin sau ulei hidrogenat sau pa(ial hidrogenat (solidificat) gi deficiente in fibr. Bineinleles c sunt acidifiante.

Fructele
Degi fructele conlin multe vitamine gi minerale i sunt bogate in fibr, sunt i pline de zahr. (Ananasul conline 28%, bananele 25olo, pepenele

galben 21%, mango 1B%, merele 15olo, portocalele gi ciregele 12olo, cpgunile - 11olo iar pepenele verde -9olo, pentru a da numai cteva exemple.) in ciuda a ceea ce afirm unii nutri[ionigti, in organismul nostru nu se face o diferen! ?ntre zaharurile ,,naturale" gi alt tip de zahr. Zahrul este zahr, nu conteaz c este miere, jeleu, sirop de a(ar, o boab de zmeur sau o felie de pepene. Microorganismelor le place zahrul in orice form gi il vor fermenta in alcool gi alte micotoxine gi vor crea un mediu acid in corpul vostru. Cu excep[ia lmii, a lmii verzi gi ocazional a grepfrutului nedulce, care s-au dovedit a fi bazice, fructele trebuie evitate pentru a avea un echilibru sntos al organismului. Puteli asigura toate aceste beneficii nutrilionale din legume, fr partea de efecte negative. O dat echilibrali, o porfie mic de fructe proaspete, de sezon, mncate separat, poate constitui un mic rsf[. Apropo, iat un mic secret care arat de ce fructele devin mai dulci pe msur ce se coc: carbohidralii complecgi fermenteaz transformndu-se in unii simpli gi mai dulci, care fermenteaz gi mai mult, pe msur ce

Dieta Young 79

fermenlii evolueaz gi fructuI se transform de fapt ?n alcool gi mucegai practic, putrezind. Apetisant, n u? Sucul de fructe este gi mai ru, deoarece zaharurile sunt mai concentrate (iar fibra se pierde). Cele mai multe sunt procesate gi pasteurizate, gi aproape intotdeauna sunt fcute din fructe de calitatea a doua cele care erau prea lovite, murdare sau stricate pentru a fi vndute intregi gi deja contaminate cu microorganisme periculoase gi micotoxine.

pH-ul FRUCTELOR
Urmeaz o list cu fructele comune gi potenlialul lor relativ de aciditate (-) sau alcalinitate (+), confinut in 25 g de aliment.
Mcege Ananas

-'15,5
-1

Cpguni

-12,6 Afine

Mandarine Banane coapte


Pere

Piersici Caise Papaia Portocale Mango Mandarine srafide Agrige coapte Strugur copli Merigor Stafide negre

-10,1 Prune galbene -9,9 Prune italienegti -9,7 Curmale

1,5 Zmeur

-5,4 -5r3 -5,1

-9,5 Cirege -9,4 Pepene galben


-9,2

4,9 4,9 4,7


-3,6 -2,5

4,7 -8,5 Crepfrut -8,2 Pepene verde -7,7 Nuc de cocos,


-7,6
-7,O
-6,1

Stafide ro5ii Pulbere de smochine

-2,4 -2,4 -1,7 -1,0

+0,5
+ 3,5
+ 4,8

proaspt Vigine Banane necoapte

saturate. Colac peste pupz, zahrul din lapte (lactoza) se transform ca orice zahr gi hrnegte microorganismele periculoase. Vacile de lapte se hrnesc cu cereale depozitate si imbibate cu hormoni gi antibiotice obinute

Produse lactate Ca multe alimente de origine animal, produsele lactate contin hormoni 5i reziduuri de pesticide, mcroorganisme, micotoxine s grsimi

B0

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

de cancer, inclusiv cel ovarian gi uterin. in plus, pasteurizarea distruge enzimele benefice pe care Iaptele le conline inilial. lar pasteurizarea nici

sunt oblinute prin fermentafie. iar lactatele sunt lider ?ntie toate alimentele formatoare de mucus. Sunt foarte mari formatoare de acid. Pot cregte riscul

din ciuperci, care apoi se concentreaz in lapte. Apoi gi brnza gi iaurtul

mcar nu are efect! Cu timpul, laptele pasteurizat va mucegi va mirosi, in 5i timp ce laptele ,,crud" se acregte in mod natural gi rmne comestibil.

Cu aceste recomandri, puteli vedea de ce toate produsele lactate trebuie eliminate din dieta voastr. incerca!i laptele de soia, de migdale sau de orez, ca alternative (totugi aveli grij s le evitali pe cele cu adaos de zahr, care sunt majoritare). Dac trebue s be!i lapte, folosili laptele neprocesat de capr, de la capre hrnite organic. Acesta conline acid caprilic, antifungic. Nu conteaz de cte ori vi s-a spLts de ctre profesori gi prinli s v bei laptele - fr a mai pomeni de reclamele cu copii avnd mustli de la lapte, ideea c produsele lactate sunt sntoase este exagerare pur - un mit cultural. Chiar dac vacile au trit intr-un fel de paradis bovin gi au produs laptele perfect, hai s-o spunem: laptele pur gi simplu nu este un aliment uman. Este destinat pentru vilei, ale cror necesitli sunt destul de diferite de cele ale oamenilor. Laptele este plin de componente fr folos pentru noi, care trebuie ori s fie convertite pentru a fi folosite (uznd resursele organismului nostru in cursul acestui proces), ori eliminate ca toxine. Nici o alt specie animal nu mai bea lapte dup ce se termin alptarea * gi in nici un caz de la alte specii! Laptele este doar inceputul problemei. Luali in considerare c trebuie l0litri de lapte pentru a face 1 kg de brnz tip cagcaval, 12 litri pentru a face 1 kgdeinghelat gi peste 21 de litri pentru a face 1 kgde unt. Amintili-v c este nevoie de 20 de prli de alcalinitate pentru a neutraliza o parte de aciditate, imaginali-v ct ar fi necesar pentru a contracara efectele unei surse att de concentrate de acid! Dac ar trebui 20 de cni de ceva alcalin pentru a neutraliza o can de lapte (deja destul de ru, nu credeli?), veli avea nevoie de 12 ori mai mult - 24O de cni sau 60 de litr! - pentru a neutraliza o can de inghelat. Nu e de mirare c att de mult lume are attea probleme cu lactatele. Nu e de mirare c att de mult lume sufer de osteoporoz in timp ce mnnc totugi attea lactate. Nu e de mirare c atta lume are reaclii alergice la produsele lactate sau nu tolereaz lactoza. Nu e de mirare c oamenii pot s se ingrage rapid cu produse lactate gi pot s slbeasc att

Dieta Young 81 de rapid cnd renun! la aceste alimente foarte concentrate. Ele sunt prea concentrate gi prea acide in fluxul sanguin.
DAR CALCIUT? Ne-am pus adesea aceast problem. Este adevrat c acest element, calciul, este vital pentru multe funclii din corp, dar marota de a acumula doze imense prin cantitfi mari de lactate gi suplimente alimentare * se bazeaz pe o tn[elegere gregit a modului in care organismul tl utilizeaz. Mult lume ?pi face griji - total inutil- c dac sunt eliminate produsele din lapte dieta aceasta va cauza carenfe de calciu. Adevrul este c toate vegetalele verzi, cu frunze, gi ierburile sunt inevitabil bogate in calciu (ca gi in fier, magneziu, vitamina C gi multe din vitaminele B, dar aceasta este o alt poveste), la fel cum sunt lelina, conopida, bamele, ceapa, fasolea verde, avocado, fasolea neagr, nutul, tofu, migdalele, alunele de pdure gi seminlele de susan. Pe scurt, obine1i destul calciu urmnd o diet care seamn cu cea descris in aceast carte. Cnd suntem intrebali de unde ne asigurm calciul, adesea rspundem cu o intrebare: De unde tgi ia calciul
vaca? Este de asemenea important de evaluat de ct de mult calciu este nevoie cu adevrat pentru a-!i menJine sntatea oaselor gi a organismului. Pentru a face aceasta, trebuie s inlelegeli c unul dintre lucrurile pe care le face in corp este

s neutralizeze acidul creat prin ingerarea proteinei animale. Cnd mncali aceste alimente acide, corpul incearc s revin la starea lui alcalin prin singurul mod in care poate - lund calciu din oasele voastre dac nu este prezent destul in alimentele pentru a face acest lucru. De asemenea rinichii vogtri v jefuiesc calciul din oase pentru a elimina excesul de azot care se afl ?n proteinele de origine animal. Recomandrile obignuite, gi anume 1000 mg sau mai mult de calciu pe zi, presupun o diet american obignuit - care const ?ntr-un aport de protein de 1,5 pn la 4 ori mai mare dect necesar, crend o cerere nefireasc de calciu. Mulli expe(i consider c aceast supraalimentare cu proteine este responsabil pentru osteoporoz, boala aproape epidemic a oaselor fr rezstenf. De fapt, nu e deloc o lips de calciu! Sau, mai degrab, este o problem de furt al calciului, nu o carenf de calciu. Trebuie s incetm s ne facem probleme in legtur cu necesarul de calciu gi s fim atenli s nu consumm prea multe proteine. in acelagi timp, ironia este c degi consumm destule produse lactate bogate fn calciu, ele ne pot lsa practic cu un echilibru negativ de calciu dup ce toat cantitatea de proteine este tamponat. Pentru a confirma c aducem destul calciu in corpurile noastre, intr-un mod pe care chiar tiinfa medical clasic il poate Tnlelege, ne-am fcut amndoi, re-

BZ

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

cent, teste de densitate osoas. Suntem in esenf vegetarieni de aproape douzeci de ani 5i ambele teste au indicat denstJi cu mult peste ,udiu. Densitatea osoas a lui Shelley a fost asemntoare cu a unei femei de douzeci de ani (cnd densitatea osoas este de obicei maxim), degi, cnd am fcut testele, ea avea patruzeci gi gase de ani. Rob se inscria gi el in segmentul cu densitate foarte mare (iar el avea patruzeci gi opt de ani).

coNItNUTUL iru Ce_ctu


Aliment
Legume Anghinare Sparanghel Tulpini de bambus Tulpini de sfecl Broccoli Yarz de Bruxelles Yarz chinezeasc Varz rogie Conopid

AL ALTMENTELOR ALCALTNE (PER 100 g DE ALTMENT)

Calciu 51 mg 23 mg 13 mg

Aliment
Fructe Avocado (California) Avocado (Florida) Crepfrut acru Suc de lmie Rogii verzi
Rogii-rogii Psti Nut Linte uscat Fasole de Lima proaspt Muguri de fasole mung Mazre verde proaspt Fasole rogie uscat Boabe de soia proaspete Muguri de soia

Calciu
10 mg 10 mg 16 mg

119mg
103 mg 36 mg 43 mg 42 mg 25 mg 39 mg BB mg 69 mg 250 mg

7mg
13 mg 13 mg

lelin
Frunze de sfecl

150 mg 79 mg 52 mg 118 mg 26 mg

Arpagic
Brassica oleracea (frunze) Brassica oleracea (tulpin i) Nsturel Castrave!i Frunze de ppdie

203 mg 81 mg 25 mg 187 mg 12 mg 100 mg 29 mg 249 mg


179 mg

110m9
67 mg

48 mg

Vinete
Fenicul Usturoi Kale (Bras sca oleracea) (frunze) Kale (Bras sica oleracea) (tulpini) Praz Salat, de Boston

Nuci Ei semin[e Migdale Nuci de Brazilia Alune de pdure


Seminle de dovleac Seminfe de susan Seminle de floarea-

234 mg 186 mg 209 mg 51 mg 160 mg 120 mg


1

52 mg 35 mg

Dieta Young 83 Aliment


Salat tip aisberg Salat cu frunze rare Tulpini de mugtar Bame Ceap (verde) Ptrunjel

Calciu 20 mg 68 mg 183 mg 92 mg 51 mg 203 mg

Aliment
soa'relui

Calciu

Cereale

Qrz Mei Orez brun


Cru Trle de gru

Ardei verde Ardei rogu Ardei rogu iute Ridichi


Rubarb Alge agar Alge dulse Spanac Pstrnac tulpini Nsturel de a

9mg
13 mg 130 mg 30 mg 96 mg 567 mg 296 mg 93 mg 246 mg
151

34 mg 20 mg 32 mg 46 mg 119mg

Sarea
Efectele negative ale srii sunt bine cunoscute gi totugi dieta obignuit american este dominat de sare, existnd o solni[ pe aproape fiecare mas din !ar. Chiar dac nu folosili niciodat o solni!, puteli ugor s luali o cantitate prea mare de sare prin alimentele procesate in cutii, imbuteliate, in pungi, congelate sau in conseru -, prin mncarea de la restaurant 5i junk food, care, in general, sunt toate foarte srate, chiar dac etichetele spun altceva. Cutati s eliminafi orice sare adugat diete voastre, cu exceplia srii alcalinizante, ca de exemplu Real Salt sau sarea cu adaos de vegetale.

Grsimile saturate gi alte grsimi nesntoase


acizii gragi esenfiali, grsimile periculoase sunt devastatoare. Cunoagtefi litania efectelor negative: artere infundate, boli de inim, cancer gi aga mai departe. Cele rele sunt uleiurile hdrogenate sau parlial hidrogenate (saturate, solidificate), margarina, untul, grsimile saturate gi aproape toate grsimile animale (din carne, pui, ou gi lactate numai cele din pegte fac exceplie).
Pe ct sunt de sntogi

84

Dr. Robe

fgung & Shelley Redford young

Scopul este, de asemenea, s elimina!i toate aceste grsimi periculoase din dieta voastr. Nu prjili alimentete in ulei r.u alte grsimi (fierbeli-le in abur) i nu le dai apoi prin grsime. Doresc s fiu clar in aceast privin!: nu pledez pentru o diet fr grsimi. Organismul are nevoie de grsimi bune pentru a supravielui gi pentru a fi pe deplin sntos. Utilizafi uleiuri bune cum este cel de msline, din seminfe de in gi din seminle de struguri (i favoritele noastre: Udo gi Essential Balance, care sunt amestecuri!).

Carnea gi oule
Ca gi produsele lactate - ca toate produsele animale -, carnea (de porc, vac, miel, pui, curcan gi aga mai departe) gi oule sunt pline de hormoni, pesticide, steroizi, antibiotice, microorganisme, micotoxine gi grsimi saturate, care contribuie la boli de inim, infarct gi cancer, pe lng altele. (Degi sunt de acord c grsimea in sine este o parte a problemei, gndi1i-v gi la faptul c grsimea este locul unde organismul animalelor ?5i depoziteaz toxinele la care au fost expuse.) in plus, ele sunt puternic acide. Animalele sunt hrnite cu cereale depozitate gi transfer ?n carne toate problemele asociate (vezi ,,Cereale depoztate",la pag. BZ). ceea ce incerc s spun este c nu trebuie s aveli de-a face cu ele. Exist o corelalie strns ?ntre proteina animal gi diverse tipuri de cancer, mai ales cel de sn, al tirodei, prostatei, pancreatic, uterin, ovarian, de stomac gi de colon. Studiile arat c oamenii care igi iau 70% din proteine din produsele animale au probleme de sntate majore comparativ cu cei care iau doar 5% din proteinele lor prin acest mod: rata moftalit[ii datorate bolilor de inim este de gaptesprezece ori mai mare, de exemplu, gi probabilitatea de deces din cauza cancerului de sn (la femei) este de cinci ori mai mare. Consumul de ou este asociat cu un risc crescut de cancer de colon. Nu m surprinde, din moment ce s-a dovedit c oule de la ginile hrnite cu cereale confin micotoxine. (Propriile mele observa!ii au dovedit c, la cincisprezece minute dup ce s-a consumat un ou, oamenii prezint bacterii sau o inmulire a bacteriilor in snge.) Produsele lactate au fost gi ele incriminate in acelagi studiu, cea mai strns asociere fiind in cazul brnzei. lnteresant, un consum mai mare de carne rogie nu a crescut riscul. Atribui aceasta faptului c studiul a fost fcut in Argentina, unde vitele de carne de obicei pasc, in loc s fie hrnite cu cereale. Asta nu

Dieta Young 85
inseamn c o carne rogie de la animalele care pasc este un aliment bun, ci doar c poate fi cel mai mic dintre dou rele. Un studiu australian a demonstrat s el o legtur ?ntre consumul de ou gi incidenla crescut a cancerului de colon, ca gi legtura cu consumul de carne rogie, ficat, Iactate gi produse din carne de pui.

Cercettorii au studiat efectele dietei occidentale asupra femeilor japoneze gi au descoperit c ele prezentau un risc mai crescut al cancerului de sn din cauza cantitlilor mai mari de carne ingerate. Cercettorii au pornit pe aceast pist dup ce s-a observat c la femeile japoneze cancerul de sn era foarte rar ?nainte de cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Un alt studiu corela consumul de carne de pui, gunc, salam, slnin gi crnaJi cu un risc mrit al cancerului tiroidei, ca gi brnza, untul gi alte uleiuri, in afar de cel de msline. (Uleiul de msline este de obicei fr m icotoxine.) lar un alt studiu suslinea faptul c tipul de grsimi consumate influenfeaz frecvenla cancerului gastric, ovarian gi uterin, grsimile de origine animal contribuind la un risc crescut. Subieclii din studiu care aveau cancer mncaser mai mult slnin gi gunc, folosiser mai mult unt la gtit gi buser mai mult lapte integral. Un studiu suedez a descoperit un numr de factori de diet ce pot fi asociafi cu cancerul pancreatic, inclusiv consumul mai mare de carne prjit gi la grtar (ca gi margarina pe pine alb, ca s ne aduc aminte c doar a fi vegetarian nu este de ajuns pentru a rezolva intreaga problem). Carnea gi brnzeturile prelucrate sunt gi mai rele, din cauza nitrozaminelor, gi sunt un factor de risc pentru creier gi tumorile mduvei spinrii. in afar de aceasta, alimentele de origine animal sunt pur gi simplu moarte. Moarte in toate privinlele, incluznd gi lipsa enzimelor. Alimentele vegetale, pline de enzime, energie gi substanle nutritive, sunt mult superioare ?n orice privinJ. Toate crnurile maturate in mod adecvat pentru consumul uman sunt, prin defini!ie, parlial fermentate gi, astfel, impregnate de microorganisme gi toxinele acestora. i,r definitiv, drojdia este cea care determin maturarea, iar gustul gi textura final sunt determinate de natura procesului de maturare microbian. (Aceasta ?n plus fa! de micotoxinele din alirnenta[ia animalelor, care apar apoi ?n mugchii acestora - in carne.) Una dintre micotoxinele specifice implicate a fost corelat cu diabetul. Dac v-a!i pus problema, aflali c majoritatea micotoxinelor sunt rezistente Ia

86

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

temperatur, astfel inct nu sunt inlturate prin gtit, chiar dac se elimin o parte din sursele lor. lndiferent ce substanle nutritive se gsesc in hrana de origine animal, ele pur gi simplu nu merit riscul, fr a mai pomeni de efortul impus organismului prin digestie gi energia necesar pentru a extrage substanlele pe care le conlin. Din punct de vedere anatomic Ai fiziologic, oamenii nu sunt fcufi s fie carnivori sau omnivori. Tractul digestiv lung gi complicat al omului este conceput pentru absorblia lent a hranei complexe i stabile de origine vegetal. Carnivorele au intestine scurte gi simple care permit un tranzit mininr al hranei instabile compuse din animale moafte. microorganismele din intestinul lor sunt diferite de cele ale oamenilor. Pe de alt parte, digestia amidonului este destul de complex la oameni, in timp ce carnivorele mnnc pulin amidon sau deloc. Dac oamenii ar fi fost carnivori, ar fi transpirat prin limb, nu prin piele. Carnivorele au dinli gi maxilare adaptate pentru a reteza buc! din animalele proaspt ucise. Doar uneltele ne permit s depgim aceast limitare natural evident, fr a mai menliona c nu asimilm nimic din elementele nutritive aflate in blan, pene, organe gi oase, spre deosebire de adevratele carnivore. in fine, mncm rareori carne crud. Aproape intotdeauna avem nevoie s o gtim pentru a distruge parazilii gi alte microorganisme duntoare gi s deghizm cadavrul, toate aceste actiuni nefiind necesare adevratelor specii mnctoare de carne. Oamenii sunt fculi s fie vegetarieni, iar organismele noastre nu vor funcliona niciodat optim dac Ie fo4m s fac ceva pentru care nu sunt echipate.

DAR PROTEINELE?

Trebuie s evalum de cte proteine avem cu adevrat nevoie. Cercetrile sugereaz c avem nevoie de doar 25 g de proteine pe zi. Americanul mediu, care mnnc ou, carne gi lactate consum probabil 75-125 g pe zi, de trei la cinci ori mai mult dect este nevoie. Eu cred c proteinele ar trebui s repre' zinte aproximativ 5-7% din dieta total. Corpurile noastre conlin doar Tolo proteine (gi 70ol. ap, 2}ol, grsime, 1'2o1" vitamine gi minerale, 0,5-1% zahr). Majoritatea crnurlor conlin 2O-25olo proteine - furniznd deci mai mult dect are nevoie corpul. Dac nu mncali

Dieta Young 87
carne, nu v temeti: spanacul gi alte verdefuri au un confinut mai mare de am inoacizi (el ementele constitutive ale protei nelor) dect fri ptu ra! Laptele de vac este de asemenea bogat"tn proteine. Prin contrast, o surs de protein anume destinat consumului uman - laptele matern - conJine doar 5% proteine (iar unele surse consider c nu are dect 1,4-2,2 %). Aceasta ar trebui s constituie singura surs de nutrilie pentru un organism uman care creste gi se dezvolt mai rapid dect Tn orice perioad a vielii - dublndu-gi sau triplndu-gi masa corporal gi dimensiunea in primul an de via!. Dac am fi avut nevoie de proteine superconcentrate pentru o bun crestere gi dezvoltare, sigur c laptele matern ar fi conlinut un procentaj mult mai mare. Asa cum e, cred c el reflect necesitlile reale ale corpului. Unele dintre cele mai puternice animale din lume - de exemplu gorilele sau elefanlii - nu mnnc deloc carne. Este evident c nu duc lips de proteine. Din ce triesc ele? Din iarb gi frunze.

Cerealele depozitate
Cerealele depozitate ?nseamn recolta de anul trecut. Cerealele depozitate incep de obicei s fermenteze in decurs de nouzeci de zile gi, in scutt timp, sunt pline de micotoxine. Ele prezint de asemenea microorganisme duntoare. Aga c este preferabil s folosili recolta de anul in curs, preferabil in decurs de trei lun de la recoltare. Singurul mod pe care il gtiu de a gsi cereale proaspete este s il rog pe geful de magazin s verifice data ambalrii (in cazul ?n care cumpr ?n vrac) sau s verific la furnizor. Este intotdeauna important s citili etichetele. Cerealele nedepozitate constituie o parte sntoas a dietei, in general, dar ar trebui s le eliminafi ?n primele B-12 sptmni ale progra-

mului nostru dup un regim de purificare sau atta timp ct v

confruntali cu simptome. Consumul de cereale depozitate este, asa cum ne putem inchipui, duntor pentru organism. De exemplu, un studiu din 1991 a artat o corelalie cert intre consumul de cereale depozitate gi cancerul esofagian. in acelagi an, cercettorii au identificat cerealele gtite (o form de cereale depozitate) ca un factor de risc in cancerul de stomac. Cartofii depozitali sunt la fel de periculogi. tat un exemplu: in cazul femeilor gravide care consum mari canttl de cartofi, s-a constatat c dou micotoxine produse de ciuperci aflate frecvent ?n cartofi au fost incriminate ca o cauz a maladiei spina bifida la copiii lor.

BB Dr. RobertlJYoung
Drojdia

& Shelley Redford young

Trebuie s elimina[i integral din diet drojdia gi alimentele care conlin drojdie - fie ea dn bere, din produse de brutrie sau ,,nutrigional". Evident, nu dorili s consumafi microorganisme in stare pur. in plus, majoritatea modurilor de a consuma dro.idie sunt duntoare gi din alte motive: berea gi vinul (un pericol dublu, legat gi de alcool), pinea gi produsele de patiserie (un ru triplu, din cauza cerealelor depozitate din care este fcut fina, a zahrului gi altor carbohidrali prezenli). Consumul de drojdie g a orice este fcut cu drojdie poate stimula dezvoltarea in exces a microorganismelor gi cregte cantitatea de micotoxine (crescnd cantitatea aflat in propriul dumneavoastr corp, in plus fa! de produsul in sine). Dac mai aveli nevoie de argumente pentru a renun[a la ele, aflali c alimentele care con[in drojdie pot produce calculi renali (precum gi pietre la ficat, vezica biliar gi chiar in creier), depuneri osoase, osteoartrit, artrit reumatoid, boli de rinichi, de inim, diabet (in cadrul unui studiu din 1990, toli goarecii hrnifi cu un regim care conlinea 10% drojdie de bere s-au imbolnvit de diabet), sarcoidoz (o boal de autoimunitate care afecteaz plmnii, ochii gi pielea), ciroz gi numeroase forme de cancer, in special la sn, prostat gi ficat. Alte simptome cuprind maladia Crohn gi colita. Ctiti cu atenfie etichetele pentru a v asgura c alimentele, condimentele gi ingredientele nu conlin drojdie.
Ci

upercile,,comestibile"

Ciupercile de toate felurile gi in orice form - in afar de problema evident c sunt rodul unor fungi - formeaz acizi cnd sunt digerate. Ele conlin de asemenea mcotoxine care intoxic celulele umane gi duc la maladii degenerative. Dup prerea mea, nu exist ceva numit ciuperc bun. Cele ,,comestibile" sunt doar mai pufin toxice dect cele care ne ucid imediat! Nu le mncali, nu le beli gi nici mcar nu le mirosili. Toate ciupercile conlin diverse cantitli din micotoxina amintin, care, in concentralie mare, v poate ucide instantaneu. Cu cantitli mai mici rezultatul este acelasi - doar c dureaz mai mult timp. intr-un studiu din 1979, o important cercettoare in domeniul cancerului a administrat goarecilor micotoxine dn fungi, in apa de but. Ea a observat ca rezultat 21 de tipuri diferite de cancer. Acum gtim c toate

Dieta Young 89

ciupercile confin cel pufin cinci ingrediente active care sunt cancerigene pentru animale. Este adevrat c s-au prezentat numeroase efecte benefice asupra sntlii ?n legtur cu anumite ciuperci, dar ele au ocazional gi efecte secundare toxice - pe lng toate problemele comune pentru orice ciuperci. Cred c toate presupusele lor avantaje se pot obline usor prin alte modalt[ - mai sigure.

Spirulina gi suplimentele din alge


Am dori s putem susline recomandrile entuziaste pentru spirulin gi suplimentele din alge. in definitiv, ele sunt plante verzi bogate in clorofil, proteine, minerale gi alte substanle nutritive. Dar ele se dezvolt ?n condilii acide. i mai gndili-v ce sunt ele, de fapt: verdeala pe care o vedeli dezvoltndu-se la suprafala iazurilor gi apelor stttoare. S-a dovedit c toxinele din alge afecteaz ficatul gi sistemul nervos, iar una dintre ele se pare c favorizeaz dezvoltarea tumorilor la animale. Suplimentele din alge confin vitamina 812, care nu se gsegte in plante in starea ei pur. Ea este produs de bacterii care ptrund ?n alge prin pene gi excremente de psri. Puteli s m considerali nebun, dar cum avem propriile bacterii intestinale care pot produce vitamina B12 prefer s nu imi iau doza din excrementele de psri! Din fericire, diferenfa intre o doz zilnic de alge gi o po(ie de broccoli organic este mic, astfel inct puteli obline avantajele fr a v confrunta cu riscurile.

Produse fermentate gi malfificate Printre acestea se numr condimentele, precum oletul, mugtarul, ketchup-ul, sosul pentru friptur, sosul de soia, maioneza, sosurile de salat, sosul de chili, de hrean, miso, glutamatul monosodic (MSC) gi orice tip de alcool, ca gi legumele murate, cum sunt mslinele verzi, varza acr, castrave!ii murafi gi alte legume. Toate produc acizi gi mucus aderent gi, cu exceplia glutamatului, sunt fermentate de ctre ciuperci. Produsele mallificate, cum este laptele mallificat gi anumite cereale gi dulciuri, sunt de asemenea fermentate de ciuperci si, in plus, conlin niveluri ridicate de zahr, produc acizi gi creeaz mucus aderent.

90

Dr. Robert O'young & Shgluy Redford young

Alcoolul
Poate c este util s ne gndim la alcool ca fiind micotoxina produs de drojdie. Aceasta se refer la vin, bere, whisky, coniac, gin, rom, vodc, pentru a ne limita doar la cele mai obignuite. deja c abuzul de alcool

derate de medicina clasic drept excesive pentru a se ajunge la probleme grave. ?n plus, ficatul poate convefti alcoolul in alt micotoxin (acetaldehida), care are gi ea efecte nocive.

duce la boli, cum sunt ciroza hepatic, degradarea creierului, cancer, leziuni ale ftului gi moarte. Aceasta chiar fr a mai lua ?n calcul problemele cauzate de micotoxine - gi nu este nevoie de cantitlile consi-

tili

Cafeina
Principalele surse de cafein sunt ciocolata, ceaiul, buturile acidulate 5i toate formele de cafea - chiar gi cea ,,decafein izat" conline suficient pentru a avea un efect -negativ. Toate aceste lucruri produc o canttate mare de acid gi mucus. in plus, gndili-v la alimentele pe care Ie mncafi o dat cu o can de cafea sau ceai (adesea micul dejun tradilional sau deserturi), toate fiind productoare de acizi, gi vefi vedea c este refeta pentru dezastru. in plus, cafeina d dependen!. puteli s ii credeli pe cuvnt pe cercettorii de la John Hopkins School of Medicine sau este destut s constatali propriile dureri de cap de care suferili cnd sunteli lipsili de cafeaua de diminea!. Optzeci gi dou de procente din voluntarii studiului de la John Hopkins au prezentat simptome de sevraj cnd ti s-a dat un placebo in locul dozei lor obignuite de cafein. Dup estimrile oficiale, peste B0% dintre adullii din Statele Unite consum in mod regulat suficient cafein pentru a crea dependen!. Facef ce puteli pentru a reduce aceast cfr statistic sumbr!

Porumb, produse din porumb, arahide, produse din arahide Porumbul conline 25 de ciuperc diferite care produc micotoxine, printre care unele cu efect recunoscut cancerigen! Arahidele conlin 26.in plus, arahidele, nucile gi toate produsele similare sunt linte predilecte pentru sporii de mucegai din aer gi rncezesc rapid. Aceasta se poate
vedea la nuci sub forma unei nuan[e intunecate sau negre. Contaminarea se produce in timpul procesului de cregtere, deoarece plantele in sine nu sunt rezistente. Oamenii care le mnnc ingereaz deci fungii gi produgii lor toxici, inoculnd in tubul digestiv microorganisme duntoare.

Dieta Young 91

Studiile au artat legtura intre consumul de porumb gi cancerul esofagului gi stomacului gi intre consumul de arahide gi cancerul de
pancreas gi ficat.

Anacardul gi nuca de cocos uscat sunt la fel de contaminate gi trebuie evitate.

Uleiurile tnclzite
Orice ulei care a fost inclzit la gtit sau la procesare a fost distrus din punct de vedere nutrilional, inclusiv cele mai cunoscute mrci de ulei de porumb, rapi! gi alte uleiuri vegetale. Cutali uleiurile virgine presate la rece, cum sunt numeroase uleiuri de msline, alegnd desigur varietfile
sntoase.

Alimente pregtite la microunde in primul rnd, microundele distrug enzimete, reducnd energia vital chiar prin gtit. Dar lucrurile sunt mult mai grave. Rugii, care au efectuat cele mai serioase cercetri privind cuptoarele cu microunde gi
efectele Ior biologice asupra alimentelor gi oamenilor, au interzis utitizarea acestora. ln urma cercetrilor lor s-a constatat c alimentele expuse la energia microundelor au efecte cancerigene sporite gi valoare nutritiv redus. Vitaminele gi mineralele erau anihilate in toate alimentele testate, iar disponibilitatea biologic a elementelor nutritive, inclusiv a vitaminelor B, C g E gi a mineralelor esenliale a sczut. Proteinele din carne deveneau lipsite de orice valoare (nu c noi am recomanda carnea netrecut prin microunde, dar aceasta arat ct de puternice sunt efectele acestor aparate - multe dintre cile lor de ac[iune fiind necunoscute). Tratamentul cu microunde afecteaz caracterul digerabil at fructelor gi legumelor. Colac peste pupz, prepararea cu microunde face ca toate alimentele s fie formatoare de acid. in cadrul propriilor mele studii am constatat un procentaj mai mare dect normal de celule sanguine anormale la persoanele care mnnc alimente gtite la microunde.

indulcitorii artificial

indulcitorii artificiali au efect acid. Printre substanlele rele se numr aspartamul (Nutrasweet), zaharina (Sweet and Low), neotam, suralose (Splenda), acesulfam (Sunette, Sweet & Seif, Sweet One) gi ciclamatele. Toate acestea se descompun ?n organism ?n acizi nocivi. De exemplu, cnd ingerali aspaftam, unul dintre ingrediente, alcoolul metilic se

92

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

transform in formaldehid, o neurotoxin mortal gi cu efect cancerigen cunoscut! Dar asta nu e totul. Mai departe, se transform in acid formic (care este otrava folosit de furnici in lupt). lar acesta este doar unul d intre ingredientele un u ia d intre n umerosi i indulcitori artificial i. O gam larg de simptome pot fi cauzate de ?ndulcitorii artificali, printre care dureri de cap, migrene, ameleal, apoplexie, depresie, oboseal, iritabilitate, un ritm cardiac crescut, palpitalii, insomnie, probleme de vedere, reducerea auzului, !iuit in urechi, cregtere ponderat, amor!eal, spasme musculare, dureri in articulalii, dificultgi respiratorii, crize de anxietate, vorbire greoaie, pierderea gustului. induliitori artificiali pot de asemenea s declanseze sau s agraveze artrta, oboseala cronic, diabetul, fibromialgia, tumorile creierului, scleroza multipl, maladia Parkinson, maladia Alzheimer, lupus sistemic, retardarea mental, defectele de nagtere, dereglri ale tiroidei, limfom, epilepsie. Nu le permiteli accesul in organism pentru a face ravagii.

indulcitorii siguri ar f cei oblinugi din plante cum sunt

Srevia

rebaudiana sau cicoare, pe care le putefi gsi la magazinele cu produse naturiste.

pH-ul alimentelor
lat o list cu alimente obi5nuite cu un poten[ial relativ aproximativ de aciditate C) sa alcalinitate (+), prezent ?n aproximativ 25 g.

Rdcinoase Porumb Cartofi vechi

-9,6

+2,0

Carne, pui, pegte Porc Vitel Vt Pegte oceanic


Pui

Ou strdi Ficat Organe

-38,0 -35,0 '34,5 -24,0 -18,0 pn la -22,0 -18,0 pn la -22,0 -5r0 -3r0 -3,0

Dieta Young 93
Lapte gi produse lactate Brnz tip cagcaval Smntn Lapte omogenizat Zer Pine, biscuifi (cereale depozitate/aluaturi cu drojdie) Pine alb Biscui[i cu fin alb Pine neagr Pine graham Pine de secar

-18,1 -3,9 -1,0 + 113

-10,0 -6,5 -6,5

4,5
-2,5

Nuci

Ei

alune de pdure
-"16,6

Fistic Arahide Macadamia Anacard

-12,8 -11,7 -9,3

Grsimi Margarin Ulei de porumb Unt

-7,6
-6,5 -3rg

Dulciuri indulcitori artificial

Zahr rafinat de trestie Zahr din sfecl Melas indulcitor din mall de orz Suc de trestie uscat (Sucanat) Fructoz Turbinado Lactoz Sirop din mall de orz Sirop de orez brun Miere

-26,5 -17,6 -15,1 -14,6 -9,8


-9,6 -9,5 -9,5 -9,4 -9,3 -8,7

-7,6

Condimente Olet Sos de soia


Mugtar

-39,4 -36,2
-'49,2

94

Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford Young


-12,5 -12,4

Maionez Ketchup

Buturi Buturi alcool ice disti late Suc de fructe indulcit cu zahr rafinat Ceai (negru)
Bere Cafea

-28,6la -38,7
-33,4 -27,1 -26,8 -25,1 -16,4

Vin
Suc de fructe ambalat, natural

3,7

Cnprrolul

Egti ceea ce bei: ap, suc gi ,,butur vende"

Modul in care bei este cel pulin la fel de important ca gi felul in care mnnci, incepnd cu faptul c majoritatea dintre noi nu bem destul. Apoi, cnd bem, majoritatea nu bem ceea ce ar fi bun pentru noi. La baza programului de fa! se afl trei strategii simple pentru a schimba toate
acestea.

APA
Apa este de cea mai mare importanf pentru a fi gi a rmne sntogi. Dar calitatea apei, deja ingrozitoare, se va deteriora, fr indoial, in

viitorul previzibil. La fel ca pmntul pe care trim, corpurile noastre sunt compuse din ToYo ap (iar sngele, din 94'lo). Dac trim cu ap poluat, inchipuili-v efectul asupra organismului. De fapt, nu este nevoie s v ,,imaginati' probabil c deja v confruntali cu aceast problem. Cel mai important lucru pe care il puteli afla din aceast carte este c
trebue s daii organsmului o cantitate mare de ap pur. i nu orice fel de ap - ap alcalin. in mod ideal, trebuie s be[i cel pu!in patru Iitri de ap bun in fiecare zi. Dac vi se pare mult, nu v faceli griji: pe msur ce v hidratali adecvat corpul, veli fi tot mai insetali de ap. De remarcat c nevoia de a mnca este adesea expresia nevoii de ap a corpului. Poate c deja sunte[i mai insetali dect v dafi seama. Prin cantitl generoase de ap alcalin (cu un pH ?ntre g gi 1l)se neutralizeaz reziduurile acide gi, dac aceasta se bea zilnic in combinafie cu o diet bun, se indepfteaz usor acizii din organism. Sunt sigur c nu vefi fi surpringi s aflafi c apa de la robinet - chiar dac o filtrai nu este sntoas. Majoritatea apelor din reelele municipale sunt ingrozitoare, mai ales cele otrvite cu clor gi fluor, adic cele

96

Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

mai multe dintre ele. Apa imbuteliat, degi are de obicei un gust mai bun, poate conline gi ea numeroase impurit[i sau poate fi pur gi simplu moart in urma prelucrrii gi depozitrii. Standardele pentru ap potabil comercal nu !in seam de mii de potenliali poluanli. EPA enumer aproximativ 200 de poluanli primari principali ai apei, care trebuie testali in apa potabil municipal gi comercial. Exist miide poluanli neidentificali 5i alte mii care sunt variante sau combinalii (dar nu sunt enumerate)' Nimeni nu poate testa toate substanlele toxice din toate sursele de ap. Unele proceduri de testare sunt inadecvate, iar unele sunt foarte scumpe. Testele pentru unii dintre cei mai nocivi contaminanfi cost pn la 1200 de dolari - pentru fiecare substan! in parte! i nu v lsa1i pclili de gust. Unii dintre cei mai nocivi poluanli sunt insipizi (unul dintre motivele pentru care standardele oficiale ii pot ignora). Dar nu disperali. Apa de la robinet se exclude, dar puteli avea ap bun chiar de la robinet, prin distilarea sau filtrarea prin osmoz invers (purificare). Dup cum gtili, distilarea inseamn vaporizarea gi apoi condensarea apei. Apa distilat se apropie cel mai mult de apa de ploaie care, dac atmosfera nu ar fi att de poluat, ar fi sursa ideal de ap. Osmoza invers este un proces de filtrare prin care apa este purificat de substanle toxice gi cantitli mari de minerale. Apa oblinut prin distilare gi osmoz invers - la fel ca gi apa de ploaie - are mai muli atomi de oxigen sau ioni hidroxil (OH ) gi mai pulini ioni de hidrogen (H*).Mai mult hidrogen face ca apa s fie mai acid, astfel inct apa de care am vorbit este neutralizat gi ajut organismul s reduc reziduurile acide acumulate. Lsnd la o parte explicaliile gtiinlifice, avnd echipanrentul adecvat instalat sub chiuveta din buctrie, apa de but sntoas vine chiar de la robinet. Ambele procese fac apa s fie mai neutr gi ea poate fi alcalinizat dup necesitli adugnd picturi de pH, cum sunt peroxidul de hidrogen (HzOz) sau dioxidul de clor (ClOr) - cinci picturi la 2 pn la 4 litri de ap purificat. Cutali clorit de sodiu (NaClOz) la magazinele de alimente sntoase sau peroxid de hidrogen la farmacii. Cnd sunt adugate in apa pur, neutr, pe care o be!i, intrnd astfel in fluxul dumneavoastr sanguin, picturile de pH aclioneaz ca un catalizator de oxigen, avnd un efect de alcalinizare, neutralizare, oxigenare gi echilibrare a pH-ului ?n organism. Lsali s treac o or sau dou up ce a[i mncat o canttate mai insemnat de proteine, inainte de a bea ap cu picturi de pH, astfel inct s nu interfereze cu acidul din stomac la
d
i

gerarea protei nel or.

Dieta Young 97

Cunosc un sngur aparat casnic care ofer o simulare rezonabil a modului de prelucrare a apei ?n natur, inclzind gi rcind alternativ apa. El se numegte Living Water Machine (Aparatul pentru ap vie). Aparatul produce ap distilat foarte pur, despre care se spune c ar fi biologic activ - adic vie - eliminnd anumili solvenfi organici pe care alte aparate ii pot transfera sau chiar concentra in apa distilat. Exist gi un mic ventilator care ajut la oxigenarea ei suplimentar. in plus, este relativ usor de curfat. Trebuie s v avertizez c este vorba despre un aparat scump. Din fericire, sistemele de osmoz invers, care se atageaz direct sub chiuvet, se pot obine la un pref rezonabil i sunt o solulie bun dac nu v permiteli distilarea. lndiferent ce metod alegeli - s cumprali ap distilat, s o distilaJi dumneavoastr, s folosili filtre de osmoz invers, picturi de pH faceli-v provizii de ap bun in frigider sau cmar. i beti-o! este deosebit de impor-tant s beli intre mese. in cadrul acestui program poate c nu veli simii nevoia s beli la mas, deoarece numeroase dintre legumele recomandate confin foarte mult ap - multe dintre ele au 20-90% ap. E bine s stoarceli lmie proaspt sau s puneli suc de lmie in apa potabil, pentru a-i accentua efectul alcalinizant (este gi mai gustoas,
desigur).

SUCUL
Un pahar cu 200 ml de suc proaspt de legume reprezint ?nceputul ideal pentru orice mas sau este in sine o gustare excelent. Toate avantajele legumelor (gi verdelurilor) pot fi sporite prin transformarea lor in suc. Substanlele nutritive sunt mai concentrate gi mai ugor disponibile pentru organism. Prin extragerea sucului se pierd fibrele, dar astfel se elibereaz substanlele nutritive. (Mestecatul nu are acelagi efect, nu att de complet
ca extragerea sucului.)

Avefi nevoie de fibre, aga c nu veli consuma in acest fel toate legumele. Dar atunci cnd ,,beli legumele" organismul primegte o concentralie mai mare de sruri alcaline, vitamine, rninerale, clorofil gi enzime ce se asimileaz rapid, astfel ?nct sucurile vegetale au un efect foarte alcalinizant. Ele au gi un important efect de curfare a intestinelor. A bea suc de legume in loc de a le gti asigur gi ugurare din punct de vedere enzimatic pentru organele digestive.

98

Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young

Cel mai bun gi mai alcalinizant suc se obine din legume verzi gi ierburi. (Sucurile de fructe trebuie evitate mai ales la inceputul acestui program, din cauza cantitlii mari de zaharuri.) La inceput, cnd gustul
dumneavoastr nu este ?nc obignuit cu dulceala mai subtil din verdeluri, poate veli dori s adugali ceva morcovi, sfecl sau ardei gragi rogii, galbeni ori portocalii. Puteli folosi chiar dovleac gi cartofi dulci. Aceste legume sunt dulci deoarece conlin niveluri mai mari de zahr, aga c folosifi-le cu moderafie, la un nivel de maximum 20% din suc adic sucul va conline B0% verdeluri. (Sfecla poate fi gi un purgativ energic, inc un motiv pentru a fi prudenli, mai ales la inceput.) Pe msur ce organismul dumneavoastr devine mai bazic, sucurile verzi v vor prea tot mai gustoase gi atunci veli dori s reduceli proporlia de morcov sau sfecl la 10% sau mai pulin, in favoarea verdelurilor. (Ardeii nu conlin multe zaharuri, astfel inct ii pute[i folosi dup gust.) Secliunea cu relete conline numeroase idei pentru combinalii de sucuri, iar bibliografia cuprinde cteva crli bune despre prepararea sucurilor. in plus, fiecare aparat de fcut suc este ?nsofit de cteva re[ete. Experimentali pufin, pentru a gsi combinaliile care v plac cel mai mult. Toate legumele verzi sunt minunate pentru oblinerea sucului (noi folosim felin, castraveli, broccoli, ardei verde, dovlecei, fasole verde, salat, varz gi toate verde[urile cu frunze). Rogiile sunt de asemenea minunate pentru suc, dup cum probabil gtili. Dar nu v bazali pe cele procesate gi conservate faceli-v propriul suc! Sucul din ierburi v asigur avantajele acestora, fr a avea senzalia c rumegali. Faceli suc din tulpini fragede pentru a obline dou feluri de beneficii, o concentralie inc gi mai mare a substanlelor nutritive care sunt deja att de abundente gi un efect alcalinizant mai puternic dect ?n forma integral. Puteli s condimentali sucul cu jicama. (foarte slab), ptrunjel, ridichi, ghimbir gi usturoi. Deoarece sucul concentreaz totul, este deosebit de important s folosili produse de calitate. Folosili legume organice atunci cnd putefi gi intotdeauna cumprali gi utilizali produsele in stare ct mai proaspt. Splafi-le bine, in special in cazul produselor care nu sunt organice gi eventual cufunda[i-le in ap curat alcalin (5 picturi de ClOz sau peroxid de hidrogen la un litru).

. jicama, Exogonium bracteotum - o legum tropical inrudit cu cartoful dulce, pe care unii o descriu ca pe un hibrid intre mr gi cartof (n. r.).

Dieta Young 99

Cojiti legumele a cror coaj este puternic impregnat cu cear. Dar, deoarece in coaj se afl numeroase substanle nutritive, evitafi cojirea pe ct posibil. Nu uitafi s folosifi gi partea verde, de exemplu in cazul morcovilor sau sfeclei. Dac nu puteli obline legume organice sau
proaspt culese, ?mbuntfili sucul adugnd ,,verdeluri" uscate, mcinate (cum sunt cele descrise in Capitolul 10, Suplimente). Puteli folosi pulbere de gru verde ca alternativ la extragerea sucului din iarba de gru (dac v este greu s cumprali produsul proaspt sau dac extractorul de suc nu face fa1). Atunci cnd legumele sunt centrifugate, agitate gi presate pentru a extrage sucul, microorganismele secret reziduuri acide, ceea ce face ca sucul s fie usor acid, degi provine din legume alcaline. De aceea este bine s alcalinizali sucurile dilundu-le cu ap distilat (o parte suc la 10-20 p( ap), apoi adugali picturi de pH (1-20 picturi la 250-500 ml). Cea mai bun opliune este s v preparali propriul suc, pentru a fi proaspt. Bei-l ct mai curnd dup ce l-ali fcut. Nu-l lsati s stea mai mult de cteva minute. (Dac trebuie s stea mai mult de 10-1 5 minute, adugatri 3-5 picturi de vitamin C coloidal in vasul cu suc, la umplere, sau dizolvali 250-500 mg vitamin C cristalizat in 100 ml ap pur gi adugali in vas inainte de a incepe.) Sucul preparat de dumneavoastr va fi intotdeauna mai bun dect produsele ambalate gi conseruate. Pasteurizarea sucului - aproape toate sucurile, chiar gi cele din magazinele de produse naturiste sunt pasteurizate - duce la evaporarea enzimelor gi distruge fo(a vital. Faceti efortul de a alege un extractor de suc de bun calitate - merit. Veli gsi o gam mare de prefuri, dar cele mai scumpe nu inseamn neaprat c sunt mai bune. Pe ct posibil, discutali cu posesorii diferitelor tipuri gi aflati prerea lor - vedeti dac v las s face[i o prob cu ele. Cutali un aparat eficient, care poate lucra continuu ferifi-v de storctoare manuale gi care este ugor de curlat (s aib pufine piese ?n migcare gi s se demonteze-monteze usor). Pentru a extrage suc din ierburi sau ptrunjel aveli nevoie de un aparat de putere mai mare (verificali pe ambalaj tensiunea gi puterea electric). Exist chiar gi un aparat care ionizeaz sucul, ceea ce este un avantaj suplimentar dup prerea mea. El funclioneaz de asemenea foafte bine cu ierburi, ceea ce nu este valabil pentru orice aparat (vezi Resurse). Acest aparat nu inclzegte sucul, cum fac altele. Aveli grij s cumprali un aparat care nu inclzegte sucul! Un

100 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


aparat care bate sau centrifugheaz sucul va produce inclzirea sa prin ciocnirea moleculelor intre ele. La fel ca in cazul pasteurizrii, clura duce la evaporarea enzimelor gi reduce sau distruge forla vital. Extractorul meu este aclionat printr-un angrenaj gi are o capcan gravitalional pentru suc (spre deosebire de un extractor centrifugal care necesit sch imbarea fi ltru I ui).

, i
.-rc

.,::--'--:povESrEA - IUAN ^^.,-:;^-:LUt


.

..

==*l
ii
:j::::r!;

I Cu doi ani urm m-am imbolnvit de ceea ce credeam a fi o grip - pn." i observat snge in urin. Am fost la medic pentru control, iar acesta mi-a spus c plecat acas dup o sptmn ,' sufr de rinichi gi sotmn cu dasnostc 5i m-a internat. Am ptecat diaenostic de boal renal, dar mi s-a spus c voi putea s revin destul de bine la viala mea

r*

li ll
ji
i:

obignuit. Dar, cu trecerea lunilor, eram tot mai bolnav. Mersul la lucru gi ij activitlile cotidiene normale imi preau aproape imposibile. Am fost internat s ii externat de patru ori gi de cteva ori am crezut c nu mai ies viu. Chiar in zilele ii mele bune simleam ia , sting cu incetul. ii La dou zile dup ce am auzit de programul Mira colulpH (Si inainte de a face ii ceva din ceea ce am auzit) am leginat in biseric, avnd febr, gi am fost dus la li spital. Solia mea a comandat pulbere verde concentrat gi picturi de pH - deSi li doctorii nu le luaser in consderalie - gi am inceput s le folosesc imediat ce am ajuns acas. Dup aproximativ o sptmn am prins ceva puteri gi m-am ji decis s-mi schimb viala gi s parcurg intregul program. Cu o diet radical nou am observat rezultate remarcabile in decurs de o lun. Nu mai aveam snge in urin; nu mai eram permanent obosit; am inceput s m joc iar cu copiii. A trecut aproape un an gi jumtate de la ultima internare. Niciodat nu m-am simtrit mai bine! La controlul de acum dou sptmni doctorii nu au gsit nimic in neregul cu rinichii mei sau altceva. Ei nu gtiu cum s-gi explice aceasta, dar eu gtiu!
li
i,

ii

il

Voi vorbi pe scurt despre o alt opliune de prelucrare a alimentelor, care, la prima vedere, pare similar cu extragerea sucului: pasarea gi oblinerea ?ntr-un aparat special a piureului de fructe, legume gi chiar cereale sub form de lichide sau crem. Prin acest proces se inglobeaz o cantitate mare de aer in alimente, ceea ce nu este bine pentru stomac, dar fibrele se pstreaz, iar ele sunt bune pentru organismul dumneavoastr. Pe de alt pafte, fibrele fac substanlele nutritive mai pufin accesibile
pentru organism. Consistenfa cremoas v descurajeaz s mestecali gi v

Dieta Young 101


?ncurajea z s mncali fn grab, privnd astfel hrana de secreliile

din gur

necesare pentru o digestie complet gi adecvat. impreun cu cantitatea mare de materie solid, aceasta presupune un stres mai mare pentru sistemul digestiv, in comparalie cu sucul. Aga c, deSi exist anumite avantaje ale acestei metode, nu o folosifi in locul extragerii sucului. Evita[i-o complet la inceputul acestui program gi, dac decideli s o introduceli mai trziu, nu o folosili la aceeagi mas la care beli suc.

,,BUTURA VERDE,, lat un mod de a beneficia de o hidratare adecvat laolalt cu legumele gi sucurile de legume: pulberile verzi. Acestea sunt ierburi, cereale incollite gi legume verzi, uscate gi pulverizate, care sunt vndute ca suplimente. Ele v aduc ?n organism vitamine, minerale gi aminoacizi (elementele constitutive ale proteinelor) intr-o form usor de absorbit. Aveli grij s cumprali produse cultivate prin metode organice. Dup cum am mai spus, putefi s [e adugali in sucul dumneavoastr de legume pentru mai mult ,,trie". Noi adugm de obicei pulberile verzi in ap (adesea cu picturi de pH) ca parte a hidratrii zilnice ,,butura verde" fcut prin amestecarea unei lingurile intr-un litru de ap - adic trei lngurile la 3 litri de ap pentru o zi, ceva ap simpl in plus fa! de cei trei litri de butur verde, deoarece trebuie s bei minimum 4 litri de ap pe zi. Aveli grij s evitali pulberi verzi cu alge, ciuperci sau probiotice. Probioticele sunt bacterii gi uneori fermenteaz algele verzi, fcndu-le acide. Probioticele sunt suplimente utile dar numai cnd sunt folosite adecvat, separat (vezi Capitolul 10). Pstrafi butura verde ?ntr-o sticl de ap pentru a o putea agita gi a amesteca bine componenlii. Preparali cte o sticl gi !ine!i-o la temperatura camerei. Organismul dumneavoastr trebuie s lucreze pentru a inclzi o butur rece sau pentru a rci o butur cald, aga c puteli reduce efortul in acest mod.

102 Dr. Robe O'Young & Shelley Redford young


PROGRAMUL ZIINtC DE HIDRATARE
La trezire: un

9upe gust). lntre micul dejun gi prnz: 1 Yz litri de ap cu 1 Yz tingurit de pulbere verde gi 24 picturi de ClOz sau peroxid de hidrogen, lntre prnz 5i cin: 1 Yz litri de ap cu 1 Yz lingurif de pulbere verde gi 24 picturi de ClOz sau peroxid de hidrogen. intre cin 5i culcare: ap dup gust, cu-suc de tmie gi B picturi de ClOz sau peroxid de hidrogen per litru.

litru de ap cu ClOz sau peroxid de hidrogen (cu suc de lmie,

tiu" c ea ajunge in stomac, unde mediul este foarte acd. Problema aici nu este c apa se intlnegte cu acidul, ci cu ceea ce ,,to[i gtiu". in corpul nostru nu exist o pung cu acid clorhidric. Peretele stomacului produce acid clorhidric instantaneu, in funclie de necesar. ,Necesarul" este determinat ?n primul rnd de ceea ce este trimis spre stomac. Alimentele cu un confinut sczut de ap, care formeaz acizi, cum sunt carnea, oule gi pinea, duc la secretarea unei cantitli mai mari de acid clorhidric necesar pentru descompunerea lor. Alimentele cu conlinut mare de ap, cum sunt legumele fr amidon, necesit mult mai pulin acid clorhidric. Apa nu declangeaz secretarea de HCl, astfel inct nu intmpin un mediu acid ?n stomac dac este but separat sau cu alimente alcaline. Aga c be!i!

Mulli m intreab la ce este bun apa alcalin din moment de ,,to!i

Cnprrolul 6

Combinarea alimentelor

Modul de combinare a alimentelor este un factor important pentru

asigura o digestie adecvat. lar aici v prezentm idei destinate s v ajute s inlelegeli gi s implementali diverse sisteme de combinare a alimentelor. Degi ideea este clar, majoritatea programelor existente sunt adesea confuze, inexacte gi ofer de obicei recomandri contradictorii. i toate sunt inutil de complicate. Rolul meu este s v spun c lucrurile nu trebuie s stea aga. ldeea de relinut este c sistemul digestiv al omului nu este conceput pentru mese complexe. Alimentele diferite exercit solicitri diferite, specifice, asupra sistemului digestiv. Faptul c putem digera numeroase tipuri diferite de

alimente nu inseamn c putem face aceasta deodat. De exemplu,


digestia proteinelor necesit un mediu foarte acid gi are loc ?n stomac. Prin contrast vizibil, amidonul necesit un mediu ugor alcalin pentru digestie, care are loc ?n gur gi in intestinul sublire. Acelagi lucru este valabil pentru legume. (Crsimile necesit de asemenea un mediu ugor alcalin gi sunt digerate in intestinul subire.) Nu este greu de imaginat c alimentele din aceste dou tipuri nu se impac atunci cnd sunt mncate impreun. Unul va interfera cu digestia celuilalt, ducnd Ia digerarea incomplet a ambelor. Tot ce nu este digerat eficient de organism va fi ,,digerat" de microorganisme duntoare. Acesta este un alt cerc vicios: digestia compromis netezegte calea pentru microorganismele nocive, iar acestea pefturb gi mai mult digestia. Combinarea defectuoas a alimentelor este de asemenea o cauz major a formrii de mucus aderent. Cndi[i-v un minut la toate mncrurile ,,clasice" care combin proteinele ;i amidonul - carne cu caftofi, pegte cu cartofi prji1i, pui cu orez, hamburger cu cartofi prji!i, sandviguri cu gunc (orice tip de sandvig), pentru a numi doar cteva - gi veli ?ncepe s inlelege[i ct de mult am

104 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


abuzat de sistemul nostru digestiv. Majoritatea dintre noi nic nu gtiu mcar ce inseamn s ai o digestie adecvat!
ll
iF il =ryffi;ffi;ffi==r.:*.::= :=r.::.::s:::5:::fj::1

:i

orrtrrc,ra rrrr rr^r, OVESTEA LUt

LUCY
::=.::.
:.:
:

ii ii

:::-::,:...

Dn cauza antecedentelor familiale privind nivelurile foarte ridicate du .oi;;terol 5i a groaznicelor consecinfe cardiacc, ?rn fost intotdeauna atent fi ,.n yloria.cminurui, gospodin 9i mam a opt copii, glialist ^? am fost intotdeauna atent la ce fel de mncre'ofeream familiei mele.'p; msur ce sntatea mea s-a deteriorat, cu tot felul de simptome care m ae-

:I9T

..

l]
ll

ll

li

ranjau, am experimentat diverse moduri

adaptnd u-m i mereu abordarea.

de

ii jj

atimentalie ,,sntoas",

accentul pe mai multe legume proaspete - de obicei le pregteam la abur ffi -, trecut la orez integral gi am inceput s fotosesc aditivi naturali. Mcinam singur grul integral gi fceam sptmnal pine proaspt. Am eliminat buturile carbogazoase, zahrul, alimentele procesate gi taptele. Sntatea mi s-a ameliorat oarecum, dar nu total. Sntatea a inceput s se deterioreze cu adevrat dup ce am nscut cet de-al optulea copil, nagtere care a avut loc la o seclie de chirurgie de urgenf, cu dou transfuzii de snge. Cum apreau gi alte simptome negative gi simleam c energia gi vitalitatea mi se reduc, m-am strduit mai mult s aflu ce imi poate oferi o nutrilie bun. Combinarea alimentelor a fost unul dintre primele lucruri pe care le-am incercat, dar primele rezultate au fost descurajatoare. Am incercat diferite strategii de-a lungul anilor. O mas tipic era compus din pui la cuptor, cartofi prjl, broccoli congelat, o par din compot cu brnz de vaci 5i o prjitur din fin de ov2. Dup aceea m simleam cam plin gi ag fi vrut s m culc putn pentru a trage un pui de somn. i aveam in continuare hipoglicemie, nivel ridicat de colesterol gi sinuzit, intre multe altele. Apoi am adugat ceva mai multe cereale gi legume proaspete gi am redus carnea, asa cum se sugera in ,piramida alimentelor" recomandat de FDA. O mas obignuit consta ?n orez integral gi pui cu sos, broccoli proaspt, gtit in abur, o felie de pine integral de cas cu unt gi compot de mere fcut in cas. Nivelul zahrului s-a stabilizat, dar am continuat s tnjesc dup unele alimente gi... alte probleme de sntate. Apoi am incercat s nu mnnc nimic fn afar de fructe gi sucuri de fructe de dimineaf pn seara. Restul zilei aveam grij s mnnc doar un singur aliment ,,concentrat" (protein sau grsime) la o mas - gi fr fructe. Mncam

Am crescut primind o alimentalie bun. Mama mea a urmat recomandrile FDA din acea vreme, pregtind zilnic legume, cereale integrale, carne slab gi fructe proaspete. in primii ani, ?n calitat de mam, ,* ,"rs carnea, am pus

Dieta Young 105


carne, dar niciodat cu vreun aliment care s conlin amidon. Fructele in cantitate mare m fceau s tnjesc dup dulciuri gi am trecut prin perioade de, depresie in fiecare dup-amiaz. Niciodat nu am simlit c am energie dup ce mncam carne. i mncarea nu-mi oferea satisfaclie. Asa c am revenit la dieta anterioar - m-am ingrgat gi m-am confruntat cu noi probleme de sntate. i a mers tot aga pn ce am auzit de programul Young gi de modul corect de combinare a alimentelor. Din ziua cnd am inceput cu alimente alcaline gi cu 4 litri de ap cu picturi de pH gi pulbere verde concentrat zilnic, viala mea s-a schimbat. Am constatat imediat o cregtere a nivelului de energie. Cele mai importante schimbri au fost, in afar de a bea mult ap de bun calitate, s mnnc o cruditate Ia fiecare mas, s m axez pe tegume verzi gi s folosesc cereale mai alcaline. La inceput voiam s am acea senzalie de a simli ceva solid in stomac, dar am descoperit c alimentele cu conlinut mare de ap gi confinut mic de zahr tmi ddeau o energie de durat, cu care nu eram obignuit. Cina const acum ln mod obignuit in legume, tilei de soia gi tofu ugor clite sau, ocazional, o po(ie mic de somon la grtar, orez galben cu migdale, sparanghel proaspt fiet in abur gi cteva felii de ardei crud. La prnz mnnc intotdeauna o salat proaspt din spanac, salat verde, avocado, castraveli, elin, morcov, ridichi, seminle de dovlea c, varz de Bruxelles, pufin brnz tofu la cuptor, cu un sos din suc de lmie, ulei de msline gi condimente. (De ani de zile am renuntat la toate grsimile/uleiurile de orice fel datorit problemelor cu colesterolul. Nu m-a ajutat nimic pn cnd nu am adugat cantitli generoase de uleiuri esentiale bune, la dieta zilnic.) Cu salata mai mnnc gi o legum gi humus intr-o tortilla din germeni de gru, sau o turt din orez brun cu unt de arahide. Micul dejun const din mei fiert in abur cu avocado, rogii gi ulei din semin[e de in, sau broccoli fiert pufin in abur gi cereale din hrigc. Asta m menline de obicei ?n form pn dup-amiaza trziu. Nu m mai simt deloc obosit dup-amiaza. Cteodat mnnc o mn de migdale inmuiate. Deseori fac o ciorb din legume cultivate prin metode organice, pe care o beau dimineala, la prnz sau la cin. Aceste alimente ?mi dau toat energia'de care are nevoie organismul meu. Alimentele la care poftesc acum sunt alimente sntoase, alcaline, cu confinut mare de ap gi sczut ?n zaharuri. lnleleg acum c degi toli avem tendinfele noastre genetice, nu suntem determinati de ele. Cena poate fi glonpl, dar trgaciul este stilul nostru de via!. Acest stil de via! s-a dovedit un succes pentru mine gi familia mea, de peste doi ani, mentinndu-ne sntogi, energici gi mullumifi. Hrana este delicioas gi consistent. Mi-a fcut plcere s descopr relete care sunt tot att de sntoase gi artoase pe ct sunt de gustoase. Ctesc in fiecare zi feluri alcaline de mncare pentru familia mea compus din cinci persoane, iar duminicile, cnd vin la noi la mas restul familiei gi prietenii, gtesc hran alcalin pentru do.

106 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

.l :i

'i

Combinarea zahrului cu amidonul sau a zahrului cu proteinele conduce la acelagi tip de probleme. i oare ce gsesti in pachelelele cu mncare ale majoritlii copiilor din ziua de azi (ag fi gata s pariez)? Sandviguri cu unt de arahide gi gem! Asta reugegte s strice totul dintr-o lovitur, garantnd un dezastru digestiv. Din fericire, solulia este simpl: nu amestecafi mai mult de patru alimente, din cel mult dou tipuri de alimente, la orice mas. De exemplu, mncali broccoli in abur gi o salat de verdeluri gi rogii cu tofu marinat sau tilei de hrigc, dar nu amndou (trei legume i o protein, sau trei legume gi un carbohidrat complex). Alegerea a ct mai puline alimente asigur cea mai redus solicitare pentru sistemul digestiv. Jinnd cont de asta gi urmnd principiile generale ale acestui program, dac Ia o mas folosili numai o protein gi numai un carbohidrat complex, inseamn c ali fcut aproape tot de trebuie. Acordali o atenlie special combinrii alimentelor in sptmnile ce urmeaz imediat dup o Purificare (vezi Capitolul B). O dat ce veli line o diet total alcalin, va fi gi mai simplu. Cnd mncali in principal alimente care au conlinut mare de ap gi conlinut redus de zaharuri, nu trebuie s v mai faceli griji pentru combinarea adecvat. Nu aveli cum s nu le combinali corect din moment ce eliminali in mare parte, sau limitai majoritatea alimentelor problematice. Alimentele care au compozilia foarte apropiat de cea a organismului nostru (conlinut mare de ap, 70olo sau chiar mai mult; uleiuri naturale, 2Oolo pn la 30%; conlinut mic de protein, 5 pn laTolo; gi un confinut gi mai sczut de zahr,0,5 pn la 3%) toate se pot combina intre ele fr nici o problem. Cnd sunteli puternici gi nu aveli nici o problem, v putel rsfJa cu mese mai complexe, fr nici un pericol real. Totugi, la ?nceputul programului, dac sunteli grav bolnavi, sau dac vreli s v asigura[i c [ineli un regim ideal, veli face bine dac acordali o atenlie strict regulilor care urmeaz. (Vezi secliunea Resurse pentru unele c(i gi tabele cu mai multe detalii despre combinarea alimentelor.)

Dieta Young 1A7

FUN DAMENTELE COMBI NARI I ALMENTELOR Tot ce trebuie s faceli este s separali amidonul de proteinele animale, gi s separali zaharurile, inclusiv fructele, de aproape orice. De aceea, o dat ce ali fcut tranzi[ia complet la acest program, evitnd proteinele animale, zaharurile gi majoritatea fructelor, combinarea nu mai reprezint o problem. Pn atunci, iat regulile oficiale:
1.

Legumele (sau fructele) cu conlinut sczut de zaharuri/confinut mare

de ap se combin cu orice, mncafi-le cu proteine, amidon


)

sau

3.

4.

5.

uleiuri obinute prin presare la rece - gi cu alte legume! Mncali alimente cu amidon impreun cu legume sau fructe cu conlinut redus de zahr. Nu mncali alimente cu amidon (inclusiv legumele cu amidon) cu proteine de origine animal, acizi, fructe sau ulei. (in domeniul combinrii alimentelor, ,,acid" nu inseamn neaprat acelagi lucru cu alimentele care fac corpul mai acid. Cele mai importante exemple ale acestei exceplii sunt lmile gi rogiile, care sunt in sine acide, dar de fapt fac organismul mai bazic.) Aadar, cnd alegeli o cereal (inclusiv pine sau paste finoase) sau dovleac de iarn sau cartofi, mncali-le cu legume, gi nu cu pegte, de exemplu. Mnca1i proteinele de origine animal cu legume sau fructe srace in zaharuri. Nu mncali proteine de origine animal cu amidon, alimente acide sau uleiuri. Proteinele vegetale se pot combina cu legume gi fructe bogate ?n ap gi srace in zaharuri, ca gi cu uleiuri bune. Aici este reciproca celor de mai sus: Cnd mncafi pegte, combnali-l cu legume gi nu cu o cereal. Renunlali la pae//a (peste cu orez); lncercafi s mncafi petele cu legume gtite la abur, sau peste o salat crocant. Mnca[i fructele foarte dulci separat - dac mncali din acestea. (Nu mncali fructe in amestec cu proteine, amidon, legume sau ulei. De fapt, mai bine nu mncali fructe deloc cu excepla lmilor, lmilor verzi, rogiilor crude, avocado, ardeilor rogii, galbeni, verzi sau portocalii gi grepfrutului amar- pn cnd nu suntefi destul de sntogi, gi atunci doar cu moderalie gi fructe de sezon.) Mncali uleiuri (sntoase) cu legume gi fructe cu confinut sczut de zahr (rogii, avocado, ardei gras gi rogii, galbeni, portocatii gi verzi, lmie gi lmie verde). Ele se pot combina cu alimente bogate in amidon (care trebuie menlinute la 20% sau mai pulin din dieta dum-

108 Dr. Robert p :gy!g & Shelley Redford young


neavoastr). Nu mncali uleiuri sntoase inrpreun cu grsimi animale sau proteine. Seminlele, nucile gi avocado - toate surse excelente de grsimi sntoase pot fi combinate cu proteine animale sau din plante, alimente bogate in amidon sau chiar cu fructe mai bogate in zahr. Nu stropili petele cu ulei sau unt - folosili in schimb suc de lmie, sos cu ardei, sau ierburi aromate - i v va fi bine.

EXCEP}I NOTABILE: AVOCADO st ROst Avocadoeste de fapt un fruct, dar pentru c este srac in zahr 5i relativ bogat in protein, poate fi combinat cu legume, chiar gi cu cele cu amidon, precum gi cu cereale. De aceea tmi place un sandvig cu avocado gi pine fr drojdie, sau felii de avocado gi rogii cu suc de lmie in orez galben. Rogia este tot un fruct. i degi este acid, are un efect alcalin fn organism, datort conlinutului sczut de zahr. Ca gi avocado, poate fi deci combinat ca gi cum ar fi o legum.

6.

Acum, cteva explicalii ale regulilor de mai sus : Majoritatea legumelor, gi a celor cteva fructe menfionate, reprezint oricum cele mai sntoase opliuni, iar faptul c ele se combin cu orice alt alegere sntoas le face chiar ideale ca baz a dietei
voastre.

7.

Amidonul gi proteinele animale reprezint o combinalie proast, dup cum s-a explicat anterior. Acizii blocheaz acliunea ptialinei,
un component al salivei care este necesar pentru digestia adecvat a amidonului. Alimentele cu amidon, cum sunt cartofii, pinea sau pastele (gi chiar gi cerealele integrale), se descompun in organisrn Tn zaharuri simple, astfel c adugnd fructe foarte dulci, se pune zahr deasupra zahrului - gi acid peste acid. Aceast combinalie creeaz destul otrav inct ar putea de fapt s blocheze sistemul imunitar pentru cinci ore sau chiar mai mult. Uleiul incetinegte digestia amidonului dei aceasta n-ar fi o problem dac amidonul n-ar reprezenta mai mult de 20% din masa voastr alcalin in rest. Uleiul poate neutraliza acizii, deci nu trebuie s evitagi uleiurile sntoase. Cnd proteina animal este digerat in stomac, ea creeaz acid. Cnd se combin cu amidonul, zaharurile din amidon o fac gi mai acid, conducnd la indigestie, arsuri gi gaze - peste celelalte efecte negative ale unui corp prea acid. Acelagi lucru se intmpl cnd aduga1i

8.

Dieta Young 109

mai mult acid (inclusiv acizii rezultali de la digestia fructelor bogate in zahr). Uleiurile incetinesc digestia proteinei animale, provocnd constipa[ie gi chiar reflux acid, senzalie de arsuri gi gaze. 9. Fructele - cele mai multe - sunt bogate ?n zahr gi formatoare de acid, aga c sunt problematice chiar gi ele in sine. Combinate cu proteine formeaz o relet pentru acid in exces (ca indigestie gi gaze). Amidonul gi fructele inseamn dublarea zahrului. in plus, au timpi de digestie diferili (fructele se diger extrem de rapid), favoriznd fermentafia chiar in tractul digestiv. Combinarea fructelor cu ulei poate conduce la constipafie gi absorblie slab a substanlelor nutritive. i ?n fine, ?n timp ce fructele sunt active in purificare, legumele sunt constructori. Fr indoial c v stresafi organismul cerndu-i s fac simultan dou acfiuni opuse. 10. Uleiul ?ncetinegte digestia proteinelor animale gi a amidonului (desi ultima ar fi problem doar dac substanlele cu amidon depgesc cele 2Aoh din dieta voastr).

CATEVA OBSERVAIII
Lmile gi lmile verzi, sau sucul acestora, sunt de obicei considerate a fi acide, dar ele de fapt au un efect alcalin in organism. Aga c ete nu au contraindicaii de a se combina cu acizi gi pot fi utilizate impreun cu amidon, proteine gi uleiuri. SEPARAREA MANCRII DE EUTUN

O alt combinafie care poate fi proast in ceea ce privegte digestia este mncarea cu butura, chiar gi cu apa. Nu udali mncarea cu o butur. Mai ales buturile reci provoac probleme, deoarece temperatura sczut opregte activitatea digestiv la fel de usor cum conserv gi alimentele. Apa (sau alt lichd) dlueaz substanlete digestive, asa c ar trebui but cu cel pulin o jumtate de or inainte, sau la o or dup o mas ce include proteine de origine animal. Dac aveli o mas strict vegetarian, sunteli liberi s beli ?n timpul ei. V recomandm s mncali mai inti alimentele mai zemoase, cum sunt legumele g salatele, pentru a netezi drumul pentru felurile mai grele de mai trziu. Trebuie de asemenea s gtifi c dup o mas, cteva inghi]iruri de ap cald ajut digestia.

Partea a ll-a

PROGRAMUL

Capitolele din aceast secliune furnizeaztoate detaliile privitoare la imbarcarea in programul Miracolul pH gi modul de introducere a sa in viala voastr, indiferent dac alege!i s abordali o situalie urgent sau s adoptaii un ritm mai lent pentru o schimbare permanent. V voi expune aici cele patru etape majore ale programului, fr a intra prea mult fn detalii. Ag vrea s vedeli pdurea ?nainte de a vedea copacii. Schema de baz a programului arat astfel: Etapa 1: Tranzilia, pe o perioad de dousprezece sptmni, inlocuind treptat gi eliminnd alimentele cu efect acid, fcnd trecerea spre o diet alcalin. Etapa 2: Purificarea, timp de o sptmn, cu unele suplimente gi laxative blnde, naturale. Etapa 3: Strict alcalin, timp de gapte sptmni, cu suplimente, inclusiv probiotice. Asta inseamn s mncafi numai alimente alcaline. in timp ce dieta final vafi 70 - B0% alcalinizant, la inceput trebuie s !intili spre 100%. in esen[, v axali pe legume cu conlinut mare de ap, in principal cele verzi, gi mncate pe ct se poate in stare crud. Etapa 4: intrelinerea. Acum putefi rnerge pe 70 sau B0% dn diet alcalin gi s adugaJi intreg spectrul de alimente sntoase, inclusiv pegte, cereale, soia gi legume cu amidon. Veli aduga gi spectrul tntreg de suplimente, inclusiv cele de care avefi nevoie pentru abordarea unor simptome specifice. Pentru aceast carte, am ales indicaliile generale pe care Ie poate

urma oricine. Dar programul real poate fi individualizat. Ascultagi-v organismul gi incepeli de unde v spune el c are nevoie. Observali cum se modific pe msur ce parcurgeli etapele, gi mergeli ?n ritmul vostru propriu. Nu exist nimic magic legat de perioada acestor patru etape, gi cteva sptmni in plus la una sau un progres mai rapid la alta face parte din experien!, atta timp ct v menfine[i pe traseu. Miracolul pH actoneaz pu[in diferit pentru oricine ?l urmeaz, degi rezultatul final - o sntate radioas - este acelagi pentru toli. Dac sunteli foarte bolnavi, ar trebui s treceli direct la etapa 2 pentru a obline rezultate mai rapide, gi s urmali cea mai strict parte din program (etapa 3) timp de aproape trei luni. Aceia dintre voi care incepeli nu prea departe de echilibru ali putea avea nevoie doar de o lun pentru etapa 3 inainte de a trece la ?ntregul spectru de alimente. Totul depinde de progresul vostru.

114 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Puteli de asemenea ?ncepe cu o Purficare inainte s incepeli perioada de tranzilie, dac vreli s v ajute s demarali, dar asigurali-v s reveniJi la Purificare dup ce ali terminat tranzilia gi suntefi gata s treceli la dieta alcalin strct. Unele sau chiar toate eiapele tranziei s-ar pute s dureze mai mult de o sptmn - mergefi inainte gi fce1i ceea ce trebuie. Este o investilie pe via! ceea ce faceli, aga c o fu.u corect este " mult mai impoftant dect a o face repede. Am vzut de multe ori acest program aclionnd la persoane foarte grav bolnave - ca 5i la persoane care preau destul de sntoase la prima vedere. Ceea ce funclioneaz pentru o persoan, sau chiar la majoritatea persoanelor, poate totugi s nu funclioneze pentru oricine. Trebuie s v ascultai organismul, nevoile gi reacliile lui gi s v asuma!i personal responsabilitatea pentru el. in fond, nimeni nu gtie mai multe-despre voi dect voi ingiv. Acest program este ales astfel inct oamenii s il gestioneze singuri, dar este bine s cutali informalii de la medici bine informali dac pare c este cazul. (Dac aveli probleme in comunicarea complet a situaliei voastre, putefi cere medicilor cu care v consultai s arunce o privire in aceast carte.) Pentru orice eventualitate, ar trebui s consultali un dietetician inainte de a incepe aceast diet (sau oricare alta).

Cnprotut 7

TranziIia

Pentru a putea asimila hrana mai rapid, trebuie s luali ?mbucturi mici. Efectiv nu trebuie s mugcafi mai mult dect putefi mesteca. Asta inseamn s faceli tranzilia spre o diet alcalin. Luali-o mai incet dac e nevoie, mai bine nigte victorii mici dect s incercali s stpnifi totul deodat. Nu v descurajali tncercnd s schimbali prea repede prea mult. Faceli schimbrile treptat. Oricum asa e cel mai bine pentru organism, gi cresc in primul rnd gansele de a reugi, precum gi gansele c v veli fine de diet pe termen lung. (Exceplia ar fi o boal grav, cnd o schimbare drastic ar fi exact ceea ce v-ar trebui - sau cnd nu ali avea timp pentru o abordare treptat.) A trece la un mod de vial alcalin este un proces - nu un eveniment unic sau o transformare peste noapte. Bucurali-v de cltorie ?n timp ce mergeli spre ,,cas". Familiei noastre i-a luat mai mult de doi ani pentru a face o tranzifie complet (iar fata mea de treisprezece ani este inc ?n tranzi!ie). Asta i pentru c am perfeclionat sistemul, pe msur ce ?naintam. Pe de alt pafte, noi eram deja aproape dintotdeauna vegetarieni, astfel inct modificarea total nu a fost aga de dramatic cum ar fi fost dac incepeam de la o diet american mai tipic. Oricare ar fi cadrul de timp specific care d rezultate in cazul vostru, luafi-o pas cu pas, asa cum am fcut-o gi noi, pentru rezultate clare gi durabile. Luali tranziliile pe rnd, acordnd cel pu[in cte o sptmn gi chiar pn la dou sau trei sptmni dac este nevoie, pentru a v aclimatiza la fiecare etap. Sau mergefi cu mai multe deodat dac v simlili tn stare. Treceli mai departe cnd v acomodagi. Puteti schimba ordinea tranziliilor. Veli construi o fundalie solid gi apoi strat peste strat deasupra, construind pentru a dura. lat programul nostru propriu tn dousprezece etape:

116 Dr. Robeft O'young & Shelley Redford young TRANZITIA 1: MICUL DE,UN
Probabil c cea mai mare schimbare pe care o veli face prin acest program este ceea ce veli mnca la micul dejun. Este un loc la fef de bun ca oricare altul pentru a incepe! Americanii trebuie s-gi schimbe atitudinea gi concepliile ?n privinla micului dejun. Aproape toate op!iunile - ou, cl1ite, siropl cereale calde sau reci, fructe, suc, cafea, iauft, produse de panifica[ie, crna!i, gunc v creeaz un mediu acid in organism gi favorizeaz (sau conlinl) ?ermenli sau fungi sau alte microorganisme. Multe conlin cantitli uriage de zharuri 9i carbohidrali simpli, care acidific sngele gi leiuturil, crend mediul care favorizeaz microorganismele. Altele *nt ,rrse dense de protein (gi aproape intotdeauna gi de grsime) care, pe lng faptul c duc la o activitate parazitar intens , favorizeaz gi dezvoltaiea in exces a microorganismelor. i toate aceste alimente acide sunt foarte srace in ap - gi extrem de constipante. Nu e de mirare c laxativele sunt unul dintre cele mai vndute remedii fr relet. i in plus fa! de toate acestea, le mncm in combinalii ingrozitoare (ou gi crnali, cereale cu lapte, pine prjit cu gem). Ce mod de a incepe ziua! Organismul vostru merit s fie alimentat mult mai blnd gi mai sntos dup postul din timpul nopfii. Nu lsali deci ca prima mas a zilei s v incetineasc. (i chiar v incetinegte tranzitul - aceste alimente de la micul dejun acid sunt foarte srace in ap gi constip.) in esen!, asta inseamn s aveli aceleagi opliuni la micul dejun asa cum ali avea in orice alt moment al zilei. Poate prea ciudat la inceput, dar v-a!i face o mare favoare trecnd la sup, sau legume intr-un aluat sau salat. Sau ce spune[i de o farfurie mare cu broccoli fiert in abur? Sau un suc vegetal colorat? Preferatul meu (al lui Shelley) este Micul dejun Zippy (vezi pag. 263) fcut din hrigc (o smnl) in loc de cereale cu amidon. Trebuie s inv!m din traditiile altor culturi - in Japonia, de exemplu, ni s-a oferit sup la micul dejun. Cnd am cltorit in lsrael, am fostincntali s vedem salate cu rogii gi castraveli la fiecare mas de mic dejun. Modul american - doze fantastice de zahr gi proteine, ca s nu mai amintim de o mare doz de cofein - poate s v dea inilial un scurt imbold de energie, dar pe termen lung efectul negativ este considerabil. incepeli deci cu aceast nou strategie de mic dejun, incepndu-v ziua cu o mas bogat in fibr, cu pulini carbohidra[i, cu confinut mare de ap gi delicioas. incercali-o chiar gi numai pentru cteva sptmni dac

Dieta Young 117

nu v simlili gata pentru a o adopta pentru totdeauna. Dac sunteli ca majoritatea oamenilor, veli afla c noul vostru mic dejun v furnizeaz o mare cantitate de energie gi cu efect mai mare spre mijlocul zilei fr s scad glicemia, lucru ce se produce att de des cu un mic dejun pe baz de amdon gi dulciuri. O dat ce veli verifica ct de bine v puteli sim!i, cred c micul dejun cu junk food vi se va prea ciudat.

TRANZITIA 2z 70130
Acesta este un alt pas uriag: s v compunetri fiecare mas astfel ?nct s conlin cel pulin TOolo alimente alcaline (gi deci 30% acide). Mai bun este rapoftul 80/20, care ar putea fi necesar dac sunteli bolnavi. Dac faceli deja asta la micul dejun, pentru prnz gi cin va fi simplu s procedali prin compara[ie. Este o msurtoare din ochi, nu o msurtoare prin greutate sau calorii. Dali legumelor rolul de vedet ?n farfuria voastr, in locul proteinelor (cum ar fi carnea) sau a carbohidralilor (ca pastele), cum era inainte. Puneli dou sau trei legume impreun cu ceea ce considerali inainte c este ,,felul principa[". Sau compuneli o mas doar din aceste ,,garnituri". Mncali cte un bol de salat sau sup de legume la fiecare mas. Pmntul este format din 7Ool" ap. Corpul nostru are 70olo ap. Compune!i-v la fel farfuria: cel pufin 7O"lo cu alimente cu con!inut mare de ap, alcaline.

TRANZIIIA 3: CRUDTAfl Ctirea alimentelor le ia efectiv viala din ele, le face mai greu de
digerat, deci, cu ct mncali mai multe alimente crude, cu att mai bine. Alirnentele in stare crud sunt alcalinizante gi se incadreaz in cele 70-80% despre care tocmai am discutat. in mod ideal, trei sfefturi din farfuria voastr trebuie s fie ocupat cu alimente crude, cu conlinut mare de ap - cum ar fi o salat uriag de cruditti cu o garnitur de orez brun sau fasole sau paste sau tofu. i cel pu!in jumtate din acea porlie trebuie s fie din crudit1i. (Cealalt jumtate trebue s fie tot vegetarian gi alcalinizant, cum ar fi o sup de legume, sau legume fierte in abur sau clite ugor.) incepefi cu asta si pe msur ce v acomodali cu programul, apropiafi-v de ideal. Exist gi un alt motiv pentru care salatele mari gi o diversitate de tipuri de salate sunt o parte att de mare a acestui program. Orice fel de muguri

'l18 Dr. Robert o'young & sheiley Redford young


sunt ideali. Cu sosuri sntoase pentru completare, de exemplu aperitive, antreuri sau Earnituri, legumele crude sunt un mod mnunat, colorat, crocant gi sntos de a v hrni. Asigurafi-v s includefi cteva de fiecare dat cnd v agezai la mas. S mncali cruditli nu inseamn s mncali toat hrana rece. Merit s invlali diferenfa dintre gtit gi simpla inclzire a hranei voastre. Cnd gtifi, faceli-o ct de repede posibil. De exemplu, eu (Shelley) sunt mare amatoare de alimente clite rapid in ,,abur,, (ca gi clirea, doar c se folosegte o cantitate mic de lichid in loc de ulei). tar atunci cnd fac o oal mare de sup (cea ce se intmpl adesea), fierb legumele att ct s fie pulin fcute - adic sunt inc destul de tari. in generil, aplicali cldura blnd gi cu moderalie. problema este s nu depgili 48oc. (Cel m simplu mod de a verifica este s v ?nmua1i degetul in ceea ce inclzili. Dac puteli s-l menlineli fr s-l trageli imediat afar, sunteli in domeniul corect- Dac trebuie s v trageli degetul afar, temperatura este prea mare.) Evitali in special arderea, alimentele crocante gi rumenirea, care pot transforma nigte alimente altfel sntoase in toxine. Este important mai ales s nu ?nclzili uleiurile. Fierbeli mai degrab in abur alimentele dect s le gti[i ?n ulei. (Puneli cantitJi generoase de ulei peste legume dup ce le-a1i inclzit sau le-ali fiert ?n abur). puteli gi s utilizali un spray de gtit antiaderent fcut din lecitin. S-ar putea s trebuiasc s experimentali un timp pn s ajungefi s gtifi corect, dar beneficiile pentru sntate merit. Deshidratarea alimentelor reprezint un alt mod de preparare pentru o varialie de textur gi arom, fr a fi gtite (vezi Capitolul 'l 1). Cnd vremea este rece, hrana gtit cald trebuie s ocupe un loc mai mare in farfuria voastr (men[innd-o alcalin, totu;i), in timp ce in lunile calde de var alimentele trebuie s fie mai crude, mai crocante. Nu facei programul att de rigid inct s devin o btaie de cap. Menlineli-l flexibil gi ugor, gi va deveni curnd ceva ce faceli mai degrab intuitiv dect ceva la care trebuie s v gndigi mult.

TRANZIfIA 4: DESERTUL
Renunla[i la deserturile cu zahr. Un desert cu zahr poate distruge chiar gi cea mai bun mas alcalin. Acas obignuiam s avem stocuri de inghelat gi buntli de patiserie, ca mulgi alii. Mai inti am trecut la iaurturi inghelate gi la acele prjituri ,,sntoase" tip Cranola-y, apoi la batoane de Rice Dream@. De aici am trecut doar la fructe proaspete.

Dieta Young 119

Acum cnd suntem complet alacalinizafi, de cele mai multe ori nu mncm deser-t. Pentru noi, un rsf1 tnseamn un ardei gras rosu, crocant sau nigte felii subiri de jicama cu o dulcea! delicat. imi dau seama c trebuie s fie greu de imaginat pn cnd nu ajungefi ?n aceeagi situafie. Dar papilele gustative, care acum sunt insensibile datorit efectelor exceselor de zahr gi sare, vor ajunge s aprecieze dulceafa modest a legumelor. O prjitur sau o bomboan vor prea mult prea dulci, chiar insupoftabile. Veli vedea. S-ar putea s mai tnjti dup dulciuri pn cnd dependenla voastr de zahr se va diminua gi nivelul de zahr din snge se va stabiliza. A inlelege de ce ave[i astfel de pofte ar putea s v ajute s scpali de ele. Csili alte lucruri care s reduc presiunea, astfel Tnct s nu cedali la primele tentalii. ,,Triarea" nu face dect ca poftele s dureze mai mult. Totugi, dac mncali ceva ce nu era tn plan, nu pierdeli timpul autolnvinuindu-v. intoarceli-v Ia planul vostru. i noi mai pctuim uneori, ?n vacanf, dar numai cnd suntem echilibrali gi sntogi. lar atunci mncm mai inti desertul, sau Tl mncm separat, tntre mese, pentru a evita amestecul cu alimentele sntoase pe care le mncm. Apoi
revenim imediat la reguli.

TRANZITIA 5: CARNEA
Este ugor s eliminafi carnea din diet, dac o faceli treptat. Reducei gi apoi eliminai mai tnti carnea rogie de vit, de porc, de miel gi de

orice altceva. Urmtorul care trebuie eliminat este puiul, apoi curcanul. Urmeaz apoi pegtele oceanic. (S-ar putea s dorili s includeli, ca i noi, ocazional nigte pegte tn meniurile voastre. Dac vreli s aveli ocazional nigte protein anima[, v recomand pstrv sau somon, deoarece sunt soiuri relativ benefice gi bogate in uleiuri omega-3, care sunt acizi gragi
esen[iali.)

lncepeli cu o mas vegetarian alcalinizant pe zi, apoi cu dou, pe msur ce treceli spre programul complet. in acelagi timp, incercali s includefi mai mult tofu gi nuci gi seminle crude, cum sunt migdalele, alunele de pdure, Pecan gi seminfe de floarea-soarelui, dovleac, in gi susan. Mai ales migdalele sunt bune - foarte alcalinizante gi bogate in proteine gi calciu. Evitai totugi arahidele datorit conlinutului lor ridicat de fungi. in general, evitaii nucile gi seminlele rncede. Dac un pachet de seminle

120 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


decojite, de floarea-soarelui sau de dovleac, are cteva semin{e sparte sau stricate, nu le mncafi. Ar fi posibil s le scoateli pe cele stricate in cazul improbabil in care aveli destul timp gi rbdare. Dac simfili gustul de rnced gi un gust amar tnleptor pe gt, aruncali pachetui.-in schimb, seminlele de in gi de susan sunt intotdeauna bune. Migdalele gi alunele de pdure trebue 5i ele s fe proaspt cojite gi s aib pielila maro prorectoare intact. Nu mnca{i nuci care sunt sfrmate.
TtNETt NUC|TE LA ?NMUIAT

inmuiai nucile gi seminlele pentru a activa enzimele, pentru eliminarea inhibitorilor de enzime gi pentru digestia pa(ial a proteinei, crescnd astfel potentialul lor nutrilional gi hidratant fcnd ca toate substanlele bune pe care le conlin s fie disponibile rapid pentru organism. inmuierea face ca seminlele mici cum sunt susanul gi seminlele de in s fie mai ugor de mestecat, gi deci de
digerat. Puneli nucile lntr-un vas, acoperifi cu ap dou-trei degete peste nivelul nucilor 5i puneli-le in frigider timp de o ordou, iar migdalele, peste noapte. Se vor umfla, absorbind apa gi oxigenul din ap. Apoi vor fi bune de mncat. Cltli-le 5i schimbali apa in fiecare zi. Jine[i-le complet scufundate. Mncali-le in rstimp de dou zile, pentru a preveni mucegirea sub coaja nucilor.

TRANZITIA 6: LACTATELE
Aceast etap poate fi de fapt cheia pentru micul dejun, dac sunteli unul dintre acei mul1i, mulli oameni care nu se pot gndi la altceva s mnnce dimineala - sau s le dea copiilor - dect la un bol de cereale cu lapte. Primul lucru este s renun!a[i la lapte. Treceli la laptele de soia (degi este greu de gsit unul care s nu fie plin de adaos de zaharuri sub form de sirop de orez) sau lapte de orez (tot indulcit). Trece[i la ,,lapte" din nuci gi semin[e. Aceste produse sunt surse bune de protein gi calciu gi au gustul gi consisten!a att de plcute. Le putefi dilua, dup plac. Sunt bune pentru a da consisten! sosurilor de salat, sau supelor, sau pentru but. (Degi, cnd e vorba de ceva de but, apa pur, alcalinizat gi sucurile proaspete vegetale sunt intotdeauna cele mai bune opliuni.) Cel mai mult folosesc lapte de migdale gi susan (aka tahini), gi ocazional gtesc cu lapte de orez sau lapte de cocos. Puteli s vi-l preparali singur (vezi pag.294),

Dieta Young 121 sau, pentru comoditate, Pacific Foods produce un lapte bun gata preparat din migdale (vezi sec[ia de Resurse). Dup ce ali eliminat laptele, alte produse lactate, ca brnza, iaurtul gi inghefata vor fi usor de scos, cutnd mai Inti nigte tnlocuitori de tranzifie gi in final renun!nd gi la acegtia.
MANCATUT tA RESTAURANT

Unii oameni se tem c modificarea modului ?n care se hrnesc va insemna

gi

sfrgitul socializrii in restaurante. Degi este adevrat c ve[ avea inc o tranziJie de fcut gi aici, prin restaurantele pe care le alegefi sau felurile pe care le comandafi acolo, nu sunteli nicidecum condamnat s gti[i vegnic acas. in multe locuri exist acum restaurante vegetariene (exist chiar cteva care servesc hran negtit, crud!), gi din ce ?n ce mai frecvent, restaurantele ofer feluri vegetariene gi chiar gi antreuri strict vegetarene. Dac v place buctria asiatic, fili siguri c ve[i gsi opliuni vegetariene. lar majoritatea restaurantelor au salate gi garnituri cu care puteli ?ncropi o mas bun dac nici unul dln felurile de antreuri nu v mullumesc. De exemplu, putefi s v incropifi o mas bun dintr-o salat verde, o por[ie din legumele zilei, alturi de fasole sau orez sau cartofi copli. Binetnleles c orice bar de salate e bun (degi trebuie s v alegeli cu atenfe baruri[e de salate, care sunt aproape intotdeauna aprovizionate cu sosuri de salat acide, cu olet gi zahr gi o mullime de iunk food). i nu v temeli s facefi comenzi mai speciale noi o facem tot timpul, Ei sunt aproape tntotdeauna acceptate politicos. (Cele mai comune cereri ale noastre sunt s nu pun brnz, s treac peste pine sau s nu pun ciuperci.) Cei mai mulli dintre buctari sunt bucurogi s fac nigte legume clite rapid, dac le cerefi.

TRANZIIIA 7 DROIDIA
Pinea reprezint un alt punct dificil pentru o mullime de familii, dar trebuie s renun!a!i la drojdie. La noi in cas, am trecut mai inti la pinea fr drojdie (ave1i ceva opliuni tn magazinele cu hran sntoas), apoi la biscuifi din orez gi apoi Ia tortilla din gru integral germinat. La capitolul Relete vefi gsi cteva feluri de pine fr drojdie gi biscuifi pe care s le pute!i face singuri (vezi pag. 295). in plus fa[ de inlocuitori, trebuie s v gndi[i la mese care s nu includ pine sau alte produse cu drojdie. Dac faceli parte din acea categorie de persoane care nu gtiu ce s mnnce la prnz dac acesta nu include un sandvig, sau la micul dejun, dac nu include pine prjit, s-ar putea ca aceasta s fie cea mai mare provocare

122 Dr. Robertlf 'loung & Shelley Redford young


pentru voi. concentraJi-v mai degrab pe ce puteli mnca, ce este bun pentru voi, dect pe ceea ce nu puteli mnca. Captolul Relete v d o mullime de idei de meniuri, ?mpreun cu reletele, ca s v ajute in drumul vostru. Eliminali gi ciupercile. Ele sunt fungi, ca gi drojdia.

voastr. Cellalt mare obstacol il reprezint de obicei pastele. Cele mai multe relete vor merge foarte bine dac folosili boabe intregi fierte de mei, alac, orez gi hrigc. Pentru tilei, la noi in cas favorili sunt soba, din fin de hrigc, gi satisfac nevoia unei mncri consistente, calde, mai ales iarna. Ne plac Ai tileii de pelinari! gi de cartofi dulci. Dac folosim alte paste dect soba, incerc s m asigur c sunt fcute cu legume gi fr ou - gi servite ca garnitur, niciodat ca fel principal.

TRANZ|T|A 8: FtNA ALB Dac ati eliminat pinea cu drojdie gi deserturile de patiserie, aproape c-ali eliminat sursa cea mai important de fin alb din dieta

TRANZITIA 9: OREZUL ALB lat ceva simplu pentru voi: Treceli la orez brun. Sau alternali,

aga

cum fac eu, cu orez glbui sau orez basmati-, care sunt soiurile de orez alb natural, sau orez slbatic (sau in combinalii). Ceea ce urmrim s eliminm aici sunt toate cerealele rafinate. Trebuie s aruncali orice nu este cereal integral. Cele mai bune, ca intotdeauna, sunt cerealele germinate. i1ineli minte c cerealele gtite fac parte din categoria de 20 pn la 30% alimente acide din masa voastr (exceplie fac hrigca gi alacul, care nu sunt acidifiante). Una dintre substanlele cu amidon pe care trebuie s-o eliminali imediat este porumbul, datorit conlinutului mare de zahr gi de fungi. TRANZTTTA 10:

ZAHRUl iru PLUS

Eliminarea desertului ar fi trebuit s rezolve in mare parte aceast problem, dar este momentul s eliminm gi restul de zaharuri inutile. Verificali-v cerealele, pinea gi orice cumprali gata preparat. Nu v incredeli in indulcitorii artificiali, deoarece toli se transform in acizi '
orez basmati

- sortiment de orez indian, cu bobul mic ai lunguie! (n. r').

Dieta Yaung 123

foarte toxici care pot afecta creierul. Dac aveli nevoie de un indulcitor care s v ajute in tranzilie Tn timp ce se adapteaz papilele voastre gustative, incerca! ceva natural, ca pulberea de rdcin de cicoare sau pe baz de Stevla rebaudiana.

TRANZI} IA 1 1: FRUCTELE
Cu excepgia fructelor srace Tn zaharuri de care pomenesc intruna * rogii, avocado, lmi, lmi verzi -, fructele sunt surse puternice de zahr gi trebuie eliminate dac sunteli bolnav sau aveli simptome de dereglri. O dat ajungi la echilibru, ali putea tnc s le utilizali rar gi cu precaulie (gi corect combinate), ca pe un rsf1. Fructele au valoare nutrilional, dar majoritatea au prea mult zahr pentru a fi consumate in cantitate mare.

TRANZITIA 12: CONDIMENTELE


Majoritatea condimentelor sunt pline de zahr, sare sau amndou. Sau conlin ingrediente fermentate sau acidifiante. incercali s gsili alternative la ketchup, mugtar, maionez, sos de barbecue, sos de soia gi aga mai departe. Cei mai buni aliali sunt uleiurile sntoase, lmile, usturoiul, ceapa, ghimbirul gi mirodeniile. Ar trebui de asemenea s v obignuili cu Bragg'u Liquid Aminos, pe care ?l folosesc cteodat in loc de sos de soia. Uleiurile care-m plac cel mai mult sunt uleiul din seminle de struguri, uleiul de seminfe de in, uleiul de dovleac gi uleiurile de msline. Folosesc o mul!ime de ulei Essential Balance gi Udo's Choice@ - combinalii de uleiuri (vezi Resurse). Toate uleiurile ar trebui adugate la mncare dup ce aceasta a fost gtit, deoarece inclzirea uleiurilor distruge componenlii lor vitali. Mult mai bine e s-i folosili in sosul de salat. (Pentru cazurile cnd nu il putefi prepara tn cas, un sos de salat care nou ne place este Annie's Naturals Organic Creen Carlic.) Dect s gtifi in ulei, mai bine fierbeli alimentele in abur gi adugali ulei atunci cnd le servili. Lmia i lmia verde adaug prospelime gi dau viaf la aproape orice fel, iar datorit conlinutului sczut in zahr, sunt alcalinizante. in plus, taie gi pofta de dulce. Ele sunt un alt ingredient-cheie pentru multe sosuri de salat. Cred c le pun in aproape orice fac, impreun cu un pahar cu ap. Usturoiul, ceapa gi ghimbirul sunt toate antifungice gi antiparazitare naturale, fr a men[iona plcutele arome puternice, aa c puneli gi din ele ct mai mult.

124 Dr. RobertlS'Ioung & Shelley Redford young


A f inventiv cu mirodeniile reprezint secretul unor mese delicioase care sunt plcute pentru simluri. imi plac amestecurile de mirodenii cu marca Spice Hunter, cum este The Zip, care conline ceap, ardei, arde chilli, chimion, usturoi, jalapeno*,,coriandru, ardei iute de Cayenne gi oregano. Ele elimin multe tatonri, dar pstreaz combinaliile interesante, subtile (vezi Resurse). incercali-le!

POVESTEA MARSHEI

;;;;,;;;i*;;;

;b';;i

la micul dejun, pine prjit cu gem sau cu unt pus in strat att de gros inct puteam s-mi vd urma din[ilor in etr. in fiecare zi. Niciodat nu m-am gandit la asta. i alunecam pe aceast pant tot restul Artam de parc eram mereu bolnav, rcit sau alergic, pielea gi albul ochilor aveau o culoare glbuie, iar vederea mea era din ce in ce mai proast. Eram tot timpul obosit, gi acceptam diminuarea energiei ca parte a procesului de imbtrnire. Cnd am avut nevoie de alt relet pentru lentile de contact mai puternice doar la trei luni de la ultima (din nou!), ffi-? speriat destul inct am decis s m angajez ?ntr-o schimbare de diet, adugnd mai multe alimente alcaline gi pulbere verde concentrat gi mult, nrult ap pur. Am ?nceput cu micul dejun. Am trecut la hamburgeri vegetarieni in loc de carne gi m-am reorientat spre margarina de soia in loc de unt. Apoi am invlat s sfrm tofu ca s arate ca jumrile de ou - cu condinrente pe deasupra. Cteodat pun gi bucfi de avocado pe farfurie, alturi de jumrile de tofu. Apoi am trecut la ceva cu totul aparte pentru mine, cum este supa, sau avocado gi castraveli peste hrigc crud (neprjit). Eram obignuit s beau lapte degresat; acum am trecut la lapte de soia cu vanilie, sau lapte de migdale. Acum beau sucurl proaspete de legume sau pun pulbere verde in ap gi doar cteodat beau lapte de soia sau de migdale. Doar schimbnd micul dejun am cptat mai mult energie! Am renunlat gi la obiceiul meu vechi de a ronfi ceva incepnd de pe la 10 dirnineafa. Cu un mic dejun alcalinizant, nu-mi mai este foame pn la prnz. Apoi, in locul crnii, a puiului sau a fructelor de mare (pentru cin), arn inceput s folosesc inlocuitot"i pentru carne gi apoi tofu extra-tare. Acum mnnc de obicei fasole sau legume clite cu broccoli sau alte legume alturi de o salat mare gi bun. Am inlocuit

;ffi ;;"* ;;l;;h ; ;;-*l


il

zilei.

li ii li ii

' jalapeno * o varietate de ardei iute, de culoare verde sau galben, folosit
mncrurilor mexicane (n. r.).

la condimentarea

Dieta Young 125


arahidele gi untul de arahide cu seminle de soia sau migdale gi unt de migdale sau de soia. Folosesc avocado drept baz pentrL! supele-crem. La satate, am trecut de la vinegret, la ulei de msline gi suc de lmie cu condimente. Custrile mele dintre mese au devenit felina, ardeii gragi rogii, galbeni sau oranj, morcovi mici sau castravefi, cu unt de migdale sau humus - in loc de bonnboane sau chipsuri. Am ce s ron!i dup pofta inimii gi, in timp, dorinla mea uriag de zahr a cedat. De trei ani, de cnd am tnlocuit carnea gi lactatele, n-am mai fcut alergii, rceli, dureride gt sau grip. Schimbndu-mi modul de a m hrni in propor[ie de B0 pn la 100% alimente alcalinizante (de urde tnainte erau alimente att de acide!) - treptat, dup posbilitfi, nu peste noapte - am dobndit mai mult energie gi vigoare. M scol mai devreme gi stau treaz pn mai trziu, iar nivelul meu de energie este satisfctor pe tot parcursul zilei. Coloralia galben mi-a dsprut complet. Am slbit 18 kg gi am reugit s m menfin aga. Vederea nu numai c nu s-a mai deteriorat, dar chiar s-a imbuntlit. Am schimbat dou relete tn trei ani -cu dioptrii mai mici, de fiecare dat.

ii
,

it

O dat tranzilia terminat, gi simptomele (dac le-a!i avut) au disprut, gi a[i ajuns la o greutate statril, freasc, sntoas, organismul va fi intr-un echilibru alcalin/acid adecvat. Degi afi intreprins toat aceast
acliune deoarece vrefi s adoptali un nou stil de viag, nu un plan de diet pe termen scutt, vrealr s punctez faptul c un organism sntos, echilibrat poate suporta un anumit grad de ,,abateri". Nu c le-ag recomanda, deslgur, dar nu vreau s credefi c un rsf! cu un aliment acid la o ocazie special va distruge tot ce a[i realizat. Degi va trebui s fii foafte stric]i Ia inceput, un rsff din cnd in cnd nu ar fi nici o problem pentru un sistem echilibrat. (i noi mai ,,trism" cam o dat pe lun.) $i dac exist vreo problem, acum gti!i cum s-o rezolva[i. Jineli minte, este nevoie de douzeci de ori mai mult hran alcalin pentru a neutraliza o doz de hran acid, aga c nu este lrine s face[i asta prea des organismului vostru. Bombardamentul zilnic cu hran acid este cel care scoate complet organismr-lt din echilibru. O dat ce afi trecut prin toate aceste etape gi v-a[i modificat modul de a mnca, sunteli bine. Acum, pentru a v menfine sntogi, bineinfeles c va trebui s mergeli mai departe pe drumul pe care afi pornit.

Cnprrolul

Purif icarea

organismele noastre, supuse asa cum au fost dietei (acide!) tipic americane, pot fi desemnate ca zone foarte poluate. Ele au nevoie urgent de o cur1ire. Tranzilia treptat Ia o diet alcalin poate fi cea mai bun cale de a face din asta un mod de viaf mai degrab dect o diet tip pansament pe termen scurt. Dar, Ia un moment dat, dac vrefi s culegefi
toate beneficiile acestui progranr, va trebui s avefi nevoie s v debarasafi de vechi pentru a face loc noului. Ca si pe un teren poluat, unde nu puteli s plantali copaci gi s construili case noi * mai inti trebuie s cur[a[i mizeria. Trebuie s faceli o Purificare pentru a scpa organismul de impuritli, pentru normalizarea digestiei gi a metabolismului gi pentru recptarea echil ibrului alcalin. Dac aveli o problem de sntate grav gi imediat, ar trebui s intrali direct in program in acest mod. Tranzilia este bun dac aveli opliuni, dar dac avefi simptome negative, ar fi de dorit o acliune mai drastic. Altfel, dac faceli tranzilia in mod lent, gndi1i-v s faceli o Purificare cnd suntefi aproape gata cu tranzilia, astfel ca dup Purificare s pute[i continua direct cu o diet pur alcalin. in sfrgit, chiar dac v planificali o tranzilie mai lung, puteli incepe cu o Purificare ca un fel de a lua avnt. Bineinfeles c mai puteli face o alt Purificare dup ce sunteli pe dieta pur alcalin oricnd e nevoie sau dorigi. Nou ne place s facem o Purificare primvara, asa cum pmntul se reinnoiegte dup o iarn lung. O Purificare const ?n esen[ ?ntr-un post cu sucuri deci nu este chiar un post -, care tehnic const in a bea numai ap gi care necesit o supraveghere medical mai atent. Eu m gndesc la Purificare ca la un osp! lichid mai degrab, dect ca la un post, cci in realitate, te alimentezi cu de douzeci de ori mai mult hran dect ai face-o in mod obinuit, deoarece o bei intr-o form concentrat.

128 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


Durata unei Purificri va varia de la persoan la persoan, in funclie de situalia curent a fiecreia gi dup cum tolereaz Purificarea. De obicei, in trei pn la zece zile veli obgine rezultatele pe care le dorili. Ar trebui s consultai un cadru medical inainte de a incepe o Purificare, asa cum ali face la orice post sau diet restrictiv.

PURIFICAREA
Purificarea elimin degeurile acide gi microorganismele negative din organism, v detoxific sngele, lesuturile gi sistemul digestiv. Trebuie s scpali de poluarea care s-a acumulat in organismul vostru, gi mai ales in colon, din cauza alimentelor prost combnate, a hranei procesate, a alimentelor prjite gi fierte tn exces, amidonului simplu gi zaharurilor. Recomandm cel pulin dou-trei zile de Purificare (post cu lichide), gi pn la zece zile dac sunteli grav bolnav (dar ar trebui s vi se acorde o supraveghere pentru o Purificare extins). O perioad de gapte zile de Purificare este foarte bun pentru oricine reugegte asta. Dac nu v confrunta[i cu nici o problem de sntate deosebit gi nu puteli s v acordali prea mult timp din programul vostru, chiar gi numai patruzeci gi opt de ore pot f benefice *. gi poate fi fcut la un sfrgit de sptmn (gi inc mai bine, intr-unul prelungit). Postul mai scurt este bun gi pentru persoanele mai ln vrst sau copii gi adolescenli. Puteli de asemenea s faceli o Purificare scurt pentru a v reveni dup ce ali ,,intrecut msura", sau doar ca s-i acordali organismului cte o pauz periodic. O dat ce afi fcut tranzilia complet, v recomand o Purificare cu lichide cel pulin o zi pe lun douzeci gi patru de ore sunt de ajuns doar pentru a-i acorda organismului vostru o pauz de la hrana solid. Oricare ar fi durata ei, o Purificare va acorda organismului vostru o pauz benefic. in timpul unei Purificri trebuie s beli cel pufin patru Iitri de ap purificat pe zi, cu picturi de ClOz (dac vreli, cu lmie sau cu suc de lmie). Pute[i include, in acegti patru litri sau in plus fa! de acegtia/ ase pn la dousprezece pahare de 250 ml cu suc proaspt de legume, pentru a ajuta curgarea toxinelor din organismul vostru gi pentru a-l face mai alcalin. incercagi s faceli suc din castravefi, broccol, telin, salat verde, bame, iarb de gru, iarb de orz, nsturel de ap, ptrunjel, varz, spanac, germeni de lucern * absolut orice alt legum verde care v incnt. Capitolul de Relete confine multe combinafii de incercat, dar una cu-

Dieta Young 129 prinde numai culoarea verde: un castravete, o tulpin de lelin, cteva fire de ptrunjel, o mn de germeni de lucern gi cteva frunze de spanac. Cnd facei sucuri, in general, puteli folosi morcovi sau sfecl pentru a le da un gust mai bun. Ele conin zahr care se concentreaz in suc, aga c trebuie s Ie utilizali cu moderalie. Pe durata unei Purificri, mai ales dac v confruntali cu o stare acut, mai bine s nu Ie folosili deloc. Totugi, unor persoane le este greu la inceput s supofte sucurile pure din verde!uri. Dac sunteli o asemenea persoan, ar trebui s incercali o ,,pregtire" pentru Purificare incepnd timp de cteva zile numai cu morcov gi sfecl, doar pentru a v obignui s befi sucuri proaspete de legume, apoi s eliminali treptat morcovii gi sfecla gi s mrili cantitatea de verdeluri. (Dac optali pentru aceast metod, aveli grij Ia inceput cu sfecla - poate doar jumtate de sfecl mijlocie pe zi la tnceput - deoarece poate mri considerabil efectul purgativ al sucului.) Aveli grij tntotdeauna s dilua[i sucul cu ap (indiferent dac sunteli sau nu la Purificare) - de zece ori mai mult ap dect suc - gi adugafi patru picturi de ClOz la fiecare can. Aceasta va mri alcalinitatea sucului de la 6,2 la 9,5.
!l

ii :t

POVESTEA I-UI LUCY

viefii mele am fcut o ]ist cu mai mult de treizeci de simptome fizice cronice care m chinuiag, cteva dintre ele epuizante. Printre ele se numrau fibromialgia, artrita, dificulti de respiralie gi palpitafii. Cel mai tngrijortor era poate nivelul colesterolului, extrem de mare. ingrijortor, dar nu surprnztor: Familia mea este monitorizat de Nationa/ lnstitute of Health din cauza hipercolesterolemiei ereditare. Tatl meu a murit la patruzeci gi unu de ani de arterioscleroza aortei. Tatl tatlui meu gi doi dintre fragii tatlui meu au murit la patruzeci gi, respectiv, cincizeci de ani de boli cardiace. Cei doi frali ai mei au fcut operalii de bypass. Sora mea mai mare a fcut dou operafii de bypass 5i un transplant de inim, gi a murit dup a treia operafie de bypass. Colesterolul meu era de obicei in jur de 425. Cnd m-am tngrgat cu peste 23 kg in trei ani - intr-o perioad cnd mncam mai putin gi fceam gimnastic mai mult ca niciodat in via! - am
s-l ob1in. Dar intr-un moment de depresie al

gtiut c am atins un punct de criz. Slav Domnului, c ?n final am gsit programul dr. Young! Simt c efectiv mi-a salvat viala. Am inceput imediat s beau aproape 4 ltri de ap cu picturi de pH

130 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


5i pulbere verde concentrat, ?n fiecare zi. Cteva sptmni mai trziu am trecut la o Purificare cu suplimente gi sucuri verzi, timp de o sptmn, urmat de trei sptmni de legume verzi trecnd la o diet care era 90% alcalin. in cteva sptmni m simleam mai energic, dormeam mai bine gi am slbit 6 kS. Dup trei luni am slbit 23 kg, gi jumtate din simptomele mele au disprut. Dup gapte Iuni, am slbit 34 kg, gi aproape toate simptomele mele au disprut. Energia sczut, simptomele ca de grip gi durerile provocate de fibromialgie s-au diminuat usor. Sentimentele de anxietate 5i confuzie mental s-au risipit 5i nu m mai simt fragil. M simt din nou sntoas gi energic! Dar ce a contat cel mai mult poate pentru mine a fost faptul c valoarea colesterolului mi-a sczut cu 150 de puncte, iar .rapoartele erau ?n limite normale
pentru prima dat in intreaga mea viaf (Si fr efectele secundare pe care le.am avut cu toate medicamentele pe care le-am incercat pentru scderea colesterolului). Pentru prima dat, sunt convins c m pot bizui pe inima mea.

Dac nu puteli s faceli suc proaspt, puteli folosi pulberea verde amestecat cu ap (plus patru picturi de ClOz). Puteli aduga pulbere verde intr-unul sau in toli cei patru litri de ap, indiferent dac beli sau nu sucuri. Puteli de asemenea s luali una sau dou capsule de pulbere verde cu lichide gi sucuri dac aveli nevoie de comoditate suplimentar. in loc de suc, mai ales la orele la care obignuiali s luali masa, puteli s mncali o sup pasat, din cruditli, cum este Supa Popeye (vezi pag. 218). Puteli de asemenea s beli supe ca Supa Vindectoare (vezi pag. 220), gi ceaiuri de trifoi rosu, chaparral, pau d'arco, EssiacrM (un amestec special de ierburi) gi frunze de zmeur. Adugali trei linguri de uleiuri esenliale (ulei de in presat la rece, ulei virgin de msline, limba-mielului, primul (ciubolica-cucului)) in supe, sau lua!i-le cu lingura. Degi multe persoane nu au probieme cu Purificarea, nu este intotdeauna usor. Desigur c s-ar putea s v simgili pufin infometafi tn timpul Purificrii. De fapt, sunt doar acele microorganisme lacome care strg de foame, aga c rezistali oricrei tentalii de a renunja la regim doar dac vedeli c nu putefi face fa! activitlilor zilnice. Accesele de foame de la inceput sunt cele mai rele, dar o dat ce ali trecut hopul - de obicei ?n a treia zi - puteli constatat o cregtere a energiei gi s nu mai sim[i[i nevoia de

Cnd v incearc foamea, suplimentele de minerale, in special cromul, poate ajuta (vezi secliunea de suplimente, pag. 15i). incercali de asemenea s beli foarte mult ap, sau ap cu un sfeft de linguri! de pulbere verde concentrat la o can, pentru a atenua senzalia. Dac

hran solid.

Dieta Young 131 trebuie s recurgefi la hran solid, mncafi legume crude, proaspete, sau Supa Vindectoare (vezi pag.22O) cu adaosul de legume opional.

SUPLIMENTE FU N DAMENTALE Urmeaz un capitol intreg despre suplimente, aga c aici vreau doar s menlionez pe cele cteva care sunt folositoare in special in timpul unei Purificri. Aflali in Capitolul 10 detalii despre suplimentele individuale. Suplimentele pot maximiza efectele unei Purificri gi pot aduce organismul mai repede la echilibru, controlnd microorganismele negative gi excesul de aciditate. in general, suplimentele trebuie luate o dat cu hrana sau cu buturile - cte o capsul de trei ori pe zi,la mese. Coloizii trebuie 1inu1i sub limb, trei pn Ia cinci picturi de trei ori pe zi, intre mese. Dac v-a[i confruntat cu probleme grave de sntate, luali de gase pn la nou ori pe zi. Acolo unde indicaliile sunt diferite pentru un suplment anume, ffi notat asta in descriere. Puteli urmri indicaliile de pe ambalaj, dar !ineli minte c mai pulin gi mai des este mai bine dect mai mult gi mai rar. Asta Inseamn c a lua cte o capsul de gase ori pe zi este mai bine dect cte trei capsule de dou ori pe zi. Sunt unele Iucruri pe care vi le recomand s le luali in timpul unei Purificri. Cele mai importante sunt picturile de pH (Cl02 sau peroxid de hidrogen) gi pulbere verde concentrat. Adugafi patru picturi de ClOz
sau peroxid de hidrogen Ia o can cu ap pur, tn toat apa pur pe care o befi. Amestecali un sfert de linguri! de pulbere verde concentrat ?n 250 ml de ap pur, de trei ori pe zi, sau Iuai cte o capsul de trei ori pe zi la ,,mas" sau cu butura. Dac nu lua[i alte suplimente, luali-le mcar pe acestea dou.

POVESTEA LUI
l '**-**"

li nm Am rr fost diagnosticat cu cancer la vezic in urm cu trei ani, stadiul trei (din il patru posibile) - nu era prea bine. Doctorii erau Tngrijorali c tumoarea malign ar fi putut s se rspndeasc ta ganglionii limfatici din apropiere 5i ar fi putut s ias prin peretele vezicii. Blocase total una din ureterele legate de rinichi gi de vezic. Am supoftat dou luni de chimioterapie, dar am avut o reacfie negativ (sotia mea credea c o s mor); astfel tnct doctorii mi-au recomandat Tntreruperea tratamentului. Din pcate, att ct fcusem nu avusese nici un efect

li il

132 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


asupra tumorii. Doctorii au recomandat indeprtarea chirurgical a intregii vezici. Eram hotrt s m lupt cu cancerul, dar nu puteam s cred c o operalie radical era singura mea gans. M-am apucat s cercetez alternativele posibile gi cutarea mea m-a dus la dr. Young. Sngele meu s-a dovedit a fi foarte acid, iar analizele sngelui au demonstrat c exista un grad mare de toxicitate in compozifia chimic a organismului. Celulele mele erau un dezastru dup anii in care am mncat numai mizerii gi mi-am neglijat sntatea. Am postit zece zile, cu sucuri de legume gi supe, gi, spre surpriza mea, nu a fost chiar aga de ru. Am inceput s iau suplimentele recomandate, in special picturile de pH gi pulberea verde concentrat. Dup zece zile, am trecut la mese vegetariene, urmnd programul cu strictele. A fost o schimbare radical de la fosta mea diet, dar eram hotrt s inving cancerul. Le'am spus doctorilor despre noua mea abordare gi degi erau sceptici, nu aveau nimic altceva s-mi ofere in schimb Tn afar de operaie gi au fost de acord s-mi monitorizeze tumoarea cu examene ecografice. Am avut multe disculii inlcrimate cu sofia mea, care m-a ajutat foarte mult in acest sens, despre ce drum s urmez. Unul din cei mai buni prieteni ai mei m acuza c incerc s m sinucid. Dar am rmas pe pozilii. Nu mi-ag fi schimbat hotrrea de a vedea real izat acest program. in primele dou luni am slbit intre 7 gi 10 kg, care au confirmat suspiciunile celor dragi, cci nu eram supraponderal. Dar m sim[eam mai bine cu fiecare sptmn, aveam mai mult energie gi gndeam mai clar. tiam c fac ceea ce trebuie, chiar inainte ca analizele mele de snge repetate s arate o imbuntlire considerabil. Dup trei luni de program, nu era nici un semn de rspndire a cancerului, dar doctorii continuau s-mi sugereze indeprtarea chirurgical a vezicii. M-am impotrivit foarte tare la acest lucru, normal, mai ales c acum eram sigur c acel program func[iona. Am acceptat o procedur de diagnosticare, care a relevat c tumoarea nu numai c s-a redus, dar c era suspendat cu un peduncul de peretele vezicii, nu mai era lipit. Orificiul ureterului era liber, gi au reugit s ij ?ndeprteze toat tumoarea veche in timpul acestei proceduri. Doctorii au 'l tj prelevat secliuni de lesut muscular din vezic pentru a le testa din punct de ii vedere patologic (erau curate) gi au examinat ureterul pn la rinichi (tot curat). ii Nu mai exista nici urm de cancer in vezica mea, ci numai resturi de carcinom ij tn tu*oarea degenerat (gi ?ndeprtat). Am invins! i Surprinztor, chirurgul nc imi recomanda indeprtarea vezicii pentru ceea ce i! el numea o ,,vindecare". Continuu s fac ecografii pentru a-mi controla vezica, ,i drr. Stiu c atta timp ct menfin alcalinitatea organismului, cancerul nu va i reveni. Tocmai i-am spus chirurgului c ii mulumesc frumos, dar nu e nevoie. ll-*..-".:..: -,,.-",=J
ii'

ii

Dieta Young 133


reprezint multivitaminele gi multimineralele, cu sruri celulare. Fiecare capsul de

Al

doilea lucru foarte apropiat ca importanl

il

vitamine cu spectru larg trebuie s conlin cel pulin 500 mg 5i multimineralele, 500 mg. Printre altele, deficienfele nutrilionale cresc toxicitatea micotoxinelor, aga c trebuie s fili siguri c luati tot ceea ce are nevoie organismul vostru. Mineralele au o importan[ special deoarece toate celelalte elemente nutritive, vitaminele, proteinele, enzimele,
aminoacizii gi carbohidralii necesit minerale pentru funclionarea biochimic normal. in sfrgit, as recomanda gi clorofil; concentrat de Noni- pentru proprietlile sale antifungice gi antiparazitare gi de activare a enzimelor; argint, rodiu gi iridiu coloidal; g o formul antitoxin, combinnd in mod ideal n-acetil cistein, l-taurin gi sulf organic.

!i

I' POVESTEA LUI BOB

Cptugeam cu materiale foarte inflamabile un acoperig de rezervor de ap, in timp ce partenerul meu lucra Tn interior. Pompa conectat la autocistern era impmntat incorect, genernd o descrcare electrostatic in izolalia furtunului, care a provocat o mare explozie. Colegul meu a avut arsuri pe mai bine de 90% din suprafala corpului gi a murit la spital, patru ore mai trziu. Flcrile au izbucnit spre cer, astfel inct am fost expus unei arsuri cauzate de suflu. Am fost aruncat de pe acoperig gi am aterizat pe pmnt, cu arsuri puternice pe fa! si pe mini. Am fost luat de o ambulan!-elicopter gi dus la o sectie pentru tratarea arsurilor. Capul mi se umflase ?nc o dat fa1 de mrimea lui normal, aveam ochii umflati gi fala neagr gi crpat. Nasul aproape c fusese acoperit prin umflarea fefei, aga c au trebuit s mi se introduc tuburi de respirat in nri. Urechile erau grav arse, vrfurile degetelor erau carbonizate gi paralizate, unghiile mi se topiser. Mi s-a spus c aveam arsuri de gradele ll gi lll pe fa! gi de gradul lll pe mini. eful secliei mi-a spus c voi sta n spital dou sau trei luni gi c voi avea nevoie de mai multe grefe de piele, mai ales la mini. Mi-a spus c el crede c-mi voi il pierde vrfurile degetelor gi urechile.
iL_---.---:-'------------

. Noni fructul unui arbusf (Morinda citrifolia) care creste ?n Polinezia, avnd remarcabile propriet1i vindectoare (n. r.).

134 Dr. Robert O'young & Shelley Redford young


Chiar a doua zi mama mi-a adus argint coloidal, cu indicalii s-l folosesc att extern ct gi intern, ct.de des posibil, deoarece ajut la cregierea fesutului nou. Mama invlase de la dr. Young c sarcina electiic negat a aigintului neutralizeaz sarcina pozitiv a suprafe[ei de corp afectate] readucdu-l la echilibru 5i permi!nd organismului s se regenereze gi s se vindece singur. Mama imi pulveriza argint coloidal nediluat pe zonele arse, gi luam pictuli de argint coloidal sub limb. Am luat de asemenea gheara mei, germaniu, ulei -din seminle de in, 5i vitamina C, aga cum a recomandat dr. Vorng, gi din momentul ?n care m-am sim[it destul de bine ca s pot mnca, multe-, multe veideluri. lmediat dup ce nu am mai fost alimentat intravenos, mama mi-a adus suc dn iarb de gru, sucuri de verdeluri gi pulbere verde concentrat pentru a susline hrnirea gi vindecarea mea. Mama mi-a aplicat argintul de mai multe ori pe zi. Se absorbea instantaneu ?n piele- Era rcoros, m furnica gi imi reducea senzalia de strnsoare de pe fa! 5i mini. Vrfurile degetelor gi pielea de sub unghii a ?nceput s pulseze gi sm} furnice. Medicii mi-au spus c e din cauz c nervii se vindecau gi sngele circula. Dup numai o zi de tratament cu argint, era evident c vindecarea avea loc foane rapid. Jesuturile gi pielea nou cresteau la loc intr-un ritm acceterat. Umflarea capului s-a dminuat rapid gi aparatul de respirat a fost scos aproape imediat. Chirurgul plastician mi-a spus c m vindecam de dou ori mai repede dect oricare pacient ars pe care l-a vzut in lunga lui carier. Cnd i-am spus c trebuie s fie din cauza a ceea ce mi-a dat mama mea 5i a dietei alcaline, doctorul mi-a cerut s vad ce foloseam. A citit lista cu ingredientele gi a spus c nu vede nimic ru in a-l folosi (de fapt, balsamul pe care ?l folosea seclia de arsuri conlinea argint), dar a subliniat c spitalul nu poate fi fcut responsabil dac se intmpl ceva ru, din moment ce nu era un medicament prescris de spital. inc am vrfurile degetelor gi urechile. Mi s-a fcut cte o gref de piele pe fiecare mn, dar propria mea piele a crescut la loc att de repede cu ajutorul argintului, inct grefele au fost inutile i, de fapt, au czut! Am iegit din spital dup dou sptmni g jumtate - nu dup dou sau trei luni! Ce m-a minunat cel mai mult a fost c noua mea piele arta mult mai bine (mai fin) dup ce s-a vindecat, dect era inainte de arsur. Personalul din sectie s-a minunat fiindc nu vzuse niciodat o astfel de vindecare. Asistentele au Tntrebat dac pot s foloseasc pozele mele pentru a le arta altor pacienli argi, pentru a le ajuta s explice procesul de vindecare. Am fost fericit s spun da, dar le-am cerut s le spun i despre argintul coloidal, gi despre verdelurile pe care le mncasem. Au spus c o vor face. tiu c sunt cu adevrat norocos c m-am vindecat de acele arsuri ingrozitoare fr leziuni - gi fr cicatrice.

Dieta Young 135

IN CURSUL PURIFCARII Toate aceste detalii pot prea la inceput descurajante, dar v vefi obignui repede cu programul. in acelagi timp, pentru a v ajuta s v organizali, iat un program tipic, pe care-l puteli modifica in aga fel inct s vi se potriveasc: 7,OO a.m.: un litru de ap pur cu picturi de pH (dac vre! cu lmie sau suc de lmie); 7,3O a.m.: suplimente coloizi; 8,00 a.m.: suc din legume verzi gi capsul de suplimente; 9,00-1 2,00 prnz: 1,5 litr de ap pur cu pulbere verde concentrat gi picturi de pH; 12,30 p.m.: suplimente coloizi; 1,00 p.m. : sup de cruditi sau suc de verdeluri gi capsula de suplimente; 2,00-5,00 p.nr.: 1,5 litri de ap pur cu pulbere verde concentrat 5i picturi de pH; 5,30 p.m.: suplimente coloizi; 6,00 p.m.: sup sau suc de verdeluri gi capsul de suplimente; 7,00-9,00 p.m.: ap pur cu picturi de pH ct dorifi (cu lmie sau cu suc de lmie, dac preferali).

o zt oBrNUTA

cND spuNEM puRtFtcARE, cHIAR iNSEAMrrl pun

THCARE

Toate astea pot avea un efect destul de laxativ. Chiar numai sucul verde singur poate face asta. in plus, acesta este modul in care organismul elimin fizic toate substan[ele proaste. Ele nu se evapor. De aga ceva aveli nevoie ca s fili siguri c scpali de poluarea care s-a acumulat ?n organsmul vostru, gi mai ales in intestine gi colon. Pn cnd veli sti rspunsul organismului vostru la acest program, este infelept s nu v planificali altceva ca s v puteli concentra pe Purificare * gi !ineli aproape de baie. Fili pregti!i s vizitali baia de cel pulin sase prr la zece ori pe zi, pe msur ce toxinele ies din organismul vostru. Dac ceea ce am descris mai sus nu are acest efect, va trebui s adugali la programul vostru o formul ugoar de laxativ natural. Cutagi una care s conlin scoa( de rdcin de nuc cenugiu, coaj de cascara sagrada (Rhamnus purshiana), rdcin de rubarb, rdcin de ghimbir, rdcin de lemn dulce, mugchi irlandez gi ardei iute de Cayenne. Luali patru capsule la fiecare patru ore.

136 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


sucul de aloe vera este un alt agent de curfare. Ajut Ia desprinderea aglomerrilor de proteine, mai ales din intestinl sublire. Adugali cte o lingurif de suc obinut prin presare la rece din frunzele ?ntregi la sucul vostru verde, sau lual-l in timpul ,,mesei,,. lineli minte, aceste produse sunt concepute s aclionezel S nu fili surprinPi, iar dac rezultatele sunt prea puternice, schimbali neaprt

cronic, maladia Crohn, sindrom de colon iritabil, sau diaree cronii, puteli aduga (sau folosi in schimb) o formul de purificare pentru colon sau alt purgativ. Cutai un amestec de ceaiuri care s confin cascara sagrada (mai mult dect in laxativuI ugor), rdcin de rubarb turceasc, semin[e de psyllium., rdcin de dracil, rdcin de ghimbir, semin[e de fenicul, frunze de zmeur gi ardei iute de Cayenne. Lua[i cte patiu capsule la fiecare patru ore in timpul Purificrii. Adulgii peste gaizeci de ani ar trebui s ia una sau dou capsule la fiecare opt ore. Dac aveli probleme cu eliminarea, aceast formul de purgare a colonului descendent va face ca lucrurile s se migte!
LA CE TREBUIE S FITI ATENTI

abordarea. Pentru purificri serioase, stri acute sau dificile cum sunt constipalia

in timpul unei Purificri, toxinele sunt urnite din locurile unde erau
depozitate in lesuturi gi in snge ca s poat fi eliminate. Asta inseamn c pentru un timp, sngele vostru va fi mai murdar dect la inceput. Asta poate insemna s v simfili mai ru inainte de a v simli mai bine. in timpul ,,crizei de vindecare", in funclie de persoan pot aprea sau nu diverse grade de neplcer, printre care: grea!, slbiciune, ameleli, dureri de cap, eruplii, respirafie ru mirositoare, simptome ca de grip 5i oboseal. (O observalie despre erupfii sau alte reacfii ale pielii: Nu le combate cu medicamente! Cel mult, utilizaf un agent de hidratare pur sau vitamina E lichid.) Cnd gi dac se intmpl asta, mult ap cu picturi de pH gi suc proaspt de lmie v vor ajuta s splagi repede toxinele (gi efectele Ior negative). Dac aveli simptome, mrili ralia zilnic de ap.

'

psyllium - pulbere din coaja seminlelor unei plante asiatice (Plantago ovata), foarte hidrofil, folosit in tratarea unor afecliuni digestive precum diareea gi constipalia, gi a sindromului de colon iritabil, dar gi ca ingredient in buctria asiatic (n. r.).

Dieta Young 137


prea intens i de aceea, s descurajeze sau chiar s fie duntoare. Aa c monitorizafi-v indeaproape progresele. Este de agteptat un usor disconfort, dar nu trebuie s suportali un disconfoft excesiv. O criz de vindecare trebuie s fie de scurt durat. Dac trecefi printr-o criz de vindecare intens, mrili dozajele la toate suplimentele. Dac nu se diminueaz in douzeci gi patru de ore, cerefi asisten[ pentru a gsi un mod de Purificare care s funclioneze in cazul vostru. Oricine are probleme serioase de sntate ar trebui s cear o monitorizare specializat ?nainte de ?nceperea acestui program, i a Purificrii. Sub lndrumare, ar trebui s fili capabili s minimalizafi sau chiar s evitali o criz de vindecare. Nu se d medalie celui care poate s parcurg o Purificare de Iung durat, aga c nu v fo4aii prea mult organismul de dragul de a atinge un anumit numr de zile. Trebuie s sim!i[i c ali reugit, indiferent cte zile pute!i !ine cura de Purificare. Fiecare zi in care putefi face Purificarea este inc o zi de debarasare a organismului de acumularea de acid. Orice zi in plus v aduce mai aproape de un stil de via! alcalin complet integrat.

O criz de vindecare este de fapt un semn bun. Dar poate fi

BINE, SUNT PURIFICAT, ACUM CE URMEAZ? Ali tndeprtat grmezile de degeuri din organismul vostru, cur!nd drumul spre o sntate optim. Urmtorul pas, dup ce ali eliminat ceea ce organismul nu avea nevoie, este s-i furnizali ceea ce are nevoie. Dac-i dali materialele vitale de care are nevoie s construiasc celule noi gi sntoase, organismul vostru se va vindeca singur gi va reveni la echilibru gi armonie. Aceast a doua faz trebuie s se desfgoare de-a lungul a cel pu!n cinci sptmni, idealul este de gapte sptmni, dup ce Purificarea este incheiat (pentru un total de ase spre opt sptmni, aga c mai adugali cteva zile dac Purificarea nu a durat o sptmn ?ntreag). in acest scop, evident, o diet adecvat este esenlial. Cheia ?n aceast faz, cnd reveni la hrana solid, este reintroducerea unor categorii inc Iimitate de alimente sntoase, ca gi evitarea altor alimente. Trebuie s aveli un consum foarte sczut de carbohidrafi, s v axa]i
pe legume de culoare verde inchis gi galben; germeni de soia, de seminle gi cereale; nuci gi acizi gragi esen[iali. Cel pulin 4}olo din ele trebuie s fie crude. Cu ct este mai mare nivelul de enzime din hrana voastr, cu att mai repede v ve! repara gi v veli reconstrui organismul iar gtitul distruge enzimele naturale ale alimentelor gi forfa lor vital.

138 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Continuali cu sucurile verzi zilnice, dar aduga[i ceva varietate. Dac beli sucurile chiar inainte de o mas solid este bie pentru digestie, dar ar trebui s le begi gi separat. in afar de asta, in aceastfaztrebuie s evitali (in plus fa! de alimentele nesntoase descrise in capitolele anterioare) toli carbohidralii complecgi, inclusiv legumele cu con!inut mare de carbohidrali (cartofi, cartofi dulci, mazre, dovleac de iarn), toate cerealele gi legumele cu amidon (cu exceplia boabelor de soia gi a lintei), ca gi fructele dulci. in rest, trebuie s mncafi asa cum s-a expus mai devreme ?n aceast carte, concentrndu-v pe legume, in special pe cele verzi 5i galbene, gi s includeli uleiuri sntoase, fructe srace in zahr (rogii, avocado, lmie gi lmie verde), boabe de soia, tofu, linte gi seminle gi nuci crude (tipurile

sntoase), preferab I inm u iate.

Dac Purificarea a fost mai scurt de gapte zile, sau a inclus ceva hran solid, va trebui s continuali chiar cu mai mult de B0% alcaline in dieta voastr timp de gase pn la opt sptmni. in timpul acestei faze, principiile combinrii adecvate a alimentelor sunt cruciale (vezi Capitolul 6). ALTE SUPLIMENTE in acest punct trebuie s continuali cu suplimentele cu care deja ali tnceput gi mai adugai cteva. Veli gsi mai multe informa[ii despre suplimente in Capitolul 10, aga c aici Ie voi menfiona pe acelea care sunt in mod deosebit de folos in aceastfaz. Cele mai general aplicabile sunt enzimele digestive, cuprinznd amilaz, proteaz, lipaz, papain gi bromelain, precum gi o formul antifermenfi conlinnd acid caprilic sau acid undecyclenic. in afar de acestea, in funclie de starea voastr, urmtoarele suplimente op[ionale pot fi necesare sau valoroase: un amestec probiotic de acidophilus gi bifidus, o formul antiparazitar conlinnd coaf de nuc negru. MERCETI MAI DEPARTE

Felicitri! Acum sunteli gata s treceli mai departe in programul complet, presupunnd c ali fcut progrese mari pn ?n acest moment. Acum puteti aduga cte o por[ie la o mas din urmtoarele alimente, combinate adecvat gi nedepgind 2O1. din dieta voastr: legume cu amidon (mazre, cartofi, dovleac de iarn, cartofi dulci), legume gi cereale

Dieta Young 139

organice integrale nedepozitate (mei, alac, hrigc, kamut, quinoa, orez brun i gru). i asta-i tot. Sunteli alcalinizali. Pe msur ce introduceli un aliment dup o Purificare, observafi cu atenfie reacliile corpului vostru. Dac revine vreun simptom, s-ar putea impune o perioad mai lung de mese total alcaline, pn cnd are loc
vindecarea. in acest punct, puteli aduga suplimente care s se adreseze simptomelor specifice (dac mai ave!i). Puteli citi mai mult despre cum s facei
asta

in Capitolul 10.

A DOUA NATUR
Toate acestea par a fi pulin coplegitoare la inceput. Este normal, atunci cnd cineva este confruntat cu o mullime de nformafii noi. Nu v descurajali. Acordali-v rgaz s v familiarizafi cu aceste concepte noi. Nu v lsa1i intimidali. V amintifi ce complicat era s conduceli o magin, la inceput? Acum a devenit att de banal pentru voi inct, dac sunteli ca majoritatea celorlalii, puteli s v gndii Ia multe alte lucruri in timp ce gofali. Acelagi lucru se va intmpla pe msur ce cptafi experien! cu noul vostru stil de via!. Combinarea Purificrii, atunci cnd este necesar sau benefic, cu o diet bun este destinat s v menfin organismul ?n echilibru pe termen lung. Astfel se va restabil echilibrul pH-ului, se va opri dezvoltarea in exces a microorganismelor gi se vor vindeca efectele cauzate de toxinele pe care le emit. Vreau s subliniez, totugi, c atta timp ct abordarea biochimic poate s v duc spre starea de bine, nu puteli trece cu vederea factorii de mediu, de ordin intelectual, psihologic, emofiona] gi spiritual, care influenfeaz de asemenea starea de bine general. Pentru a atinge cu adevrat sntatea optim, trebuie s distruge!i tiparul negativ care alimenteaz starea de ru intr-o boal. Trebuie s v mai ocupafi gi de expunerea chimic, medicamente, ligri gi nicotina din ele), gi mai pufin evident de gndurile, cuvintele gi faptele negative. Cu ct aderali mai strns la indicafiile din acest capitol - din aceast cafte -, cu att mai bune vor fi rezultatele. Ar trebui s incepefi s v bucurali rapid de succes, asa c vreau s v avertizez c dac v simgili mai bine, s nu credeli c sunteli cu adevrat sntogi. Mai ales pentru cei care s-au luptat cu probleme de sntate, acesta poate fi un teritoriu nefamiliar. Ugurarea simptomelor este bun, dar insista!i cu programul gi

140 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young


cu un mod de hrnire complet alcalin gi vefi avea parte de o stare de bine total, care poate fi mult peste ceea ce v imaginali atunci cnd sunteti
afectat de sirnptome. Un mod de via! sntos ar trebui s fie instinctiv, dar e clar c, pe undeva, oamenii au pierdut abilitatea de a-l intui. in acest moment, sunt necesare mijloace extraordinare pentru recuperarea lui. Din fericire, detineti aceste mijloace chiar acum. Dar ceea ce trebuie s facem cu tolii este s ne linem sntatea sub control gi apoi s depgim subiectul. Nu lsali s devin o obsesie. Nu deveniti sclavul ei. Un corp sntos gi o minte sntoas ne pun in pozilia de a ne servi mai bine universul nostru. El reprezint nigte leluri care merit efortul. Dar s nu v lsa[i att de absorbili de atingerea lor ?nct s pierdeEi jocul imprevizibil al VieEii!

Cnprrolur- 9

Motiva[ia

Acestea sunt agadar etapele practice implicate in trecerea organismului vostru spre noul mod de hrnire. Tot ceea ce au nevoie oamenii ca s Tnceap este s descompun in elementele sale acest mod, lundu-l cu incetul mai degrab dect fcnd o schimbare peste noapte. Mai inti s ?nleleag de ce, apoi cum... gi aga pornesc pe acest drum. Dar exist un proces intern important care are loc de-a lungul pregtirilor practice, gi poate fi o piedic pentru unii oameni. Persoanele care sunt deja avansate probabil c au trecut prin asta chiar fr s congtientizeze. Pentru noi ceilalli, iat o trecere in revist a ceea ce trebuie s se intmple pentru ca s permit o asemenea schimbare. lat intregul proces: congtientizare, investiga[ie, cunoagtere, potenlial, motivalie, acliune, rbdare, rezultate. Trebuie s ?ncepeli cu con5tientizarea. Poate v-a!i uitat in oglind intr-o zi gi v-a!i dat seama: ,,Ooo! M ingrag!" Sau afi recunoscut c nu v simlili la fel de bine ca ?nainte. Sau ali decis o dat pentru totdeauna c v-a!i sturat de senzalia de great gi
oboseal. Aceast congtientizare v impinge spre investigafie. A! fost la doctor, ali luat legtura cu un dietetician, ali cumprat aceast carte. Atri inceput s cerceta[i cum gi de ce afi ajuns in situafia in care v aflati gi cum pute[i s-o imbuntlili sau s ieili din ea. Aceasta inseamn s ajungeli la cunoastere. in acest caz, a[i invfat despre acizi gi baze, fermenli gi fungi, mucus i mucegai, gi ce fac toate acestea organismului vostru gi variantele de prevenire a tuturor prejudiciilor gi de restabilire a sntlii optime. Poate c ali vzut c sistemul funclioneaz in viala altcuiva. Pe scurt, v identificali poten[ia/u/. Aceasta inspir motivafia, care ne duce spre acfiune, gi, cu rbdare, ne conduce spre rezultatele pe care le dorim.

142 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young

ti

'---li
:%re

POVESTEA LU JO
_:.rexss;*,.

il

?ffix-::_::::ffi::**t=:rc

ri

obsedat de exerci[ii gi alergri. Eram la o dete strict fr grsimi. A.u* gtiu c ii de fapt triam din zahr, dar atunci credeam c numai consumul de caiboh. draJi imi putea asigura energia de care aveam nevoie pentru acele alergri de 20 km. Dar, pe msur ce timpul trecea, in loc s-m creasc energia, m observat c oboseala, irascibilitatea gi deprimarea deveniser parte din viafa mea. ii intr-un fel, nu eram surprins, cci vzusem o mulgime de persoane din famla ji mea confruntndu-se cu tulburri mentale. Parte din lucrurile la care am fost martor era gi modul in care starea lor se deteriora ca rezultat al medicamentelor pe care le luau i care ar fi trebuit s-i ajute, a5a c am refuzat tratamentul medicamentos. Dar nu voiam s continuu s triesc in modul acela. Din fericire, atunci am gsit programul Miracolul pH. Am reugit s-mi dau seama c oboseala gi deprimarea erau chiar expresia modului in care mncam, triam gi gndeam, ceea ce imi ddea peste cap reacfiile chimice din organism. Cnd mi-am curfat sngele prin diet gi mi-am schimbat stilul de via[, s-a schimbat totul. Nu mai sufr de depresie gi stri de spirit oscilante. intreaga mea atitudine a devenit optimist de cnd mi-au revenit energia gi cheful de via! pe care le aveam cnd eram tnr. Asta inseamn motivafie! inc mai am, ca majoritatea oamenilor, momentele mele de slbiciune, cnd gndul la gogogi gi covrigi ?mi joac in cap. Din cnd in cnd imi ingdui ceva de care am poft. Diferen[a mare este c acum doar vreau ceva aparte - nu din cauz c sunt disperat dup ceva dulce! Oricum, dulciurile nu mai au acelagi gust bun. Mai degrab vreau legume gi buturi din verdefuri, iar poftele mele pentru junk food apar foarte rar. Cnd Tmi amintesc de senzaliile de grea! gi oboseal dinainte de acest program, este foarte usor s imi pstrez motivalia. i pe urm mai este gi felul in care solul meu m privegte cnd sunt imbrcat cu o pereche de blugi mulali! Printre alte lucruri, gtiu c gi el este motivat s fie sntos. Este o problem de opfiune de fapt doar o simpl alegere, o dat ce ai inleles-o pe deplin, e ji simplu de ales gi simplu de pstrat.

nm pierdut o mullime de timp gi energie curnd forma

fizic;;:;;l

,l=.:-- -.:-.. ."=:

Puteli s v situali oriunde in acest spectru chiar acum. Dac vi se pare c sunteli blocafi, aruncali o privire pentru a identifica exact in ce faz afi cedat. Poate sunte[i motiva[i, dar nu v-a]i organizat pentru a acliona. Poate afi aclionat, dar v-a[i pierdut rbdarea gi n-a[i vzut niciodat rezultatele care ar fi trebuit s apar. Dar nu exist leacuri miraculoase sau solulii instant! Poate afi investigat, dar nu a[i ,,prins" cu adevrat

Dieta Young 'i.43 rspunsul - nu afi ajuns cu adevrat la cunoagtere. Poate agteptaf ca aceast cunoagtere s v pice din senin gi nu ali intreprins nici o investigafie. Poate nu a!i avut nici mcar acea senzalie inilial c ceva trebuie s se schimbe, gi agteptali acea congtientizare. Oriunde ali fi blocali, iegifi de acolo gi mergeli pn la capt. EfortuI congtient este de obicei tot ce avefi nevoie ca s pornili procesul. i !ineli minte, cnd parcurgeli procesul, de cte ori aveli probleme, putefi s v ?ntoarceli aci pentru a vedea unde sunteli blocali. Poate c ali eliminat carnea i zahrul, dar nu putefi renunla la fructe. Acest proces v va ajuta s reugili chiar gi in asemenea tip de detalii. Va trebu s v agteptafi la mai mult de un obstacol pe care trebuie s-l depgili pentru a cgtiga cursa! Unele persoane vor face acegti pagi in alt ordine a lor. Cea mai obignuit varialie este s incepeli prin a trece la fapte, chiar dac n-a!i dezvoltat congtientizarea sau chiar nu credeli c este posibil. incercali acest program. Este o abordare mai mult sau mai pulin prin incercare gi eroare, sau o atitudine ,,agteapt-5i-vezi". Pentru unii oameni, acest sistem este cel mai convingtor. Dac incercali programul gi incepeli s avefi rezultate, atunciveli recunoagte cu adevrat potenlialul, veli experimenta cunoagterea, v ve!i angaja din nou in investigalie gi veli trece la fapte, cu rbdare reinnoit gi, in final, chiar cu rezultate mai bune. Dac facefi parte dintre acei pe care nu i-am convins inc, gndi!i-v s v incerca[i norocul, verificafi singuri. Ali putea s fili singurii care v puteli convinge. Nimeni nu v cere s depuneli un jurmnt de credin[ pe via[ fa! de program ca o condilie preliminar. Aga c dali-i drumul! Nu aveli nimic de pierdut incercnd, ci totul de cgtigat. Motivaia este att de important - gi cteodat att de dificil, inct vreau s dedic acest capitol explorrii ei. Trebuie s v concentrali ?ntotdeauna pe motiva!ie - i pe rezultatele pe care vrefi s le vedeli - cnd incepeli s faceli aceste schimbri importante care s v aduc vindecarea. Dac uitali de cevre!i sfacefi schimbarea, exist riscul sincepeli s vedeli programul mai degrab ca pe un fel de priva[iune dect ca pe un dar de via! gi sntate, cum este, de fapt. Trebuie s aveJi o motivalie precis de a face din acest program un nou mod de via[, nu doar un traseu temporar. Aceast concentrare v va ajuta atunci cnd veli pofti la alimente care nu sunt bune pentru voi, sau atunci cnd prieteni bine intenfionali sau familia vor s v rsfe[e cu ele. Dac rmneli concentra[i pe propria voastr motivalie, gi blnd dar ferm , refuzali alimente care ar putea contribui la starea voastr proast, cei din jurul vostru v vor in!e-

144 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Iege in cele din urm gi v vor respecta opliunile. (i cnd vor vedea rezultatele pe care le-ali oblinut, s nu fili suipringi daca vor vrea s gtie cum s-o fac gi ei!) lnceperea acestui program inseamn a v face o promisiune vou ingiv, vielii voastre, sntlii voastre, strii voastre de bine. V propun o abordare in cinci etape pentru a fi siguri c onorali acea promisiune gi c v onorali pe voi. Definifi-v gi inregistrafi-v motivafia. Primul pas in concentrarea pe motivalie este s formulali schimbarea pe care vre[i s-o vedeli in viafa voastr. Identificafi-o ct de specific puteli, in forma unui rezultat dorit: ,,vreau s scap de durerile de cap pentru a m bucura de mai multe activitli cu familia mea"; sau ,,Vreau s fiu slab,,; sau: ,,Vreau s am energie pentru a m bucura de viala mea, de familie gi de munca mea"; sau ,,Vreau s-mi fie cu adevrat bine". Cineva cu o boal acut poate spune simplu: ,,Vreau s triesc!" chiar gi cineva care este sntos are poate o motivalie: ,,Vreau s previn gi s evit boala gi s m bucur de o viaf lung." O dat ce v este clar care v este motivalia, scrie{i-o! Scrisul pe hrtie o face cumva mai real gi mai serioas. Stabilili un plan realist gi adecvat. Pentru a face schimbarea care este eficient gi dureaz, trebuie s fim sinceri cu noi ingine. S luali in considerare cu seriozitate exact ceea ce veli avea de fcut pentru a face din ideea voastr motivafional o realitate, !ine[i cont de unde plecali exact, gi planificali pagi specifici pe care trebuie s-i faceli pentru a ajunge acolo. Asigurafi-v c e un plan realist gi c rmne asa. Dac v planificali prea mult, prea repede, v veli descuraja singuri chiar din start. Dac simplificali excesiv, cednd ?n fala iluziilor, nu ve[i obline niciodat rezultate. Stabilii-v un termen in timp, dar aveli in vedere faptul c medalia nu se acord neaprat primului care depgegte linia de sosire. Ritmul este vital. Seamn mai mult cu un maraton dect cu un sprint. Descompuneli in etape fiecare nou schimbare de comportament. Acest program ar trebui s fie un program incitant, nu o intrecere brutal, coplegitoare. Cu ct sunteli mai dezechilibrali sau mai bolnav, aveli mai multe argumente ca s fili motivali gi aveli nevoie de mai mult angajare pentru a gsi echlibrul gi integritatea. Dac sunteli foafte departe de cas, nu vefi putea s ajungefi tnapoi mergnd doar jumtate din

1.

2,

Dieta Young 145

drum. Dac aveli in cas gunoi care atrage mugtele, nu puteli scpa de mute aruncnd doar jumtate din gunoi. in acelagi fel, nu veli proteja interesul pentru o sntate de durat... planificndu-v s renunlali la cafea sau la bomboane, dar continund s mncali pine gi fructe (degi ali putea s sim!i!i ceva imbuntliri - doar c nu trebuie s confundaf asta cu a fi intr-adevr sntos). Mai ales dac sunteli grav bolnav, trebuie s evitali extremele. Un plan mai realist ar suna cam asa: ,,in urmtoarele gase luni voi face tot ce pot pentru a scpa de durerile de cap. Voi face cte dou tranzilii majore in fiecare lun, pn cnd voi obine toate schimbrile necesare pentru a aduce organismul meu fntr-o stare de echilibru." Ar trebui apoi s rostili cu voce tare detaliile specfice pentru voi gi starea voastr, cum ar fi: ,,Voi incepe s beau sucuri proaspete de Iegume 5i voi incerca o mas alcalin de cel pulin trei ori pe sptmn", gi: ,,Voi elimina toate zaharurile in plus, timp de o sptmn, apoi voi elimina fructele cu conlinut mare de zahr pn cnd voi atinge o stare de echilibru", gi: ,,Voi bea patru litri pe zi de ap corect preparat, din care unul amestecat cu pulbere verde." Aceast cafte stabilegte etapele fundamentale, intr-o ordne ralional. Dar fiecare va acliona ?n felul su gi trebuie s-gi asume personal responsabilitatea. Sunteli unici gi tot ce poate face un program conceput de altcineva este s v ofere o temelie solid. Voi trebuie s v construili propria cas. Este gansa voastr de a adapta modelul pentru a fi siguri c v simlili bine ?n noua voastr cas - gi de a v spori
3. succesul. Scrie!i-v ?ntregul vostru plan gi [ine!i-l la vedere. Puneli in practic noile obiceiuri. Oricare ar fi planul vostru, incepeli s-l aplicai. Exersali cu un mic dejun total alcalin de cel pulin trei ori pe sptmn, apoi de cinci ori, apoi de gapte ori. Exersali s nu mai luali un desert dulce, greu, dup mas. Exersali evitarea buturilor alcoolice inainte sau ?n timpul mesei. Exersali alegerea unui aperitiv vegetarian la restaurant. Exersare inseamn repetare, iar repetarea oricrei aptitudini v cregte abilitatea in acea aptitudine. Pe msur ce practicali aceste obiceiuri noi, sntoase, veli dobndi un mod intuitiv, abil de a v hrni organismul cu ceea ce-i trebuie, fr sentimentul de privaliune. in loc s v gndili la ce nu putet mnca, v vefi simli binecuvntafi de abundenta pe care o avefi la dispozilie

146 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young


4.

Evalua!i, revizui!i gi recompensa{i-v progresul. Monitoriza!i-v simptomele. S-au diminuat sau au disprut? v simlili mai ugori, mai
limpezi, mai energici? A1i slbit? V vin mai bine hainele? intrebali-v dac v-a!i incadrat in plan gi dac planul vi se potrivegte. Dac aveli probleme cu schimbarea, reevaluali-v lelul. Dac pare prea dificil sau prea lax - ajustali-l (in limitele adecvate strii voastre) astfel ?nct s fie mai rezonabil de realizat. i ?n msura in care ali fcut ceea ce v-a!i planificat s faceli, recompensali-v. De fapt, cea mai bun rsplat pentru aducerea organismului la echilibru va fi probabil simpla disparifie a simptomelor. Dac dorili o alt recompens in afar de asta, fili atenli s evitali tendin[a comun de face din hran o recompens - mai ales din hrana nesntoas. Cumprali-v o nou pereche de pantaloni potrivili pentru noua voastr msur. Csifi-v timp ?n programul vostru pentru a face ceva ce v place dar apucali rareori s faceli: citili o cafte, faceJi o baie cu spum, ascultali o melodie favorit. Duceli-v la un curs care v-a strnit de mult curiozitatea. Puneli-v tablouri noi in cas. Alegeli ceva care s v hrneasc sufletul asa cum noua diet v hrnegte corpul. Dac,,a!i czut din cru!", pur gi simplu v suili din nou. A v simli vinovali sau deprimali din cauza gregeliiinseamn pierdere de timp i de energie. Iertali-v gi incepefi s mergeli din nou inainte. Reformula[i-v motivalia gi scopurile.

5.

Dac vi se pare foarte greu s v menlineli in program gi ceda[i prea usor sau prea des, poate veli ?nlelege c a mnca des este pentru cei mai mulli dintre noi nu doar ceva fizic, ci este gi un act profund emolional. De multe ori folosim hrana pentru a ne consola, ca reaclie la stres, cnd ceea ce avem nevoie cu adevrat este s gsim un mod de a ne reduce permanent stresul. Trebuie s ?nlelegem de ce ne orientm spre mncare pentru consolare, gi unde altundeva putem gsi acea consolare. Dac vi se pare prea greu s explorali singuri acest lucru, sau dac sim!i!i c sunteli foarte lezali din punct de vedere afectiv, v sftuiesc s cuta[i un consilier bun pentru a v ajuta s faceli lumin in zonele intunecate.
Pentru ca acest program s funclioneze, trebuie s existe o modificare in modul in care v hrnli si trili. i poate cel mai important, ar trebui o schimbare in felul ?n care gndigi. Exist o serie de atitudiniinrdcinate dar periculoase gi autodistructive, care impiedic oamenii s-gi gseasc

Dieta Young 147 integritatea gi vindecarea oferite de acest program. Vreau s le trec in revist aici, pe scurt, astfel inct dac vreunul dintre ele v pare familiar, puteli s v analizafi atitudinea. Sufr de o boal de familie/ asa c nu pot s mai fac ceva ?n legtur cu ea. Aceast atitudine, ca gi a lui Michelle (vezi tn caset), v ?mpiedic s v asumali responsabiltl personale pentru propriul vostru organism gi propria voastr sntate, gi deci de a face pagii pentru controlarea, eliminarea gi prevenirea bolii. Unele slbiciuni aparente sau predispozilii la simptome pot fi mogtenite, dar inc puteli face multe pentru a invinge destinul. Evitarea acestui tip de resemnare constituie primul pas. Cenele nu spun niciodat intreaga poveste (Si de obicei nici nu tiJi dac chiar aveli genele respective). Chiar dac este vorba de o mogtenire genetic, exist ?ntotdeauna ceva ce puteli face pentru a reduce, a opri sau a [ine sub control o boal. Doctorii spun c ei au fcut tot ce au putut. Michelle a trebuit s treac gi prin asta (vezi caset). Ceea ce a inleles este c nu conteaz ct de minunali sunt doctorii vogtri; dac v chinuiesc inc simptomele, inseamn c nu s-a fcut totul. Dar cel mai important lucru aici este c responsablitatea final v revine vou, nu vreunui medic. i voi sunteli cei mai buni judectori a ceea ce merge gi a ce nu merge gi ce simlili c ar trebui s ?ncercali gi ce nu.
ii
it

POVESTEA LUI MICHELLE


::i*-. -5r:ar':j:-: r:::-i].:=.ffi ;_: :=:,::ffi aJ:ffi .,-:::ffi

j in afar de faptul c am muncit continuu gi am fost mam a trei copii groraui, il pacient am fost fel profesionist un de in ?ntreaga mea viat adult. Am ?nceput il ij ii foane nr, cu probleme cronice ale cilor respiratorii superioare de trei ori il ii pe an, pn la vrsta de zece ani. De aici lista a continuat dou accese serioase ji ii de pneumonie, probleme gastrointestinale cronice, tulburri menstruale, pro- ii ii bleme grave de concentrare gi refinere a informafiei, probleme cu slandele ii ri suprarenale gi tiroida, oboseal, ameleli, hernie, anemie, hipoglicemie, tulbuir rri musculare, disfunqia glandei pituitare, tensiune nevoas grav, depen,; denfi periodic de amfetamine (la indicafia medicitor), tutburri alimentare
ri care au necesitat spitalizare, gi depresie.

avut dou sute de medicamente prescrise ca s nu mai vorbesc de cele il ri luate fr prescriplie - dar nimic nu a dat rezultate. Acum gtiu de ce. Dar la acel i moment era tot ce puteam face pentru a-mi gsi puterea de a merge inainte gi de i a acliona ca gi cum totul era bine.

n*

148 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


De aceea veli infelege de ce aproape c prea o veste bun cnd doctorul mi-a sugerat o histerectomie total cnd am fnceput s sufr de disfunc[ii ovariene grave. Mi-am zis: ,,Bine." Mama murise de tnr de cancer ovarian. Am crezut c histerectomia imi va rezolva toate problemele de sntate. Poate c totul provenea dintr-un dezechilibru hormonal. Dup operafie, doctorul a venit gi mi-a spus c el crede c-a gsit motivul pentru care am suferit atta de disconfort abdominal - uterul meu era de mrimea unui pepene mare. ,,crozav!" m-am gndit eu - dac am scos pepenele, toate problemele mele vor lua sigur sfrgit. i abdomenul meu a fost mai bine. Dar asta a fost tot. Din nou aveam multe dintre aceleagi vechi probleme. Un doctor mi-a spus c femeile au tendinfa s devin depresive gi s aib probleme gastrointestinale gi c ar trebui s m obignuiesc. Mi-a recomandat terapie de substitulie hormonal (care m-a fcut doar s m simt mai ru) gi a observat c aveam Candida in jurul unghiilor, pentru care mi-a prescris Diflucan. Un alergolog mi-a spus c aveam deficien! de anticorpi, gi m-a recomandat unui alt doctor care mi-a dat mai mult Diflucan. Nu mi-a ajutat prea mult, gi am fost ingrijorat pentru potenlialele leziuni ale ficatului. Am gsit un doctor care m-a pus s incerc tot felul de medicamente noi, fr efect. Apoi mi-a recomandat indeprtarea chirurgical a unei prti din intestinul gros. Ce catastrof s-a dovedit a fi! Am avut attea complicafii, infecii gi antibiotice nct spitalizarea mea planificat pentru patru zile s-a lungit la gaptesprezece. E nevoie s v mai spun c ?n momentul n care am iegit din spital gi am retnceput s mnnc, toate simptomele mi-au revent? Din nou pretindeam c totul era bine, cu ajutorul ocazional al amfetaminelor pentru a m menline in funcfiune. Dar gtiam c nu era ln regul. N-ar trebu s ai nevoie de medicamente de nici un fel, zi de zi. i nu ar trebui s te simli groaznic tot timpul (cu sau fr medicamente). Mi-au aprut dou noi simptome: Mi-a slbit auzul gi imi pierdeam vederea la un ochi. Mi-am pierdut-o complet intr-o sear, dup ce am mncat o bucat de tortl Cnd zilele mele proaste au inceput s depgeasc cu mult numrul celor bune, am luat o decizie de Anul Nou de a m face bine. Primele indicii reale le-am avut dintr-o cate pe care am gsit-o in magazinul de hran naturist. Am inceput s fac propriile mele cercetri, dar cnd am cutat un medic care s se ocupe de mine mi s-a spus iar g iar c era doar o aduntur de prostii. Apoi vrul meu mi-a vorbit despre dr. Young. Cum am auzit de programul lvtiracolulpH, imediat am sim[it c vorbea despre mine gi problemele mele. Am gtiut, Tn sfrgit, c nu era doar o nscocire de-a mea - gi c exrsta o solu[ie. Am fost de asemenea bucuroas s vd c nu eram singur. Nu v puteli tnchipui ce povar mi s-a luat de pe suflet in ziua aceea.

Dieta Young 149


Dup o sptmn de la tnceperea programuIui, energia mi-a crescut. Sistemul meu digestiv a artat o imbuntlire. Cea mai important schimbare a fost luarea ,,ce[ii de pe creier". Am cptat vioiciune, iar nivelul meu de concentrare a devenit cu 100% mai bun. (Am fost capabil s stau jos gi s scriu asta!) Ochii mei inflamali, rogii s-au limpezit complet. Pielea, prul gi unghiile mele strluceau de sntate. Nu-m amintesc o perioad in care s m fi sim[it a5a de bine, dar acum sunt gata pentru o sntate de

durat.

ii

--.-.:...-..===--j

intr-o zi, tot o s mor cnd imi va veni timpul, aga c ar trebui s m bucur gi in rstimp s mnnc tot ce vreau. lndiferent dac credeli sau nu c zilele v sunt numrate de vreo autoritate superioar, st ?n puterea voastr s v umplefi zilele care v-au rmas cu satisfaclii mizere, prin abuzuri nelimitate asupra organismului vostru - sau s v bucurali de fiecare ultim minut pe care-l mai aveli fiind intr-o stare excelent de sntate. Moartea poate nu e ceva de speriat, dar reducerea masiv a calitlii vielii care o precede, de obicei, este. M voi ruga pentru vindecare. Dumnezeu m va vindeca. Nu e de contestat faptul c rugciunile gi credinfa ne pot vindeca, gi eu cred in miracole. Dar a cere s ne vindecm in timp ce refuzm s cooperm la orice mod de vindecare prin noi ingine este, dup mine, o incercare inutil. De asemenea, a cere integritatea in timp ce gtili c ?nlesnili procesul de imbolnvire, sun cam asa: ,,Ajut-m, chiar dac eu singur nu m ajut." Valoarea schimbrii o reprezint rezultatul. in acest caz, pacea gi armonia care pot aprea prin adoptarea schimbrilor din acest program ca parte a vielii de zi cu zi vi se ofer la cerere. AJi ajuns asa departe deoarece voiali ce e mai bine pentru voi gi pentru cei pe care-i iubii, gi prin urmarea acestor etape veli fi integri gi puternici gi capabif i s v bucurali de ce v ofer mai bun aceast lume. Dac asta nu este o motivalie, atunc nu gtiu
ce ar putea fi!

Cnprrolul 10

Suplimente

Chiar dac dieta voastr ar fi ideal, tot v-as recomanda suplimente. Alimentele din ziua de azi sunt doar o umbr a ceea ce au fost cndva gi a ceea ce ar trebui s fie. Sunt cultivate cu fertilizatori artificiali in soluri srcite gi stropite cu pesticide pn aproape de uciderea complet. Sunt culese prea timpuriu gi transportate pe distanle lungi, gi se vestejesc in camioane gi depozite gi pe rafturi, pierznd elementele nutritive cu fiecare minut care trece, cu mult inainte s ajung in buctria voastr. Sunt gi exceplii, bine?nleles, dar tabloul general este dezastruos. i chiardac ali avea o diet perfect, din alimente perfecte, corpul vostru este att de asaltat de mediu din punct de vedere fiziologic, inct tot ati avea nevoie de suplimente ca s compensali. O persoan obignuit este expus zilnic Ia cinci sute de substanle chimice. (i nici nu vorbim aici despre ce introducem congtient in organism atunci cnd mncm prost.) Aga c in acest capitol, eu (Rob) am s detaliez pentru voi suplimentele zilnice pe care le recomand oricui, ca gi suplimentele ce vizeaz anumite simptome. Veli regsi unele dintre suplimentele discutate in capitolul despre Purificare, tratate mai aprofundat, precum gi sugestii suplimentare.

irucrprfr cu

PRoDUSELE

porRtvtrE

Exist multe produse bune, dar tot trebuie s v alegeli cu grij suplimentele. Evitali orice conline adaosuri indulcitoare. Asigura[i-v c nu

companii le folosesc drept conservanli. Unele suplimente sunt contaminate cu fermenli gi fungi sau cu sporii lor gi sunt deci evident contraproductive ?n cel mai bun caz, iar tn cazul cel mai ru sunt de-a dreptul duntoare. Ferili-v de produsele care conlin alge sau fungi. Trebuie s

luafi produse cu alcool sau zahr - dou ingrediente pe care multe

152 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


verifica! orice companie de la care cumprali pentru a vedea dac sunt sensibili la acest subiect gi ce sisteme de proteclie aplic. Dac ele nu controleaz in vreun fel conlinutul, eu nu as cumpra de la o astfel de companie. Cteva nume de mrci de calitate sunt Source Naturals, soloray, lnnerlight de la Darius lnternational gi Nature's way.

DOZAJUL Nu puteli lua intotdeauna suplimente conform instrucliunilor de pe pachet. V dau aici indicafiile mele. Pentru suplimentele recomandate care sunt sub form de capsule, luagi una sau dou capsule de cel pulin trei ori pe zi. (Asta inseamn pn la un maximum de 3000 mg per ingredient pe zi, degi cele mai multe le veli utiliza in combinali, aga c nu atingeli maximum pentru vreunul dintre ingrediente, gi nici nu trebuie s
incerca!i.) Lichdele (cu exceptia ClOz) trebuie s le puneli sub limb, 3-5 picturi de 3 ori pe zi. lndiferent de form, in boli grave puteli cregte frecvenla (pstrnd cantitatea aceeasi) pn la 6-9 ori pe zi. Acolo unde indicagiile de dozaj sunt diferite, am subliniat acest Iucru in descriere. Dimensiunea capsulei standard in industria suplimentelor este de 500 mg. Pot conline pn la 500 mg dintr-un singur ingredient, sau un amestec de ingrediente (dintre care unele pot fi inerte) pn la un totaf de 500 mg per capsul. Preparatele coloidale ar trebui s conlin 5-10 prfi per milion (ppm). Nu sunt de fapt foarte strict in legtur cu ct de mult lua[i exact din fiecare ingredient in aceast limit pentru capsule gi lichide. Majoritatea celor pe care le recomand sunt amestecate cu alte produse, gi veli dori cu siguran! s profitali de combinalii pentru a menline numrul total de capsule pe care le luali in limite rezonabile. Combinaliile (cel pulin cele de la companiile bune) amestec ingredientele care se completeaz unul pe altul, aga c dac lua[i odat 25 mg mai degrab dect 50 mg, probabil c luali 25 mg din altceva care aclioneaz similar in amestec. Exist un acord general despre nivelul la care este eficient fiecare ingredient, gi majortatea folosesc cam aceleagi cantitli. Dac v uita[i la toate op[iunile din rafturile de alimente naturiste, ve[i vedea c exist mcar un oarecare consens despre ct de mult trebuie s consumali. Acolo unde conteaz efectele specifice, le-am detaliat in descrierile de mai jos. Jineli cont c dozajele recomandate aici sunt generalizate 9i se refer la o greutate corporal de 70 kg. Reacliile chimice ale fiecrui organism

Dieta Young 153

sunt unice gi poate c vefi avea nevoie de o cantitate mai mare sau mai redus dect cea sugerat, in funclie de greutatea voastr, de tipul de organism, de bolile cu care v confrunta[i gi de sensibilitate. Dac sunteli mai slab, sau mai sensibil la suplimente, menlineli-v la limita de jos a domeniului pe care l-am prezentat" Dac suntefi mai gras, sau nu observafi rezultatele pe care le dorili, mergefi spre Iimita de sus. Vei gsi ce vi se potrivegte. Ascu ltali-v organ ism u I ! Ca la orice program cu suplimente, ar trebuie s v consultali cu medicul tnainte de a tncepe s luafi ceva.

COLOIZII
Multe dintre cele pe care le recomand sunt in form coloidal, sau Iichid, aproape homeopatic. Coloizii sunt cele mai mici forme biologice din orice materie, gi sunt destul de mici pentru a trece prin membrane. in aceast form, elementele nutritive ocolesc procesul digestv gi sunt usor absorbite gi gata de a fi utilizate de organism. Nu e nevoe de consum de energie pentru a le converti tntr-o form utilizabil, ca la suplimentele
standard. Acest lucru este important mai ales dac aveli o boal dintre cele care v afecteaz digestia, crescnd riscul de a rmne malnutrili exact cnd avefi cea mai mare nevoie de elemente nutritive. Lichdele nu sunt neaprat superioare altor forme, dar ele sunt aproape intotdeauna o idee bun. Dac folosili gi lichid gi capsule, ve[i asigura organismului o serie de beneficii. Suplimentele colodale pot fi Iuate oricnd, dar la intervale fa! de mese, cu dozele distanate de-a Iungul zilei. Puneli picturile sub limb, mai degrab dect s le tnghi!i[i, pentru o absorbgie rapid, direct in circuitul sanguin. Puteli lua in felul acesta un supliment dup altul; totugi trebuie s lsali un interval de i 5 secunde intre ele. Sau puneli-i pe to[i tntr-un pahar de ap pur gi bei incet,,coctailul coloidal". in orice fel agi face-o, trebuie s tncercali s luafi cte 3-5 picturi de 3 ori pe zi. Jinei minte c 3 picturi de 5 ori pe zi reprezint o formul mai bun dect 5 picturi de 3 ori pe zi.

FOLOSI REA SU PLIMENTELOR Cnd cumprali suplimente, poate c nu veli gsi intotdeauna combinaliile exacte descrise aici. Am enumerat in general ingredientele in ordinea importanfei, aga c degi am o mare credin in puterea combina-

154 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford Young !iilor, vei obline cel mai mare beneficiu dintr-un amestec cuprinznd cel pulin prima pereche de ingrediente de aici. Mai departe tn acest capitol, vom detalia suplimentele specifice pentru anumte simptome gi boli. Vreau s incep, totugi, cu lucrurile fundamentale din care fiecare va beneficia lundu-le zilnic, cum sunt vitaminele gi in special mineralele; carenlele nutrilionale pot cauza propriile lor probleme, bineinleles, dar in plus, ele cresc i toxicitatea micotoxinelor (gi, intr-un cerc vicios, micotoxinele interfereaz cu absorblia elementelor nutritive, crend carenle). Mineralele sunt importante in special deoarece fr ele vitaminele gi enzimele nu au efect. in plus, mineralele sunt ceea ce lipsegte din solul nostru, gi deci din alimente. Prin exercilii fizice, ele sunt eliminate din organism. Detoxifierea (ca in cazul Purificrii descrise in cafte, sau doar trecerea la o diet alcalin), specific scopurilor noastre, necesit nutrienli minerali suplimentari. Dac ceea ce urmeaz pare prea mu[t, !ine1i minte c puteli obline rezultate suficiente doar folosind pulbere verde concentrat gi picturi de pH, tmpreun cu o diet restructurat. O formul multivitaminic gi multimineral formeaz urmtorul strat fundamental. in afar de aceasta, beneficiile sunt prezentate aici pentru a v ajuta s decideli ce este cel mai bine pentru voi (in colaborare cu un medic). Toate suplimentele de aici completeaz schimbrile de diet pe care le faceli, v ajut ?n timp ce facefi aceste schimbri gi v protejeaz atunci cnd nu mncali corect. Sunt nepreluite atunci cnd v confruntali cu anumite simptome. Dar trebuie s stabilili ce merge cel mai bine in cazul vostru inclusiv cte suplimente puteli s folosili.

STARURILE
Iat ceea ce trebuie s ia zilnic oricine : Dioxid de Clor (CtOz ) sau peroxid de hidrogen (HzOz), sau ,,picturi de pH" sunt substanle sigure, stabile care elibereaz oxigen in organism 5i blocheaz materiile strine. Aminti!i-v, microorganismele rele sunt anaerobe, prospernd in absen[a oxigenului, oxigenul eliberat de aceste substanle trece in sistem gi elimin fermenlii gi fungii 5i inhib sporii lor.

Pute[i folosi peroxid de hidrogen obignuit. Sau cutali o solulie concentrat de clorit de sodiu (NaClOz), un precursor al ClOe' Cloritul poate gi s creasc eficienla enzimelor oxidante, care ajut celulele sistemului imunitar, numite macrofage, s inghit la propriu microorganisme

Dieta Young, 155


gi

toxine, asa c primili un bonus sub forma reacliei mai bune a sistemului

imun itar.

Studiile efectuate la Stanford University School of Medicine au dovedit c ClOz este foafte eficient tmpotriva Candida albicans. Cercetri ulterioare au furnizat dovezi solide c ClOz poate influenla favorabil rezultatul diverselor probleme de sntate. Spectrul larg de beneficii indic faptul c ClOz aclioneaz la nivel celular, fr efecte secundare
nedorite. Aceste picturi v ajut organismul s se menfin alcalin, neutraliznd gi echilibrnd aciditatea pH-ului. Trebuie s folosili o solulie de concentralie 2%, aga cum au majoritatea produselor. Adugai 16 picturi Ia litru de ap pur * gi beli patru litri de acest fel pe zi (pentru po(ii mai mici, aduga!i 4-6 picturi la 250- 350 ml deap). Sau urmai indicaliile de pe etichet. Pulbere verde concentrat. in mod ideal, 3 din cei 4 litri de ap cu picturi de pH trebuie buli in amestec cu cte o linguri! de pulbere concentrat de verdeluri i ierburi. Diverse companii fac acest tip de supliment, iar pe pial sunt o mullime de tipuri diverse de pulberi verzi concentrate. Pulberile cu un singur ingredient (doar iarb de gru sau de lucern, de exemplu) pot fi mai usor de gsit, dar ar trebui s cutali un amestec de ierburi gi verdeluri, care sunt usor asimilabile gi rapid alcalinizante, gi combinalii care sunt bogate in mod natural in fibr, care se fixeaz de toxine gi le elimin din organism. lngredientele-cheie sunt iarba de gru, iarba de orz, gi iarba de kamut (cultivate prin metode organice). EIe trebuie amestecate cu o varietate de legume verzi ca broccoli, varz crea! gi spanac - este mai pugin important care anume, ci doar simpla asigurare a unei varietfi largi. O formul conlinnd alge rogii, o iarb bogat in sruri alcaline, care poate lega micotoxinele gi le poate scoate din organism, ar fi o variant excelent. lngredientele germinate sunt de asemenea bune, deoarece faza de germinare are loc cnd planta se afl la apogeul su nutrilional. Pulberea verde este bogat in elemente nutritive (inclusiv proteine

usor de digerat) gi ajut la modificarea lent a sngelui gi lesuturilor voastre de la pH acid spre cel alcalin, atingnd un echilibru de pH ideal,
firesc.

O formul de multiminerale de spectru larg cu sruri celulare. Trebuie s luagi ,,macromineralele", care sunt calciu, magn eziu, mangan, zinc gi fier, plus toate oligoelementele - din care exist vreo optzeci gi gapte.

156 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Cu ct varietatea pe care o luali e mai mare, cu att mai bine, dar in cazul in care nu le gsili pe toate optzeci gi ceva, asigurafi-v s luafi fosfor, potasiu, zinc, seleniu, cupru, crom gi iod. Trebuie s tuali cte mg din fiecare dintre srurile celulare (sruri minerale, cunoscr .u sruri tisulare, care reprezint fundamentul pentru fiecare celul, gi fr de care am muri). Ele sunt: sulfat de potasiu, fosfat de magneziu, clorur de sodiu, fosfat de sodiu, sulfat de sodiu, fosfat de calciu, rrlfat de calciu, fluorur de calciu, fosfat feric, clorur de potasiu, fosfat de potasiu gi silice. Fiecare capsul dn formula multimineral pe care o alegeli trebuie s fie 500 mg, asa cum sunt majoritatea. O formul de spectru larg de multivitamine cu sruri celulare. Din nou/ cutali o varietate ct mai mare de vitamine, combinate in mod ideal cu sruri celulare (aceleagi ca mai sus). Trebuie s luali cel pulin vitamnele: A, tiamin (81), riboflavin (82), niacin (B3), colin (B+, pantotenat de calciu (85), hidroclorur de piridoxin (86), biotin (87), inositol FCC (BB), acid folic (89), cianocobalamin (812), vitamina C, vitamina E gi acid paraaminobenzoic. Deoarece vitaminele B sunt att de importante, ar trebui s v gndili s luali in plus o formul de B-cornplex Iichid. Vitaminele B sunt utilizate in formarea celulelor, sunt importante pentru longevitatea celulelor gi sunt folosite la producerea enzimelor. Puteli folosi o capsul de 500 mg care s combine toate vitaminele B (in doza obignuit de 1-2 capsule de 3 ori pe zi), sau un lichid pe care-l puteli gsi attin stare coloidal, ct gi in form obinuit. Orice tip de lichid folosili, doza este aceeagi: 3-5 picturi de trei ori pe zi. Sau poate veli dori s urmafi instrucliunile de pe ambalaj, in special pentru Iichidele necoloidale, cci fiecare variant de productor difer pulin. Acizii gragi esen[iali (EFA), care se gsesc in pegte gi uleiurile din semin!e, includ acizii gragi omega-3 gi acizii gragi omega-6. Acizii grag sunt componente normale ale celulelor umane gi abund in special in celulele creierului, sinapsele nervoase, receptorii vizuali, glandele suprarenale gi glandele sexuale. Dac mncafi o mullime de uleiuri sntoase gi nu aveli simptome speciale, s-ar putea s n-aveli nevoie de suplimente, dar acizii gragi esenliali sunt att de importanli inct trebuie s asigurali un apoft suficient, Tntr-un mod sau altul.

Acidul eicosapentaenoic omega 3 (EPA) gi acidu/ docosahexaenoic (DHA) sunt antimicotoxice, scznd nivelurile de proteine de restaurare (un semn de

Haideli s privim mai inti

la acizii gragi omega-3 .

Dieta Young 157

micotoxine in snge) din artere. Proteinele de restaurare sunt implicate gi in evolulia aterosclerozei, aga c reducerea lor ?nseamn un beneficiu dublu. Acizii gragi omega-3 ofer mult mai mult proteclie inimii: ei ajut la dispersia acizilor gragi satura!i, crora le place s stea adunali la un loc, evitnd astfel aglomerrile de grsime din snge care atenueaz sarcina electric. Ei impedic globulele sngelui s devin prea aderente, avnd ca efect scderea probabilitaii de formare a cheagurilor care pot determina atacuri de inim sau infarct. Ei scad nivelul trigliceridelor pn la 65o1.. Ei reduc nivelul colesterolul gi al lipoproteinelor de joas densitate (LDL). Ei reduc la jumtate nivelul Iipoproteinelor de densitate foarte joas (VLDL). Nivelurile crescute ale trigliceridelor, in mod special LDL gi VLDL, sunt asociate cu bolile cardiovasculare: hipertensiune, ateroscleroz, deficienle ale inimii gi ale rinichilor, congestie cerebral gi atac de cord. in plus, organismele noastre produc prostaglandina PC3 din EPA. PC3 ajut la prevenirea infarctului gi a atacurilor de cord, scade tensiunea (prin blocarea producfiei de PC2 aflate in carne, care favorizeaz cregterea tensiunii), gi prevne coagularea patologic a sngelui in plmni gi vase de snge" i dac asta nu este destul pentru voi, studii pe animale au demonstrat c EPA gi DHA inhib dezvoltarea gi metastaza tumorilor. EPA gi DHA se gsesc la soiurile de pegte de ap rece gi la alte animale rnarine nordice. Pstrvul, somonul, macroul, sardinele, tonul gi {iparul sunt cele mai bogate surse de acizi gragi omega-3. Pentru cei care vor s evite produsele animale, exist o mullime de surse pentru un precursor al EPA gi DHA, un alt omega-3 numit acid alfa-linoleic (ALA), cum sunt uleiurile din seminfe de n, cnep, nuci gi boabe de soia. Organismul trebuie s ac{ioneze pentru conversii de acizi gragi esenliali de genul acesta, care necesit diferite stagii, iar Tn cazul unui sistem slbit, ar fi mai bine s se ia omega-3 preformate (de origine animal). Asigurafi-v c acizii gragi esenliali pe care-i luafi sunt proaspefi, pentru a da rezultate bune. (Deschide[i o capsul - nu trebuie s existe miros de ,,pegte".) Acizii gragi omega-6 se gsesc ln semin[ele de limba-mielului, ciubofica-cucului, floarea-soarelui i coacze negre, ca gi in uleiurile de pegte. Acidul gamma-linolenic (CLA) este principalul. Uleiul din semin[e de Iimba-mielului conline pn la 24o1, CLA, uleiul de ciubolica-cucului cam jurntate dn aceast concentralie. Limba-mielului conline de ase-

158 Dr. Robertl?]loung & Shelley Redford young


menea cam 34% acid Iinoleic, un alt omega-6. ofrnelul conline 79olo, floarea-soarelui 69%, migdalel e 26oh, seminlele de dovleac 42olo, gi nap 28Yo. Uleiul de cnep conline trei prli de acizi omega-3 la o parte de acizi omega-6 - ca gi uleiurile de pegte.

Acizii omega-3

. r

o o r . r r . o . . .

o palet larg de beneficii pentru sntate: scad tensunea, colesterolul gi riscul de infarct gi atac de cord; normalizeaz metabolismul grsimilor in diabet gi scad cantitatea de insulin de care au nevoie bolnavii de diabe| previfi Ieziunile ficatului datorate alcoolismului, reduc simptomele de sevraj ce apar la cei care renun! la alcool, gi reduc starea de mahmureal; contribuie la producerea unei prostaglandine care este de folos Tn unele cazur de schizofrenie; proVoac pierdere in greutate prin cregterea vitezei de metabolizare gi de ardere a grsimilor; amelioreaz durerile menstruale de sn gi sindromul premenstrual. Uleiul de limba-mielului in combinafie cu vitamine gi minerale s-a dovedit eficient la aproape 90% dintre pacieni; previn uscarea gi atrofierea glandelor lacrimale gi salivare (sind rom ul Sjgren); previn artritele, conform unor studii pe animale; tmbuntlesc starea prului, unghiilor gi pielii; atenueaz unele tipuri de eczeme; ?ncetinesc sau opresc progresul sclerozei multiple, mai ales dac se incepe destul de repede dup diagnosticare. (Uleiurile de pe;te au fost utilizate cu aceeagi eficien!.); aiut la tratamentul degenerrii nervoase (neuropatie diabetic) in diabetul de tip ll, cnd gi zahrul gi grsimile saturate sunt eliminate din diet; distrug celulele canceroase (celule infestate cu mucegai sau micotoxine in culturi de !esut), fr s afecteze celulele normale.

gi -6 aduc

Dieta Young 159

SUPLIMENTELE DIN PLAN SECUND Dac sunteli gata s extindeli folosirea suplimentelor, urmtorul loc ?n care trebuie s cutali este lista cu suplimentele cele mai utilizate in timpul Purificrii. Ele formeaz baza unui program de suplimentare. Concentrat de fruct noni, care este antifungic gi antiparazitar. Func!ioneaz prin activarea enzimelor gi permite organismului s-gi reinnoiasc celulele gi s refac sntatea sngelui gi a lesutului. imbunt[egte de asemenea digestia gi absorblia elementelor nutritive, datorit influenlei sale enzimatice, gi ajut celulele s foloseasc proteinele. Fructul noni regleaz sntatea proteinelor celulare, asa cum sunt ele folosite in crearea dfertelor substanle ale corpului. Fructul noni era folosit in mod tradiional in Polinezia pentru o gam larg de simptome, inclusiv probleme digestive, parazili intestinali, bolide piele, alergii, aftrite gi diabet. lngredientul activ, xeronina, se mai gsegte gi in papaia gi este activ fziologic in cantitli infime. Cantitli mici apar de fapt tn toate celulele sntoase ale plantelor gi animalelor. Fructul noni conline g cantitfi importante dintr-un un precursor al xeroninei, anume proxeronina. Alegeli un supliment coloidal. i nu v fie team, noni este un fruct foarte amar - srac in zaharuri. in consecin!, muf te suplimente sunt pline de zahr suplimentar sau alli indulcitori, aga c aveli grij s-i evitagi. Trebuie s evitali gi orice produse cu fructe noni pasteurizate. Majoritatea le vefi gsi probabil sub form de pulbere, in capsule. Ar trebui totugi s cutafi gi un preparat coloidal. Argintul coloidal ajut sistemul de aprare propriu al organismului gi este un alcalinizant puternic. El ajut in organizarea celulelor la formarea de lesut nou. Cutali preparate coloidale. Clorofila. Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le extrageli din sucurile de verdeluri este clorofila. Pulberea verde concentrat este o alt surs excelent. Dar mai puteli cumpra extracte lichide de clorofil, pe care Ie puteli Iua separat sau le folosili pentru a spori efectele sucului. (Nu le folosili in loc de suc.) Dac nu suntefi obinuili cu gustul sucului de legume, vefi constata c nigte clorofil lichid cu arom de ment tl imbuntlesc. (Evitatri preparatele cu adaos de zahr/ care se introduc de obicei atunci cnd se adaug ment.) Clorofila este livrat ca lichid; adugali 1 lingurif la 250 ml de ap pur.

160 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Rodiul gi iridiul, care sunt minerale ce se gsesc in form coloidal, asigur hrnirea celulelor care au fost atacate de micotoxine, permi!ndu-le refacerea capact1ii de a comunica eficient unele cu altele Conductivitatea ADN a crescut de zeci de mii de ori cnd s-a adugat cte un atom de rodiu Ia ambele capete ale spirale. Bineingeles c asta s-a fcut intr-un laborator, gi inc nu s-a determinat dac orgrnirrul face asta. Dar arat c potenfialul superconductiv (permiterea trecerii curentului electric fr rezisten!) al unui metal poate fi biologic activ. Cercetri fcute la U.S. Naval Air au artat c celulele din lesuturile vii comunic intre ele in mod superconductiv, dar nu a fost determinat identitatea superconductorilor. Degi exist inc multe de inleles despre proces, este clar c aceste metale conductive sunt eficiente in stimularea impulsurilor electrice la nivel celular, inducnd fluxul de electricitate in gi ?ntre celule. Extract din coai de pin. Una dintre cele mai valoroase bioflavonoide este extractul din coaj de pin, care ajut la reducerea acidit!i, reducnd in acelagi timp inflamalia (durerile) din corp. S-a demonstrat c se leag direct de lesuturile conjunctive ale corpului, ?ntrefinndu-le gi reparndu-le. Extractul din coaj de pin este o exceplie de la regul prin faptul c este disponibl in capsule de dimensiune normal, majoritatea produselor conlinnd doar 25-50 mg de substanf, ceea ce este bine. Trebuie s luali 1-2 capsule, de 3 ori pe zi. O formul antimicotoxinic combinnd n-acetilcstein, l-taurn, sau sulf organic, toate sunt excelente pentru eliminarea micotoxinelor gi la legarea lor pentru a le elimina din corp, ca gi inlturarea acizilor din corp. Le putefi lua separat sau impreun. Mie imi place combinalia. Sulful organic Tn sine este o alegere popular, iar dac luagi doar un tip, trebuie s fie n-acetilcistein. Dozele uzuale aplicate: 1-2 capsule de 3 ori pezi, iar dac lua[i ma mult de una dintre acestea, trebuie s Iuali mai pu!in din fiecare, s spunem in jur de 1 capsul de 3 ori pe zi. Cel mai important dintre acestea trei este n-acetilcisteina, o form de protein, care controleaz microorganismele negative gi este o antimicotoxin puternic, furniznd o proteclie excelent impotriva unui domeniu larg de riscuri toxice (inclusiv acroleina din toxine, din preparatele la grtar gi fumul de ligar gi gazele de egapament; paraquat, un erbicid; supradoze de acetaminofen, un calmant al durerilor din Tylenol; halotan, un anestezic; gi a efectelor secundare ale medicamentelor anticanceroase Adriamicin gi ciclofosfamid). Studiile arat c n-acetilcisteina se poate

Dieta Young 161

combina gi cu metalele grele toxice precum plumbul, mercurul gi cadmiul gi Ie elimin din corp. Clutationa, un antioxidant important, avnd roluri-cheie in activitatea enzimatic, este un derivat al n-acetilcisteinei gi poate fi un element-cheie ?n valoarea de protecfie a proteinelor. Un adaos de n-acetilcistein a artat o cregtere a nivelurilor de glutation din rinichi, mduva osoas gi mai ales din ficat, care utilizeaz ambii compugi pentru protecfie ?mpotriva m icotoxinelor. Cercetri legate de n-acetilcistein in relalie cu acetaldehida (o micotoxin primar a fermenlilor gi fungilor, care se gsegte gi in fumul de t8ar) arat ct de eficient este aceasta. intr-o serie de teste cu mai multe elemente nutritive diferite, l-cisteina s-a dovedit a reduce efectul nociv al acetaldehide cu 29olo. Clutationa le reduce cu 33%. Dar n-acetilcisteina le reduce la zero! Acest antidot puternic la mediul modern poluat este o component normal a corpului, dar pentru a prim beneficiile sale maxime este nevoie de o suplimentare. O formul antifermenfi conlinnd acid caprilic sau acid undecylenic. Acidul caprilic controleaz microorganismele negative gi toxinele lor. Este un acid gras saturat antifungic aprobat de FDA in 1984 pentru vnzare fr prescriplie. Studiile au demonstrat c pacien[ii trata!i cu acid caprilic au eliminat complet fungii din scaun. Poate s produc o remisie a simptomelor in probleme de sntate legate de fungi, gi pare s fie sigur gi eficient, fr efecte secundare grave. Cele mai eficiente formule cu acid caprilic sunt acelea destinate a fi eliberate in colon, unde se gsesc majoritatea fungilor. Alturi de eficienla ?n eradicarea fungilor, acidul caprilic este folositor dup tratamentul gutei, indigestiei, infecfiilor cu fermenfi, ciupercilor de la degetele picioarelor gi erupliilor, ca gi in scop preventiv. Cutafi printre componen[ii amestecului cte 25-50 mg de acid caprilic sau undecyclenic. Aproape intotdeauna veli utiliza o formul, gi poate c il veli gsi pe unul sau pe cellalt Tn form coloidal.
ii ,,ritrrcTr ,. t r rr .F yr rrrr rF ^. ^r
il

ii Cand fiica mea Cheryl s-a Tmbolnvit att de grav Tnct a trebuit s fie internat il gi supus unui tratament antipsihotic att de purernic inct exista riili;" ii provocrii de traume nervoase permanente, doctorii au recunoscut c nu erau ir siguri despre ce era vorba. Schizofrenie? Sindrom bipolar? Un episod psihotic?

ii

ii
,i ij

'162 Dr. Robet O'Young & Shelley Redford young


Am Stiut c e foarte grav, atunci cnd unul dintre mulii doctori pe care i-am consultat in cutrile mele pentru ceva mai bun pentru Cheryl * un psihiatru att de bine cunoscut lnct dac li folosesc numele l-a[i putea recunoagte mi-a spus: ,ii vor da bolii ei un nume gi ii vor da un medcaent, dar nu gtiu de fapt

ce fac 5i despre ce e vorba." Asta venea de la un om a crui treab eia s le dea acestor lucruri un nume gi s le prescrie un medicament, gi care, de fapt, devenise celebru fcnd asta! Mi-a sugerat s gsesc o unitate tip sanatoriu gi s-o internez acolo pentru cel pufin un an - gi chiar gi eu s m odihnesc! Nu voiam s-o dau iar pe Cheryl pe minile altor doctori gi psihologi, nici unul dintre ei neavnd nici cea mai mic idee de ceea ce se intmpla u de ce ar trebui fcut pentru a fi bine. Mi-am orientat cutrile spre medicina ,alternativ" 5i am gsit un psihiatru care trata depresiile gi ,bolile mentale" prin nutrilie. Dup propriile mele cercetri am inceput s-o trec pe Cheryl pe o diet complet organic, cu multe proteine gi cu aproximativ dou sute de suplimente pe zi. Acest doctor a fost de acord cu abordarea gi a adugat sptmnal injeclii cu vitamina 812. Cheryl prea s mearg mai Dup opt luni gi gase mii de dolari cheltuili cu acest regim, Cheryl inc avea modificri violente ale strii de spirit gi depresie, iar n final a czut din nou in psihoz. A fugit de acolo gi a trecut un an inainte ca s-o aducem din nou in spital. A trebuit s-i strecor suplimentele in ambalaje de plastic - culmea ironiei! - pentru cereale cu zahr. Nu erau permise suplimentele pentru pacientii ,,bolnavi mental" -- numai antipsihoticele periculoase, dar zahr Si cofein ct voiau. i nu m puneli s vorbesc despre hiana pe care o primeau. Nu a* prirt aborda subiectul nutrile cu doctorii ei, cu att mai pufin s le spun c lua sute de vitamine pe zi. Cnd lui Cheryl i s-a fcut iegirea din spital mai devreme dect multora dintre pacienlii mai pulin bolnavi dect era ea la Tnceput, doctorii au atribuit rapida ei revenire noului lor medicament-minune. Dup ce a iegit din spital, am dus-o in Mexic pentru terapie cu celule vii pentru suma de cincisprezece mii de dolari. Asta i-a permis renun[area la medicamente, dar nu i s-au oprit strile oscilante sau depresia. A plns aproape in fiecare zi din mai pn in septembrie. $i eu la fel. in toat aceast perioad sntatea mea s-a deteriorat grav. Mi-am neglijat organismul, iar stresul incredibil a fcut ravagii. Eram umflat peste tot (acum gtiu, de la fermenfi). Aveam dureri Tn tot corpul. Cu vederea stteam att de prost inct adesea abia vedeam. Nu aveam energie s vorbesc. in sfrgit, am aflat intmpltor de dr. Young. Cheryl i cu mine ne-am fcut analizele de snge pe loc gi am aflat despre parazlii dn sngele ei, care-i provocau anxietate gi depresie. Am aflat despre acest program gi am gtiut c in cele din urm am gsit solu[ia. Am fcut amndou Purificarea gi am inceput s lum o mullime de formule antifungice/antimicotoxice, confinnd acid caprilic coloidal, acid undecylenic, germaniu gi n-acetilcistein, rodiu gi iridiu pentru creier, amilaz antifermenti,

ji

bine.

ii ii jj

li ji ii il ii

Dieta Young 163


bromelain, papain, gi lipaz, multivitamine cu sruri celulare. l-taurin gi uleiuri omega-3, gi am continuat apoi dieta complet. Depresia lui Cheryl s-a vindecat. Mintea ei este limpede. Rde adesea. Sunt in extaz. Copilul meu este bine. Eu sunt sntoas cum n-am mai fost de mult. Mintea mea e limpede gi se limpezeSte gi mai mult. Mi-a crescut atenta vizual gi mental. Pielea mea arat minunat gi pot s-mi vd din nou pomefii pentru prima oar dup douzeci de ani. Am din ce in ce mai mult energie gi o senza[ie general de bine. Buctria noastr este plin de boluri cu muguri de toate felurile. Mncm aproape numai crudit1i, gi Cheryl inventeaz multe relete minunate gi unele s zicem ,,interesante". Sperm s incepem curnd un Curs de gtit. Cheryl ar vrea s deschid un ,Centru de Diete" bazat pe principiile Miracolul pH, unde oamenii pot veni s se fac bine. Datorit acestui program, gtiu c oricare ar fi visele ei, ea va fi in stare s le realizeze. Acidul undecyclenic, oblinut prin distilare in vid a uleiului din boabele de ricin, este un alt acid gras care s-a dovedit a eradica sau reduce fermenlii gi fungii, contracarnd toxinele lor. inregistrat tn U.S. Pharmacopoeia pentru utilizarea ca un antifungic curent, acidul undecylenic poate fi folosit si pe cale oral pentru tratamentul psoriazisului, neurodermatitelor gi ciupercilor intestinale. Unele studii au demonstrat c acidul undecylenic este chiar mai eficient dect acidul

ii
ll

il
ii i|

ii
,j

ii ii

caprilic.

rl

ENZIME
Bromelaina este utilizat att pentru enzimele sale digestive ct gi pentru proprietlile sale antifermentalie. O veli putea gsi probabil in combinalie cu acizii caprilic gi undecyclenic, care este un mod excelent de a o utiliza. Bromelaina, o enzim din ananasul gi papaia proaspete, este un antifungc, antibacterian gi antiparazitic sigur gi foarte eficient. Recomand bromelaina in primul rnd pentru c ajut la descompunerea reziduurilor sedimentate gi a mucusului uscat, gi este de folos mai ales in intestinul gros, unde se gsesc majoritatea ciupercilor. Bromelaina indeprteaz bacteriile moarte gi fungii gi tncurajeaz flora sntoas reintrodus prin suplimente probiotice. Aga cum aclioneaz aceste numeroase suplimente, reducnd gi eliminnd fermenfi gi fungi, bromelaina desprinde gi dizolv rmgi[ele de membrane celulare gi alte resturi. Bromelaina este gi un antiinflamator care poate reduce umflturile, durerea gi inflama!ia rnilor, ulcerelor gi articulaliilor. Aclioneaz prin echilibrarea unor substan[e asemntoare hormonilor, numite prostaglandine, care ajut la rndul lor in controlul inflamaliei. Bromelaina

164 Dr. Rober-r O,young & Shgllgyj"dford young


imbuntlegte sntatea cardiovascular prin curlarea depunerilor de pe vasele de snge 9i prin reducerea tendinlei de ,glo*re a celulelor san8uine reducnd riscul de atac cerebral gi inim. Brornelaina imbuntlegte digestia, mai ales a proteinelor.

J.

Puteli lua capsule de pn ra 500 mg de bromerain in dozajut obignuit de 1-2 capsule de 3 ori pe zi aeii nu se gsegte des ?n aceast form 5i nici nu este necesar. Bromelaina se gsegte mai es in combinalie cu alte enzime digestive (vezi mai jos). Cuta1i for*ul care s conJin cel pulin 50 mg de bromelain. Enzimele digestive, cum sunt amilaza, proteaza,lipaza, papaina, ca gi bromelaina, sunt cruciale dac sunte! ?nc in perioada de tranzifie, mai ales cnd consumali proteine de origin animal. O dat ce treceli la dieta complet alcalin, la alimente cu conlinut mare de ap gi cu conlinut sczut de zahr, este improbabil s aveli nevoie de adaosuri de enzime digestive. Dar dac aveli greluri cnd mncagi, diverse alergii la alimente, suferili de arsuri gastrice , gaze, balonare, regurgitare, durer abdominate sau crampe dup ce mncafi, sau suntefi constipali adesea, aceste enzime pot s v ajute la restabilirea unei digestii bune. chiar dac dieta voastr i este ideal, ar fi in[elept s luali enzime atunci cnd mncali alimente
gtite.

Un cuvnt de aveftizare aici. Aceste enzime sunt preparate frecvent pe baz de fermenli. Este foarte important ca purificarea gi iestarea care se fac ?n timpul fabricaliei s asigure c nu rmn organisme, spori, sau ali produgi secundari in produsul finaf . Verificali la productori, pentru a ii siguri c aplic sisteme de control. Enzimele din plante aduc cam aceleagi beneficii. Cutali o formul care s includ frunze de papaia, frunze de ment, rdcin de ghimbir, ctugnic gi fenicul; toate acestea se pot gsi 9i in combina!ie cu bromelaina. Papaia este ?n special folositoare deoarece ajut la finalizarea dgestiei proteinelor, descompunndu-le in aminoacizii componenli, fcndu-le imediat utilizabile pentru organism. Enzimele antimicotoxinice includ superoxid-dismutaza (SOD), catalaza, glutationa, Blutation-S-transferaza, glutation-peroxidaza gi metionin-reductaza. Acestea nu sunt enzime digestive; mai degrab ele se leag de acizi, permi!nd eliminarea acestora din organism. Un supliment concentrat de gru organic incollit (iarb de gru) este o surs excelent. Puteli lua gi capsule, in modul obignuit. Cutali o combinalie cu 25-50 mg din fiecare enzim, la un total de 500 mg per capsul.

Dieta Young 165


Aceste enzime sunt gi antioxidanli, sau neutralizatori de radicali liberi - substanle potenlial vtmtoare, foarte reactive, create ca subprodugi ai reacliilor cu oxigenul. Radicalii liberi sunt necesari in unele reaclii chimice, gi sunt chiar utilizali pentru a contracara alte elemente periculoase.

Totugi, cantitatea de radicali liberi poate scpa ugor de sub control, gi atunci ei pot leza celulele sntoase gi substan[ele esenfiale. De exemplu, e nevoie doar de o molecul de radical liber pentru a rupe membrana unei celule. O astfel de leziune ne slbegte, accelereaz imbtrnirea gi solicit mai mult procesele de reparare, producerea de enzime, sistemul imunitar gi rezervele de energie. SubstanJe nutritive gi antioxidanli ,,adun" in esen! radicalii liberi in exces gi previn astfel deteriorrile. Sunt sigur c v-a[i familiarizat destul cu toate astea deja, datorit publicitfii recente fcute antioxidanlilor. Fr indoial c ei sunt benefici, iar radicalii liberi sunt un pericol potenlial. Dar din toate astea lipsegte un punct important: adevralii vinovali tn majoritatea deteriorrilor atribuite radicalilor liberi sunt procesele de fermentalie, gi micotoxinele pe care ele le produc. Fermentalia morbid d nagtere unor substanfe care se oxideaz (crend radicali liberi) - dar organismul produce radicali liberi ca reaclie la produgii secundari micotoxici de fermentafie. in plus, dac sistemul imunitar incepe s reaclioneze excesiv, este posibil ca aceasta s se intmple intr-o criz, sub un stres extraordinar. Fr stresul micotoxinelor din organism, excesul de stres ar interveni mult mai greu gi mai rar. Sistemul imunitar este deja destul de ocupat intr-un organism sntos. Nu-l for[a!i! in orice cazt asa cum am spus, sistemul imunitar nu poate produce sntate. A5a c aprovizionali organismul cu o mullime de enzime, da - dar facefi-o pentru proprietlile lor antinricotoxinice, ct gi pentru beneficiile antioxidante. SUPI-IMENTE CU ROL EPISODC Urmtoarele substanfe nutritive sunt foarte folositoare in readucerea organismului tnapoi la echilibru. O dat ajungi aici, sunt op[ionale, degi ar fi lrine s continuafi cu ele. Toate acestea sunt bune luate gi separat, dar se gsesc adesea gi in formule combinate. Atunci cnd evaluali produse gi diverse combinafii, iat cteva dintre cele mai benefice ingreciiente pe care ar trebui s le
cuta[i.

166 Dr. Robe O'young & !hd"y Redford young


Extract din frunze de mslin: aclioneaz impotriva microorganismelor nocive, este un excelent agent care aclioneaz impotriva micotoxinelor 5i are proprietli antibiotice. Aduce beneficii gi sistemului cardiovascular prin proteclia la oxidare a colesterolului HDL (,,colesterolul bun")- Botanigtii cred c prezenla compusutui chimic numit oleuropein, in lemn, fructe, frunze, rdcini gi scoarla de mslin este cea care il protejeaz de insecte gi bacterii. Mai departe, elenotatul de calciu, format de unul dintre produgii de descompunere a oleuropeinei (acid elenolic) este un distrugtor important, sau inhibitor de ciegtere pentru multe tipuri de microorgansme. Un alt subprodus, aglicon, are un efect inhibitor similar. Extractul din frunze de mslin acjioneze impotriva diferililor fungi, ca gi impotriva salmonellei;i a bacteriei Staphytoto..r, aureus. Puteli folosi extract din frunze de mslin separat, degi ar trebui s notafi c mai exist o alt excep]ie: capsulele solo conlin 25-50 mg de extract din frunze de mslin gi asta este destul de bine. Trebuie s cutali cantitli similare in fiecare capsul de 500 mg de combinalie. Usturoiul a fost mult utilizat in medicin gi vindecare timp de secole. De exemplu, att poetul roman Vergiliu ct gi medicul grec Hippocrat il
menlionau ca remediu pentru pneumonie gi mugcturile de sarpe. Degi nu spune nimic legat de mugcturile de sarpe, gtiinJa modern ne spune c usturoiul este un bun agent antifungic gi antibacterian gi inhib fermenlii gi mucegaiul, ca gi fungii gi bacteriile. S-a dovedit a fi eficient impotriva bacteriei Staphylococcus aureus gi E. coli. mai ales, ca gi in cazul Candida albicans. Dintre toate aceste trei organisme comune, Candida s-a dovedt a fi cea mai sensbl la sucul de usturoi. Chiar gi cantt! mici de usturoi sunt eficiente, dar componentul chimic care este cel mai terapeutic (alicina) ii d usturoiului gi mirosul su puternic. Aga c ferifi-v de formulele,,fr miros" (degi ar putea fi benefice pentru nivelul colesterolului gi metabolismul grsimilo0. Suplimentele de usturoi sunt importante mai ales dac nu v place gustul sau mirosul de usturoi gi nu-l mnca[i Tn mod obignuit. Acidul butiric, un alt acid gras saturat cu Ianf scurt, ajut la neutralizarea micotoxinelor care duc la cregterea lipoproteinelor de densitate joas (colesterol LDL). Vindec mucoasa stomacului gi cea a intestinulor sublire gi gros. Poate, de exemplu, s repare ravagiile pe care le produce Candida albicans prin perforarea pere[ilor intestinali. Acidul butiric ajut gi funcfia imunitar prin detoxifierea sistemului limfatic de fermenli 5i fungi gi micotoxinele lor asociate. Acidul butiric, care se gsegte sub form

Dieta Young 167

lichid, separat, sau cu ali agenli antifungici, este greu de gsit. Atta timp ct lua!i acid caprilic sau undecyclenic, nu trebuie s v facefi griji c nu pute[i gsi acid butiric. Acidul tioctic sau acidul lipoic leag micotoxinele care se acumuleaz in ficat gi normalizeaz enzimele ficatului. S-a demonstrat c poate elimina mercurul, arsenobenzolii, tetraclorura de carbon gi coloranfii anilinici. Experimentele demonstreaz o cregtere important tn furnizarea gi folosirea de oxigen la tratamentul cu acid lipoic. Acest lichid poate fi gi el la fel de greu de gsit. Cel mai bine ar fi s-l gsifi intr-o combinafie cu acidul caprilic sau undecyclenic, gi din nou, dac luali unul sau amndoi acegti acizi, atunci acidul lipoic nu mai este aga important. Cermaniul organic este un metal care ajut la eliminarea fermenlilor gi fungilor, datorit stimulrii producerii de interferon, care are activitate antitoxic gi antiparazitar. imbuntlegte reacliile chimice metabolice bazate pe oxigen (care ?n organismul uman sunt majoritare). Cermaniul organic stimuleaz gi impulsurile electrice la nivel celular, ajutnd corpul s-gi descarce anumite cmpuri electrice nedorite gi s permit trecerea curentului att de necesar. Cu alte cuvinte, el ajut la stabilirea echilibrului electric dorit. Acest lucru este crucial deoarece electricitatea furnizeaz organizarea fundamental gi controlul in organism - ca un cadru pentru toate celelalte procese. Capsulele de germaniu conlin de obicei doar 25-50 mg; dac luai o combinafie, cutali s fie aceeagi cantitate de
german i u.

Metale rare (inclusiv rodiu gi iridiu, de mai sus), ?nseamn aur, galiu, osmiu, ruteniu, paladiu gi platin. Toate acestea sunt coloizi, asa c trebuie luate 3-5 picturi de 3 ori pezi, sau s urmali instrucliunilede pe flacon. Aurul ajut sistemul natural de aprare a organismului. A fost folosit cu succes pentru a trata artrite, ulcere de piele, arsuri, anumite operatii de terminalii nervoase, diferite tipuri de ln[epturi, obezitate gi cancere inoperabile, dar a iegit din uz o dat cu aparilia antibioticelor gi a altor medicamente (toxice). Aurul este un conductor de electricitate, care poate ajuta tn comunicafia celular, metabolism gi regenerare. Cercetrile au artat c aurul are posibilitatea s repare ADN-ul lezat. Aurul poate avea un efect de echilibrare psihologic gi armonizare, atenund depresiile, tulburrile afective trectoare, melancolia, tristefea, teama. Disperarea, angoasa, frustrarea gi chiar tendin[ele spre suicid. Forma sub care trebuie

168 Dr. Robeft O'Young & Shelley Reclford young


cutat: bijuterii scumpe. Clumeam! in mod serios, forma coloidal este ceea ce v trebuie. Galiul ajut la formarea compugilor anttumorali. Are spalu specific gi activitate enzimatic in creierul uman gi s-a raportat c reduce incidenla cancerului de creier la animalele de laborator. Cercetri britanice au demonstrat c femeile ?nsrcinate care iau suplimente de galiu reduc riscul cancerului de creier la copiii lor. osmiul, ruteniul, paladiul, platina, ca gi rodiul gi iridiul, au proprietfi extraordinare de conductibilitate electric. Ca gi germaniul, sunt

electrostimulatori, dar cu o specialitate diferit: mresc capacitatea ADN-ului de a conduce electricitatea gi imbuntfesc comunicalia Tntre celule" Ele stimuleaz metabolismul. Alege[i un preparat coloidal. Cercetrile de la laboratoarele Bristol-Myers-Squibb arat c utilizarea metalelor prelioase in prezenla cancerului poate corecta ADN-ul

alterat. Cercettorii au cuplat aceste elemente cu celulele printr-un transfer de lumin - emisii codate de lumin laser ultraviolet. Electronii care trec printr-un supraconductor se cupleaz gi se convertesc in lumin. Supra-

conductorii ajut transferul de lumin, iar galiul, aurul, rodiul, iridiul, osmiul, ruteniul, paladiul gi platina sporesc lumina prezent in organismul
uman.

i
1

POVESTEA EDNEI

1l

1l

,l Tot ce voiam s fac era s dorm. Stteam in biroul meu gi ?mi ddeam seama c I nu puteam s stau treaz. M duceam acas seara gi adormeam pe podea pn I cnd era ora de culcare. Nu funcionam bine gi nu fceam munca pe care i trebuia s-o fac. Nici nu puteam s incerc s fac migcare. Eram att de stresat i
, palid inct lumea m intreba dac m sim[eam bine. j Eram gata s tncerc orice, aga c atunci cnd mi s-a sugerat s fac analiza de i snge viu, m-am gndit c aga excentric cum suna, voi merge s vd despre ce ceea ce gtiu acum despre ce mncam (i ce nu), nu am fost i era vorba. tiind + :i surprins c analiza a artat un dezechilibru acut privind fermenlii/fungii, stres, ; glande suprarenale gi hematii de form neregulat. ,i Am inceput o Purificare cu suplimente gi legume verzi fcute suc. Dup trei i zile, am adugat tot felul de legume, gi curcan gi pegte. Mncam legume ini bugite la cin, ronfiam morcovi gi tulpini de lelin la prnz, gi beam suc de i legume la micul dejun.

jj
ll
ir
J

l:

li

,i l,
1i

Dieta Young 169


:;;-r::=:s:-_..s
:;

;:_j-_:-_r

.w:H

ii

inceput s iau vitamina 85, beta-caroten, multiminerale, picturi de pH, i acid undecyclenic gi caprilic, bromelain, citron (Citrus medica), crom, vana;i diu, omega-3, limba-mielului gi uleiuri de ficat de pegte, argint coloidal gi ci teva combinalii de plante cu cel pulin douzeci de ingrediente. Nu-mi venea s :i cred cte pastile trebuia s iau! Dup ce.mi luam suplimentele i beam pulin
j; suc, eram deja plin. ;l A* !inut acest regim timp de dou luni fr s-l incalc. Treptat, m-am simit din
,;

n*

ii
i

ce in ce mai bine. Dup prima sptmn mi-a revenit culoarea in obraji 5i il aveam mai mult energie. Dormeam mai bine noaptea. Cel mai important lucru ll pentru mine era c puteam s merg acas gi s pregtesc cina pentru familia I mea de nou membri. Pe lng c m simleam mai bine gi aveam mai mult ii energie, am mai avut un beneficiu: am slbit27 kg. Solul meu spune c pn gi ;; ochii mei sunt mai strlucitori. gi o fust strmt. N-am .i n* mers la cumprturi gi mi-am cumprat o rochie ,1 mai purtat o fust strmt de douzeci de ani. Dulapul meu e ticsit cu haine de I msuri de la 42la 52, gi am aruncat tot ce era peste msura mea de acum: 44! ,i La urmtorul test de snge, am fost incntat s vd Tmbuntlirile pe ecranul l monitorului. De data asta aveam hematii perfect rotunde, ar fludul era cur1at ii de majoritatea bacteriilor gi aveam doar foarte pulini fermenli. i Tmi place cu adevrat ceea ce mnnc acum. inainte nu as fi putut niciodat s ii mnnc nuci crude sau avocado. Mi se prea c aveau un gust ingrozitor. Acum ij mi s-au schimbat papilele gustative, gi chiar legumele au gust dulce! Rogiile sunt i: un adevrat ospf pentru il ncest program mi-a redat starea de bine gi mi-a permis s pierd multe kilograme .. pe care nu as fi fost capabil s le pierd tn alt mod. Efectiv, mi-a salvat sntatea.

mine.

il

il ii

oPTToNAL
Aceste suplimente nu sunt pentru oricine, dar dac se potrivesc situaliei voastre, veli vedea c sunt neprefuite: Probioticele pot fi folositoare in restabilirea microorganismelor sntoase la populaiii de dimensiuni normale ?n tractul digestiv. Nu toat lumea are nevoie de ele. Dac ali fost constipaji, subponderali, supraponderali sau afi luat antibiotice in ultimul an, sau avefi o digestie slab, incercali-le totugi. Amestecali 1 pn la 2 capsule Intr-un pahar de 250 ml de ap pur gi lsali-le s stea timp de B ore pentru a creste considerabil microflora. Beli cu o jumtate de or inainte de fiecare,,mas" ?n timpul Purificrii, sau la mesele adevrate care urmeaz. nupl aceasta, dac digestia gi evacuarea sunt bune, puteti s nu mai lua[i. ln caz contrar/ continuali ct timp este necesar.

170 Dr. Roberl O'Young & Shqlley Redford young


Ar trebui s utilizali un produs care s combine diferite bacterii cele t-at" le veli vedea in mod obignuit sunt acidophilus, lactobaci//us gi P9bifidus. Ar trebui s luali cte 50-250 mg din fiecare, in funclie gi de ce altceva mai exist in amestec. C alt opliune este s face[i o clism cu o formul probiotic in fiecare diminea! (incepe[i in timpul Purificrii, dac uruii). Amestecali 4 capsule de formul probiotic cu 250 mt de ap pur gl lasagi-le s itea timp de B ore, sau peste noapte. Utilizagi jumtate din amestec Ai lineti clisma timp de 15 minute. Repetali dup o jumtate de or. O formul antiparazitar con!ne coji de nuc negru. Luali 4 capsule de 3 ori pe zi timp de 10 zile, apoi pauz 4 zile. Repet1i acest ciclu de ce! pufin 6 ori. Degi putefi lua acest produs separat, eu prefer combinaliile care Ie includ.

FOLOSIREA DE SUPLIMENTE PENTRU ABORDAREA SIMPTOA4ELOR

in

afar de elementete de baz, suplimentele corecte sunt instru-

clarificarea simptomelor specifice. Puteli aduga suplimentele de mai jos la dieta pe care v-a!i stabiliro deja gi, ulterior, s le adaptali situafiei voastre specifice. Folosi!i-le pn cnd simptomele dispar, lua[i-le apoi ocazional dac este necesar, preventiv. Dac aveli nevoie de acelagi supliment pentru mai mult de o boal, nu multiplicali daza - dar utilizali doza maxim recomandat. Simptome sinusale: Dizolvafi dou capsule de combinalie antiferment intr-o sticl de solulie salin (disponibil in farmacii). Pulverizali in nri de cel pulin 3 ori pe zi, urmrind instrucliunile de pe ambalaj. Putefi s folosi!i gi 1 sau 2 picturi de argint coloidal sau extract lichid din scoar! de pin in fiecare nar, o dat sau de dou ori pe zi. Dac nu puteli gsi extract lichid din scoart de pin, folosili pulbere amestecat cu ap pur, puneli in fiecare nar o dat sau de dou ori pe zi. Simptomele sinusale ar trebui s dispar sigur de la sine, pe msur ce toxinele sunt eliminate dn
organism gi este restabilt o digestie bun.

mente puternice

in

Frobleme cu ochii sau urechile, cum sunt cataractele, glaucomul, rogea!, vedere ?ncelogat, vedere slab, senzalie de !iuit ?n urechi, dureri de urechi, inflamalii sau umflturi ale urechilor, leziuni ale timpanului, dificult1i de auz, gi (?n cazuri rare) pierderi de auz: Puneli 1 pictur de argint coloidal local, direct in ochi sau in ureche), de 3 ori pe zi.

Dieta Young 17'l Congestie: Aveli trei opliuni de experimentat, pentru a vedea care aclioneaz mai bine pentru voi: dac nu le folosili deja, aduga1i 3-5 picturi de ClOz (dioxid de clor) ?n 250 ml de ap pur de 3 ori pe zi. puneli 3-5 picturi de argint coloidal sau extract lichid din coaj de pin, de 3 ori pe zi, sub limb. folosili uleiuri de semin[e, cum este uleiul din seminle de in sau uleiul de limba-mielului, in capsule, ca la oricare supliment. Sau luali cte 1 linguri! de 3 ori pe zi. Sau folosili mai mult in diet!

1.

2.

3.

Probleme hepatice. Ficatul, care filtreaz toxinele din organismul vostru, ar trebui el insugi detoxifiat de cel pulin trei sau patru ori pe an. Cutali o formul pentru ficat care s combine produs hepatic glandular, rdcin de ppdie, trifoi rosu, ilice, rdcin de gtevie, coaj de cascara sagrada, rdcin de lemn dulce, rdcin de 5mi/ax, semnle de lelin, rdcin de brustur, echinacea, Oregon grape root, coaj de arlar cu !epi, coaj de crugin, ardei iute de Cayenne, alge (Laminariales) i rdcin mexican. Luafi 2 capsule mcar cu o jumtate de or inainte de fiecare mas (3 mese pe zi), cu 250 ml de ap pur, la un total de 180 de capsule in 30 de zile. Dac folosili o formul probiotic, luafi formula pentru ficat impreun cu aceasta. Abordarea poate fi de ajutor in cazuri de hepatite, ciroze gi icter. [Produsele glandulare (cum este produs hepatic glandular in acest caz, produs pulmonar glandular, mai jos, gi altele din acest capitol) sunt de fapt produse animale, oblinute de obicei de la vaci. Ele sunt in aceste formule un fel de mesageri specifici care transport substanle nutritive spre zone specifice. intr-adevr, ele transport substanle nutritive spre partea corpului de unde provine glanda. De exemplu, dac marcali formula de mai sus cu izotopi radioactivi gi-i urmri!i apoi prin corp, ve[i vedea componentele mergnd direct spre ficat. (Astfel de studii au fost fcute.) Puteli lua produse similare fr cele glandulare dac vreli neprat s nu folosifi produse de origine animal, degi nu vor fi la fel marcate.] Probleme ale plmnilor, cum sunt pneumonia, astmul, brongita, laringita, tuberculoza, rcelile, gripa, febra fnului gi emfizemul: Cutali o formul pentru plmni care s con[in produs pulmonar glandular, rdcin de Asc/epias tuberosa, coaj de cireg slbatic, coaj de ulm cu coaj neted, ptlagin, frunze de lumnric, rocoin, voronic, rdcin de lemn dulce, ardei iute de Cayenne, alge gi palmier pitic. Luali 2 capsule

172 Dr. Robe.t

t'ggng & Shelley Redford young

coaj de pin intr-un dispozitiv respirator. Adugali ap gi pictur! coloidale gi se creeaz un aerosot care poate fi inhalat, fnU bun p.ntru congestii pulmonare sau nazale.
'I
:l

la fiecare mas. Puteli folosi 5-10 picturi de argint coloidal sau extract din

::*:*-il
POVESTEA

tUI

SHIRLEY

l1

ri

ii li

ri

]
I ,

!l
rl

mai scap de ceva ce credeam c era o rceal teribil, gi tugisem aproape continuu zi i noapte timp de aproape o sptmn. Aga c doctorii m-au primit pentru analize. La inceput au crezut c e pneumonie. Apoi ftiziologul a crezut c era un altfel de infecfie la plmni. Medicamentele pe care mi le-a prescris preau s-mi fac bine gi am plecat acas dup cteva zile. Chiar ?nainte de Crciun, doctorul m-a sunat s-mi spun s m intorc la spital dup vacan! pentru mai multe teste. intoars la spital, doctorii au descoperit dou ,pete" pe ficatul ffiqu, gi un nivel de sodiu foarte sczut, gi mi-au spus c m suspectau de cancer!in ziua urmtoare mi-au gsit o formaiune in ptmn. Apoi, la un examen tomografic, mi s-a descoperit o tumoare n partea dreapt a creierului gi ?nc una in spatele ochiului stng. in final au stabilit originea cancerului in bronhii. Doctorii le-au spus fiicetor mele - dar nu gi mie - c aveam cancer cu celule mici, o form foarte agresiv. Dac fceam chimioterapie ag fi avut doi-trei ani de trit. Fr asta, ag fi avut cam sase luni. Doctorii le-au rugat pe fetele mele s nu-mi dea detalii despre ct rnai aveam de trit, nu voiau ca s-mi pierd speranla. Am fcut primul tratament de chimioterapie, care a durat trei zile. Am inceput apoi tratamente de iradiere pentru tumorile de la cap cincisprezece tratamente Tn trei sptmni. in acest timp, fata mea a venit s stea cu mine, Tncrcat de sticlule cu pastile si c(i gi casete despre principiile dr. Young. Mi-a schimbat complet dieta gi a nceput s-mi dea o mullime de suplimente. Jinea pe msufa mea de toalet cam zece sticlute maronii cu ceva ce ea numea coloizi, gi imi ddea din ele tnaintea gi in timpul meselor, asa cum recomanda dr. Young, pn am invfat cum s le iau singur. Am inceput s observ o senzafie diferit in capul meu, ca gi in piept. Dup aproape dou sptmni de la tratamentul cu Miracolul pH, am avut prima lntlnire cu doctorul dup ce prsisem spitalul. Mi-a spus c sngele meu gi-a revenit la normal. Prnd pu[in confuz, m-a ?ntrebat dac am fcut radialii la torace. Nu fcusem. Mi-a spus c formaliunea din bronhii a disprut

Dieta Young 173 din moment ce cancerul nu mai era la locul de origine, probabil c nu mai era nicieri in corp! Vorbind pentru a doua oar cu doctorii (dup diagnostic), nu puteam s cred
gi c

ceea ce auzisem. Au trecut cteva ore pn s inteleg. Ce greutate mi s-a luat de pe umeri - gi de pe ai familieil Ce-am mai srbtorit! Totugi, am mai fcut ?nc dou gedinle de chimioterapie (cred c nici doctorilor nu le venea s cread). Formula sngelui continua s revin aproape de normal, ceea ce este foarte neobignuit. La urmtoarea programare la doctor, la o lun

dup ultimul control, am primit rezultate uimitoare de la tomografie: tumorile din cap au disprut definitiv! Doctorul mi-a intrerupt chimioterapia gi mia spus s revin la control dup alte dou luni. Ultimele Iui cuvinte inc-mi sun fn urechi: ,,Orice afi fcut, [ine[i-o tot aga!"

4.

Probleme ale pancreasului, cum sunt hipoglicemia gi hiperglicemia (diabetul): Cuta[i o formul pentru pancreas care s includ produs glandular pentru pancreas, strugurii ursului, rdcin de ppdie, ptrunjel, rdcin de genfian, frunze de afin, frunze de zmeur, frunze de buchu, fructe de palmier pitic, alge lam inariaceae, gi alge Ascophyl/um gi Fucus. Luali dou capsule la fiecare mas, gi 3-5 picturi de crom lichid sau coloidal gi vanadiu lichid Inainte de fiecare mas, sub limb. Vanadiul aiut la asimilarea cromului pentru a ajuta la producerea de interac[iuni eficiente intre glucoz gi insulin. Frobleme cu glandele suprarenale (simptomele pot fi insomnie, oboseal, tensiLne mic, circulafie proast, senzafie permanent de frig, ameieal la ridicatul in picioare, aftrit la ?ncheieturi gi la spate, somnolen! sau picoteal dup-amiaza, dureri cronice): avefi patru opliuni pe care le puteli lua impreun: cu fiecare mas, luafi 2 capsule dintr-o formul suprarenal confinnd produs glandular suprarenal gi acid pantotenic (vitamina B5); luafi 3-5 picturi sub limb, de 3 ori pe zi, dintr-o formul antimicotoxinic conlinnd n-acetilcistein, l-taurin gi sulf organic. Acid caprilic gi undecyclenic, extract din coaj de pin gi extract din smburi de struguri ar fi nigte suplimente bune; Iuafi 3-5 picturi sub Iimb, de 3 ori pe zi dintr-o formul confinnd crom gi vanadiu; luali 3-5 picturi dintr-un B-complex de 3 ori pe zi, sub limb.

1.

2.

3.

174 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Frobleme a!e tiroidei: Cutali o formul de tiroid con!innd alge Laminariales (pentru a furniza iod), rdcin de gen{ian, fructe de pl_ mier pitic, ardei iute de Cayenne g mugchi irlandez. Luali 1-2 capsule la
fiecare mas. Ugurarea digestiei: Pentru atenuarea gazelor intestinale (flatulenlei), a enteritelor, colicilor g arsurilor, cutali o formul care s conlin frunze de papaia, frunze de ment, rdcin de ghimbir, ctugnic, seminle de fenicul gi fructe de palmier pitic. Luali dou capsule la fiecare mas. Mai aveli gi alte dou posibilitai: luali 1-2 capsule de concentrat de fruct noni inainte de mese cu o cantitate mic de ap gi 1 sau 2 capsule de o formul antifermen[i conlinnd acizi caprilic Ai undecyclenic gi enzirne ca bromelaina i papsina, gi plante care ajut la digestie, la o jumtate de or dup fiecare mas; pentru digestia grsimilor, la fiecare mas, 1-2 capsule de concentrat de fruct noni gi o formul antimicotoxinic confinnd n-acetilcistein,

'f.

2.

l-taurin gi sulf organic, cel pulin, eventual gi acid caprilic gi undecyclenic, extract din coaj de pin, gi extract din smburi de
struguri.

1.

2.

Blocaj limfatic: Aveli dou opliuni: luali 1 capsul dimineala g una seara dintr-o formul limfatic din acelea care s conlin ulei de ficat de pegte, beta-caroten, rdcin de lemn dulce gi ptrunjel; degi acesta nu este un supliment, este o abordare foarte folositoarein cazul blocajului limfatic, aga c am vrut s-l includ aici: o serie de cel putn 24 de masaje limfatice masaje care pun in migcare lichidul limfatic gi ajut la eliminarea toxinelor din ganglionii limfatici prin masarea cu minile in direcfia vaselor limfatice - fr migcri in jos. Masajele limfatice incep de la degetele de la picioare spre picioare/ de la trunchi spre inim, de la partea de jos a spatelui spre partea de sus a spatelui, de la umeri spre inim gi de la degete spre brale, spre umeri gi spre inim. Consultali un terapeut in masaje experimentat in aceast zon. O terapie cu masaj obignuit poate fi gi ea foarte benefic. Chiar mai usor, poate, este perierea zilnic a pielii. Pur gi simplu luali o perie de corp de la un magazin de produse naturiste gi peria!i-v, umed sau uscat * dar intotdeauna ?nspre inim.

Dieta Young "175


:;:----'-:-j.-'.

if lt

ii

rr
lr

POVESTEA LUI KIM

ii
ti ;.

mult timp gi au inceput chinurile fizice; , -_ __, . ii tensiune mare, bti de inim neregulate gi fibrilalii" M-am Iuptat ani de zile cu o durere ?n snul stng gi cu un ganglion |imfatic sub braful stng, cu o energie redus care m fcea disfuneional intr-o mare msur. Durerea a devenit din ce in ce mai rea gi am descoperit un nodul in snul stng. inelept sau neinlelept, am ales s nu-mi fac o mamografie, optnd ?n schim-b pentru intuilie gi convingere. Nu eram pregtit pentru o biopsie, biopsie cu ace, medicamente, operafie, chimioterapie, sau orice altceva care ar putea s-mi pun ?n pericol viala, aga c mamografia nu ar fi servit oricum vreunui scop. Mi-am dat seama c-mi asumam un risc, bineinleles, dar voiam s-i dau corpului meu sansa de a fi vindecat ?ntr-un mod natural gi holistic. Am tnceput s iau argint coloidal dup ce un prieten mi-a spus c a aflat de la Dr. Young c este un antibiotic natural cu spectru larg care omoar fermenl, fungi, parazili gi virugi. Am aflat gi despre ceaiul de plante Essiac - conforrn articolului pe care l-am citit, medicul personal al pregedintelui Kennedy s-a vindecat singur numai cu Essiac. Mai degrab am folosit forma coloidal in loc s-l folosesc drept ceai. Apoi am invfat de la dr. Young despre enzime antifermenfi, iod (pentru hipotiroidia mea), combinalia de antifermenii/fungi de acid caprilic Ai acid undecyclenic s extractul din coaj de pin. Spre uimirea gi incntarea mea, dup patru zile de cnd am inceput s iau Essiac 5i acid caprilic, nodulul mi-a disprut total! Energia mea este clar imbuntlit. inc m mai lupt cu nigte probleme de sntate, dar mi-am dat seama c este vorba de un proces, i pe msur ce m indrept spre o diet alcalin, cum este cea din Miracolul pH, i m odihnesc mai mult, gtiu c sntatea mea va fi din ce in ce mai bun. ii
,,
ti

A* fost sub un stres extrem pentru

ri
,1

,i

ii

Controlul greutfii gi metabolismul grsimilor gi al glucozei: Aveli cteva opliuni - puteli s le combinali gi s le adaptafi: 1. lua[i zilnic 1-2 capsule de multivitamine gi 1-2 capsule de formul mineral. Lundu-v substanle nutritive intr-o capsul care este predigerat economisi[i energie gi se va produce mai pufin acid sau deloc in asimilarea lor, 2. luali 2-3 capsule din extract de coaj de pin cu o or inainte de fiecare mas gi 3-5 picturi de crom coloidal i vanadiu de 3 ori pe zi, sub limb (folosili capsule dac nu le pute[ gsi ?n form eoloidal). 3. luafi 1-2 capsule, de 3 ori pe zi, o dat cu mncarea, dintr-o formul pentru glanda pituitar/tiroid conlinnd alge Laminariales, rdcin

176 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


de genlian, fructe de palmier pitic, ardei iute de Cayenne gi mugchi irlandez. pentru femei: Luali o formul lichid de aminoacizi (cutali una cu lizin, metionin, arginin, leucin, tirozn, triptofan, gi fenilalanin printre altele), calciu coloidal gi bor coloidal, 3-5 picturi din fiecare, de 3 ori pe zi, sub limb. i 1-2 capsule dntr-o formul pentru femei, conlinnd agengi glandulari pentru ovare gi uter, rdcin de btack cohosh (Cimicifuga racemosa), rdcin de lemn dulce, frunze de zmeurt pasiflor, mugefel, schinduf, pducel, fructe de palmier pitic, Mitchella repens, rdcin de Dioscorea villosa gi alge Laminariales. Pentru brbali: Luali o formul lichid de aminoacizi (cutali, printre

4.

altele, lizin, metionin, arginin, leucin, tirozin, triptofan

gi

5. 6. 7.

fenilalanin), zinc coloidal g vitamina B6 coloidal, 3-5 pcturi din fiecare, de 3 ori pe zi, sub limb. o formul conlinnd lecitin. citron sau garcinean cambogia, un fruct alcaln amar, care ajut la reducerea aciditlii gi deci reduce gi necesitatea organismului de a reline grsimea. iat inc ceva care nu este un suplment: respectali strict dozajul din dietele din acest program! Creutatea voastr se va autocorecta natural o dat ce v hrnili alcalin. V va fi de ajutor gi s beli cte 250 mi de suc din legume de culoare verde inchis de 6-8 ori pe zi, ca in prima parte a Purificrii.

1.

3.

Dureri de articula[ii gi musculare: Ave]i patru variante: luali 3 capsule de calciu gi 4 capsule dintr-o formul cu lipide marine/ ulei de limba-mielului Ia fiecare mas. Pentru a fi siguri c se combin corect, luali uleiul la mas compus din legume sau suc de legume. Luali cte 3-5 picturi de calciu coloidal, bor coloidal gi o formul antimicotoxinic (cu n-acetilcistein, l-taurin gi sulf organic , eventual, acid caprilic Ai acid undecyclenic, extract din coaj de pin gi extract din smburi de struguri), de 3 ori pe zi, sub Iimb. luali o formul pentru articulalii gi mugchi care s conlin glutation coloidal (3-5 picturi, de 3 ori pe zi sub limb), calciu 9i magneziu (2-3 capsule de 3 ori pe zi la mese), gi zinc (2 -3 capsule de 3 ori pe zi,la mas). Pentru stri acute sau cronice, lua!i 4-6 capsulede 3 ori
pe zi.

Dieta Young 177

4. 1. 2.

luali o formul care s conlin planta yucca, reduce inflamalia,


durerile gi umflarea.

Tulburri ale organelor reproductive: Aveli dou variante: luali 3-5 picturi de rodiu coloidal gi iridiu de 3 ori pezi, sub limb. femei: Cutali un ,,tonic feminin" care s conlin agenli glandulari pentru ovare gi uter, Caulophyllum thalictorides, rdcin de lemn dulce, frunze de zmeur, pasiflor, mugelel, schinduf, coaj de pducel, fructe de palmier pitic, Michella repens, rdcin de Discorea villosa gi alge Laminaria/es. Luali 2-3 capsule la fiecare mas, 3-5 picturi de pregnenolon lichid, calciu coloidal gi bor coloidal de 3 ori pe zi sub limb. O formul de muguri de soia (fcute prin deshidratarea a 600 g de muguri de soia ?n 30 g de supliment prin deshidratare prin inclzire la temperatur joas) poate fi substituit de pregnenolon lund 3-5 picturi de 3 ori pe zi la mese, asa cum gi progesteronul ca unguent poate fi folosit conform indicafiilor.

brbafi: luafi 1-3 capsule dintr-o formul pentru brbali, care s includ agent glandular pentru prostat, ptrunjel, fructe de palmier Serenoa repens, mtase de porumb, frunze de buchu, ardei iute de Cayenne, alge Laminariales gi seminle de dovleac la fiecare mas gi cte 3-5 picturi de zinc coloidal, vitamina B 6 coloidal gi o formul lichid de aminoacizi (cutali printre altele lizin, metionin, arginin, leucin, tirozin, triptofan gi fenilalanin), de 3 ori pe zi, sub limb. lnfecfii gi simptome degenerative, cum sunt SIDA gi cancerul: incercali formule coloidale de osmiu, ruteniu gi paladiu; coenzima Q1 (CoQ1, cunoscut ca acronim din cauza denumirii chimice extrem de lungi, NADH); acizi antifermenfi undecyclenic ai caprilic, gi enzime ca bromelaina 5i papaina. Stres toxic (oxidare gi micotoxine): incercafi vitamina C coloidal sau lichid, Echinacea, glutation, calciu, bor, argint, litiu, seleniu, pregnenolon, extract din coaj de pin, progesteron (pentru femei - care tn acest caz nu mai au nevoie de pregnenolon), ulei din ficat de pete, beta-caroten, rdcin de ppdie, silur, rdcin de nalb mare, rdcin de lemn dulce, ptrunjel, n-acetilcistein, l-taurin, sulf, acid caprilic gi undecyclenic, extract din smburi de struguri, multiminerale gi o formul de muguri de soia. Progesteronul se d fr prescripfie, ca unguent; mugurii de soia sunt o alt surs natural de hormoni.

178 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford Young


Suplimentele sunt aliali puternici in acest program. Ele vor amplifca rezultatele oblinute prin Purificare gi prin dieta alcalin. Dar nu exist un leac miraculos un remediu unic pentru toate problemele, sau s v menlin sntogi tot timpul. i aga puternice cum sunt, nu pot face faf marelui flagel, anume dieta tipc american. Dac nu v schimba[i felul de a v hrn organismul, orice supliment veli lua va fi anihilat. Secretul const in combinalia diet i suplimente.

Cnprrolul-

11

S le punem cap la cap

Pe msur ce urmali acest program, v va fi tot mai ugor s-l urmali. Organismul vostru se adapteaz la el, gi voi Ia fel. Va ajunge s vi se par o a doua natur. Dar ?n acest moment ave[i de lnfruntat o curb abrupt de ?nv[are. V bombardali cu o mullime de informalii deodat gi probabil v gndili la schimbri destul de semnificative in modul vostru de via!. Experienla este cel mai bun profesor. Dar tn timp ce cptali experien!, vrem s v oferim cteva strategii practice de aplicare a acestui program. Vegi invla aici cum s v aprovizionali buctria cu alimente gi aparate electrocasnice, ca gi felul in care s v cultivai singuri mugurii, gi cum s v deshidratali alimentele. in sfrgit, Shelley v va ?mpgi cteva dintre ,,secretele" ei pentru aplicarea acestui program in viala voastr obignuit de zi cu zi, fr indoial deja ocupat.

APROVIZI ONAREA CTUNI I V pregt! s pornili ?ntr-o aventur pe via! - aventura unui stil de viaf dttor de sntate. AIi ascultat partea gtiinlific i acum vreli s gtili cum s aplicali continuu aceast gtiin[ in buctrie. Cnd privifi la ceea ce se afl acum de mncat in casa voastr, veli ?nfrunta probabil crunta realitate c multe dintre alimentele pe care le ave[i nu sunt bune pentru voi, acum cnd infelegeli Noua Biologie. Probabil c aveli o mulime care sunt lipsite de substanfe nutritive gi fibr, gi mai multe care au un efect
foarte acid ifiant asupra organismul ui. Pentru a face acest program s fie simplu de urmat, va trebui s faceli o restructurare. Dar o dat ce v-a[i transformat buctria, veli afla ct este de ugor, de simplu gi de natural de respectat principiile unei diete alcaline sntoase. Unul dintre secrete este s pstrali toate produsele de baz pe

180 Dr. Robeft O'Young & Shetley Redford young


care le vefi folosi mult, la indemn, in cmar sau frigider, ca s pute[i prepara un meniu delicios alcalin ct ai bate din palme. Dac scotociJi prin cmara mea cteva minute, iat ce veli gsi: Condimente. Doar pentru cazul ?n care nu pot s iau unele proaspete, am condimente uscate, pe care le cumpr vrac. Sunt intotdeauna aprovizionat cu pudr de usturoi, fulgi de ceap, chimion, busuioc, frunze de coriandru, ardei iute de Cayenne, curcuma, scorfigoar, curry gi ptrunjel. i am intotdeauna o sare alcalinizant. Prefer marca Real Saltr' ; sare de mare Celtic (mai greu de gsit), sare vegetalizat (care conline legume deshidratate pe lng sare), Trocomare (un condinrent cu sare de mare, legume, ardei chili gi hrean), gi Herby (un condiment destul de iute din cauza piperului negru pe care-l conline). O alt alegere bun include Bragg" Liquid Aminos ca substitut pentru sosul de soia (tot este pu!n acid, dar este de departe mult mai bun dect sosul de soia fermentat). in afar de asta, ?mi place s folosesc combinafii de condimente preamestecate pentru a evita incrcarea inutil a rafturilor gi pentru simplificarel Sunt un fan al mrcii Spice Hunter (vezi capitolul Resurse). i combinaliile m inspir, fie mexicane, italiene, thailandeze, jamaicane, chnezegti, curry, sau ierburi de Provence. Puteli face ca acelagi fel de mncare s aib cu totul alt gust in funclie de ce presrali peste el. Seminle. Am o rezerv de seminle (crude) de in, susan, floarea-soarelui, lucern gi dovleac, ca gi combina[ii de muguri. Mai am gi tahini (past din seminle crude de susan). Nuci. Am intotdeauna la indemn nuci crude, de obicei migdale, alune de pdure, seminle de pin, nuci de Brazilia gi Macadamia, dar gi Pecan proaspete, gi castane gi unt de migdale crude. Cereale. Am alac, hrgc, mei, kamut, quinoa, orez brun basmati gi amarant, prjituri din orez brun fr sare, paste din quinoa gi alac, tifei din hric, orez gi soba, tortilla din gru incolit, biscuigi La Vosch (fculi din tofu, fr drojdie), gi fin (din gru integral, alb dar nealbit, de alac, orez brun, secar gi mai ales de mei - fina de soia gi orez sunt bune gi ele dac nu sunt !inute prea mult timp). Mai !in in congelator pine de gru integral nedospit (cum sunt Nature's Path Manna Bread gi Earth Seeds Bread) de Ia raionul de produse congelate. Boabe. Am de obicei boabe de soia (cunoscute uneori ca boabe de edamame - cutali-le la sectorul de alimente congelate din magazinul vostru), boabe de adzuki, linte, boabe de mung (Vigna radiata), boabe de

Dieta Young 181 merigor, fasole neagr, mazre, nut, boabe de pinto gi fasole comun. i intotdeauna am i humus in frigider. Plante de mare. Folosesc deseori foi de alge nori, fulgi de alge dulse, gi aramie, aga c le !in prin preajm. Tortilla. Cuta1i sortimente de gru incolgit. Unele restaurante pot s v vnd tortilla pentru acas. Dac puteli s comandali (ca firm) de la compania productoare gi distribuitoare de alimente SYSCO, puteti lua o varietate de tortilla de diferite arome - imi plac de spanac, ceap, usturoi gi ardei. Costco vnd gi ei tortilla, sau puteli s vi le faceli singuri (vedefi releta la pag. 253)" Uleiuri sntoase. intotdeauna am o varietate disponibil, ?n special ulei de msline presat la rece, ulei din smburi de struguri, ulei de susan gi ulei din seminle de in gi un amestec (cum este Udo's Choice@ sau Essential Balance, sub marca Omega Nutrition, sau Arrowhead Mills). Uleiul de cnep are un miros destul de puternic, dar il folosesc Ai pe el cteodat. Cutali Essential balance la secfiunea de produse congelate... gi pstrali-l in frigider sau congelator. Este un amestec de ulei cu o arom minunat, din in organic, floarea-soarelui/gofrnel, dovleac, limba-mielului gi susan. Este singurul ulei procesat organic, din seminle organice gi nerafinat deloc. Se vinde in sticle de culoare neagr pentru a impiedica lumina s-l degradeze. ,,Lapte". Pentru cnd am nevoie gi nu am timp s mi-t fac singur, am la indemn lapte de migdale, soia sau de orez. Ap. Pstrez ap distilat sau ap purificat prn osmoz invers tn containere de 5 litri. Soia. intotdeauna am ceva tofu la indemn, inclusiv tofu gtit, gi adesea am hamburgeri de soia in congelator (imi plac Boca Burgers, varietatea vegan.) Producfie proprie. Din moment ce produsele trebuie s fie proaspete, evident c nu le pstrez pe termen lung degi din cele pe care le pstrez, cum este usturoiul, ghimbirul (am o rdcin intreag in congelator gi rad din ea cnd am nevoie), ceap, ardei iuli proaspefi gi uscafi, lmi gi lmi verzi, cumpr indeajuns ca s am mereu Ia inclemn. din i moment ce am Tntotdeauna ceva pus la incolit, am o recolt proaspt in orice zi. (Favorita mea este un amestec de proteine superioare din boabe

182 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


floarea-soarelui, 5i adesea mai folosesc un amestec de lucern gi alte semin[e mici.) Nu-mi lipsesc niciodat din cmar rogii uscate la soare gi conservate in ulei de msline, ardei gragi copli gi conserva[i in ulei de msline, gi ciorb! de legume (alegeli un sorriment fr drojdie). in afar de asta, fac cumprturi de dou ori pe sptmn pentru produse proaspete gi am mereu in cas o coleclie de legume gi fructe cu con[inut sczut de zahr, toate proaspete. Nu le pute[i gsi pe toate deodat, binetnleles, dar eu am de multe ori plante tinere, salat verde, broccoli, spanac, varz crea!, varz rogie gi verde, lelin, morcovi, castrave!i, conopid, dovleac, dovlecei, sfecl, ridichi, avocado, rogii, ardei gras, frunze de sfecl, sparanghel, fasole verde, praz gi vinete - de {.pt, o varietate de alimente care se pot mnca in cadrul acestui program. intotdeauna am verdea! proaspt in buctrie, mai ales ptrunjei, busuioc Ai frunze de coriandru, 5i de obicei ceva safsa proaspt (fcut cu suc de lmie sau lmie verde, niciodat cu o[et). Exist multe, multe alte tipuri de produse pe care nu le-am men1ionat aici. Seleclia pe care o faceli trebuie s reflecte gusturile personale gi pe cele ale familie, ca gi reletele pe care le folosili cel mai des. Buctria voastr nu va arta exact ca a mea, dar o dat ce este bine aprovizionat, vi se va prea usor gi firesc s urmafi acest mod de a mnca. (Jine[i minte s citili cu atenlie etichetele pentru a evita alimente duntoare ascunse, in special acid citric, indulcitori, indulcitori aftificiali, drojdie, o!et, alune gi sirop de porumb.) Nu trebuie s mergeli gi s cumprali fiecare articol in parte de pe list. incepeli cu cteva din fiecare categore gi mai adugafi dup aceea, treptat. Faceli o aventur din crearea unei seleclii de opliuni pentru alimente alcalinizante pentru voi gi pentru cei dragi!
I

de fasole mung, fasole adzuki., linte, mazre gi seminle de

NSTRUMENTELE POTRIVITE

Puteli prepara un meniu grozav alcalinizant folosind doar un cu[it - gi o mullime de timp. Totugi, asa cum gtie orice megter bun, sculele potrivite fac treaba mai repede, mai ugor gi cu rezultate optme. lat o trecere in revist a lucrurilor pe care eu (Shelley) le gsesc indispensabile pentru buctria mea.
'fasole adzuki - un soi de fasole australian, cu bobul mic, de culoare rogie (n. r.).

Dieta Young 183

Cutitele bune sunt o necesitate pentru cur[at, tiat gi mrunlit legumele. Am folosit destul de bine timp de ani de zile un set de trei culite pn cnd am investit intr-un set mai mare. Le folosesc de multe ori pe zi, gi pur gi simplu nu se poate fr ele. Dac ave[i culite de slab calitate sau neascufite, veli fi surpringi ct de mult conteaz un cufit de calitate gi bine ascufit. Sunt un fan al cufitelor Cutco, care au garanlie pe via! gi aproape c nici nu trebuie ascufite. Un robot de buctrie v va economisi timpul pentru tiat, mrunfit gi amestecat cu pn Ia 90%, in special cnd pregtili hran pentru mai multe persoane. Eu folosesc Cuisinart. Am inceput cu mrimea standard, care este bun pentru necesitfile zilnice. (Acum folosesc mrimea 16 cnd prepar mncare pentru mai multe persoane odat.) Cutali modelul cu lame tn S asculite, ct gi cu margini moi, ca gi cu discuri pentru tocat i feliat. Lama S asculit este bun la amestecat, mrunlit, tiat fin gi mai grosier, amestecarea unor alimente ca humusul, pentru diverse emulsii, cum ar fi sosul de salat, pentru a mcina ingrediente ca nuci, semin!e, cereale gi tortilla uscate in pulberi. Folosesc lama S cu margini moi ca s amestec aluatul pentru tortilla. i mrunlesc tot felul de chestii - ceea

ce-mi place pentru c astfel e mai usor de fcut salate frumoase. Un blender este gi el folositor pentru amestecare gi mrunlire. Eu folosesc Vita-Mix@. Are un motor puternic Ai o varietate bun de op[iuni pentru controlul vitezei (i ,,invers"). Are o caracteristic unic, i pe care o folosesc mult, aceea c dac ?l lagi s mearg mai mult, fric[iunea generat inclzegte alimentele * aga c relete ca supele crude pot f fcute foarte repede gi servite imediat din blender. (Bineineles c le puteli servi gi reci - doar mixate o perioad scurt de timp.) Fierbtorul de orez este aproape mereu in priz, plin de orez brun fiert in abur, hrigc, sau alte cereale din care s se serveasc familia la orice or din zi. Folosesc marca Zojirushi@, care fierbe gi legume. Cteodat ?l pun in funcliune tnainte s merg la culcare gi astfel avem orez cald pentru micul dejun. La fel, nu m-as descurca fr (de fapt nu yreau s m descurc fr) centrifuga pentru salate. O folosesc tot timpul pentru splatul gi uscatul verdeluri lor intr-o cl ipit. imi place gi ,,mandolina" cu care tai legumele in forme deosebite. Aspectul mncrii este o pafte-cheie a felului in care percepi masa, gi este un mod de a face ca felurile de mncare s fie mai elegante gi mai apetisante.

184 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Sunt 5i fan al unui mic aparat manual numit Saladacco, care face ,,paste" foar-te fine din legume ca dovleacul (folosesc dovleac galben de var sau dovlecei, dar merge cu orice fel de dovleac.) Mai face minunate i tieturi care arat ca ghirlandele havaiene, din legume ca sfecl gi morcovi. O dat ce suntefi hotrli s preparali in majoritate alimente crude pentru mesele voastre, putel s luali gi asemenea jucrii. lnvestifi in ele in msura posibilului, pentru a v prepara hrana mai simplu gi mai amuzant (gi cteodat gi mai drgul). Experimentasi gi bucura[i-v!

GERMINAREA
Mugurii, cu proprietlile lor fantastic de regenerative, sunt incredibil de hrnitori gi alcalinizanli. Toat gama de vitamine gi minerale dintr-o smn! sau un grunte explodeaz atunci cnd germineaz. Cerminarea ia amidonul, proteinele gi agenii hormonali din smn! gi le transform in proteine foarte alcalinizante, usor de asimilat, gi zaharuri vegetale delicate, iar substanlele fitochimice care lupt impotriva cancerului apar in plante imediat ce ele germineaz. Cred c o persoan poate tri doar din muguri fr absolut nici o problem (fizic). Aga c am tot timpul o mulgime de muguri proaspeli in preajm - eu ii cultiv. Nu e nevoie de talent pentru asta. Serios! Procesul este simplu. in scurt timp, cteva seminle se transform aproape ca prin farmec in produse proaspete, avnd de mai multe ori greutatea lor, unele in doar dou zile. incepei cu seminle produse organic. Puteli depozita seminfele pentru germinat pe perioade mai Iungi de timp (pn la zece ani, dac sunt ?nchise ermetic, gi unu pn la doi ani, dac ambalajele sunt deschise, dar !inute in loc uscat gi rcoros), aga c stocali gi pstrali mai multe tipuri la indemn. Unii dintre cei mai usor de crescut muguri sunt cei de lucern, fasole mung,, nut, linte verde, susan, floarea-soarelui, hrigc gi gru. Tabelul CHID DE CERMINARE v furnizeaz indicaliile de baz pentru mulli muguri obignuili. Las seminlele la inmuiat peste noapte in ap purificat, pn cnd se umfl, le torn in tv de germinare, le las s se usuce gi pun tvile ?ntr-un dulap intunecos gi cldu[, apoi le umezesc de dou ori pe zi. De fapt !in tvile acolo unde pstrez apa, asa c atunci cnd iau prima ?nghilitur

Dieta Young 185

dimineala gi ultima seara, le dau si mugurilor de but, cltindu-i gi apoi


scurgnd apa.

sptmn. Puteli s mai cregteli muguri folosind borcane de 1 litru cu tifon prins cu elastic deasupra sau borcane speciale pentru germinare cu capace de drenaj in loc de tvi. incercali cu oricare din metode, pe care o gsili cea mai simpl! V recomand echipamente de la Life Sprouts company ca s v ajute s incepeli cu germinarea (vezi capitolul Resurse). Majoritatea magazinelor de produse naturiste au vase de germinare, ca gi seminfe gata pregtite pentru germinare. GHID DE GERMINARE
Semin[e

gata de mncat (verificali Tn tabel). Mugurii ar trebui s fie crocanfi gi pulin dulci * niciodat acri. Dac sunt acri, s cum sunt adesea cei cumprafi din magazin, au stat prea mult i atunci trebuie s ?ncepeli din nou. Mugurii nu trebuie s fie maron sau blogi. Pstrali mugurii in frigider intr-un borcan de sticl sau tntr-o pung de plastic bine inchis. Vor line aproape o

in dou sau trei zile, majoritatea mugurilor vor fi

Cantitate

Timp de inmuiat
(ore)

Ctt/
Scurs

(zilnic)
2 2

Timp de cules (zile)


3-6 3-4 3-4

nlfime de recoltare (in cm)


2,5-5 1,25-2,5
1,25-2,5 1,25-2,5 1,25-2,5 1,25*2,5 1,25-2,5 1,25-2,5 .l,25-5 o-2,5 1,25-2,5 0-1,25

Lucern Yarz chinezeasc Schinduf Nut Linte Fasole mung Mazre Ridich

2 lnguri
1 can 1 can 1 can 1 can Yz can Yz -1 can

6-B 6-B

6-B 16
B-1 2

B-12 B-12
6-B
B
B

2-3 2-3 2-3 2-3 2-3


2 2 2
3
2

34
2-4 2-4 2-3

2 linguri
sau 1 can

34
3-6

Trifoi rogu
Susan

Boabe de soia Floarea-soarelui, decojite

2 linguri % can % -1 can


Yz-1 can

i-3
3-5

16 6-B

1-2

186 Dr. Roberr O'young & Shg]l.y Redford young

MODURI DE A FOLOSI MUCURII


Mugurii sunt grozavi cruzi, cli1i sau fie(i in abur, simpli sau ?n sandviguri sau salate, sau presrali in rlp". incercali-i in toate felurile - cu ct mncaJi mai mulli muguri, cu att mai bine. Mugurii ar trebui s fac

parte din dieta zilnic a fiecruia. Aproape orice fel de muguri sunt buni in salate, gi eu (Shelley) ii folosesc tot timpul ?n sandviguri gi pachete, supe gi sucuri, in mncruri fcute la abur li Shiveci. Sunt grozave gi ca gustri. lat sugestiile mele: salat: lucern, varz chinezeasc, schnduf, nut, linte, boabe de fasole, mazre, ridichi, trifoi rosu, floarea-soarelui. Sandvig: lucern, ridichi, trifoi rosu. suc: lucern,varz chinezeasc, ridichi, trifoi rogu. sup: nut, linte, boabe de fasole mung, mazre, boabe de soia. Chiveci : nut, susan, soia. Custri : schinduf, susan, floarea-soarelui. Fiert in abur: linte, boabe de fasole mung, mazre, soia. Asta e doar ca s v dea startul! Folosili-v imaginalia, experimentali, urmali-v gusturile! Doar s mncali muguri!

DESHIDRATAREA
Folosirea unui usctor este un mod minunat de a v asigura masa cldu!, dar nu gtit. Face mai ugoar pstrarea legumelor verzi proaspete in cmara voastr (odat uscate, legumele proaspete puse ?ntr-o pung sau o cutie inchis etang se vor menline cel pulin un an intr-un loc uscat, rcoros). Deshidratoarele de alimente sunt utile gi pentru inclzirea amestecurilor tocate gi a felurilor de mncare tip turt inainte de a fi
servite.

Legumele gi nucile deshidratate sunt nigte gustri excelente gi garnituri grozave. Mncafi-le separat sau cu un sos sau amestec de toctur preferat. Sunt foae frumoase presrate deasupra supelor, adaug consistenf la salate gi pot decora frumos orice platou. Deshidratarea majoritlii legumelor este ct se poate de simpl. Le curfali gi le po(ionali (cam 5 mm grosime), le marinali dac vrefi, le scurgeli gi le puneli pe un raft uscat gi curat din deshidratorul vostru. Deshidratali pn cnd toat apa din legume s-a dus gi au devenit crocante.

Dieta Young 187 Putefi face asta cu aproape orice tegume. imi plac mai ales morcovii, rogiile, ceapa, felina gi ardeii gragi. Legumele rdcinoase cum sunt dovlecii de iarn, morcovii gi rdcina mexican imi place s le marinez o or in BraggrM Liquid Aminos, usturoi, ghimbir gi condimente. incercagi s deshidratali gi nuci. incepeli cu nuci inmuiate, marinate, ca mai sus, intr-un bol adnc, intre o or gi dousprezece ore. Scurgeli bine, punefi-le tn deshidrator gi uscafi pn devin crocante. Pstrali-le intr-un container etang, ?n frigider. Eu folosesc un deshidrator marca Excalibur@ deoarece ?mi place felul tn care circul aerul prin fiecare tav, nu doar de jos in sus. Rafturile flexibile, din teflex, ajut la preparat aluaturi subliri, cum sunt chips-urile din in deshidratat (vezi pag. 301), i Ia desprinderea alimentelor dup ce s-au uscat. SFATURT r TRUCURT lat cteva dintre scurtturile mele favorite pentru a face gi a aranja rapid gi ugor mese alcaline: Pstrati tot timpul o salat uriag in frigider. Eu prepar una care s lin aproape trei zile, cu buntli ca spanac, ceap rogie, seminge de pin, cuburi de tofu, morcovi gi sfecl ras, ridichi gi muguri de floarea-soarelui. Pot astfel s mnnc la repezeal o salat sau s-o folosesc ca umplutur rapid. E bine s fie la indemn cnd vin copiii hmesigi de la gcoal. Face[i ?ndeajuns din sosul de salat preferat ca s v ajung toat sptmna. Folosifi combina[ii de condimente gata pregtite. Eu am intotdeauna in cmar asemenea condimente pentru a face mai interesant gi mai variat orice fel pregtesc. Pstra[i un bol de migdale tnmuiate tn frigider. Sunt grozave pentru o gustare dulce, crocant, sau in salate, in loc de crutoane. Sunt bune gi cnd bat repede ,,lapte" de nuci, ca s fac frigc. Acoperili nucile crude cu mult ap, lsali la inmuiat peste noapte gi schimbali apa zilnic. Se pstreaz cam trei zile"

. . .

188 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Amestecali pastele favorite, cum ar fi pesto* sau humus, pentru a inmuia in ele legume crude, ca sos pentru legume in abur sau pentru a-l intinde pe biscuili, sau ca umplutur. Puteli gsi unele bune la magazinul vostru local de produse naturiste, chiar gi pesto fr produse lactate, dar intotdeauna trebuie s citili cu atentie etichetele pentru a gti exact ce cumprali. Dublali sau triplagi cantitatea de ingrediente dintr-o relet a unui fel de mncare pe care ?l gtili gi congelali pentru mese ulterioare sau gustri rapide. Pstrali la indemn lmi gi lmi verzi pentru a le folosi ca ?nlocuitor pentru olet gi pentru a le stoarce in apa de but de-a lungul zilei. Eu folosesc lmie aproape la orice mas. Lua[i cteva pachete de tortilla din gru incollit gi punefi-le la uscat peste noapte pe blatul din buctrie. Sau coaceli-le in cuptor la temperatur joas, aproximativ 150" C, timp de cincisprezece, douzeci de minute pn cnd devin crocante dar nu se rumenesc. Trebuie s se rup usor, ca un biscuit. Mcinali-le in mixer sau robot pn cnd devin ca o fin, pentru a Ie utiliza la o refet cu pesmet sau fin alb. Pstrali-le intr-un container etang. Se vor menline timp de sptmni intr-un loc rcoros gi uscat (mai puin pe timp umed). Profitai de congelator. Pstrali in el pachete cu cte o porlie de nuci, ierburi gi chiar uleiuri bune, cum este cel din seminle de in, pentru a le avea la indemn (ele se vor menline proaspete 5i se decongeleaz repede). Eu pstrez a rdcin de ghimbir ?n congelator, gi este ugor de ras atunci cnd am nevoie la vreo relet. Totugi cel mai mult imi place s-l folosesc proaspt, s-mi fac un ,,ceai" de ghimbir cu lmie, dup o mas bun. Jineli un fierbtor de orez in buctrie cu o po(ie de legume sau cereale la abur pentru acele 20-30 de procente din dieta
voastr.

invlali s v faceli singuri mugurii 9i s-i pstrali proaspeli la indemn pentru o gustare grozav - sau pentru adaos nutrilional la orice mas.

pesto

- un sos italian din busuioc,

usturo, ulei de msline 9i brnz (n. r.).

Dieta Young 1Bg

Fili pregti[i pentru atunci cnd poftii la gustri crocante, pstrnd nigte preparate sntoase, usor accesibile, cum sunt tortilla coapte din gru incollit, migdale crude (cele mai bune sunt cele inmuiate), legume crude (una dintre favoritele noastre este cea din tulpini dulci de jicama, care sunt bune oricum, dar care pot ajuta cnd aveli poft de zahr), gi tofu copt. Jineli un stoc de ap bun - gi be!i-o! Atunci cnd mesele voastre sunt B0o/" alcaline, s-ar putea s nu sim!i[i dorin[a de a bea f n timpul rneselor, din moment ce majoritatea legumelor au deja ap in proporlie de 70-90%. Dar cel mai bun lucru pe care puteli s-l facei pentru voi este s be!i ap intre mese.

Partea a II l-a RETETE

ALEGEREA REIETEI CORECTE


V voi imprtgi un secret: inainte s inleleg cum vindec alimentele, niciodat nu lmi prea plcea s gtesc. Era doar inc o corvoad care-mi mnca timpul gi generatoare de mizerie gi trebuia fcut din nou aproape imediat dup ce fceam curfenie. M simleam ca gi cum eram ?nlepenit in buctrie cnd ag fi vrut mai degrab s fiu afar, in lume. Dar din momentul in care arn inleles ct de mare este impactul a ceea ce mncm asupra sntlii gi strii de bine, imi place s creez feluri vindectoare. i venerez aceast ?ngrijire palpabil pe care o reprezint hrnirea familiei mele. Totugi, inc imi doresc ca procesul s fie eficient! imi place s petrec ct mai pulin timp pregtind o mncare * gi o mulgime de timp relaxndu-m gi savurnd fiecare inghilitur (gi s m bucur de compania familiei mele, ceea ce iargi face parte din puterea de vindecare, dac vreli s gtili!). vreau s creez ceva ce as vrea s mnnc gi care s-i plac gi familiei mele. Aceast secJiune este deci compus din relete pe care le folosesc pentru a ne menline pe to[i fericili. Nu stau prea mult in buctrie, toli mncm sntos gi ne place ceea ce mncm. Mncm cu poft, ag putea s adaug, din moment ce unii oameni par s cread la inceput c acest mod de a mnca este ,,pentru psri", sau ,,hran pentru iepuri,,. Toate aceste feluri preamresc varietatea, textura 5i savoarea parc de pe alt lume, la fiecare mas. Nu este niciodat plictisitor. (Toate acestea sunt

ugoare 5i pentru buzunar. Nu cost mai mult s cumperi ingrediente organice dect dai pe carne, brnz, dulciuri, bere gi altele.) Acest program nu e nici pe departe un fel de privaliune, este un dar pe care ni-l facem nou ingine. O mullime de oameni vor afla c simful gustului li s-a tocit dup atta non-hran artficial gi dup atta stimulare artficial cu dulciuri concentrate gi arome srate, gi sunt insensibili, Ja Tnceput, la finefea alimentelor naturale, complete. Dac tot aga gndifi gi voi, nu v fie team: pe msur ce v obignuit s mncafi in acest raport de 80/20, veli descoperi c papilele gustatve se vor trezi la senzaliile delicioase cu care le tratafi. Ve[i lsa in urm acel straniu entuziasm de a v autodistruge pentru plcere. Am vzut asta la atfia oameni pentru care hrana este una dintre marile distraclii ale vielii. Unii oamen triesc ca s mnnce, degi ar trebui s fie exact invers. in acest program hrana igi regsegte propriuisu Ioc mncm ca s trim * fr s-gi piard atraclia colosal pe care o

194 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


exercit asupra sim[urilor. O mas bun poate fi inc nemaipomenit de plcut 9i s furnizeze o satisfac[ie deplin. Nu trebuie s v omoare pentru a face asta. Multe dintre re[ete nu sunt de folosit pe durata purificrii (degi multe dintre sucuri sau supe sunt). i multe nu sunt nici pentru sptmnile imediat urmtoare unei Purificri. Multe dintre cele incluse aici sunt pentru tmpul cnd v veli reechlibra organismul. Atta timp ct v confruntali cu simptome, variantele mai simple,,,mai crude" vor fi cele mai bune pentru voi. Majoritatea sunt bune pentru aproape orice perioad (degi poate nu la Purificare), i ar trebui intotdeauna s reprezinte pentru voi cea mai mare parte a meselor voastre, indiferent ?n ce stadiu v aflali. Jineli seama agadar de indiciile pe care le-afi aflat din aceast carte atunci cnd selectali refetele care sunt bune pentru voi, oriunde v-a!i afla in program. Puteli s v uitali gi la listele cu meniuri sugerate pentru diferite faze, pe care le-am inclus pentru a v ajuta s v orientali. Arunca[i o privire gi asupra ideilor de mic dejun, gustri sntoase gi mese cu adevrat rapide. Odat familiarizali cu lucrurile fundamentale, acest program ar trebui s fie nu doar sntos, dar gi simplu gi ugor ca gi plcut gi delicios!

RETETE PENTRU PURIFICARE

Suc din legume Basic Green Butur verde de grdin Cocteil din toate legumele intritor pentru snge (suc) Butur din legume/ierburi * Butur Basic Creen*

Cocteil Creen Power* Butur Spring Creen*

Potassium Special (suc) * Cenerator de insulin (suc)* Butur bogat in vitaminele C 5i E* Purificare pentru piele (suc)* Sup anticancer Sup AsparaZincado S up de broccol i/conopid Sup de lelin Sup de lelin/conopid

Dieta Young 195


Sup crem sau crocant de broccoli Sup crem de legume

Cazpacho Gazpacho la Madrid Sup din legume crude Sup vindectoare Sup fals din mazre Sup Popeye Consomme din ardei dulci Minestrone de legume Lapte de migdale (proaspt, crud, neprocesat) Salat din muguri de lucern** Salat alcal iniiant/energizant de castraveli * * Salat din muguri de fasole** Salat de broccoli** Salat de conopidt* Yarzcolorat (eliminali morcovii dac beti sucuri)++ Salat cu potasu (eliminali morcovii dac beli sucuri)+* Salat curcubeu (eliminai sfecla, morcovii, jicama dac beti sucuri)** Salat de spanac* * Salat de linte germinat ** Salat de gru germinat (eliminai morcovii dac face[i sucuri)++ Salat de dovlecei * *
Omitei morcovii gi sfecla Tn timpul Purificrii. Vezi Capitolul B pentru mai multe informalii la folosi rea sucurilor. ** Punef intr-un mixergi mncafi ca o supin timpul unei Purificri. Sau puneti ingre' dientele intr-un extractor de suc gi facei un suc proaspt - renun[a]i la morcovi gi sfecl atunci cnd sunteli la Purificare.

ldei pentru micul deiun


Sa/at. Un mic dejun rcoritor mai ales pentru cnd vremea este cald, dintr-o salat bun cu o mullime de muguri, dreas cu ulei din seminle de in, lmie gi Bragg's (sau sosul vostru preferat). Hrigc cu lapte de migdale, este ceva rapid gi sfios pentru o dimineal rece. Boabe sau crem de hrigc gsi[i tn majoritatea magazinelor cu produse naturiste. Cerea/e germinate (vezi pag.301).

196 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Sup.

AsparaZincado VZi pag.21 Zr, Supa popeye veZi pag. 218r, gi Supa crem de broccoli uvezi pag.215, sunt starturi deosebit de satisfctoare pentru o zi.) Supele gi fierturile copioase um_ plu stomacul gi creeaz o energie care line ore intregi. Suc de legume. un pahar de suc proaspt este perfect pentru a fi but pe stomacul gol, usor, dar g incredibil de hrnitor. Mic dejun Zippy. Acesta este favoritul la noi in cas. Este o opliune copioas. De obice nLr mai simt foamea pn dup-amiaz, dup un mic dejun Zippy! Este compus in esen! din orice cereal integral pu!in ?nclzit, cu avocado gi rogii plus alte legume pe care le dori[i pentru garnisit, stropit cu ulei bun, suc de lmie gi Bragg's, gi presrat cu The Zip (marca Spice Hunter) sau alt sos picant (vez Mic Dejun Zippy, la pag. 263). Umpluturi. O legtur de legume proaspete sau gtite la abur, seminle inmuiate sau nuci, gi cteva roii uscate la soare intr-o tortilla de gru incollit (sau aproape orice alte combinalii aveli chefl este ugor de transportat, rapid de preparat gi delicios. Conopid la caserol. Acest fel este bun oricnd (vezi pag. 273), dar deosebit de slios pentru micul dejun. Broccoli la abur. Jineii in abur usor buchetele, timp de 5 minute. Aduga[i ceap tocat gi/sau alte legume verzi, amestecafi cu Sos bazic de salat (vezi pag.214) presrali migdale sau alune de pdure inmuiate.

imi place s m inclzesc cu o sup la micul dejun ?ntr-o diminea! rece. in zilele calde aleg supele recil (supa

ldei de mese rapide


Salat. Pstra! in frigider legume curlate, uscate gi cteva sosuri

de salat, astfel inct tot ce aveli de fcut este s le turnali peste cliva pumni de orice buntli tocate care v ?ncnt in
ziua aceea, gi masa e gata! Umpluturi. incepeli cu o tortilla din gru incolit de dimensiunile unui burito, uns cu humus sau cu alt past favorit. Adugali cliva muguri, fasole, avocado,rogii 5i sau orice alte Iegume aveli la indemn sau avefi chef. Stropi[i cu Bragg TM Liquid Aminos Silsau puneli salsa proaspt sau pesto. Asta da umplutur!

Dieta Young 197


Sup. Luali o relet rapid, cum ar fi Cazpacho la Madrid (vezi pag. 222) pentru a o ?ncropi cnd sunte[i gata. Sau facefi o cantitate mai mare in week-end ca s v ajung g ?n timpul sptmnii. Cu supele crude servite reci nu mai trebuie s pierdei timp nici ca s le inclzifi!

Refete pentru orice moment


Aceste re[ete nu necesit gtire (sunt crude) gi sunt alcalinizante intre 90 gi 100%. Pot fi utilizate in orice moment, inclusiv in primele sptmni ale programului, in cele imediat urmtoare unei Purificri, sau cnd v confrunta[i cu dezechilibre specifice sau simptome grave. O dat echilibrai, ele sunt perfecte pentru cele 70-80 de procente alcaline din meniul vostru. Salat din muguri de lucern. Salat de castravefi alcal inizant/energizant. Crem AvoRado AvoCado. Salat din muguri de fasole. Salat de broccoli. Salat de conopid. Varz colorat" Crem Pretty Ribbon. Salat cu potasiu. Salat curcubeu. Salat de spanac. Salat de linte germinat. Salat din muguri de gru. Salat de dovlecei.

Refete de intrefinere

O dat ce v sim{ili echilibrati 5i nu v mai confrunta[i cu simptome,


vefi avea un grup mai nlare de relete de explorat menfinnd totugi raportul 7Ol3O sau 80/20 din meniurile voastre - aceste retrete lncadrndu-se ln cele 20-30 de procente. De exemplu, a1i putea s mncali o salat mare cu o Barnitur de chiftele false italiene din tofu. Aceste variante adaug mai mult consisten! gi o varietate att de important repertoriului vostru. Cteva dintre aceste relete sunt calde, procesate sau gtite, aga c necesit mai mult timp de digestie. Nu reprezint nigte op!iuni potrivite pentru primele sptmni dup o Purifi-

198 Dr. Robe.t

{qrng

& Shelley Redford young

care, sau cnd aveli de-a face cu o boal acut sau cu un dezechilibru al organismului. Aceste meniuri sunt opliuni bune pentru cineva care face o tranzilie

mai lent spre un mod de hrnire alcalin, eliminnd treptat alimentele

acide cum sunt carnea, lactatele, zahrul sau fructete. Pastele favorite ale Alexandrei. Dovlecei umpl uli cu migdale/morcovi/ghimber. Cltite de toamn cu curry gi umplutur de legume condimentate. Falafel copt. Fileuri ?mbrcate in ierburi. Legume umplute cu varz. Fasole rogie in stil Cajun gi orez brun. Chiveci cu conopid. Pachelele reci cu tofu. Chiveci Doc Broc. Turte edamame. Past de ghimbir gi migdale. Pita cu tofu gi chili verde. Chiveci de legume. Pachelele Maren's Torti I la. Biscuili de mei/hrigc. Cartofi cu mei gi rdcin mexican. Curry nepalez cu legume. Carne fals din nuci. Plcint cu spum Popeye. Sup de legume cu edamame sotat. Fasole a la Shelley.
Super tortilla lui Shelley. Super umpluturile lui Shelley. Chiveci cu fasole germinat.

Dovleac galben umplut. Rulouri din varz umplut. Salat asiatic Rsrit. Salat din trei feluri de fasole. Chiftele italiene false din tofu. Tuile din tofu. Aluat cu tofu gi spanac. Tocan cu tofu.

Dieta Young 199 Tifei soba cu varz crea! gi seminle de pin pcante. Legume clite n abur. Mic dejun Zippy.

B0 sau 20? Aceste relete se incadreaz intr-unul dintre rapoaftele 80/20 sau 70[30, dup cum sunt crude sau gtite. Cnd sunt gtite, ele trec de la B0 la 20 (sau de la 7O la 30).
anticancer. AsparaZincado. de broccol i/conopid. de lelin. de lel in/conopid. cu bucfi de legume. crem sau crocant de broccoli. crem de legume. Linte rogie cu dovleac Ai curry. Cazpacho. Sup verde crud. Sup fals din mazre. Sup Popeye. Sup de nuci prjite/lelin cu ceap caramelizat. Sup special de morcovi. Consomm din ardei dulci. Piure din sup de fasole alb. Minestrone de legume. Borg de legume.
Sup Sup Sup Sup Sup Sup Sup Sup

Gustri sntoase
Aceste gustri sntoase satisfac nevoia de ron!it pe care copiii de toate vrstele o au, gi sunt perfecte atunci cnd v trebuie ceva rapid sau sunteli pe fug. Sau poate ave[i in cas unul dintre acei copii care par s triasc doar cu gustri? Acestea sunt folositoare in perioada de tranzilie gi adesea ajut in perioade cnd ave[i poft de dulciuri. Unele dintre e funclioneaz cu adevrat bine, aga c pute[i fi siguri c v vefi hrni continuu indiferent unde suntefi gi ce faceli. Binetn[eles, puteli tntotdeauna s luafi o gustare simpl ca unt de migdale crude pe o turt de orez brun sau pe o tortilla din gru tncolgit.

200 Dr. Robet O'Young & Shelley Redford Young


Dar dac sunteli in dispozilie creatoare, sau doar vrefi ceva diferit, sau aveli chef s v rsf1agi, incercali urmtoarele: Cocteil din toate legumele. Pate de migdale. Rulouri cu legume nori a la Ashley. C ustare cu avocado/rogi i.
Pine rustic. Castraveli reci rcoritori. Crupe de hrigc crocant. Umplutur crocant cu ridichi. Umplutur de legume cu curry. Chipsuri din in deshidratat. Legume gi nuci uscate pentru ron!it. Pine Essene. Castravefi proaspe[i cu mrar. Umplutur de spanac proaspt. Past de nut. U mpl utur Carden Variety. Creat Ole Cuacamole. Umplutur slioas cu nuci. Varz crea[ cu sos de usturoi egiptean. Sos-su rpriz,,spi rid ug". Orez mexicali. Plcint fals de dovleac. Bame cu rogii in stil creol. Pate din Pecan crude. Fasole recoapt. Fasole verde cond imentat. Dovleac de iarn condimentat. Crutoane din Pecan Picante. Cereale germinate. Pine din gru germinat. Muguri clili in abur. Past de tofu Pentru salat. Crisine gi biscuili vegetali. Yummus H ummus. Past picant de nut. Dovlecei in stil italian.

Dieta Young 2O1 SALATE


Salatele sunt felul meu favorit. Adesea mnnc una la micul dejun * de fapt, aproape de fiecare dat cnd m agez s mnnc. in mod tradi[ional, o salat a fost un gest simbolic in comparalie cu masa ,,adevrat", dar trebuie s regndim acest lucru. Salatele sunt felul principal. Alte feluri vegetale, cum sunt cerealele, supele, tortilla, pateurile sau alte alimente inclzite gi gtite, trebuie s fie mai degrab complementare la salat, gi nu invers. Din fericire, nimic nu poate fi mai usor de fcut dect o salat grozav. Chiar gi cei complet novici tn ale buctriei pot s strluceasc aici, din prima zi. lar varietatea este limitat doar de accesul Ia ingrediente gi imaginafia voastr. E adevrat c ia mai mult timp dect apsarea ctorva butoane la cuptorul cu microunde pentru a incropi o mas. Dar o salat mare, linut ln ambalaj in frigider, se va menline proaspt cam trei zile. (Folosili o centrifug de salat pentru indeprtarea excesului de ap gi pentru uscarea temeinic a vegetalelor astfel inct ele vor rmne crocante.) Jineli frunze de salat gi spanac verde ?nchis, curate, uscate in frigider intr-un vas acoperit gi cu un prosop de hrtie pus pe fund. Fili inventivi la salate. Servili simplu legumele doar cu cteva ingrediente, sau dali-v mari cu o interacliune complex a unui intreg mnunchi de adaosuri. Servifi-le cu grmjoare din fiecare ingredient agezat separat, sau amesteca!-le pe toate la un loc, ca ?ntr-un ghiveci. Combinali modurile in care pregtili legumele tocate, tiate cuburi, feliate, rase, mrun!te gi aga mai departe sau menlinefi forme asemntoare. Faceli-le monocromatice (verdele fiind o schem de culoare popular) sau ca un curcubeu strlucitor. Facetri-le usoare sau facegi-le extra copioase prin adugarea de cuburi de tofu (sau cuburi de tofu marinat sau coapt), seminle de pin, migdale inmuiate, muguri, boabe deshidratate (cum sunt crupe crocante de hrigc, pag. 30i), sau bucfi de falafel cald. Amuza!i-v, explorali orizonturile salatei * gi mncafi bine.

Salat de castrave[i alcalinizant/energizant

3 porlii
Castravete/e este unul dintre cele mai alcalinizante 5i energizante alimente pe care Ie putefi mnca. Se crede c are un efect purificator asupra sistemului digestiv gi este foarte benel'ic pentru pr gi piele.

202 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


(Pentru un lifting rcoritor, puneticte o felie de castrayete pe fiecare ochi 5i intinde[i-v timp de cteva minute sau freca[i cu o fetie faa dup ce ali curat-o, pentru a v tonifia gi purifica tenul.) 2 cni de castraveli, tocali 2 linguri de ptrunjel, tocat 1 lingur de suc de lmie 't lingur din ulei de seminle de in sau utei de msline 1/3 can de ment tocat mrunt

intr-un bol mic pentru servit, amestecali castravelii, ptrunjelul, sucul de lmie, uleiul gi menta. Rcili cteva ore sau peste noapte. Amestecali din nou inainte de a servi. Salat curcubeu

B-12 porlii
ptac culorile legumelor! Aranjarea unei mese alcalinizante minunat aranjate poate fi o art. in plus, a mnca un curcubeu de alimente colorate ajut le echilibrul energiilor din corp. Aceast salat este reteta mea de baz pe care o fac in fiecare sptmn. Raderea legumelor le dezvluie dulceaa lor natural.

imi

1-2 cpfni de salat cu frunze verzi, splate, uscate gi rupte in bucfi de mrimea unei inghilituri 1-2 cp[ni de salat cu frunze rogii, splate, uscate gi rupte tn bucli de mrimea unei inghi[ituri 1 pachet de frunze tinere presplate de spanac organic 1 cp[n de varz verde, tocat 1 cpfn de varz rogie, ras 3-4 sfecle, rase 4-5 morcovi, ragi 2-3 dovleci de var (Balbeni) sau dovlecei, ragi, sau % dovleac plcintar* ras
.

dovleac plcintar - un soi de dovleac de iarn (Cucurbita moschata), in form de par, cu miez galben intens gi dulce (n. r.).

Dieta Young 203


113

1 ardei gras din fiecare culoare, rosu, galben gi portocaliu, tiat in

- Yz dintr-o jicama mare, ras

felii
1-2 castraveli, felii 1-2 pachete (aproximativ 250 s) de muguri din seminfe de floareasoarelui, sau un amestec de muguri, sau mugurii pe care-i preferali 450 g mazre verde proaspt din psti 1-2 linguri de sos de salat per por[ie la alegerea dumneavoastr

Umpleli un bol mare cu frunze de salat. (Putefi inlocui cu un


amestec de salat: luali-o ct mai proaspt posibil gi alegefi una organic.) Aranjali legumele rase peste cele verzi, incepnd cu cele de culoare mai intens, mai ?nchis la exterior gi mergnd cu culori mai deschise spre interior pentru a crea un efect de curcubeu. Puneli ardeii gi castravelii feliali deasupra. Presrali muguri gi mazre. Puteli pune sosul de la inceput peste toat salata sau gi-l poate aduga fiecare, pe po(ia sa. Alegeli oricare sos din refetele din aceast cafte, sau unul cumprat, dar care corespunde acestui program. Sau doar turnali pe deasupra un

ulei sntos, Bragg Liquid Aminos, suc proaspt de lmie

gi

condimente, dup gust. Sper c o dat ce ali incercat asta, v veli simli liberi s improvizali propriile voastre ingrediente, proporlii gi aranjamente.

Salat din linte germinat

4 po(ii
Aceast salat este foarte sgioas pentru iumti de ardei gras.

gi merge bine gi ca umplutur

2 cni de linte germinat Yz can de ceap tocat 1 lingur de suc de lmie 1 lingurif BraggrM Liquid Aminos 1 linguri[ de ulei din semin[e de in, ulei Udo's Choice$ sau omega Nutrition/Essential Balance 1 clel de usturoi, mrunfit 1 linguri[ de amestec curry (Spice Hunter)

204 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Intr-un bol mic, amestecafi uleiul, sucul de lmie, Liquid Aminos, usturoul, zip gi pulberea de curry. intr-un alt bol
amestecali lintea cu ceapa. Opfional: Adugali gi nigte boabe de nut germinate!

Salat de spanac

2-3 po4ii

1 legtur de spanac Yz can de conopd, tat in bucfi mici tulpini de [elin, tocate

6 ridichi, tocate

Turnafi peste ea sos esenfial (vez pag. 213).

intr-un bol mare, puneli toate ingredientele 9i amestecali bine.


Salat de spanac

ll

2-3 po4ii
1 legtur de spanac Yz can de conopid, tiat in bucfi mici 2 tulpini de [elin, tocate

6 ridichi, tocate 2 hasmaluchi, tocate (sau 1 ceap mic rogie) Yz can de busuioc tocat 2 ardei rogii, tocali 4 linguri de seminte de pin intr-un bol, punefi toate ingredientele gi amestecali bine. Pune[i sos esen[ial (vezi pag. 213). Salat din muguri de fasole

4 po(ii
de ulei din seminle de in 2 lingurife de suc proaspt de lmie 2 linguri de BraggrM Liquid Aminos
Yq can

Dieta Young 205

linguri! de piper proaspt mcinat 2 linguri de seminle de susan (inmuiate peste noapte) Y* de can de ceap verde tocat fin % can de ardei gras (dulce) tocat fin 2 cni de muguri proaspe[i de fasole 1 clel de usturoi zdrobit
Yz

Pentru sos, amestecali in blender ulei, suc de msline, Liquid Aminos, piper, usturoi gi seminfe de susan gi pasafi-le. Cltili mugurii de fasole cu ap rece gi scurgeli-i. intr-un bol amestecali mugurii de fasole, ardeiul gras gi ceapa. Amestecali apoi usor cu sosul fcut piure.

Salat din trei feluri de fasole

2 porlii
Amestecali fntr-un bol mare:
180 g de fasole verde proaspt fiart in abur 180 g fasole galben proaspt fiart in abur 180 g fasole boabe rogie, fiart gi scurs Vz can de ceap verde, tocat Yq can de ptrunjel proaspt tocat
Sosu/:

y4 can de ulei din seminle de susan, Udo's NutritioniEssential Balance Oil 1/B can de BraggrM Liquid Aminos 2 c[ei de usturoi, zdrobili Yz linguri[ de amestec ltalian (Spice Hunter)

oil, sau Omega

Turnali sos peste amestecul de fasole, puneli la rece 2 ore. Chiar inainte de servire, pune[i cu o lingur potrvit amestecul de fasole pe un pat de salat verde.

206 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford Young


Salat cu potasiu

4 porlii
1 cp[n de varz (verde sau alb), tocat ?n mixer sau fin tocat 3/q can de ptrunjel tocat

3 morcovi ragi 1 avocado, mrun[i[i in bucfi de dimensiunea unei imbucturi (op[ional - adaug gi mai mult potasiu)
Sosu/: 213 can de ulei din sernin[e de in Y* can de BraggrM Liquid Aminos

Alge dulse, usturoi pudr, ceap pudr Puneti legumele intr-un bol mare. Amestecali bine. Stropili cu sos, dup gust.

Salat din muguri de lucern

6 Po(ii
3 cni de muguri de lucern 3 cni de dovleac de var tocat 2 ardei rogii, tiali cubule[e 2 cepe verzi tocate % can de ceap rogie tocat
Sosu/; 1 can de ulei

din seminfe de in

sucul de la 1 lmie sau lmie verde proaspt 1 lingurit de Real SaltrM 1-2 linguri[e de amestec de condimente (op!ional), cum sunt cel italian sau mexican (eu folosesc marca Spice Hunter) Puneli legumele intr-un bol mare. Amestecali-le cu sosul pentru a le da gust.

Dieta Young 207

Salat din muguri de gru

6 po(ii
3 cni de muguri proaspeli 1 can de morcovi ragi \lq can de ceap tocat

3 linguri de ulei din seminle de in, Udo's O1, sau Essentia!


Balance/Omega Nutrition Oil 1 Yz linguri de suc proaspt de lmie boia iute Amestecali toate ingredientele in afar de boia iute. Pe aceasta o presrafi pe deasupra. Servifi pe pat de salat verde.

Salat de broccoli

2-4 porlii
1 cptn de broccoli 1 can de lelin tiat cubulefe 4 hasme tocate 1 ceap rogie mare tocat 1/3 can de sos cu ptrunjel sau sos de salat

din ierburi (vezi pag.

214 gi 210)

Tiali broccoli crud in bucli mari ct o inghilitur. Amestecali toate ingredientele, rcili 1 or.

Varz colorat

4 porlii
Varza este con siderat unul dintre cele mai puternce alimente terapeutice din lume. Multe studii au fcut legtura dintre consumu/ de varz gi reducerea incidensei cancerului, rnai a/es a cancerului de colon. De asemenea, sucul de varz s-a dovedit a aiuta la vindecarea ulcerelor gastrice gi la prevenirea cancerului de stomac,
2 cni de varz rogie, tiat fgii 2 cni de varz verde, tiat fgii

208 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


1 morcov, ras 1 ardei rosu, tiat tn lung 1 ardei galben, tiat in Iung 1 ardei portocaliu, tiat in lung 4 linguri hasme, tocate

4 linguri ptrunjel, mrun[it % can de suc de lmie 3 linguri de ap 1 lingur ulei (extravirgin de msline, din seminle de in sau Udo,s
Choice@)

1-2 lingurife de ardei rosu chili uscat un pic de BraggrM Liquid Aminos Pune!, toate ingredientefe intr-un vas. Amestecali-le gi lsali aromele s se intreptrund cel pulin o jumtate d orinainte de a servi.

Salat de dovlecei

4 porlii
1 salat medie cu frunze rogii 1 salat verde mic cu frunze lungi

2 dovlecei medii, felii subliri 1 can de ridichi feliate 3 cepe verzi, felii
Sosu/:

de ulei din seminfe de in 2 linguri de Real SaltrM 1 ctel (sau mai mulli) de usturoi, sfrmat Ya lingurit de frunze de tarhon uscate
Yq can

Puneli toate ingredientele ?ntr-un vas mare. Amestecali cu sosul.

Salat de conopid

4 porlii
1 salat verde mijlocie cu frunze lungi Yz conopid mic (rupt in buchete 2 cni)

Dieta Young 209


Yq can

de ridichi, tiate

Sosu/;

de ulei din seminfe de in 1 ceap verde, tocat 1/a lingur de mrar uscat sare cu vegetale sau sare de mare piper proaspt mcinat
Yq can

Agezali jumtate dn salat gi conopid in vasul de salat. Pune!i deasupra ridichi gi apoi restul de salat gi conopid. Puneli toate ingredientele sosului, amesteca! gi turnafi peste salat.

Castravefi cu mrar proaspt

6 porlii
2 castravefi mari, curla]i de coaj gi tiafi in felii subliri Amestecaf i; 2 linguri de mrar proaspt 1 lingur de suc proaspt de lmie 3 linguri de ap distilat Yz linguri! de Real SaltrM un praf de ardei iute de Cayenne

Scurgeli bine castravelii, adugali sosul. Amestecali bine. Acoperili gi lsali la rece peste noapte.

SOSURI DE SALAT Puteli s ?ngrogali sosurile dup plac cu seminle de in mcinate, pulbere din seminle de psyllium, agar agar*, sau din rdcin de kuzu**. Toate le putefi gsi in magazinul local de produse naturiste.

agar agar - gelatin vegetal asiatic extras dintr-o alg marin (Cetidium amansii), folosit ca baz pentru dulciuri gi deserturi. Se ?ncheag fr s fie pus la rece (n. r.). '. kuzu - plant asiatic (Pueraria thunbergiana) foarte hrnitoare, asemntoare cu jicama, folosit sub form de pulbere pentru a ingroga un sos (n. r.).

21O Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


Sos de scortisoar gi ment

4 porlii
Acesta este un sos cu gust proaspt gi nu este srat.

5 linguri de suc de morcovi Yz can de ulei de msline 1/3 can de suc de lmie 1 linguri[ de amestec de piper gi ghimbir portocaliu (Spice Hunter) Yz lingurit de piper galben Yz lingurit scorti goar 1/B lingurif de boia iute 1 lingur de ment proaspt, tocat fin
Puneli toate ingredientele, cu exceplia mentei, intr-un robot sau blender. Mixali bine. Puneli apoi menta gi amestecafi manual. Sos de soia gi castravefi

4 portrii
Un sos delicat 5i rcoritor 2-3 linguri[e din suc de morcovi 1 castravete mare (eu il prefer curtat de coai Ei de seminfe) Yz ardei gras rosu Yz ceap mic 1 can de lapte de soia 1 lingurif de busuioc uscat (sau 2 lingurite proaspt) 1 lingur de BraggTM Liquid Aminos sau Real SaltrM, de gust

Mixali bine toate ingredientele intr-un robot de buctrie


blender.
Sos de salat

sau

din ierburi

2 Porlii
1 linguri[ de mugtar uscat 1 linguri! de ptruniel proaspt

Dieta Young 211 1 lingurit de mrar Yz lingurif de Real SaltrM % linguri! de tarhon 7c lingurif de piper negru mcinat 1/8 lingurit de cimbru

1/3 can de ulei preferat (ulei de msline virgin, din smburi de struguri, Udo's, din seminle de in, sau Essential Balance) un praf de oregano
Amestecali toate ingred ientele.
Sos asiatic condimentat

4-6 porfii
Acest sos este usor de fcut in robotul de buctrie 5i confer salatelor o minunat savoare asiatic. Dac nu v place prea condimentat, atunci folosiEi jumtate din cantitsile de condimente din list.

can + 1 lingur de past de seminte de susan % can ap Yz Bragg Liquid Aminos 2 lingurile de ceap deshidratat 6 linguri de ulei din seminfe de in y2 - l lingurif de pulbere de rdcin de cicoare (indulcitor) 3 linguri de rdcin de ghimbir ras Yz lingurif amestec chinezesc 5 condimente 1i8 - 1/c lingurit de ardei iute de Cayenne sau Hot Zip (Spice Hunter) Yz lingurif de chimion Optional: Adugati ap pentru a sublia dac este nevoie
113

Puneli toate ingredientele ?ntr-un robot de buctrie pn cnd se face past gi se amestec bine. Acest sos poate fi pstrat cteva zile in frigider.

212 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Sos iute de migdale gi morcovi

4 po(ii
Acest sos este simplu, rapid 5i grozav de aromat. Am descaperit c cel mai bine este s cur[ai pielia la migdalele inmuiate. Deoarece aces[ sos confine suc de morcov, este foarte perisabil, a5a c facei doar att ct s folosiEi intr-o zi sau dou.

cu pielifa curlat (un val! de cauciuc pentru usturoi indeprteaz rapid pielifele) 1 can de suc proaspt de morcovi 1/3 pn laYz lingurif de pulbere de curry Yz lingurif de ceap uscat un strop de BraggrM Liquid Aminos, de gust Pulin suc de lmie sau lmie verde, de gust Oplional: 1 clel de usturoi proaspt sau 2 cfei de usturoi copt
Punefi toate ingredientele intr-un mixer gi amestecali bine. Dac vreJi un sos mai gros, punefi mai multe migdale gi mai pulin suc de morcovi gi preparali [a consistenla dorit.
Sos /crem de susan

Yz can de migdale, ?nmuiate gi

a po(ii
1 can de susan crud 1 linguri! de ptrunjel uscat sau Yz can de ptrunjel proaspt 1 lingur de ceap uscat sau 1 ceap mic, tocat 2-3 rogii uscate la soare Yz castravete, curtat gi tocat 1 rogie proaspt, tocat 2 linguri de suc de lmie sau lmie verde (eu folosesc mai mult) 1 linguri[ de frunze de coriandru proaspt, tiat fin Yz linguri! de chimion 1-3 clei de usturoi sau 4-6 cfei de usturoi copt pulin BraggrM Liquid Aminos, de gust 1 linguri! de Real SaltrM un vrf de culit de ardei iute de Cayenne sau Zip (Spice Hunter)

Dieta Young 213 Puneli toate ingredientele in robotul de buctrie gi mixali pn cnd se omogenizeaz. Subliali cu ap/ulei pentru sos, sau lsali in frigider pentru crem.
Sos

Wowie Zowie din unt de migdale


6 po(ii

Este un sos bogat, dulce care e foarte gustos pentru salate, cu orez, sau peste orice legum fiart in abur. Copiilor le place in mod special acest sos dato rit gustului de unt de migdale. Adugagi ap pentru subiere dac dorigi.

1 can de unt de migdale crud (eu folosesc marca Marantha) Yz-l can de ap

sucul de la o lmie 1 lingur de BraggrM Liquid Aminos sau 1 lingurif de Real SaltrM 2 lingurife de pulbere de rdcin de cicoare (indulcitor) 1 lingurif cu vrf de ceap uscat 2 clei de usturoi 1 lingur de rdcin de ghimbir proaspt, ras 1 lingur de ulei de susan Yz linguri! de Zip (Spice Hunter)

intr-un blender sau robot de buctrie, amesteca[i unt de migdale, ap, suc de lmie, Bragg rM Liquid Aminos gi rdcin de
cicoare. Dup ce toate acestea sunt amestecate se adaug ceap, usturoi, ulei gi Zip. Mixali bine gi adugali ap dac este necesar, pentru o consisten! mai fluid. Poate fi servit cald sau rece.
Sos esen[ial

4-6 porlii 1 can din uleiul preferat (Udo's, Essential Balance, de msline,
seminle de in, sau smburi de struguri) Y* can de Bragg Liquid Aminos sau 1 linguri! de Real Salt (dup
gust)

sucul de la 1 lmie proaspt

214 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young

yz-l lingurit de orice condiment preferafi, cum este cel italian, mexican (Spice Hunter), pesto, pulbere de usturoi, pulbere de
ceap, ptrunjel, busuioc sau oregano

Amestecali bine toate ingredientele intr-un robot de buctrie sau punefi-le intr-un flacon pentru sos de salat gi agitali-l pentru a se amesteca bine. Rcili gi servili.
Sos bazic de salat

6 porlii
1/3 can de suc proaspt de lmie sau lmie verde 1 can de ulei de msline extravirgin, presat la rece, sau orice alt ulei preferat, cum ar fi Essential Balance Yz linguri{ de oregano mcinat Yz linguri! de chimion mcinat Yz linguri! pulbere de usturoi y2 linguri! de Zip, de la Spice Hunter (sau pulin ardei iute de Cayenne) 1 lingur de Bragg Liquid Aminos

Puneli toate ingredientele in mixer sau robot de buctrie mixali pn se omogenizeaz.


Sos de ptruniel

gi

4 Porlii
1 \lq can de ap 2 tulpini de [elin l/3 can de ulei preferat (virgin de msline, Essential Balance, de seminte de in) 1-3 clei de usturoi % can de ptruniel Opfionat: sare, Bragg Liquid Aminos, sau alte condimente la alegere
Amestecafi toate condimentele. Folosifi-l la salate, legume.

Dieta Young 215


Sos de ghimbir/migdale

4 porlii
3 hasme (numai partea alb) ghimbir proaspt cojit (o bucat de I cm) 2 ctei de usturoi 4 linguri de unt de migdale 1 lingurit de ulei din seminte de in BraggrM Liquid Aminos, dup gust 1 can de ap, adugafi mai mult dac dorili Op[ional: 1-2 rogii uscate la soare, conservate in ulei de msline

intr-un robot de buctrie, amestecali hasme, ghimbirul gi usturoiul pn cnd se omogenizeaz. Adugali untul de migdale, uleiul gi Liquid Aminos gi amestecaji pn la omogenizare.
Adugali cte pulin ap pn la consistenfa dorit gi continuali amestecarea pn cnd s-a omogenizat bine. Servili pe legume fr amidon, salate gi altele.
SU PE

Sup crem sau crocant de broccoli

4-6 po(ii
Aceast sup cLt continut mare de protein este de baz pentru amatorii de broccoli! $i ia doar 1 5 minute pentru preparare. 2 cni de sup de legume sau ap 3-4 cni de broccoli, tocat 1 ardei gras rosu, tocat 2 cepe rogii sau galbene, tocate 1 avocado 1-2 tulpini de felin, tiate in bucfi mari Bragg Liquid Aminos sau Real Salt, dup gust chimion gi ghimbir, de gust (incercafi cu mirodenii diferite!)

216 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


intr-o tigaie electric, inclzi1i 2 cni de ap sau sup, menlinnd temperatura pn la 4Bo Celsius (testul cu degetul). Aduga1i broccoli tocat gi ?nclzili 5 minute. lntr-un mixer, sfrmali broccoli ?nclzit, ardeiul gras, ceapa, avocado gi lelina, subliind cu adaos de ap dac este necesar s atingeti consistenla dorit. Dac e nevoie, luali tulpinile de broccoli, cur1a1i coaja tare exterioar, tocali-le intr-un robot de buctrie pn cnd se fac bucli mici, gi aduga[i-le la sup chiar inainte de a serui pentru a aduga ceva crocant! servili-o cald, aromat cu Bragg's, ghimbir proaspt, chimion sau alte condimente care v plac. Adugali o fetie de lmie deasupra, ca decor.

Sup de crudtti verzi

a-6 porlii
Este

o sup alcalinizant grozav pe care o prefer servit rece in lunile de var si cald n lunile de iarn. ste energizant gi uSor de

digerat.
1-2 avocado 1-2 castrave[i, curfafi de coaj gi de seminle 1 ardei jalapeno, cur[at de semin[e Yz ceap galben, felii sucul de la % de lmie 1-2 cni de zeam dietetic de legume sau ap 3 clei de usturoi 1 lingur de frunze de coriandru proaspt 1 lingur de ptrunjel proaspt 1 morcov, tiat foarte fin

Pasali toate ingredientele (cu exceplia cepei gi a morcovului) intr-un robot de buctrie sau Vita-Mix@. Folosili mai mult sau mai pu[in ap, in funclie de consistenfa dorit. Adugali ceap gi bucli de morcov crud crocante la sfrgit pentru a o garnisi.

Dieta Young 217

Sup AsparaZincado

3-5 porJii
Aceast sup grazav este bogat in zinc gi are o arom puternic de ro5ii - 5i necesit numai I 5 minute pentru pregtit.

12 tulpini medii de sparanghel (sau 17 tulpini mai subtirele) 1 avocado 5-6 rogii mari 1 can ptrunjel proaspt 3-5 rogii uscate la soare (conservate in ulei de msline) Yq can ceap uscat 4 cfei de usturoi proaspt 1 ardei gras rosu Bragg Liquid Aminos, dup gust 1-2 linguri[e de Herbes de Provence de la Spice Hunter 2 lingurife de mrar Deliciously de la Spice Hunter 2 lmi sau lmi verzi, tiate in felii subliri

Tiafi vrfurile de la sparanghel, tocafi-le gi punefi-le deoparte pentru garnisit. intr-un robot de buctrie sau mixer Vita-Mix mixali sparanghelul gi rogiile, ptrunjelul, rogiile uscate, condimentele, usturoiul, ceapa gi ardei gras rosu, amestecali apoi gi avocado pn cnd supa este omogen gi cremoas. inclzili pe o tigaie electric gi garnisili cu felii de lmie sau lmie verde pe deasupra. Condimentali cu Bragg's dup gust sau servili rece in timpul verii. Presrali vrfurile de sparanghel tocat deasupra supei chiar inainte de a servi. Sup de legume cu edamame sotat

6-8 po4ii
afi pasat-o - o etap n plus, dar merit. Dac sotafi legumele pn cnd devin cafenii, vei constata c supa are o arom grozav. Boabele de soia adaug
Aceast sup este extrem de catifelat dup ce

dulcea.

218 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


1 lingur de ulei din smburi de struguri 3 rogii mari, fr semin[e gi tiate in sferturi 1 ceap mare, felii 1 ardei rosu mare, tiat in fgii de 1 cm 1 morcov, felii 1 ctel de usturoi, zdrobit 2 litri de sup de legume (eu folosesc Pacific Foods de la marca Oregon) 3 fire mari de ptrunjel 3/t lingurif de cimbru uscat 1 pachet de 300 g de boabe edamame (se gsesc in sectorul de produse congelate) Real Salt, dup gust

inclzili uleiul pe fundul oalei de sup, la foc mare. Puneli rogiile, ceapa, ardeiul rogu, morcovul gi usturoiul. Sotali pn cnd legumele sunt rumen-aurii, cam 15 minute. Luali apoi jumtate din aceste legume din crati!, tocali-le fin gi puneli-le deoparte. Adugali supa de legume, ptrun.ielul gi cimbrul la legumele rmase, dali un clocot, apoi acoperil, dali focul mic gi mai fine1i aga inc 10 minute. Luali de pe foc Ai rcifi incet. Lucrnd cu trange, puneli supa intr-un Vita-Mix sau orice alt blender gi pasa[i. Treceli printr-o strecurtoare agezat deasupra unui vas. Turnali piureul gi trece[i-l prin strecurtoare in vas. Arunca[i ceea ce rmne in sit gi puneli inapoi supa gi legumele tocate rmase in oala de sup. Aceast sup ar trebui s aib o frumoas culoare oranj. Adugali acum Real Salt dup gust. Eu pun o linguri!. Adugatri boabele de edamame 5i fierbeli la foc mic inc cinci minute. Sup Popeye

4-6 po(ii
Aceasta este o sup alcalinizant grozav datorit castrave[ilor , legumelor verzi. Este gata in doar tA minute. Servigi-o cald cu o torti I I a p roaspt pentru inm u i at.

Dieta Young 219


1 avocado

1 can de ap sau sup de legume (Pacific Foods de la marca


Oregon este fr drojdie) 2 castraveli 1 can de spanac crud proaspt 2 tire de ceap verde 1 clel de usturoi Yz de ardei gras rosu Bragg Liquid Aminos sau Real Salt, dup gust condimente din orientul Mijlociu (Garam Masala de la spice Hunter, Yz-l lingurif, condiment curry, Yz-l linguri!, i % de linguri! de Zip) Suc proaspt de lmie, dup gust 4 frunze de ment pentru garnisit intr-un vita-Mix sau blender, puneli avocado gi jumtate din apa sau zeama de legume si mixali, apoi adugali restul de ingrediente (cu exceplia frunzelor de ment) pe rnd, mixnd pn la consisten[a dorit gi subgiind cu apa rmas, dac dorii. Puteli s adugali gi cteva rogii uscate la soare gi tocate. incercali! Aceast sup este bun gi in timp ce sunteli pe regim de lichide in timpul Purificrii. Variante de inclzire: Aceast sup poate fi servit cald sau rece. Dac mixafi intr-un Vita-Mix, cu ct mixali mai mult, cu att mai cald va deveni supa. Dac nu aveli un Vita-Mix, atunci puteli s ?nclzili cu atenlie supa (fr s o fierbefi) intr-o tigaie electric sau intr-un vas de inclzit, la foc mic. inclzii supa numai ct s puteli line degetul in ea fr s trebuiasc s-l scoateli. Aceasta va menline alimentele la aproximativ 48 grade Celsius, ceea ce va menline alimentele crude, dar calde gi nu fierte. Servifi cu frunze de ment deasupra.

220 Dr. Robert O'Young & Sheltey Redford young


Sup vindectoare

6-8

po(ii

Aceast sup este bun in orice moment, chiar gi cnd sunteti la Purificare. Este calmant atunci cncl suntefi oboslisau stres a[i, sau cnd ave[i o rceal sau o grip, i este foarte activ ca antifungic.
2-3 ctei intregi de usturoi 2 linguri de frunze de coriandru proaspt 1 ceap mare intreag 2-3 linguri de ghimbir proaspt tocat 3 linguri de zeam de legurne instant fr drojdie 2-3 ltr de ap 1 castravete Real Salt, dup gust 1-2 morcovi (optional) 1 cpfn mic de varz sau broccoli (oplional) 3 tulpini de felin (optiona!)

Zdrobili cleii de usturoi gi treceli-i usor ?n abur. Pune!i- deoparte. Puneli ceapa intreag in ap intr-o crati! adnc, fierbeli la foc mic pn cnd ceapa devine transparent (aproximativ or). Adugali usturoi i zeama de legume. Feliali castravetele gi
1

orice alte legume opfionale pe care le folosili gi adugafi la sup. Fierbeli la foc mic 10-1 5 minute. Aduga1i ghimbir, frunze de coriandru gi sare, potrivli dup gust. Varianta l: puteli s dai in clocot apa, apoi stingefi focul gi turnali in ap legume asortate, tocate fin. Aceasta doar va ?nclzi legumele , fr s le fiarb. Varianta ll: puteli s radeli, s faceli suc sau s mixati ?ntr-un robot ingredientele, obinnd o past umed gi apoi aduga1i-le ?n apa fierbinte.

Sup de broccoli/conopid

4 porfii
1-2 cni de broccoli, tocat 1-2 cni de conopid, tocat

Dieta Young 221


1 can de suc de castravefi sau sup de legume (Pacific Foods de la

marca Oregon) Yz can de migdale inmuiate 1 ctel de usturoi, tocat Ya de linguri! de chimion % de linguri[ de pulbere de curry 1 lingur de suc de lmie sau lmie verde 1 lingur de BraggrM Liquid Aminos Yz linguri[ de Real SaltrM

intr-un robot sau blender, amestecali migdalele cu sucut de


castravete sau zeama gi usturoiul. Tocafi bine. Cu robotul ?nc mergnd, adugafi broccoli gi conopida gi tocafi pn se omogenizeaz. La sfrgit, mixali gi condimentele gi sucul de lmie sau lmie verde, Bragg Aminos gi sare. Adugafi mai mult zeam sau ap pentru consistenla dorit. Variant: folosifi un avocado ?n loc de migdale gi folosili aceast relet ca sos de salat.

Sup de felin/conopid

6-8 po4ii
1 ceap, cur[at gi tocat 1 telin intreag, curlat gi tocat (pstrafi cteva frunze de felin

pentru garnisit) 1 cpfn de conopid, curlat gi tocat 1 lingur ulei (de msline sau Udo,s) 1-2 I de zeam de legume Yz-1 I de lapte de migdale sare, piper gi mirodenii la alegere, dup gust

cl! ceapa in pulin ap gi ulei intr-o oal mare de sup cam 5 minute fr s se rumeneasc. Tocafi lelina gi conopida intr-un robot, prin aclionrii scurte ale contactului, pn se toac fin. Adugali amestecul de felin gi conopid ?n cratif gi ?nclziJi pn se tnmoaie. Adugali zeama de legume gi laptele de migdale gi inclzili la foc mic cam 15-30 minute, sau putel s le
lsali crude gi nefierte deloc.

222 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young Mixali amestecul de sup in blender sau robot pn cnd se omogenizeaz. CondimentaJi cu sare sau alte condimente la
alegere. Se servegte cald sau rece.

Sup cu bucti mari de legume

4 porlii
2 Yz cni de suc proaspt de morcovi 1 avocado 6-8 tulpini de [elin 2 morcovi 1 dovleac de var o legtur mic de arugula' variante de condimente: ptrunjel, busuioc sau coriandru

in blender suc de morcovi, avocado gi 3-4 tulpini de felin. Rade[i dovleac, morcovi gi lelina rmas, adugnd la sfrgit arugula fin tocat gi alte condimente verzi proaspete. Servi[i in boluri sau cni, decorali cu verdefuri
Pentru sup, puneli
proaspete.

Sup crem de broccoli

6 Porlii
4 cni de broccoli tocat 1 nap mediu spre mare, tiat 2 cni de ap pur Yz de can lelin, tocat Yz lingurit de Real Salt 1 ceap tocat putin piper alb 2 linguri de ulei Yz I de zeam de legume 1 lingurit cu vrf de lecitin pudr
' arugula - plant mediteranean (Eruca vesicaria sativa), cu gust 9i aspect asemntor cu cel

al spanacului (n. r.).

Dieta Young 223

Sotali cu grij felina gi ceapa in ulei. Adugali zeama de legume, 1 can de ap gi broccoli. Fierbeli la foc mediu aga inct broccoli s fie usor crocant. intre timp, fierbeli in abur napul pn cnd este fierbinte, dar nu foarte moale. Lsa1i s se rceasc ugor gi mixali cu atta ap inct s obgineli o consisten! mai tare, omogen. Adugali lecitina in blender 5i continuali s amestecali timp de cteva secunde. PuneJi piureul obtrinut peste sup gi condimentali. Mai fierbeli cteva minute ca s se ingroage.

Sup anticancer

2 po(ii
2 cni ap fierbinte 2 fire de ceap verde, tocate 2 linguri de seminfe de chimen 2 morcovi cte 2 felii de varz rogie gi verde 2 bucli de broccoli 1 ardei rogu, felii 3 linguri de mrar proaspt

inmuiali seminfele de chimen in ap pur cu 24 de ore tnainte de a le folosi, apoi scurgeli lichidul. Puneli intr-o oal cu capac buchete de broccoli fin tocate gi tulpinile curlate gi tiate sub!ire. Radeli varz i morcovi peste broccoli gi adugali chimenul. Mixali cepele in 2 cni de ap cald gi turnali sup peste legume. Acoperi[i, lsali la foc mic 5 minute, garnisili cu mrar gi feliule de ardei rogu (20 de minute pentru preparare).
Sup fals de mazre

4 porlii
2 morcovi, curlafi 2 leline, tiate cum dorifi 6 fire de ptrunjel 1 ceap 4 cni de ap sau sup de legume 2 cni de fasole verde dat pu[in la abur, al dente

224 Dr. RobertlJYoung & Shelley Redford young


1 Yz can de sparanghel dat pulin la abur, al dente pufin nucAoar 1 frunz de dafin Yz lingurif Real Salt sau Bragg Liquid Aminos, dup gust % lingurif de chimion, mrar, sau Herbes de provence de la spice Hunter (optional)

Tocali toate ingredientele vegetale intr-un robot gi adugafi 4 cni de ap sau sup de legume gi frunza de dafin intr-o oal de sup. Fierbefi la foc mic pn cnd legumele doar se inmoaie, cam 10 mnute, scoate!i frunza de dafin, apoi punel conlinutul in blender gi mixa[i pn cnd oblinegi o textur groas, cremoas. Adugali sare gi mirodenii. Servili cald.

Minestrone de legume

4 po(ii
1 varz mic 1 ardei gras rosu 1 ceap 2 morcovi 2 tulpini de telin 1 dovlecel 1 dovleac galben de var ulei din seminte de in, dup gust Bragg Liquid Aminos, dup gust ardei iute de Cayenne, dup gust Tiagi legumele cum dorili, acoperili morcovii 9i !elina cu ap sau sup de legume in oala de sup. Fierbeli usor pn cnd doar incep s se inmoaie, apoi adugali legumele rmase. Nu fierbeli prea mult. Servili-o cald, cu ulei din seminle de susan, Bragg Liquid Aminos gi ardei iute de Cayenne, dup gust.

Dieta Young 225

Sup de [elin

2 porfii
4'5 tulpini de felin (inclusiv frunzele, dac sunt proaspete) 3 cni de ap pur 2 linguri de zeam de legume instant fr drojdie ulei din seminfe de in, dup gust ardei iute de Cayenne, dup gust
Fierbeli felina pn se inmoaie. Adugali apa gi amestecul de zeam de legume. Turnali totul intr-un blender. Mixafi 15-20 de secunde. Reinclzili gi servili. Folosili ulei din seminle de in, Bragg Liquid Aminos gi ardei iute de Cayenne, dup gust. Sup special de morcovi

4 porlii
4 morcovi mari, felii 1 ceap mic, tocat 1 cfel de usturoi, tocat 1 lingur de ulei Y+ lingurif de curcum' % linguri[ de ghimbir l/n lingurif de seminle de mugtar Ye linguri[ de chimion Yn lingurit de Real Salt un praf de scorfigoar mcinat un praf de ardei iute de Cayenne 7 cni de ap 1/3 can de rdcin de kuzu 1 linguri! de lecitin lichid sau putbere

intr-o tigaie, clii ceapa in abur. Adugali morcovi, usturoi, seminle de mugtar, condimente gi sare. Fierbeli 2-3 minute,
amestecnd continuu. AdugaJi vz de can de ap, acoperii
. curcum
gi

- rizomul unei plante asiatice

(Curcuma longa) inrudite cu ghimbirul (n. r.).

226 Dr. Robert O'Young & lhelley Redford young


fierbeli la foc mic pn cnd morcoviiincep
s se rceasc.
s se

inmoaie. Lsafi

lntr-o crati! mare puneli la inclzit cinci cni de ap, pn aproape de fierbere gi apoi reduceli focul la jumtate. Amestecali rdcina de kuzu intr-o can de ap rece. Turnali incet in apa inclzit gi fierbefi pn se ingroag. Punefi amestecul de morcovi rcili intr-un mixer gi mixali la vitez mic pn se omogenizeaz, adugnd pulin ap dac este necesar. Adugali lecitin gi amestecali un minut. Dac e nevoie, ajustali consistenla.

Sup crem de legume


B porlii
Aceast sup sioas 5i trage consistena de la tofu. Asigura[i-v c o mixa[i destul (cred c blenderul este cel mai potrivit) ca s obinei o textur consistent, uniform, omogen, cremoas.
1 can de ceap tocat 2 ctei de usturoi, mrunlili 2 fire de praz, mari, tocate 3 tulpini de felin, tocate 2 cni de varz alb tiat 200 g sparanghel, tiat mic 1 pachet de tofu moale 4 cni de sup de legume 2 linguri de ptrunjel proaspt tocat 2 lingurite de mrar uscat 2 lingurite de busuioc uscat 1 linguri[ de oregano uscat Real Salt gi piper, dup gust

intr-o tigaie, cli1i ?n abur ceapa gi usturoul pentru cteva minute. Adugali varza, felina gi sparanghelul. Transferali intr-o oal mare gi adugali prazul gi supa de legume. Amestecali ptrunjelul, mrarul, busuiocul, oregano, sare gi piper. Fierbe!i la foc mic doar ct s se ?nmoaie legumele. Lsati pulin s se rceasc, apoi mixafi intr-un blender sau robot cte dou cni

Dieta Young 227 deodat, cu nigte tofu gi turnali in alt oal. inclzi1i supa fr s depgiti 48 grade Celsius gi serviEi.

Gazpacho

6 porlii (de 7 can) 4 cni de suc de rogii (fcut in cas)


Yz can de castraveti, tocali Yc cdn de ardei gras verde, Yq can de felin, tocat fin

tocat

I lingur de ulei de msline


lingurit de piper 1 lingurif de busuioc Yz lingurit usturoi, tocat

Yz

Amestecali toate ingredientele. Acoperili gi lsali la rece peste noapte.

Gazpacho la Madrid 6-8 po4ii


3 rogii mari 2 castraveli 1 ardei gras rosu 1 ardei jalapeno mic 1 I de ap pur 3 linguri de ulei de msline 2 lmi, suc 1 lingurit de chimion 2 linguri[e de Real Salt usturoi, dup gust

Mixati legumele, apoi aduga1i ap, ulei, suc gi condimente. Mixafi din nou (in po(ii, dac e necesar). Servili rece, garnisit cu rogii tocate, lelin, ceap verde, castravefi, ardei gras rogu gi
avocado.

228 Dr. Robert O'Young

Shelley Redford young

sup de dovleac plcintar copu[etin cu ceap caramelizat 6-8 po4ii


Aceast sup este foarte bun pentru zilele reci de toamn gi iarn. Este de/icioas fcut gi din dovleac, fiind un excelent mic deiun, prnz, cin sau gustare. 2 dovleci plcintar 3 tulpini de felin, tiate in buc[i mari 1 ceap, cojit gi tiat in inele sub[iri pentru garnisit 2 linguri ulei de msline sau ulei Udo 3-4 cni de sup de legume (eu folosesc Pacific Foods de la marca Oregon) scorligoar gi nucgoar sau sare gi piper, dup gust
Tia1i dovleacul pe jumtate 9i indeprta]i seminlele. Ungefi cu ulei partea tiat a dovleacului gi buclile de lelin gi ceap.

Agezali dovleacul cu partea tiat in jos gi buclile de !elin gi ceap pe o foaie de gtit uns cu ulei gi coace[i ?ntr-un cuptor Ia 200 "C cam 45 de minute sau pn cnd devine moale gi uor maroniu. Scoateli cu lingura dovleacul moale din coa.i.

Mixali legumele coapte intr-un blender sau robot, cu pufin


sup. Dac vreti o compozilie mai omogen, treceJi supa printr-o sit intr-o oal curat. Adugafi restul de sup, condimentati dup gust gi pstrati-o cald. Pentru a face garnitura de inele de ceap, prjili ceapa in ulei timp de 10 minute pn cnd se face aurie gi pulin crocant. Turnafi deasupra supei gi serv[i imediat.

Borg de legume
B porlii

6 cni de sup de legume 1 can de morcovi, fgii 1 can de sfecl (tocat mai mare) 1 can de ceap (felii subliri) 1 Yz can de varz (tocat)

Dieta Young 229


sare cu legume sau Real Salt, dup gust piper, dup gust

Amestecafi supa, morcovii, sfecla gi ceapa intr-o tigaie mare. Clit usor pn cnd legumele se tnmoaie. Adugafi varz gi ardei rosu, sare gi piper dup gust, gi clili inc 5 minute. Supa va avea o arom bogat dac o rcili complet inainte de a o servi gi apoi o reinclzi1i.

Consomm cu ardei dulce

6 po4ii
3 ardei rogii medii 2 rogii 1 ceap medie 3/t linguri! de Real Salt 1 clel intreg de usturoi 2 I de ap fiart

Tia[i ardeii ?n sferturi gi indepftali seminlele. Tiali in sferturi rogiile gi ceapa. Puneli toate ingredientele in ap fiart. Fierbefi la foc mic, acoperit, pentru 1 Yz or. Strecurali gi gustali pentru condimentare. O sup delicat gi delicioas, care poate fi servit fierbinte sau rece. Sup crem de fasole alb
B porlii
1 kg de fasole alb uscat cepef tocate ctei mari de usturoi, tocat 7 cni de ap 1 foaie de dafin 2 fire de ptrunjel 1 frunz de sfecl tiat perpendicular Real Salt sau Bragg Liquid Aminos, dup gust piper negru/ proaspt mcinat, dup gust

2 3

230 Dr. Robert o'young & sheiley Redford young inmuiali fasolea 24 de ore, in ap pur, de trei ori volumut boabelor, gi scurgeli. Cligi cepele gi un clel de usturoi pn

cnd cepele se ?nmoaie. punefi ?ntr-o oal mare 7 cm de ap, adugali fasolea scurs, usturoul rmas, frunza de dafin, ptrunjelul gi frunza de sfect, gi dali ?n clocot, dali focul mic, acoperili gi fierbeli la foc mic 1 or. Adugali sare gi piper gi continuatri :.fierbeli pn cnd se ?nmoaie boabel. scoateli frunza de dafin gi ptrunjetul. pasali supa ?n blender ?n porli. Puneli din nou in oal gi adugali mirodenii. Poate fi congelai.

Castravefi reci rcoritori 6 porlii 4 cni de sup de legume fr drojdie 1 can de castravefi, tocali
mrar
AmestecaJi supa gi castravefii, rcili. Presrali fiecare po(ie cu mrar.

ANTREURI

Fileuri imbrcate in ierburi 4-6 porlii


Aceasta este o relet care poate fi utilizat pentru peSte oceanic, pstrv, somon, sau chiar pentru tofu extra-dur tiat in felii subtr (S pn la B mm). De obicei dublez sau triplez cantit{i/e acestei rEete, deoarece imi place un strat gros la fileuri. de ulei din smburi de struguri 3 linguri de boia 2 Yz lingurite de ceap uscat
Yz can

lingurit de Zip de la spice Hunter sau ardei iute de Cayenne (incepeti cu Yq lingurit. Putefi oricnd s mai adugafi.) 1 Yz lingurit de cimbru uscat 1 Yz lingurif de oregano uscat 1 Yz linguri[ busuioc uscat 7e lingurit de chimion mcinat
Yz

Dieta Young 231

I linguri[ de Real Salt


frunze de ment (proaspete), tocate, pentru garnisire felii de lmie sau lmie verde 4 pn la 6 fileuri de pegte proaspt sau de tofu (120-180 S)
Yq can de

Punefi toate mirodeniile, cu exceplia mentei, ?ntr-un vas nu prea adnc gi amestecali bine Puneti ulei intr-un alt vas pu[in adnc gi punefi vasele unul lng altul. inclzili o tigaie electric sau una normal Ia foc mare. inmuiali fileurile de pegte in ulei gi ungefi bine, apoi inmuiali-le in amestecul de ierburi gi acoperili-le bine pe ambele p(i. Prjili in tigaia fierbinte pe o parte pn cnd ierburile incep s se inchid la culoare dar nu sunt arse (1-3 minute), apoi intoarceli gi prjili gi pe parlea cealalt. Pentru ca pegtele s se ptrund mai bine, cteodat il prjesc mai ?nti gol la foc mediu, pn cnd este prjit bine, apoi inmoi ?n ulei gi stratul pane gi il prjesc pentru a fi mai crocant. Presrali ment tocat peste fileuri gi garnisifi cu felii de lmie sau lmie verde, inainte de a servi.

Past din

tofu pentru salat

4 porlii (3 Yz cni)
250 g tofu proaspt, bine scurs 3/q can de ceap verde tocat 1 can de felin tocat mrunt 3/ can cu morcovi toca[i mrunt linguri imitafie de maionez (vezi pag. 275) 1 lingur de ptrunjel uscat % lingurif de busuioc Y+ lingurif de salvie Ya lingurif de cimbru 1 Yz lingurif de sare vegetal sau Real Salt Yz lingurit de pulbere usturoi 1/B lingurif de ardei iute de Cayenne

Amestecali toate ingredientele. Servi[i pe un strat de legume.

232 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Pateuri cu tofu 6 porlii
1 pachet de tofu proaspt, scurs 3 linguri de ceap, tocat 3/B lingurit Real Salt 1 can de dovlecei, ragi Yz lingur de amestec de sup de legume inlocuitor de ou echivalent pentru 2 ou

Tiali ?n felii tofu gi dali la abur 5-10 minute. Tocali i scurgeli bine. Cliti in abur ceapa. Adugali amestecul de sup vegetal gi dovleceii gi amestecali bine. Aduga1i sare, tofu gi ?nlocuitori de ou gi combinafi toate ingredientele. Face[i turtele. Pune]i pe foi de gtit stropite gi aplatizali usor. Coaceli usor la 175 de grade. intoarce[i pateurile cnd dedesubt sunt usor rumenite. Termina[i de copt - nu le ardeli.

Ghiveci cu fasole germinat


6 po4ii
1 can de fasole mung, germinat 1 can de fasole lima, germinat 1 can de fasole pinto, germinat 1 ceap mare, tocat 1 ardei mare rosu sau verde, tocat mrunt 1 c[el de usturoi, tocat mrunt 3 cni de praz tocat 3 linguri Bragg Liquid Aminos piper proaspt rncinat, duP gust

Prjiti ?n abur ceapa gi usturoiul. Adu gali praz, Bragg Aminos i piper. Fierbeli la foc mic 15 minute. Adugali ardeiul tocat 9i mai fierbeli 5 minute. Turnali peste fasole in vasul de sticl sau ceoC timp de 15 minute' ramic. Amestecali ugor. Coaceli la 180

Dieta Young 233

Ghiveci cu tofu
B po4ii
2 cepe medii, felii 3 cni de ap 1 foaie de dafin

3 frunze de varz creaf, rupte in buc[i de dimensiunea unei imbucturi


1 Yz cni de fasole verde proaspt 2 fire de praz tiate la dimensiunea unei imbucturi 3 cepe mari, tiate in sferturi 1 pachet de tofu proaspt, consisten[a la alegere

intr-o tigaie de 3 litri, cu capac, prjili in abur ceapa tiat. Adugali ap, foaie de dafin gi varza. Acoperili i fierbei la foc mic pn cnd varza incepe s se inmoaie. Scoateli foaia de dafin. Adugali fasolea verde, prazul gi sfefturile de cepe gi continuali s fierbeli pn cnd fasolea se inmoaie. lntre timp, scurgeli gi tiali in felii tofu gi adugali feliile in tigaie la inclzit, sau fierbeli-le separat in abur. Adugali mirodenii dac dori[i. Cnd servii, agezafi tofu deasupra.
Caserol Doc Broc

6 po(ii
Aceasta este o mncare grozav, garantat c poate s v fac copiii s cread c mnnc hamburger. Copiilor micica 5i copiilor mari le vor plcea chipsurile de cartofi cu ierburi presrate deasupra.

1 pachet de ?nlocuitor proteic de soia care seamn cu carnea tocat (marca pe care o folosesc este Lightlife) buchetele de la dou broccoli mari (pstrati frunzele gi tulpinile pe care le curfafi de coaj) 1 mnunchi mic de busuioc proaspt sau tarhon proaspt, dat la abur gi tocat 1 can de tofu moale 1 lingurif de seminfe de mugtar mcinate (eu folosesc iuti)

234 Dr. Robert glYqrng & Shelley Redford young


213 can de ulei de msline Real salt gi piper, dup gust (pute[i folosi

Zip de la spice Hunter) pachet 1 de chipsuri de cartofi marca Terra Red Btiss (eu folosesc ulei de msline gi arom de ierburi fine)

Dali la abur buchetele de broccoli cu pulin ap intr-o tigaie


acoperit timp de 4-5 minute pn cnd se deschid la culoare gi sunt moi/crocante. Tocali frunzele de broccoli gi tulpinile decojite intr-un robot pn se fac foarte fine. Adugali tofu moale, mugtar, busuioc sau tarhonl sare gi piper in robot cu mixtura fin de broccoli gi mrun!i!i. in timp ce robotul merge, aduga1i incet uleiul de msline pn cnd se emulsioneaz bine gi lsali robotul s mearg pn cnd amestecul este pstos gi omogenizat. intr-o tigaie electric mare, incingeli o cantitate mic de ulei gi pune[i inlocuitorul proteic de soia, mrun[ifi gi prji[i timp de cteva minute, apoi adugali broccoli fiert gi turnali sosul (din robot) deasupra gi amestecafi bine. Luali punga de chipsuri de cartofi gi sfrmali chipsurile din pung cu un fcle1 pn cnd se sfrm. Presrali apoi peste mixtura de broccoli gi servili.

Rulourile Nori cu legumele lui Ashley 4-6 porlii (au 2-3 rulouri)
2 cni de orez gtit (basmati sau brun) 1 pachet de foi nori sucul de la o lmie 2 linguri de Bragg Liquid Aminos 't linguri! de ulei de msline extravirgin sau ulei din semin[e de in pulin scor[igoar sau ardei iute de Cayenne 2 morcovi, tiati in lung 3 hasme, tiate in lung 1 avocado, tiat in lung 1 dovlecel, tiat tn lung 1 castravete, tiat ?n lung muguri de lucern muguri de hrigc sau de seminfe de floarea-soarelui

Dieta Young 235

intr-un bol mic, puneli sucul de lmie, Bragg Aminos, uleiul gi sco(igoara sau ardei iute de Cayenne. Punefi legumele intr-un vas plat gi turnafi amestecul de suc de lmie peste ele. Lsali-le
deoparte. Scurgeli legumele bine intr-o sit sau gtergndu-le cu gervete de hnie. Presrali un strat sublire de orez pe fiecare foaie de nori, lsnd o margine de aproximativ 10 mm la capt. Ageza[i legumele marinate pe foile de nori, puneli mai mulli muguri gi rula!i-le. Lsali s stea pn cnd igi pstreaz forma gi tiali in bucti de dimensiunea unei imbucturi cu un cutit asculit. Variante: folosili orice fel de legume gi muguri dorifi. Servili cu creme sau sosuri deasupra.

Rulouri din varz umplut 4 po(ii


1 varz mijlocie 1 frunz de dafin 1 clel de usturoi 1 can de ceap, tocat mrunt 1 pachet de tofu proaspt, scurs (tiat in bucti mici) 1/B linguri! de piper negru Yz linguri[ Real Salt sau sare vegetalizat 1 linguri! de Bragg Liquid Aminos 3 cni de sup de legume, rece Yz can de amestec de sup de legume

Ungefi cu ulei o caserol plat, de 2litri, cu un capac care s se potriveasc bine. Rupeli gi aruncali frunzele ofilite de la suprafala verzei. Spla!i-o gi tia!i-o in dou. Tiali opt frunze mari. Tocali destul din varza rmas inct s umpleli 2 cni gi ?mprgtiai-o in cratil. Adugali frunza de dafin, cJeii de usturoi gi punefi cratila deoparte. Turnali ap fiaft cam 2-3 cm intr-o crati1 mare. Puneli cele opt frunze de varz gi sare. Acoperili gi fierbeli la foc mic 2-3 minute. intre tmp, prjili in abur ceapa tocat, tofu, piper gi Liquid Aminos. Pune[i % de can din acest amestec in mijlocul fiecreia

236 Dr. Robe.t glYorle A Shelley Redford young


dintre cele opt frunze de varz gi rulagi fiecare frunz, punnd marginile inuntru. Fixafi cu scobitori de lemn gi agezali-le peste varza tocat de pe fundul cratilei. omogenizali amestecul de sup de legume in sup rece de legume gi turnali peste rulourile de varz cu cteva boabe de piper. Acoperili gi fierbeli la foc mic,30 de minute. indeprtai frunza de dafin gi servili.

Dovleac cu boabe Dhal'


B porfii Putei s folosii orice tip de dovleac pentru acest grozav meniu cald. Poate fi fcut gros ca o tocan gi servit peste orez sau subEiat ca o sup cu care este grozav s incepi ziua intr-o diminea de iarn!
1 ceap galben mijlocie, tiat in sferturi Yz cutie de cocos neindulcit sau lapte de migdale

3 clei de usturoi, tocat 2 ardei serrano sau chili thailandez, curlali de seminte pi tocali 1 lingur de rdcin de ghimbir proaspt, mrunfit 2 lingurile de garam masala" 1 linguri[ de chimion mcinat Yz linguri[ de scorfigoar 1 linguri! Real Salt % de lingurit de curcum % linguri[ de coriandru mcinat 2 cni de sup vegetal sau ap 1 lingur ulei Udo's Choice sau ulei de msline 2 cni de rogii proaspete, tocate 2 pn la 4 rogii uscate la soare, tocate 4 cni de dovleac plcintar, curlat gi tiat ?n cubulele 2 cni de fasole pestri[ sau linte, fiart 2 cni de spanac sau varz creaf, tocate
.

dhal

- termenul

se refer Ia leguminoase uscate gi curlate de coai; poate fi vorba de Iinte,

mazre, fasole etc" (n. r.).

". garam masala - un amestec nepalez de condmente (n. r.).

Dieta Young 237


1 can de mazre verde

3 linguri de ment, mrun[it


Puneli ceapa, laptele de migdale, usturoiul, ardeii chili, rdcina de ghimbir, garam masala, rogiile uscate la soare, chimionul, sco(igoara, sarea, curcuma, coriandrul gi 3 linguri de sup sau ap intr-un mixer. Mixal pn se face o past, adunnd de cteva ori ce se prinde de perelii laterali ai mixerului. incingeli ulei tntr-o crati mare, apoi punefi pasta condimentat gi prji1i, amestecnd des, timp de 10 minute. Adugali restul de sup, rogiile gi dovleacul. Fierbeli la foc mediu, amestecnd des, pn cnd dovleacul este doar moale, cam 20 de minute. Amesteca[i fasolea, mazrea verde gi spanacul. Continua[i s fierbeli, amestecnd des, pn cnd spanacul este moale, cam Tnc 10 minute. Luafi de pe foc. Custa]i gi adugali condimente. Amestecafi menta chiar inainte de a servi.

Falafel copt
B

porlii (rezulte EO bucli)

Aceast refet este extrem de rapid dac folosii un robot. Frunzele de coriandru proaspt 5i ardeii chili ii dau o culoare plcut. (Ardeiul chili nu esfe chiar aga de iute, dar ave[i grij s scoate[i mai inti nervurile din interior gi seminele.) Eu /e servesc calde, pe frunze de varz sau frunze de salat, rulate, ca hors d'oeuvres, dar ar putea foarte bine s fie un fel grozav cu o salat nare sau ar putea chiar puse intr-o foaie de aluat sau lipie! Sunt foarte sgioase, deoarece au att nut ct gi fasole, ceea ce /e d un con{inut bogat n calciu 5i protein. Fo/osesc diferite tipuri de fasole pentru a schimba aroma gi culoarea. Un alt avantai este c sunt coapte, nu prjite mult, asa cum este falafetul in maioritatea cazurilor. Poft bunl

250 g (1 can) boabe de fasole, inmuiate peste noapte; scurgeli bine gi fierbeti in ap clocotit cam 10 minute, sau puteli folosi o conserv la nevoie. Eu folosesc fasole neagr, fasole cranberry (borlotti) sau fasole lat 7c can de ptrunjel proaspt, tocat mare 1/ can de frunze de coriandru proaspt, tocat mare

238 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


1 Yz can de nut, cltit gi scurs (conserv de 450 g) 1 clel de usturoi, tocat 1 lingurif de chimion 1 lingurif de curcum 1 ardei iute chili rosu, cu seminfele gi nervurile scoase, tocat 1 lingur de suc proaspt de lmi verzi 3 linguri de fin (de alac, mei sau gru integral) 2 cpfni de salat sau varz de Savoia, cu frunze separate, rupeli-le pe cele mari in dou 6 rogii de tip cireag, tn sferturi, sau o ceap mic, tocat mrunt sos de tofu gi tahini (vezi pag. 239) 1 lingur de seminfe de susan crude sau priite 1 linguri[ de sare % can cu ceap rogie, tocat

intr-un bol de robot, tocali ptrunjelul gi frunzele de coriandru foarte fin. Adugali nutul, fasolea, usturoiul, chimionul, curcuma, sarea, ceapa roie, ardei chili gi sucul de lmi verzi. Mixali pn cnd amestecul formeaz o past groas uniform (asta implic curfarea perelilor gi amestecare de cteva ori). Adugali fina si mixa[i pentru a o combina. Transferafi amestecul intr-un vas gi punefi deoparte. Acest amestec poate fi fcut cu o zi inainte gi rcit ?ntr-o cutie fnchis etang. Pe o hrtie de copt neaderent puneli cte 1 lingur de amestec de falafel gi coacefi la 1B0oC timp de 10-12 minute. Dac vrefi, puteli s le ungeli cu ulei de msline gi s le coaceli pn devin
aurii. Servili fiecare bucat cald, pe o frunz de salat sau de varz. Carnisili ?n plus cu ceap, rogi, un cub de sos de tofu 9i tahini, 9i presrali seminle de susan. infgurali varza in jurul bucfilor 5i mncali-le ca pe nigte crochete hors d'oeuvres, sau servili-le cu o salat la o mas grozav!

Dieta Young 239


Sos de

tofu gi tahini

2 po(ii ( 213 can)


Servii acest sos crem os, rece, cu falafel copt (pag. 237), sau folosigi-l ca pe o crem pentru legume proaspete sau peste legume la abur. Poate fi folosit gi ca o past pentru umpluturi!
1 ctel de usturoi, tocat mrunt 2linguri (sau mai mult) de suc proaspt de lmie sau lmie verde Y+ can tahini 1 Yz lingurif Bragg Liquid Aminos, sau Yz pn la 1 linguri! de sare

1 lingur ulei de mstine Yz can de tofu moale (marca Nori) seminle de susan, crude sau prjite, pentru garnisit

usturoiul, sucul de lmie, tahini gi Bragg's. Mixali pn se omogenizeaz. Cu robotul mergnd, adugafi ?ncet uleiul de msline prin tubul de alimentare, apoi adugali tofu moale gi mixali pn cnd se omogenizeaz. Carnisili cu seminte de susan; acest sos poate fi linut in frigider o zi sau dou intr-un container etang Ia aer. Pentru a coace uscat seminlele de susan, inclzi1i la foc mediu-mic o tigaie. Puneli seminlele de susan gi scuturali ugor tigaia pentru a migca seminlele ca s se coac, dar s nu se ard. Coaceli seminlele pn cnd sunt parfumate gi au prins pulin culoare. Lsa!i-le s se rceasc pu[in inainte de a le servi.
Punefi

in robot

Plcint cu spum Popeye


6-8 porlii
Aceast refet folosegte pudr din seminfe de psyllium pentru a aiuta la legare. Cere(i la magazinul de produse naturiste acest produs, sau putei cumpra seminfe de psyllium gi mcinai-/e ntr-o rpni rnic de cafea. Face[i o foaie de plcint cu diametrul 25 cm,
Blat de migdale: 2-3 cni de migdale, inmuiate B-12 ore 1 lingur de Bragg Liquid Aminos

240 Dr. Robert O'Young_& Shelley Redford young


2-4 linguri de ap sau suc de lmie 1 lingur de pulbere de psyllium 1 linguri[ de carlic Herb Bread seasoning (spice Hunter) Spum Popeye cni de spanac tocat mare Yz can de seminle de pin crude 113 -'ll2 can de suc de lmie 1 lingur de Bragg Liquid Aminos 1 lingur ap 1/z can de tofu tare 1 lingur de ceap rogie, tocat 1 lingur de mrar proaspt tocat, sau 1 1/z lingurif de condiment Deliciously Dill (Spice Hunter) 1 tulpin de felin, tocat mare 2 lingurite de pulbere de psyllium

Pentru blat, puneli migdalele in robot pn cnd sunt mcinate uniform de fin. Adugali Liquid Aminos gi mrun[i[i aclionnd robotul intermitent. Adugali treptat apa pn cnd amestecul se leag. in final, presrafi psyllium gi mirodenii ?n timp ce robotul funclioneaz. Puneli-l intr-un vas cu un diametru de 25 cm gi lsa!i-l deoparte. Pentru spum, puneli ?n robot spanacul, lelina, sucul de lmie, Liquid Aminos gi apa, apoi mixafi pn cnd se omogenizeaz. Adugali tofu, seminfe de pin, ceapa gi mrarul. Continuafi pn cnd amestecul se face ca un piure gros. Presrali treptat psyllium in timp ce robotul merge. Presali imediat amestecul peste aluat. Rcili cel pulin 30 de minute gi chiar pn la 24 de ore ?nainte de a mnca.

Crem Pretty Ribbon


6-8 porfii
Acest fel este aspectuos, cu culori vii de la legumele crude. Se pregte5te cu pulbere de psyllium. Folosii blatul de migdale de Ia reeta

Dieta Young 241

de plcint cu spum Popeye (pag. 239) gi puneipeste ea cele trei straturi de crem.
Stratul unu: 2 Yz cni de spanac tocat mare 2 Yz cni de varz alb tocat mare Yz can de suc de lmie Yz linguri! de Real Salt Yz cantofu (tare) 1 lingur de ceap rogie, fin tocat 1 lingur de Deliciously Dill (Spice Hunter) Yz can de seminte de pin crude 1 Yz linguri! de pulbere de psyllium Stratul doi: 1/z can de tofu (tare) 4-5 morcovi, tocali 1 ardei gras portocaliu y2 - 1 linguri[ de pulbere de psyllium

Stratul trei:

tofu (tare) 2-3 sfecle mijlocii, curfate gi tocate


Yz can de

1 ardei gras rosu

1 rogie mic y2- 1 linguri[ de pulbere de psyllium Stratul unu: pune[i toate ingredientele intr-un robot, cu excep[ia pulberii de psyllium. Procesali pn cnd se amestec bine. Cu robotul inc mergnd, adugali incet pulberea de psyllium. Amestecali bine gi turnali peste aluatul de migdale. Puneli in frigider pn cnd faceli stratul al doilea. Stratul doi: mixali tofu, morcovii gi ardeiul gras portocaliu pn cnd se omogen izeaz. Cu aparatu I inc mergnd, adugali pulberea de psyllium gi continuali pn cnd se amestec bine. intinde[i uniform peste stratul unu gi punefi la loc in frigider pn ce pregtiti stratul trei.

242 Dr. Robe,t

! :gylg & Shelley Redford young

Stratul trei: urmali aceleagi indicalii ca pentru straturile unu gi doi gi intindegi-l peste stratul doi. Puneli in frigider pentru a finaliza rcirea inc 4-6 ore sau peste noapte. Tiatri gi servili cu garnitura favorit sau dac dorili cu un sos deasupra. Un sos bun este sosul de ghimbir/migdale (vezi pag. 215).

Superumpluturile lui Shelley 4 porlii


Umpluturile in ,,aluat" sunt soluia actual pentru un stilsnros de fastood. Dac v aproviziona[i frigiderul cu cteva alimente de ,,baz", puteli s facegi o umplutur doar in cteva minute. Ele sunt bune, iar dac include{i gi condimente/e voastre favorite, pot fi irezistibile!
1 can de Hummus Yummus (vezi pag. 2S9) sau alt humus 1 borcan de pesto (eu folosesc marca Garlic Galore) sau reteta pesto

de primvar (vezi pag. 276) 1 salat verde sau orice alt salat preferat sau legume (?n maioritatea timpului doar aleg din Salata curcubeu (vezi pag. 202) pentru legumele cu care s umplu aceste cltite) Yz can de migdale inmuiate B rogii uscate la soare (conservate in ulei de msline) Yz de ardei rosu, galben sau oranj, felii subtiri 2 morcovi, toca[i sau ragi 1 can de broccoli, tocat 1 can de conopid, tocat Yz ceap rogie, felii 4-B ctei de usturoi copt 1 pachet de muguri de seminle de floarea-soarelui 1 pachet de 250 g de seminfe de pin crude sucul de la o lmie sau lmie verde condimente favorite dup gust

incepeli cu o tortilla, chiar una fcut dup releta lui Shelley de Super Tortilla (de mai jos) sau o tortilla din gru incolit, de la un magazin de produse naturiste, ori cteodat putel s gsili un local care s v vnd tortilla gi pute[i s le pstrafi ?n congelator

Dieta Young 243


sau

in frigider. Cere!i humus sau pesto fr lapte Ia magazinul de

produse naturiste. Agezati tortilla gi unge[i cu humus sau pesto fr lapte (intotdeauna le folosesc pe amndou!), sau orice vreli s ungefi. Merg bine gi Sosul de ardei copli Macadamia (vezi pag.246) sau chiar Pate de nuci Pecan crude (vezi pag. 287). Agezafi apoi mai multe frunze de salat romaine in mijloc. Puteli s folosili gi alt salat sau chiar amestec de salate verzi. Deasupra salatei verzi puneli orice fel de ingredient. Rulai apoi foaia gi infgurali strns

cu folie de plastic (mai multe straturi). Mncali imediat, Supertortilla lui Shelley
6-8 po(ii

sau

mcar in aceeagi zi, deoarece tortilla poate deveni prea moale.

4 cni de fin (folositi orice amestec de fin dori[i, cum ar fi fina de gru integral, alb nealbit, sau de alac) 2 lingurife de Real Salt 4 lingurife de condimente la alegerea voastr (eu folosesc amestec mexican de la Spice Hunter gi Pizza California) 2 linguri de ceap uscat 12 rogii uscate la soare (conservate in ulei de msline) 2 linguri[e de pulbere de usturoi 2-4 frunze de busuioc proaspt 1 Yz can de lapte de cocos sau ap 2 linguri de ulei de msline

Amestecali toate ingredientele intr-un robot cu o lam ?n form de S pentru aluat. Aclionafi intermitent robotul pentru a preveni supra?nclzirea motorului. Cnd aluatul a luat o form de sfer mare, rsturnali-l pe o suprafa! plan presrat cu fin, rupeli-l fn bucli mai mici gi intindegi-le pn la o grosime de 3-6 mm. Punefi intr-o tigaie electric pulin uns cu ulei gi inclzit pe ambele p( pn cnd veli vedea c se formeaz cteva bgici. Oprili inclzirea gi lsati s se rceasc, apoi ?mpachetali ?ntr-o folie bine strns, s nu ptrund aer, gi pstrali in frigider sau congelator. Nu le coaceli prea mult, doar dac vrefi o tortilla crocant pentru a o folosi la creme sau supe. Sau putefi s re-

244 Dr. Robep_Y_oung & Shelley Redford young


duce[i laptele sau apa gi adugafi

in loc sucuri de vegetale proaspete/ cum sunt cele de spanac, ptrunjel sau morcovi.
Curry nepalez cu legume
4-6 po4ii

1 ceap, tocat 1 frunz de dafin, frmilat 1 chili verde, tocat 1 clel de usturoi, mrunfit 2 cm de ghimbir, ras % linguri! curcum Real Salt sau sare vegetalizat, dup gust Y, kg morcovi, tiati cubulefe

buchelele 1 can de mazre verde cte 1 lingurif de coriandru gi chimion 1 can de ap fierbinte
Yz conopid

Prjili usor in abur ceapa. Adugali frunza de dafin, chili, usturoi, ghimbir, curcum gi sare. Puneli 5i morcovii gi sotafi-i usor. Adugali ingredientele rmase. Fierbef incet la foc mediu pn
cnd legumele se ?nmoaie.

Chiftele italiene false din tofu


B-10 porlii (ies 10 chiftele de 5 cm sau 40 de 2,5 cm)
mncare grozav pentru perioada de tranziie, cnd se renunl la carne. Dac se foloseste orez slbatic, veti obtine o arom dulce de nuci. Pot fi servite calde, ca fel principal, dar pot fi 5i o gustare rece grozav, direct din frigider. (Noi dublm intotdeauna ingrediente/e acestei relete pentru c place tut.uror!)
Este
Vz can de orez brun fiert Yz can de orez slbatic fiert

2 pe[ioli de lelin cu frunze, tocate mrunt 1 ceap rogie mijlocie, tocat mrunt 2 cfei de usturoi, tocat

Dieta Young 245 1 kg tofu tare (Nigari), sfrmat 1 can de sup de legume (Pacific Foods de la marca Oregon) % can de ovz integral fulgi 3 linguri Bragg Liquid Aminos 2 cni de busuioc proaspt, tocat mrunt 1 can de ptruniel /+ lingurif de piper negru, proaspt mcinat 2 linguri[e Zip (Spice Hunter) sau pu[in ardei iute de Cayenne 1-2 cni de pesmet din tortilla 1 lingur de ulei de msline Herbes de Provence, dup gust (cam 1 linguri[)

Luali B-10 tortilla de gru germinat gi lsai-le la uscat pe o planget sau uscaii-le rapid intr-un cuptor la temperatur joas. Rupeli-le in buc[i mici gi apoi mixa[i-le intr-un Vita-Mix sau intr-un robot pn cnd se fac firimituri mici. Pune[i-le deoparte tntr-un bol. intr-o tigaie electric, clili lelina, ceapa gi usturoiul gi fierbeli pn cnd se inmoaie, cam 6 minute. Transferali intr-un vas
mare. Puneli tofu, sup de legume, ovz gi Liquid Aminos ?ntr-un blender gi mixali pn cnd se omogenizeaz. AdugaJi ptrunjelul, busuiocul, piperul negru gi Zip gi aclionafi intermitent pn cnd se amestec bine. Adugali-o la amestecul cu ceap. Adugali Ia amestecul cu ceap orezul slbatic fiert, impreun cu pesmetul de tortilla gi amestecali bine. Amestecul trebuie s fie pulin lipicios dar s se poat forma chiftele din el. Dac amestecul este prea apos, trebuie s mai adugali pesmet de tortilla. Preinclzifi cuptorul la 200oC. Ungeli cu pufin ulei o oal de copt sau o foaie pentru prjituri. Fasonafi amestecul in form de

chiftele gi tvlili fiecare chiftea prin firimiturile de tortilla rmase. Coaceli pn cnd se rumenesc pufin, 20-30 minute. Serviti cu Sos de ardei cop! gi Macadamia (mai jos) pentru a inmuia chiftelele ?n el.

246 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Sos de

ardei copt gi Macadamia


6-8 porlii

bogat, minunat colorat, care poate fi ingrogat pentru a folosi drept crem pentru felii de tofu fcute la grtar sau chiftele false italiene5ti din tofu, sau poate fi subiat gi folo.sit ca sos de salat.

fste un

sos

4-5 bucti mari de ardei rosu copt 6 cfei de usturoi copt 0,5 kg nuci Macadamia Yz -1 can de ulei de msline 3 frunze mari de busuioc proaspt Real Salt gi piper, dup gust

Puneli intr-un robot ardeii gragi copli, frunze de busuioc gi o treime din ulei gi mixatri pn cnd se omogenizeaz bine. Cu aparatul inc mergnd, aduga[i nuci Macadamia gi continua[i s mixafi pn cnd se emulsioneaz bine. La sfrgit aduga1i restul de ulei cu aparatul inc mergnd gi adugafi ap dac

dorili s sub1iali. Varz umplut cu legume 6 porlii


B frunze de varz 1 can de fasole verde frantuzeasc

3 lingurile de fulgi de ceap deshidratat inmuiate cu suc de rogii


sau sup de legume 2 tulpini de telin Yz can muguri de fasole Yz ardei gras verde 1 lingurit ptrunjel (tocat) 2 cni de sup de legume Bragg Liquid Aminos, dup gust

Ulei din seminfe de in ardei iute de Cayenne, dup gust

Dieta Young 247

Oprili frunzele de varz cu ap fiart gi lsali-le acoperite ?n oal cam y2 or. Toca[i mrunt toate legumele, aduga[i ptrunjel gi amestecali. Puneli cte o lingur de legume pe fiecare frunz de varz. Rulali strns gi puneli marginile spre interior. Fixali cu scobitori, fierbeli la foc mic 1 or in sup de legume. Servili, condimentate cu Bragg Liquid Aminos, ulei de seminfe
de in gi ardei iute de Cayenne.

Fasole rose

in stil Cajun gi orez brun


B Porlii

0,5 kg fasole pinto uscat 2 cni de ceap rogie (tocat) 1 can de ceap verde (tocat) 1 can de ardei gras verde (tocat) Yz linguri! de usturoi (tocat) Ye lingurif de ardei iute de Cayenne 3/+ linguri[ de piper negru Yz lingurif de Real Salt % linguri! de oregano % linguri! pudr de usturoi 30 g Bragg Liquid Aminos 180 g past de tomate % lingurif de cimbru 1 linguri! de fulgi de lelin 6 cni de orez brun fiert

inmuiali-o timp de 12 ore. Scurgeli apa. Umpleli o oal mare cu fasole, adugali ap pn la 1 cm deasupra fasolei. Adugali ingredientele rmase cu exceplia orezului gi fierbeli la foc mic cam 2 ore,2 yr, cu capac. Servili peste
Spla1i fasolea gi apoi

orez brun fiert. Fasole gi orez

4-6 porlii 2 cni de fasole uscat obignuit, pinto sau nut, inmuiat ;i fiart conform indicaliilor de pe ambalaj, scurs

248 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


lingurit de chimion % lingurif de pulbere de chili I lingurif Real Salt 1-2 c[ei de usturoi mrunfit, dup gust 2 cni de sup de legume Tt can de ptrunjel proaspt tocat Yz ceap, tocat 1 ardei gras rosu, tocat 2 morcovi, ragi
Yz

Bragg Liquid Aminos 2-3 cni de rogii, tocate orez basmati sau brun

Condimentali fasolea cu chimion, pulbere de chili, Real salt gi usturoi. Adugali sup de legume doar ct s acopere amestecul de fasole. Amestecafi ptrunjelul, ceapa, ardeiul gi morcovii gi fierbeli Ia foc mic pn cnd se inmoaie ceapa. Adugafi Bragg dup gust. Puneli rogiile chiar inainte de a servi, cu o grmjoar de orez brun sau basmati. La nevoie, putet folosi gi fasole din conserv. Pentru a face mncarea rnai energizant gi mai crud, folosili muguri de nut sau de linte.

Dovlecel galben de iarn umplut


4 porlii
2 dovlecei galbeni, tiali pe jumtate gi curlafi de seminle 7+ can ap Yz can ceap, tocat Yz can morcovi, tocali Yz can ardei gras rosu, tocat Yz can dovlecei, felii groase % linguri[ de usturoi mrun[it spray vegetal antiaderent Pre?nclziti Ia 180"C. Pulverizali un vas mare cu spray de copt. Coaceli jumtlile de dovlecel galben ageznd cu partea tiat in jos cu % de can de ap 10-15 minute. Cl! usor ingredientele

rmase, numai cteva minute, amestecnd mereu. Umpleli

Dieta Young 249

jumtlile de dovlecel cu legume. Coaceli 2A-25 de minute sau pn cnd dovlecelul este moale.

Cltite de toamn cu umplutur condimentat gi curry 6 po4ii


Acest fel minunat colorat cu gust thailandez poate fi servit ca hors d'oeuvre, gustare sau ca garnitur pentru un fel principal. ServiEi cltitele proaspete de pe grtar, pe msur ce le facesi, sau punesi-le in frigider gi umplei-le in dimineata urmtoare pentru un mic dejun cu adevrat cald 5i condimentat!

1 can lapte de migdale (eu folosesc Pacific Foods de la marca


Oregon) 3 linguri de lapte de cocos neindulcit Yz linguri! curcum Y* linguri! praf de curry pulin scorfigoar 1 Yz linguri! de inlocuitor de ou sau 1 Yz lingur de fulgi de agar agar (gel de alge, se afl la magazinele de produse naturiste) '/z can ap 1 lingur ulei de msline 1 can fin integral (fin integral de alac, mei sau gru) Yz linguri! sare (optional) lntr-un vas, bateli impreun laptele de migdale, laptele de cocos, inlocuitorul de ou sau fulgii de agar agar, ap, ulei, curcum, scorligoar gi curry. Bateli apoi fina gi sarea, pn cnd nu mai sunt cocoloage. Dac folosili agar agar, puneli amestecul intr-un robot pn cnd se omogenizeaz. Puneli folie de plastic peste vas gi rcili cel pulin Yz de or pn la o zi. inclzii o tigaie mic neaderent (eu folosesc tigaia electric de prjit) la un foc mediu spre mic. Dac aluatul a inceput s se separe, amestecali ugor pentru a-l omogeniza la loc. Cnd tigaia este fierbinte, punefi 2 linguri de aluat de cltite in tigaie gi rotili tigaia pentru a se acoperi imediat fundul cu aluat. Dac aluatul nu se rotegte usor/ puneli pulin ap pentru a-l subgia pulin. Coaceli cltita pn cnd suprafafa arat uscat, dup un minut

250 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


sau dou. Folosnd o spatul,

intoarceli ugor gi coaceli pn cnd cltita alunec usor din tigaie, cam dup un minut sau dou. Puneli cltita pe un gervet de hrtie sau pe o farfurie. Cltitele pot fi fcute dinainte gi pstrate in frigider sau congelator.

Umplutur condimentat de legume


6 por[ii
Aceast umplutur este condimentat Si colorat! Pute{i s schimbai legumele la alegere gi intotdeauna rese gustoas!Acest fel este bun mai ales toamna 5i iarna datorit condimentelor calde gi coacerii.

10-12 bucli de sparanghel mai subfire, tiate in segmente de B cm 2 ardei gragi rogii mijlocii, cur[a[i de seminle gi nervuri, tia[i in felii lungi 2 ardei gragi portocalii sau galbeni de mrime medie, curlafi de seminfe gi nervuri /z can mazre foarte tnr, in psti % can ulei de msline 1 ceap galben, felii subfiri 1 lingur de ghimbir proaspt ras 4 c[ei de usturoi pisat 1 /e lingurif de chimion mcinat 1 lingur de pudr de curry /z lingurit scor{igoar 7z can seminfe de pin 1 lingurit de Real Salt sau Bragg Liquid Aminos, dup gust Yz spre 1 lingurif de seminle de mugtar mcinate 1/3 can de lapte de cocos (neindulcit)

inclzi!i uleiul de msline intr-o tigaie sau o tigaie electric la foc mediu. Punefi sparanghelul gi mazrea gi prji[i, amestecnd continuu, pn cnd ?ncep s se inmoaie gi s se deschid la culoare. Adugali ceapa i usturoiul gi reducefi focul la jumtate. Continuali s prji1i pn cnd ceapa se inmoaie pulin. Adugali ardeii gragi gi cli[i cu pulin ap dac este nevoie s se inmoaie
mai bine ardeii.

Dieta Young 25'l

Adugali ghimbir, chimion, curry, sco(igoar gi seminfe de mugtar gi inc pulin ulei de msline gi continuati s amestecafi gi s fierbeli. Aduga[i sare, seminle de pin, lapte de cocos fierbegi att ct vreli s fie de moale. Eu las legumele pulin a/ dente. Se servegte cald, cu cltite de toamn cu curry (vezi pag. 261), sau
servifi cu orez sau orice alt cereal fiaft dorii.

Pachetele reci cu tofu

2 po(ii
1 pachet de tofu proaspt, tare sau extra-tare 3 hasme % can coriandru proaspt tocat Yd ardei gras rosu 1 linguri[ de seminfe de susan 1 can Bragg Liquid Aminos

inmuiai seminlele de susan. Scurgefi tofu. Tia]i in jumtate pe diagonal, apoi tiali un buzunar ln fiecare triunghi. Tocafi mrunt hasmele, coriandrul gi ardeiul. Punefi gi seminfe de susan. Umpleli fiecare bucat de tofu cu cte o .fumtate de amestec de hasme. Turnali Liquid Aminos peste buzunarele de tofu gi marinali in frigider cam 10 minute inainte de servire. Legume clite

4 po4ii
1 lingur de ulei 1 felie de ghimbir proaspt, de 3 ffiffi, curlat de coaj 1 c[el mic de usturoi, zdrobit Yz can broccoli (tiat mrunt) Yz can conopid felii Yz can fgii de ardei rosu Yz can felii ceap I can mazre psti 7+ Iingurif Real Salt Yz can telin felii Bragg Liquid Aminos, dup gust

252 Dr. Robert O loung & Shelley Redford young


uleiul preferat, dup gust ardei iute de Cayenne, dup gust
Puneli uleiul, ghimbirul, sarea gi usturoiul ?ntr-o tigaie cu fundul bombat sau una normal, mare. Prjiti neacoperit la un foc care s nu ard uleiul, amestecnd continuu timp de 2 minute. Aduga[i broccoli, conopida, ardeii, ceapa, mazrea gi !elina, amestecnd mereu timp de 3 minute. Stingeli focul, acoperili gi lsali a$a 5 minute. Servigi, aromat cu Bragg, uleiul preferat gi ardei iute de Cayenne, dup gust. Dac broccoli nu este suficient de copt dup gustul vostru, incercali s-l aburif inainte de a-l pune.

Legume clite alcaline

4 porlii
1 pachet de tifei de hrigc soba % pachet tofu extra-tare, tiat cuburi Bragg Liquid Aminos, dup gust Sup de legume, ct este nevoie 1 ardei gras rosu, tocat 1 ceap, tocat 1 cp!n de broccoli, tiat tn buchete, gilsau 1 mnunchi de sparanghel, tiat in bucfi de 2,5 cm ulei de msline serninte de susan crude, nedecorticate

usturoi

combinatii de condimente pentru clit gi isau ghimbir


Rupeli tileii in sferturi, pregtili-i conform indicaliilor de pe ambalaj gi scurgegi. in timp ce ti[eii fierb, sota[i tofu, intr-o tigaie mare, cu putin Bragg gi sup de legume cam 5 minute. Scoateli din tigaie gi puneli deoparte. Sotafi legumele cam 5 minute fn Bragg gi sup. Aduga1i tofu gi ti1eii. Punei pe deasupra ulei de msline, seminle de susan, usturoi 5i condimente gi amestecafi
uor.

Dieta Young 2s3

Legume clite in abur

4 po4ii
1-2 lingurife de ghimbir proaspt ras (folosi[i o rztoare manual) 2-3 cfei de usturoi, zdrobili Yz can broccoli (tiat mrunt) Yz can conopid tocat Yz can de felii de ardei rosu Yz can felii de ceap Yz can de dovleac galben 1 can de mazre psti (gi alte legume dup dorin!, tiate julienne) 1 can tofu prjit (sau folosili tofu marinat de la magazinul de produse naturiste) 1z+ lingurif Real Salt Sos clit in abur: 1i3 can de ap sau sup de legume f lingurit de condimente Stir-Fry Ginger (Spice Hunter) suc de la Yz lmie sau lmie verde Bragg Liquid Aminos, dup gust

Tnclzii tigaia electric. Puneli pulin ap gi fierbeli in abur ghimbirul gi usturoiul timp de cteva minute. Aduga[i tegumele, tofu gi sarea gi fineli pn cnd legumele capt o culoare deschis gi sunt usor inmuiate. Turnali amestecul de sos clit in abur timp de ?nc 1 sau 2 minute. Servili imediat! variant: cteodat adaug seminle de pin sau nuci pecan pentru a imbogli acest fel!

Pachefele Maren's Tortilla

2-4 po(ii

gi ca aperitiv! 2

Din asta ies 2 sandviSuri tip pachegel, care sunt delicioase! Servigi cu sup sau salat. Aceste sandviguri inchise reprezint si un mod grozav de a ascu nde umplutura! Le plac mai ales copiilor. Sunt bune tortilla din gru germinat sau alt tip de tortilla

254 Dr. Roberr O'young & Sllg!]gy Redford young


Umplutura la alegerea voastr, de exemplu: Yz can humus, Yz can orezt Tq can salsa Yq can pesto, 3/q can legume fierte ?n abur, I linguri[ de unt de migdale l/a cn salsa, Yz can fasole neagr, yz canmei sau hriEc, fierte Yz can avocado,ll3 can salsa, yz cancubulele de tofu la grtar 3/c can legume rase, Y+ can rogii uscate la soare, % cande migdale inmuiate, mrunlite 'l can de legume inbugite tn abur 1 can de conopid la caserot (vezi pag. 272) uleiul preferat Real Salt sau Bragg tiquid Aminos condimente (opfional), cum ar fi mexican, italian, Barbecue (eu folosesc marca Spice Hunter)
Pregtili o friteuz pentru sandviguri. Faceli o form de carlon de dimensiunea friteuzei. Setagi inclzirea la mediu-mediu puternic gi lsai-o deschis. Agezali tortilla. Puneli modelut in mijloc ai tia[i tortilla cu un culit asculit. (Folosifi bucfile rmase pentru a face chipsuri prin coacere pe o foaie de copt la 160oc timp de 10 minute.) ASezali o tortilla fasonat pe jumtatea de jos a friteuzei. Puneli umplutura in mijlocul fiecrei secliuni a presei, cu o lingur, la distan! de margini. Agezali a doua tortilla deasupra gi inchideli capacul cam 3 minute, sau pn cnd se auresc pu!n. Servili cu sup sau salat sau pur gi simplu ca o gustare sntoas. Puteli s le faceli din timp gi se pstreazbine. incerca!i cu propriile voastre combinalii de umpluturi!

Salat asiatic Rsrit

4 porfii
Este o sa/at copioas, dens,

prin adugarea fasolei 5i a orezului.

/z can de fasole adzuki


fasole neagr Yz can mazre Yz can orez brun
Yz can de

Dieta Young 255


Yz can orez slbatic Yz ceap rogie mijlocie, tiat

in felii sub[iri

1/3 can suc proaspt de lmie 1 lingur de Bragg sau 1 lingurif de Real Salt 1 linguri! de praf de curry 1 c[el de usturoi proaspt, tocat 1 linguri! Zip (Spice Hunter) sau 2 linguri[e de piper negru 1 cub de 2'3 cm de ghimbir proaspt, ras 2/3 can ulei de msline 1 morcov, tiat julienne (folositi un culit special tip mandolin) Yz can de mazre cu psti comestibile, tiate gi tocate 1 can de muguri de fasole sau I can de orice fel de muguri (eu folosesc amestec de muguri Pro-Vita de la Life Sprouts)

Puneli fasolea gi orezul intr-un vas mare. intr-un robot mic puneli sucul de lmie, Bragg Aminos, usturoi,

pudr de curry, ghimbir gi piper. Adugali treptat uleiul de msline gi mixali pn cnd sunt bine emulsionate. Turna! sosul peste amestecul fasole/orez. Adugafi legumele rmase. Amestecali bine gi apoi rcili 2 ore inainte de a servi.

Dovleac cu spanac Ai tofu


6-8 porfii
Aluat: 4 cni fin integral de gru 6 linguri de ulei preferat putin Real Salt pu[in ap rece Umplutura: 2 cepe (tocate) 3/q can ulei vegetal 2 linguri de ptruniel (tocat) 2 linguri de mrar 2 cni de spanac (tocat gi fiert) 2 pachete de 300 g de spanac congelat Real Salt, dup gust

256 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


2 cni tofu Yq can de lapte de soia (dac este necesar)

Aluatul:
Puneli ingredientele gi frmntali aluatul pn faceli o sfer bine
legat.

intindeli coca pe o ptac presrat cu fin gi puneli-o intr-o tav uns cu ule.
Umplutura:
Cll ceapa in ulei pn devine sticloas. Adugali mrarul, ptrunjelul, spanacul (decongelat) gi sare gi amestecafi-le bine. Mixa[i tofu cu lapte de soia tntr-un mixer, dac este prea greu de mixat manual. (A!i putea pune gi ptrunjelul in mixer ca s se toace mai ugor.) Turnali asta peste amestecul de legume gi amestecali-le impreun.

Puneli umplutura peste aluat gi coace[i la 190"C cam 30 de


minute.

Carne fals din nuci 6 por[ii


1 can de migdale, crude 213 can seminfe de floarea-soarelui, crude Yz can nuci braziliene, crude 1/+ can seminle de in, mcinate 7z can ap 2 cepe mici, tocate Yz can ptrunjel, proaspt Yz lingurif Real Salt
Yz Yz

lingurit busuioc lingurif salvie 1/3 linguri! cimbru

Sosu/;
Yz can de migdale, mcinate

Dieta Young 257


2 cni de ap 1 linguri[ de mirodenii, la alegere 2 linguri fin de arorut' putin ardei iute de Cayenne 2 linguri de ulei de msline 7c linguri[ de Real SaltrM

Preinclzili cuptorul la 1B0oC. Mcinali nucile gi seminlele intr-o rgni! sau mixer. Puneli celelalte ingrediente, amestecali bine. Adugali ap gi mixali din nou. Puneli intr-o tigaie adnc bine uns gi coacefi timp de 25 de minute la 1B0oC. Tiali felii gi
servili cu sos. Combinali toate ingredientele sosului, inclzili pn aproape de fierbere gi amestecali continuu. Dali focul mic Ai fierbeli pn se ?ngroag. Turnafi peste compozita de nuci. Servili cu salat sau cu legume fierte. Este o gustare bun gi se congeleaz bine. Ca o alternativ la condimentele din tabel, eu folosesc Cowboy Barbecue Rub de la Spice Hunter gi 3 rogii uscate la soare.

Pastele favorite ale Alexandrei

6 porlii
2 linguri[e de ulei de msline 1 conserv de 900 g de rogii, nescurse 2 clei de usturoi, tocat 500 g spaghete sau fetucine, nefierte 200 g brnz de migdale 1/B lingurif de fulgi de piper rosu Tiafi rogiile in cubulee, fierbeli cu sucul la foc mic, cu usturoi gi ulei de msline timp de 20 de minute. intre timp, fierbeli pastele, scurgeli gi punefi intr-un vas pentru servit. Adugai rogiile, brnza gi fulgii de piper rosu, amestecafi.
'arorut

alimentar (n. r.).

- plant indian (Marantha arundinacea)

din a crei rdcin se extrage un amidon

258 Dr. Roberr O'young & Shg!L"_y Redford young


Acoperigi vasul timp de 5 minute pentru a permite brnzei s se topeasc. Amestecaji din nou inainte de servire.

Paste cu sos pesto cremos

4-6 porlii
un minunat 5i colorat mod de a garnisi cu legumepastele. Chiar mai bine este s mncai legumele gi sosu/ fr paste. Vara seryesc sosu/ crud gi legumele reci, iar iarna, calde.
Este

3 cni de dovleac galben mic (merg gi dovleceii) 2 ardei gragi, cur!a!i gi tia[i tn fgii lungi 1 ceap rogie, tiat inele subliri (marinat in Bragg tiquid Aminos
gi/sau Real Salt) 1 can de rogii tocate Yz can de rogii uscate la soare, tocate mrunt cu robotul vz can busuioc proaspt, tocat (sau I lingur de busuioc uscat)

2 linguri de oregano proaspt, tocat (sau 1 linguri! de oregano


uscat) 1 lingur de rozmarin proaspt, curlat de pe tutpini gi tocat (sau yz de lingurif de rozmarin uscat) Yz lingurit de condimente Zip de la Spice Hunter 1 lingurif de usturoi tocat (sau Yz de lingurif de praf de usturoi) 1 lingurif de ghimbir tocat (sau Yq - % linguri! de pudr de ghim-

bir) 1/3 can de suc proaspt de lmie 500 g paste de legume fcute fr ou 1 compozifie de Pesto de primvar (vezi pag. 276) sau Garlic Galore Pesto cu roEii uscate la soare 1 conserv de lapte de cocos Real Salt dup gust Parmezan de soia (optional)

I sticl de

Cu un cufit de cojit legume, curla1i dovleac galben (sau dovlecei) tn fgii lungi, subliri, tiali prtile rmasein fgii lungi cu un culit, sau pune[i dovleacul in aparatul Saladacco care-l taie tn form de tilei foarte subliri. Amestecafi intr-un vas toate ingredientele cu suc de lmie gi lsali deoparte. Preparafi pastele

Dieta Young 259

conform indicaliilor de pe ambalaj. Scurgeli gi amestecali cu o cantitate mic de ulei de msline pentru a preveni lipirea. Pstrafi-le calde. Puneli pesto gi lapte de cocos tn mixer gi mixa[i pn cnd devine cremos. Cu mixerul inc funcfionnd, adugat ap la consistenla dorit. Adugali Real Salt dup gust. Pentru a servi, aranjali pastele pe un platou, puneli deasupra un amestec de legume, apoi sosul cremos de pesto. Presrali parmezan de soia dac vreti.

Dovlecei umplufi cu migdaleimorcoviighimbir 4 po4ii


1 ceap mare, cur[at gi tocat

2 linguri de ulei de msline 4 dovlecei mijlocii 1 ctel de usturoi, tocat 4 morcovi mijlocii, cur[ati gi tocati mrunt 1 linguri[ de ghimbir proaspt ras 2/3 can de migdale inmuiate, tocate, sau nuci Macadamia crude neinmuiate, tocate Real Salt, dup gust Zip (Spice Hunter) sau piper, dup gust

incingeli cuptorul la 190oC. Cli! ceapa in ulei intr-o cratif mijlocie timp de 5 minute. Tiali in dou dovleceii pe lung gi scoateli miezul pentru a face loc de
umplutur. Tocali miezul de la dovlecei gi adugali-l la ceap ?mpreun cu usturoiul, morcovii gi ghimbirul. Acoperili gi cli1i usor timp de aproape 10 minute, pn cnd legumele sunt usor inmuiate. Luati de pe foc gi adugagi migdalele tocate sau Macadamia gi condimentafi dup gust. Puneli dovleceii tntr-o tav uns cu ulei gi umplefi-i cu amestecul de morcovi. Acoperili gi coace[i cam 30-40 de minute. Servifi imediat.

260 Dr. Robert O,young & ShglleV Redford young


Turte edamame

4 po4ii
Acegtia sunt niSte hamburgeri veget ali mici care pot fi prjii in tigaie dac suntefi in vitez, sau deshl dratai 4-6 ore pentru a-i face mai crocansi la exterior. se fac dintr-o compoziie de baz de edam ame (boabe de soia din.pstaie) pe care putegi s_i gsili in magazinele de produse naturiste la seciunea de produ-se coigette.

3 linguri seminle de in, mcinate pudr (folosind mixerul sau o rgni!) 6 linguri de ap 1 pachet de 300 g boabe de soia (firma sno pack are o marc de boabe curfate de psti, sau puteli s le luali cu psti gi s curla[i singuri boabele) 1 morcov, ras fin sau tocat mrunt cu mixerul 2 c[ei de usturoi 1 linguri! de ceap uscat Yz can ptrunjel % lingurif mugtar uscat 7z lingurif de curcum 1 linguri[ de condiment mexican (Spice Hunter) 1/3 linguri[ Deliciously Dill (Spice Hunter) 1 lingurif de Real Salt 2 rogii uscate la soare (conservate in ulei de msrine)

sistenla dorit. (Eu o fac destul de moale.) Adugafi apoi boabele de soia gi mixali pn cnd sunt bine amestecate. Dac vreli, le putet toca mai grosier ca s se vad boabele, sau mai mrunt gi mai amestecat. Putefi folosi boabe de soia dac pasta este prea umed. Trebuie s se poat modela usor ca turte. Facefi apoi turte mici gi puneli-le intr-o etuv timp de 4-6 ore, sau folosigi pulin ulei din seminle de struguri gi inmuiali pateurile in pesmet

Mcinati seminlele de susan gi punefi-le intr-un vas. Adugali ap gi amesteca[i bine. Lsafi-le s se lege. Punei morcovi, usturoi,ceap uscat, rogii uscate la soare, pasta de in, gi toate mirodeniile intr-un mixer si mixali pn la con-

Dieta Young 261 din tortilla de gru germinat gi prji[i pe ambele p4i.Servili apoi cu sos de rogii (vezi pag.277) pentru un adevrat osp!! Opfional: putefi folosi tot felul de condimente. Cteodat folosesc condiment italian de pizza sau Carlic Herb Bread de la Spice Hunter. Puteli aduga nigte nut sau alte boabe la alegere pentru a diversifica releta sau pentru a aduga mai multe arome. incercali!

Ghiveci de legume consistent


1

2 po(ii

2 cepe mari, tiate inele de grosime 8 mm 1 ardei verde mijlociu i 1 ardei rogu, tiat in fgii de 2,5 cm 1 can de orz germinat, parlial fiert (pstrali o can din apa in care a fiert) 1 can din apa de orz (pstrat, de mai sus) linguri de amestec de sup vegetal 3 morcovi mijlocii, tiafi in bucli 2 rogii mari, curlate de pielile gi tiate in sferturi 2 dovlecei mijlocii, tia[i in bucti de 4 cm 0,5 kg fasole verde, rupt in dou Yz de cptn de conopid in buchete 2 clei de usturoi, zdrobili f lingur de Real Salt % lingurif ardei iute 1/q can ptrunjel, tocat

Cl!i ceapa gi ardeii gragi. Puneli toate ingredientele intr-o tav. Acoperili. Coaceli la 1BO.C timp de 1 or. Orzul trebuie s se inmoaie.

Dovleac de iarn condimentat

2 porlii
2 cni de dovleac, ras 2 linguri ulei de msline 1 can dovleac galben sau dovleac alb turcesc 2 lingurife garam rnasala sau curry (Spice l-lunter)

262 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


putin scortiEoar 1 lingur lmie sau lmie verde sau amndou 1 lingur de Bragg Liquid Aminos 2 linguri de ceap tocat
Puneli dovleacul, uleiul, condimentele, sucul, Bragg Aminos gi ceap. Amestecali bine. Apoi puneli intr-o tigaie electric gi inclziti la foc mic chiar inainte de a servi.

Dovlecei copfi cu spanac proaspt

6 po4ii
2 Tz linguri ulei de msline 2 c[ei de usturoi, 1 tocat 7a linguri[ Real Salt gi sare vegetalizat 1/B lingurif de piper 500 g de spanac proaspt 2 cni de dovlecei tocafi 3/t can ceap tocat inlocuitor de ou echivalent a 6 ou % can de pesmet din gru germinat

intr-o crati! mare, cald, punefi 1 lingur de ulei, clelul de usturoi intreg gi spanacul splat. Acoperili gi prjili 4 minute,
pn se inmoaie frunzele de spanac. ScoateSi usturoiul gi scurgeti spanacul. inclzi1i cuptorul la 1BOoC. Reinclzi1i oala, adugali 1 y2 lingur de ulei, usturoi tocat, ceap, busuioc, 5i dovlecei.

Fierbeli pn cnd ceapa se inmoaie. Amestecafi cu spanacul. Ungeli o tav de copt cu ulei. Turnafi ?nlocuitorul de ou peste legume, migcnd pentru a distribui uniform amestecul. Presra[i pesmet. Coaceli 10-14 minute sau pn cnd inlocuitorul de ou s-a intrit.

Dieta Young 263

Mic dejun Zippy (favoritul nostru!)


1 porlie Acesta este un fel delicios pentru orice moment, dar ne place s incepem ziua cu el.
1-2 cni de orez fiert sau o cereal la alegerea voastr (eu folosesc basmati, orez brun, sau orez slbatic, mei, quinoa sau hrisc) sucul de la o lmie sau lmie verde (sau amndou) 1-2 lingurile de ulei (in, Udo, msline) 1-2 lingurife Bragg Liquid Aminos 1 avocado, feliat 1 rogie tare, tocat Zip (de la Spice Hunter), dup gust

Puneli orez cald intr-un vas. Puneli deasupra avocado gi rogia tiate felii. Stropili pe deasupra cu ulei, Bragg Aminos gi suc de lmie. Presrali Zip dup gust. Pentru alte opliuni de cereale, incerca[i crupe de hrigc, mei, quinoa sau alac. Variante: cteodat mai pun gi ardei gras rosu, muguri din seminle de floarea-soarelui gi pe deasupra migdale inmuiate ca s fie mai crocant!

Pita cu tofu gi chili verde

6 po4ii
Acestea sunt niSte trigoane mexicane mici, cu o umplutur de tofu proasptlfrunze de coriandru. Crozav pentru o gustare sau ca fel principal alturi de o salat mare.
1 pachet de lipii sau tortilla 1 borcan mic de chili verde (tocat) 3 cfei de usturoi, tocat 1 pachet de tofu extratare (Nigari) 1 linguri! de condiment mexican (Spice Hunter) 2 lingurife de ceap uscat sau 1/q can de ceap proaspt, tocat Yq can de parmezan din soia, ca tnlocuitor de brnz 1 linguri! de frunze de coriandru proaspt

264 Dr. Robert O'young & Shglluy Redford young


lingurif de Real Salt I borcan sau cutie de sos enchillada pentru tortilla felii de avocado pentru garnisit 3-4 rogii uscate la soare pentru garnisit
Yz

pentru a se omogeniza. Puneli umplutura ?n triunghiurile de pita gi puneli intr-o tav de plcint. Punefi sosul de nchilada peste"pita gi inuntru, peste amestecul de umplutur. Coaceli la lB0oC timp de 10-1 5 minute. Tiali rogii uscate la soare gi feli de avocado pentru a le pune deasupra ca o garnitur chiar ?nainte de a o r" cald.

Lurti lipia 5i tiali-o ca pe o plcint in opt buc[i triunghiulare gi deschide!o pe fiecare astiet incr s putefi pune mplutu rnuntru. lntr-un robot, tocali usturoiur, apoi adugali toate celelalte ingrediente cu excepxia tofu, a sbsutui de ecillada gi a garniturilor gi aclio.naJi robotul pn cnd se mrunlete fin. Apo puneli dispozitivul de ras gi radeli tofu amestecd inc pulin

CARNITURI Orez mexicali


6-8 porlii
Acesta este un orez cu salsa care se potrivegte grozav la o cin mexican.Servigi cu CreatOl Cuacamole (vezi pag. 285) gi Pita cu tofu 5i chili verde ca aperitiv (vezi pag. 263). 3-4 cni de orez fiert 3 linguri de ulei de msline 1 ceap, tocat Yz can de felin, tiat 1 cfel de usturoi, tocat 2 rogii mari, tocate mai mare 2 chili serrano, crora li s-au scos seminlele gi nervurile, tocali 2 linguri de frunze de coriandru proaspt, tocat 1 lingurit de suc de lmi verzi /z linguri[ de oregano 1 lingurit de Real Salt

Dieta Young 265 Puneli jumtate din uleiul de msline intr-o tigaie obignuit sau electric gi clili ceapa gi usturoiul pn cnd se inmoaie. Adugali restul ingredientelor (eu le toc pe toate cu robotu[) cu exceplia orezului gi a uleiului de msline gi clii pn cnd legumele sunt aurii gi pulin crocante. Adugali 3-4 cni de orez fiert gi restul de ulei de msline. Amestecafi bine gi servili cald.

Cartofi cu mei gi rdcin mexican (sau morcovi)


4 porlii
Meiul este o surs bun de fier, lecitin gi colin, iar rdcina mexican este bogat in vitamina E. Este o refet bun care aiut la inrcatul de cartofii prili. Am dublat cantittile din aceast refet 5i totugi a disprut in dou zile!
2 Yz cni de ap Yz lingurit de Real Salt 1 can de mei 1 rdcin mexican (poate fi inlocuit gi cu morcov sau cartofi dulci), curfat gi tiat in bucli semifine/mari 1 lingurit de ceap uscat Yz linguri! de mrar Deliciously Dill (Spice Hunter) y2 lingurif de condiment Garlic Herb Bread sau Vegetable Rub (Spice Hunter) '/z Iingurif pudr de usturoi uscat (il pute[i folosi proaspt sau copt) ulei din seminfe de struguri pentru uns frunze de coriandru proaspt tocat pentru garnitur

Incinge[i cuptorul la 200oC. Punefi apa cu sarea la fiert intr-o crati! mijlocie. Puneli meiul, dali focul mai mic Ai fierbefi la foc mic timp de 15
m in ute.

Scoateli capacul gi punefi rdcin mexican tocat peste mei, puneli capacul la loc ai tsali pe foc inc 10 minute. Transferali intr-un vas mare. Adugali toate condimentele rmase gi amestecali usor. Adugali Real Salt dup gust, dar fr s acoperiti dulceala natural a rdcinii mexicane.

266 Dr. Roberr O'young & ShqllSV Redford young


Amestecul trebuie s fie destur de lipicios g inchegat pentru a-gi pstra forma atunci cnd este modelat in pateuri ovale. Folosind o msur de % de can, Iuali din aluat gi modela{i pateuri ovale cam de 1 cm grosime. Ageza{i pe o foaie de copt uns cu ulei gi coacefi la 200.C timp de 20 de minute pn se rumenesc. Presrali peste ele frunze de coriandru proaspt tocat gi nigte past de ghimbir/migdale (vezi pag. 280). Poft bun! sunt grozave scoase imediat din cuptor. Mai trziu punem humus pe deasupra gi le servim ca gustare!

Tifei din rdcin mexican cu varzcrea[ gi seminfe de pin

4 porlii
fste o gustare sioas, care inclzegte corpul.
1 legtur de varz creaf sau spanac proaspt 2 linguri de ulei din smburi de struguri 3 cfei de usturoi, tocali 'll3 can de sup de legume 2 linguri de Bragg liquid Aminos sucul de la Yz de lmie 1 pachet tifei de rdcin mexican (marca Eden) Yz can de seminle de pin, condimentate (vezi re[eta de Crutoane de nuci Pecan condimentate de la pag. 2gS) 2 linguri de nori frmifate (optional)

Tia[i in bucli subliri tulpinile de varz crea! (sau spanac) gi tocali mare frunzele sau pune!i-le intr-un mixer gi tocafi-le mai
grosier.

inclzili ulei intr-o tigaie mare, electric, la foc mediu.

Cligi

usturoiul gi tulpinile de varz creaj timp de cteva minute, apoi aduga!i frunzele, supa de legume gi Bragg. Continuali s cli1i pn cnd varz crea! este moale gi aurie, cam B minute. Adugafi suc de lmie gi mixali bine. Scoateli din tigaia electric gi lsafi deoparte. Observalie: dac dorigi, ?n acest punct putet pune varza crea[ /spanac intr-un robot gi s-l facefi ca o past fin gi omogen.

Dieta Young 267

ln aceeagi tigaie, preparafi semin[e de pin conform refetei de


Crutoane de nuci Pecan condimentate (vezi pag. 298) gi punegi deoparte pentru a garnisi. intr-o oal mare cu ap fiart, fierbegi tileii pn cnd se inmoaie, apoi cltli cu ap rece gi scurgel bine. Puneli tifeii fie4i intr-o tigaie electric gi adugali amestecul de varz crea! deasupra. Amesteca[i bine cu tileii gi presrali deasupra nucile condimentate gi nori frmi!at.

Turte la cuptor din mei/hrigc


6 por[ii
Acestea sunt un felde c/tite incredibil de sgioase gi dense fcute din mei gi hri5c decorticat, crud, mcinat. Au o consisten{ de ,,ou" gi sunt fcute dintr-un aluat gros. Hrigca are calitatea de liant gi nu confine gluten. Este o smn{, fru o cerea/, i de aceea este mult mai alcalinizant. Familiei noastre ii place s /e mnnce proaspt scoase din cuptor, alturi de o salat mare, sau ca o gustarg pentru micul deiun, prnz sau cin. Rezist bine la transport. Eu folosesc un Vita-Mix pentru a mcina hrigca gi meiul. Uneori este mai bine s faci cte o can odat.

incercai cu aceast refet cle baz gi schimbai tegumele gi condimentele pentru a se potriv cu diferite variante (aveisugestii mai jos).

3 linguri de ulei din smburi de struguri sau ulei de msline, pentru prjit 1 can de mei, mcinat ca o fin 1 yz-T cni de hrigc crud decorticat, mcinat I rdcin mexican mic, cojit gi tiat mrunt 1 lingur de ptrunjel uscat (sau Yz can ptrunjel proaspt tocat) 2 cfei de usturoi 1 ceap, tocat sau tiat felii 2 cni de ap, orezt lapte de migdale sau lapte de soia 7+ lingurit de scortigoar (eu folosesc mai mult) 7+ lingurit nucgoar (eu folosesc mai mult) 1 !ingurif de real Salt 1 linguri[ de Vegetable Rub (Spice Hunter) 1 lingurif condiment mexican (Spice Hunter)

268 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Mcinali meiul gi hrigca in vita-mix. puneli-le ?ntr-un vas mare gi amestecafi-le bne impreun. in Vita-Mix (sau orice mixer) puneli rdcina mexican, ceapa tocat, ptrunjelul, condimentel, sarea gi apa gi amestecali pn cnd se mai omogen izeaz. Turnali peste amestecul de fin gi amestecali bine. Aluatul trebuie s fie potrivit de gros gi de tare. lntr-o tigaie electric, inclzigi uleiul nu prea tare gi puneli aluatul po4ionat (cam 3-4linguri la prjitur) in tigaia cu ulei. prji!i pn cnd se rumenesc pe o parte gi apoi intoarceli pe partea cealalt gi prjili pn cnd sunt gata. Va trebui s mai adugali ulei pe msur ce continuali s prjili gi restul de cltite. Servifi-le calde, sau servili-le reci, ca gustare. o alt variant este s facefi cltite ptrate (familiei me!e ii ptac cel mai mult): Luali o tav de sticl termorezistent de 25 x 30 cm gi ungeli-o bine cu ulei. Turnali tot aluatul in tava de sticl. Coaceli acoperit intr-un cuptor preinclzit Ia 190oC timp de 30 de minute, apoi scoatefi capacul gi mai coaceli inc 20-30 de minute pn se fac usor maronii la suprafal. l-sai s se rceasc gi tiali ?n ptrate. Pot fi mncate cu orice crem, pesto sau ce sos dorili peste ele. Merg nemaipomenit crem AvoRado AvoCado (vezi pag. 279)l Sugestii de inlocuire: lncercafi s adugagi seminle de susan, seminle de floarea-soarelui germinate sau seminle de pin pentru o textur mai
bogat in nuci. in loc de rdcin mexican, folosili un caftof dulce, sfecl sau morcovi. in loc de ptrunjel folosifi varz crea!, spanac sau dovlecei ragi. incercali gi alte condimente de la Spice Hunter: Deliciously Dill, Carlic Herb Bread Seasoning, Herbes de Provence giZip.

Varz crea[ cu sos egiptean de usturoi

4 por[ii
Varza crea{ este foarte gustoas 5i merit s fie cunoscut mai bine. Frunzele ei cu pliuri ajung la foc la un verde inchis 5i sunt o garnitur plcut pentru orez sau alte cerea/e integrale. Varza creal este de-

Dieta Young 269


licioas cu un sos egiptean de usturaisotat gi coriandru mcinat. Nu este chiar .Jn sos, ci un amestec de condimente un mod de a aduga un buchet rapid de arome unei legume gtite. Este bun gi la bame sau vinete coapte. Poate fi amestecat 5i cu orez brun gi dovlecei.

500 g varz creaf 2 linguri de coriandru mcinat 4 cfei mijlocii de usturoi, tocat Real Salt, dup gust ardei iute de Cayenne, dup gust

Cltili varza gi indeprtali tulpinile, inclusiv nervurile mai tari din


frunze. Punefi frunzele una peste alta gi tia[i la mrime potrivit. Fierbeli frunzele de varz crea! pn sunt moi-crocante, gi transferali-le intr-un bol. Clifi usturoiul, cam 1 minut. Adugali coriandru, sare gi ardei iute de Cayenne gi amestecali la foc mic inc 15 secunde, ca s se lege. Amestecali imediat cu varza, intr-o cratit sau ?ntr-un bol. Custali gi adugafi condimente. Servili fierbinte. Fasole la Shelley

4 po4ii

in

tndiana

5i ohio, fasolea shetley este

cunoscut

ca fasole

cranberry. Aceast fasole colorat cu dungi rogii gi crem, este o fasole mai dulce 5i mai delicat dect fasolea pinto. La fierbere igi pierde modelul 5i se coloreaz mai mult. Aceast re{et copioas include nuci Macadamia, ghimbir gi lmi verzi, care fac fasolea deose bit de cremoas pi gustoas.
15-20 de nuci Macadamia 2 ctei de usturoi o bucat de ghimbir de aproximativ I cm, ras pe o rztoare fin de brnz 1 can de ap 1 lingurif de ulei de smburi de struguri

270 Dr. Robert O'young & Sheiley Redford young


1 chili mic, jalapeno, cur[at de seminfe gi tocat 1 linguri[ de coriandru Yz lingurif de chimion 2 cni de fasole cranberry fiart 1 linguri[ de Real Salt suc de lmi verzi, dup gust 1 lmie verde (gi cu coaj) tocat in robot busuioc proaspt tocat sau frunze de coriandru pentru garnisire
Lsa1i fasolea la inmuiat in ap peste noapte gi fierbeli linguri! de Real salt pn este gata. Lsafi-o deoparte.

cu o

Puneli nucile Macadamia, usturoi gi ghimbir in robot. in timpul tocrii aduga\i Yz can de ap gi mixali pn oblineli un sos ca un lapte gros. lntr-o tigaie, inclzili uleiul la o temperatur medie. Adugali jalapeno gi prjili timp de cteva minute, apoi adugali coriandrul gi chimionul. continuafi s prjiti inc un minut. Adugafi fasolea fiaft gi continua[i s amestecali, inclzind fasolea timp de alte cteva minute. Adugai amestecul de lapte de nuci/ghimbir gi mai punet ap dac dorili o consistenf mai sublire. Chiar inainte de a servi, aduga1i sucul gi rondelele de lmie verde tocate. Amestecali bine. servili cu frunze de coriandru tocat pe deasupra. Adugali gi Real Salt dup gust. Rondelele de grepfrut sunt o garnitur
frumoas.

Dovlecei in stil italian


B por[ii
B-10 dovlecei mijlocii 2/3 can ceap, tocat mare 1 Yz can de rogii 1 lingurit de Real Salt 2 cfei de usturoi, tocafi 1/B lingurif de piper 3 lingurife de ulei de msline

Dieta Young 27'l


Spla1i, tiali capetele gi tiaii in felii dovleceii. intr-o crari, clili la foc mic usturoiul, ceapa gi dovleceii tiali fetii, timp de 10 minute, rsucind gi migcnd din cnd in cnd amestecul. Luali amestecul cu dovlecei de pe foc gi puneli ?n el rogiile, piperul gi sarea. Amestecali ugor gi bine in blender. Turna[i amestecul intr-o caserol, acoperigi gi fierbeli Ia foc mic 30 de minute. Adugafi ulei de msline chiar ?nainte de a servi.

Bame cu rogii la Creole

6-8 po4ii
4 cni de bame tiate felii 1 can de ceap tocat 1/3 can de ardei verde tocat 2 cni de rogii tocate Yz linguri[ de Real Salt 1/B linguri! de piper negru 1/B lingurif de pudr de curry 1/B linguri[ de cimbru 1 lingurif de lecitin pudr Splali bamele, tiafi capetele, tocafi gi puneli deoparte. Tocali ceapa gi ardeiul verde, clili-le intr-o tigaie mare pn cnd devin transparente. Adugali bamele gi rogiile. Adugali amestecul de sare, piper, praf de curry, lecitn gi cimbru. Fierbeli la foc mic, acoperili 30-40 de minute sau pn cnd se ?nmoaie bamele.

Muguri clifi
4 porlii
2 linguri de Bragg Liquid Aminos Yz can de ceap tocat fin Tz can de ardei gras verde sau rosu tocat mrunt 2 cni de muguri proaspeli de fasole, de orice tip

Cliti ceapa gi ardeii in tigaie, cu Liquid Aminos. Adugali mugurii gi mai clili usor timp de 30 de secunde. servili imediat.

272 Dr. RobertlQ]oung & Shelley Redford young


Fasole prjit

6 porfii
3 cni de fasole pinto fiart Yz can de ceap, tocat 1 lingurif de usturoi tocat praf de usturoi, dup gust ardei iute de Cayenne, dup gust piper negru, dup gust Real Salt, dup gust

clili

ceapa gi usturoiul. Pasali fasolea pinto cu ajutorul unui robot sau mixer. Turnali piureul de fasole in tigaie. Amestecali continuu fasolea pe foc mic spre mediu, pn se ?ngroag; puneli gi condirnentele in timp ce fierbe[i. Servili fierbinte cu legume. Fasole verde condimentat

6 po4ii
500 g fasole verde Yz can de ap fiart Yz lingurif de Real Salt 1 can de ceap fin tocat 7e lingurit nucgoar 3 linguri[e de ulei de seminfe de in 1 lingur de ptrunjel
Splali fasolea verde, rupeli capetele, apoi tia!i-o in lungime in fgii subgiri. Puneli cu grij fasolea gi sarea intr-o oal cu ap fiart. Fierbefi, acoperit, dar nu prea mult, pn cnd este nici moale nici tare. intre timp, in tigaie cli1i ceapa. Scurgegi fasolea gi puneli-o ?n tigaie Tmpreun cu un amestec de sare, piper 5i nucgoar. Sotafi 5 minute. Adugali ulei din seminle de in, 9i ptrunjel. Amestecati bine gi servili.

Dieta Young 273

Conopid la caserol 4-6 porlii


V trebuie 20 de minute ca s-o prepara[i. Acest fel seamn mult la textur cu cuscu 5ul, 5i este grozav ca garnitur Ia mic deiun, prnz
sau cin.

2 linguri de ulei (de msline, de in sau Udo's Choice) 2-4 lingurite de chimion Yz lingurif de curcum Yz de ceap rogie sau galben, tocat mrunt
1 can de ap

buchetele de la 1 conopid foarte mare sau de la 2 mici 1 ardei gras rosu, tocat mrunt 4 linguri de ptrunjel proaspt, tocat Yz can de seminfe de pin crude 7-B rogii uscate la soare (cele de la marca Melissa sunt conservate in ulei de msline) Bragg rM Liquid Aminos, dup gust Suc de lmie sau lmie verde, dup gust 2 c[ei de usturoi, tocat

intr-o tigaie electric, inclzii uleiul, chimionul gi curcuma. Menlinnd o temperatur medie sau joas, adugafi ceapa 9i lsali buchetele de conopid s se amestece timp de 2-4 minute, apoi adugali apa gi ?nclzili. intr-un robot cu lam elicoidal, tiali conopida ?n bucli foarte mici. Apoi tocali rogiile ?n bucli foarte mici. Adugali conopida in tigaie gi inclzili treptat, adugnd ptrunjelul, usturoiul, rogiile gi seminle de pin. Condimentali cu BraggrM Aminos gi suc de lmie sau lmie verde, dup gust.
Fasole gi morcovi cu ghimbir

a po(ii
500 g de fasole verde proaspt 4 morcovi, tiafi felii sub[iri 4 linguri de ulei

274 Dr. Robertl{Young & Shelley Redford young


1 lingurif de seminfe de mugtar Yz -314 can de ceap tocat Yq de lingurit de ghimbir mcinat 1 lingurit de Real Salt 2 linguri de suc proaspt de lmie

Splali gi rupeli fasolea. inclzii cu grij uleiul in rigaie. Adugali seminle de mugtar gi sotafi 30-40 de secunde (seminlele vor sri). Puneli ceapa, morcovii g fasolea. Fierbeli, amestecnd, 5 minute. Puneli sare gi ghimbir, micgorali focul. Fierbeli 10 minute. Turnati sucul de lmie chiar inainte de a servi.

Gustare cu avocadolrogii

2-3 porlii
2 avocado 1 vnt mic, tocat 1 linguri[ de praf de curry 2 linguri de suc de lmie 2 ardei chili curtali de seminfe Real Salt gi condimente, dup gust 2 sau 3 rogii, tiate in felii groase

Mixali toate ingredientele cu mixerul, cu exceplia rogiilor, pn se omogenizeaz. Puneli pasta rezultat deasupra feliilor de rogii
inclzite.

Dieta Young 275

SOSURI
Sos de lmi verzi cu ghimbir

4-6 porlii
Poate

fi folosit ca un sos grozav,

sau

pentru marinat"

Tc can suc de lmi verzi Yq can ulei (din seminfe de

in, de msline, sau Udo's Choice@) 1 lingur de BraggrM Liquid Aminos % can de ap 1 lingur de ment proaspt 1 lingur de frunze de coriandru proaspt 1 linguri! de rdcin de ghimbir tocat Y* linguri[ de ardei chili rosu tocat 2-3 lingurife de jicama proaspt sau suc de morcovi 1 lingurif de Real Salt, dup gust pufin Zip (Spice Hunter)
Puneli toate ingredientele intr-un robot sau mixer gi mixali bine.
Sos consistent de roEii crude

4-6 porlii
Este

un minunat sos cu gust proaspt de rogii crude care merge foarte bine cu paste. Eu il folosesc la dovleacul galben tiat fidea foarte subire, pe care o fac cu un aparat numit Sa/adacco. Este un sos bun pentru inmuiat diverse,5i poate fi servit rece sau nclzit, dar nu fiert.

3-5 rogii uscate la soare (eu folosesc marca Melissa, conservate in ulei de msline) 4 rogii proaspete, tari, tocate Yz can de busuioc proaspt, tocat 1 lingurif de ceap uscat 1 linguri[ de usturoi copt 1 lingurit de Real SaltrM

276 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Pune!i toate ingredientele in robot gi omogenizali pn la consistenla dort. Se poate pstra in ambalaj etang la aer in frigider, pn la trei zile. variant: ?n loc de busuioc proaspt 5i usturoi copt, folosi[i doar 1/4-u3 can de pesto, marca carlic calore. Este un pesto bun fr lactate, care merge foarte bine gi la umpluturi. Se gsegte in majoritatea magazinelor mari de produse naturiste.

Pesto de primvar

4 po4ii
6 c[ei de usturoi 4 cni de busuioc proaspt sau 1 can de busuioc uscat 1 can de ptrunjel proaspt 6 linguri de nuci crude (seminfe de pin, migdale, alune de pdure, dovleac eu le folosesc tn combinafie gi le las la inmuiat peste noapte) 1 can sau mai mult de ulei de msline

lingurif Real Salt Yz lingurit de piper 2 linguri de rogii uscate la soare


7z

Punefi toate ingredientele intr-un robot (cu o lam elicoidal) sau intr-un mixer. Mixali pn se omogenizeaz.

Salsa Maren

6-8

po(ii

6 clei de usturoi tocat Tocate mrunt: 1 ceap galben Yz can de frunze de coriandru proaspt Yz can de ptrunjel proaspt 7 rogii coapte 1 ardei verde 1 ardei rosu sucul de la 1 lmie sau lmie verde (cam 10 linguri) Real Salt, dup gust

Dieta Young 277

condiment mexican (Spice Hunter), dup gust ardei iute de Cayenne, dup gust chimion, dup gust
Amestecali totul gi puneli la rece.
Sos de rosi Cravy

6-8 po(ii 6 linguri de ardei verde tocat mrunt 3 linguri de ulei de msline
1 vnt mic, tocat 1 litru de piure de rogii curfate de pieli[ Real Salt, dup gust

Fierbefi pureul de rogii timp de 15 minute intr-o crati! la foc mediu. Puneli vnta gi piperul gi stingeli focul. Cnd s-a rcit pulin, adugali ngredientele rmase gi amestecali. Servili cald, cu dovlecei cruzi sau la abur.
Sos de rogii

4-6 porfii (cam 3 Yz cni)


/z can de ceap, tocat
% can de sup de legume 3 cni de rogii, tiate in buc[i mari % linguri! de oregano /z linguri! de cimbru % linguri! de busuioc 1 lingurit de pudr de usturoi piper proaspt mcinat

Fierbeli ceapa in sup pn se inmoaie. Aduga1i ingredientele rmase. Dali un clocot, acoperifi gi fierbeli Ia foc mic 30-45 de minute. Adugali celelafte mirodenii gi plante pentru a da aroma pe care o dorili. Pstrafi intr-un borcan de sticl in frigider pn cnd trebuie folosit. Pentru combinalii bune, mncali cu leln, ardei Bras, castravefi, vinete, bame sau dovleac de var.

278 Dr. Robert g:YgyIA& Shelley Redford young


Sos italienesc de rogii

14 porlii (1/2 can de porlie) 2 conserve de 800 g de rogii italienegti (mrunlite) 1 linguri[ de busuioc Yz lingurif de oregano 1 conserv de 450 g past de rogii 1 frunz de dafin 5 lingurife de usturoi (tocat) 7z linguril de ardei iute de Cayenne
Amestecali toate ingredientele, fierbeli la foc mic timp de 2 ore. Folosi!i-l la releta voastr italieneasc favorit sau servili cu
spaghete.

CONDIMENTE, CREME, PASTE I UMPLUTURI incercatri s subgiali reletele de past cu sucuri de Iegume, ap,
ulei gi s le folosigi ca sosuri pentru salate.

sau

Maionez fals

4 porlii
1 can de conopid fiart la abur % linguri! de Real Salt

% lingurit de mugtar uscat lingurit de boia Yz lingurit de pudr de lecitin (optional) yz -1 lingurif de ulei (Udo) pentru emulsionare (optional) ardei iute de Cayenne, dup gust
l/a

Bateli conopida cu pu[in ap gi ulei din seminle de in gi adugal ingredientele rmase sau amestecali-le intr-un robot pn devine totul cremos gi omogen.

Dieta Young 279

Maionez fals de migdale

4 porfii
1 can de migdale ?nmuiate Yz can de ap sau sup de legume 1 linguri[ de ceap uscat sau 3 lingurile de ceap tocat 3 lingurife de ardei gras rosu tocat 1 cfel de usturoi 1 lmie, decojit gi tocat 1 lingur de ulei (Udo's Choice@ sau ulei din seminle de in) 1 lingurif de oregano uscat sau 1 lingur oregano proaspt 2 lingurile de fulgi de alge dulse 2 lingurile de BraggrM Liquid Aminos pu{in chimion, condiment de curry gi Zip (Spice Hunter)

intr-un robot sau un mixer puneli migdalele cu ap sau sup 9i mixali pn cnd se omogenizeaz. Adugali lmie, ceap, ardei rosu,, usturoi, ulei, oregano, Liquid Aminos, dulse, fulgi 9i condimentele. Mixali pn cnd se omogenizeaz, folosind 9i ap dac este necesar pentru oblinerea consistenlei dorite. Poate f un sos grozav pentru salat sau ca o crem pentru legume
deshidratate.

Crem AvoRado AvoCado

6 po4ii
crem grozav, numai din cruditi si care va merge foarte bine cu diferite condimente la alegerea voastr. Este grozav ca o crem pentru inmuiat legume sau pus deasupra peste turte din meilhrigc (vezi pag. 267).
Este

1 can de migdale crude, mcinate sub form de pulbere fin in Vita-Mix


ulei (eu folosesc de msline) 4 linguri de ap 1 avocado 2 linguri de suc de lmie sau lmie verde (eu le folosesc pe
Yz can

amndou)

280 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


yz -1 linguri[ condimente Spice Hunter (eu fotosesc condimente mexicane sau Zip) Yz sau 1 lingurit de Real Salt 1/3 can de ardei rogu, tocat mrunt 113 can de ceap rogie, tocat mrunt 1 morcov, ras fin Puneli migdalele in Vita-Mix gi mcinafi sub form de pulbere, apoi adugali ulei, ap, avocado, suc de lmie sau lmie verde, sare gi condimente la alegere. Amestecali bine in mixer, desprinznd amestecul cu o spatul de pe perelii vasului. Scoatefi din mixer gi puneli intr-un alt vas. Tocali fin ardeiul gras rogu gi ceapa rogie in robotul de buctre aparatul Cuisinart, apoi puneli lama de ras gi radeli morcovul peste amestecul de ardei gi ceap. Amestecali totul gi punefi apoi ln amestecul de avocado din bol. Amestecai totul gi apoi rcili inainte de a servi. Past de ghimbir-migdale

2-3 porlii
Aceast re(et este similar cu sosu/ Wowie Zowie din unt de migdale (vezi pag. 213), dar este mult mai gros. incercai-l cu cartofi cu mei (vezi pag. 265) scoSi fierbini din cuptor.
Yz can migdale (eu folosesc Yz can de unt de migdale, alte nuci, cum sunt Macadamia sau Pecan) y4- yz lingurif de Real Salt (dup gust)

putefi folosi

sucul de la 1 lmie 1 lingur de ghimbir proaspt tocat /z lingurit de ceap uscat 1 cfel de usturoi, tocat (poate fi copt, pentru o diferen[ plcut de arom)
Puneli toate ingredientele intr-un robot 5i lsai s se invfteasc! Adugaf ap dac dorili s fie mai subgire.

Dieta Young 281

Refet de baz cu condimente 6-8 porlii


40 g praf de ceap 15 g pudr de usturoi 60 g frunze de ttneas sau praf de frunze de telin sau amestec Yz linguri! de piper rosu de ardei iute de Cayenne % lingurit Real Salt 15 g pudr de rdcin de ghimbir
Amestecali toate ingredientele. Jineli intr-un borcan inchis etang gi folosi!i ca un condiment vegetal.

Ulei cu ierburi
4 porlii (rezult: 3/4 can)
ulei de seminfe de in, Essential Balance sau Udo's 2 linguri de suc de lmie Yz linguri[ Real Salt 1/B lingurif piper negru proaspt mcinat Yt can de ptrunjel proaspt tocat Yz linguri! de frunze uscate de tarhon pu[in ardei iute de Cayenne
7z can de

Amestecaii bine toate ingredientele. Pstrafi Tn borcan, la frigider. Crozav pentru salate, legume Ia abur. Past din ardei verde

rezult 5 cni
6 ardei verzi mari 2 ardei chili iu[i, mici, proaspefi ulei de in Real Salt rM dup gust chimion, dup gust

intr-un cuptor inclzit la 230oC puneli ardeii verzi gi chili intr-un vas de copt plat. Coacefi 20 minute, intorcndu-i o dat. Puneli

282 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young


apoi ardeii intr-un vas cu ap rece, cur[ali-i de coaj gi de seminfe. Tiali-i foarte fin. adugali destul ulei de in pentru a avea consistenla tartinabil. Adugafi Real Salt gi chimion dup gust. Pentru gust mai dulce folosili ardei rogii in loc de verzi.
Pstrai intr-un borcan bine ?nchis, ?n frigider.

Past de nut

6 - B porli (rezult: 3 cni) 2 cni de nut germinat sau din conserv 1 ceap mijlocie tocat 2 linguri de ptrunjel tocat 1 linguri! de Real Salt 1 linguri! de coriandru pulin praf de ardei iute de Cayenne sau praf de chili
7a

can ap

pe tortilla din gru integral germinat (mai bun cu legume). Presra[i muguri de lucern sau mncali cu legume.

Mixa[i totul intr-un mixer pn se omogenizeaz. Unge[i

Past Zippy de nut

6-8 porlii (rezult: 3 cni) 4 cni de nut germinat, fiert 3 linguri de tahini
3 lmi sau lmi verzi 5-6 clei de usturoi proaspt, zdrobit 1 ceap mijlocie, tocat 2 linguri de ptruniel uscat pulin chimion 1 lingurit de Real Salt 1 lingurit de coriandru pu[in ardei iute de Cayenne, praf de chili, sau Zip de Spice Hunter Yq can de ap

Dieta Young 283

Mixafi totul in mixer pn cnd se omogenizeaz. ungeli pe tortilla din muguri de gru integral germinat, presrafi muguri de
lucern, sau mncali cu legume.

Cuacamole

2 porfii
1 avocado mare, copt 1 rogie, tocat mrunt l/t lingurit de Real salt 1/B can de suc de lmie sau lmie verde pulbere de chili, dup gust

Zdrobili avocado gi amesteca[i cu alte ingrediente. Folosifi ca sos de salat sau servi[i ca pe o crem pentru ardeii gragi cruzi, !elin, vinete, castravefi sau dovleac de var.

Umplutur de spanac proaspt


6 po4ii 1 / cni de spanac proaspt tocat mrunt 3 linguri de maionez fals (vezi pag. 2ZB)
1 lingur de ardei pimento* tocat !/e lingurif pulbere de ceap
Punei toate ingredientele gi amestecali bine. condimenta[i dup gust. Este delicioas pe tortilla din gru germinat.

Umplutur de ridichi crocante 6 po4ii


3/4 can de [elin tocat mrunt Yz can de ridichi tocate mrunt 4 linguri de maionez fals (vezi pag. ZZB) 1 lingur de arpagic tocat 7c lingurif de Real Salt

'

pimento

un ardei rogu, mic iute, ?n form de inim (n. r.).

284 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young


cteva boabe de piper
Amestecali bine toate ingredientele. Crozav pentru umplut lelin, de uns pe pine din gru germinat, sau in tortilla din gru germinat.

Umplutur Carden Variety


6 Porlii
can de morcov ras Yz can de felin tocat mrunt 2 linguri de brnz de soia ialapeno ras 3 linguri de maionez fals (vezi pag. 278) 1 lingur de ardei gras verde tocat mrunt 1 lingur BraggrM Liquid Aminos 1 linguri[ Real SaltTM Vr linguri! ardei iute de Cayenne cteva boabe de piper negru
3/e

Amestecali bine toate ingredientele. Excelent pentru umplut !elin sau de mncat cu legume.
Sos de tofu/avocado

6 Porlii
1 pachet de tofu moale proaspt, scurs 1 Yz linguri[ de suc de lmie 1 linguri[ de pudr de usturoi 1 lingur de ceap tocat 2 linguri de frunze de coriandru proaspt tocat /z linguri! de pudr de chili 1 rogie mic, tocat (oplional) sau 2-3 rogii uscate la soare 1 avocado mijlociu, pasat Y2 -1 linguri! de Real SaltrM

Puneli intr-un mixer sau robot tofu, sucul de lmie, pulberea de usturoi, ceapa, frunzele de coriandru 5i pudra de chili 9i !ine[i pn Se omogenizeaz bine. Puneli amestecul Tntr-un vas, aduga[i rogiile, avocaCo 5i sare 9i amestecali bine. Rci]i 9

Dieta Young 2BS

servili cu chipsuri sau legume proaspete sau pune[i toate ingredientele in robot. Mixali pn se omogenizeaz, servili rece.

Tahini (Unt din seminfe de susan) 6 porlii


1 can de semin[e de susan

2 lingurite de ulei din seminfe de in (sau uleiul preferat)


Punefi intr-un robot sau mixer. Ac]ionafi robotul pn oblineli o past omogen. Acesta este un aliment proteic, de mncat cu legume ce nu conlin amidon. Folosili rapid. Jinegi la rece, inchis
etang.

Great Ol Cuacamole
6-8 porlii
Condimentele mexicane de /a Spice Hunter gi Zip ii dau cu adevrat un foc acestei paste/ Folosii-o ca crem pentru legume proaspete. Tiai legumele, de exem plu ardeii gragi 5i varza, cu formele de prjituri pentru copii.
Sucul de la 1 lmie sau lmie verde (sau folosifi-le pe amndou) 1 rogie mare 3 avocado 1 linguri[ de condiment mexican (Spice Hunter) % de lingurif de chimion Yz lingwri[ de Zip (Spice Hunter) 1 linguri! de Real Salt sau dup gust
Pasali jumtate de rogie gi jumtate de avocado cu sucul de lmie, intr-un robot cu lam elicoidal, pn se omogenizeaz. Tocali fin jumtatea de rogie rmas. Pasali restul de avocado,

lsnd bucfi de pulp. Combinagi ambele amestecuri, condimentnd cu condiment mexican, chmion, Zip, sare gi, dup gust, dac dorili, mai adugali suc de lmie. Ol!

286 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young


Crem Zippy cu frunze de coriandru
6-8 porlii
1 sau 2 ardei chili iuti Yz can de frunze de coriandru proaspt tocat 2 cni de mazre tnr, decongelat 1 pachet tofu proaspt, scurs 1 lingur de suc de lmie 1 lingurif de chimion mcinat Real Salt, dup gust 1 castravete mijlociu

Punel un sfert din cantitatea de frunze de coriandru gi toate celelalte ingrediente, cu exceplia castravetelui, ?ntr-un robot gi aclionali pn cnd se omogenizeaz, aproximativ 30 de secunde la viteza maxim. Rcili 1 or. Agezafi suprapus felii subliri de castravete gi incadrali cu frunzele de coriandru rmase. Servili cu legume crude.
Sos-su rp

riz,,Spi

ri d u g"

6-8 Porlii 2 cni de spanac, tocat foarte mrunt 2 cni de ptrunjel tocat, foarte fin 1 can de ceap verde, tocat foarte mrunt Yz can maionez fals (vezi pag.27B)
Amestecali bine. Servii cu legume proaspete.

Umplutur stioas de nuci


unt de migdale Yc de can de morcov ras 1 lingurif de ceap tocat 4 linguri maionez fals (vezi pag.278) 1 /z lingurif sare 7z ceap rogie miilocie, tocat mrunt
Yz can de

Dieta Young 287 Amestecali toate ingredentele, sau, dac dorili, puneli-le intr-un robot. Excelent pentru umplut lelin sau de mncat cu legume.

Pateu de nuci Pecan crude


B porlii Acest pateu se intinde bine pe tortilla gi elin. Din nuci Pecan crude proaspete 5i legume rase se obgine un pateu dulce grozav pentru copii!
2 cni de nuci Pecan proaspete crude Y4 - Yz ceap rogie 1-2 lingurife condiment pentru pui (spice Hunter, de exemplu) 4-6 frunze de busuioc proaspt 174 can de morcov ras fin, sfecl gi /sau dovleac crud Yt can de ptrunjel tocat fin (oplional)

intr-un robot cu lam elicoidal, faceli un ameste omogen din nucile Pecan, ceap, condimentul pentru pui gi frunzele de busuioc. Subliali cu ap (optional), pn la consistenfa dorit. Adugali legumele rase si mixali pn cnd se omogenizeaz bine. Punefi ptrunjelul mrun[it gi amestecafi din nou. puteli chiar s faceli nigte mici turte gi s le tnclzi1i intr-o etuv alimentar pn la temperatura gi consistenla dorit (intre 4 gi B ore), dac vreli. Dac sunteli grbii, puteli s inclzii ugor pateul intr-o tigae electric, chiar inainte de a-l servi. Putefi aduga gi alte condimente, cum sunt spice Hunter's Vegetable Rub, carlic Herb Bread seasoning, california Pizza sau Cowboy Barbecue Rub. Tncercali!

Pateu de migdale

B-10 3 cni de migdale inmuiate


1 can de suc de lmie 7+ can Bragg Liquid Aminos
yz -1 cfel

po(ii

de usturoi (puteti folosi gi usturoi copt)

2BB Dr. Robert O'Young & Shelley Redford young Puneli intr-un robot gi amestecaJi bine migdalele, sucul de lmie, Liquid Aminos gi usturoiul, pn se omogenizeaz. pstrali intr-un container in frigider. variatiuni: Este o relet de past de baz utilizat pentru taftine. Puteli s variafi prin folosirea seminlelor de pin, seminlelor de susan sau altor nuci, cum sunt alunele de pdure inmuiate sau Pecan. PuteJi s-l faceli mai cremos adugnd tahini. incercali s-l condimentafi diferit, cu diverse condimente Spice Hunter. Puteli s colorali i s aromafi cu verdeluri gi legume proaspete sau uscate. Fi[ indrzne[i gi creativil Se poate folosi la umplut ardei sau !elin. Unge[i biscuili sau lipii. Pateu de tofu

6-8 po4ii
500 g tofu proaspt, scurs 1 lingur de Bragg Liquid Aminos 1 lingur de tahini 1 lingur de ulei din seminfe de in 2 linguri de sup de legume fr drojdie 1 lingur de busuioc proaspt tocat
Puneli toate ingredientele intr-un bol de amestecat gi amestecafi bine pn cnd se omogenizeaz. Presali amestecul intr-o form i rcili timp de 2 ore. Tiali felii sau scoateli cu lingura gi servili cu legume fr amidon.

Maionez verde
6-8
500 g tofu, scurs 2 avocado l/z lingur de praf de curry 3 linguri de suc de lmie sare, dup gust Zip (Spice Hunter), dup gust

po(ii

Dieta Young 289 Puneli toate ingredientele intr-un mixer gi mixali pn cnd este omogen t cremos.

Maionez verde Guacamole (variant)

4 porlii
1 rogie, tocat gi decojit Yz ceap, tocat 2-3 ardei chili verzi curlali de seminle

Omogeniza! toate ingredientele intr-un robot, pn la consistenla de maionez. Pentru a face Cuacamole dintr-o relet de maionez verde, adugagi ingredientele enumerate in releta pentru maioneza verde (vezi pag. 2BB). Vara[iuni: Adugal ptrunjel, arpagic, tarhon sau alte condimente, la alegere.

Yummus Hummus 6-8 po(ii


2-3 linguri de ulei de msline sucul de la 1 lmie 1-2 c[ei de usturoi, tocali 1lB-114 can de tahini (crud) 1 borcan de 500 g de nut, scurs (pstrafi zeama de la nut) Real Salt, dup gust yz -1 linguri! de condiment Garlic Herb Bread (Spice Hunter) Yz -1 linguri[ de chimion Zip (Spice Hunter), dup gust

intr-un robot puneli ulei, suc de lmie, usturoi gi tahini gi prelucrafi pn cnd se omogenizeaz. Aduga1i fasolea gi condimentele gi prelucrafi in continuare pn cnd oblinei o crem. S-ar putea s trebuiasc s sublia[i cu ceva ap in plus (de la fasole), pentru consistenla dorit. Servii pe cltite, cu legume crude sau in sandviguri cu lipie.

290 Dr. Robert_O'Young & Shelley Redford young


Varialii excelente: Adugali un avocado la aceast reJet pentru
a face humusul verde gi cremos, sau adugali 1 sau 2 ardei gragi portocalii, pentru a face humusul mai dulce gi mai apetisant. Adugali cteva rogii uscate la soare pentru un humus mai aromat gi mai intens colorat.

Unt din morcovi dulci


B-1

0 porl

Este o past de uns cremoas,

dulce, care este grozav pe lipii sau folosit ca o crem de inmuiat pentru legume crude. Este bun mai ales cnd e neyoie de ceva dulce. Copiilor le place 5i asta.

2 cni de nuci Macadamia crude 2-3 morcovi organici, tiafi mrunt vanilie, dup gust ulei de msline sau ap pentru subtiat

Amestecali nucile gi morcovii tn aparatul Cuisinart gi acfiona[i pn cnd este omogen g cremos. Dac vreli, aduga1i cteva picturi de vanilie, in timp ce omogenizali. in timp ce robotul funclioneaz, adugafi ulei de msline gi/sau ap la consistenta dorit.

Platou divers
8-1

2 porlii

Este un mod grozav de a prezenta

un aperitiv grozav 5i poate


minunat 5i pentru petrecer!
sos de ardei

fi

o diversitate de gust si textur. Este folosit oricnd ca fel principal. Este

copfi gi Macadamia (vezi pag. 246) unt dulce de morcovi (mai sus) pesto de primvar (vezi pag.276)

Yummus Hummus (vezi pag. 289) Salsa Maren (vezi pag. 276)

Dieta Young 291 legume crude la alegere (de exemplu, baghete de morcovi, fii de ardei gras, buchelele de broccoli gi conopid, felii de rdcin mexican crud, castraveli, tulpini de jicama) chipsuri de tortilla coapt biscuiti
Pe un platou agezafi cte o grmad mare cu legume, biscuili gi chipsuri.

din fiecare sos gi servili

SUCURI Suc de baz din legume verzi 1 porlie

o butur verde dttoare de energie. Nu exage ra[i cu ptrunielul, deoarece are o arom puternic . in loc de asta, putegi s bei linguri de pulbere verde concentrat, dizolvat in 250 ml de ap
Este
1

pur.
2-3 tulpini de [elin 1 castravete 2-3 frunze de varz crea! 4-5 frunze mari de salat 2 cni de spanac 1/*- Yz can de ptrunjel

Butur din legume/iarb


1 porfie 30-90 ml de suc de morcovi (3 morcovi sau mai pufini, incercali mentinefi un continut de substanfe verzi de cel pufin 80"/") 90 ml de suc de telin (2 tulpini mari) 15 ml suc de ptrunjel (5 fire) 50 ml de suc de iarb de gru

292 Dr. Robert_OlYoung & Shelley Redford young


Suc de iarb de gru-sfecl
1 porlie

50 ml suc de iarb de gru 30 ml suc de sfecl 180 ml suc de castraveli

Butur verde de baz

2 porlii 4 cni de muguri de lucern gi sau alli muguri


4 cni de iarb de floarea-soarelui gi hripc Yz can de morcovi Yz can de ardei rogii dulci Y+ can de ptrunjel 1 can de castraveli Dac doriti, adugali 1 legtur de iarb de gru (gros de vreo 2 cm)

Butur verde de grdin

2 po4ii
4 cni de muguri 4 cni de vrfuri de plant 2 cni de varz crea! verde 1 can telin

Cocteil Creen Power


2 po4il
4 cni de muguri 4 cni de vrfuri de plant 1 can de varz creaf 1 can de sfecl Yz can de iarb de gru

Dieta Young 293

Butur Spring Green

2 porlii
4 cni de muguri 4 cni de verdeturi Yz can de frunze de ppdie % can de hasme 1 can de morcovi
Suc cu potasiu

2 po4ii
100 g de morcovi 120 g de [elin 50 g de ptrunjel 100 g de spanac

Cenerator de insulin
2 po4ii
100 g muguri de varz de Bruxelles 100-200 I de morcovi I00 g de fasole ctrtoare (Vigna unguiculata) 120 g de salat verde

Butur cu confinut ridicat de vitamine C gi E

2 porlii
200 g de spanac 50 g de salat verde 50 g de nsturel de ap 120 g de morcovi 50 g de ardei gras verde

intritor pentru
2 po4ii
250 g de telin

snge

294 Dr. Robert O'Vgge & Shelley Redford young


100 g de castraveli 50 g de ptrunjel 100 g de spanac

Suc pentru curfarea pielii

2 po4ii
120 g cartofi 120 g de [elin 100-200 g morcovi 50 g nsturel

Cocteil din toate legumele 2 porfii


500 g de rogii proaspete Yz lingurif usturoi 1 castravete, feliat 1 ardei gras verde fire de ptrunjel proaspt Ye ceap, tiat felii 2-3 frunze de salat verde Yz lingurit de ghimbir Omogenizali toate ingredientele intr-un mixer, la vitez mic.
LAPTE DrN NUC| r SEMTNTE

Lapte de migdale

2 po4ii
Yz can de migdale (?nmuiate 12 ore)

Vt can de seminfe de pin (inmuiate 6 ore) 1 can de ap filtrat sau de izvor inmuiagi migdalele gi seminlele de pin. Puneli in mixer gi mcinali-le fin. Adugali treptat 1 can de ap, in timp ce continuali

Dieta Young 295


s

aclionali mixerul la vitez mare. Scurgeli printr-o sit fin sau un tifon (pute!i folosi pulpa de migdale ca perie de corp). Acest lapte se va pstra trei pn la patru zile. Este grozav cu cereale calde cum sunt cele de quinoa, crupe de hrigc, mei sau amaranth. Nou ne place s adugm in cereale cteva migdale tnmuiate, ca s fie crocante. Dac dorili, puteli s diluali cu mai mult ap.

Lapte rapid din tahini


1

-2 por[ii

2-4 linguri de tahini I can de ap Tahini este un unt fcut din seminle de susan decorticate, folosit de obicei intins pe pine. Din el se poate face gi un lapte foarte nutritiv, bogat ?n calciu gi proteine. intr-un mixer, pune[i 2 linguri de tahini cu ap. Mixali bine gi apoi gustali. Pentru un lapte mai consistent, adugali mai mult tahini gi omogenizali din nou. Acest lapte va [ine trei pn la patru zile.
prru

r
Pine rustic

2 po(ii
2 cni de fin din gru germinat 4 linguri de praf de copt fr aluminiu 1 lingur de Real Salt 2 linguri de ulei (de msline sau Udo's Choice9 1 can de ap pur

Amestecali toate ingredientele, turnati uleiul, adugai apa gi amestecali bine. Ungeli o tav, puneli aluatul, coaceli la foc foarte mic. intoarceli.

296 Dr. Robert O'young & Shglley Redford young


pine Essene

2 po4ii
500 g cereale germinate 213 can de ap pur Aduga[i apa la cereale gi mcinali intr-un vira-Mix. Modelali o pine mic gi coaceli la i35oc timp de 3 ore, sau pn pride
crust.

Pine din gru germinat


1

-2 porfii

2 cni de fin

Pune[i la germnat dou cni de gru, timp de dou zile, apoi mcina!i. Face[i un strat de 3 mm din acest aluat. coaceli pe o piatr plat, la soare in timpul verii, de diminea! pn la prnz pe o parte, gi de la prnz pn seara pe cealalt parte, sau, dac vremea este rea, coaceli intr-un cuptor usor inclzit (135oC), pn se face usor crocant. Este o adaptare a unei relete din Manuscrisele de la Marea Moart gi este acelagi tip de pine pe care lisus a frnt-o i a Tmprlit-o Ia cina cea de Tain. Este o pine gustoas, asemntoare pesme[ilor.

GUSTRI CROCANTE

Biscui[i gi stixuri crocante din legume


B-1

0 porfii

Aceste gustri colorate reprezint un mod grozav de a-i dezv[a pe copii si pe adulEi de produsele finoase cu drojdie. Sunt o gustare rapid grozav gi completeaz 5i dau adaosul crocant unui fel vegetarian, cum ar fi supa sau sa/ata. 5e fac foarte repede 5i se menlin bine. Eu folosesc forme mici de prjituri 5i se fac biscuiii sub form

Dieta Young 297

de mici dinozauri, avioane gi inimioare. Putei s le condimenta{i in orice fel dorii, prin adugarea ctorva lingurie din candimentul
vostru favorit.

2 cni de fin (universal, de mei, de gru integral jumtate universal gi jumtate de gru integral) 1/z -1 lingurit de sare 1 Yz linguri[ de praf de copt 3 linguri cu vrf de tofu moale 2 linguri de ulei de msline 1-2 linguri[e de condiment la alegere
Yz

- eu folosesc

'3/q can de ap rece sau suc proaspt de legume, sau amestec

intr-un mixer, omogenizali fina, sarea gi praful de copt. Adugali tofu gi ulei de msline i omogenizali amestecul. Cu aparatul mergnd, adugali treptat intre Yz { 3/a can de ap cu ghea sau suc proaspt de legume, pn cnd aluatul se adun intr-o sfer moale (aproximativ 1 minut). Scoateli aluatul pe o suprafa! presrat cu pulin fin. Dali aluatului o form rectangular ugor rotunjit, de aprox. 10-1 5 cm, apoi intindeli aluatul intr-o foaie cu latura de 20-25 cm gi o grosime de 6 mm. Cu un culit ascult tiali aluatul tn lung in fgii de 6 mm liime. Cu minile, rulali ugor fiecare fgie in batoane de 4 cm lungime. Pentru o variant rsucit, apucali ambele capete ale fgiei de aluat gi le rsucili cu grij in direclii opuse. Pentru biscuili folosili forme de prjituri (copiilor le plac!) gi aranjali pe foaia de copt. Aranja!i lratoanele pe dou foi de copt, unul lng altul dar fr s se ating. i presali capetele pe foaia de copt pentru ca batoanele s rmn drepte in timpul coptului. Dac dorili, puteli s ungefi pulin fiecare baton cu ulei de msline gi s presrali sare sau condimente Ia alegere. Coacefi la 1B0oC pn cnd se ?ntresc gi sunt coapte bine, 14-18 minute. Transferali batoanele gi biscuilii pe o sit ca s se rceasc. Le puteli pstra ?ntr-un container etan, la temperatura camerei, dou, pn la trei zile.

298 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


Variante: Batoane de sfecl:2linguri de suc de sfecl, de la 1 sfecl mic. Amestecali cu Yz de can de ap rece. Batoane Popeye: y, can de suc de ptrunjel sau de spanac. Amestecali cu Yq de can de ap rece. Batoane Bugs Bunny: Ya can de suc de morcovi, cam de la 3 morcovi. Amestecali cu % can de ap rece. Batoane cu rogii: Yt can de suc proaspt de rogii, cu 1-2 linguri de pesto din rogii uscate la soare. Amestecafi cu 1/3 can de ap
rece.

Variante condimentate: Batoane cu curry/curcum: 1 linguri[ de praf de curry, cu lz linguri! de curcum mcinat, Batoane cu chimion: 2 lingurile de chimion mcinat. Batoane cu usturoi: 2lingurile de condiment Carlic Herb Bread (Spice Hunter). Batoane mexicane: 2 lingurile de condiment mexican (Spice
H

unter)

incercali!

Crutoane de nuc Pecan condimentate 4-6 porlii


Aceste crutoane condimentate, vor aduce gust n orice salat. Asta dac sunt puse intr-o salat - de obiceisfrgesc ca o gustare simpl. Ardeiul iute de Cayenne adaug magneziu gi bioflavonoide pentru
activ are a ci rcu I ai e i.

2 linguri de ulei din smburi de struguri sau ulei de msline 1 can de nuci Pecan crude (merg bine gi migdalele sau seminlele de
pin)
de ardei iute de Cayenne (?ncepeli cu Yz de lingurif pi adugali treptat, dac v plac mai iuti) 1 tingurif de condiment de curry de la Spice Hunter sau chimion mcinat mai grosier (eu folosesc chimion) % Real Salt
yz

-l linguri!

Dieta Young 299

lntr-o tigaie inclzili uleiul la o temperatur medie spre joas. Adugali nuci Pecan gi toate celelalte ingrediente gi sotali-le pn cnd nucile sunt rumenite. Servili calde din tigaie, peste salate. Se pot mnca imediat. Aceste crutoane sunt grozave gi presrate peste legume clite ca sparanghelul sau fasolea verde. Pot fi rcite gi folosite ca gustri. O alt idee grozav pentru servit: faceli fileuri imbrcate ?n ierburi (vezi pag. 230) gi sotali nigte sparanghel pentru a pune peste pegte atunci cnd este fcut. Apoi, ca o garnitur, punefi pe deasupra aceste crutoane din Pecan. Servili cu o Salat curcubeu mare (vezi pag.202).

Crupe crocante de hrigc 6-8 porlii 2 cni de crupe de hrigc, inmuiate 6-8 ore
Bragg Liquid Aminos, dup gust suc de lmie sau lmie verde (le folosesc pe amndou) Zip (Spice Hunter) sau orice condiment, dup gust Scurgeli crupele de hrigc gi puneli-le tntr-un vas intins. Adugali Liquid Aminos gi suc pentru a le acoperi. Adugali condimente dup gust. Jineli-le la inmuiat in aceast solulie timp de 1 or, apoi scurgeli din nou. Puneli crupele intr-un deshidrator alimentar pe folie teflex gi deshidratali pn la uscare complet (2-3 ore). Sunt nite mici gustri grozave de ron!it gi care pot f folosite ca crutoane in salat sau n cltite.

Chipsuri uscate din in


6-8 portii
1 can de seminfe de in

1 roie Yz ardei gras rosu 1 ctel de usturoi 1-2 lingurife de condiment mexican, italian sau Garlic Herb Bread, de la Spice Hunter, sau orice alt combinalie de condimente dorili

300 Dr. Robeft O'Young & Shelley Redford young


% sfecl Real Salt rM, dup gust

inmuiafi seminlele de in in 2 cni de ap, timp de 2 pn Ia 4 ore. Mixali rogia, ardeiul gras, sfecla, usturoiul, condimentele mexicane, ceapa gi Real salt. Lsali buclile mai mari. Adugali seminfele de in ?nmuiate in amestecul mixat, puneli cu lingura porlii de 5 cm pe o folie din teflex gi uscali la 40 pn la 45oC timp de B-1 2 ore, sau pn sunt destul de crocante. intoarceli-le pe partea cealalt dup 4-6 ore pentru a asigura o uscare egal. Oplional: Presrali susan sau seminle de dovleac pe deasupra
inainte de deshidratare.

Chipsuri din tortilla


4-B porlii
4 tortilla mari din gru germinat, sau alte tortilla, la alegere 4 linguri de ulei de msline sau ulei din smburi de struguri, sau alt

ulei preferat condimente Ia alegere, cum sunt seminfele de susan, usturoi sau condimente: italian, mexican, Barbecue sau Herbes de Provence de la Spice Hunter.

intindeli tortilla pe dou tvi teflonate. Cu o pensul de aluat sau cu un gervelel ungeli fiecare tortilla in aga fel inct suprafafa s fie acoperit cu ulei. Presrali condimente la alegere peste tortilla gi coaceli la lB0oC pn se fac aurii sau doar aproape
crocante, cam 10 minute. Rcifi gi apoi rupeli ln bucli pentru a le mnca la creme, supe sau salate. Dac vre[i un biscuit cu marginile netede, puteli s tia1i tortilla in bucfi cu un cufit de pizza inainte s le coaceJi.

Dieta Young 301 CEREALE I DESERTURI

Plcint fals de dovleac 6-8 porlii


fost rezultatul incercrii de a face ceva sntos in locul plcintei cu dov/e ac de Ziua RecunoStinei. Este o alternativ sntoas fcut din marcovi. ince rca[igi cu alte tipuri de dovtreac. Aceast refet

de plcint: 2 cni de migdale crude 2-3 linguri de lapte de soia sau lapte de migdale 2 linguri de fulgi de trfe de gru Umplutura de plcint: 500 g de morcovi, curfafi gi rai Yz linguri! de nucgoar '/r linguri[ de scorfigoar 1/B lingurit de cuigoare 1 lingurif de vanilie Yz can de migdale sparte sau intregi, pentru garnisit
Faaia

Foaia de plcint: puneli migdalele crude intr-un robot gi aclionali intermitent pn cnd se macin fin. Aduga1i pe rnd lapte de soia gi 1 lingur de trfe pn cnd amestecul se tine. intindeli uniform tntr-o tav de plcint.

Umplutura plcintei: Fierbeli morcovi in abur pn cnd se tnmoaie. Puneli intr-un mixer sau robot gi mixali pn cnd se omogenizeaz. Adugali condimente gi vanilie dup gust. Turnali amestecul tn foaia de aluat. Carnisili suprafala plcintei cu migdale intregi sau sparte in buc1i. Lsa!i in frigider peste
noapte gi servifi rece.

Cereale germinate

2 po(ii
2 cni de boabe de gru sau de secar (organic, nefinut in depozit) Yz -1 linguri! scorligoar

302

d young

lnmuiafi peste noapte cerealele in ap distilat. scurgeli gi age_ zali borcanul pe-o parte, la germinat. Cltili muguriidimineala gi seara, gi lsali s germineze timp de dou zile. naaug"xi desiul ap la muguri pentru a-i mixa in robot. Turnali ?ntr-o crati! gi fierbeli pn cnd amestecul se inclzegte pulin. se poate servi intr-un bol cu lapte de soia.

TNLOCUtTORt PENTRU RETETE


Mai mult ca sigur c v puteli bazape multe dintre refetele voastre vechi favorite in timp ce.urmafi acest program. i cu cteva inlocuir creative, chiar mai multe dintre ele se vor potriv bne cu noul vostru mod de a mnca. lat cei mai obignuili inlocuitori necesari pentru a v face s incepeli:
Dac o relet necesit i pachet de drojdie Fin de gru integral sau alb
Lapte

Olet
Sos de soia sau tamari

Uleiur obignuite de gtt sau ulei de salat


Unt sau margarin
Brnz

Carne

Putefi folosi ca inlocuitor linguri! de praf de copt fr aluminiu lncercaf fin de alac, hrigc, mei sau o combi_ natie din ele Lapte de soia, lapte de orez, lapte de migdale, lapte de susan Suc de lmie sau lmie verde BraggrM Liquid Aminos Uleiuri bune cum este cel de msline, floareasoarelui, seminle de in, limba-mielului, migdale, smburi de struguri, sau Udo,s Choice@ Uleuri bune, ca mai sus Mugur (evident, nu merg char ?ntotdeauna, de exemplu cnd brnza trebuie topit) Produse din soia (asigurali-v c nu con[in droj-1

die)

Ou
Sare

inlocuitori de ou

(aga cum este indcat pe

Castane sau nuci

Orez

alb

anacard

Pne Paste finoase

ambalaj) Real Salt ru sau Celtic Sea SaltrM sau sare cu legume uscate Migdare, arune de pdure, pecan, seminfe de pin Orez brun organic, orez basmati brun sau alb natural, alac, crupe de hrigc, mei, kamut, qunoa, amaranth Pine din muguri, nedospit, fr drojdie Paste vegetale, din alac sau anghinare

Rrsunsr
Medicale
Pentru referinte privind analiza sngelui viu gi testul de stres micotoxic / oxidant [Mycotoxic/ Oxidative Stress Testl (M/OST), contactali lnner Light Biological Research Center. Acesta este de asemenea locul unde puteli obline informalii despre produsele folosite in caea de fa!, informalii care nu sunt date in secliunea de
Resurse.

Echipament de buctrie: The Living Water Machine Crystal Clear Regenesis 2000 Water Purifier and lonizer Westbrook Farms Route 209 Westbrookville, NY 12785 Telefon : 845-754-8696 pentru mai multe informalii www.johnellis.com Green Power Juicer Comenzi: BBB-25 4-7336 lnformalii : 562-9 40-4241 Fax: 5 62 -940-4240 www.greenpower.com

lnnerlight Biological Research


Center 134 E. 200 No. Alpine, UT 84004 801-7s6-7850 www. i n nerl ightfoundation.org

Cutite Cutco Knives www.cutco.com


Blendere

Catalogul Cutting Edge Catalogue prezint numeroase afticole din aceast categorie de tehnologie pentru sntate, inclusiv pH-metre, sisteme de purificare a apei gi c4i. Cutting Edge Catalogue P.O. Box 5034 Southampton, NY 1 1969 Comenzi sau catalogul:
8A0-497-951 6

Vita-Mix Blenders 861 5 Usher Road Cleveland, OH 44138^2199 800-B4B -2649 www.vita-m ix.com Alimente
Condimente H unter Spices San Luis Obispo, CA 93401
BOA-444-3061

lnformalii : 51 6-287-381
Fax:51 6-287-3112

www.spiceh unter.com
Real Salt Redmond Minerals, lnc.

www. cutcat.com
E-mai I : cutcat@i-2000.com

304 Dr. Robert_O=lYoung & Shelley Redford young


-7258 www. realsalt.com
800-3
67

www. udoerasmus.com
www.florainc.com
Arrowhead Mills (Essential Balance/Omega Nutrition oil) Vancouver, BC V5L 1P5 800-661-3529 www. omegan utrition.com lmagine Foods, lnc. 350 Cambridge Ave. Suite 350 Palo Alto, CA 94306 www. imaginefoods.com Suplimente Pentru picturi de pH, pulbere verde gi altele: lnner Light Foundation BA1-7 56-7 850 www. i n nerl ightfoundation.com
Source Naturals, lnc. 1 9 Jan is Way Scotts Valley, CA 95066 800-815-2333 www.sou rcenatu ral s.com
Solaray N utraceuti cal Corporation 1400 Kearns Blvd., Second Floor Park City, UT 84060 800-669 -8877 www. n utraceuti cal.com

Pentru un program minunat, usor, de oblinere a mugurilor, kituri de diferite dimensi un i, instrucli uni, informalii privind diferite aspecte n utrilionale ale diferitelor semin[e: Life Sprouts P.O. Box 150 Hyrum, UT 435-245-3891
Exist numerosi distribuitori de alimente organice, dintre care mulli se afl in California datorit climei care permite cultivarea in tot timpul anului. lat unul care imi place:

Diamond Organics P.O. Box 2159 Freedom, CA 95019 Comenzi prin telefon
B88-674-2642

Comenzi prin fax : BBB-8S8-6777


E-mail: Organics@ d iamondorgan ics.com Pacific Foods of Oregon Tualatin, OR 97062 503-692-9666

www.pacificfoods.com
Udo's Choice@ Flora, lnc. Lyden, WA 98264 800-446-21 1 0

Creen Kamut Corporation 1965 Freeman Long Beach, CA 90804

Miracolul pH 30s Culinare: Seminarii privind prepararea de alimente alcal inizante: Shelley Young's Academy of Culinary Arts Alpine, UT 801-756-7850 New York, New York
The Healing Power of Chlorophyll from Plant Life Bernard Jensen Bernard Jensen Enterprises Escondido, California

Lecturi recomandate The Colon Health Handbook


Robert C ray Emerald Publishing Reno, Nevada
Dressed to Kill Sydney Ross Singer & Soma

Herbal Nutrition al Medications National Health Research Association

Alpine, Utah Hidden Killers Dr. Erik Enby


melweiss-lnstitut Steinweg, Cermany
Sem

rismaijer Avery Publishing Croup Carden City Park, New York


C

A Holistic Protocol for the lmmune System


Scott J. Cregory Tree of Life Publications Joshua Tree, California

Mindell's Soy Miracle Mindell Simon & Schuster New York, New York
Earl Earl

Enzyme Nutrition Edward Howell Avery Publishing Croup, lnc. Wayne, New Jersey
Fats That Heal-Fats Udo Erasmus

That Kill

/s This Your Child's World? Doris J. Rapp, M.D. Bantam Books New York, New York The Juicing Book Stephen Blaver Avery Publishing Croup, lnc. Carden City Park, New York

AIive Books Burnaby, British Columbia, Canada

The H arperCol lins

II

ustrated

Medical Dictionary HarperCollins

rescription for Nutritiona/ Healing J. F. Balch and P. A. Balch Avery Publishing Croup Carden City Park, New York
P

306 Dr. Robert O'Young & Shelley Redford Young


Reclaiming Our John HJ Kramer, P.O. Box Tiburon, Californ ia 94920 Slow

Health Robbins lnc. 1082

Wheatgrass Book

Ann Wigmore Avery publishing Croup, lnc. Wayne, New Jersey


The Yeast Connection, A Medical Breakthrough William C. Crook Professional Books Jackson, Tennessee

Burn Stu Mittleman HarperCollins New York, New York

Touch for Health John F. Thie, D.C. DeVorss & Co. Marina del Rey, California

Cupnrs

Stimali cititori,

Citind aceast carte, a1i intlnit informalii despre cteva produse, pe care Dr. Robert O. Young le-a creat cu scopul de a ajuta organismul in procesul de alcalinizare gi energizare. Mai jos dorim s vi le prezentm pe scurt:
SuperGreens (butura verde)

Supercreens este un puternic amestec din 49 de ierburi organice, legume, seminle germinate, frunze gi minerale cu o frecven! inalt de oscilalii, care energizeaz gi hrnesc celulele, echilibrnd pH-ul organismului. lngredientele vegetale naturale con!inute de Supercreens aduc organismului peste 125 vitamine, minerale, sruri gi ajut Ia neutralizarea acizilor g redau echilibrul, adic starea ideal alcalin a sngelui gi a lesuturilor. Pulberea verde, Supercreens este de 4 ori mai puternic dect orice alt pulbere din plante de pe pia[, datorit procedeului (patentat) de microionizare.
Prime pH (picturi alcaline)

Dizolvate in ap , favorizeaz eliberarea moleculelor de oxigen, ugurnd absorblia acestora tn organism. De asemenea, contribuie !a efectul de potenlare al produselor de alcalinizare precum
SuperCreens.

in momentul ?n care adugai picturle alcaline


Prime pH in apa de but, aceasta va avea un pH 9.5, aspect foarte important deoarece astfel vom reugi s ne alcalinizm organsmul gi s eliminm starea de acidifiere, care apare la majoritatea oamenilor din cauza alimentaliei nesntoase gi a unui stil de viaf nepotrivit.

Miracolul pH 309
4Salts (4 sruri)

Are puternice proprietli antioxidante, anti-

bacteriene, antifungice, antiinflamatorii, anticancerigene gi anti?mbtrnire!!l in mod


specific, aceste sruri pot ajuta in diminuarea aciditii alimentare gi metabolice, contribuind la menlinerea specificului alcalin al organismului gi la ?ncetinirea procesului de
im btrn ire.

Biolight (solufie coloidal) Coenzima Q1 (NADP) reprezint o molecul necesar celulelor in obginerea de energie. Cu ct e nevoie de mai mult energie, cu att se cere mai mult coenzim Q1. Forma coloidal exclusiv de CoQl este atras electric de fecare celul ca o surs direct, suplimentar de vitalitate celular. Biolight v ajut la cregterea nivelului de concentrare, aten!ie, rezisten! la efort gi Ia condus magina.

Alka-Blast" - produs special pentru sportivi


Alka-Blast'u a fost formulat de ctre Dr. Robert O. Young, pentru a fi distribuit exclusiv prin intermediul companiei lnnerlight. Alka-Blast," a fost special dezvoltat de ctre Dr. young pentru a aborda sistematic schimbrile biochimice care au loc in organismul unui atlet in timpul efortului fizic suslinut de la competi[ii. Dr. Young a conceput cu grij acest produs de performanl 5i refacere, tn principal in sport, care nu conline nici un ingredient compro_ miftor.

310 Dr. Robert O'young & Shq!1.V Redford young


Formula Alka-Blast'u v ajut s oprili producerea de ioni de hidrogen gi s preveniSi acumularea de acid lactic in mugchi pentru putea a deprnl efort pe o perioad mai lung de timp. Produsul este natural, sigur gi nu confine steroizi, stimulanli sau zaharuri (absolut NICIUN fel de acizi toxici!). Alka-Btast'u conline ingrediente testate clinic, aprobate de wADA, loc, NCAA, NFL, Mtg, NHL, MLB. lngredierltele din Alka-Btast'u sunt permise gi de Agenlia American Anti-Doping gi sunt considerate sigurelneprimedioase J" .atr" FDA.

Dorili

s ?ncepeli programul
?

obinegi o sntate perfect

,,Miracolul pH,, cu un avantaj deosebit gi s

esen!ial!

Puteli avea un suport sigur: apa purificat! Apa curat este un criteriu

SimplyPure'u

Dr. Robert Young acord o importanJ desvrgit hidratrii corespunztoare a corpului. Acest considerent st la baza Noi Biologii teoria fundamental a Dr. Robert Young. Apa, acest element vital, de multe ori subestimat, este izvorul viefii noastre. Este la fel de indispensabilvie[ii, ca gi aerul. ins este foarte important ce fel de ap bem. Cu aparatul complex de tratare a apei al companiei lnnerlight, v puteli asigura c din fiecare robinet, chiar gi din dugul dumneavoastr, va curge mereu ap curat, lipsit de chimicale gi de impurit1i. Este produsul perfect cu care puteli realiza revelafia complet a alca]inizrii. incercai g dumneavoastr!

,"- t..l

r.-- .

Aceste produse le puteti obline de la unicul distribuitor : Compania lnnerlight, care a fost fondat de Dr. Robert O. Young - inventatorul produselor bazate pe gtiin!. Viala organismului nostru, a fiecrei celule este reprezentat de snge. Cnd avem un snge sntos, puternic, atunci avem organe sntoase. Acesta este motivul pentru care Dr. Robert Young

Miracolul pH 311

a dezvoltat produsele Innerlight. Compania se bazeaz pe cercetri


gtiinlifce si pe o linie unic de produse, avnd deja 10 ani de testare a produselor, de experien! gi de cregtere ferm. Este de remarcat faptul c INNERLIGHT este singura companie care ofer, prin produsele sale naturale, solulia pentru o viaf plin de energie,
vital itate gi sntate.

Pentru informalii despre toate produsele Dr. Robert Young, consultan! comenzi, v rugm s ne contactali la:

gi

0722 540

176

www.s-anatate-ph.com

9i gi

0744 557 049 i,rww.ovid iq:bosalcu. ro

coMENZr

- CARTEA PR|N PO$T

EDITURA PARALELA 45 Pitegti, jud. Argeg, cod 1 10174, str. Fralii Golegti 130 Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492 Tel.: 0753 A40 444; 0721 247 918. E-mail: comenzi@edituraparalela4S.ro sau accesali www.edituraparalela4S.ro

\-

rraficDr trf.ILAUtLI

Tiparul executat la Craficprint www.graficprint.eu


e-mai I : comenzi @grafi cpri nt.eu