Sunteți pe pagina 1din 2

2.Semnele clinice ale herniei strangulate.

Hernia strangulate se constituie in tabloul clinic al unei ocluzii ce se caracterizeaza printr-un process acut de ischemie intestinala care se produce odata cu obstructia lumenului. Ischemia intereseaza vasele mezoului si ale peretelui intestinal. Acumularile lichidiene si distensia sunt devansate de consecintele directe ale ischemiei. Factorii toxico-septici trec pe primul plan. Fluxul arterial este initial present, in timp ce intoarcerea venoasa este blocata. Dupa 3 ore de ischemie acuta arteriala este afectata mucoasa, iar stratul muscular isi inceteaza perisaltica. Dupa ore de ischemie necroza devine ireversibila. Herniile strangulate au un rasunet imediat asupra starii generale prin! -prabusire hemodinamica" -oligoanurie" -insuficienta respiratorie" -colaps periferic" -tegumente reci si marmorate" #oxicitatea acestor fenomene are la baza continutul hiperton si bogat in germeni a ansei strangulate. -toxinele microbiene accumulate in axa strangulata -iscehmia mucoasei deschide bariera muco-epiteliala pt resorbtiile toxice si micorbiene" -antibioticele nu pot patrunde in ansa blocata neavand vascularizatie si nu au efecte asupra toxinelor patrunse in circulatia generalizata" -lichidul peritoneal devine foarte toxic si bogat in bacterii" -tesutul necorzat din peretele ansei este el insasi deosebit de toxic. $imptomatologie! -durerea este paroxistica sau colicativa spre deosebire de cea peritonitica care este continua si permanenta" -este legata de ritmicitatea determinate de acumularile care duc la distensia lumenului deasupra strangularii" -pacientul descrie ca un sarpe care ii misca prin abdomen, fapt ce este determinat de undele peristaltice care tind sa invinga obstacolele. %a bolnavii mai slabi se vede unda peristaltica la perete.&eputand sa invinga obstacolul este provocata o unda antiperistaltica in ansele proximale. In acest moment se pot auzi zgomote hidroaerice, iar durerea sub forma de crampa are character catarator, a'ungand la un apogeu al intensitatii dupa care diminueaza si cedeaza. (rmeaza o perioada de liniste dupa care fenomenele se reiau. -la unele personae sediul obstacolului se afla in locul unde incepe si se termina durerea. -strangularea provoaca durere cu character sfasietor, -dar reactivitatea bolnavului are un rol important, ea fiind resimtita diferit in functie de pragul de durere al acestuia" -cand ansa este epuizata diminua durerile, scade unda peristaltica si apar semnele generale grave! varsaturile, aproape intotdeauna prezente, reprezentand continutul alimentar situate in partea superioara a stangularii, la inceput sunt reflexe, urmeaza o

perioada in care persista greata si sughitul, variabile in functie de sediul obstacolului, cateva ore in ocluziele 'oase si cateva zile in cele inalte"-in strangulari ale intestinului subtire varsaturile sunt mai rare dar abundente cu miros fetid, nu reusesc sa decomprime efficient distensia, dar sunt spoliative si agraveaza dezechilibrele hidroelectrice prin ocluzie" -se opreste tranzitul intestinal pt materii fecale si gaze" in ocluziile inalte intestinal de sub ocluzie isi mai poate evacua continutul" -balonarea sau meteorismul repezinta un semn important si characteristic" -distensia este dublata de hipersonoritate percuatorie sau timpanism -abdomenul nu are contracture" -radilogic apare imagine hidroaerica care evidentiaza ansele proximale destines de lichide si gaze. Imaginea tipica este in cuiburi de randunica. -auscultatoriu apar bolborisme ce dispar odata cu aparitia necrozelor. -linistea abdominala completa fiind tacera de moarte. #oate acestea sunt concomitente imposibilitatii de a mai reduce pseudotumora abdominala reprezentata de hernie, manevrele devenind in aceasi masura dureroase iar effectuate intempestiv putand duce la complicarea cu perforatie a sindromului ocluziv determinat de strangularea herniei.