cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au rellit aceastli performantli. ECONOMIA Pescuit, \ Wtoare. animalelor (reni). artizanat (Inuipi). mirerit de carburK: de piaua carbUI'&: bruno wclimimc de fier zinc). D c 13 secolului XV, navigatorii au caula! un nou drum sprc Orientullndcpar- tat. Multe expedilii au incercal sa inconjoare America pc la nord. prin trecatoare de nordvcst, pcntru a descoperi noi teritorii ale Arcticii. Din plicate, straml gros de gheata: de la suprafata apei s-a dovedit 0 piedica de fCtrccul. Problema cercciarii regiunilor nordicc ale globului a revcnit in sc colul XLX, cand numeroase Inri au inceput sa organizeze expedilii <II CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de nord-esl de nord-vest, precum cucerirea Polului Nord. Au trceut ani buni ins!, inainte ca Polul ord sa se in rata ochilor exploratorilor. in 1845, expedilia cercetatorului britanic John Franklin s-a incheim in mod tragic. Cautarea celor dispMuli a continual limp de 15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mis- ter. In timpul expeditiilor din anii 1893-1896, norvegianul Fridtjof Nansen s-a apropiat de Polul ord pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilo- metri, pc un vas construit special. In iulie 1827, expedilia condusa de Edward Parry s-a apropial pana In 900 de kilometri de Pol, cu ajulorul unor barci Cll Acesl record s-a mentinul limp de 50 de ani. Americanul Roben E. Peary CSle cuMA Polari. lemi lungi aspre, cu temperaturi care ating millime de -40"C. Yam, tcrnperatura nu de obicei +IOOC. consideral primul om care a ajuns la Polul Nord: conform infonnatiilor fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a prodlls la 6 aprilie 1909. PE SCURT Manic Arcticii: M. Barents (1.300.000 M. Beaufan (47.000 km'), M. Daffin, M. CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci Tan care se cu leritoriul Arcticii: Rusia. Canada, Stalele Unite. Norvegia. Sucdia, Groenlanda (teritoriu autonom al Daremarcei) Insulc canadicne: Baffin. Insula Victoria. Insula Prince or Wales. Insulele Regina Elisabe13 Insule llOl"\egicrc: arhipelagul Svalbard (cu insula Spitsbergen) lnsulc lnsulclc Franz Josef, Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca, Insulele oua Siberie, Insula Vrangel Cele mai imponante riuri: Mackenzie (Canada). Lena. Obi, Peciora, Enisei (Rusia) Popula).ii: Laponi, Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aidsuprav'CfuJesc calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza. CE TREBUIE sA $TITI 1. Puna in ziua de ast3zi conrectioreaz! anne din coltii morselor. 2. Neamul in triburi mari bire organjzate. 3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati turtirea Plimintului in zona polari. 4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958. 5. lngirrrul chimist explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.